noȚiunea, principiile administraȚiei publice Și categoriile lor

7/25/2019 NOȚIUNEA, PRINCIPIILE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ȘI CATEGORIILE LOR

http://slidepdf.com/reader/full/noiunea-principiile-administraiei-publice-i-categoriile-lor 1/10

1. No iuni generale privind administra ia (conducerea) în domeniul socialț ț

Conducerea, sub diverse forme, a apărut o dată cu societatea umană din necesitatea de

convie uire în comun a indivizilor. În acela i timp, nu putem numi conducerea din perioadaț ș

prestatală ca administra ie în sensul deplin al acestui cuvânt, cu toate că esen a ei rămâne a fiț ț

aceea i: de a organiza i dirija via a socială spre binele i în interesul majorită ii membrilor ș ș ț ș ț

societă ii date, intru satisfacerea nevoilor sociale prin prestarea serviciilor de interes vital.ț

Societatea este un mod de existen ăîn sfera fenomenelor vie ii, iar definirea conceptului deț ț

societate subsumează două categorii de sensuri:

a cristalizării specifice de rela ii între indivizii umani i institu ii !societate capitalistă,ț ș ț

societate rurală etc."

b caracterul de unitate !entitate pe care îl dobândesc rela iile sociale relativ #otărniciteț

!societatea românească, germană, europeană, tot în această categorie de sensuri se încadrează iș

comunită ile mici, care sunt reprezentative pentru o zonă determinată !având deci valoare deț

e antion i care servesc drept baze de cercetări etnografice.ș ș

Conceptul de societate, în limbajul comun nu$ i realizează opera ionalizarea analitică decâtș ț

sub forma altor concepte precum: sistem social, structură socială, comunitate.

Convie uirea în comun, din cele mai străvec#i timpuri, a generat de la sine apari iaț ț

conducerii sociale ca o condi ie a supravie uirii. Cetele de oameni primitivi, pomine în căutareaț ț

#ranei !unica necesitate la acel timp, riscau să piară de foame dacă nu se găsea cineva care,

având mai multă experien ă, for ă fizică sau intelect mai dezvoltat, putea să asigure aceastăț ț

necesitate !prin prinderea unui animal, adunarea de plante i fructe #rănitoare pentru perioada deș

iarnăetc.

Statul modern, organizat în baza principiilor separa iei puterilor, justi iei iec#ită ii sociale,ț ț ș ț

privit ca cel mai mare prestator de servicii are func iilede:ț

a determinare a conduitei indivizilor în societate prin stabilirea de reguli a căror respectare

asigură armonia rela iilor dintre ace tia"ț ș

b executare a func iilor %i sarcinilor ce$i revin statului, precum i a obliga iilorstabilite înț ș ț

rela iile dintre stat i persoană"ț ș

c prestare de servicii publice intru asigurarea unui nivel de via ă decent cetă enilor"ț ț

d înfăptuirea justi iei în caz de încălcare de către participan ii la rela iile sociale a normelor ț ț ț

de drept stabilite.



&rin urmare, după cum men iona'egel, statul nu apare numai ca o necesitate exterioarăț

societă ii civile, ca o putere străină i superioară acesteia, ci el este i scopul imanent al societă i:ț ș ș ț

civile, statul apărând ca un subiect strict necesar fată de care indivizii au drepturi %i obliga ii.ț

( dată cu apari ia i dezvoltarea statului conducerea societă ii se înfăptuie te de către unț ș ț ș

aparat specializat cu un număr relativ mare de persoane angajate în func iile acestuia.ț

Conducerea socială la diferite popoare i la diferite etape de dezvoltare ale societă ii a fostș ț

influen ată de anumi i factori de natură politică, economică, socială etc., care au determinat înț ț

mare măsură reu ita guvernării, iar uneori i soarta acestor popoare.ș ș

Studierea fenomenului administrativ are o importantă deosebită pentru aplicarea practică a

celor mai modeme procedee i mecanisme de dirijare cu toate domeniile vie ii sociale, garantândș ț

i asigurând, în acela i timp, drepturile ilibertă ile legitime ale particularului.ș ș ș ț

)nele din aceste mecanisme se utilizează cu succes din cele mai străvec#i timpuri, i, nuauș

Scut decât să se fundamenteze prin argumente incontestabile de fiecare genera ie i de fiecareț ș

regim de guvernare

(mul este o fiin ă socială. *+ nu poate să producă tot ceea de ce are nevoie pentru existentaț

sa. iviziunea socială a muncii presupune diversitatea modurilor de satisfacere a intereselor

personale i generală.ș

-evoile umane pot fi îndeplinite atât prin implicarea particularilor în prestarea de servicii

publice cât i prin realizarea acestui lucra de către administra ie.ș ț

*xistă domenii în care particularii nu pot interveni, spre pildă apărarea, serviciile

diplomatice etc. Înaceastă sferă se regăse te una din ra iunile cart justifică interven iaș ț ț

administra iei.ț

oate popoarele, tuturor timpurilor i$au dorit un nivele de trai decent, însă, mijloacele prinș

care guvernarea a încercat să realizeze acest obiectiv au fost la toate popoarele i în toateș

timpurile diferite.



2. No iuni generale i esen a conducerii statale ca parte componentă a conduceriiț ș ț

sociale

Conducerea statală este un termen general care semnifică că astfel gen de activitate este o

parte componentă a conducerii sociale, dar se deosebe%te de conducerea ob%tească, efectuată de

diferite organiza/ii private %i grupuri de cetă/eni, partide organiza/ii ob%te%ti.

&entru a în/elege semnifica/ia no/iunii de conducere statală este necesar de pornit de la

următoarea premisă !axioma: că orice activitate umană constă din decizie, executarea deciziei %i

controlul executării. În esen/ă pe această bază este creat %i aparatul de stat constituit dintr$o

totalitate de organe !autorită i ce exprimă puterea de stat %i efectuează conducerea statală aț

societă/ii %i respectiv divizarea puterii:

a (rgane care iau decizii în numele membrilor societă/ii, stabilesc norme generale deconduită publică !organe legislative $ &arlamentul"

b (rgane care execută aceste decizii sau asigură executarea lor %i aplică normele de

conduită în practică !organe executive"

c (rgane care verifică cum se execută deciziile, se respectă normele generale de conduită,

solu/ionează conflictele !litigiile apărute %i aplică sanc/iuni !pedepse pentru cei ce încalcă

normele generale !organe judecătore%ti sau nu execută deciziile.

&uterea de stat este unică în manifestările sale. 0anifestările principale:

a legisla/ie"

b executarea sau asigurarea executării legisla/iei"

c justi/ie.

În majoritatea statelor contemporane conducerea statală se întemeiază pe principiile teoriei

separării puterilor în stat care porne%te de la:

a puterea de stat într$o societate democratică nu poate apar/ine unei singure persoane sau

organ de stat, deoarece este pericolul unui regim antidemocratic !art. 1, alin.!1 din Constitu/ia

2epublicii 0oldova $ nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social,

nici un partid politic sau o altă forma/iune ob%tească nu poate exercita puterea de stat în nume

propriu. )zurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului."

b conducerea statală trebuie să fie exercitată pe baza unor specializări func/ionale care în

acela%i timp să nu afecteze unitatea ei"



c conducerea statală serve%te ca bază pentru func/ionarea subiectelor care exprimă o ramură

sau alta a puterii de stat.

oate organele de stat !autorită i publice colaborează !conlucrează între ele pentru aț

asigura unitatea puterii de stat %i în acela%i timp se bucură de o anumită independen/ă

func/ională.

În concluzie, conducerea statală în statele contemporane se realizează prin intermediul

puterii legislative, puterii executive %i puterii judecătore%ti, care sunt separate !independente %i

care !concomitent colaborează între ele în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit

prevederilor Constitu/iei !art. 3.

3. Noţiunea administraţiei publice şi trăsăturile caracteristice

ex$ul define%te:

no/iunea de a administra 4 a conduce, a cârmui, a gospodări o întreprindere, o institu ie"ț

no/iunea de a conduce 4 a îndruma un grup de oameni, o institu/ie, având întreaga

răspundere a muncii în domeniul respectiv %i no/iunea conducere 4 ac/iunea de a !se conduce"

activitatea conducătorului" persoană sau colectiv care conduce. &rin no/iunea de conducere

se în/elege o activitate de organizare a oamenilor.

ermenul administrare este de origine latină, fiind formată din prepozi/ia ad 4 către %i

substantivul minister 4 slujitor, executor. 5cest termen în semnifica/ia directă înseamnă către

slujitor.

)lterior termenul administrare a început a fi folosit pentru a indica orice fel de activitate

îndeplinită sub comandă sau ordinea cuiva.

ermenul administra/ie publică a fost men/ionat pentru prima dată în legisla/ia 2epublicii

0oldova în Constitu/ie adoptată la 16 iulie 7668.

5nterior era utilizat termenul de administra/ie de stat !perioada sovietică %i post sovietică.

ermenul administra/ie publică reprezintă o categorie mai îngustă decât termenul administra/ie,

deoarece administra/ia publică este un gen de administra/ie exercitată în temei de organele

executive ale statului %i care se deosebe%te de administra/ia particulară.

-o/iunea de administra/ie publică este necesară de a fi definită, deoarece reprezintă obiectul

de reglementare a dreptului administrativ, ca ramură de drept, %i obiect de cercetare a dreptuluiadministrativ ca %tiin/ă.



-o/iunea de administra/ie publică poate fi definită într$un sens dublu:

a Ca sistem de autorită/i publice 4 sens formal$organic"

b Ca activitate socială în cadrul statului, activitate de organizare a executării %i executării în

concret a legii 4 sens material$func/ional.Sensurile respective rezultă din legisla/ie. e exemplu:

a &otrivit articolului 63 din Constitu/ia 2epublicii 9uvernul asigură realizarea politicii

interne %i externe a statului %i exercită conducerea generala a administra/iei publice. În acest caz

fiind vorba de conducerea cu un sistem de organe !autorită/i publice.

b 9uvernul, în conformitate cu articolului ; din <egea nr. 38$=++ din 7.;>.766; cu privire

la 9uvern, exercită atribu/iile constitu/ionale %i organizează executarea legilor. În acest caz este

vorba de o activitate în cadrul statului.

5dministra/iapublică reprezintă o totalitate de autorită/i publice în frunte cu guvernul, care

efectuează activitatea de organizare a executării %i de executare în concret a legilor %i de

asigurare a serviciilor publice.

Conform prevederilor capitolului ?+++ din Constitu/ia 2epublicii 0oldova, întitulat

@5dministra/ia publicăA, administra/ia publică ca sistem de autorită/i publice este formată din:

a administra/ia publică centrală

b administra/ia publică locală.

În afară de 9uvern, conform art. 7;B din Constitu/ia 2epublicii 0oldova ca autorită/i ale

administra/iei publice centrale activează ministerele %i alte autorită/i administrative centrale.

4. Principiile administraţiei publice (dreptului administrativ).

&rincipiile administra/iei publice rezultă din prevederile legisla/iei în vigoare %i ale %tiin/eidreptului administrativ %i ele pot fi clasificate în următoarele categorii:

a &rincipii fundamentale ale administra/iei publice"

b &rincipii organizatorice %i func/ionale ale administra/iei publice.

&rincipiile fundamentale ale administra/iei publice rezultă din prevederile Constitu/iei

2epublicii 0oldova. 5ceste principii servesc în acela%i timp ca principii i pentru alte ramuri deș

drept, având un caracter interramural, iar unele din ele sunt, în acela%i timp, principii generale pentru toate ramurile de drept !principiul legalită/ii.



În calitate de principii fundamentale se identifică:

a &rincipiul legalită/ii !în cadrul administra/iei publice

b &rincipiul democratismului %i pluralismului politic !art. > din Constitu/ie

c &rincipiul egalită/ii în drepturi a tuturor cetă/enilor în procesul administrării publice !art.73 din Constitu/ie

d &rincipiul descentralizării serviciilor publice !în raport cu principiul desconcentrării

serviciilor publice

e &rincipiul autonomiei locale

Principiul legalităţii în administraţia publică nu este expres prevăzută în Constitu/ie. 5cest

principiu rezultă din con/inutul articolului 7> din Constitu/ia 2epublicii 0oldova conform căruia@cetă/enii 2epublicii 0oldova beneficiază de drepturile %i de libertă/ile consacrate prin

Constitu/ie %i prin alte legi %i au obliga/iile prevăzute de acesteaA.

Conform acestui principiu administra/ia publică se organizează %i func/ionează în

conformitate cu normele de drept, care exprimă voin/a poporului, în conformitate cu legea. În

conformitate cu principiul legalită/ii orice autoritate publică !factor de decizie, organiza/ie sau

persoană este obligată să se supună legii !statul prin intermediul autorită/ilor publice poartă

răspundere în fa/a cetă/enilor, iar cetă/enii în fa/a statului.

Cele mai importante raporturi, potrivit principiului legalită/ii, care apar în cadrul

administra/iei publice trebuie să fie reglementate prin lege. (rganele administra/iei publice au

obliga/ia de a executa întocmai legea, inclusiv de a func/iona %i emite acte administrative în

limitele prevăzute de lege.

Principiul democratismului şi pluralismului politic în administraţia publică.Conform art. >

din Constitu/ia 2epublicii 0oldova @democra/ia în 2epublica 0oldova se exercită în condi/iile pluralismului politicA. &rincipiul respectiv se manifestă în mod direct în cadrul organizării %i

func/ionării autorită/ilor publice locale, %i indirect în procesul organizării %i func/ionării

administra/iei publice centrale.

Principiul egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor în procesul administrării

publice.*galitatea în drepturi a tuturor cetă/enilor este un principiu general a dreptului care

rezultă din prevederile art. 73 alin. !1 din Constitu/ia 2epublicii 0oldova.

În ceea ce prive%te administra/ia publică, realizarea principiului respectiv include anumite

aspecte:



$ 5utorită/ile administra/iei publice sunt obligate să respecte drepturile %i intereselelegitime

ale cetă/enilor %i altor persoane, conform legii, indiferent de rasă, na/ionalitate, origine etnică,

limbă, religie, sex, opinie, apartenen/ă politică, avere sau de origine socială.

$ Cetă/enii pot participa la organizarea !constituirea, precum, %i func/ionarea !activitatea

organelor !autorită/ilor administra/iei publice în mod egal.

$ În caz de încălcare a drepturilor %i intereselor legitime ale cetă/enilor acestea au dreptul să

depună peti/ii organelor administrative ierar#ic superioare, precum să reac/ioneze la fapte.

Principiul descentralizării serviciilor publice. &entru examinarea acestui principiu este

necesar a fi luate în considera/ie prevederile articolului 7 din Constitu/ia 2epublicii 0oldova,

conform căruia, @2epublica 0oldova este un stat suveran %i independent, unitar %i indivizibilA.

5cest principiu rezultă din prevederile articolului 7;6 alin.!7 din Constitu/ia 2epublicii

0oldova %i este strâns legat cu principiul autonomiei locale.

acă descentralizarea serviciilor publice se referă la sistemul administra/iei publice !la

raporturile dintre administra/ia publică locală %i administra/ia publică centrală, autonomia locală

se referă la dreptul colectivită/ilor locale de a solu/iona în mod independent o parte din treburile

publice locale.

Principiul autonomiei locale rezultă din prevederile articolului 7;6 a Constitu/iei 2epublicii0oldova. În literatura de specialitate acest principiul este numit principiul autonomiei

administrative. &rin autonomie locală se în/elege dreptul autorită/ilor publice locale de a dispune

de toate măsurile pentru realizarea la nivel local a intereselor generale ale locuitorilor din

teritoriul respectiv. 5utorită/ile administrative în statele unitare urmează a fi deosebită de

administra/ia statelor sau forma/iunilor statale ce formează federa/ia. 5utorită/ile administrative

în statul unitar se manifestă uniform luându$se în considera/ie doar nivelul unită/ii

administrativ$teritoriale.Principiile organiatorice şi !uncţionale ale administraţiei publice !sunt %i principia ale

dreptului administrativ. Sunt caracteristice exclusiv organizării %i func ionării !activită iiț ț

administra/iei publice, fiind principii ramurale a dreptului administrativ. În calitate de asemenea

principii pot fi men/ionate următoarele:

a principiul diferen/ierii %i fixării func/iilor %i atribu/iilor autorită/ilor administra/iei publice

b principiul îmbinării conducerii colegiale cu conducerea unipersonală în procesulfunc/ionării administra/iei publice.



c principiul îmbinării conducerii ramurale, interramurale %i teritoriale

d principiul răspunderii în limitele competen/ei

Principiul diferenţierii şi fixării funcţiilor şi atribuţiilor autorităţilor administraţiei publice

presupune delimitarea strictă a competen/ei fiecărei autorită/i administrative astfel ca acestea sănu se dubleze sau să contravină competen/ei administrative deja existente. )lterior func/iile %i

competen/ele respective trebuie să fie fixate în lege sau conform legii. 2ealizând acest principiu

se va %ti de ce func/ionari este nevoie pentru ca autoritatea administrative respectivă să$%i

exercite func/iile %i atribu/iile.

Principiul îmbinării conducerii colegiale cu conducerea unipersonală în procesul activităţii

administraţiei publice. Conducerea colegială %i conducerea unipersonală reprezintă 1 forme de

organizare a activită/ii oricărei autorită/i publice.Conducerea colegială presupune că organulrespectiv este format dintr$un colegiu sau în fruntea autorită/ii respective se află un grup de

persoane. Conducerea unipersonală presupune că în fruntea organului se află un conducător unic.

În administra/ia publică are loc îmbinarea acestor forme de conducere, punându$se accent pe

conducerea colegială. 5stfel, cele mai importante probleme din domeniul administra/iei publice

sunt solu/ionate în mod colegial, iar problemele urgente %i operative sunt solu/ionate în mod

unipersonal.

Principiul îmbinării conducerii ramurale, interramurale şi teritoriale.2eie%ind din faptul căsocietatea reprezintă un organism integru %i diferitele probleme care apar în procesul

administra/iei publice trebuie să fie solu/ionate /inându$se cont de principiul respectiv.

Conducerea ramurală permite de a eviden/ia toate particularită/ile unui domeniu, însă nu poate

func/iona izolat %i urmează a fi luate în considera/ie legăturile cu alte domenii conexe, precum %i

specificul teritorial.

Principiul răspunderii în limitele competenţei.5cest principiu este foarte important în aspect

de realizare practică a administra/iei publice. e fiecare dată când este luată o decizie trebuie să

fie destul de clar cine va purta răspundere pentru eventualele consecin/e negative a deciziei

respective.

Conform prevederilor Comisiei Consiliului *uropei au fost elaborate un %ir de principia de

perspectivă cu caracter material %i procedural în domeniul dreptului administrativ. 5ceste

principii poartă un caracter de recomandare pentru statele membre ale Consiliului *uropei,

inclusiv 2epublica 0oldova.



În afară de principiile legalită/ii %i egalită/ii în fa/a legii sunt recomandate următoarele

principii cu caracter material"

a principiul propor/ionalită/ii"

b principiul respectării scopului %i a obiectivelor trasate de lege"c principiul obiectivită/ii"

d principiul impar/ialită/ii"

e principiul bunei credin/e"

f principiul transparen/ei"

g principiul emiterii deciziei în interesul persoanei private !regula de favorizare a persoanei

private.

Principiile procedurale:

a principiul dreptului de a prezenta reclama/ii sau cereri organelor administrative !dreptul la

peti/ionare"

b principiul de a fi reprezentat !asistat"

c principiul operativită/ii !promptitudinii în executare"

d dreptul de a fi auzit"

e principiul obligativită/ii autorită/ii administrative de a informa persoanele interesate

despre procedura administrativă %i dreptul lor de a fi ascultate sau auzite"

f principiul procedurii colective"

g principiul accesului la informa/ie"

# principiul obligativită/ii de a lua o decizie



#voare !ormale

7. Constitu/ia 2epublicii 0oldova , !adoptată la 16 iulie 7668 %i în vigoare de la 1B august7668

$ibliogra!ie"

7. (rlov 0., Delecciu E. rept administrativ., C#i%inău, 1;;>.

%ebogra!ie"

7. #ttp:FFGGG.usem.mdF

1. rept.usm.md

http://www.usem.md/

http://www.usem.md/

noȚiunea, principiile administraȚiei publice Și categoriile lor

Documents