Valori si

norme sociale

Prof. Tatiana SUSANU

Concepte:

1. Norma?2. Norme sociale3. Norme tehnice4. Dreptul 5. Norme morale6. Norme juridice7. Valori sociale8. Asemanari si deosebiri dintre norme morale si norme

juridice9. Rolul normelor in voiata sociala10. Institutii si practici democratice

Norma ????

Norma este o regula,dispozitie obligatorie,fixata prin lege sau prin uz.

Exista mai multe categorii de norme:

Relatii sociale si reglementarea lor

Normele sociale indica modurile de comportament,conduita dorita de societate:ce se cade,ce se cuvine,se face,trebuie,ai voie sau nu ai voie sa faci in tot felul de situatii:pe strada,in familie,la scoala , in vizita,la serviciu etc.

Salutul- norma elementara de comunicarein societateSemnele de circulatie

Norma socială este o regulă sau standard de comportament împărtăşită de două sau mai multe persoane cu privire la conduita ce trebuie considerată ca social acceptabilă. Normele sociale sunt deci creaţii ale omului, sunt o expresie a voinţei acestuia

Normele sociale sunt create de oameni şi stabilesc conduita umană în cele mai diverse domenii ale vieţii sociale. Existenţa normelor sociale este obiectiv necesară, nici o societate neputându-se lipsi de ele, o societate anomică, adică fără norme de comportare, fiind de neînchipuit.

Norma tehnica are în vedere cerinţa comportamentului uman faţă de natură.

Normele tehnice se întemeiază pe legile naturii şi au un caracter obiectiv, deci nu depind de voinţa omului. Omul nu le poate schimba, dar le poate şi trebuie să le cunoască pentru a le folosi în mod corect.

Exemplu de normă tehnică este prelucrarea pământului în conformitate cu normele agrozootehnice; sau normele de folosire a unei maşini, a unui agregat sau utilaj tehnic. Fără respectarea normelor tehnice nu se poate obţine rezultatul dorit. În societatea modernă industrializată şi computerizată folosirea şi respectarea normelor tehnice cu mare cuprindere este foarte importantă pentru ca activitatea umană să se  poată desfăşura normal şi cu un randament deosebit. De aceea, multe norme tehnice au devenit obiect de reglementare juridică, devenind prin aceasta şi norme sociale juridice.

De exemplu, domeniul ecologic, cel al circulaţiei, al transportului şi telecomunicaţiilor etc.

DreptulDreptul este acela care prin normele sale

asigură o limitare reciprocă a voinţelor libere ale oamenilor. Pe de altă parte, tot dreptul este acela care face corectivul necesar, care aplică sanţiunea atunci când individul a ales o conduită contrară normei sociale.

•  La tribunalUn mos de 119 ani, cu nevasta de 109, divorteaza.Judecatorul intreaba: -De cati ani sunteti casatoriti? -Apoi, au trecut 80, raspunde mosul. -De cati ani nu va mai intelegeti ? -Pai de 50, dom' judecator. -Si atunci, ce ati asteptat pana acum ? -Sa moara copiii si sa nu sufere, raspunse mosul.

Norme morale Definiţie: morala reprezintă un ansamblu de idei, precepte, reguli

cu privire la bine şi rău, la corect şi incorect, cu privire la just şi injust. Morala, ca sistem de norme, se bazează pe convingerea intimă şi pe conştiinţa personală a fiecărui individ în comportamentul său.

Mobilul regulii morale este datoria persoanei faţă de sine însăşi. Oamenii îşi raportează comportarea la valorile morale de bine sau rău, din care decurge şi definirea acestui comportament ca moral sau imoral. Morala are deci ca valori fundamentale principiile binelui, dreptăţii, justiţiei şi adevărului, valori promovate şi apărate de drept. Normele morale sunt dotate cu sancţiuni de aceeaşi natură, sancţiuni care pot fi exterioare subiectului, ca de exemplu oprobiul public, sau pot fi interioare, adică din sfera conştiinţei subiectului, putând enumera aici forme ca: păreri de rău, regrete, mustrări de cuget, scrupule de conştiinţă ş.a.

Norme juridice Definitie: Norma de drept este o regula de conduita generala,impersonala si

obligatorie,instituita sau sanctionata de autoritatea publica,aplicata din constiinta juridica a oamenilor si in caz de abatere,prin constrangerea asigurata de autoritatea publica.

Caracteristici:a) Generalitatea – manifestata prin aceewa cca regula regula de conduita

prescrisa este tipica,ea urmand sa se aplice in mod repetat,intr-un numar nelimitat de cazuri asemenea,adica ori decate ori se ivesc conditiile prevazute in ipoteza ei.

b) Impersonalitatea- in sensul ca norma juridica se adreseaza unor persoane anume,ci unui numar nedeterminat de persoane;

c) Obligativitatea,ceea ce inseamna ca norma juridica nu este o simpla doleanta sau indicatie orientativa,ci un ordin ,o dispozitie care trebuie aplicata,daca nu de buna voie (din constiinta juridica),prin interventia fortei materiale de constrangere a autoritatii publice.Exista deci,garantia aplicarii ei.

Valorile socialeSunt acele elemente care in mentalitatea

unei colectivitati sunt considerate importante,pretuite.

Ex.: demnitatea persoanei,integritatea corporala,proprietatea,averea,omenia,generozitatea,toleranta,respectul pentru batrani,bunavointa,onestitatea,voiosia,seriozitatea,lucrul bine facut.

Criteriile dupa care s-au grupat valorile sunt urmatoarele : valabilitatea valorilor; calitatea lor; subiectul lor; motivele ce au deteerminat valorile; obiectul lor; facultatea psihica din care izvorasc

valorile ; sfera lor de aplicare

Dupa valabilitatea lor:

- valori relative ; - valori absolute; - valori subiective; - valori obiective .

Dupa calitatea lor:

valori pozitive; - valori negative ; - valori proprii; - valori efecte

Dupa obiectul lor

- economice; - etice ; - juridice; - politice .

Dupa facultataea psihica din care izvorasc

sensibile, sentimentale si cognitive

Dupa sfera lor de aplicare

: individuale, sociale, cosmice, elementare si ideale.

O alta clasificare a valorilor este urmatoarea: valori economice valori juridice valori politice valori etice valori istorice valori estetice valori religioase

Definitia valorii

Putem defini valoarea ca fiind o relatie specifica axiologica intr-e un obiect natural sau creat si subiectul uman, prin care acesta exprima pretuirea pe care o acorda calitatilor acestuia ce satisfac anumite nevoi.

Asemănări şi deosebiri între morală şi drept a) Atât dreptul cât şi morala reprezintă un ansamblu de norme de

conduită. b) Normele morale dintr-o societate nu sunt neapărat unitare. Ele

variază în funcţie de grupul social, de colectivitatea naţională, socială, religioasă. Nu există valori morale absolute, întrucât se schimbă după epocă, după clase (chiar în aceeaşi epocă), după categorii sociale sau profesionale.

c) Dreptul în schimb este şi trebuie să fie unitar, asigurând o ordine juridică unică în societate într-o ţară dată.

d) Normele morale au un caracter spontan în apariţia lor – normele de drept sunt rezultatul unei creaţii conştiente şi organizate.

e) Legătură strânsă există între morală şi religie, căci religia a sacralizat preceptele etice şi unele instituţii sociale. Dezvoltarea dreptului a dus la desacralizarea şi laicizarea instituţiilor, dar procesul este diferenţiat de la o religie la alta. Sistemul juridic islamic, de exemplu, este şi azi puternic influenţat de morala religioasă. Coranul este atât “cartea sfântă”, cât şi “codul” popoarelor islamice.

.

f) Din punct de vedere al sancţiunii, deosebirea dintre drept şi morală este foarte mare. Normele de drept pot fi asigurate prin forţa coercitivă a statului, normele morale au ca sancţiune: oprobiul public, marginalizarea, desconsiderarea, regretul, mustrarea de conştiinţă. Eficienţa sancţiunilor morale depinde de profilul moral al persoanei respective.

g) Numeroase norme cu un conţinut identic au atât o natură morală cât şi una juridică. De exemplu, normele penale care cer persoanelor să aibă o comportare de respect faţă de viaţa, demnitatea şi proprietatea altora sunt în acelaşi timp şi norme cu un puternic conţinut moral. Forţa dreptului se găseşte atât în justificarea sa logică, raţională, cât şi în aprobarea şi susţinerea sa morală. Sau: orice injustiţie este implicit imorală.

h) Există însă şi norme morale care n-au relevanţă juridică (de pildă relaţiile de prietenie sau relaţiile dintre soţi până la un anumit punct), precum şi invers (de pildă unele norme cu caracter procedural, cele tehnice sau cele organizatorice).

Concluzie:

În general, sfera de acţiune şi cuprindere a moralei este mai extinsă decât cea a dreptului, dar reglementarea este mai puţin concretă. În concluzie, este obligatoriu să subliniem că dreptul ajută la promovarea principiilor morale, dar şi morala îşi exercită influenţa asupra elaborării dreptului, cât şi asupra aplicării sale.

EXERCITIU

PERSOANELE PE CARE LE PLAC

MOTIVELE- CALITATILE

Rolul normelor in viata sociala1. asigura coeziunea intre membrii societatii(grupul,societatea nu

poate exista daca intre membrii acestora nu exista

COMUNICARE) 2. Conditioneaza integrarea individului in grup,in societate

1. Reglementeaza relatiile dintre oameni,sta la baza civilizatiei;

1. Asigura buna functionare si organizarii a vietii sociale,capacitatea colectivului de a-si realiza scopurile

Instituţii şi practici democratice în România

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENAT

PUTEREA LEGISLATIVĂPARLAMENTUL

-adoptă legi, hotărâri şi moţiuni în prezenţa majorităţii-format 343 deputaţi şi 143 senatori aleşi prin vot universal, egal direct secret liber exprimat .

PUTERE EXECUTIVĂ

PREŞEDINTE GUVERNUL

veghează la respectarea constituţiei, la buna funcţionare a autorităţilor publice.desemnează un candidat pentru funcţia de prim ministruParticipă şi prezidează şedinţele guvernului, poate dizolva Parlamentul în anumite situaţii constituţionaleacordă graţiere individualăemite decrete

PRIM MINISTRU – prezintă programul de guvernare Parlamentului şi lista de miniştriiMINIŞTRIIPrezintă informări parlamentului şi participă la lucrările parlamentuluiAdoptă ordonanţe ordonanţe de urgenţă

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE este numită de preşedinte şi reprezintă justiţia

INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI-judecătorii numite de Ministerul Justiţiei

MINISTERUL PUBLICProcurori de la Parchete

MAGISTRAŢII

PUTEREA JUDECĂTOREASCĂ

-lucrează în şedinţe publice-emite hotărâri

AVOCATUL POPORULUIinstituţie independentă protejează cetăţenii de abuzuri din partea autorităţilor