ISSN 1857-0798

REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I

martie

3, 2 018SUFLU PRIM+V+RATICIana CHIRIL+, cl. a VIII-a

L. T. C. Sp=taru, Leova

La strea[ina timpului omul parc= e viu,

Parc= se pierde{i c`nt=.Omul cap=t= ani,

iar vremea riduri... pag. 1-5

Ast=zi tinerii citesc mai mult dec`t citeau tinerii ]n alte genera\ii. Oceanul de informa\ii, lipsa de discern=m`nt pot deveni nocive, mai cu seam= pentru o personalitate ]n formare, de aceea consider c= trebuie s= existe o supraveghere riguroas=, din partea [colii [i a familiei, a c`mpului de lectur= ]n care se mi[c= un t`n=r ]n formare.

pag. 14-15

S= ne apropiem de Hristos – cei puternici [i cei slabi ]n credin\=, cei ]nv=\a\i [i cei ne]nv=\a\i – s= con[tientiz=m c= credin\a ortodox= este unicul nostru scut de n=dejde ]n timpul apostatic pe care ]l tr=im.

pag. 16

Ernest Hemingway [i-a scris toate operele st`nd ]n picioare, la pupitru, cu creionul. John Steinbeck, pentru a scrie romanul La est de Eden, a folosit mai bine de 300 de creioane.

pag. 30-31

NOI

antologie nOi

LA STREA{INA TIMPULUIPicur=.La strea[ina timpului omul parc= e viu,Parc= se pierde{i c`nt=.Omul cap=t= ani, iar vremea riduri{i lumina se stinge,{i noi ne ascundemJos, }n apus.

Pun palma peste um=rul vremii,Simt noapte [i v=d frigul.

O, Doamne, ]ntre ce tr=imLas= s= fie ve[niceVremea s= nu fie ca timpul,iarna s= vin=, iar noi s= ]nverzim.C=ci, vai, st=m la strea[ina vremii{i omul se pierde{i c`nt=De dor,Ve[nic murind.

Rosa LUPAN, cl. a XI-aColiba[i, Cahul

NER+BD+TOAREValerie TUDOR

Cheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost supor-tate de c=tre Institutul Cultural Ro-m`n din Bucure[ti.

2018, martie nOi

capriciile muzei

1

CULOAREA CUV~NTULUI

TE A{TEPTAM

Rosa LUPAN, cl. a XI-a (Coliba[i, Cahul). Se eviden\iaz= poezia La strea[ina timpului [i

eseul. Vizitele de azi sunt oarecum sacadate, ri-gide [i ermetice. Ar fi de reluat la o alt= altitudine a inspira\iei.

Dorina BODOLICA, cl. a XI-a (B=cioi, Chi-[in=u). B=nuim c= r`ndurile Sub aripile mele fr`nte/ Se-ascund t=ioasele cuvinte v=desc un crez artistic. }ntr-adev=r verbul pe alocuri e tran[ant, expresia dur=. Dar acestea te persona-lizeaz=, ]\i contureaz= felul propriu de a fi ]n po-ezie. Desigur, cuvintele nu sunt alb-negre [i as-cund ]n sine frumoase culori [i nenum=rate nuan\e. Dar p`n= la urm= autorul decide. Felici-t=ri!

Tatiana BALAN, cl. a X-a ({tefan-Vod=). Po-eziile abund= ]n jocul imagina\iei [i al ideilor. Sunt ni[te aspecte propice crea\iei.

Marinela LUPU{OR, cl. a XI-a (Cobani, Glo-deni). Doar primele dou=.

Sorina-Nicoleta GHEORGHE, 19 ani (Bac=u, Rom`nia). E[ti pe o linie de plutire sigur=. Ai abilit=\i poetice bune. R=m`ne s= vezi CE scrii. Pentru publicare am ales Real-ireal [i Cimitir de amintiri.

Andreea R+CHINTEANU, 15 ani (Bac=u, Rom`nia). }n ceea ce faci e nevoie de mai mult discern=m`nt, de op\iuni care s= ]nchege un me-saj coerent. Jocul de cuvinte e bun numai p`n= la o limit=, p`n= la gratuitate. Acolo trebuie s= ne oprim [i s= ne reevalu=m.

Dr=g=lina RUSU (Cop=ceni, S`ngerei) — nu am putut s= nu z`mbim la citirea r`ndurilor Ste-ma, imnul [i drapelul/ }mi sunt dragi ca mot=nelul, dar nu le-am inclus ]n fragmentul ales),Olga CURO{, cl. a VIII-a (Bute[ti, Glodeni), Diana GABOR, cl. a IX-a, Paula RABA, cl. a VII-a (Iez=renii Vechi, S`ngerei), Adriana MIHENICO, cl. a VII-a (Cubolta, S`ngerei), C=t=lin |UR-CANU, Dorina CIRIS+U, cl. a IX-a (Cotiujenii Mici, S`ngerei), Corina BARAN, cl. a IX-a (Heciul

Vechi, S`ngerei), Ana GOJINEVSCHI, cl. a VIII-a (S`ngerei) [i Silvia CLIPCA (Alex=ndreni, S`n-gerei). Poezii sau fragmente cursive, nelipsite de nerv. A[tept=m c`te un ciclu din 3-5 lucr=ri.

Dumitri\a HARABAGIU, cl. a VIII-a (Cotiujenii Mici, S`ngerei). Se eviden\iaz= E lumea mea. E o s=rb=toare a fanteziei [i a inteligen\ei. Succes ]n continuare!

Bianca SCURTUL (Chi[in=u). Scrisoarea c=tre mama de pe cel=lalt t=r`m e inspirat= [i ne ]n-deamn= s= ne iubim mamele [i, desigur, via\a, dar ne pune ]n gard= pozi\ionarea protagonistei [i doza mare de triste\e.

Dumitri\a IACHIMOVSCHI, cl. a XI-a (F=le[ti), Magdalena CARAIVAN, cl. a XI-a (V=leni, Ca-hul) [i M=d=lina VOD+ (Coliba[i, Cahul). Eseuri cursive. Autoarele urm=resc [i dezvolt= subiectul, transfigur`nd detalii aparent nesemnificative ]n argumente conving=toare.

Lucr=ri interesante, dar care mai necesit= efort pentru a fi publicate, ne-au trimis Victoria SAVA (Ialoveni, Bardar), Mihaela DODI, cl. a XI-a (Sus-leni, Orhei), Andreea PANFILII, cl. a IX-a (Ho-lercani, Dub=sari), Nicoleta GHERMAN (S`n-gerei) — a[tept=m trecerea cantit=\ii ]n calitate; Corina CAZIUC, cl. a VIII-a (Prepeli\a, S`ngerei), Iana ZELINSCHI (M=rine[ti, S`ngerei), Nicoleta GHERMAN (S`ngerei), Valeria R+DEANU, cl. a X-a (Chi[c=reni, S`ngerei), Constantin CA-ZACU, cl. a IX-a (Cotiujenii Mici, S`ngerei), M=-d=lina {EVCIUC, cl. a IX-a (S`ngereii Noi, S`n-gerei) — trebuie s= redactezi textele, s= elimini confuziile; Corina DEMENCIUC, cl. a IX-a (Heciul Vechi, S`ngerei), Anastasia M}|U, cl. a XI-a (R=doaia, S`ngerei) [i Sorina GANDRABUR, cl. a VII-a (Glinjeni, {old=ne[ti).

nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau mo-deste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= revin=.

V= dore[te inspira\ie [i succes

Leo BORDEIANU

MAMATe a[teptam singur= La cap=tul universului, Cu flori de m=r ]n p=rul Ce c=dea alene printre galaxii. Te a[teptam juc`ndu-m=Cu sori [i eternit=\i. Expiram [i m= dispersam}n milioane de particule, Pentru ca tu s= m= culegi De pe comete [i stele.

Tatiana BALAN, cl. a X-aL. T. {tefan-Vod=, {tefan-Vod=

}mi este, mam=, dor de p`inea cald=,Cea puhav=, miezoas=, aburind=,Ce o coceai ]n zilele de var=}n rusticul cuptor de c=r=mid=.Vai, cum mai mirosea ]n mahalaA col=cei, pl=cinte, huluba[i!Mai am un dor, drag= m=icu\=,S= ne-adun=m cu to\ii gr=m=joar=L`ng= acel horn alb, ]n col\ [i candelu\=,Ah! Cum mai zboar= timpul, cum mai zboar=!

Paula RABA, cl. a VII-aGimnaziul S. R=d=u\an, Iez=renii Vechi, S`ngerei

NOI, martie 20182

cap ri ci ile mu zei

Avem un plai-minune,Mi-e ca un leag=n dulce.De[i-i frumos ]n lume,De-acas= nu m-a[ duce!

Corina BARAN, cl. a IX-aGimnaziul N. Dabija,

Heciul Vechi, S`ngerei

S-A SPART GHEA|A

Daniela CERNENCO, cl. a VI-aVii[oara, {tefan-Vod=

REVELA|IEDac= mi-ai s=ruta buzele reci,a[ pierde kilograme,c=ci nu le-a[ mai atinge de nimic,p`n= nu mi-ai promitec= m= vei s=ruta din nou.

Marinela LUPU{OR, 17 aniCobani, Glodeni

NATUR+ STATIC+ CU M+CE{E

Ilie FABIAN, 17 ani{coala de Arte, Coste[ti, R`[cani

Cimitir de amintiri,inimi fr`nte [i iubiri,ia cu tine [i ]ngroap= }nc= o speran\= moart=!

Preg=te[te doliul sf`nt{i durerea ce-nso\e[teVia\a seac=,}n morm`nt!

Pl`ngi triste\ea unei lungi [i reciLuminoase nop\i de var= Ce a[teapt= mortul viu S= adoarm=!

Preg=te[te un condei,F=cut doar din flori de tei, S= scrii ultima dorin\= }n a mor\ii biruin\=.

Sorina-Nicoleta GHEORGHE, 19 ani Bac=u, Rom`nia

CIMITIR DE AMINTIRI

DOR F+R+ SF~R{IT

SATUL MEU — GUR+ DE RAI

Sufletul mi-e obosit,}n minte am un haos mare,iar dorul meu f=r= sf`r[itM-arunc=-n plase-otr=vitoare.inima nu-mi rabd= chinul{i de vie m= jupoaie,}ns= m-a ajuns veninul,nu m= salvez nici s= m= taie.T=cerea aspr= ]mi devine{i-mi str`ng m`na amor\it=,Dar dorul =sta r=u m= \ine,iar inima mi-e ruginit=. {i nici un fagure de mierenu m= va face s= visez{i s= scap de-a mea durereCer albastru s= pictez.Sufletul r=u m= despic=, M= simt de parc=-s pe j=ratic,nici ]ngerii nu m= ridic=,Sufletul mi-e singuratic.

Dorina BODOLICA, cl. a XI-aL. T. Gr. Vieru, B=cioi, Chi[in=u

Unde plou=, unde ningeSau mi-adie-n p=r un v`nt,Unde soarele r=sare,Este cel mai drag p=m`nt!

Acolo e c=su\a meaCu un nuc rotat ]n prag,Acolo e m=icu\a mea,Ce m-a[teapt= cu mult drag.

Tu, s=tucul meu frumos,E[ti un col\i[or de rai,Cu bunicul meu sf=tos,numai bucurii ]mi dai.

S= tr=ie[ti ani mul\i, frumo[i,Sat cu c`mpuri [i poeme,Unde-n hore Fe\i-Frumo[iJoac= m`ndre Cos`nzene.

Adriana MIHENICO, cl. a VII-aL. T. P. Halippa, Cubolta, S`ngerei

AVEM O |AR+

2018, martie NOI 3

PATRIA

HAI S+ }NCERC+M

SU

RPR

IZ+

Felic

ia B

ICIO

C, 1

2 a

niL.

T. M

. Sa

dov

eanu

, H`

nce[

ti

|ara mea, a mea icoan=,Fii binecuv`ntat= de Dumnezeu,C=ci l`ng= tata, l`ng= mama,Fericit= sunt mereu.

Aici a tr=it {tefanCe porunc= mare ne-a l=sat:nici pentru mul\i bani,S= nu vindem \ara la du[mani.

S= p=zim tot ce e sf`nt,Credin\a, datina str=bun=,Al nostru str=mo[esc p=m`nt,Al nostru grai, al nostru nume.

Silvia CLIPCA, cl. a IX-aGimnaziul V. Ceban

Alex=ndreni, S`ngerei

Pictur= cereasc= a unui apus,Ce pare pictat= de Cel de Sus, Crea\ie divin= ce contureaz-un soare.E UiMiTOARE!...

Cu nuan\e intense de ro[u aprins,Atrage aten\ia ca fiind PARADiS.iar eu vis=toare privesc c=tre soare.Este DiVin!...

Al naturii dar, tablou solitar –E tot ce uime[te [i-atrage, e frumos.Miracol ]n lume...Soare C+LDUROS!...

Andreea R+CHINTEANU, 15 ani Schineni, Bac=u, Rom`nia

{I ASTA VA TRECERap-ul a f=cut knockout rock-uluiSe practic= contrabanda de meme-uri,Dac= nu ai meme cu tine, nu faci parte din colectivLook-ul se schimb= odat= cu trendulMetallica, nirvana [i Pink Floyd sunt doar tricouri de la H&M.M= joc cu mediatorul cu slayer ]n buzunar— {i asta va treceProduc=torii de anima\ie fac remake la copil=ria meaDora nu mai caut= aventuri cu Ghetu\=,Se machiaz= [i caut= aventuri cu b=ie\ii.P=rin\ii afirm= c= noi consum=m alcool, fum=m [i ne drog=m.Mul\i nici nu ie[im din case pentru a nu rata un episod nou din Game of ThronesAnumite specimene au p=tat numele nostru –3% s-au gr=bit s= fac= cuno[tin\= [i stric= prima impresieVreau s= plec c`t mai cur`nd s= remodelez [ablonul p=zit la muzeu.Cu p=r vopsit sau piercing ]n nas, nu mai surprinzi pe nimeniSpecia ta se repet= cu raportul aproximativ de unu la un miliardMai sunt 7 ca mine}nc= 7 „satani[ti” cu p=r vopsit [i chitar= Floyd Rose ]n spate.

Iulia IAROSLAVSCHI, cl. a X-a L. T. S. Haret, Chi[in=u

Hai s= ]ncerc=m s= nu vorbimo lun=,

Hai s= nu fim noi [i asta nu-i o glum=,Hai s= nu ne judec=m, crede-m=, r=u sun=,Tu nu e[ti perfect [i sigur c= nici eu nu-s cea mai bun=!

Olga CURO{, 14 aniBute[ti, Glodeni

APUS DE SOARE

4 NOI, martie 2018

cap ri cii le mu zei

VISUL

E LUMEA MEAO amenii, ]ncerc`nd s= evadeze din lumea lor

monoton=, ]ncep a scrie cre`ndu-[i propriul univers, unde ei sunt st=p`nitorii supremi.

S= v= spun un secret? Asta fac [i eu, c`nd vreau s= m= refugiez ]n lumea mea. }mi place s= c=l=-toresc, iar asta o fac scriind.

Uneori, c=l=toresc cu amica mea de n=zb`tii Alice [i iepura[ul ei, nobil [i elegant, cu ceas la m`n=, alteori, m= plimb cu Micul Prin\ pe planete... nu demult, l-am vizitat chiar pe rege, care ne a[tepta la ora pr`nzului „s= lu=m micul dejun cu el”.

Alteori, ]mi pl=cea s= c=l=toresc ]mpreun= cu Dogory [i Polly din narnia lui Lewis prin diferite lumi. Mai ]nt`i, treceam prin p=durea misterioas=, am v=zut [i Atlantida, am vizitat Triunghiul Ber-mudelor... }ntr-una din c=l=toriile mele, l-am ]n-t`lnit pe Jules Verne, pe c`nd era copil... [i, de fapt, eu sunt cea care l-a ajutat s= scrie romanul despre o lume disp=rut=, povestindu-i tot ceea ce, proba-bil, nu a existat sau nu avea s= existe ]n mintea lui vreodat=.

C`nd scriu, simt o putere devastatoare [i nu e nici un cod penal pentru asta, pot cutreiera lumi f=r= bilet de avion, doar cu un simplu stilou, iar asta m= face special=.

}n lumea mea dezechilibrat=, sunt perfect= [i totul e perfect – e haosul pe care doar eu ]l con-sider un rai.

}mbin`nd notele grele ale realului cu lumea co-lorat= din l=untrul meu, m= simt mai ]mplinit= ca niciodat=. Ce perioad= poate fi mai frumoas= ca adolescen\a? Doar copil=ria, desigur, dar asta e deja alt= poveste.

Scriind, m= apropii de mine [i m= redescop=r.

Dumitri\a HARABAGIU, cl. a VIII-aGimnaziul D. Matcovschi, Cotiujenii Mici, S`ngerei

DECOR FLORISTICAnda PREA{CA, 11 ani

{coala Interna\ional= Heritage, Chi[in=u

} mi este dor... ]mi este dor s= fiu copil, s= m= bucur de pic=turile ploii, de razele soarelui, de

z`mbetul pe fa\= la vederea primilor fulgi de z=pad=, de orice, dar [i s= daruiesc z`mbete sin-cere tuturor. }mi este dor de jocurile de copil, de ]mbr=\i[=rile calde pe care le primeam, s= alerg ]n bra\ele cuiva care s= m= prind= [i s= m= \in= str`ns spun`ndu-mi c= totul este bine. }mi este dor s= v=d via\a doar colorat=.

Amintirea b`ntuie visurile [i g`ndurile. Revars= str=lucire peste inim= [i-mi [opte[te s= lupt ca s= ]ndeplinesc visurile copil=riei. Lupt pentru a ierta, pentru a nu critica, pentru a fi mul\umit=, pentru a iubi, pentru a ajuta, pentru a d=rui, pentru a fi sin-cer=. }mi este dor s= fiu a[a cum sunt, s= nu m= ascund sub o masc= fals=, de teama de a nu fi ju-decat=. }mi las viitorul ]n palmele lui Dumnezeu. Pa[ii mei merg pe un fir de a\= care este mai puter-nic dec`t orice alt= c=rare.

Magdalena CARAIVAN, 16 aniV=leni, Cahul

}MI ESTE DOR

A profundat ]n g`nduri, ]n sumedenii de ]ntreb=ri f=r= de r=spuns, ce ]i macin= sufletul [i cugetul,

care-i zv`cnesc [i mai mult la auzul unor simple ]n-treb=ri frem=tate de vocea sa l=untric=: Ce e iubi-rea? Este ea etern= ]n raport cu scurgerea timpului?, vis=torul [i ]ndr=gostitul t`n=r st= ]ng`ndurat la masa de scris [i transpune fiecare cuv`nt pl=smuit de flac=ra sentimentelor sale ]n caietul de noti\e, lu-minat de vechea lamp= din dormitor.

La un moment dat, ]i cade pixul din m`n=, iar privirea i se ]ndreapt= spre fereastr=, spre lumina astrului ]nconjurat de miliarde de stele feerice, [i ]n mintea sa r=sar noi idei, [i anume mediteaz= asu-pra unei iubiri ve[nice, ideale, pe care timpul nu o poate destr=ma. O vede pe ea, pe fata cu p=rul de aur, ce-i z`mbe[te copil=re[te [i pentru care simte c= se ]mboln=ve[te de iubire. Simte c=, ]n loc de bra\e, ]i cresc aripi [i zboar= cuprinz`ndu-[i iubita. O duce ]n }mp=r=\ia Cerului, unde el [i ea sunt ve[nici, unde iubirea lor e etern=, iar timpul este neputincios [i nu le poate fura tinere\ea.

Dar lumina dimine\ii ]l readuce pe p=m`nt, ]n lumea real=, ]n vremelnicie. Se simte ]nsingurat [i este exacerbat la maximum de sentimente de vis. Totu[i, ]n suflet [i ]n cuget, r=sare speran\a c= spre miezul nop\ii iar se va aprofunda ]n vis [i iar=[i o va vedea pe ea.Trebuie doar s= a[tepte ]ng`ndurat la masa de scris, p`n= c`nd lumina lunii ]l va ]nv=lui cu noi idei, ]n care el este creatorul iubirii sale eterne.

Dumitri\a IACHIMOVSCHI, cl. a XI-a L. T. M. Eminescu, F=le[ti

52018, martie NOI

abonament

sarea g`ndirii

NOI — O PRIVIRE DIN COPIL+RIE SPRE VIITORD rag= prietene,

Te po\i abona pentru urm=toarele 9 luni ale anului 2018.

Fiecare dintre colegii t=i merit= un abonament la revista nOi. }ndeamn=-i s= se aboneze!

Ar fi bine ca fiecare clas= s= primeasc= cu regu-laritate revista nOi.

Al=tur`ndu-te la nOi, te asiguri cu un adev=rat ghid pe t=r`mul crea\iei [i al autorealiz=rii. Po\i miza pe echipa redac\ional=, pe spe-ciali[tii asocia\i [i pe to\i cititorii care sunt gata s= te as-

culte, s= te ]n\eleag= [i s=-\i dea un sfat. Colaborarea noastr= este una deschis= — ]n

paginile revistei pute\i g=si: literatur= [i spiritua-litate, ecologie [i investiga\ii tehnice, profesii [i probleme psihologice, teatru, muzic= [i cinema, sport [i curiozit=\i... nOi este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. Cite[te num=r cu num=r [i via\a ta va deveni mai fru-moas= [i mai interesant=.

Revista nOi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.

Pre\ul unui abonament pentru 9 luni este de 144 de lei.

Indicele PM 31239.

Abonamentul la revista nOi poate fi perfectat la orice oficiu po[tal.

NU PROMITE CE NU PO|I FACE

D e la promisiune la rezolu\ie e o distan\= de ani-lumin= [i, p`n= s= ob\ii o semn=tur=, tre-

buie cheltuite energii m=surabile ]n cai-putere.Lucian BLAGA

Cel mai bun mijloc de a-\i \ine cuv`ntul este s= nu-l dai niciodat=.

Napoleon BONAPARTE Cu c`t cineva este mai rezervat ]n promisiunile

sale, cu at`t el este mai exact ]n ]nf=ptuirea lor.

Jean-Jacques ROUSSEAU Sunt dou= feluri de promisiuni sacre: cea f=cut=

unui copil [i cea f=cut= unui du[man.

Henry de MONTHERLANT

A promite e nobil, a se \ine de promisiune e ceva burghez.

Proverb francez

Fiecare promisiune nerealizat= este un nor f=r= ap=, o sabie f=r= t=i[ [i un pom f=r= roade.

As-SAMARKANDI

Promite numai lucruri imposibile [i n-o s= aib= ce s= \i se repro[eze.

Jacques DEVAL

Adesea speran\a se n=ruie c`nd promisiunile sunt nem=surate.

William SHAKESPEARE Promisiunile genereaz= datorii, iar datoriile ge-

nereaz= promisiuni. Proverb german

nu promit niciodat= nimic, fiindc= am prostul

obicei de a-mi \ine f=g=duiala.Jules RENARD

Unii fac promisiuni din pl=cerea de a le ]nc=lca.

William HAZLITT

nu promite ce nu po\i face. ideal este s= faci ce n-ai promis.

Richard BRANSON

ia seama dac= ceea ce f=g=duie[ti este drept [i cu putin\=, c=ci f=g=duiala este datorie curat=.

CONFUCIUS

CAS+-MUZEUVasile V}RLAN, 15 ani

Soroca

NOI, martie 2018

cu ta re r`nd mu[ c=

6

} mi curg lacrimile [i nu m= pot potoli. n-o s= v=d niciodat=

omul pe care l-am pierdut.A[a l-a creat [i l-a ]ntrupat

Domnul de sus: cu iubire, cu triste\e, cu bucurie, cu bl`nde\e, cu mai multe pe care nu le pot a[terne pe o foaie a[a de mic=. Doar ]n sufletul meu le pot su-

feri pe toate la r`nd, doar a[a le pot vedea, auzi [i asculta.

Durerea o simte fiecare om, doar c`nd nu este cineva drag l`ng= el...

Jasmine CECHINA, cl. a V-aCobani, Glodeni

BUNICUL

NU EXIST+ VREME UR~T+

SPRE CAS+

REPUBLICA MOLDOVA

F iecare om ][i iube[te \ara de unde a pornit [i a f=cut primii

pa[i.Eu ]mi iubesc \ara – Republica

Moldova. E o \ar= cum nu am mai ]nt`lnit niciunde, e unic= ]n felul ei, e mirific=. Opulen\a de p=-m`nturi bogate d= culturi de cali-tate. iar roadele ei... nici nu-mi ajung cuvinte s= v= spun c`t de gustoase [i delicioase sunt.

Chiar dac= nu avem oceane, m=ri, mun\i, avem dealuri nespus de frumoase, v=i, coline, lacuri ca oglinda, reflect`nd cerul. At`tea motive de bucurie pentru locuitorii ei! Str=mo[ii no[tri au c`[tigat liberta-tea \=rii prin lupte [i r=zboaie. Suntem un popor credincios, care are o singur= supunere, [i aceea este ]n fa\a lui Dumnezeu.

Republica Moldova este bo-gat= ]n tradi\ii, obiceiuri [i s=r-b=tori. Printre cele de iarn= sunt Anul nou, care se serbeaz= ]n s`nul familiei sau cu prietenii, Cr=ciunul, Sf`ntul Vasile, Bobo-teaza. De Cr=ciun, copiii colind= din cas= ]n cas= [i vestesc na[terea Domnului.

Remarc=m unele s=rb=tori de prim=var=: 1 martie, c`nd oame-nii d=ruiesc m=r\i[oare – simbol al prim=verii; Pa[tele Ortodox, iar, la o s=pt=m`n= dup= }nvierea Dom-nului, cre[tinii s=rb=toresc Pa[tele Blajinilor. }n aceast= zi sunt come-mora\i r=posa\ii, se ]nt`lnesc ru-dele [i merg ]mpreun= la mormin-tele celor dragi.

M= bucur c=-mi am r=d=cinile aici. {i chiar dac= pa[ii m= vor purta prin lumea mare, nu voi uita de paradisiaca Republica Moldo-va [i m= voi ]ntoarce acas=, fi-indc= Patria ]mi va fi mereu ]n ini-ma, sufletul [i g`ndul meu. Eu nu voi putea s= o p=r=sesc niciodat=.

Cristina CODA, cl. a VIII-aPuhoi, Ialoveni

C `nd era var=, am fi dat ori-ce ca s= fie din nou iarn=.

Acum, c`nd suntem ]n toiul ier-nii, ne tot pl`ngem c= e ghea\=, c= e vremea rece [i ur`t=. Cine s= ne mai ]n\eleag=?!

Dac= ar fi s= ne g`ndim mai bine, ]ntr-adev=r, Dumnezeu a f=cut toate lucrurile frumoase la vremea lor (Eclesiastul 3:11).

Privi\i ]n jur : – dac= e ghea\=, unii se

pl`ng c= ar fi nefavorabil=, pentru c= e posibil s= cad=, dar e favorabil= pentru a te distra la patinoar sau cu sania;

– nu este indicat= pentru flo-rile din gr=din=, dar at`t de po-trivit= pentru ciclame sau cr=ciuni\e – singura perioad= c`nd ]nfloresc.

... A[adar, dragii mei, nu v= mai pl`nge\i c= iarna e vremea ur`t=, c=ci nu exist= vreme ur`t=, ci poate doar nefavora-bil=...

Veronica RO{CA, cl. a XII-aColiba[i, Cahul

Fotografie de autor

2018, martie NOI 7

noi [i voi

1. C`t de des mergi la medic?2. Mergi la medic, de re-gul=, atunci c`nd se mani-fest= primele simptome sau dup= ce ai ]ncercat toate metodele cunoscute [i starea ta se agraveaz=?

3. }\i faci o programare la medic ]n prealabil?

4. }n timpul unei consulta- \ii, ai curajul s= adresezi medicului toate ]ntreb=rile care te fr=m`nt=?5. C`nd ai fost ultima dat= la medic, cum ai fost tratat?6. Cum alegi la ce medic s= mergi?7. |i-e fric= de vreun me-dic? De ce?8. Preferi s= fii ]nso\it de cineva, atunci c`nd mergi la medic, de cine?9. |i se ]nt`mpl=, deseori, s= absentezi de la ore din cauza unor probleme de s=n=tate?10. Cum ai reac\ionat ]n situa\ii neprev=zute, c`nd unor colegi/colege li s-a f=cut r=u la ore sau ]n pauz=?11. Ce atitudine ai fa\= de profesia de medic? |i-ai dorit sau ]\i dore[ti s= urmezi medicina?12. Ce stereotipuri, ce mituri despre medici exist= ]n [coala, ]n localitatea ta?13. Crezi ]n medicina natu-rist=? }n ce situa\ii apelezi la aceasta?14. Avicenna spunea c= medicul are trei mijloace de lupt= ]mpotriva bolii: cuv`ntul, planta [i cu\itul. Cum ai comenta aceast= afirma\ie?

CHESTIO NAR

CU SINCERITATE DESPRE NOI} n fiecare an, chestionarul din nr. 12 al revistei noastre v= invit=, dragi

cititori, s= fi\i sinceri [i s= v= spune\i dolean\ele [i sugestiile pentru NOI. Echipa noastr=, de[i nu v= va veni s= crede\i, e emo\ionat= ca un elev ]n fa\a unui examen de mare dificultate, atunci c`nd cite[te r`nd cu r`nd r=spunsurile [i propunerile voastre. Ne bucur= faptul c= sunte\i one[ti cu noi, c= miza\i ]n clipele delicate tot pe noi, c= v= ]mp=rt=[i\i succesele [i bucuriile cu noi. Noi [i voi a devenit o rubric= ]n care co-municarea dintre noi [i cititorii no[tri e una deschis=, f=r= bariere [i complexe, iar acest fapt ne ]naripeaz= s= p=[im cu ]ncredere ]n viitor, ]ntr-o societate ]n continu= schimbare.

DOMNUL DOCTOR

1. Prima dat=, am v=zut revista nOi la 10 ani, c`nd mama cump=rase un exemplar de la un chio[c.3. }n ziua c`nd primesc revista, ci-tesc rubricile preferate, ]n urm=toa-rele zile ]ns=, citesc revista ]n ]ntre-gime.4. De obicei, nu-mi scap= din vedere rubricile: noi [i voi, calea spre Olimp, numai pentru noi, unde dai [i unde crap=.5. Sunt abonat= la revist= de circa doi ani.6. La capitolul sugestii, a[ propune ca, ]n timpul verii, s= fie mai multe concursuri distractive.7. Alt= publica\ie citit= [i ]ndr=git= de mine este revista aMiC.10. Fiind un pic timid=, particip la concursurile g=zduite de revista nOi [i, astfel, devin mai sigur= de for\ele proprii.12. Particip la mai multe concursuri [i cred c= este o activitate util=, care ne ajut= s= ne form=m personalita-tea. Sunt posesoarea locului iii la concursurile Veni, Vidi, Vici [i Citius, Altius, Fortius! anii 2016-2017, [i, de mai multe ori, am c`[tigat la concur-surile rubricilor numai pentru noi [i unde dai [i unde crap=.

Maria PLUGARU, cl. a VII-a Bardar, Ialoveni

1. M-am ]mprietenit cu revista nOi, gra\ie profesoarei mele de limba [i literatura rom`n=.2. Aceast= prietenie se bazeaz= pe ajutor reciproc prin intermediul scri-sului [i a cititului. }mi este de un real folos, ]ntruc`t g=sesc mai multe r=s-punsuri la ]ntreb=rile ce m= fr=-m`nt=.9. Deseori, c`nd citesc r=spunsurile la concursurile intelectuale, m= aleg cu un bagaj de cuno[tin\e pentru unele materii, iar atunci c`nd ni se cere s= c=ut=m informa\ii suplimen-tare, cunosc deja unde le pot g=si. La orele de dirigen\ie, chiar le adre-sez colegilor ]ntreb=ri din concursu-rile organizate de revist= [i ]i provoc s= caute r=spunsuri.

12. Am participat la unele concur-suri, am primit [i un premiu, care a fost transmis la Clocu[na. |in s= v= mul\umesc mult pentru receptivitate [i onestitate.

Andreea GOREACII, cl. a IX-aClocu[na, Ocni\a

1. Am descoperit revista nOi la bi-bliotec=. Apoi, o profesoar= de lim-b= [i literatur= rom`n= m-a ghidat cum s= particip la unele concursuri.2. Prietenia se bazeaz=, ]n primul r`nd, pe faptul c= nOi este un bun confident, pot s= scriu liber, f=r= complexe [i prejudec=\i.4. niciodat= nu-mi scap= din vedere rubricile: capriciile muzei, cutare r`nd mu[c=, noi [i voi, calea spre Olimp, simbolistica gesturilor, unde dai [i unde crap=.8. nu s-a ]nt`mplat ca revista s= ajung= cu mare ]nt`rziere la mine.10. Revista m-a ajutat s= trec peste unele dificult=\i ]n rela\ia mea cu prietenii [i colegii. 12. Particip la concursurile din re-vist=, depun efort la fiecare dintre ele, am luat [i multe premii la rubri-cile numai pentru noi, noi [i voi, unde dai [i unde crap=.

Cristina CODA, cl. a VIII-a Puhoi, Ialoveni

8. Dac= revista ar ]nt`rzia cu c`teva zile, a[ merge s= o lecturez la biblio-tec=, deoarece m-am obi[nuit s= o citesc [i o a[tept cu ner=bdare. }n plus, dac= particip la concursuri, tre-buie s= trimit r=spunsurile ]n termen.10. Revista m-a ajutat s= pun pre\ pe literatura de valoare. Citind num=r cu num=r, simt c=-mi ]mbog=\esc vocabularul. Totodat=, ]nv=\ s= pre- \uiesc prietenii adev=ra\i [i oamenii, ]n general.

Andreea BUCUR, 16 ani Drochia

NOI, martie 20188

poezie

S-a n=scut pe 18 iulie 1954, ]n s. Sine[ti, Ungheni.A absolvit Facultatea de Filologie a Universit=\ii de Stat din Moldova (1976). Doc-

tor ]n filologie. Conferen\iar universitar. Cercet=tor [tiin\ific coordonator la Institu-tul de Filologie al A{M, Sectorul Istoria limbii, Dialectologie [i Onomastic=. Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova [i din Rom`nia.

Apari\ii editoriale: Elegii de Parnas (versuri), 1994, Sania cu zurg=l=i (proz= pen-tru copii), 2001, La Prohodul Iubirii… (versuri), 2007, 101 poeme, (versuri), 2011, Na-turi statice cu t=ceri (versuri), 2012, T`rziu Te-am iubit, Doamne... (versuri, eseuri), 2015, [.a.

Lidia CODREANCA

LIMBA E SUFLETUL MAMEI }MBR+CAT }N CUV~NT

limbae sufletul mamei]mbr=cat ]n cuv`nt

e lacrima eifr=m`ntat=]n covata cu p`inee glasul ei duiosdin cel mai frumosc`ntec de la culesul viei

limbae ba[tina meacu ad`nci r=d=cinide care m= \inla orice b=taie de v`nt

limbae sufletul mamei]mbr=cat ]n cuv`nt

LIMBA MAMEI

hogeaguri fumeg`ndeca mucuri de \igar=]nfipte ]n z=pad=leag=satul de cer

lini[tea larg= f=r= de cap=t]nghite p=dureacu urme de cerb

dor de \ar=dor de cas=de p=rin\i [i bunicipleca\i de aici]n povestea frumoas=

PASTEL DE IARN+

suntat`t de mic=]n fa\a TaDoamneat`t de mic=!]nc`tnici nu ]ncercs= urc mai susde fric=s= nu cad iar

v=d binedrumul lungcum se desparte]n drumul bun[i r=udaram r=mas aiceala r=scruces= Te a[tept]n pomullui Zaheu

M+RTURISIREa r=bufnit ]n culorifrumoasa pictur=cu amintiri

gr=dina mamei!

c=r=ruia spre poie\ic=e n=du[it=de buruienica un cap de boschetar]nc`lcit

ochi de antracit!

licuriciip`ndesc din tufi[s= treac= ziuas= treac= vara

s= plece privighetoareacare]n acela[i vi[in de la poart=o mai a[teapt=tot la patru diminea\ape mama

bujorii se clatin=clatin=de la o boare de v`nt la altas=-[i dezmor\easc=cumva a[teptarea

nu vine mamanu vine

odat= cu searapeste tablouiar se a[terneuitarea

GR+DINA CU BUJORI

Satului meu de ba[tin=pacepicurat=ca un amurg]ncetprin clepsidra de nisipa lunii

arip= de cerplin de mistersub care ][i torcsomnul lungstr=bunii

SINE{TI

2018, martie NOI 9

Vio

leta

ZA

BU

LIC

+

poezias-a oprit la o margine de sat]nmiresmat de cicoarealeg=nat= de v`nt

[i c`nt=c`nt= acolo!

iar razele sub\irifire de p=ianjendanseaz=danseaz=pestelini[tea mea]n ceas de amiaz=

VAR+

Tu descui toate u[iletope[ti toat= ghea\a

ce s=rac e sufletulcare nu Te cunoa[te!

nimic nu-\i mai cerdragostea duhului meu[i al T=u[i al lui[i al ei[i al Tat=lui nostrudin Cer

DRAGOSTE A DUHULUI

clipeletrec pe l`ng= noi[i se topesc undeva

ziuase deap=n= lene[[i parc= mai vreas= ]ntoarcemtihna de ieri

t=ceri]nmiresmate cu floareade teine arat= c= a venit vara!

s-a dus prim=varafata frumoas=cu toate speran\eleadunate buchet

nu regret

*Lat.: Prinde clipa!

CARPE DIEM! *solitardrum de \ar=str=juit de nucarinu m= mai cuno[tiam revenit prea t`rziusunt o str=in= cu ochi mari

caut aici o povestecu ni[te copii g=l=gio[icare f=ceau harbujei din nisipcu p=rin\ii pleca\i la c`mp[i nu o g=sesc

drum de \ar=pustiucu vara-n delirnu se poate s= fi dus [i povestea ceeacu tot cu s=tenii copil=riei melepe r`ndla cimitir!

DRUM DE |AR+ REVERIEcine s= te vad=iarn= de demultcu z=pezi c`t gardul!tata cu lopataface drum prin curteeu copil la geamm= bucur c= te am

ce mai ninge iar=!peste sat [i moar=iarn= de povestetata nu mai este...

lunecu[ de ghea\=sub om=t ascunscu anii gr=mad=cine s= te vad=?

s= mai zbor o dat=oare-i de ajunslunecu[ de ghea\=?

drumu-i v=tuitzbori la fel tu via\=copilu-a-nc=run\it...

10 NOI, martie 2018

pa uz= de g`ndi re

CAPCANA FAST-FOODURILORZ ilnic, trec`nd pe l`ng= magazinele [i restaurantele de fast-

fooduri, constat c= m`ncarea nes=n=toas= e la mod=. Oame-nii se ]mbulzesc, creeaz= cozi, a[tept`nd chiar ore ]ntregi, numai s=-[i cumpere ceva d=un=tor [i a-[i unge sufle\elul, cum zic ei, cu ceva bun. Dac= cei maturi mai ]ncearc= s= lupte cu acest mod de via\= nociv, atunci copiii [i tinerii nu pot renun\a la el [i ajung obezi sau se confrunt= cu multe probleme de s=n=tate. De ce m`ncarea nes=n=toas= e ]n top, ne spun elevii de la Gimnaziul {tefan cel Mare, Bravicea, C=l=ra[i.

Selina BO|AN, cl. a VI-a: nou=, copiilor, ne place s= m`n-c=m mai mult nes=n=tos dec`t s=n=tos, deoarece, atunci c`nd intr=m ]n magazine, vedem foarte multe produse, pe care p=rin\ii nu ni le cump=r= [i nu ne permit s= le consum=m. Acas= m`nc=m mai mult eco, ]ns= c`teodat= mai vrem ceva picant [i delicios.

Simina TUTELEA, cl. a VI-a: A[a sunt copiii, se las= atra[i mai u[or de produsele nes=-n=toase. Atunci c`nd ni se inter-zice ceva, noi, din contra, suntem ]mpin[i de pofte s= m`nc=m ceea ce nu e bun pentru s=n=tate.

Elena UNTIL+, cl. a VI-a: Ali-mentele d=un=toare sunt frumos ambalate [i iscusit aranjate pe rafturile magazinelor, iar copiii nu ezit= s= le procure [i s= le consume.

Mihaela URSACHI, cl. a VI-a: Unul dintre motive, pentru care

copiii nu vor s= m=n`nce s=n=-tos, e c= nu le mai place m`nca-rea de acas= [i vor s= mai ]ncer-ce [i altceva.

Gheorghe BO|AN, cl. a VI-a: Aromele produselor nes=n=toase ne atrag s= le consum=m mai mult, chiar dac= nu sunt bune pentru organismul nostru.

Mihaela SOLOVEI, cl. a VI-a: Mul\i copii aleg s= consume pro-duse d=un=toare, deoarece in-gredientele acestora te fac s= le m=n`nci din ce ]n ce mai mult. Odat= ce ai ]nceput s= te alimen-tezi incorect, s= [tii c= o s= rezi[ti, tot mai pu\in, tenta\iei de a conti-nua ]n acela[i mod.

Andreea IURCU, cl. a VII-a: M`ncarea nes=n=toas= este mai ieftin= [i, desigur, mai gustoas=. De aceea, nici noi, copiii, nici maturii nu putem s-o excludem din meniul nostru.

Ecaterina DANU, cl. a VII-a: Copiii ]ntotdeauna au fost mai pofticio[i, de aceea, c`nd v=d ceva, gura le las= ap=. Astfel, se ]nt`mpl= c= aleg produsele noci-ve, care sunt mai tentante.

Mihaela CORCODEL, cl. a VII-a: Oare cum am vrea noi ca oame-nii s= nu consume alimentele nes=n=toase, dac= la televizor, ]n strad=, ]n magazine se face pu-blicitate mai mult acestor produ-se. iar copiii cel mai u[or se las= atra[i ]n capcanele publicitare.

Cristina BLANARU, cl. a VII-a: Copiii vor s= fie „cool” [i s= se alinieze celor care m=n`nc= la [coal= nes=n=tos. Ei consider= c=, dac= se ]nfrupt= cu fast-fooduri, chipsuri sau pesme\i, sunt ]n r`nd cu toat= lumea.

Pentru NOI – Olesea COSOIBravicea, C=l=ra[i

TOATE SE VOR PUNE LA LOCUL LORC um va fi \ara noastr= ]n urm=torii dou=zeci de ani? Ce ne

a[teapt= ]n anii care vor urma? Sunt doar c`teva ]ntreb=ri care ]i fr=m`nt= pe mul\i tineri [i copii din \ar=. Chiar dac= promi-siunile f=cute necugetat [i gratuit de c=tre guvernan\i, se \in lan\ de la o zi la alta, elevii clasei a VII-a de la gimnaziul Lalova, Rezi-na, sper= c= ]ntr-o bun= zi toate se vor pune la locul lor.

Ana-Maria SP}NU: Eu v=d Re-publica Moldova peste dou=zeci de ani cu totul schimbat=. Cu drumuri mult mai bune, ]n com-para\ie cu cele de ast=zi. Vor ap=rea diferite tehnologii intere-sante. Vom avea s=di\i mai mul\i copaci [i vom vedea numeroase flori, care s= ne ofere oxigen. Sper c= va fi o \ar= mai curat=.

Tudor PATIC: Eu cred c= Re-publica Moldova peste dou=zeci de ani va fi cu sate pline de oa-meni, vom avea mai pu\in inter-net [i c`t mai multe c=r\i.

Alexandru TETEREA: Peste do-u=zeci de ani, eu v=d, ]n \ara noastr=, mai multe magazine mari, salarii [i pensii majorate, copii disciplina\i [i o ambian\= mai frumoas=!

Mihaela BELCHIR: Cred c= Republica Moldova peste dou=-zeci de ani, se va schimba prin faptul c= drumurile vor fi mai bune, ]n [coli vor fi mai mul\i elevi, iar salariile se vor m=ri.

Gabriela KOSCA: A[a cum fi-ecare \ar= se dezvolt= treptat, sper c= [i Republica Moldova va evolua ]n dou=zeci de ani, deve-

nind una mai curat=, mai fru-moas=, cu drumuri asfaltate, cu specii de animale [i plante rea-duse din Cartea Ro[ie. Tehnolo-giile moderne vor avansa [i mai mult. Oamenii vor deveni mai ]n\eleg=tori [i mai bl`nzi.

Ludmila PURICE: }n viitor, eu cred c= Republica Moldova va reveni [i mai mult la tradi\iile [i obiceiurile rom`ne[ti. Sper c= acestea se vor ]nr=d=cina [i mai mult.

Pentru NOI – Ana ANDRI|CHILalova, Rezina

2018, martie NOI 11

CASA MEA - CETATEA MEAD e mici cu to\ii am visat s= avem o cas=. Unii ne dorim o cas= ce are curte,

al\ii – apartament, unii la \ar=, al\ii la ora[. Prefer=m o cas= cu un nivel sau dou=, cu sau f=r= gospod=rie? Pe marginea acestui subiect, am discutat cu un grup de elevi ai claselor a V-a [i a VII-a de la Gimnaziul Visoca, Soroca.

Andreea SCUTELNIC, cl. a VII-a: }n viitor, vreau s= locuiesc ]ntr-o cas= mare, cu dou= nivele, foarte frumoas=, ]ngrijit= [i curat=. Pe l`ng= aceasta, doresc [i o gr=din= plin= cu flori. Vreau s= locuiesc la ora[, ]n Orhei.

Olga COJOCARU, cl. a VII-a: }mi imaginez c= atunci c`nd voi cre[te mare, voi avea familia mea [i o cas=, ]n care se vor pu-tea juca copiii. Voi avea un auto-mobil, unul dintre cele mai per-formante. Vreau s= locuiesc ]n Rom`nia, ]ns= cu timpul, dup= ce voi studia bine limba englez=, mi-ar pl=cea s= m= stabilesc ]n Marea Britanie.

C=t=lina P}NZARI, cl. a VII-a: Eu ador florile, de aceea ]mi do-resc o cas= cu dou= nivele, o gr=din= mare, un mobilier cu elemente florale [i o colec\ie de lucruri vintage.

Viorina ROMANCIUC, cl. a VII-a: P=rin\ii mei vor o cas= [i curte ]n ialoveni, cu un teren de joac= [i un bazin pentru copii. Cred c= voi avea [i o sal= de lectur= acolo cu o mul\ime de c=r\i interesante.

Arina GARBUZ, cl. a V-a: Eu a[ vrea s= locuiesc la ora[, ]ntr-un apartament mare, c=ci e mai bine, e mai frumos. La ora[ este mai pu\in de lucru, pe c`nd la sat, ]ntotdeauna e[ti ocupat.

Alex COJOCARI, cl. a V-a: Atunci c`nd voi cre[te mare [i ]mi voi ]ntemeia o familie, vom alege s= locuim ]ntr-o cas= mare, aceasta av`nd curte, pe care vom cump=ra-o [i nu o vom con-strui, fiindc= acest proces du-reaz=. La ora[ voi putea s= lu-crez ]n oficiu, nu ]n gr=din=, unde lucrul nu are cap=t.

Tudori\a LISNIC, cl. a VII-a: Vreau s= locuiesc la ora[ din mai multe motive. }n primul r`nd, ]n ora[ po\i g=si mai repede un ser-viciu pe plac, deoarece sunt mai multe oportunit=\i. }n al doilea r`nd, la ora[ oamenii ]mi par inteligen\i [i descurc=re\i.

Victoria BESPALCO, cl. a VII-a: Acum locuim la sat, dar, c`nd voi cre[te mare, a[ vrea s= am o fa-milie numeroas= [i un aparta-ment cu ni[te camere mari, unde s= ]nc=pem cu to\ii.

Damian MACOVE|CHI, cl. a V-a: A[ vrea s= locuiesc la ora[, ]n apartament. Cred c= acolo m= voi sim\i mai bine, dar [i o profe-sie voi ]nsu[i mai u[or. La sat, e mai complicat s= te angajezi ime-diat dup= ce ai terminat studiile.

Doina GHER|AN, cl. a V-a: Eu a[ vrea s= locuiesc la ora[, deoarece ora[ul acesta ]mi pare mai aranjat. iar casa vreau s= aib= curte, fiindc= nu doresc ve-cinii s= m= deranjeze.

Taisia URSACHII, cl. a V-a: }n ora[ este mai mult transport pu-blic [i te po\i deplasa mai u[or. A[ vrea s= locuiesc ]n apartament, deoarece ]mi pare o locuin\= comod= [i mai sigur=.

Gabriela DANILOV, cl. a VII-a: }n viitor, a[ vrea s= am o cas= mare pe malul m=rii, ]n italia – de ce nu? – unde s= locuiesc cu familia mea.

Pentru NOI – Carolina COVCALIUCVisoca, Soroca

numai pentru noi

Dragi cititori, numi\i podurile celebre, prezentate ]n imaginile al=turate. Primilor trei care ne vor

trimite r=spunsul corect, redac\ia le va oferi volumul Albumul de familie al Parteneriatului Estic. C`[ti-g=torii vor fi desemna\i ]n nr. 6, 2018....................................................................................................

Am primit mai multe scrisori cu r=spunsul corect la concursul din nr. 12, 2017, dar primii trei au fost: Da-niela DUBANJIU, Cetireni, Ungheni; Maria PLUGARU, Bardar, Ialoveni; Mihaela DODI, Susleni, Orhei. Pre-miile – Dimitrie Cantemir ]n istoria culturii muzicale [i Istoria rom`nilor din cele mai vechi timpuri p`n= ]n prezent – v= a[teapt= la redac\ie. Felicit=ri!

R=spunsul corect este urm=torul: Croa\ia, Rusia, Polonia, Rom`nia, Republica Popular= Chinez=, Spa-nia, Japonia, Elve\ia, Afganistan, Cuba.

NOI, martie 201812

Rubric= sus\inut= de Larisa GUR+U, doctor ]n filologie, conferen\iar universitar

VENI, VIDI, VICI

calea spre Olimp

ETAPA a VI-aI. Plasa\i ]n locul punctelor prepozi\iile sau ar-

ticolele posesive: organizarea cursurilor de stu-diere... limbilor str=ine, i-am spus unei prietene... mele, voturile... doi dintre ei au fost anulate, ca-ietul de noti\e... elevei, datorit=... acestui efort... trei medici via\a lui a fost salvat=, distribuirea la consumator... produselor, aportul ]n munc=... fe-meilor, prispa de lut... casei, proiectul de dezvol-tare... satelor, reguli de acord... articolelor.

II. Corecta\i (sublinia\i [i scrie\i corect) gre[e-lile din enun\urile urm=toare:

1. Se fac ]n continuare multe erori [i gre[eli. 2. El copie regulamentul pe fi[e.3. Dup= ninsoarea de ieri seara se anun\= o

eclips= solar= de soare, pe urm= averse de ploa-ie [i apoi iar din nou ger [i viscol.

4. Ei vor s= adopteze un c`ne boschetar.5. Din numele colegilor mei v= salut [i vreau

s= v= felicit cu ziua de na[tere.6. Din punctul de vedere financiar nu este ren-

tabil= deprecierea leului.7. Oric`t n-ar p=rea de straniu, comportamen-

tul s=u e tacticos.

III. Identifica\i motivul principal din fragmen-tul propus:

Vreme trece, vreme vineToate-s vechi [i nou= toate;Ce e r=u [i ce e bineTu te-ntreab= [i socoate;Nu spera [i nu ai team=, Ce e val ca valul trece,De te-ndeamn=, de te cheam=,Tu r=m`i la toate rece. (M. Eminescu) IV. Realiza\i un scurt comentariu al versurilor de

mai sus, relev`nd viziunea eului liric asupra vie\ii.A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de

zile de la apari\ia revistei.

R=spunsurile corecte la etapa a III-a:i. Diminea\= – genul feminin, num=rul singular,

cazul nominativ; frunzele – genul feminin, num=rul plural, cazul

nominativ;soarele – genul masculin, num=rul singular (sin-

gularia tantum, defectiv de plural) cazul nominativ;razele – genul feminin, num=rul plural, cazul

acuzativ;dealurilor – genul neutru, num=rul plural, cazul genitiv;nalba – genul feminin, num=rul singular, ca-

zul nominativ;drumului – genul neutru, num=rul singular, ca-

zul genitiv;umbrelu\ele – genul feminin, num=rul plural,

cazul acuzativ;

Continuare ]n pag. 24

b=ie\i – genul masculin, num=rul plural, cazul vocativ;

p=dure – genul feminin, num=rul singular, cazul acuzativ.

ii. nod – a ]nnoda – a deznoda; pachet – a ]mpacheta – a despacheta; a lipi – a alipi – a dezlipi; ghea\= – a ]nghe\a – a dezghe\a; a forma – a deforma – a reforma; frunz= – a ]nfrunzi – a desfrunzi; doi – a ]ndoi – a dezdoi; vinovat – a ]nvinov=\i – a dezvinov=\i; curaj – a ]ncuraja – a descuraja; p=dure – a ]mp=duri – a desp=duri. not=: se accept= [i alte posibile derivate.

iii. Fragmentul a fost extras din lucrarea Poves-tea furnicii scris= de ion Dru\=. Textul apar\ine ge-nului literar epic. Argumentele pe care le aduc sunt: 1. Povestea furnicii este o nara\iune [i cu-noa[tem c= genul epic este reprezentat de specia literar= nara\iunea; 2. }n acest text, autorul ][i ex-prim= ]n mod indirect sentimentele cu ajutorul per-sonajelor (furnica) [i cu ajutorul ac\iunilor (a cutre-iera, a se ]ntoarce etc.); 3. naratorul folose[te verbe la persoana a iii-a, ceea ce este specific lucr=rilor genului epic; 4. Modul de expunere a genului epic este monologul, descrierea, nara\iunea, pe care le ]nt`lnim [i ]n textul nostru; 5. O caracteristic= im-portant= a genului epic este plasarea ac\iunii ]n spa\iu [i timp (a cutreierat culmea dealului, trei zile...); 6. Un alt argument c= Povestea furnicii apar\ine genului epic este faptul c= textul dat poa-te fi povestit pe etapele subiectului; 7. O alt= tr=-s=tur= este c= ]n aceast= oper= literar= ac\iunea este s=v`r[it= de c=tre personaje – furnica (perso-najul principal) [i mosc=la[ul, ferche[ul (persona-je secundare).

Anastasia S}RBU Dub=sari

iV. {tiu: c`ndva, la miez de noapteOri la r=s=rit de soare,Stinge-mi-s-or ochii mie Tot deasupra c=r\ii Sale. Grigore Vieru e mai mult dec`t un poet, e un

destin. El strecoar= ]n inima cititorului un fior de fericire [i lini[te. Aceste versuri foreaz= ad`nc ]n g`ndurile noastre [i ascund ]n umbra lor iubirea nem=rginit= a lui Vieru pentru crea\ia geniului ro-m`nesc – Eminescu. Ele reprezint= o m=rturie sin-cer= a acestor sentimente nobile. Versurile suge-reaz= faptul c= opera lui Eminescu va r=m`ne etern sedimentat= ]n inima lui Grigore Vieru, prins= sub pleoapele acestuia, ]nc`t atunci c`nd Vieru ][i va ]nchide ochii, pe retina acestora se vor focaliza ver-surile scrise de inegalabilul poet. Lexemul [tiu

2018, martie NOI 13

ˇSOL LUCET OMNIBUSETAPA a VI-a

1. }n ce const= asem=narea dintre zborul c=r=bu[ului [i zborul, ]n viraj, al avionului?

2. De ce arborii b=tr`ni de pin sunt popula\i de mai multe insecte d=un=toare dec`t cei tineri?

3. Ce tip de rela\ie exist= ]ntre unii arbori [i ciu-perci? Explica\i succint [i prezenta\i exemple.

A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

R=spunsurile corecte la etapa a III-a:

1. P=s=rile flamingo au un colorit al penelor de la u[or portocaliu ori roz la alb, ]n func\ie de ceea ce m=n`nc=. Acestea au ]n ra\ia alimentar= alge sau crustacee, care con\in pigmen\i, numi\i carete-noizi. Ace[ti pigmen\i, ]n urma proces=rii de c=tre ficat, ajung s= fie depozita\i ]n penele, ciocul [i pi-cioarele p=s=rii.

2. nodurile care sunt vizibile ]n lemnul t=iat, adic= sc`nduri sau pe obiectele deja confec\ionate, sunt, de fapt, defecte ale lemnului. Acestea repre-zint= locurile ]n care o fost= ramur= s-a legat de cilindrul central al trunchiului, produc`nd o ramifi-care [i o deviere a direc\iei fibrelor lemnoase ]n acela[i timp. Ramura dispare din diferite motive, iar cilindrul principal continu= s= adauge inele de cre[tere peste anomalia ini\ial=. Astfel, nodurile ajung ]n structura interioar= a lemnului, devenind foarte vizibile ]n sc`nduri. Ca urmare, speciile de copaci cu ramuri dese vor avea [i mai multe no-duri, [i viceversa. nodurile se clasific= ]n: noduri concrescute – care provin de la o ramur= s=-n=toas=, ce a tr=it mult timp pe trunchi; noduri c=z=toare – care provin de la o ramur= rupt= ]n perioade uscate, av`nd drept rezultat contracta-rea \esuturilor [i deta[area lor de celelalte straturi lemnoase; noduri putrede – care provin de la crengi rupte ]n perioade umede, av`nd drept rezultat in-fectarea cu ciuperci.

3. Mimetismul este proprietatea unor specii de animale sau plante de a se contopi cu mediul ]n care tr=iesc sau cu alte specii care dispun de mij-loace de ap=rare, prin forma corpului sau colorit. Contopirea are loc [i pentru a asigura perpetua-rea speciei sau pentru a-[i ob\ine mai u[or hrana. C`teva exemple de mimetism ]n lumea animal=: p=ianjenul Celaenia excavata, originar din

Rubric= sus\inut= de Larisa BOGDEA, doctor ]n biologie

Australia, poate s= ia forma unui g=ina\, atunci c`nd se simte ]ncol\it de pr=d=tori, ]n special, de p=s=ri; caracati\a imitatoare, Thaumoctopus mi-micus, poate extrem de rapid s= ia forma multor animale, pentru situa\ii diferite. Spre exemplu, poate sem=na cu un [arpe, cu o pl=tic= sau cu un crevete.

Omida Papilio troilus viceversa [erpi, fasmidele ce s-au camuflat sub forma crengilor sau a frunze-lor etc.

Camuflajul este metoda care permite organis-melor s= r=m`n= neobservate de mediul ambiant. Unele exemple sunt liniile zebrei sau blana alb= a vulpii arctice, care o face aproape nedistins= ]n z=pad=. Cameleonii sunt printre cele mai faimoa-se animale pentru tehnica lor de camuflaj [.a.

Asem=n=rile dintre mimetism [i camuflaj \in de scopurile ]n care acestea sunt utilizate [i de faptul c=, la unele specii, includ [i culoarea.

Deosebirea dintre aceste dou= fenomene este c=, ]n cazul mimetismului, speciile recurg la schim-barea formei, a comportamentului [i a culorii.

Rezultatele etapei a III-a:

30 de puncte a acumulat: Mihaela DODI (10,10,10), Orhei.

29 de puncte: Maria PLUGARU (10,9,10), Bar-dar Ialoveni; Andreea PANFILII (10,10,9), Anasta-sia S}RBU (10,9,10), M=d=lina S}RBU (10,10,9), Holercani, Dub=sari.

28 de puncte: Cristina CODA (10,10,8), Puhoi, Ialoveni; Nadina D+N+IL+ (10,8,10), Veronica VORNICESCU (9,10,9), Lozova, Str=[eni; Alina LUCHI|A (9,9,10) Bardar, Ialoveni; Ecaterina POPU{OI (10,9,9), Holercani, Dub=sari.

27 de puncte: Nicoleta PORUBIN (10,9,8), Ho-lercani, Dub=sari; Dumitri\a SCURTU (9,10,8), Cobani, Glodeni.

26 de puncte: Nina S}RBU (9,10,7), Holercani, Dub=sari.

25 de puncte: Gabriela POPU{OI (10,9,6), Vla-da SANDU (10,10,5), Holercani, Dub=sari.

22 de puncte: Lucia DOBROVICEANU (9,10,3), Boldure[ti, Nisporeni.

Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-ticipan\ilor care au acumulat minimum 22 de puncte. La bilan\ul general ]ns=, vom \ine cont de puncta-jul tuturor participan\ilor.

NOI, martie 201814

nimic altceva

POEZIA COMUNIC+ }N TAIN+ CU FIREA MEA INTERIOAR+

S -a n=scut pe 17 ianua-rie 1960, ]n satul {te-

f=ne[ti, raionul Flore[ti. {i-a ]nceput activitatea ]n calitate de profesoar= de limba [i literatura rom`n= la Liceul Teoretic Mihai Eminescu din B=l\i (1981). Din 1984 p`n= ]n 2012 a fost cadru didactic [i de conducere ([ef= de cate-dr=, decan, prorector) la Universitatea de Stat Alecu Russo din B=l\i, unde con-tinu= s= \in= cursuri la toate cele trei niveluri de formare universitar=. }n 2012 — 2016, a fost anga-jat= la Universitatea de Stat din Moldova (respon-sabil= de managementul [tiin\ei), din 2016 este se-cretar [tiin\ific al Sec\iei de {tiin\e Umanistice [i Arte a Academiei de {tiin\e a Re-publicii Moldova. Este doc-tor ]n filologie (1991), con-feren\iar universitar (1996). Din 2006 este abilitat= cu conducere de doctorat. A debutat ]n calitate de poet= cu volumul O s=pt=m`n= de poeme nescrise (1998). A mai semnat patru c=r\i de poezie, [ase de critic= li-terar= [i o dram= (]n colaborare). I s-au acordat mai multe premii [i dou= distinc\ii de stat. Poemele ei au fost traduse ]n mai multe limbi.

— Oscar Wilde afirma c= femeile sunt creaturi menite s= fie iubite, nu ]n\elese. Aceast= afirma\ie se refer= [i la Dvs.? Cine e persoana care V= iube[te cel mai mult [i V= ]n\elege cel mai bine?

— Oscar Wilde a fost un mare scriitor [i ]n\eleg de ce ar fi v=zut ]n femeie ]ncorporarea Misterului [i a Frumuse\ii. Se prea poate s= fie bine ca b=rba\ii (cealalt= parte a lumii) s= vad= ]n femeie o surs= a mis-terului. Cu toate acestea, afirma\ia lui mi se pare re-strictiv=. De ce nu am accepta c= [i b=rba\ii ar fi „crea-turi menite s= fie iubite?” Ceea ce conteaz= cu adev=rat ]n contextul ]ntreb=rii dumitale, este c= omul r=m`ne cel mai mare mister al lumii ]n care suntem, chemat s= iubeasc=, dar el reu[e[te, din ce ]n ce mai greu, s= o fac=. C`t prive[te persoana care m= iube[te cel mai mult, cred c= p=rin\ii mei m-au iubit cel mai mult [i, cu c`t trece timpul, cu at`t sentimentul meu devine mai puternic. Cine m= ]n\elege cel mai bine? nu [tiu. A[ putea s= dau c`teva nume, dar enumerarea ar putea fi doar o p=rere, apoi, cum a[ putea pretinde cuiva s= m= ]n\eleag= „cel mai bine”, dac=, uneori, eu ]ns=mi nu m= ]n\eleg?

— }n ce gen literar V= reg=si\i cel mai mult?— Primul impuls pe care l-am avut ]n leg=tur= cu

aceast= ]ntrebare a fost s= zic: poezia. {i a[a este. Acum ]ns= poezia comunic= ]n tain= cu firea mea in-terioar=. Stau pitite am`ndou= undeva ]n ad`ncul fiin\ei mele [i numai ele [tiu ce pun la cale. Momen-tan, mintea ]mi este preocupat= de un studiu de poetic=

a romanului. }nchei o etap=, care m-a interesat mai mult de un deceniu, dup= care voi re-veni la cele vechi [i voi ]nce-pe ceva nou.

— Mai \ine\i minte prima oper= citit= de Dvs.? Ce carte considera\i c= V-a schimbat modul de a g`ndi sau de a fi?

— }ntrebarea aceasta m= face s= r=scolesc timpul, de unde ]mi vin fr`nturi de imagini: aci coperta ]n tonuri ]ntunecate a unei c=r\i cu titlu bizar, aci rafturile bibliotecii din apro-pierea casei noastre, pe care o frecventam... Prima mea carte nu a fost citit=, ci ascultat=. Era o carte de pove[ti populare cu F=t-Frumos [i ileana Cos`n-zeana, pe care ne-o citea, mie [i surorii mele, nana Vera. Era o carte rom`neasc=, r=mas= ca prin minune ]nc= din timpu-rile interbelice. Apoi, c`nd am ]nceput a dezlega misterul li-terelor ]mpr=[tiate pe fa\a foii

albe, am g=sit, ]n biblioteca p=rin\ilor mei, volumul Poezii de Lucian Blaga (m-a impresionat, mai cu seam=, primul poem, Gorunul), cartea Venea o moar= pe Siret de Mihail Sadoveanu...

— Henry Miller spunea: Adev=rata via\= ]ncepe c`nd suntem singuri, fa\= ]n fa\= cu eul nostru ne-cunoscut. Dvs. sunte\i o persoan= sociabil= sau V= place solitudinea?

— Eu sunt, ]n general, o fiin\= sociabil=, cel pu\in a[a m= percep pe mine ]ns=mi, dar am nevoie de singur=tate, pentru a ]n\elege, pentru a scrie. {i, de vreme ce am publicat c`teva c=r\i, singur=tatea ]mi este cunoscut= [i, a[ zice, necesar=. Scrisul, ]n ge-neral, ]nseamn= ceea ce spunea, ]n parte, Henry Miller: a te afla „fa\= ]n fa\= cu eul nostru necunos-cut”. De fiecare dat=.

— Cum este s= fii femeie-critic, femeie-poet, femeie-savant?

— At`tea ipostaze a\i enumerat aici... }n cele din urm=, toate acestea nu-s dec`t una singur=: un om care face critic= [i istorie literar=, uneori reu[e[te s= prind= inspira\ia ]n formele unui text, considerat poezie (probabil [i este poezie), un om care munce[te ]n sfera cercet=rilor literare [i a publicat c`teva c=r\i specifice domeniului, de asemenea, mai bine de trei decenii este profesoar= de literatur= rom`n= la Uni-versitatea din B=l\i [i, periodic, la alte universit=\i.

— Cine este cel mai exigent critic al Dvs.? — R=spuns exact: so\ul meu. Este primul cititor al

textelor mele. Ochiul [i spiritul lui sunt mai agere, c`nd ale mele intr= ]ntr-un fel de „rutin=”. Prin ur-mare, textele mele trec neap=rat pe la „cenzor”, cum ]i spun eu ]n glum=. }i sunt recunosc=toare pentru gestul de colegialitate pe care mi-l arat= zeci de ani la r`nd [i recunosc c= ]mi pare r=u c= i-am r=pit timp, ]n care el s-ar fi putut ocupa de lucr=rile sale.

DE VORB+ CU MARIA {LEAHTI|CHI, SCRIITOARE, DOCTOR îN FILOLOGIE

Fotografie din arhiva personal=

2018, martie NOI 15

— Cunoa[tem c= teza Dvs. de doctorat ]n litera-tur=, pe care a\i scris-o acum aproape 30 de ani, re-flect= proza basarabean= pentru copii. Cum aprecia\i actuala literatur= pentru copii?

— Da, este adev=rat, mi-am luat doctoratul ]n li-teratur= ]n 1991 cu o tez= ]n domeniul prozei pentru copii. Despre cum este literatura actual= pentru cei mici, am putea vorbi mai pe ]ndelete, dar nu avem nici timp, nici spa\iu. Totu[i, ar fi bine s= se re\in= c= noi, basarabenii, avem o bun= literatur= pentru copii. Acum sunt angajat= ]n elaborarea unei antologii a beletristicii rom`ne pentru copii, care va include tex-tele publicate ]n anii 2000 – 2017. Breasla s-a com-pletat cu nume noi, mai cu seam= autoare, care au adus un aer proasp=t ]n scris. Tendin\a este bun=, at`t ]n ceea ce prive[te calitatea limbajului artistic, c`t [i condi\ia execut=rii poligrafice a c=r\ilor. Asta nu ]nseamn= c= domeniul nu are neajunsuri.

— Din experien\a Dvs. didactic=, considera\i c= tinerii de azi citesc mai mult sau mai pu\in ]n com-para\ie cu genera\ia Dvs.? Cum am putea s= le cultiv=m pasiunea pentru lectur=?

— Ast=zi tinerii citesc mai mult dec`t citeau tinerii altor genera\ii. Oceanul de informa\ii, lipsa de dis-cern=m`nt pot deveni nocive, mai cu seam= pentru o personalitate ]n formare, de aceea consider c= trebuie s= existe o supraveghere riguroas=, din partea [colii [i a familiei, a c`mpului de lectur= ]n care se mi[c= un t`n=r ]n formare. C=r\ile sunt diferite. Azi, oricine are bani ][i poate cump=ra publicarea unei c=r\i. Bine ar fi dac= ar fi o carte bun=, dar, cu p=rere de r=u, nu se ]nt`mpl= de fiecare dat= s= fie a[a.

— }n psihologie se vorbe[te despre dou= cate-gorii de oameni: care provoac= schimbarea [i oa-meni care nu o doresc. Dvs. ce atitudine ave\i fa\= de schimbare?

— Sunt un om echilibrat. Accept schimbarea ]n m=sura ]n care face ca lucrurile s= mearg= mai bine. nu accept orice schimbare, iar ]n unele cazuri (cum ar fi fidelitatea / infidelitatea) nu o accept deloc. Dar, ]n contextul ]ntreb=rii dumitale, m-a[ referi la trans-form=rile societale, care au loc ]n perioadele de tran-zi\ie. Cred c= aici au avut loc at`t de multe, ]nc`t unele s-au realizat cu totul f=r= socoteal=. S-au f=cut schimb=ri de dragul schimb=rilor, altele au fost ini- \iate [i nu au fost duse p`n= la cap=t. Ar mai fi ceva: nu sunt at`t de entuziasmat= de afirma\iile cate-gorice ale psihologilor. Omul este o fiin\= mult prea complex= ca s= ]ncap= ]ntr-o simpl= dihotomie: ac-cept= sau nu schimbarea...

— Ce amintiri frumoase din copil=rie v= st=ruie ]n memorie?

— imaginea luminoas= a familiei. Cu bunicul meu Anton, bunica mea Zenovia, mama, tata, sor=-mea, fratele meu. }ntr-o prim=var= cu aer moale ca de m=tase [i lumin= alb-g=lbuie ca floarea de salc`m. Am avut doi salc`mi mari [i b=tr`ni l`ng= g`rliciul beciului. Scoar\a lor maronie se eviden\ia pe funda-lul celor invocate mai sus.

— Ce ne pute\i spune despre p=rin\ii, familia Dvs.?— P=rin\ii mei erau veni\i ]n satul ]n care m-am

n=scut, {tef=ne[ti, din raionul Flore[ti. Tat=l meu, neculai, era de loc din comuna Dolhasca, jude\ul Suceava. A ajuns ]n Basarabia, fiind ]nfiat de bunicii Anton [i Zenovia, ]nainte de cel de-al Doilea R=zboi Mondial. Mama, Zinaida, era din satul Pistruieni, raionul Telene[ti, o localitate a[ezat= cu vreo trei kilo-metri mai jos pe R=ut. Spun toate acestea, deoarece ]n familia noastr= s-a instalat un fel de sentiment

nevorbit de diferen\=. Mai cu seam= c=, pe atunci, ne vizitau frecvent rudele din Rom`nia [i asta ne ]nt=rea percep\iile. Tat=l meu a avut [i o porecl=: neculai, rom`nul, ceea ce ]nseamn= c= [i comunitatea ne ve-dea ]ntr-un fel aparte. Ei se credeau moldoveni, iar tat=l meu era un altul, era rom`n. Vede\i, aceast= schism= identitar= a basarabenilor este veche...

— Dac= ar fi s= alege\i un loc ]n care s= V= petrece\i tot restul vie\ii, care ar fi acela?

— Locul ]n care familia mea s-ar sim\i bine. nu conteaz= numele locului, ci atmosfera din familia mea. Este prima condi\ie ce ]mi asigur= lini[tea ne-cesar= pentru scris.

— Cine crede\i c= V-a influen\at cel mai mult modul de a scrie sau de a fi?

— nu cred c= a fost doar un singur om. A[ spune mai degrab= c= m-au influen\at oamenii pe care i-am ]nt`lnit, c=r\ile citite [i ]nt`mpl=rile ce m-au marcat emo\ional.

— Sunte\i o femeie ]mplinit=, ce planuri sau pro-iecte ave\i?

— Dac= o femeie ]mplinit= ]nseamn= femeia care a n=scut, v= r=spund c= da, m= simt ]mplinit=. Am o fiic= [i ea are dou= fiice. Dac= v= referi\i la ]mplinirea mea profesional=, v= r=spund c= am con[tiin\a unor reu[ite cu sens, ]n anii pe care i-am parcurs. Simt, totodat=, c= ar mai fi loc [i pentru alte activit=\i pro-fesionale, de crea\ie. Am proiecte noi [i sper s= le realizez.

— Dac= ar fi s= schimba\i ceva, a\i schimba ceva ]n lume, ]n \ar= sau chiar la propria persoan=?

— nu a[ schimba nimic. }n timpul nostru dominat de orgolii [i vanit=\i, dac= ar fi posibil, a[ ]ndemna lumea spre bun=tate, umanitate [i grij= fa\= de ceilal\i. Este bine s= ne ]ntreb=m, la un moment, dat ce las eu celor care vin dup= mine? Mi se pare o ]n-trebare adev=rat=.

— Cine V= serve[te drept model?— Omul cumsecade, de cuv`nt, st=p`nit, demn,

statornic [i fidel. Am mereu ]n fa\= chipul mamei mele.— Vl. Nabokov spunea c= singura fericire ]n

aceast= lume este s= observi, s= te examinezi atent pe tine ]nsu\i sau pe al\ii. Pentru Dvs. ce ]n-seamn= fericirea?

— }n primul r`nd, a[ spune c= nu exist= oameni ferici\i non stop. Fericirea este o stare. Sunt un om care a tr=it st=ri de fericire. {tiu ce este asta, [tiu cum este, dar nu a[ putea s= o definesc. Ceva mai fulgu-rant nu cunosc pe lumea asta dec`t starea de fericire.

— Mai \ine\i minte prima dragoste?— Da. Este o experien\= care ]\i marcheaz= fiin\a,

o emo\ie gnostic=, un sentiment inedit.— Ce mesaj le transmite\i tinerilor de azi, citito-

rilor revistei NOI?— S=-[i tr=iasc= curajo[i via\a. S= se ia ]n serios.

S= [tie c= a tr=i este precum ai scrie un text direct pe curat f=r= posibilitatea de a introduce o corec-tur=. }i mai ]ndemn pe cititorii revistei nOi s= ci-teasc= mult, deoarece cititul c=r\ilor bune formeaz= viziuni [i na[te idei. Spunea cineva c= lumea va fi condus= ]n viitor de cele vreo 20 de procente de tineri care ast=zi citesc c=r\i. }mi pare un g`nd demn de luat ]n seam=.

Pentru NOI — Elena LEAH

NOI, martie 201816

IMPERATIVUL TREZIRII DUHOVNICE{TI

S untem asemenea unor p=s=ri c=rora li s-au t=iat aripile [i li s-a dat libertatea de a zbura.

Sistemul ateist a epurat din noi credin\a str=mo-[easc=, valorile ei, ne-a ]ndep=rtat de Hristos ]ntr-at`t ]nc`t aproape c= nu-L mai vedem. ne-a dezv=\at s=-L vedem. ne-a pus ochelari de cal confec\iona\i din idei [i valori false. A interpus ]ntre noi [i Hristos tot [irul p=catelor de care cre[tinul s-a temut dintotdeauna, supranumindu-le virtu\i. A exa-cerbat m`ndria, narcisismul. ne-a desp=r\it nu nu-mai de Dumnezeu, dar [i unul de altul.

Suntem slabi [i nu ne cunoa[tem credin\a. nu cunoa[tem semnifica\iile [i dedesubturile ]nsce-n=rilor din jur, nelipsindu-le z`mbetul afi[at, o-braznic. R`njetul celui r=u. iar min\ile luminate, ]nv=\a-

te pe banii oamenilor simpli [i menite s=-i scoat= la lumin=, tri-[eaz= sau, ]n cazul cel mai bun, tac.

ne-am tr=dat pe noi ]n[ine, uit`nd de Hris-tos [i de sf`nta cruce, de valorile ortodoxiei, care, din veac ]n veac, au sus\inut poporul

nostru, l-au zidit duhovnice[te, astfel ]nt=rindu-l [i permi\`ndu-i s= tr=iasc= frumos [i demn, iar ]n caz de nevoie, s= se apere cu arma ]n m`n= de du[mani.

S= ne apropiem de Hristos cu inima, cu cugetul [i cu fapta noastr=. Astfel ]l vom reg=si [i ]l vom iubi pe aproapele nostru. Astfel ni se va lumina mintea [i ne vom contrapune sistemului r=ului ]n care ne-am ]mpotmolit de-a binelea, vom reu[i s= ie[im din mrejele pseudovalorilor str=ine: telema-nia, spiritul concuren\ei cu orice pre\, goana dup= bunuri, hipertrofierea propriului eu.

S= ne apropiem de Hristos – cei puternici [i cei slabi ]n credin\=, cei ]nv=\a\i [i cei ne]nv=\a\i – s= con[tientiz=m c= credin\a ortodox= este unicul nostru scut de n=dejde ]n timpul apostatic pe care ]l tr=im. S= ne asum=m responsabilitatea pentru Biserica noastr=. S= ne aducem ]n ea poten\ialul creator, ini\iativa [i ]n\elepciunea.

S= facem ceea ce nu au f=cut p=rin\ii no[tri.

Rubric= sus\inut= de Daniela PREA{CA

ADMIRA|IE {I IDOLATRIZARE

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Leo BORDEIANU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXAPRILIE

1 Duminica VI (a Floriilor). INTRAREA DOMNU-LUI }N IERUSALIM.

7 S`mb=ta Mare. BUNA VESTIRE.8 }NVIEREA DOMNULUI. SFINTELE PA{TI.

Soborul Sf`ntului Arhanghel Gavriil. Sfintele Muceni\e Ana, Larisa, Ala.

15 Duminica II dup= Pa[ti (a Sf. Ap. Toma)16 Pa[tile Blajinilor.22 Duminica III (a Mironosi\elor).

D ac= eram de 15 ani [i cineva m= ]ntreba pe cine admir, ofeream o list= ]ntreag= de nume,

cum ar fi unchiul meu Profir, bunica mea Profira, mama, p=rintele Vasile din Cern=u\i, fratele Oleg, str=bunicii mei ion [i Taisia, profesorul de mate-matic= Valeriu Antonovici [i chiar str=bunicul meu Eugeniu, pe care nu am apucat s=-i cunosc. Ast=zi, la 41 de ani, [tiu exact de ce aceste personalit=\i ]mi luminau ochii – pentru c= aduceau un z`mbet, ]n preajma lor voiam s=-mi construiesc o via\= fru-moas=, ei [tiau s= ofere sfaturi potrivite, vorba lor inspira, m`na lor ]nc=lzea, privirea lor sem=na ]ncredere. Cu astfel de exemple de oameni, nu te dai u[or b=tut la ananghie, te str=duie[ti s= men\ii valorile [i calitatea vie\ii.

De ce admir=m al\i oameni? Fie datorit= carac-terului lor moral [i etic ]nalt, fie pentru realiz=rile lor remarcabile de dragul omenirii. Cine nu admir= oamenii de [tiin\= precum Einstein, Marie Curie, Galileo Galilei, Leonardo da Vinci, Steve Jobs?

De m`n= cu admira\ia merge [i idolatrizarea, ce sl=ve[te pe cineva sau ceva ca pe un idol. Acest sentiment, probabil, se datoreaz= crezului c= o oa-recare fiin\= omeneasc= ar ]ntruchipa perfec\iu-nea. Cred c= a\i v=zut nu pu\ine concerte unde lu-mea ]ngenuncheaz=, \ip= [i chiar ][i pierde cuno[tin\a la v=zul arti[tilor pe care ]i idolatrizea-z=. Ar fi cazul s= v= pune\i ni[te ]ntreb=ri: Ce calit=\i ale idolului v= inspir= at`t de mult? Aceste calit=\i influen\eaz= pozitiv societatea? Cuno[ti toate faptele din via\a acelei persoane?

Pe l`ng= unele vede-te sau persoane ]n stare s= influen\eze, exist= multe alte modele extra-ordinare de oameni care reu[esc s= „r=stoarne mun\i” f=r= a fi m=car cu-noscu\i.

Cum scapi de boala idolatriz=rii? Revino la valorile ini\iale ale familiei tale, mai ales, la cele pozitive, precum reluarea tradi\iilor, practicarea anumitor ocupa\ii [i activit=\i, programul religios. Admira\ia fa\= de oameni nu ]nseamn= copierea vie\ii lor, iar dac= prelua\i o coafur= sau un stil vestimentar, nu pierde\i personalitatea voastr=.

Cel mai important este ca persoanele admirate [i idolatrizate s= ne ajute s= atingem nivelul perso-nal de dezvoltare, s= ne fac= pe noi s= devenim valoro[i, comple\i [i complec[i. „S= admiri frumuse\i e un lucru bun, dar s= inventezi frumuse\i e un lucru mult mai bun”, Giuseppe Verdi.

Alexandru DIMITROV

2018, martie NOI

1/8

/

INSP

IRA

|IE

DE

LA }N

GER

IE

ram

doa

r eu

pe

un \

=rm

. Sin

-gu

r=, f

=r=

vre

o [o

apt

= c

are

ar

pute

a s

= m

= d

istr

ag=

de

la e

sen\

a

exis

ten\

ei m

ele.

Pe

\=rm

ul p

ustii

t de

oric

e ta

lp=

, de

oric

e a

die

re d

e v`

nt

sta

u ]n

plin

=ta

tea

frum

use\

ii ce

m=

]n

conj

oar=

. |=

rmul

m=

]ng

hite

, ia

r va

luri

le ]m

i top

esc

inim

a. S

unt u

na

cu m

ine.

Res

pir

ritm

ul v

alu

rilo

r [i

in

spir

ad

iere

a v

`nt

ului

. }m

i re

v=rs

su

fletu

l ]n

ad

`nc

ul m

=ri

i [i-l

]ngr

op

pe \

=rm

ca

pe

o co

moa

r= v

`na

t=

de

pira

\i.n

oapt

ea g

rea

de

stel

e ]m

i st

r=-

ba

te p

rin

ochi

i se

nini

[i

curi

o[i,

refle

ct`

ndu-

se c

u m

are

put

ere

pes-

te i

nim

a m

ea. M

are

a [

i ce

rul

sunt

un

a.

nu

pot

prin

de

cu p

rivir

ea [

i g

`nd

irea

ace

ste

dou

= m

iste

re. n

u a

u ]n

cepu

t [i

nic

i sf

`r[

it. S

tele

la

in

finit.

Dea

supr

a c

er, s

ub m

ine

cer.

C

um p

ot o

are

s=

]n\e

leg

impo

sib

i-lu

l? E

ste

rea

l ce

v=

d [

i ce

sim

t?

Fiec

are

ste

a ]

[i a

re p

ropr

ia m

e-ni

re.

To\i

ne n

a[t

em [

i to

\i m

urim

. La

fel

[i

eu.

Ast

fel

este

om

ul p

e p

=m

`nt

. O

ste

a c

e st

r=lu

ce[t

e ]n

to

at=

spl

end

oare

a e

i, ia

r a

poi

se

stin

ge

de-

a lu

ngul

tim

pulu

i. C

erul

est

e f=

r= p

at=

. nic

i m=

car

un m

ic n

oura

[ nu

a ]n

dr=

znit

s= s

e st

reco

are

pe

ste

str=

luci

rea

un

ei

jum

=t=

\i d

e st

ea.

Cum

po

ate

fi

nim

ic

[i,

toto

da

t=,

totu

l?

Ma

rea

f=

r= v

ele

ab

soa

rbe

t=ce

rea

[i l

inul

ce

rulu

i. C

opia

exa

ct=

a c

erul

ui o

v=

d ]n

ma

re c

a o

ogl

ind=

f=r=

pet

e.

}nce

rc s

= te

]n\

eleg

. A

[a [

i tu

te

reve

r[i

asu

pra

suf

letu

lui

meu

, d

ar

oglin

da

mea

est

e m

urd

ar=

. A f

ost

p=ta

t= d

e vi

erm

ii ce

au

mu[

cat d

in

min

e [i

au

ple

cat

f=r=

a s

e m

ai

]nto

arc

e.O

chii

nu p

ot c

upri

nde

tot,

de

ace

ea s

unt

laco

mi

s= v

rea

ma

i m

ult.

}nce

rc s

= a

ting

fie

care

col

- \is

or a

l ta

blo

ului

din

fa

\a o

chilo

r m

ei.

Parc

= n

u su

nt a

ici,

ci ]

ntr-

o a

lt= l

ume

und

e ]n

pa

[i d

e d

ans

p=

[esc

ca

o b

ale

rin=

pe

fieca

re

stea

fu

r`n

d

din

sc

lip

irea

lo

r [i

\e

s`nd

u-m

i vi

suri

le

]n

lum

ea

rea

l=.

G`

ndir

ea m

ea d

eja

nec

on-

trol

at=

]nt

ruch

ipea

z= f

ieca

re s

tea

cu

per

soa

ne u

ma

ne.

Une

le s

un

t m

ai a

pro

ap

e, ia

r a

ltel

e ]n

za

rea

-n

dep

=rt

at=

. P`

n=

[i c

od

rii m

i se

]nch

in=

, mun

\ii m

i se

supu

n [i

toa

te

din

na

tur=

ob

\in s

ens.

Fie

care

pa

r-te

a n

atu

rii

aru

nc=

pes

te m

ine

]ntr

eb=

ri o

bsc

ure

una

pes

te a

lta,

ce-m

i ]n=

bu[

= s

ufle

tul f

ira

v.n

ici

valu

rile

nu

au

pute

rea

de

a s

chim

ba

cev

a:

nu p

ot a

duc

e la

m

al

tain

ele

asc

unse

. M

are

a

nu

dez

v=lu

ie s

ecre

tele

ei.

nic

i om

ul

nu a

rat=

ce

zace

]n a

d`

ncul

suf

le-

tulu

i. S

enin

=ta

tea

fe\e

i [i a

och

ilor

asc

und

suf

letu

l ]n

ca

re s

e d

ezl=

n-

\uie

un

ura

ga

n d

e g

`nd

uri

[i s

en-

timen

te

ce

sta

u g

ata

s=

er

up=

. S

ing

urul

luc

ru e

sen\

ial

pe c

are

-l cu

noa

[tem

est

e C

rea

toru

l Sup

rem

a

toa

te.

Lui

i se

sup

une

soa

rele

[i

i s

e ]n

chin

= l

una

cu

stel

ele.

Un

punc

t sun

t ]n

spa

\iul f

=r=

sf`

r[it.

Mag

dale

na C

AR

AIV

AN

, cl.

a X

I-a

V=

leni

, Ca

hul

Mi-e

d

or

de

ochi

i t=

i b

l`nz

i [i

p=

trun

z=to

ri,

de

culo

are

a

lor

alb

ast

r=-v

erzu

ie

– ce

a

ma

i fr

u-m

oas=

nua

n\=

din

lum

e. M

i-e d

or

de

voce

a t

a d

ulce

[i

mel

odio

as=

, d

e po

ve[t

ile p

e ca

re i

le

spun

eai

suri

oare

i ]n

ain

te d

e so

mn,

da

r pe

ca

re l

e a

scul

tam

[i

eu c

u pl

=ce

re,

chia

r d

ac=

m

=

cons

ider

am

m

a-

tur=

. Mi-e

dor

de

alin

turi

le ta

le, d

e g

estu

rile

bla

jine

[i d

e cu

vint

ele

pe

care

mi l

e sp

unea

i ]n

fieca

re s

ear=

: „E

[ti o

com

oar=

!”.

}mi c

er ie

rta

re, m

am

i. {

tiu c

= a

m

fost

une

ori

o pa

cost

e, c

hia

r d

ac=

tu

nu

ai a

ccep

ta a

cest

cuv

`nt

. Re-

gre

t fi

eca

re

vorb

=

t=io

as=

, p

e ca

re \

i-a

m a

dre

sat-o

. }n

\ele

g c

=

gre

[ea

m, c

`nd

e p

rea

t`rz

iu.

Am

aju

ns ]

n a

cel

loc

min

una

t d

espr

e ca

re

]mi

pove

stea

i c`

nd

era

m m

ic=

, ma

i [t

ii? „

Suf

lete

le i

u-b

itoa

re a

jung

]nt

r-o

]mp=

r=\ie

fer

-m

eca

t=, u

nde

sunt

feri

cite

”.D

ar,

m=

mic

o, f

=r=

tin

e E

den

ul

e p

ustiu

[i

nici

fru

mus

e\ea

miil

or

de

]ng

eri n

u po

ate

fi c

ompa

rat=

cu

frum

use\

ea ta

!Te

-am

v=

zut

azi

pl

`ng

`nd

, la

fel

ca

[i

ieri

, ca

[i

ala

lt=ie

ri,

[i

pl`

ng ]m

preu

n= c

u tin

e, p

entr

u c=

m

i-e d

or.

Pent

ru c

= v

rea

u s=

fiu

a

l=tu

ri d

e tin

e.M

i-a p

l=cu

t din

totd

eaun

a s

= fi

u o

c`[t

ig=

toa

re,

am

tin

s sp

re p

er-

fec\

iun

e,

mi-

am

do

rit

s= d

evi

n ]n

ving

=to

are

, da

r ni

ci o

vic

tori

e nu

po

ate

fi

ase

m=

nat=

cu

z`m

bet

ul

t=u,

m

am

=.

nim

ic

nu

cont

eaz=

m

ai m

ult c

a ti

ne! A

bso

lut n

imic

!}m

i lip

se[t

e [i

mir

osul

t=

u, a

t`t

de

cura

t [i

]m

b=

t=to

r. P

arc

= e

ra

aro

ma

cop

il=ri

ei, p

arf

umul

]mb

r=-

\i[=

rilo

r, a

l c=

su\e

i no

ast

re m

ici,

da

r ]n

gri

jite,

]n

care

tro

na m

ereu

d

rag

oste

a [

i arm

onia

.}m

i dor

esc

s= a

ud d

in n

ou c

hia

r [i

cuv

inte

le ta

le d

e d

oja

n=, p

entr

u c=

atu

nci a

[ [t

i c=

e[t

i l`n

g= m

ine,

c=

nim

eni n

u ne

va

desp

=r\i

vreo

dat=

, c=

vei

veg

hea

]nto

tdea

una

asu

pra

su

fletu

lui m

eu, h

r=ni

ndu-

l cu

afe

c-

\iune

p=

rint

easc

=.

Acu

m s

unt t

rist

=, i

ar

inim

a m

ea

e g

oal=

, ne

putin

cioa

s=.

Se

zba

te,

lipsi

ndu-

i ce

va...

Tu

e[ti

cea

de

care

am

nev

oie!

Sp

unea

i c=

via

\a

]ns=

[i e

ste

mag

ie,

dar

nu p

ari

feri-

cit=

acu

m. {

i und

eva,

]n s

ufle

tul m

eu,

[tiu

c=

eu

sunt

ca

uza

tris

te\ii

tale

.D

ar

te

rog

s=

z`

mb

e[ti!

E

[ti

cea

ma

i pu

tern

ic=

fiin

\= d

in l

ume,

ia

r Ta

ti [i

Ad

i, f=

r= ]

ndoi

al=

, a

u ne

voie

de

for\

a t

a –

iub

irea

ne-

cond

i\ion

at=

pe

care

o e

ma

ni –

]n

pofid

a d

urer

ii ce

te m

aci

n=.

Cum

a[

pute

a s

=-\i

mul

\um

esc

pent

ru c

= n

u a

i ]nc

eta

t nic

i o c

lip=

s=

fii

m=

mic

a m

ea?

Pent

ru c

= a

i fo

st g

ata

mer

eu s

=-m

i ofe

ri u

n sf

at

atu

nci

c`nd

\i-l

cer

eam

? n

u m

i-ai

zis

nici

oda

t=:

„|i-a

m

spus

eu

!”,

de[

i a

i pu

tut

s= o

fa

ci d

e ze

ci d

e or

i. A

i r=

ma

s a

ceea

[i:

plin

=

de

dra

gos

te,

ate

nt=

, ie

rt=

toa

re

[i

cura

joa

s=.

Sun

t d

epa

rte.

.. A

cum

[t

iu

ce

e si

ngur

=ta

tea

[i

nu ]

mi

r=m

`ne

d

ec`

t s=

m=

rog

ca

to\

i co

piii

din

lu

me

s=-[

i pr

ivea

sc=

ma

ma

la

fel

cu

m te

pri

vesc

eu

pe ti

ne.

Te i

ubes

c! i

art

=-m

=!

Vei

fi

pen-

tru

to

tde

au

na

m

=m

ica

m

ea

pr

otec

toa

re!

B

ianc

a S

CU

RTU

L, 1

3 a

niL.

T. L

. Del

eanu

, Chi

[in=

u

NOI, martie 2018

2/7/

MO

DELE ED

UCA

|ION

ALE

Om

ul nu poate d

eveni om d

ec`t dac= este educat. D

ar educa\ia

nu ]nsea

mn=

a fi d

e[tept, ea nu se

m=

soar=

]n cuno[tin\e, nu e c`t d

e m

ult ai m

emora

t la [coa

l= sa

u c`t

[tii. Ed

uca\ia

este un fenomen so-

cial fund

am

ental d

e transm

itere a

experien\ei de via

\= a

genera

\iilor a

dulte [i a

culturii c=tre g

enera\ii-

le de copii [i tineri, d

e ab

ilitare a

lor pentru integ

rarea

]n societate,

este cunoa[terea

bunelor m

aniere

[i comporta

rea ]n societa

te con-form

acestora

. A fi ed

ucat este o

cara

cteristic=

a

unei persoa

ne politicoa

se, respectuoase, ca

re se com

port= d

ecent, vorbe[te corect,

ana

lizeaz=

, chib

zuie[te vorb

ele [i fa

ptele sale, [tie s=

asculte, s=

poa

rte o discu\ie [i cunoa

[te cum

trebuie s=

se comporte ]ntr-o so-

cietate pentru a

l=sa

despre sine

o impresie frum

oas=

. Om

ul educa

t m

ereu are o a

titudine b

un= fa

\=

de ceila

l\i [i cel ma

i importa

nt este c=

a

re

ni[te

lim

ite

de

ca

re p

olite

\ea nu-i perm

ite s= trea

c=.

Zilnic, via

\a ne ofer=

experien\e noi, d

eci ]nseam

n= c=

educa

\ia nu

o primim

doa

r ]n primii [a

pte ani

de via

\=, sa

u ]n anii d

e [coal=

, ci ]ntrea

ga

noastr=

via\=

trecem prin

procesul de ed

ucare. A

cesta este

influen\at a

t`t d

e propria noa

str=

persoan=

, c`t [i de altele. Fiecare om

pe care ]l ]nt`

lnim ]n via

\a noa

str=

vine cu o experien\= a

parte, fie una

b

un= sa

u nu prea, [i ne ed

uc= ]ntr-

un mod

sau a

ltul. De la

ei putem

s= lu=

m p=

r\ile cele ma

i bune, s=

ob

serv=m

]n

ei p=

r\ile neg

ative

[i s= ne str=

duim

s= le exclud

em

din noi, s=

vedem

gre[elile lor [i

s= ]nv=

\=m

din ele. Toa

te aceste

experien\e ne

educ=

. E

duca

\ia

[i autoed

uca\ia

sunt primii pa

[i spre

perfec\iune. Prim

a

ne a

si-g

ur= tra

iul, iar a

doua

o avere.

Autoed

uca\ia

se

define[te

ca

o a

ctivitate con[tient=

, inten\ionat=

, pe ca

re un individ

o desf=

[oar=

pentru form

area

sau d

es=v`

r[irea

prop

riei p

ersoan

e. E

duca

\ia

se fa

ce cu ajutorul unor m

odele ed

u-ca

\ionale pe ca

re fiecare om

le sta

bile[te d

e sine st=t=

tor dup=

vi-ziunile sa

le. }n orice grup, echip=

, societa

te, exist=

a

semenea

m

o-d

ele educa

\ionale.

Primele m

ele mod

ele educa

\i-ona

le sunt, desig

ur, cele din fa

-m

ilie. Este b

ine ca p

=rin\ii s=

se com

porte frumos, corect, respecta

-b

il, c=ci ei sunt prim

ele exemple

pentru un copil. Ei sunt precum

un sol, ca

re trebuie s=

fie fertil, ca

din el s=

poat=

cre[te semin\a.

P=rin\ii mei ]m

i sunt mod

ele foarte

eficiente, de la

ei am

]nv=\a

t c=

trebuie s=

vorbesc corect, frum

os, s=

nu ofensez, s= nu b

atjocoresc,

s= fiu

respectu

oa

s= cu

to\i. A

m

]nsu[it bunele m

aniere [i respectul

fa\=

de oa

meni. E

i m-a

u sf=tuit

mereu s=

ajut pe cei nevoia

[i, s=

caut solu\ii ]n orice conflict, pen-

tru orice

problem

=

[i s=

nu

uit niciod

at=

c= D

umnezeu ne-a

creat

pe to\i ega

li, c= nu e nim

eni ma

i presus d

ec`t a

ltul, indiferent d

e sta

rea lui fina

nciar=

, religie sa

u v`

rst=.

DRA

G+

MA

M+

,}

mi pa

re r=u! }m

i pare nespus

de r=

u! Reg

ret c= te-a

m f=

cut s=

suferi [i s= pl`

ngi. R

egret c=

a

i v=rsa

t lacrim

i am

are d

in cauza

m

ea. ia

rt=-m

=, m

am

i! V

reau s=

-\i rev=d

chipul ang

e-lic, s=

-\i ating

fruntea rid

at=

, da

r senin=

, s= sim

t c=ld

ura sufletului

t=u g

rijuliu, s= [tiu c=

e[ti al=

turi.M

i-am

am

intit de a

cea zi c=

l-d

uroas=

de va

r=, m

ai \ii m

inte? M=

juca

m cu b

icicleta [i a

m ]nceput s=

z`

mb

esc m

ul\umit=

. E

ra

pentru prim

a d

at=

c`nd

reu[eam

s= pa

r-curg

o dista

n\= a

t`t d

e ma

re sin-g

ur=, a

poi, ]ntruc`t ]m

i pierdusem

concentra

rea,

am

c=

zut. A

m

]n-ceput s=

pl`ng

, da

r nu din ca

uza

durerii fizice. M

= sim

\eam

r=nit=

suflete[te. E

ram

deza

m=

git=

. A

i venit l`ng

= m

ine [i m-a

i ]m-

br=

\i[at cu a

fec\iune. M`

inile tale

ging

a[e, precum

petalele fira

vilor

ghiocei, m

i-au [ters la

crimile ca

re [iroia

u pe obra

jii ]mb

ujora\i [i cu

bl`nde\e mi-ai spus: „S

cumpo, via\a

]nsea

mn=

nu doa

r urcu[uri, ci [i cob

or`[uri. V

oi fi m`

ndr=

de tine,

orice s-ar ]nt`

mpla

. Te iubesc!”.

{i eu te iub

esc, m=

mico! {

i eu! Tu m

i-ai [ters la

crimile. E

u nu le pot [terg

e pe ale ta

le.Z

`m

betul ra

dios ca

re ]\i ]nflorea

pe chip ori de c`

te ori ne priveai

pe mine [i pe surioa

ra juc`

ndu-ne

]mpreun=

este asem

enea unui vis

acum. n

u ]l mai v=d. {

i asta m= ]n-

tristeaz=

.n

u

am

vru

t s=

te

m`

hn

esc niciod

at=

, [tii asta

, nu-i a[a

? La

spital, ]n ultim

ele clipe, ]mi spunea

i c=

totul e bine, c=

sunt puternic=,

c= nu treb

uie s= m

= d

au b

=tut=

, c=

sunt ]ngera

[ul t=u. A

m ]ncerca

t s=

lupt, ma

mi. V

oiam

cu orice pre\ s=

fiu al=

turi de tine, d

e tati, d

e Ad

i. n

u am

reu[it.

pasiunea

pentru citit, a fost conta

-g

ioas=

pentru cele dou=

fiice, ma

i a

les pentru cea m

ai m

ic=, ca

re a

junge s=

aib

= rezulta

te frumoa

se la

[coal=

, la d

iferite concursuri de

crea\ie [i chia

r la olim

piad

e.ia

r acum

, ca s=

v= d

est=inui

micul

secret, vrea

u s=

v=

spun

c= aceasta

este povestea

mea

preferat=,

deo

arece

este u

na

a

dev=

rat=

, ]ntruc`

t D

umnezeu

a scris-o, ia

r tat=

l meu a

tr=it-o!

La fina

l, nu-mi r=

m`

ne dec`

t s=

spun celor

care

]l consid

er=

pe ta

ta o persoa

n= cu m

ulte pierderi

]n via\=

, da

torit= ca

racterului fru-

mos, d

ocil, carita

bil [i l-a

u descon-

sidera

t sau a

u r`s d

e valorile lui,

c= G

heorghe R

o[ca a

c`[tig

at o

mul\im

e de va

lori, ad

mira

\ie [i res-pect. Pentru c=

el – tat=

l meu – a

fost [i va

r=m

`ne un b

un exemplu

pentru m

ine [i

]ntreag

a

fam

ilie, fiind

un bun cet=

\ean, un b

un an-

ga

jat, un b

un cre[tin, un ad

ev=ra

t O

m cu liter=

ma

re. Pentru mine vei

r=m

`ne, T=

ticule, eroul meu – a

zi, a

cum [i ]ntotd

eauna

!M

ul\umesc c= m

-ai ]nv=\at [i mi-ai

ar=

tat, prin propriul exem

plu, c=

viitorul este suma

pa[ilor pe ca

re-i fa

ci, inclusiv a celor m

ici, ignora

\i sa

u lua\i ]n r`

s!

Veronica

RO

{C

A, cl. a

XII-a

Colib

a[i, C

ahul

2018, martie NOI

3/6/

MIE

LU|U

LIo

n C

IOB

AN

U, c

l. a

XII

-a C

`rn

=\e

ni, C

=u[

eni

des

eori

se

po

men

ea

c=

vene

au

cole

gii

de

la d

iferi

te f

acu

lt=\i

s= l

e re

pare

une

le a

para

te e

lect

rice

. }n

m

od n

orm

al,

ast

a a

r fi

fost

con

tra

pl

at=

, da

r t`

n=ru

lui n

ostr

u ]i

pl=

cea

s-

o fa

c= g

ratis

, m

otiv

`nd

c=

[i

a[a

st

uden

\ii n

u pr

ea a

u b

ani

, ia

r, p

e d

e a

lt= p

art

e, m

ai

c`[t

iga

cev

a e

xpe-

rien

\=. P

riet

enii

]l lu

au

pest

e pi

cior

, sp

un`

ndu-

i c=

da

c= a

r lu

a b

ani

i cu

veni

\i [i

-ar

pute

a cu

mp=

ra o

mul

\i-m

e d

e lu

crur

i, m

=ca

r [i

c=

r\ile

pe

care

le-

a c

ump=

rat

cu m

are

ent

u-zi

asm

. Da

, ]nc

= u

n pa

s m

ic, i

gno

rat

[i lu

at ]

n r`

s...

Ghe

org

he a

aju

ns s

= fa

c= s

ervi

ci-

ul m

ilita

r. A

[a c

um a

fost

]nv=

\at d

e a

cas=

, ][

i f=

cea

luc

rul

con[

tiinc

ios

[i

cu

toa

t=

seri

ozita

tea

, a

jut`

nd

chia

r pe

uni

i ca

re n

u f=

cea

u fa

\=

prog

ram

ului

ri

gur

os

din

a

rma

t=.

Ca

ma

razi

i lu

i ]l

com

p=tim

eau

c=

era

„sl

ab

de

cara

cter

”, c

= r

ata

cel

e m

ai

mul

te d

in d

istr

ac\

ii (c

are

ad

es

se

term

ina

u ur

`t

[i

cu

ped

epse

d

in p

art

ea c

ond

ucer

ii),

al\i

i ch

iar

zice

au

: „D

e ce

at`

ta r

espo

nsa

bili

-ta

te,

doa

r n-

ai

s= a

jung

i of

i\er!

”.

Da

r –

iron

ia s

or\ii

– c

hia

r a

[a s

-a [

i ]n

t`m

pla

t: a

fos

t a

vans

at

la g

rad

ul

de

ofi\e

r, a

poi

chia

r [i

de

aco

lo d

e u

nd

e a

lu

pta

t –

]n G

eorg

ia,

ap

oi

]n

Tra

nsni

stri

a

– d

ato

rit=

m

unci

i a

sid

ue,

tem

eini

celo

r cu

no[t

in\e

[i

a c

ura

julu

i ext

raor

din

ar,

a r

eu[i

t s=

se

]nt

oarc

= ]

nvin

g=

tor,

s=

n=to

s [i

cu

dem

nita

te d

in f

ieca

re l

upt=

. Da

, un

mic

rez

ulta

t aju

ns p

rin

pa[i

mic

i, ig

nora

\i [i

pe

alo

curi

lua

\i ]n

r`

s.ia

t=

c=

a

sosi

t m

omen

tul

ca

t`n=

rul

]nto

rs d

e pe

fro

ntur

i s=

se

a[e

ze l

a c

asa

lui

, d

ar

nu l

a c

ea

p=

rin

tea

sc=

, ci

la

no

ua

lu

i ca

s=

]mpr

eun=

cu

fr

umoa

sa

so\ie

, pe

ca

re o

iub

ea [

i o a

prec

ia m

ult.

Pen-

tru

a n

u-[i

pun

e p=

rin\

ii ]n

situ

a\ii

difi

cile

, a a

les

s=-[

i cum

pere

un

lot

de

p=m

`nt

cu

o ca

s= b

=tr

`ne

asc

=,

cu o

gr=

din

= s

=lb

=tic

it=,

]n l

ipsa

m

`in

ii om

ene[

ti, c

u un

p=

m`

nt g

al-

ben

[i

f=r=

sur

se d

e ir

iga

\ie. „

Las=

c=

p=

rin\

ii se

]m

prum

uta

u, p

`n=

la

pe

nsie

ce

ave

au

s= fa

c=?”

, „ n

u m

ai

faci

gos

pod

=ri

e d

in t

und

ra a

sta

...”,

–

„nu

v= d

era

nja

\i, c

u vo

in\a

om

u-lu

i [i

cu

pu

tere

a

Dom

nulu

i, to

tul

este

pos

ibil!

” le

r=

spun

dea

cu

]n-

\ele

pciu

ne

Ghe

org

he.

Cun

oscu

\ii,

r=m

`n`

nd f

=r=

rep

lic=

, co

ntin

uau

s=-l

com

p=tim

easc

= o

ri s

=-l

ma

i ia

pe

ste

pici

or [

i, ch

iar

da

c= a

cest

a

era

din

nou

un

pas

mic

, ign

orat

[i l

uat

]n r`

s, d

ar c

u m

ult=

r=b

da

re, m

unc=

[i

cur

aj,

mun

cind

cot

la c

ot c

u so

\ia,

trep

tat

a ]

ncep

ut s

= p

rind

= c

ontu

r m

ica

gos

pod

=ri

e. A

fost

des

\elin

it=

gr=

din

a, a

fost

ad

us p

=m

`nt

neg

ru,

a f

ost

s=pa

t= o

f`

nt`

n=,

s=d

it= o

m

ic=

liva

d=

[i o

frum

oas=

vie

, ]nc

et

]nce

pea

u s=

pri

nd=

con

tur

cote

\ul

g=

inilo

r, o

mic

= s

er=

, un

[op

ron.

.. un

de

ma

i pu

i c=

, la

scu

rt t

imp,

]n

casa

lor

a ]n

cepu

t s=

se

aud

= [

i un

r`s

zglo

biu

de

copi

l...

Prot

ag

onis

tul

nost

ru

[i-a

pu

s a

mb

i\ia

s=

co

ntin

ue

s=

pra

ctic

e sp

ortu

l ca

s=

-[i

mol

ipse

asc

=

[i

odra

slel

e d

e a

cea

sta

, [i

, d

e a

se-

men

ea,

s= ]

nloc

uia

sc=

pri

vitu

l te

-le

vizo

rulu

i cu

citit

ul c

=r\

ilor.

E c

lar=

re

ac\

ia c

elor

ma

i a

prop

ia\i

fa\=

de

ace

ste

pra

ctic

i, d

ar

a c

ontin

uat

s=

p=[e

asc

= c

u a

ceia

[i p

a[i

spr

e vi

i-to

r, d

e[i m

ici,

igno

ra\i

[i lu

a\i

]n r

`s.

D

e fa

pt, n

u pe

ste

mul

t tim

p, a

lerg

a

nu d

oar

un b

=rb

at

de

40 d

e a

ni,

ci

[i u

n b

=ia

t [i

dou

= f

eti\e

, ia

r, p

este

m

ai m

ul\i

ani

, c`

nd p

rim

ii d

oi c

opii

au

plec

at l

a U

nive

rsita

te, a

lerg

a u

n b

=rb

at

de

55 d

e a

ni,

al=

turi

de

o d

omni

[oa

r= d

e 18

ani

. C

`t

des

pre

NOI, martie 2018

4/5/

Un a

lt mod

el educa

\ional im

-porta

nt ]n

via\a

m

ea

a

fost d

i-rig

inta. }n persona

litatea

ei ad

o-ra

m totul. M

odul ]n ca

re vorbea

cu

oam

enii, ]ncerc=

rile ei

de

a

schimb

a lum

ea, d

e a o fa

ce ma

i b

un=. }m

i pl=cea

mod

ul ]n care

ea reu[ea

s= d

emonstreze fa

mi-

liei sale d

rag

ostea [i a

fec\iunea,

mod

ul ]n care ][i ed

uca copiii [i

discipolii, m

odul ]n ca

re g`

ndea

[i viziunile ei. Toa

te acestea

erau

rodul unei ed

uca\ii im

pecab

ile.O

da

t=

cu

trecerea

an

ilor, a

m ]nceput s=

m=

aliniez la

ma

i m

ulte m

odele

educa

\ionale.

Ci-

team

roma

ne, articole [tiin\ifice,

biog

rafii a

le personalit=

\ilor [i ]n toa

te acestea

reu[eam

s= g

=sesc

exemple b

une pe care le a

dopta

m

drept m

odele ed

uca\iona

le. Cele

ma

i m

ulte

le

p

ute

m

g=

si ]n

c=r\i, fiind

c= a

utorul transcrie ]n

lucr=rile sa

le realita

tea ]m

pletit=

cu fire de fic\iune. }n orice oper= li-terar=,

exist=

mod

ele ed

uca\ion-

ale. }n toa

te roma

nele citite am

g

=sit

asem

enea

personaje.

Cel

ma

i im

portant

mod

el, d

esprins d

in opere, a d

evenit pentru mine

Ma

ria R

=ze[u din rom

anul Tema

pentru acas=. Ea este o fiin\= care ]m

bin= ideal educa\ia, inteligen\a, curajul,

devotamentul,

dragostea

[i sacrificiul pentru valorile umane.

Maria de\ine codul bunelor m

ani-ere, cunoa[te arta com

unic=rii at`t de bine, ]nc`t poate c=p=ta u[or ad-m

ira\ia [i ]ncrederea altor persoane.

Pe l`

ng=

m

odelele

educa

\io-na

le culese din c=

r\i am

[i multe

mod

ele din via

\a rea

l=. M

= fa

s-cinea

z=, ]n g

eneral, fem

eile din

secolele trecute. Acele fem

ei care

se ]m

br=

cau

decent,

cu ha

ine ca

re le

aco

pe

rea

u to

t trup

ul,

fiindc=

ele [tiau c=

nu po\i face pe

un b=

rba

t s= te iub

easc=

, dec`

t prin

frumuse\ea

interioa

r=.

Ele

cuno[teau la

perfec\ie codul b

une-lor m

aniere, [tia

u cum s=

se com-

porte ]n societate, vorb

eau frum

os f=

r= a

utiliza cuvinte ind

ecente, a

veau m

ult respect fa\=

de p=

rin\i, fa

\= d

e fam

ilie, p=

strau cu sfin-

\enie va

lorile na

\ionale,

valorile

uma

ne, trad

i\iile. nu ][i perm

iteau

s= ]n

calce

cuv`

ntu

l celo

r ma

i ]n

v`rst=

. Tim

idita

tea,

gesturile,

faptele,

comporta

mentul

lor fru-

mos, m

odul d

elicat, d

iploma

tic ]n ca

re interac\iona

u cu lumea

, toate

acestea

scoteau ]n evid

en\= ed

u-ca

\ia a

leas=

, pe care a

st=zi o po\i

g=

si cu greu.

Dintre

personalit=

\ile pe

care

le am

drept m

odele ed

uca\iona

-le sunt: M

aria

Sklod

owska

-Curie,

care prin intelig

en\=, m

unc=, str=

-d

uin\= [i perseveren\=

a d

emons-

trat lum

ii c`t d

e de[tepte pot fi fe-

meile; M

arg

aret Tha

tcher, care a

a

vut at`

ta d

orin\= d

e a schim

ba

lum

ea ]n b

ine, ]nc`t a

reu[it s=

bulverseze istoria

Ma

rii Brita

nii [i cea

universal=

. To\i oa

menii pe ca

re i-am

]n-t`

lnit p`n=

acum

]n via\a

mea

au

avut ce s=

m=

]nve\e [i cu ce s=

contribuie la

educa

\ia m

ea per-

sonal=

.

Deseori, rea

lizezi c= cele m

ai

bune

mod

ele ed

uca\iona

le sunt

profesorii. E

i sunt

personalit=

\i b

ine forma

te, cu viziuni [i principii, cu stud

ii, cu experin\= [i toa

te aces-

tea sunt ni[te a

vanta

je care le per-

mit s=

poat=

educa

corect elevii.E

u cred c=

]n via\a

sa, om

ul treb

uie s= tind

= spre o ed

uca\ie

perfect=. {

i asta

nu e o no\iune din

sfera

fanta

sticului, fiind

c=

avem

at`

tea

mod

ele ed

uca\iona

le [i

at`

ta inform

a\ie. {

i de m

ici trebuie

s=

]ncepem

acest

proces d

e c=

utare a

educa

\iei des=

v`r[ite,

c=ci,

du

p=

cu

m

a

zis Jo

seph

Ad

dison, om

ul f=r=

educa\ie e un

splendid

sclav [i un s=

lba

tic al

ra\iunii.

Rusla

na C

AB

UR

GA

N, 16 a

niC

olegiul M

. Em

inescu B

ac=

u, Rom

`nia

PA{I M

ICI C

U AN

VERG

UR+V

= pla

c pove[tile? Mie d

a, d

ar

nu toate, ci d

oar cele d

e suc-ces. D

e fap

t, ast=

zi vreau s=

v-o ]m

p=rt=

[esc pe cea ca

re-mi pla

ce cel m

ai m

ult, de a

ceea fi\i num

ai

ochi [i urechi, c=ci ea

v= poa

te in-spira

[i chiar tra

nsforma

via\a

! ...A

fost oda

t= ca

nicioda

t= o

fam

ilie simpl=

de \=

rani ]n sud

ul R

epublicii M

oldova

, chiar ]n sa

tul C

oliba

[i. Era

o fam

ilie ca toa

te celela

lte, duc`

ndu-[i tra

iul cu mo-

destie, lucr`

nd d

in greu ]ntrea

ga

s=

pt=m

`n=

, ]ngenunchind

la icoa

-ne d

uminica

... Totul s-a schim

ba

t c`

nd, ]n fa

milia

Ro[ca

, pe da

ta

de 28 iunie 1962, a

venit pe lume

primul copil, un b

=ie\el d

e toa

t=

frum

use

\ea

, s=n

=to

s [i energic.

Gheorghi\=, aparent copil obi[nuit,

ca to\i copiii, nim

eni nici nu b=

nuia

ce a

vea

s=-i

rezerveze d

estinul sa

u, m

ai b

ine

zis, cum

ave

a e

l ]nsu[i s=

-[i creeze destinul.

}nc= d

in clasa

a opta

avea

o pa-

siune pentru apa

ratele electrice,

nu de pu\ine ori p=

rin\ii pomenin-

du-se c=

]nc=perea

lui deseori se

transform

a ]ntr-un m

ic lab

orator:

piese de ra

diouri, ]ntrerup=

toare,

telefoane [i cea

suri vechi – toate

deza

sam

bla

te [i ]n[irate una

l`n-

g=

alta

, mig

=los a

ranja

te ]n [iruri lung

i de pe g

eam

pe ma

s=, d

e pe m

as=

pe scaun, d

e pe scaun pe

jos, ca ]ntr-un fina

l s= ca

pete o nou=

configura

\ie, [i poate cine

[tie – o nou= inven\ie. n

u de pu-

\ine ori mam

a sa ]l certa, iar tat=l s=u ]l lua peste picior: „{

i, dom

nule inventa

tor, ce a\i m

ai crea

t azi?”

sau „H

ai c=

o s=-l ]ntreci pe E

di-

son, nu ]n construirea b

ecului, da

r ]n

dep

=[irea

celor 1000 d

e ]n-cerc=

ri!”. – Da

, un pas m

ic, ignora

t [i lua

t ]n r`s...

Au venit a

nii de stud

en\ie, se d

escurca cum

putea, m

ai m

ult din

bu

rse, ca

re d

e m

ulte

ori e

rau

]mp=

r\ite cu cele dou=

surori ma

i m

ici, iar uneori, c`nd reu[ea, trimi-

tea

c`te

ceva

[i a

cas=

. S

tu- d

iind la

Politehnic= [i a

v`nd

elec-tricita

tea ]n s`

nge d

e mic cop

il,

2018, martie NOI 21

calea spre Olimp

HISTORIA EST MAGISTRA VITAERubric= sus\inut= de Alina FELEA, doctor ]n istorie, conferen\iar cercet=tor

ETAPA a VI-a

1. Recunoa[te personalitatea [i dovede[te, prin trei argumen-te, rolul ei ]n istoria |=rii Moldo-vei.

2. Identific= evenimentul. Sta-bile[te dou= conse-cin\e ale evenimentu-lui. (Ziarul Adev=rul din 1916)

3. Explic= pro- venien\a expresiei VENI, VIDI, VICI, din punct de vedere isto-ric.

4. Identific= monumen-tul. Explic= importan\a acestuia, din punct de ve-dere strategic, cu referire la epoca respectiv=.

A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

R=spunsurile corecte la etapa a III-a:1. Personalitatea descris= ]n surs= este Ale-

xandru ioan Cuza, domn al Unirii (1859-1866). importan\a personalit=\ii ]n politica intern=: a) principalul scop al domnitorului a fost des=-v`r[irea unit=\ii Principatelor Unite: formarea unui parlament unic, a unui singur guvern, fixa-rea capitalei la Bucure[ti (1862), organizarea statului pe noi baze; b) a stat la bazele Rom`niei moderne prin reformele profunde (serviciile de v=mi ale celor dou= \=ri s-au contopit ]ntr-o sin-gur= direc\ie general=, cursul monedelor din Principate a fost unificat, administra\iile telegra-felor au fost contopite, s-au ]nf=ptuit reforma agrar=, reforma militar=, reforma fiscal=; se pun bazele unui Cod civil [i ale Codului penal; a fost adoptat sistemul metric, s-au afirmat drepturile autocefale ale Bisericii Ortodoxe Rom`ne fa\= de Patriarhia din Constantinopol etc.); c) au fost puse bazele ]nv=\=m`ntului modern: se instituie ]nv=\=m`ntul obligatoriu de patru clase, sunt ]nfiin\ate universit=\ile etc.

(Se admit [i alte r=spunsuri corecte). 2. Evenimentul redat ]n articolul de ziar este

adoptarea Declara\iei de Unire a Bucovinei cu

Rom`nia (1918). Dou= cauze ale evenimentului:a) unitatea etnic=, lingvistic= [i cultural= a po-

pula\iei din Bucovina cu popula\ia din Vechiul Re-gat, ori Bucovina este parte a |=rii Moldovei, care ]n 1775 a fost r=pit= de imperiul Austriei.

b) destr=marea imperiului Habsburgic ]n ur-ma ]nfr`ngerii suferite ]n Primul R=zboi Mondial [i mi[carea na\ional= [i de autodeterminare na\ional= din provinciile istorice rom`ne[ti.

(Se admit [i alte r=spunsuri corecte).

3. Expresia Gaudeamus, igitur (S= ne bucur=m, a[adar) este un motiv preluat din poezia De Bre-vitate Vitae (Despre scurtimea vie\ii), (inspirat= dintr-un manuscris ]n limba latin= din 1287), care devine apoi un cunoscut c`ntec academic ]n multe \=ri europene. Este imnul oficial al mai multor [coli, colegii, universit=\i sau societ=\i academice.

Rezultatele etapei a III-a:

Se acord=: 5 puncte din oficiu, c`te 5 puncte pentru fiecare r=spuns corect, c`te 1 punct pentru complexitatea fiec=rei sarcini.

23 de puncte (5,5,5,5,3) au acumulat: M=-d=lina S}RBU, Anastasia S}RBU, Holercani, Du-b=sari.

22 de puncte (5,5,5,5,2): Mariana CRIGAN, Pepeni, S`ngerei; Mihaela DODI, Susleni, Orhei; Ecaterina POPU{OI, Holercani, Du-b=sari; Nadina D+N+IL+, Lozova, Str=[eni; Maria CIOBANU, Bardar, Ialoveni.

21 de puncte (5,5,5,5,1): Veronica VORNI-CESCU, Lozova, Str=[eni; Nina S}RBU, Holer-cani, Dub=sari; C=t=lina DAVID, Bardar, Ialo-veni.

20 de puncte (5,4,5,5,1): Gabriela NEGRU-VOD+, Vadul-Ra[cov, {old=ne[ti.

19 puncte: Irina CUCU (5,5,4,5), Nisporeni; Aliona CERESEU (5,5,2,5,2), Pepeni, S`ngerei.

Din lips= de spa\iu, public=m doar numele

participan\ilor care au acumulat minimum 19 puncte. La bilan\ul general ]ns=, vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.

Dragi elevi! V= reamintim: r=spunsurile trebuie s= fie individuale, originale [i complexe. Aten- \ion=m c= r=spunsurile colective [i/ sau identice nu vor fi punctate.

NOI, martie 201822

Carul-Mic

M ai mul\i cercet=tori chinezi [i americani au descoperit o tehnologie de produc\ie a h`r-

tiei mai sustenabil= dec`t ceea ce exist= pe pia\=. Au creat foi de h`rtie care pot fi printate cu ajuto-rul razelor UV [i pot fi cur=\ate prin ]nc=lzire la 120 de grade Celsius. Acestea pot fi reutilizate p`n= la 80 de ori. Secretul const= ]n ad=ugarea la h`rtia obi[nuit= a unui strat suplimentar de nanoparticule, care au capacitatea de a-[i schim-ba culoarea. H`rtia ob\inut= este albastr=, iar prin expunere la raze UV devine incolor=. Pentru a facilita cititul, se printeaz= fundalul, care devi-ne incolor, p=str`nd textul de culoare albastr=. Paralel, a fost construit= [i o imprimant= speci-al=. H`rtia magic= va fi mai scump= dec`t cea obi[nuit=, ]ns= posibilitatea de a fi utilizat= de mai multe ori pare s= o fac= atr=g=toare pentru consumatori. Astfel, se elimin= necesitatea de a folosi cerneluri [i se poate reduce semnificativ produc\ia de h`rtie.

R echinul alb este pr=d=torul cel mai mare al planetei, poate cre[te p`n= la 11 metri [i

atinge o greutate de cinci ori mai mare dec`t a unui leu. Savan\ii au descoperit c=, dac= un rechin ][i pierde un dinte, ]n maximum 24 de ore ]i cre[te altul. Animalul ]i schimb= pe to\i cam o dat= la 8 ani. Astfel, el pierde cam 30 000 de din\i pe parcur-sul vie\ii sale. Rechinul alb nu consum= carne omeneasc=, dar atac= oamenii, deoarece ]i con-fund= cu focile [i pe[tii mari cu care se hr=ne[te.

E xpresia piatr= de ]ncercare ][i are originea de la piatra neagr= silicioas=, foarte dur=, folo-

sit= de bijutieri pentru a testa, dac= o bijuterie este, ]ntr-adev=r, de aur sau nu [i din ce fel de aur. Bijutierul freac= obiectul pe piatra neagr=, apoi pe f`[ia sub\ire de metal r=mas= pe piatr=, toarn= ap= tare (acid nitric). Dac= metalul nu este aur, urma dispare, dac= este aur, culoarea c=p=tat= de urma galben= indic= felul [i caratele aurului. Expresia piatr= de ]ncercare se utilizez= c`nd este vorba de o prob= foarte grea pe care cineva trebu-ie s= o treac=, semnific=, de asemenea, o dificulta-te ]nt`mpinat= de cineva ]ntr-o anumit= situa\ie.

D oamne, Dumnezeul meu,/ P=ze[te-m= de rele, / Fii ]ngerul meu p=zitor,/ Nu m= p=r=si

]n de[ert / {i m= ap=r= de toate relele. Amin.

RUG+ ZILNIC+

PRIM+VARACu f=ptura ei de floare{i cu daruri noi,Ve[nica biruitoareA sosit la noi.Trandafirii auroriiSunt obrajii ei,Val de argint ea are noriiAlbi [i sub\irei.nalt=, m`ndr=, st=-n picioare}n r=dvan domnesc…Ginga[ chip de fat= areBra\ul voinicesc.Viu strune[te-n aer z`naRoibi hr=ni\i cu jar;Cai de v`nt, sc=pa\i din m`naCruntului Ghenar.Bubuind ]nainteaz=Pe un pod de nori,P`n= iese-n drum de raz=,Str=juit de flori…

H~RTIE REUTILIZABIL+

Panait CERNA

2018, martie NOI 23

Rubric= ]ngrijit= de Elena LEAH

S -a desf=cut din mugur ]ntr-o diminea\= cald= a ]nceputului de prim=var=. Cea dint`i raz=

de soare s-a ]mpletit pe d`nsa ca o s`rm= de aur, f=c`nd-o s= tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua ]nt`i i s-a p=rut scurt= [i apropierea nop\ii o m`hni. Lumina se stinse, r=coarea o f=cu s= se zgribuleasc=, s= se v`re ]ntre celelalte [i s= a[tepte, a\ipind p`n= a doua zi, venirea soarelui.

Cu ce rev=rsare de str=lucire se ridic= st=p`ni-torul lumii p`n= sus, pe cer! Raza se cobor] din nou [i toat= ziua frunza se sc=ld= ]n albastrul v=zului. }n scurt= vreme, se desf=cu mare, verde, mai frumoas= ca toate, mai sus dec`t celelalte, tocmai ]n v`rf. De deasupra, ]i c=dea lumina, de-desubt, se ridica p`n= la ea mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor. Un ciripit str=in o mir=. {i cea dint`i r`ndunic=, venit= de departe, t=ia albastrul ca o s=geat=, ]nconjur= copacul de c`teva ori cu strig=te de bucurie, apoi se a[ez= pe strea[ina ca-sei, c`nt`nd mereu...

Dar, ]ntr-o diminea\=, raza de soare nu mai veni. Cerul r=mase acoperit de nori. Cea dint`i pic=tur= de ploaie o izbi rece, greoaie. C`teva zile a plouat. nici r`ndunele nu se mai vedeau. Dar mirosul cri-nilor, seara, se ]mpr=[tia puternic, umed: o ame- \ea. Dup= zilele acestea, lipsite de sc`nteiere, soa-rele r=s=ri ]ntr-o diminea\= ]nfocat, v=rs`nd parc= fl=c=ri, ]nc=lzind totul ]n c`teva clipe. Raza o frip-se. }n dup=-amiaza zilei acesteia, o p=s=ric= cu pene verzi [i galbene, un scatiu, veni, mole[it de c=ldur=, de se furi[= sub d`nsa, la umbr=, la ad=post. {i frunza se bucur=, acoperi cum putu mai bine p=s=rica; iar aceasta ciripi, ]nt`i ]n=-bu[it=, din gu[=, apoi mai prelung, mai dulce cum nu auzise frunza vreun c`ntec. {i ]n fiecare zi pas=rea venea s= se ascund= de c=ldura cotropi-toare, ]n fiecare zi frunza o ferea [i seara, c`ntecul se ]mpr=[tia vesel.

C`t n-ar fi dat acuma frunza pe o pic=tur= de ploaie! Dar norii fugeau goni\i de v`nturile din ]n=l\imi; cerul de sticl=, ]nfl=c=rat, uscase totul. Crinii nu mai miroseau; c`nd [i c`nd, rozeta, care ][i scutura semin\a coapt=, ]mpr=[tia mireasma ei ]n zorii unora din dimine\i. Prea mult= lumin=, prea mult= c=ldur=. nop\ile senine, cu crai nou, cerul spuzit de stele o fermecau. Ar fi vrut s= fie ve[nic noapte...

Pas=rea venea mereu, c`teodat= [i noaptea r=m`nea acolo, a\ipind cu c=pu[orul sub arip=. {i trecu mult p`n= ce, odat=, v`ntul de toamn= ]nce-pu s= bat=. Zilele erau mai r=coroase, nop\ile mai reci; cerul, arareori, curat. Puternic sufla v`ntul tomnatic! Apusurile erau ca s`ngele [i parc= ]nro[eau p=m`ntul. Frunza ][i sim\i puterile sl=bite; cu greu putea s= \ie piept v`ntului, care o cl=tina ]n toate p=r\ile; c`teva tovar=[e, smulse, fluturar= prin aer, apoi fuseser= duse departe.

Pas=rea ]i venea mai rar, nu mai c`nta [i asta o m`hnea cumplit.

Frunza t`njea, se ]ng=lbenea; celelalte, de pe acela[i copac, parc= se ]ng=lbeniser= [i mai repe-de. }ncepuser= s= cad=. Frunza auzea mereu, de acolo, din v`rf, fo[netul cobitor al tovar=[elor ce o p=r=seau, strecur`ndu-se u[or ca o [oapt=, ca o rug=ciune, a[tern`ndu-se jos, ]ntr-un l=vicer, iar pe deasupra v`ntul alerga gr=bit.

De diminea\= p`n= seara [i noaptea, frunzele c=deau ]ntruna. Unele mai repezi, altele mai do-moale, leg=n`ndu-se ]n aer ca o arip= de fluture, anin`ndu-se de ramuri parc= cer`nd ajutor; nu-mai ]ntr-un t`rziu, d`ndu-se ]nvinse, c=deau, ]n-grop`ndu-se ]ntre celelalte. }ntr-o diminea\= se sperie. }n tot copacul r=m=sese numai ea! Ramuri-le goale se loveau unele de altele, tremur`nd ca de frig. Deasupra, cerul cu nori greoi ca de bum-bac, ]n largul lui, stoluri ]ntregi de p=s=ri plecau ]n [ir; atunci b=g= de seam= c= [i cuiburile r`ndu-nelelor r=m=seser= goale.

Un fior o str=b=tu [i se g`ndi la pas=rea pe care nu o v=zuse de c`teva zile. }n clipele acestea, c`nd parc= se cutremura la g`ndul c= poate [i d`nsa va trebui s= se desprind=, s= moar= ca [i celelalte, vederea prietenei pe care o ad=postise i-ar fi fost de ajutor. {i pas=rea parc= auzi chemarea to-var=[ei de alt=dat=; veni, dar se opri pu\in, pe o alt= ramur=, ca [i c`nd n-ar fi cunoscut locul obi[nuit ]n care c`ntase; apoi ][i lu= zborul [i, ]n trecerea gr=bit=, f=r= s= ]ntoarc= barem capul, lovi cu v`rful aripii frunza care, de-abia \in`ndu-se, c=zu la r`ndul ei.

{i l=vicerul de jos nu se mai ]ngro[=, din ce fu-sese, cu aceast=, cea din urm=, moart=.

FRUNZA

Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC

Emil G~RLEANU

NOI, martie 201824

LEC|II DE CICLISM

reflect= caracteristica lui Vieru de a fi un prev=z=tor, acesta [tia c`nd ochii i se vor stinge – la miez de noapte/ Ori la r=s=rit de soare. Lexemul tot suge-reaz= spiritul eminescian cristalizat in inima lui Gri-gore Vieru; pentru el studiul c=r\ii geniului astral a devenit o necesitate a sufletului, afl`ndu-se astfel ]ntr-o simbioz= perfect= cu opera lui Eminescu. Poezia denot= devotamentul lui Vieru, coloana infi-nit= de iubire [i de respect fa\= de acest miracol cultural. Cerul lui Vieru a fost aprins de stele albas-tre ]n nop\ile de neodihn= [i medita\ie poetic= p`n= la ultima suflare. Aceste versuri cu o mare ]n-c=rc=tur= semantic= dezv=luie adev=rul precum c= Vieru [i-a g=sit l=ca[ ve[nic [i loc de priveghi Tot deasupra c=r\ii Sale, ]ntr-un singur destin, ]ntr-un singur chip omenesc, plecat la ]ngeri prea devreme, l=s`nd lacrimile noastre orfane.

Nadina D+N+IL+ Lozova, Str=[eni

Rezultatele etapei a III-a:39 de puncte a acumulat: Ecaterina POPU{OI

(10,10,9,10), Holercani, Dub=sari.38 de puncte: Alina PLE{CO (8,10,10,10), Orhei;

Alina LUCHI|A (9,10,9,10), Maria PLUGARU (10,9,9,10), Bardar, Ialoveni.

37 de puncte: C=t=lina DAVID (10,9,9,9), Bar-dar, Ialoveni; Dumitri\a SCURTU (10,10,8,9), Co-bani, Glodeni.

36 de puncte: Dina MIHALACHI (10,8,8,10), V=sieni, Ialoveni; Mihaela DODI (7,9,10,10), Sus-leni, Orhei; Lucia DOBROVICEANU (10,8,9,9), Boldure[ti, Nisporeni; Gabriela NEGRU-VOD+ (7,9,10,10), Vadul-Ra[cov, {old=ne[ti; Irina ISOFI (10,9,9,8), Drochia, Drochia.

35 de puncte: Gabriela POPU{OI (9,10,8,8), Holer-cani, Dub=sari; Nadina D+N+IL+ (8,8,9,10), Lozova, Str=[eni; Ecaterina HER|A (9,8,9,9), Bardar, Ialoveni.

34 de puncte: Valeria BODRUG (10,10,6,8), Co-bani, Glodeni; M=d=lina S}RBU (8,8,10,8), Victoria GRIGORA{ENCO (8,9,8,9), Holercani, Dub=sari.

33 de puncte: Corina DEMENCIUC (7,8,9,9), He-ciul Vechi, S`ngerei; Dana BELINSCHI (9,8,8,8), Teli\a, Anenii Noi; Victoria SAVA (8,8,9,8), Bardar, Ialoveni; Eudochia GORI (9,7,8,9), Corjova, Criu-leni; Olga CURO{ (9,10,6,8), Bute[ti, Glodeni.

32 de puncte: Mihaela TALP+ (8,8,8,8), B=l=ne[ti, Nisporeni; Ion LATU (8,8,6,10), Orhei; Vlada SAN-DU (9,9,6,8), Holercani, Dub=sari.

31 de puncte: Mihaela DIACENCO (7,6,8,10), Selemet, Cimi[lia; Anastasia S}RBU (7,6,10,8), Ho-lercani, Dub=sari; Ecaterina GRIGORA{ (9,8,6,8), V=sieni, Ialoveni.

30 de puncte: Ana-Maria CONDREA (9,7,8,6), Susleni, Orhei; Sergiu COBZAC (6,7,8,9), Selemet, Cimi[lia ; Taisia TALP+ (5,7,8,10), B=l=ne[ti, Nisporeni.

27 de puncte: Veronica VORNICESCU (6,7,6,8), Lozova, Str=[eni; Sorina GANDRABUR (9,8,5,5), Glinjeni, {old=ne[ti.

26 de puncte: Alexandra MANEA (6,6,6,8), Drochia.25 de puncte: Valeria PATRA{ (8,6,5,6), Flore[ti.23 de puncte: Cristina CODA (7,8,8,0), Puhoi, Ialoveni. Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-

ticipan\ilor care au acumulat minimum 23 de puncte. La bilan\ul general ]ns=, vom \ine cont de puncta-jul tuturor participan\ilor.

calea spre Olimp

Urmare din pag. 12

D ragi cititori, timp de c`teva luni, a\i a[teptat cu ner=bdare s= afla\i rezultatele concursu-

lui-loterie anun\at ]n numerele 10-12, 2017. To\i abona\ii individuali la revista nOi pentru anul 2018 au fost invita\i s= trimit=, pe adresa noastr=, copiile cotoarelor de abonament, iar pe versoul lor s= r=spund= la dou= ]ntreb=ri. }nainte de a prezenta noroco[ii, public=m r=spunsurile corec-te la ]ntreb=rile propuse:

1. Rubrica Carul-Mic a fost sus\inut= de Ole-sea Curmei.

2. Dialogul cu artistul plastic Ion MORARU, la rubrica nimic altceva, a fost g=zduit ]n num=rul 6, 2017 al revistei noastre.

Alina CRE|U, 15 ani, B=l\i — Un aparat foto digital (Revista nOi);

Anastasia S}RBU, Holercani, Dub=sari — En-ciclopedia familiei tale. Lumea ]n date [i fapte (Editura PRUT);

Emilia CIOCANU, Costuleni, Ungheni — Re-publica Moldova – Patrimonial (Editura Princeps);

Olga BOL{ENCO, Cobani, Glodeni — Volu-mul Plante cu flori – iii. (Lumea vegetal= a Moldo-vei) (Editura {tiin\a);

Ion LATU, Orhei — Volumul nevertebrate. (Lu-mea animal= a Moldovei) (Editura {tiin\a);

Anastasia VATAMAN, V=deni, Soroca — ion Dediu, Enciclopedia ecologic= (Editura {tiin\a);

Ecaterina HER|A, Bardar, Ialoveni — Gheorghe Duca, Dic\ionar poliglot de chimie ecologic= (Aca-demia de {tiin\e a Republicii Moldova);

Andreea RUSU, 16 ani, Drochia — Cartea Ro[ie a Republicii Moldova (Gr=dina Botanic= (institut), a Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova);

Elena JACOT, Pepeni, S`ngerei — Albumul de familie al Parteneriatului Estic (Uniunea Arti[tilor Fotografi din Republica Moldova);

Cristina CODA, Puhoi, Ialoveni — Albumul de familie al Parteneriatului Estic (Uniunea Arti[tilor Fotografi din Republica Moldova);

Maria PLUGARU, Bardar, Ialoveni — Alexandru Pl=m=deal=. Mae[tri basarabeni din sec. XX. (Edi-tura ARC);

Mihaela DODI, Susleni, Orhei — Albumul {te-fan cel Mare [i Sf`nt. (Editura Princeps);

Tatiana MACARI, 17 ani, Chi[in=u — O minge de fotbal (Federa\ia Moldoveneasc= de Fotbal).

La concurs au fost examinate doar abonamen-tele individuale.

Felicit=ri!

Premiile v= a[teapt= la redac\ie.

concurs-loterie

C~{TIG+ CU NOI

2018, martie NOI 25

calea spre Olimpdrepturile tale

S pune\i-mi, v= rog, un comentariu scris la nervi pe pagina de facebook la adresa cuiva poate fi

un motiv pentru a fi chemat ]n judecat=? instan\a poate accepta asemenea cereri?

Gabriel, 16 ani{tefan-Vod=

Dac= acest comentariu a dus la lezarea dem-nit=\ii [i onoarei, atunci da, persoana poate sesiza instan\a de judecat=. De obicei, asemenea cazuri se solu\ioneaz= prin mediere [i nu ajung s= fie examinate de instan\a de judecat=.

P =rin\ii mei, din motive de s=n=tate, nu pot veni la [edin\ele pentru p=rin\i. Din aceast= cauz=,

mi s-a spus direct c= mi se vor mic[ora notele la ora de dirigen\ie. Cum ar trebui s= procedez?

AnonimBriceni

Pezen\a sau absen\a p=rin\ilor de la adun=rile p=rinte[ti nu influen\eaz= notele elevului. Elevul este notat pentru cuno[tin\ele sale [i comporta-mentul propriu. }n asemenea situa\ie, po\i s= ape-lezi la Direc\ia Raional= de }nv=\=m`nt.

V enim la [coal= cu autobuzul [colar. Eu locu-iesc la marginea satului. {oferul autobuzului nu

vrea s= se deplaseze p`n= acolo, zic`nd c= e prea departe [i s= merg p`n= la sta\ie, care se afl= la jum=tate de kilometru de casa noastr=.

Marcel C., 11 aniSoroca

Suntem siguri c= r=spunsul la aceast= ]ntrebare ]l g=seai ]n Regulamentul cu privire la transporta-rea elevilor, [i anume: Potrivit Regulamentului, punctele de popas (]mbarcare-debarcare), cu ora-rul de transportare [i cu spa\iile de parcare, sunt stabilite de comun acord cu administra\ia public= local= de nivelul ]nt`i din localit=\ile de unde vin copiii, directorul institu\iei de ]nv=\=m`nt [i p=rin\ii (tutorii). Punctele de oprire sunt amenajate pentru a permite ca persoanele ce a[teapt= mijlocul de transport s= fie ferite de ploaie, v`nt sau soare. La sta\ie, va fi afi[at un panou informativ, care indic= ora de sosire-plecare a mijlocului de transport. La selectarea locurilor pentru punctele de sta\ionare se va \ine cont de: 1) intensitatea circula\iei (se reco-mand= drumurile cu o circula\ie mai pu\in intens=); 2) existen\a trotuarelor pentru pietoni; 3) se evit= amplasarea sta\iilor ]n locurile de virare brusc=; 4) se evit= amplasarea sta\iilor ]n locurile unde mijlo-cul de transport trebuie s= efectueze manevre de ]ntoarcere sau mersul cu spatele; 5) se selecteaz= locurile cu maxim= deschidere a vizibilit=\ii at`t pentru [ofer, c`t [i pentru pietoni; 6) se asigur= ca vizibilitatea s= nu fie redus= de copaci, alt= vege-ta\ie, iar, pe timp de iarn=, de z=pada acumulat=.

Nota redac\iei: Dac= ave\i ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa revistei NOI.

Rubric= sus\inut= de Tatiana CRESTENCO, jurist specializat ]n drepturile copilului

LEZAREA DEMNIT+|II PE FACEBOOK

Rubric= sus\inut= de Constantin OLTEANU

I at=-ne ajun[i [i la linia de sosire a celei de a doua etape a concursului nostru. Atunci c`nd

formulam ]ntreb=rile, ca s= fiu sincer, aveam unele dubii legate de gradul de dificultate al acestora. Gen – de unde s= [ti\i voi care este culoarea scau-nelor din tribunele stadionului Wembley, pentru c= Londra e totu[i departe de Holercani sau ialoveni, iar trenul de la Ungheni nu trece prin sta\ia Wem-bley Park.

{i totu[i, metaforic vorbind, trenul vostru trece prin Wembley Park. Trece [i chiar sta\ioneaz= mi-nute bune, ca voi s= reu[i\i s= arunca\i o privire prin por\ile faimoasei arene [i s= vede\i c= tribunele sunt de culoare ro[ie. A[a e c`nd e[ti de[tept: te po\i afla la Londra, chiar dac=, ]n realitate, stai ]ntr-o banc= a unui liceu din Bardar, ialoveni.

ETAPA a V-a

1. Ce loc a ocupat Cristopher Hoerl la disciplina combinat= la Jocurile Olimpice 2018? (5 puncte)

2. Pe ce strad= se afla poarta pe care intra au-tobuzul cu fotbali[ti pe fostul Stadion Republican din Chi[in=u? (4 puncte)

3. Ce culoare are bila cu cele mai multe puncte ]n Snooker? (3 puncte)

A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

R=spunsurile corecte la etapa a II-a: 1. Weyne Hennessey. 2. Ro[ie. 3. Helmuth Duckadam.

Rezultatele etapei a II-a:

Numele celor care au acumulat maximum de puncte (12 puncte):

Lumini\a ANTON, Cobani, Glodeni; Veronica VORNICESCU, Nadina D+N+IL+, Lozova, Str=-[eni; Gabriela V}RTOSU, Ulmu, Ialoveni; Victoria SAVA, Ecaterina HER|A, Alina LUCHI|A, Maria PLUGARU, Bardar, Ialoveni; Vlada FIODOROV, Chi[in=u; Ecaterina POPU{OI, Nina S}RBU, M=-d=lina S}RBU, Anastasia S}RBU, Holercani, Dub=-sari; Mihaela DODI, Orhei; Valeriu VULPE, Sele-met, Cimi[lia.

Cei care au acumulat nou= puncte:Vlada SANDU, Gabriela POPU{OI, Holercani

Dub=sari. Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-

ticipan\ilor care au acumulat minimum 9 puncte. La bilan\ul general ]ns=, vom \ine cont de punctajul tu-turor participan\ilor.

CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!

NOI, martie 201826

pa gi na mu ze lor

ANA MUNTEANU

A na Munteanu este singura basarabeanc= ce a adus acas= trofeul Vocea Rom`niei (sezo-

nul [apte) – cel mai mare concurs muzical din Rom`nia. Ea a demonstrat ]nc= o dat= c= talentul te poate duce departe. ideea de a participa la acest concurs o avea de mult, singurul impediment era v`rsta. Ana a impresionat juriul de la Vocea Rom`niei, ]ntorc`nd trei scaune. Ea l-a ales ca antrenor pe Smiley. }mpreun= au f=cut o echip= bun=. Ana spune c= a fost cea mai tare experien\= [i nu [tie dac= o va putea repeta vreodat=.

Are 16 ani [i este din H`nce[ti. Mo[tene[te ta-lentul de la p=rin\ii ei, care au calit=\i vocale excep- \ionale, dar nu au performan\e ]n acest domeniu. Cel care i-a cultivat dragostea pentru muzic= este tat=l ei: „El a observat aptitudinile mele muzicale de c`nd abia de legam dou= vorbe. Tata ]mi c`nta, iar eu ]l ascultam [i ]l imitam cu mult= pl=cere”. Are trei surori ]n v`rst= de 21, 14, 8 ani [i un frate de 20 de ani. To\i c`nt=!

Adolescenta a f=cut canto de la cinci ani, iar ]n prezent este elev= la Liceul Republican de Muzic=

Ciprian Porumbescu din Chi[in=u [i ia lec\ii de xilofon, tobe [i pian. Studiaz= foarte mult [i toat= via\a ei se ]nv`rte ]n jurul muzicii.

nu este primul concurs pe care l-a c`[tigat. }n 2014, la numai 13 ani, a c`[tigat Moldova are Ta-lent cu piesa Patriciei Kaas il parle d’amour.

Dup= ce a c`[tigat trofeul Vocea Rom`niei, [i-a luat cursul normal de elev=, de[i recunoa[te c= e pl=cut surprins=, c`nd e recunoscut= pe strad=. Este sigur= c= va termina anul de studii la liceu. Concomitent, va participa la concerte at`t ]n Ro-m`nia, c`t [i ]n Republica Moldova. Urm=torii pa[i se vor contura pe parcurs.

Este o ]nving=toare absolut= [i, pe l`ng= cei 100 000 de euro c`[tiga\i, Ana [i-a f=cut o armat= de fani. imediat dup= finala concursului, [i-a lansat prima pies=, M=[ti. Melodia ne ]ndeamn= s= fim noi ]n[ine, at`t ]n via\a de zi cu zi, c`t [i ]n dragoste, s= fim sinceri [i s= nu ne fie team= s= spunem ceea ce sim\im.

Ana BRADU

2018, martie NOI 27

ERIC ARTHUR HEIDEN

T opurile cu cei mai buni sportivi ai tuturor tim-purilor [i performan\ele lor senza\ionale, re-

cordurile de invidiat m-au intrigat mereu. numele sportivului de mai jos l-am reg=sit de fiecare dat= ]n clasamentele de top [i, de asemenea, mi-a atras aten\ia imaginea acestui t`n=r care avea suspen-date la g`t cinci medalii de aur. Este vorba despre multiplul campion olimpic american la patinaj vitez=, singurul patinator care a c`[tigat Premiul Oscar Mathisen de patru ori, ]nregistr`nd 15 recor-duri mondiale de-a lungul carierei – Eric Arthur Heiden.

n=scut la 14 iunie 1958, ]n Madison, Wisconsin, SUA, Eric Heiden provine dintr-o familie ]n care sportul st=tea ]n capul mesei: tat=l s=u – ciclist [i campion mondial la scrim=, iar mama sa practica ciclismul, tenisul [i ]notul. Acesta debuteaz= la Jo-curile Olimpice de iarn= din 1976, de la innsbruck, Austria, promi\`nd reveniri spectaculoase. }n 1980, la Jocurile Olimpice de iarn=, a c`[tigat cinci me-dalii de aur (500 m, 1000 m, 1500 m, 5000 m, 10000 m), iar sora sa, Beth Heiden, intr= ]n posesia a dou=

medalii de bronz. Uite cum se face, drag= citito-rule, c= familia Heiden c`[tig= jum=tate din me-daliile SUA ob\inute la acea edi\ie a Jocurilor Olimpice de iarn=. Acest eveniment r=sun=tor ]n lumea sportului anun\a c=, pentru prima dat=, un patinator de vitez= acumula medalii de aur pe toate distan\ele posibile la o singur= edi\ie a Jo-curilor Olimpice.

Eric Arthur Heiden a fost [i un ciclist de perfor-man\=, particip`nd ]n 1985 la Turul italiei [i la Tu-rul Fran\ei ]n 1986, unde, ]n urma unui accident, abandoneaz= cursa ]n etapa a 18-a. A[adar, este admis ]n Hall of Fame (Academia Recordurilor Mondiale) ca patinator de vitez=, dar [i ]n calitate de biciclist.

Dup= ce ][i ]ncheie socotelile ]n sport, devine medic, iar ]n 2002 este prezentat drept medic-con-sultant al lotului olimpic al SUA la Jocurile Olim-pice de la Salt Lake City, Utah, SUA. O poveste de via\= ce a cunoscut succesul [i peste ani se vrea aproape de cei ]mp=timi\i de sport, care vin s= ]n-registreze noi recorduri [i s= uimeasc= lumea.

Daniela CODREANU

time-out

28 NOI, martie 2018

M ii de ani omul colaboreaz= cu aceste insecte, mereu gr=bite, preocupate, harnice. {i ar fi

fost „nepoliticos” din partea lui homo sapiens dac= nu ar fi dorit s= le descopere tainele, s= le ]n\e-leag= mai bine via\a, comportamentul. Acesta a fost Karl von Frisch, zoologul austriac, fondator al unei noi [tiin\e despre rela\iile ]n comunit=\ile lu-mii animale.

S-a n=scut la 20 noiembrie 1886 la Vie-na, ]n familia profesorului universitar, medicului Anton Ritter von Frisch, [i a so\iei sale Marie. A fost ultimul dintre cei patru copii. To\i, peste ani, au devenit profesori universitari. }n copil=rie, ]i pl=cea s= fac= observa\ii asupra diferitelor viet=\i ]n me-diul firesc, iar casa de vacan\= de la \ar= era un loc cum nu se mai poate de potrivit. S-a obi[nuit s= noteze tot ce observa [i aceast= deprindere i-a disciplinat mult cercet=rile. Elev fiind, deja scria unele articole pentru reviste despre natur=. Dup= absolvirea [colii, s-a ]nscris la medicin= la Universitatea din Viena, dar, dup= primele examene, a decis s= se transfere la Facultatea de Filozofie, unde [i-a aprofundat cuno[tin\ele ]n zoologie. Aceast= disciplin= a studiat-o [i la Universitatea din Munchen. }n 1910 sus\ine teza de doctorat la Universi-tatea din Viena, de[i conclu-ziile despre capacitatea unor specii de pe[ti studia\i de a recunoa[te culorile au ]n-t`mpinat proteste aprinse. }n timpul Primului R=zboi Mon-dial, a activat ]n calitate de lucr=tor medical ]ntr-un spital militar [i doar dup= 1919 a re-venit la [tiin\=.

O pasiune mai veche pen-tru studierea albinelor l-a de-terminat s= pun= la ]ndoial= teoriile existente, conform c=-rora acestea nu deosebesc culorile. }n experien\ele inge-nioase ale lui Frisch, ]n care savantul folosea suport de anumit= culoare pentru sirop, ]n timp ce pe cele-lalte vecine, de alte culori, nu posta hran=, de fie-care dat=, ele se a[ezau pe acela[i suport, chiar [i ]n cazul c`nd siropul era ]nl=turat. Astfel, a de-terminat percep\ia culorilor la albine, cu excep\ia celei ro[ii. }n mod similar, a demonstrat [i percep\ia aromelor. Dar cele mai uimitoare rezultate Frisch le-a adunat ]n urma unor lungi observa\ii [i expe-rimente, pe care le-a ini\iat ]n 1919: zeci de ani de cercet=ri mig=loase, aparent lipsite de ra\iona-mente, ]n pofida concep\iilor statornicite, i-au per-mis savantului s= afirme c= albinele comunic= ]ntre ele, iar comunitatea lor are o organizare [i ierarhie de invidiat. Efectul acestor concluzii despre

lumea animal= a fost comparat, mai t`rziu, cu im-pactul teoriilor lui Einstein ]n fizic=.

}mpreun= cu discipolii s=i, Frisch a demonstrat c= albinele posed= tehnici de comunicare com-plexe [i extrem de precise. Pe l`ng= zumzetul stri-dent, care veste[te c= albina vine ]nc=rcat= greu cu nectar [i la al c=rui auz toate albinele se feresc

pentru a-i asigura acces liber ]n stup, Frisch a determinat c= mi[c=rile (dansul) pe fa-guri ale albinelor lucr=toare, ]ntoarse de la cules nectar, nu sunt deloc ]nt`mpl=toare. Ele transmit informa\ii despre locul unde au g=sit mult= hran=, distan\a p`n= acolo [i despre propor\iile sursei. Dansul pe cerc indic= o surs= apropiat=, iar cel ]n semicer-curi, ]n form= de „8”, arat= c= distan\a este relativ mare. Fiecare secund= suplimen-tar= de re\inere ]n dans echivaleaz= cu aproximativ 1 km distan\=. iar unghiul din-

tre baza semicercurilor [i verticala fagurilor este tocmai unghiul dintre linia dintre stup [i soare [i direc\ia unde a fost g=sit= sursa de nectar! Al-binele pot comunica, prin dans, ]ncotro urmeaz= s= zboare – spre soare sau ]n direc\ia opus=. Ele

mai transmit dac= pe parcur-sul drumului este v`nt.

{i „zgribulirea” abdome-nului are semnifica\iile sale, ]n\elese ]ntocmai de albine, iar de la o vreme, [i de oa-meni. „Regina”, prin dansul s=u [i substan\ele cu arome specifice, eliminate de ea, d= dispozi\ii precise tuturor al-binelor din stup, care sunt executate, f=r= „mofturi”, de fiecare dintre cele peste 50-80 de mii de albine din familie. Frisch a descoperit c= al-binele v=d [i ]n domeniul ul-traviolet, inaccesibil pentru oameni. Mai mult, ele percep lumina polarizat=, calitate ce le permite s= se orienteze de minune [i pe timp noros. Fiind ]n stupul ]ntunecos, ele [tiu exact unde se afl= soarele. Percep informa\iile, transmise

[i prin vibra\ii. Descoperirile lui Karl von Frisch, ne-acceptate de unii colegi de breasl=, au avut efectul unei revolu\ii ]n etologia animal= ([tiin\a despre comportamentul ]n natur=), [i, dup= mai bine de 50 de ani, i-au adus, ]n 1973, ]mpreun= cu austriacul K. Lorenz [i olandezul n. Tinbergen, Premiul nobel pentru medicin= sau fiziologie. To\i ace[ti ani, Frisch nu [i-a ]ncetat cercet=rile l=s`ndu-ne, dup= o via\= lung= [i foarte prodigioas= (a decedat la v`rsta de 95 de ani, la 12 iunie 1982), lumea ani-mal= mult mai aproape, mai ]n\eleas=, mai bogat=.

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e

PREMIUL NOBEL PENTRU... DANSURI

Violeta ZABULIC+

galeria Minervei

292018, martie NOI

anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

T~N+RA PROFESOAR+

30 NOI, martie 2018

rectificare

UN SIMPLU CREIONP e masa mea de lucru mereu se afl= un creion

simplu. }nc= din copil=rie, creioanele m-au ademenit [i mi-au fost dragi. Desenam cu ele tot ce ]mi tr=snea prin cap: rachete, c`ini cu blan= verde, cire[i ]n iarn= cu fructe coapte. Dar, cel mai des, a[terneam pe foile de caiet portretele bunicilor, ale p=rin\ilor, al fratelui [i al surorii mele... De fiecare dat=, c`nd tata sau mama plecau la ora[, ]i rugam s=-mi cumpere creioane, cu toate c= ]n unghera[ul unde ]mi f=ceam temele erau destule, chiar [i pe podea c=lcam pe ele. Aveam creioane de tot soiul – simple, moi, dure, foarte dure; ro[u aprins, ro[u deschis, ro[u ]ntunecat;... cre- ioane cu mina de grafit sub\ire sau groas= c`t un deget; creioane cu sec\iunea ]nveli[ului rotund=, p=trat=, poligonal=, octant=... |in minte bine, ]n satul meu de ba[tin=, era un t`mplar vestit, Pavel S`rbu, c=ruia ]i pl=ceau mult istoria [i presa periodic=, ]ns= era certat cu creioanele rotunde, care se rostogoleau mereu oriunde le-ar fi a[ezat ]n atelierul s=u. De regul=, c`nd mergeam spre [coal= sau de la [coal=, c=r\ile [i caietele le luam subsu-oar=, iar ]n geanta din carton dens strecuram o m`n= bun= de creioane, agit`nd-o voi-nice[te tot drumul, ]nc`t g=l=gia lor o auzeau [i b=bu\ele fudule de-o ureche. Adeseori, f=ceam schimb de creioane cu colegii. Primul lucru pe care mi l-au furat ]n copil=rie a fost un creion – un creion simplu. Un obiect de trei co-peici, dar atunci mi s-a fr`nt inima ]n dou=.

Demult, am observat c= bunicul dup= tat=, bri-gadier al ocolului silvic, colind`nd cu bri[ca p=duri [i f`[ii forestiere, f=cea noti\e cu creionul. Mai t`rziu, ]n ultimul an de studen\ie, afl`ndu-m= ]n practic= ]n regiunea Kamceatka, ]ntr-o expedi\ie la vulcanul Tolbacik, m-am convins c= to\i vulca- nologii redactau cu creionul ]n agendele lor, iar, ]n caz de umezeal=, ploaie ori lapovi\=, urmele de creion r=m`neau neatinse, iar cerneala u[or se putea ]mpr=[tia. Cineva ]mi spunea c=, fiind de-portat ]n Siberia, taic=-s=u [i-a pus ]n buzunar un creion chimic, care i-a prins bine acolo ]n construc\ie, t`mpl=rie, fier=rie. Pe timpul sovieticilor, pe co-letele trimise ]n armat=, adresa se scria cu creion chimic. Creionul chimic este cel mai democratic [i mai universal creion pentru a grafa, sus\ine profe-sorul [i artistul plastic Alexei Col`bneac. }nainte vreme, pe versoul fotografiilor alb-negru, se scria legenda [i data fix=rii momentului cu creion chimic, apoi totul era imortalizat sub presiunea unui bu-rete sau a unei peticu\e muiat= u[or ]n lapte de vaci; nu se scria cu cerneal=, fiindc= ea putea „mu[ca” din h`rtia foto. DEX-ul d= urm=toarea defini\ie a creionului chimic: La creionul chimic mina de grafit este ]nlocuit= cu o past= violet=, fabricat= sintetic, a c=rei urm= pe h`rtie se [terge greu. Un fost demnitar de la noi s-a exprimat odat=

c= Rom`nia nu a oferit degeaba nici un creion chimic Republicii Moldova. O directoare de gr=-dini\= din raionul ialoveni mi-a spus c=, dac= ar aduna to\i banii pe care i-a cheltuit Guvernul Rom`niei doar pentru creioanele donate gr=dini- \elor din RM, atunci chiar [i unui demnitar de grad ]nalt de la noi nu i-ar ajunge pentru aceste articole salariul s=u anual; nu mai vorbim de milioanele oferite de fra\ii de peste Prut pentru construc\ia [i

repara\ia gr=dini\elor noastre.

Cine oare nu e curios s= cunoasc= istoria cre-ionului, care e destul de lung= [i controver-sat=. Se spune c= acum 5000 de ani, ]n Egipt, erau folosite, drept unel-te de scris, tulpini de papirus sau bambus, ]n care se turna plumb topit. Creionul care se-m=na mult cu cel de azi a ]nceput a fi produs ]n mas= abia ]n 1662 la nürnberg, Germania. iar prima fabric= de creioane apare exact peste un secol [i ju-m=tate ]n America. Alt= versiune sus\ine c=, ]n 1755, a fost inventat creionul de c=tre nicholas-Jacques Conté, un om de [tiin\= din slujba armatei lui napoleon Bonaparte. izvoarele existente sus\in c= procesul lui Conté de fabricare a creioanelor presupunea coacerea unui amestec de argil=, grafit [i ap= ]ntr-un cuptor la peste o mie de grade Celsius [i apoi ]ncastrarea amestecului solid [i moale ]ntr-un ]nveli[ de lemn.

PAUZ+ DE DUMINIC+

ULTIMUL RETU{

312018, martie NOI

afacerea proprie

Rubric= sus\inut= de {tefan TODIRA{CU, doctor ]n [tiin\e

Exist= o singur= regul= pentru produc=tori: fabric= cele mai bune produse, la cele mai mici costuri [i pl=te[te cele mai mari salarii pe care le po\i pl=ti.

Henry FORD

} ntr-o economie bazat= pe rela\iile de pia\= [i concuren\a liber=, supravie\uiesc pe termen

lung doar afacerile profitabile, care genereaz= profit. Astfel, cel care se g`nde[te s= devin= antre-prenor trebuie s= se familiarizeze cu c`teva no- \iuni simple din domeniul costurilor afacerii. }n acest scop, este util s= separ=m „Cutia neagr=”, din schema unei afaceri, prezentat= ]n unul din materialele precedente, ]n dou= c=su\e:

Toate cheltuielile le-gate de procesele [i activit=\ile ce se des-f=[oar= ]n c=su\a A sunt definite ca fiind cheltuieli sau costuri „directe”, iar cele ce \in de c=su\a B – costuri „indirecte”.

O astfel de divizare a costurilor unei afa-ceri este important= pentru stabilirea pre- \urilor de v`nzare ale bunurilor sau servicii-lor propuse pe pia\=.

O alt= divizare a acelora[i costuri este efectuat= pe princi-piul costurilor „fixe” sau „constante” [i ale celor „variabile”.

Costurile constan-te sunt considerate acele costuri care nu depind de volumul produselor fabricate sau al serviciilor. De exemplu, chiria localului trebuie pl=tit=, indiferent de c`te bunuri a\i produs ]n aceast= lun=. nota de plat= pentru folosirea siste-mului centralizat de paz= a localului, salariul con-tabilului, al directorului [i al altor angaja\i din c=su\a B, de asemenea, urmeaz= a fi achitate. Cantitatea de materie prim= consumat= va fi di-rect propor\ional= cu volumul de produse fabrica-te, precum [i alte cheltuieli necesare fabric=rii pro-duselor, cum ar fi: consumurile de energie electric= [i termic=, de ap= etc. din hala de produc\ie, vor varia ]n func\ie de cantitatea acestora.

Divizarea respectiv= este important= pentru analiza rentabilit=\ii afacerii, iar ambele metode de divizare a costurilor sunt necesare pentru a urma „sfatul” lui Henry Ford din citatul de mai sus.

COSTURILE AFACERII

Alexandru DIMITROV

Cu un creion pe care ]l avem ast=zi se poate trage o linie de aproximativ 50 km. Dac= e vorba de curiozit=\i, e important s= [tim c= cel mai mare creion din lume este produs de Faber-Castel din nürnberg, confec\ionat din lemn de cedru, aur [i trei diamante, costul lui e mai mare de 20.000 de dolari. Fii bun [i alege: ori o garsonier=, ori o ma-[in=, ori un... creion. }nc= un lucru demn de men\ionat: ]n prezent, majoritatea creioanelor de pe Terra sunt fabricate ]n China. V= ]nchipui\i c`t= b=taie de cap ar avea at`ta lume, ]n primul r`nd copiii, dac= aceast= \ar= nu ar mai exporta creioane.

Consider c= una dintre cele mai frumoase crea\ii despre creion este Povestea creionului de Paulo Coelho, care a v=zut lumina tiparului [i ]n revista noastr= (v= invit s-o citi\i – n-o s= regreta\i). Er-nest Hemingway [i-a scris toate operele st`nd ]n picioare, la pupitru, cu creionul. John Steinbeck, pentru a scrie romanul La est de Eden, a folosit mai bine de 300 de creioane. Mul\i pictori de vaz= au fost [i sunt admiratori deosebi\i ai creionajului. Printre ei, neap=rat, se cuvine s=-l pomenim pe Van Gogh.

La toate popoarele g=sim maxime, cuget=ri [i aforisme despre creion. Ele nu lipsesc nici la rom`ni. iat= una dintre ele, pe care am memori-zat-o ]nc= ]n anii de [coal=: M`na care nu [tie s= scrie d= vina pe creion.

} n perioada U.R.S.S.-ului, afl`ndu-m= la o con-ferin\= la Moscova, un cunoscut scriitor rus

mi-a povestit, pe [optite, urm=torul caz un pic ciu-dat, dest=inuit mult mai t`rziu de o publica\ie din capitala fostului imperiu. Dup= adoptarea imnului Uniunii Sovietice, Stalin i-a invitat la Kremlin pe autorii acestuia – Eli-Reghistan [i Serghei Mihal-kov (textieri) [i Aleksandr Aleksandrov (compozi-tor). Felicit`ndu-i [i mul\umindu-le pentru munca depus=, liderul comunist i-a ]ntrebat ce ][i dore[te fiecare dintre ei, ]n afar= de onorariile b=ne[ti. Aleksandrov visa la o vil=, Eli-Reghistan voia un automobil, iar Mihalkov l-a rugat pe conduc=tor s=-i d=ruiasc= creionul cu care acesta f=cuse ]n-semn=ri ]n textul imnului. P`n= la urm=, Stalin le-a satisf=cut rug=min\ile ]n felul urm=tor: Aleksandrov s-a ales cu o vil=, Eli-Reghistan – cu o ma[in=, iar Mihalkov cu... creionul solicitat, cu o ma[in= [i cu o vil=.

O istorie amuzant= ce \ine de creion am avut-o toamna trecut= la [coala de Arte Plastice din or=[elul Briceni. }n timp ce discutam cu directoarea despre pictori [i pictur=, ]ntr-o sal= de studii, pe neobservate, de noi s-a apropiat o elev=, care, sub pretextul c= are de ascu\it un creion deasupra co[ului pentru gunoi din preajma noastr=, tr=gea cu urechea la cele vorbite. Timp de 20-30 de minute, c`t am dialogat, mica pictori\= [i-a ascu\it at`t de tare creionul, ]nc`t a r=mas doar cu un ciot din el.

Valerie VOLONTIRFotografii de autor

32 NOI, martie 2018

Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

ex-libris

POEZIE (264 p.). DRAMATURGIE (312 p.). ESEU. CRITIC+ LITERAR+ (279 p.). LITERATURA DIN BA-SARABIA. }NCEPUT DE SECOL XXI. Chi[in=u: {tiin\a, ARC, 2017.

Colec\ia Litera-tura din Basarabia. }nceput de secol XXi insereaz= ]n [ase volume, mai exact ]n 1944 de pagini, crea\ia a circa 90 de autori, dintre care: 8 dra-maturgi, 12 roman-cieri, 17 critici-esei[ti [i 55 de poe\i. Volu-mele au fost antologate de Maria {leahti\chi, Lu-cia |urcanu, irina nechit, iulian Ciocan [i Adrian Ciubotaru, coordonatorii edi\iei fiind Mircea V. Ciobanu [i Eugen Lungu. „Acesta este un proiect foarte important, pentru c=, numai ]mpreun=, se poate vedea mai bine valoarea fiec=rui autor luat ]n parte” (Dumitru Crudu).

LUMEA LUI ZAHARIA. Prefa\= Nicolae Pojoga. Chi[in=u: Cartier, 2017, 208 p.

Un album de fotografie care te poart= prin ani ]ndep=rta\i [i ]\i prezint= patru epoci istorice distincte: imperiul Rus; Rom`nia Mare; cele dou= veniri ale sovieticilor (1940 [i 1944) cu foametea, colectivizarea for\at=; „dezghe- \ul” dup= 1989. Toate acestea \intite trist [i cu n=dejde, pe alo-curi, de ochii fotografului Zaharia Cu[nir (1912-1993), un ]mp=timit secret al fotografiei surprinse: acas=, la cre[=, la munc=, ]n c`mp, la [coal=, ]n racl=, cu va-cile, cu bicicleta; la nun\i, la ]nmorm`nt=ri [.a. „Aces-te imagini sugestive arunc= o lumin= abundent= asupra a ceea ce reprezint= p`n= acum o fereastr= ]ntunecat= ]n via\a cet=\enilor sovietici, care au fost supu[i unor represiuni dure. Mariajul lui Zaharia Cu[nir cu arta [i documentarul ne ofer= o mo[tenire impresionant=, legat= de o realitate disp=rut=, o [ans= rar= de a ne revedea trecutul” (Tyrone Shaw).

ALI BABA {I CEI PATRUZECI DE HO|I. ALADIN {I LAMPA FERMECAT+. Chi[in=u: ARC, 2015, 64 p.

Subiecte arhicunoscute din re-numita culegere de basme popu-lare arabe O mie [i una de nop\i, pe care, cu siguran\=, le-ai ur-m=rit fie ]n desene animate, fie ]n spectacole, dar de data aceasta ][i fac loc ]ntre ni[te coper\i fermec=toare, care te invit= la lectur=, drag= cititorule. Sesam, deschide-te!

punctul de pornire

}MBL~NZIREA PIESELOR DE {AH

—L ocul I la Turneul Interna\ional Cupa Bot-vinnik te-a luat prin surprindere?

— A fost un concurs dificil, deoarece au partici-pat campioni din unsprezece \=ri ale ex-URSS, unde tradi\ia [colii ruse[ti de [ah este la ea acas=. }n plus, ]n Azerbaidjan, Rusia, Armenia, [ahului i se acord= o mare aten\ie din partea statului, el fi-ind o disciplin= obligatorie ]n [coal=.

— Cine au fost concuren\ii t=i de temut?— nu cred c= mi-a fost team= de vreunul, fiind

]ncrez=tor ]n propriile for\e. }ns= au participat cinci [ahi[ti cu titluri interna\ionale: concurentul din Ru-sia, de exemplu, a ocupat locul ii la Campionatul Europei, cel din Azerbaidjan a devenit campion al Europei. |ineam cont de toate aceste aspecte [i ]mi d=deam seama c= nu va fi simplu.

— |i-ai f=cut prieteni la acest turneu?— Pe unii dintre ei ]i cuno[team deja de la alte

turnee. Seara, ne adunam la recep\ia hotelului [i jucam [ah ]n afara concursului. M-a avantajat cunoa[terea limbilor str=ine. Fiindc= doar eu cuno[team rusa [i en-gleza, eram mediator [i translator.

— Cum ai ajuns s= joci [ah? Cine ]\i sunt profesorii?— Bunicul meu mi-a ar=tat pe la trei ani mut=rile

elementare ]n [ah, apoi pe la patru ani m-a ]nscris la {coala Sportiv= de {ah nr. 7 din Chi[in=u. Primii mei antrenori au fost Lidia [i Valeriu Coad=. De la opt ani, sunt ]ndrumat de maestrul interna\ional Boris itkis.

— Ce educ= [ahul?— nu te na[ti [ahist. Dimpotriv=, cel mai ade-

sea, juc=torul de [ah trebuie s= fie educat. Este minunat dac= perseveren\a, logica [i aten\ia sunt cultivate din copil=rie, dar, [i mai t`rziu, e posibil s= ]ncepi a practica acest sport.

— De ce este important pentru un [ahist exer-ci\iul fizic?

— Stimularea regulat= a fluxului s`ngelui ]m-bun=t=\e[te func\ia creierului, [i anume memoria, concentrarea aten\iei – lucruri indispensabile pen-tru un [ahist.

— Ce calit=\i trebuie s=-l caracterizeze pe un copil care tinde s= devin= campion?

— Trebuie s= munceasc= mult [i s= perceap= ]n mod corect critica; s= ]nve\e din propriile gre[eli, dar [i ale partenerilor. Apropo, [ahul ]\i permite s= fii loial fa\= de oponen\i, deoarece victoria depin-de de minte, logic=, abilitatea de a alege corect tactica jocului [i de a-\i construi propria strategie.

Pentru NOI – Daniela CODREANU

Ivan SCHI|CO, clasa a IX-a, L. T. M. Eliade, Chi[in=u. Campion mul-tiplu la diverse categorii de v`rst= la Campionatele Republicii Mol-dova. Locul III la Campionatul Mondial pentru elevi, 2009. Locul I la Turneul Interna\ional Cupa Bot-vinnik, Moscova, 2017. Campion al Republicii Moldova la [ah rapid, la numai 15 ani (2018).

332018, martie NOI

fii s=n=tos!

BOLI T+CUTE

poft= bun=!

D up= fiecare iarn= lung= [i greu de suportat pe ultima sut= de metri, sim\im cum rezervele

noastre de energie se epuizeaz= ]n totalitate. Chiar dac= soarele ne face s= prindem pu\in= via\=, f=r= un supliment de vitamine, nu ne descurc=m prea bine. nu, nu este cazul s= d=m buzna ]n farmacie. natura s-a ]ngrijit de acest lucru, trebuie doar s-o descoperim.

De[i ne imagin=m c= prim=vara timpurie nu ne poate oferi prea multe, aceasta pare a fi destul de generoas= la capitolul verde\uri. Al=turi de urzici, leurd= [i alte delicii de sezon, ]n pie\e, dar mai ]nt`i ]n p=duri, apare unti[orul – planta pe care nu ai cum s= n-o recuno[ti. i se mai spune salata mieilor, gr`u[or sau iarba r`ndunelului, cre[te ]n buche\ele la r=d=cinile copacilor, av`nd frunzele verzi, lucioase [i c=rnoase cu un gust specific, asem=n=tor untului.

Frunzele unti[orului sunt un izvor de vitamina A [i E, precum [i de substan\e minerale: calciu, fibre [i potasiu. Acestea au calit=\i terapeutice excep\io- nale, fiind de mare folos ]ndeosebi acum, dup= se-zonul rece, c`nd suntem vulnerabili. Unti[orul nu doar lupt= cu anemia [i ]nt=re[te sistemul imunitar sl=bit, dar contribuie [i la o puternic= detoxifiere a organismului, ]n special a ficatului [i a tenului. Ad-ministrate pe toat= perioada lor, p`n= la ]nflorire, frunzele de unti[or ajut= la refacerea cantitativ= [i calitativ= a s`ngelui [i la cur=\area acestuia de toxine, scade riscul de cataract= [i men\ine s=n=tatea creierului. Totodat=, unti[orul este re-mediul eficient pentru digestia lent= [i asta se da-toreaz= substan\elor am=rui din frunzele sale fi-rave, care stimuleaz= saliva\ia [i secre\ia gastric= a tubului digestiv.

Frunzele de unti[or se consum= crude sub form= de salat=, al=turi de alte verde\uri proaspete. Cea mai simpl= salat= se ob\ine din dou= m`ini de frunze de unti[or amestecate cu c`teva cozi verzi de ceap= tocate, con-dimentate cu ulei [i suc de l=m`ie. Se consum= cu prepa-rate din carne, fiind folosite ]n special ca garnitur= la friptura de miel sau cu diverse sorti-mente de br`nz=. }n unele \=ri, cum ar fi Fran\a sau Germania, ciorba cu unti[or face parte din meniurile tradi\ionale [i este considerat un mare deliciu.

Aten\ie, ]ns=! Planta este bun= pentru consum p`n= la momentul ]nfloririi. Dup= apari\ia florilor, aceasta devine toxic=. Doza zilnic= de unti[or pen-tru copii nu trebuie s= dep=[easc= 50 de grame. }n cazul adul\ilor, se recomand= 100 de grame de unti[or pe zi.

Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN

D e[i, de multe ori, le neglij=m rolul, rinichii fac parte dintre cele mai importante organe din

corpul nostru. Zi de zi, aceast= pereche de organe ]ndepline[te o func\ie vital= – eliminarea excesu-lui de ap= [i de toxine din \esuturi.

Din p=cate, anumite obiceiuri, pe care le practi-c=m f=r= s= ne d=m seama, ]mboln=vesc rinichii. Deterior=rile constante ale rinichilor trec neobser-vate de-a lungul anilor, pentru c= ace[tia pot func- \iona cu doar 20% din capacitatea lor. De aceea bolile renale se numesc boli t=cute.

Tulburarea func\iei renale se soldeaz= cu o se-rie de afec\iuni ]n lan\. iat= de ce, pentru a p=stra rinichii s=n=to[i, trebuie s= renun\=m la anumite obiceiuri.

Un regim alimentar ]n care se consum= prea mult= protein= constituie unul dintre du[manii rinichilor. Astfel, se recomand= un consum moderat de carne ro[ie, alternat cu legume sau verde\uri. Dar, totodat=, aten\ie [i la cantitatea de sodiu con-sumat=! Este adev=rat, f=r= sodiu, rinichii nu ar

func\iona ]ntr-un mod corect, dar dac= \ii la s=n=tatea ta, nu abuza de el. Excesul de sare este o provocare pentru rinichi, ace[tia fiind pu[i s= lucreze intens pentru a-l elimina.

Pentru a diminua du-rerile, chiar [i cele mai

pu\in semnificative, tot mai mul\i dintre noi apel=m la calmante. }n doze mari, acestea afecteaz= o bun= parte din organe, printre care [i rinichii. Ad-ministrarea frecvent= a calmantelor face fluxul de s`nge mai lent [i, astfel, deterioreaz= func\iile re-nale. Acestea nu trebuie folosite zilnic dec`t la re-comandarea medicului.

R=ce[ti deseori? nu ignora aceast= stare. R=-celile sau gripa netratat= se pot solda cu ]mbol-n=virea rinichilor. iat= de ce odihna, adminis-trarea continu= a lichidelor [i stimularea sistemului imunitar sunt esen\iale. Fii activ! Rinichilor nu le place sedentarismul. Activitatea fizic=, precum mersul pe jos, cu bicicleta, orice tip de sport, vor ajuta rinichii s= func\ioneze normal. }n timpul nop\ii ]n schimb, ai nevoie de un repaus. Somnul necalitativ este du[manul rinichilor. Atunci c`nd corpul sufer= de insomnie, procesul de regenera-re a \esuturilor este ]ntrerupt. Este necesar s= adop\i un orar de somn corect, pe care s= ]l respec\i cu stricte\e.

Totu[i, factorul principal care d=uneaz= rini-chilor este consumul de ap= insuficient. Hidrata-rea este condi\ia de baz= pentru s=n=tatea rini-chilor, iar dac= aceasta nu se face corect, fluxul sanguin renal scade, iar toxinele [i de[eurile se acumuleaz= ]ngreun`nd munca rinichilor. Atunci c`nd rinichii nu func\ioneaz= corect, pot ap=rea calculi renali, care provoac= o cre[tere u[oar= a tensiunii arteriale.

FRUNZELE DE UNTI{OR

34 NOI, martie 2018

cioburi

PREMIUL NOBEL...

simbolistica gesturilor

O fensiv atractiv. B=rbatul ]n-cruci[eaz= bra\ul drept peste

cel st`ng [i piciorul drept peste cel st`ng.

Este vorba despre o reac\ie de adoles-cent din partea unui individ care crede c= se afl= ]ntr-o situa\ie de instabilitate sau de excep\ie [i nu prea

[tie cum s= reac\ioneze ori s= ias= din ]ncurc=tur=. nu este vor-ba de ostilitate din partea lui, ci de nevoia de a se ap=ra, dac= este cazul.

Ofensiv repulsiv. B=rbatul ][i ]ncruci[eaz= bra\ul drept peste

cel st`ng [i piciorul st`ng peste cel drept.

individul ]n cauz= se va ap=ra f=c`nd recurs la minciuni. Se simte blocat de o situa\ie de conflict [i

se ]nchide ca ]ntr-o fort=rea\=, ca s= nu-[i lase la vedere sl=biciunile.

Defensiv atractiv. }[i ]ncruci[eaz= bra\ul st̀ ng peste cel drept [i piciorul drept peste cel st`ng.

Atitudine ezitant=. nu [tie ]n cine s= se ]n-cread=, cu toate c= nu resimte situa\ia ca fiind ostil= sau f=r= ie[ire.

Defensiv repulsiv. }[i ]n-cruci[eaz= bra\ul st`ng peste

cel drept [i piciorul st`ng peste cel drept.

Rigid din punct de vedere psihic, inflexi-bil, ]nc=p=\`nat [i ag=\at de prerogati-vele sale, totul la acest individ este

fals. Se va z=vor] ]n mu\enie ori se va baricada ]n spatele preju-dec=\ilor.

PICIOARE T`n=rul ][i aga-\= m`na st`ng= de cotul drept.

individ impul-siv, care ]ncepe multe, dar nu ter-

min= niciodat= nimic.

PLICTISI nterlocutorul casc= ]n mod re-

petat.C=scatul repetitiv, cu palma la

gur=, este un semn de plictiseal=.interlocutorul cas-

c= des, acoperindu-[i gura cu v`rful de-getelor cu care ][i bate u[or buzele.

E ca [i cum dege-tele ar da un ordin gurii s= tac= pentru

a nu relansa discu\ia. E timpul s= se termine.

P remiile nobel au fost create de savantul [i omul de afa-

ceri suedez Alfred nobel – inven-tatorul dinamitei – care, ]n testa-mentul s=u, a cerut ca veniturile imensei sale averi s= fie oferite ]n fiecare an „sub form= de premii, ce-lor care ]n anul precedent au adus cele mai mari servicii umanit=\ii”.

Aceste premii se acord= nu-mai ]n urm=toarele domenii: fi-zic=, chimie, psihologie sau me-dicin=, literatur= [i pace. Pentru matematic= nu exist= un Premiu nobel, ci doar un echivalent al acestuia, care se nume[te Me-dalia Fields.

Faimoasele premii se decer-neaz= ]n fiecare an la Stockholm, capitala Suedi-ei, cu excep\ia Premiului nobel pentru Pace, care este decer-nat la Oslo, capi-

tala norvegiei. nu poate fi acor-dat post-mortem [i nici unui grup mai mare de trei persoane. El const= dintr-o medalie de aur, o diplom= [i o sum= de bani, care la ]nceput era ]n valoare de 40.000 de dolari SUA, iar apoi a crescut la 1,4 milioane de dolari SUA.

Cel mai t`n=r laureat avea 25 de ani, iar cel mai b=tr`n 90 de ani, c`nd au primit premiile. SUA au cel mai mare num=r de laurea\i – 260, iar Fran\a are 12 laurea\i ai Premiului nobel pen-tru Literatur=.

Albert Einstein a c`[tigat Pre-miul nobel pentru lucrarea sa despre efectul fotoelectric din anul 1921.

Thomas Edison [i nikola Tesla, de[i au fost nominaliza\i ca poten\iali laurea\i ai Premii-lor nobel din anul 1915, nici unul dintre ei nu a fost laureat, ]n ciu-da contribu\iilor [tiin\ifice majo-re ale fiec=ruia. Ace[tia au refu-zat s= primeasc= Premiul nobel, ]n cazul ]n care fiecare dintre ei ar fi fost nominalizat s= pri-measc= primul acest premiu, ]n-truc`t ar fi minimalizat valoarea celuilalt.

ArtaCunoa[terii. ro

PIERDE-VAR+U n pierde-var= nu cunoa[te

toate func\iile telefonului s=u [i formeaz= ezitant un num=r cu-noscut. Adeseori, are mintea co-ple[it= de o ]nv=lm=[eal= de g`n-duri ]n con[tiin\a lui. Ceea ce face ca el s= nu fie, niciodat=, prezent ]n propriile ac\iuni.

PREJUDEC+|IS t`nd pe coate, interlocutorul

][i sprijin= fruntea pe dege-tul mare [i pe ar=t=tor, ambele ]ntinse, ]ntr-o atitudine de intens= medita\ie. Celelalte degete sunt str`nse.

Atitudinea dezv=-luie o minte prea pu-

\in orientat= spre o reflec\ie cre-ativ=, mai degrab= stereotip= [i hr=nit= exclusiv cu propriile prejudec=\i.

PREVENTIVE ste un ar=t=tor care se pre-

zint= cu palma ]ntoars= c=tre interlocutor.

„Trebuie s= fim pruden\i”, „Trebuie s= \inem cont de” sau

„nu uita\i!” este sensul general al acestei posturi a-parte. Este un soi de ar=t=tor me-

mento, neagresiv, care serve[te la sublinierea unui punct impor-tant din discursul locutorului. Dac= subliniaz= cu ar=t=torul st`ng, individul este mai degrab= generos [i disponibil. Dac= subli-niaz= cu ar=t=torul drept, ne a-fl=m ]n fa\a unui individ care res-pect= tradi\iile sau regulile.

352018, martie NOI

ARTEGA

ieri [i azi

APRILIE} ntr-o \ar= cu tradi\ii automo-

bilistice de mai bine de un veac, nu este u[or s= impresio-nezi cu fondarea unei noi ]ntre-prinderi, care ar trebui s= ][i g=seasc= o ni[= specific= [i clien\i fideli. Oricum, ]n 2006, pa-tronul companiei germane de electronic= Paragon, Klaus-Dieter Frers, a riscat s= ]nfiin\eze la Delbrük o diviziune pentru pro-ducerea automobilelor sportive –

Artega GmbH Co.KG. La crea-rea primului au-tomobil Artega GT a contribuit renumitul de-signer Henrik Fisker. Criza fi-nanciar= glo-bal= din 2008 [i-a aruncat um-bra [i peste t`-

n=ra companie, schimb`nd at`t proprietarii, c`t [i politicile de lansare pe pia\=. noua conduce-re a decis s= am`ne v`nz=rile, pun`nd accentul pe ]mbun=t=-

\irea caracteristicilor teh-nice. Deja ]n 2010, este propus= a doua genera\ie Artega GT. Uzina recent construit= la Delbrük asi-gur= producerea a 500 de automobile sportive anu-al. Datorit= [asiului din aluminiu, masa automobi-lului nu dep=[e[te 1300 kg, iar motorul V6 de 3,6 l [i 300 c.p. ]i asigur= o acce-lerare 0-100 km/or= ]n doar 4,8 secunde. {i viteza ma-xim= este impresionant= – 270 km/or=. Cu trac\iunea posteri-oar= [i motorul situat p`n= la puntea din spate, posed= o bun= stabilitate ]n [ofajul sportiv, iar rezervorul ]i garanteaz= autonomie

pentru peste 750 km. Are [i un portbagaj impresionant de mare pentru automobilele sportive, de 300 l. }n 2011, constructorii au ex-pus aten\iei publicului modelul Artega SE („Sport Electric”), cu dou= motoare electrice ]n partea posterioar=, de 380 c.p. ]n total, alimentate de baterii litiu-ion. }ns= calitatea acestora nu a per-mis s= fie un proiect de succes [i ]n 2012 compania a intrat ]n fali-ment. Dar nu mor caii, c`nd vor lupii – compania a ren=scut [i ]n 2015 a prezentat modelul electric Artega Scalo, descendent din Ar-tega SE. Prima sut= de km/or= o atinge ]n 3,6 secunde, viteza ma-xim= fiind limitat= la 250 km/or=. O alimentare este suficient= pen-tru 400 km.

Apoi, ]n 2017, a debutat mo-delul Artega Scalo Superelletra. Construit ]n colaborare cu firma italian= de tuning Carrozzeria Touring Supeleggera, acest au-tomobil sportiv electric [i ecolo-gic dispune de trei locuri. C`te dou= motoare electrice pe fieca-

re punte genereaz= ]n to-tal 1020 c.p., ]n doar 2,7 secunde, accelereaz= bo-lidul p`n= la 100 km/or= [i se av`nt= p`n= la 300 km/or=. Alimentarea ]i ajunge pentru 500 km, iar ]n-c=rcarea bateriilor p`n= la 80% se face ]n doar 17 minute. Mai multe mate- riale [i tehnologii moderne ]i atribuie laurii de lider ]n

ni[a sa, dar cre[te [i pre\ul ca pe drojdii – peste 1 mln euro. Cu toate acestea, din 2019 urmeaz= a fi produse doar 50 de exempla-re.

Iurie SCUTARU

400 de ani de la na[terea lui Francesco Maria GRiMALDi, ma-tematician, fizician, astronom, pro-fesor universitar italian (2 apr. 1618 – 20 dec. 1663).

150 de ani de la na[terea lui Leopold FREUnD, radiolog, cer-cet=tor [i profesor universitar austriac, fondator al radiologiei medicale [i al radioterapiei (5 apr. 1868 – 7 ian. 1943).

90 de ani de la na[terea lui James WATSOn, genetician, bi-olog, zoolog [i profesor ameri-can, laureat al Premiului nobel pentru fiziologie [i medicin= (6 apr. 1928 – 1995).

160 de ani de la na[terea lui Barbu DELAVRAnCEA (Barbu {TEF+nESCU), scriitor, orator, avocat [i politician, ziarist, membru al Academiei Rom`ne, a fost primar al Bucure[tiului (11 apr. 1858 – 29 apr. 1918). 80 de ani de la stingerea din via\= a lui Feodor {ALEAPin, in-terpret rus de oper= (13 febr. 1873 – 12 apr. 1938).

125 de ani de la na[terea lui Eugeniu COCA, compozitor, vio-lonist (15 apr. 1893 – 9 ian. 1954).

190 de ani de la stingerea din via\= a lui Francisco DE GOYA, pictor spaniol [i creator de gra-vuri, unul dintre reprezentan\ii rea-lismului ]n art= (30 mart. 1746 – 16 apr. 1828).

100 de ani de la na[terea lui Kai SiEGBAHn, fizician, profe-sor universitar, cercet=tor [tiin- \ific [i inventator suedez, laureat al Premiului nobel pentru fizic= (20 apr. 1918 – 20 iul. 2007).

220 de ani de la na[terea lui Eugene DELACROiX, pictor fran-cez, unul dintre principalii arti[ti ai perioadei romantice franceze din sec. al XiX-lea (26 apr. 1798 – 13 aug. 1863).

90 de ani de la inaugurarea la Chi[in=u a monumentului lui {tefan cel Mare [i Sf`nt, opera sculptorului Alexandru Pl=m=-deal= (29 apr. 1928).

60 de ani de la inaugurarea Aleii Clasicilor din Chi[in=u (apr. 1958).

calendar

NOI, martie 201836

un de dai [i un de crap=

Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU

ORIZONTAL: 1. Dezastru. 2. Coeziune – Patru anotim-puri. 3. Funerar=. 4. }ncepu-tul rapsodiei! – Suprafa\= agricol= – Culcu[. 5. {colar – ion Roat=. 6. Termen de polite\e pentru doamn= – Vas. 7. Cl=dire. 8. Roi! – Alifie – 1243 de b=rci! 9. Expus privirii – Postav fin, din care se f=ceau ve[minte boiere[ti. 10. Retezat – Pe sol (muz.).

Cuv`ntul expozeu ]nseamn=:

1. Dare de seam=; 2. Gard; 3. Prolog.

R=spunsurile corecte – nr. 1, 2018

ORIZONTAL: 1. Garant. Cuc. 2. Ur=tur=. Di. 3. Reparat=. 4. Mo[. ic. i\e. 5. Apos. Tu. U. T. 6. n=du[itor. 7. Ginerie. 8. Edu. na. 9. i. C. P=tuc. 10. Spectatori.

VERTICAL: 1. Gurman. Vis. 2. Areopag. Cp. 3. Rapsodie. 4.

Cuv`ntul monoclu ]nseamn= lentil=; pansament la un ochi.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

fr=m`nt=ri de minte

trei variante – un r=spuns

trei variante – un r=spuns

fr=m`nt=ri de minte

Cum se zice corect: 9 şi 7 va fi 15 sau 9 plus 7 este egal cu 15?

Trebuie pus= o simpl= vir-gul=.

cuvinte ]ncruci[ate

CaissaAlbul ]ncepe [i d= mat ]n dou= mut=ri.

cuvinte ]ncruci[ate

D ragi cititori,Suntem la ]nceput de prim=var=, c`nd totul ]mprejur trebuie s= ]nmugureasc= [i s= ]nfloreasc=.

Cu mare bucurie, a[tept=m g`ndurile voastre, ]ndeosebi, pentru rubrica noastr=. Ne-au surprins pl=cut Maria PLUGARU [i Ecaterina HER|A din Bardar, Ialoveni, care au r=spuns corect la proble-mele din nr. 10-12, 2017.

{i de aceast= dat=, ]n concurs au intrat nume noi: Cristina CODA din Puhoi, Ialoveni; Nina [i Anastasia S}RBU din Holercani, Dub=sari.

V= dorim tuturor succes [i a[tept=m ]n continuare r=spunsurile voastre!

Caissa1. Dh8 Rf4. 2. Dd4X, sau 1. Dh8 Rh3 (h4, h5) 2. nf5X.

A\=. Sunduc. 5. nuri. Seu. 6. Trac-tir. Pa. 7. A. T. Utilat. 8. Ai. O. E. To. 9. Ud. Tur. nur. 10. Cite\. Maci.

VERTICAL: 1. }nsp=i-m`ntat. 2. O dat= pe an (fem.) – Ceas. 3. Clar – Usturoi. 4. Element de superioritate – Evident=. 5. Unealt= a zidarului – Uimit. 6. Pantaloni \=r=ne[ti. 7. Repetat de trei ori (muz.) – Cal cu p=rul ro[cat. 8. Ape! – La locul natal. 9. Tai! – A pune ]n practic=. 10. Animal de v`nat, asem=n=tor unui c`ine – Cusut cu fir de aur.

ochiul al treilea

DIN NUM+RUL URM+TOR:

Samuel MUTZNER (1884-1959): AL+TURI DE MAMAArtist complex, cu o personalitate puternic=, ]nzestrat cu

sensibilit=\i remarcabile, Mutzner va da iubitorilor de frumos, al=turi de Grigorescu, ]ntr-un alt registru, cea mai personalizat= expresie plastic= a bucuriei de a tr=i. Opera sa, pe nedrept marginalizat= mult timp, a cunoscut, ]n ultimele dou= decenii, o binemeritat= reevaluare, astfel ]nc`t, ast=zi, este considerat [i apreciat drept unul dintre marii mae[tri ai artei rom`ne[ti.

Lucr=ri: PE PLAJ+, VEDERE Din BALCiC, PEiSAJ, SURORiLE, FATA CU LALELE, CULESUL ViEi, CASE }n SiGHi{OARA, CR~nG, ODALiSCA, PE TERAS+ LA BALCiC.

De vorb= cu Eugen DOGA.poezie: versuri de iulian FiLiP.ce-a fost n-a trecut: eseul P+STRA|i FAMiLiA – CELULA PRinCiPAL+ A SOCiET+|ii de ion DRU|+.

FON DA TOR:Mi niS TE RUL EDUCA|iEi, CULTURii {i CERCET+Rii

Fondat 1930Serie nou= 1990

Re dac tor-[ef:Va le rie VO LOn TiR

Valeria PRODAnsecretar responsabil

Leo BOR DEiAnUre dac tor de sec\ie

Elena LEAHre dac tor ar tis tic

Valentin GU|Ustilizator

Silvia MAZniCco rec tor

Alina BODROVAcontabil-[ef

Sergiu FRUnZ+[ofer

Co man da 311For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.

WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers

AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta nOi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: revistanoi1930@yahoo.comFacebook.com/ Revistanoi noiwww.revistanoi.md

Ti pog ra fia EdituriiUniVERSUL

}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713

V= ru g=m s= in di ca\i la sf`r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v`rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-

ple t=, nu m= rul de te le fon.

indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 16 lei

GINGA{I {I TEMERARIValerie VOLONTIR