8/17/2019 Noţiunea Şi Caracterizarea Dreptului Proprietăţii Industriale

1/2

Noţiunea şi caracterizarea dreptului proprietăţii industrialeInven ia este rezultatul unei activită i creatoare, iar procesul de realizare a unei inven ii apareț ț țîntotdeauna ca o idee care propune o solu ie nouă aplicabilă într ț -un domeniu ale vie iițeconomice i sociale.ș- literatura de specialitate defineşte inven ia ca fiind un ansamblu de cunoştin e sistematice,ț țorganizate în scopul ob inerii unei solu ii la o problemă practică din industrie, agricultură sauț țcomer ;- a nu se confunda invenţia cu descoperirea ştiinţifică

, aceasta din urmă reprezentândrecunoaşterea de fenomene, proprietăţi ori legi ale universului material, necunoscute anterior,dar apte de verificare. Nu întotdeauna descoperirile ştiin ifice au şi aplicabilitate industrială;- în cazul inven iilor, caracterul aplicabilită ii industriale reprezintă o condi ie de eisten ă a

acestora.Caractere:- reprezintă ansamblul de norme !uridice care reglementează raporturile privitoare la crea iileintelectuale cu aplicabilitate industrială precum şi cele legate de semnele distinctive ale activităii industriale;- eercitarea acestui drept este limitată în timp şi spa iu;ț- acestui drept îi corespunde obligaţia corelativă de obţinere a licenţei obligatorii precum şisanc iuni specifice în caz de neîndeplinire a obliga iei, cum ar fi decăderea din drept;ț ț- nu e absolut necesar să eiste identitate între calitatea de titular al dreptului eclusiv deeploatare a operei şi calitatea de creator al obiectului crea iei;- are un conţinut comple" creatorul operei se bucură de drepturi morale în vreme ce titularuldreptului de eploatare are un drept patrimonial de folosin ă eclusivă,țNecesitatea protecţiei invenţiei

- legea oferă posibilitatea protecţiei invenţiei prin eliberarea brevetului;- această soluţie este adoptată în prezent în ma!oritatea statelor lumii;- protec ia inven iilor pe calea brevetului conferă securitate sporită raporturilor !uridice născuteîn legătură cu crearea şi succesiune a drepturilor asupra acestor crea ii;- protec ia prin brevet dă posibilitatea inventatorului de a-şi apăra inven ia prin mi!loace !uridicespecifice, cum ar fi, în principal, acţiunea în contrafacere.

Inven iile pot fi grupate în raport de mai multe criterii de clasificare"ț # după posibilitatea brevetării"

 # brevetabile # nebrevetabile $ecluse de la protec ia !uridică%ț

 # după corela ia dintre ele"ț

 # principale # care au o eisten ă de sine stătătoare, deci pot fi aplicate independentț # complementare # care aduc îmbunătă iri altor solu ii, fără de care nu pot fi aplicateț ț Protec ia juridicăț   a inven iilor se realizează pe calea brevetului de inven ii, care conferăț țtitularului un drept eclusiv de eploatare pe durata de valabilitate. Brevetul  reprezintă un titlueliberat de stat care atestă calitatea de inven ie a obiectului său i care recunoa te titularului oț ș șserie de drepturi. &reptul la brevet de inven ie este recunoscut inventatorului sau succesoruluițsău, stabilindu-se astfel subiectul protec iei.ț&e multe ori, inven ia este rezultatul unei activită i comune, a unei colaborări, ceea ce ridicăț ț problema stabilirii subiectului care poate pretinde recunoa terea calită ii de inventator.ș ț

I.1.1.  In ve n ia br ev et ab il ăț 

'ste definită ca fiind inven ia nouă rezultată dintr ț -o activitate inventivă i susceptibilă deșaplicare industrială. (rice inven ie este nouă dacă nu este con inută în stadiul te)nicii în raportț țde cuno tin ele devenite cunoscute publicului. &ivulgarea nu constituie un impediment, înș țmăsura în care emană de la inventator sau de la succesorul său în drepturi. *ondi ia ca inven iaț țsă rezulte dintr-o activitate inventivă presupune ca, pentru o persoană cu cuno tin e deș țspecialitate în acel domeniu, să nu rezulte în mod evident din cuno tin ele cuprinse în stadiulș țte)nic.(biectul inven iei brevetabile poate fi un produs, un procedeu, o metodă cu anumitețcaracteristici proprii.

+înt brevetabile numai produsele industriale. rodusele naturale în realizarea cărora nu intervineomul nu pot constitui obiect al proprietă ii industriale. rodusul nu se identifică cu rezultatul,țdeoarece produsul are un caracter concret, pe cînd rezultatul inven iei îl reprezintă avanta!ulțob inut prin aplicarea inven iei.ț țrocedeul poate consta într-o opera iune sau mi!loc industrial prin care se poate ob ine unț ț produs sau un rezultat industrial material. ceastă categorie se apropie de metodă, putînd aveaforma mi!loacelor pentru ob inerea unui rezultat sau produs industrial.țentru a fi prote!ate prin brevet, soiurile de plante i rasele de animale trebuie să îndeplineascășîn mod cumulativ condi ii" noutate, distinctivitate, omogenitate i stabilitate.ț ș- Noutatea prive te cerin a ca la data depunerii cererii pentru acordarea protec iei soiul sauș ț țrasa să nu fi fost vîndut sau pus la dispozi ia ter ilor în anumite condi ii.ț ț ț # &istinctivitatea se referă la condi ia ca soiul sau rasa să se deosebească de orice alt soi sauț

rasă cunoscută la data înregistrării cererii.

 # (mogenitatea are în vedere eisten a unui grad suficient de uniform sub aspectulțtrăsăturilor caracteristice relevante. ceastă condi ie este îndeplinită c)iar dacă eistă oțanumită varia ie previzibilă ca urmare a particularită ilor de reproduc ie.ț ț ț

 # *ondi ia stabilită ii este respectată dacă, după înmul iri repetate sau în cazul unui ciclu deț ț țînmul iri, trăsăturile caracteristice relevante rămîn nesc)imbate.ț ceastă condi ie sețconsideră îndeplinită dacă au fost confirmate în scris de autorită ile competente cărora lețrevine obliga ia verificării i testării noilor soiuri sau rase.ț ș

e lîngă aceste categorii de inven ii nu pot fi prote!ate prin brevet ideile, descoperirile, teoriilețtiin ifice, metodele matematice, programele de calculator, solu iile cu caracter economic sau deș ț ț

organizare, diagramele i metodele de învă ămînt i instruire, reguli de !oc, sisteme urbanistice,ș ț ș planurile i metodele de sistematizare, fenomenele fizice în sine, re etele culinare i realizărileș ț șcu caracter estetic. ceste realizări nu întrunesc condi iile pentru brevetare, dar unele dintre elețsînt prote!ate pe calea drepturilor de autor.

Conditiile de brevetabilitate a inventiei .( inventie din orice domeniu te)nologic poate fi brevetata sub rezerva ca aceasta sa fie noua,sa rezulte dintr-o activitate inventive si sa fie susceptibila de aplicare industriala. Inventia poateavea ca obiect un produs, un procedeu sau o metoda, inclusiv microorganisme,  precum siaplicarea unui produs, unui procedeu sau a unei metode. +e  acorda brevete si se asigura dreptulde brevet fara discriminare in ceea ce priveste locul crearii inventiei, domeniul te)nologic sifaptul ca produsele sint importate sau sint de origine auto)tona.  Nu sint considerate inventii brevetabile"  a% descoperirile, teoriile stiintifice si metodele matematice;  b% semnele conventionale, orarele, regulile;

8/17/2019 Noţiunea Şi Caracterizarea Dreptului Proprietăţii Industriale

2/2

  c% metodele de eecutare a operatiunilor intelectuale;  d% metodele de organizare si administrare economica;  e% proiectele si sc)emele de sistematizare a edificiilor,constructiilor, teritoriilor;  f% realizarile cu caracter estetic $design%;  g% topografiile circuitelor integrate;  )% soiurile de plante, altele decit microorganismele.  +e eclud de la brevetare inventiile a caror eploatarecomerciala se cere a fi prevenitain scopul mentinerii ordinii publice sau a bunelor moravuri, inclusiv in scopul ocrotirii vietiisi a sanatatii oamenilor si animalelor sau prezervarii vegetalelor, ori pentru a evita aducereade atingeri grave mediului incon!urator. ceasta necludere nu va depinde numai de faptul ca

eploatarea inventiei esteinterzisa prin alte legi.

I.1.2.  În re gi st ra re a, pu bl ic ar ea i ex am in ar ea ce re ri i de br ev et și el iberarea brevetului   ș

rotec ia prin brevet se deosebe te de protec ia în temeiul dreptului de autor prin aceea căț ș țimpune îndeplinirea anumitor condi ii. rocedura eliberării brevetului presupune înregistrareațunor cereri de brevet./nregistrarea cererii reprezintă un act constitutiv de drepturi i marc)ează debutul procedurii deșeliberare a brevetului. 0omalitatea administrativă a înregistrării cererii este un elementconstitutiv de drepturi, astfel încît, în situa ia conflictului dintre doi inventatori ai aceleia iț șinven ii, dreptul eclusiv va fi recunoscut aceluia care a depus cel dintîi cererea de brevet. &ecițdreptul asupra inven iei poate fi din acel moment recunoscut nu primului inventator, ci primuluițdepunător al cererii.otrivit legii, cererea de brevet poate fi depusă de" # inventator $sau un colectiv de inventatori% # atunci cînd dreptul la eliberarea brevetului nu

apar ine unită ii al cărui salariat este inventatorul;ț ț # succesorul în drepturi al inventatorului # cînd inventatorul a transmis dreptul său unei

 persoane fizice sau !uridice; # unitatea al cărui salariat este inventatorul # în cazul inven iilor de serviciu i al celor ț ș

asimilate acesora.*ererea trebuie să aibă ca obiect o singură problemă, c)iar dacă aceasta implică mai multesolu ii te)nice noi sau mai multe variante de realizare a aceleia i idei inventive. /n cerere trebuieț șsă fie incluse datele de identificare cu privire la solicitare, descrierea inven iei i revendicările,ț șeventual i desenele eemplificative.ș*onform regulamentului, toate cererile de brevet depuse trebuie să fie analizate în ziuadepunerii.&epunerea cererii se face fie direct, fie prin scrisoare recomandată.&ata depozitului na ional-reglementar este data depunerii cererii de brevet sau data care rezultățdin tratatele i conven iile interna ionale la care 1oldova este parte.ș ț ț*ererea trebuie depusă în 2 luni de la data introducerii produsului în epozi ie.țrioritatea inventiei se stabileste la data depozitului national reglementar.rioritatea poate fistabilita la data depunerii cererii initiale intr-o tara membra la *onventia de la aris pentru protectia proprietatii industriale, daca cererea a fost depusa la gentie in termen de 34 luni

de la aceasta data $prioritate conventionala%. 5ermenul in cauza incepe sa curga de la datadepozitului primei cereri; ziua depozitului nu este cuprinsa in termen.In termen de 4 luni de la data depunerii cererii de brevet solicitantul are dreptul sa faca indocumentele cererii corectari si precizari, fara a modifica esenta inventiei. *orectarile si precizarile pot fi facute in cerere si dupa epirarea termenului, cu conditia platii taei, nu maitirziu de la data luarii )otaririi de acordare a brevetului sau de respingere a cererii.In cazul incare sint mai multi solicitanti, corectarile si precizarile se fac numai cu acordul fiecaruia dintre ei. +olicitantul este in drept sa-si retragacererea de brevet in orice moment, la data anterioara adoptarii )otaririi de acordare a brevetului sau de respingere a cererii. In cazul in care sint mai multi solicitanti, cererea seretrage numai cu acordul fiecaruia dintre ei.

*ererile de brevet care îndeplinesc condi iile cerute de lege se publică după 36 luni de la datațdepozitului na ional reglementar sau a priorită ii invocate. ublicarea se poate face i într ț ț ș -untermen mai scurt, la crerea persoanei fizice sau !uridice îndreptă ite. (dată cu publicarea cereriițde brevet se poate publica i un raport de documentare # raport care poate fi publicat i ulterior.ș șIn procesul eaminarii cererii de brevet gentia efectueaza eaminarea ei formala si preliminara si, dupa caz, eaminarea in fond.In procesul eaminarii formale gentia, in termende o luna, controleaza eistenta intregului set de documente ale cererii . In cazul unuirezultat favorabil gentia introduce datele cu privire la cerere in 7egistrul national de cereri de brevet.In cazul cind cererea intruneste conditiile stabilite, gentia comunica solicitantului despreincluderea cererii in procedura urmatoare. 8a un demers in scris al solicitantului, care poate fidepus la gentie concomitent cu cerera sau in termen de 9: de luni de la data acesteia,cererea va fi eaminata cu sau fara eaminarea in fond. In cazul neprezentarii demersului intermenul indicat, cererea se considera retrasa.'aminarea in fond a cererii se efectueaza in termen de 36 luni&upa epirarea termenului de 36 luni de la data depozitului national reglementar sau, daca afost invocata prioritatea, de la data prioritatii, gentia publica datele cu privire la cerere inuletinul (ficial de roprietate Industriala $in continuare - uletin (ficial%.*omponentadatelor pentru publicare se stabileste de gentie. +olicitantul poate cere printr-un demers publicarea datelor privind cererea intr-un termen mai scurt decit cel stabilit, cu conditia sa plateasca taa de publicare.(data cu publicarea in uletinul (ficial a datelor privindcererea, gentia pune la dispozitia publicului, in biblioteca sa, documentele depozituluinational reglementar.In termen de 9 luni de la data comunicarii solicitantului despre )otarirea de acordare a brevetului, gentia inregistreaza brevetul in 7egistrul national de brevete de inventie si publica in uletinul (ficial datele despre acesta. *omponenta datelor pentru publicare sestabileste de gentie.(rice persoana interesata are dreptul sa depuna la gentie o contestatiemotivata privind )otarirea de acordre a brevetului in termen de 2 luni de la data publicarii inuletinul (ficial a datelor privind acordarea lui, daca nu este indeplinita cel putin una dinconditiile stabilite de lg.