cu noi este dumnezeu (s. lavrov)

47

Upload: nicu

Post on 30-Jun-2015

579 views

Category:

Documents


22 download

DESCRIPTION

Ce este omul în comparaţie cu Dumnezeu? Nimic. Însă şi acum ca şi pe timpuri el sfidează cu obrăznicie cerul: în nebunia sa, Îl neagă pe Creatorul său şi prin aceasta se condamnă la veşnica pieire. Însă credinţa în Dumnezeu nu va dispărea niciodată: ea a trăit şi va trăi în popor atât timp cât va exista lumea; ea trăieşte în inimile curate ale unor astfel de oameni ca Demian Lukici – bătrânul înţelept cu care tu, dragă cititorule, vei face cunoştinţă pe parcursul acestei cărţi.

TRANSCRIPT

Page 1: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)
Page 2: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

Cartea a aPdrut cu binecuvdntarea

inalt Preasiinliei Sale Vladimir, Arhiepiscop al Poceaevului

S.Lavrov

Cu noi esteDUMNF.ZEU

Eu sunt Alfa 9i Omega'zice Domnul Dumnezeut

Cel ce este, Cel ce era qi Cel ce vine, Atot{iitorulApocaliPsa 1, 8

Chiginlu 2009

Page 3: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

Cu noi este Dumnezeu Cu noi este Dumnezeu

Eu sunt AIfa qi Omega,zice Domnul Du[mezeu,

Cel ce este, CeI ce era gi Cel ce vine, AtottiitorulApocalipsa 7'8

DINPARTEA AUTORT]LI]I

Dupi intoarcerea sa din cosmos, Iurii Gagarin a declarat: "Am fost inspaliul interplanetar ti nu L-am vizut acoto pe Dumnezeu. Aqadar,Dumnezeu nu existi", Unii oameni de rAnd au dat crezare acestei declaratii:cum ci qtiinfa moderni ar nega existen{a lui Dumnezeu. Allii insi' vizffndci Gagarin nu a ajuns nici micar pe luni, au dedus: desigur el nu a avutdreptul si declare c[ a studiat intreaga galaxie cosmici. Deoarece pentru aparcurge intreaga noastri galaxie cu viteza de 300 000 km/orn e nevoie deI milion de ani, iar pentru a ajunge la alti galaxie - de I milion ti jumitate'

$i existi bilioane de galaxii! Doar oamenii care inten(ionat il neagi peDumnezeu sunt de acord cu aceasti concluzie naivi a rdposatului Gagarin.Spre deosebire de acestan primul grup de astronauti americani care a ajunspe Luni qi a aterizat pe ea, a citit pe orbita lunii primul stih al primuluicapitol din Biblie: ,,La inceput a ficut Dumnezeu cerul ti pimintul" (Fac.1, 1) qi acest eveniment a fost aritat prin televiziune intregii lumi. Concluzialui Gagarin nu a fost acc€ptati de alfi astronau{i gi cu atit mai mult desavanti. Buneoari, savantul Bierke afirmi:

"$tiinta contemporani nu a

desfiintat adevdrurile fundamentale ale Bibliei. Eu cred in Dumnezeu, credin lisus, cred in Biblie".

in mulsmea inliniti de corpuri ceregti, planete qi stele Ptrmintul esteun firicel minuscul de praf, qi pe acest liricel triiette omul: aici s-a produsctrderea lui in picat qi aici s-a slvArgit mintuirea lui. Insuqi Creatorullumii, luind chip de om, a coborat pe pimint gi a vieluit in inveliq omenesc33 de ani !i jumitate; insi crealia Lui s-a risculat impotriva Creatoruluisiu qi L-a dat morlii pe cruce.

Ce este omul ln comparafie cu Dumnezeu? Nimic. Insi Di acum ca ti petimpuri, el slideazl cu obriznicie cerul: in nebunia sa, il neagi pe Creatorulsiu gi prin aceasta se condamni la vegnica pieire. Insi credinfa in Dumnezeunu va dispirea niciodati: ea a triit qi va trii in popor atata timp cet vaexista lumea; ea triie$te in inimile curate ale unor astfel de oameni caDemian Lukici - bitrinul infelept cu care tu' dragd cititorule, vei facecunogtin{i pe parcursul acestei cdr,ti.

Traducere din lwnba rusd de Ala Bordeianu

BII{ECUVAMAREASfintei Lavrc a Adormirii Maicii Domnului din Poceaev

Page 4: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

Cu noi este Dumnezeu

PARTEA I

DISPUTA

Cdt aveli Lamina, credeli in Lumind'ca sd Jili fii ai Luminii

0oan 12,36)

De sirbdtoarea Naqterii Domnului am plecat la rudele mele din satul

Pokrovskoe qi acolo s-a intimplatun eveniment care m-a determinat sd scriu

aceasti lucrare.inaintea sirbdtorii prin sat s-au afiqat avizuri care anunlau ci in Casa de

Culhrd se va prezenta lecJia ,,Cum a apdrut credinfa in Dumnezeu?". in aviz

se mai spunea cd dupi discunul lectorului Societnfii ,,$tiinla '; tovarfuului I.P.

Matinhin, va fi organiza6 o dispu6. Sahrl Pokrovskoe incd de pe vremuri era

recrmoscutinregiure drcptun bastion al ortodoxiei. Aici copiii ftri din frageda

copildrie erau educali in spiritul credinlei ortodoxe: insuqeau rugdciuni, se

duceau cu mafirii la bisericd. Iar gcoala frcea tot posibilul ca s[ scoati din ei

,pegura'religioasd.De aceea cu o deosebitd grijd a fost ales lectorul pentru Pokrovskoe.

S-a adunat mult popor: medicii, profesorii in frunte cu directorul gcolii,

elevii, tinerii 9i bit6nii, credinciogii qi ateigtii au umplut sala Casei de Cultur6.

CuvAntul,dispu6 'inf-un mod deosebit affigea oamenii 'Pentru a nu se face de rugine fala de lectorul invitat, directorul Casei de

Cultur5 s-a strdduit si amenajeze sala in mod corespunzdtor. Peste tot erau

afigate pancarte: ,,R.eligia este opiu pentru popof', Religia-i o ilwie" qi "Nici

un om sE nu rimdnd in urmtr'.in Pokrovskoe astfel de manifestiiri se int6mplau rar, de aceea lectorul a

fost prezentat de insuqi directorul Casei de Culhrd Al$uler' Spre deosebire

de Altguler, care era obez, cu privire rece, plin de sine 9i cu o voce piligiiati,

lectonrlMatiuhineralinisti!comunicativ:ochiiblSrzigizimbetulbinwoitori!hezeau simpatia. La infiligare avea cam weo patruzeci de ani.

Cu noi este Dumnezeu

Altquler l-a prezentat, amintind ci dupi discurs se vor fac e dezbateilacare potparticipa tofi doritorii. OcupAndu-gi locul la catedrd" Matiuhin bruscs-a schimbat: i-a dispdrut zdmbetul de pe buze, s-a stins bunitatea din ochi,expresia felei a devenit increzuti 9i plind de hotir6re.

- Dupi cum se gtie, incepu el cu incredere, conceplia ateisti este cea maiavansatidin lume. . .

Altguler a aruncat o privire in sald, de parcd ar fi spus : ,,De data aceastaaveli de a face nu cu mine, acugi toyarigul o sd vd arate voui adevinrl, cdci iauite la ei, s-au molipsit tofi de rugdciune".

- Convingerile religioase s-au format intr-o atmosferd de igroranJi, fricd,neputinJi a omului fald de forlele naturii, continua lectorul. Soarele, luna,planetele, stelele erau vizute de oameni ca nigte dumnezei putemici, ei li seadresau cu rugbcirmi gi le aduceau ofrande.

Asupra celor prezenli s-a revirsat o avalangi intreagd de cifre, citate,opinii ale savanfilor gi scriitorilor care neagd religia. Matiuhin se referea lacredinlele popoarelor qi triburilor din Asia, Africa, Australia. Informaliacunoscutd cipdta in gura lui o semnifica,tie aparte. Era copleqit de propriilecunoqtinfe, uluindu-i pe ascultdtori cu erudilia sa. Toate acestea urmdreauun singur scop: sd faci prafreligia, credin{a in Dumnezeu.

- in comparat'e cu evolufia qtiinlei modeme se vede foarte clar c6t sunt deinvechite concept'ile religioase, continua Matiuhin. Noi ffiim ?n veacul ctndraliunea umand se manifestd in toati plindtatea sa: spaliul cosmic astiizi estepreficutintr-rm laborator gigantic, int-un loc pentu experimente; au fost lansafmii de satelili ai pdmdntului, aparate interplanetare au vizitat Lun4 planeteleVenus. Marte. Zborurile cosmice ale oamenilor au devenit ceva obignuit, ampiqit deja pe Lund. A ficut o pauz6, a rotit ochii prin sald, a desficut mdinilegi cu ba$ocuri a exclamat: - $i, imaginati-vi, nimeni nu L-a vdzut in cer peDumnezeu! Toate acestea qi multe altele rlstoamd dogmele, contribuie ladisparilia rEmagilelor religioase. Pur gi simplu nu qs vrea sd cred cd in veaculnostru, cAnd mintea omeneasci a atins apr geul, religia, credinla in mister 9isupranatural gi-a mai pdstrat stipdnirea a-supra minlilor gi inimilor omenegti.

Matiuhin a trecut prin sald cu privire4 s-a oprit asupra lui Al$uler, care erafoarte satisllcut gi, simlind cd qi-a indeplinit sarcina, foarte increzut a incheiat:

Page 5: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

Cu noi este Dumnezeu Cu noi este Dumnezeu

- Religia este un copac b6tr6n. Principalul e cd i-am tiiat deja riddcinile, 9isuntem convin$i, cd va veni in curind timpul cAnd va putea fi dad la muzeq cao oafecare furca veche de tors.

Altguler s-a ridicat de la masl qi bucuros a aplaudat. Oamenii, coplegilide ideile ateiste, de asemenea au aplaudat. Da-a, ,,cei de sus" au gtiut pecine sil trimiti la Pokovskoe !

Credincioqii insd s-au inffistat atat de lecfie, cAt gi de at6ta cd consitenii aureugit sd se molipseascd de duhul necredinfei.

Dupd discurs s-a anun{at o pauzi. Mai mulli oameni s-au apropiat deDemian Lukici, rm prisicar din sat.

Acesta era un bitr6n de vreo gaizeci de ani, cu o bdrbu!6 rogcat?i qi cuochii curafi 9i paqnici. Printre sdteni avea faima unui om qtiutor: era setos decwrogtinle, citea mul! urmdrea cu atenlie evenimentele din lume. il caracterizaqi o pasiune aparte: iubea natura, il induioqa ca pe un copil qi avea o pietateprofund6 fali de fiecare fiphrl a lui Dumnezeu - fie o planti oarecare, fie rmanimal, o pasdre, o insecti. in toate vedea inlelepciunea Creatorului.

Consdtenii il stimau pe Lukici, il numeau inlelept gi deseori veneau la eldupd sfaturi. El li se adresa tuturor la persoana intdi a, adicdle zicea ,,tu" ,Ecdnd aceasta moale 9i cu bldndefe . . . Cel mai mult lui Lukici ii pldcea sddiscute despre cele Dumnezeiegti. Se exprima simphl clar, dar mai cu seam5,plin de convingere.

Demian Lukici a venit la lec,tie cu nepotul lui de zece ani, Trofimuqka.- Tiare sucit a vorbit acest lector, remarcd cineva dinte s6teni. Cdte popoare

srmt pe lume gi fiecare igi are propria credinJd. Ce sd-i mai spui aici?- Ei, cum te simJi Lukici? s-a interesat altcineva. Vei gisi despre ce si

discu{i cu d6nsul?- Cum md va in{elep,ti Dumnezeq a rhspurs acela cu smerenie.- Poate mai bine-ar fi ca noi sd pleclm acasd, Lukici? i-a propus prietenul

cel mai apropiat. De ce-am vorbi cu necredinciogii, ne-or lua in r6s gi athtatot.

- Sunt convins ci trebuie si apirdm credinla nu pentru necredincioqi, cipentu a-i feri de ispite pe cei credincioqi. Unii deja au inceput si se indoiascS. . .

Si mai stim, sd mai ascult?im ce vor mai spune, 9i Demian Lukici a fecut la

locul siu.Se gdndea: ,,Cdt de pu{in-credincios este poporul de azi! Chiar qi ai nogtri

sunt gata sd fug6, se tem de ba{ocur6. . . Pe timpuri cregtinii se duceau dupd

llristos la chinuri, la moarte ca la sirbitoare. Cum oareputem si ne indoim in

Dmnezeu?'Demian Lukici nici nu-gi putea inchipui cum omul care are minte ar putea

trii firE de Dumnezeu. Pe toli tot' cei necredinciogi ii considera mincinoqi : ei

numai se prefac cd nu cred in Dumnezeu, in sufletul lor, totuqi, mai pdlpiie

credinla. .. Oare nu i se adreseazd in gdnd lui Dumnezeu, poate chiar qi

inconqtient, iar uneori, in clipele de cumpdni, aleargi chiar 9i la bisericd! $ice-i cu acest lector? A ingiruit multe de toate, dar n-a demonstrat nimic' Sd

vedem cum va rdspunde la inrebdri ' .

[{CBPtml,D$PUTEI

Pauza lud sfhrgit, toli gi-au ocupat locurile' Directorul Casei de Culturd a

invitatpe doritori s[ ia cut'anhrl, insdnimeni nu areactionat $i-a repetat invitalia

9i atrmci din r6ndul int6i firi gra.bi s-a ridicat Demian Lukici' Al$uler il privi

insistent.- Dorifi sd spuneli ceva?Demian Lukici igi drese pufin glasul 9i se adresi lectonrlui.- Multe de toate ne-ai inqirat stimabile' Ai comparat religia cu o fluc6 de

tors, care, adicd, peste putin timp va fi datd la muzeu... E posibil insd aqa

ceva? Religia doar nu e un obiect oarecare - l-ai luat 9i l-ai aruncat, aceasta

este viata poporului, iar fa!5 de lucrurile serioase trebuie si ai o atitudine

serioasd. Iar in privinpfaptr.rlui cdpe Dumnezeu Lau inventat din fricd oamenii

sdlbatici, voi spune cd nu este aqa! Silbaticii nu L-au inventat pe Dumnezeu,

ci pe zei, idoli. Tu doar singur ai spus, cd ei zeificau nattua, se inchinau soarelui,

copacilor, piehelor. Acegti zei erau pdgdni 9i noi nu credem in ei. Noi credem

intr-unul Dumnezeu, Fdcitorul cerului 9i al pdmAntului 9i nu avan pentru ce

sE-L inventim, pentru cd El este, a fost gi va fi intotdeauna. Demian Lukici

faonpauzA.Zicici nu exist[ Dumnezeu. Nu eqti nici primul gi nici ultimul!

Page 6: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

Cu noi este Dumnezeu r - r r nni aef6 r ' \ r rmharal' - - ' - .^ . . . , - . - J

Ne-a vorbit gi un fost preot, care s-a lepidat de Dumnezeu. ,,8u, zice el, vbminleam, spunAndu-vd cd exist[ Dumriezeu, dar, de fapt EI nu existt'. Eu,desigurn-am rezistat gi l-am infebat ,pacdinainte ne minfeai, cine acum o sdte creadi?" Iar tu, dragule, po$ sd ne demonstrezi ci Dumnezeu nu existi?

- Nici n-am ce demonstra. DupI cum am spus, acest lucru e ardtat de celemai mari descoperiri ale gtiinlei. Secolul )O( este secolul gtiinlei gi progresuluitehnic, secolul zborurilor cosmice. Religia este deplgitd, a repetat increzutMatiuhin

- Te ingeli, dragul meu, il contrazise Demian Lukici. $tiinfa nu il cauti peDumnezeu, ea iqi proprme alte infebdri. $tiinla studiazd qi descoperd natur4legile ei, Q firdindoiald 9tii, cd foarte mu$i savan$ renumit' au fost credinciogi.De exemplq Lomonosov, Pirogov, Pavlov, Filatov, liolkovski... Credinla inDumnezzu nu-i impiedicd qi nu i-a impiedicat sd facd descoperiri, dimpofivi,le aju6: Dumnezeu ii inlelepleqte ca, vdzend in naturd inlelepcirmea Lui, sd-Lpreamhreascd pe Creator. Credinla in Dumnezeu a existat, existl gi va exista.De ce? Penfu ci sufletul omului tinde spre cer ca pasirea, ii este dor de el,aga a fost creat de Dumnezeu. Chiar qi scriitorii recunosc acest lucru. Am cititnu demult cartea lui Vladimir Solouhin - poate gtii? El face acolo.niqtecomparalii interesante. Trdiau in iaz nigte cir6gei, nu aveau nici o grij5, insdunui caras-cosmonaut i-a venit in cap sd sard qi sd vadi ce fel de viali esteacolo, sus. A sdrit, mai nu s-a sufocat qi, fugulila, - la fund! ,,8i, ce-ai vdzutacolo?" - il intrebard confralii. ,,Ce s[ fie? Nimic. Nu-i nimic acolo!" Aqa qioamenii, au sirit de un cot de la pdmdnt gi sfigd in gura mare: ,J.{oi am zbura!dmpe Dumnezeu nu L-am vizut! Nu-i Dumnezeu!" Oare pe Dumnezeu pof;si-L vezi din racheti! El locuieqte in Lumina cea neajunsd... Darcum putemafla deqpre El? Prin crealia Lui. Priveqte - gi vei vedea, peste tot sunt urmelerd...

Sala asculta cu atentie gi incordare.

ALBINELE

La prisacd am albine, continu6 Demian Lukici, de c6t timp le urmdresc Aitot md minrmez: cu cdti inlelepcirme lucreazi! Cdt de minunat iqi construiesc

fagurii - sunt atit de drepte qi frumoase aceste celule, noi niciodati nu vomreugi si facern aga ceva. Darcum adun5 qi deprm mierea! Am citit cd gi savanfiise mird de infelepciunea albinelor. Vreau sd te inheb: de unde au ele aceastiinJelepciune? Cine le-a invifat?

- Nimeni nu le-a invifat rdspunse in grabd lectorul, aceastd inlelepciune,cum o numif;, nu este altceva decdt instinct sau intuifie. Tuturor fiinlelor vii leeste caracteristic irstinchrl: qi omului, 9i animalelor, $i insectelor. El acioneazdintotdeauna incongtien! irsl cu un anumit scop, adicd atinge scopul dorit. t afel gi albinele: nu sunt congtiente de ceea ce fac, cu toate ci acliunile lor suntufile 9i bine determinate. At' inleles ce vreau se spun?

- De in{eles am in{eles, dar nq despre asta am intrebat. Am intrebat: deunde au ele aceasti inlelepcirme sau acest instinct?

- De unde? intrebd incd odati Matiuhin, de la deprindere. Deprindereaeste o trdsituri caracteristicd atit omului, c6t qi animalelor. De exernplu, noine-am deprins si umbldm, ne-am deprins sd scriem gi ficem aceasbinconttient,mecanic. Astfel de deprinderi au gi animalele. Ele nu apar dintr-odat5, ci seformeazd pe parcursul a sute gi mii de ani. . .

- Ia te uitd, se mird Demian Lukici, din aceasta ce reiese, cd mii de ani inurmd albinele erau mai inlelepte decet arhitecfii de azi?

-Cum adicd? se mird Matiuhin.- Foarte simplu. Doar din timpwi strdvechi au deprins sA facd ceea ce

savan$i nici azi nu sunt in stare! Doar savantii nicidecum nu sunt in stare sdadune mierea din floricele, iar albinele fac acesflucru repede gi ugor. Am cititcd ele mai adaugd la miere 25 de procente de apd qi un fel de conservant ca s-o protejeze de fermentalie. Cine le-a invd{at? Noi, oamenii, 9i np suntemcapabili sA invdfam singuri a citi gi a scrie, suntem inv5laf chiar gi sd meqgem,iar albinele, nigte insecte - oare s-au invS{at chiar singure?

Matiuhin a ezitat cu risptmsul: se vedeacd erapulin derutat. Altgulerincercdsd-i viniin ajutor.

- Vorbili la temd! zise el, cum a apdrut credinla in flumnezett? Iatftema.VI rog sd nu vd abate{i.

- Dar el nu se abate! strigd cineva din sali. Vorbegte la temd. Nu cduta{i sdvd eschivat'. Sd rdspundd lectorul!

Page 7: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

10 Cu noi este Dumnezeu

DARVINISMT]L

-ln qtiinp exisA o teorie aparte, numiti daruinisrn, incepu dinnouMatiuhin'Dupd cum se gtie, ea a fost numi6 astfel dupd numele lui Darvin. Acest savanta demonstart cd in lume toate se dezvolti 9i se perfeclioneazd. In natuS areloc aqa-numita evolulie, adici dezvoltare treptati. Milioane de ani in urmilumea vegetald gi animald nu era a;a cum este astizi. In naturd are loc o luptdpermanendpentru existenli, in procesul cdreia organismele slabe, neadaptatepier, iar cele sdnhtoase, putemice supraviefuiesc, se intdresc Ai se dezvoltd'Acest proces in gtiinfd se numegte selec{ie naturali. In afari de acest proces

mai existi selec{ia artificialS, care se face cu ajutorul omului. Crescdtorii de

vite, de exemplu, imperecheazd rase diferite de animale, perfect'ondnduJe'

La fel procedeazd qi agricultorii cand altoiesc plantele. Noile calitdti dobdnditein aga mod se hansmit prin mogtenire, se int6resc in urmitoarele generafii 9iastfel are loc perfeclionarea unor specii noi.

Dupd ce asculti cu atenfie, Demian Lukici cdzu de acord: Ei, bine, ins6

chiar daci evolufia gi existS, nu este decdt o urmare ! Iar eu te intreb desprepricind, despre inceputul inceputurilor, adicd despre Dumnezeu, de la care

vine 9i evolufia, qi intuilia, qi toate celelalte.Matiuhin iar&i ticu gi Altquler se folosi de pauza creatS'- Subiectul s-a consumat, rosti el. insd Demian Lukici nici nu avea de

gdnd si se retragd.- Cum adicd s-a consumat, interveni el cu smerenie, iart6-m5, dar eu de-

abia incep cu intrebdrile. . . Tot weau sd povestesc despre un gtddinar, un

cunoscut de-al meu din oras. Ce flori frumoase cre$te el- o minundlie! Odatd

l-am intrebat ,*Ai putea, bundoari, sd cregti lreo floare oarecare din urzic6?"

,Nici vorbi!", se mird el de intrebarea mea. ,,Dar din sc6ndurd si faci un

scaun de fier?" ,Bi, aceasta-i ctt totul neghiobie!" De ce? Pentru ci in nahrd

existd legi pe care nu le poli incdlca. incearcd si altoieqti ceva unui copac

uscat, nu va iegi nimic -micar adtmd tof; grddinarii, nu va ieqi nimic fiindcd in

el nu este via!6. . . $i cu albinele nu-i atdt de simplu. Dom nu gridinarul, sau

crescdtorul de vite, sau chiar apicultorul le-a invdlat si construiascd faguri' $icu nimeni nu au fost imperechiate, qi nu au fost altoite. De unde au aceste

Cu noi este Dumnezeu

deprinderi? Anume la aceastd intrebare nicidecum nu-mi po{i da un rdspurs!

Nu-L ascunde, stimabile, pe invilatonrl albinelor, spune, cine a invdtat-o pe

albinii4elepcimea?Matiuhin ticea in continuare. Demian Lukici agtepta un rispuns concrect!

Dumnezeu a invi{at albina sau nafura? $i pentru a dobdndi rhspunsul, didu un

exenrplu- Si lrrd- d. .".mplu, avionul gi pasirea. in zbor qi dupd forrni ele se

aseamdni" cdci avionul a fost cors$rit asemeni pdsitii' $i, curios lucru: pasdrea

poate fi ucisd, desficuti pdnd la osigoare qi avionul la fel poate fi desficut in

fragmente. Dar ce e mai ugor sd sh6ngi la loc - pasdrea sau avionul? E clar ci

avionul poate fi adunat din fragmente, iar pasirea - niciodatil, pentru cd ea

este fiinld vie. Acum rdspurde: cine a ficut avionul?-Evident omul. Constuctorul.- Iar pas6rea? Cine a fbcut Pasdrea?Matiuhin ticea qi pentu el a dspuns Al6uler:- Este clar c[ natural

DESPRENATURA

- Reiese cd atdt invdldtorul albinelor, cat $i constructorul plslrilor este

natra, te-am inteles corect? mai intrebd o dati Demian Lukici.-Dmcineincd?Natura qi nimeni altul, zis€ Matiuhin. Ea este rxarcle inv5jilor

$i consfuctor. Ea produce, selecfioneazS" ea a creat pasdrea' Toate $mt fecute

de ea.- Ia te uit4 iariqi se miri Demian Lukici. Atunci spune-mi: ce este natura?

- Natun este totul ce ne inconjoar6, incepu sd explice Matiuhin. Tot ce

noi vedem gi totul ce existd. Cerul qi stelele, mdrile gi pdm6ntul, plantele 9itoate animalele - toate acestea sunt natura.

- Reiese, continui Demian Lukici, cE natua este alcahriti din fiinte vii 9imaterie neinsufle{iti, aqa este? Acum sd luim fiinJele vii: omul, animalele,pdsdrile 9i, in mod imaginar, s[ le scoatem din natr6 9i si infrebdm: ,Pdminhrl,aerul, apa gi celelalte vor fi vii?". Ni se va rdsprmde: ,J'{u, aceasta este materie

lipsiti de viala '. Dar are ea oare raliune?

Page 8: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

Cu noi este Dumnezeu Cu noi este Dumnezeu l3l2

-Nu, materia neinsufle{itd nu gEndeqt€.- Agadar, existd materie insufleJitd qi neinsufleliti, rafional5 qi imlionah,

conchise Demian Lukici. Am despar,tit nahrainsufle$ti de ceaneinzufle$t5" 9iacum si cugetim: cine dinfe ele a ficut pasdrea? Omul? Nu. Animalele? Nu.Pas6rea nu poate singurd sd se faci . . . Sau pimdnful a frcut-o? Sau apa,aerul? Sau ele toate impreun5 s-au agezat 1a masd gi, cu forle comune, auhotirdt cum s-o fac6? Iarigi, nu! Dar de ce? Fiindcd, daci omul raional nupoate crea o fiinld vie, ce sI mai vorbim despre natura neinsuflelitd! Naturaneinsufleliti niciodati nu va crea o fiin{5 vie, aga cum un pom de mdr nu vaface rur arici de mare. Din materia moartS, lipsitd de ra{iune, oare poate, de lasine, si se creieze lumea creaE rafional qi omul cu rafiune? Sau si spunemalfel: femeia moarti, care are in pdntece fhtul, poate nagte copil viu? Cumcrezitu!

- Desigw cd nu.- Explici-mi, atunci ceru Demian Lukici, cine din natura insuflefiti qi

neinsufleliti a creat pasdrea gi i-a dat albinulei marea inlelepciune? Se qtiedoar ci o sut5 de progti nu vor putea sd-l facd pe unul deqtept, iar un infeleptpoate sd le deschidd mintea la o suti de progti. Atunci, care fiinld a creatpasdrea gi le-a invifat minte pe albine?

*Doar am explicat, cd albinele fac totul nu din rafionamen! ci din instinctcu o umbri de nemu(umire a rdspuns Matiuhin. Ele nu au conqtiinJi 9i voin!6proprie.

- Acest lucru e qi mai minunat, observd Demian Lukici. E ugor sdJ inve!pe omul care are raliune gi limb5, dar incearcd sd invef; vaca sau calul sd scrieqi sd citeascd! Aceasta ar fi o adevdrati minune. Iar o minune qi mai mare estesd inveli albinu{ele mici sd facd lucruri mari, pe care nu sunt capabili sd le facdnici cei mai mari savanfi. Spune, in sfhrqit, cine a ficut aceastd minrme? Cine?

Tbcere. $i in sal5 era linigte. Disputa i-a migcat pe to1i.-Am citit cdin lrernurile stdvechi, continui Demianlukici, multe popoare

pdg6ne -egiptenii, finicienii, grecii -igi inchiupuiau crearea lumii astrel: inainteerahaos vegnic, oceanul primordial, din acest conglomerat inhrnecat gi irafonalde stihii a apdiut lumea noasfr5 rafional organizaE. Aceasti veche concepfeplg6nd au inviaro ateigtii contemporani. La fel, ei au declarat cd universul a

apdrut din materia irafional5 9i utilizeazi gtiinia dom in interesele lor: ce le

convine, acceptd, ce nu, aruncd. . 'Alt5uler s-a increlit cu nemulFmie.- Interzic discutarea problemelor care nu srmt la temd!- Trebuie de g6ndit serios qi de hot6r6t, fird a lua in seami rdstirea

directorului, continui Dernian Lukici, trebuie de verificat, oare e adevirati

aceasti concepfie? De exemplu si ludm cartea lui Lev Tolstoi ,'R'dzboi 9ipace". S-o citim, apoi s-o ciopdrtrim in litere aparte 9i toat[ aceasti gdmadd

mare de litere s-o imprSgtiem pe pdmdnt. Vom avea oare cartea ',Rizboi gi

pace"? Nu, vom cdpdta doar un haos. De ce e nevoie pentru a recrea cartea

din acesthaos?- Totul e foarte simplu, z6mbi ironic Altquler, e nevoie de cap.- Ehe, dragule, qi maimula me cap, dar ea nici mdcm din cuvinte gata nu

va face o carte. Ia cap ce mai tebuie? Minte' A cui? A scriitonrlui [,ev Tolstosi'

Nu-i aqa?Matiuhin, nevrAnd, a incuviinlat.- Im ca din oceanul primordial, din haos sd apari lumea noastrd ralionald

gi frumoasd, de ce este nevoie?, nu se lisa Dernian Lukici'- Tot este nevoie de raliune, bolmoji Matiuhin'- De ce fel de ra{iune? Omeneascd?-Nu.. .- A cui dar?- Cred cd e vorba de. . . o ra[iune superioard.- Da! $i aceastd Raliune superioari este Dumnezeu!Ultimele cuvinte Demian Lukici le-a rostit tare, cubucurie. In suflet incepu

sd-i risune chemarea sblemnd a Psalmistului: ,,invdla-voi pe cei fbrddelege

cdile Tale qi cei necredincioqi la Tine se vorintoarce". Matiuhir! ins6" se sxnt€a

rdu, de parcd a nimerit intr-o capcani. Ce sd-i rdspundd acestui bdtrAn? E

ridicol sd susfind cd soarele sau stelele, plantele sau animalele au creat pdsdrile

sau au invd{at albinele. Ele toate sunt lipsitt: de rafirme' $i. . ' Oare, se g6ndi el

deodatd, toatd aceastd lume s-a creat de la sine din materia moartl qi

neinsuflelitS? Cum a apdrut lumea? intebarea intrebdrilor! Indrnplitor? hintr-

un concurs de imprejuriri? Dar atunci nu ar fi fost nici o ordine, doar haos' ' '

Page 9: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

Cu noi este Dumnezeu Cu noi este Dumnezeu l5

De unde aceas6 armonie minunatAin nature, aceastd exactitat€ in toate, acestsens profund?

Pe Matiuhin l-au trecut sudorile qi el biu cu sete dinpahanrl cu api- Al$ulerdin nou ii veni in ajutor, anunland pauza.

PAI,ZA

SI crezi cd din materia irafonald, lipsiti de via!5 a apdrut lumea noastr[ra.tionalS 9i frumoasd., tebuie sd fii sau neburL sau fanatic!

Marele cunoscltor al suflehrlui rus F. M. Dostoievski scria deqpre credin{aateigtilor: ,,in compara$e cu alte popoare care fdiesc in toati lumea, omuluirus ii este ugor si se facd ateist! Ruqii nu devin doar ateigti, ei cred ca inh-ocredinJi noud, frri a-qi da seama ci cred in ZERO. . . "

in coridor oamenii se agitau, discutau aprins. Pe mulli sincer ii frim6ntainhebarea credinlei in Dumnezeu. Demian Lukici a fost ?nconjurat de maimulfl oamani, care ii mu[umeau gi ii puneau iffiebnri. . . Doar m{oritatea, maiales tinerii, erau afecta{i de un ateism lipsit de orice gdndire, superficial; capraful de pe haind pe care il pof; sufla cu ugurin!5. E pulin probabil ca ei, pdnd

in acest moment, se se fi gAndit serios la existenp lui Dumnezeu. Pur qi simplurepetau ceea ce auzeau injurul lor. Iar injur se spunea gi se scria ci Dumnezeu

nu exis6, cd a fost inventat de oameni ignoranli, necdrtumri gi tineretul naiv aprimit aceastd minciund drept adevdr. . . Acum Demian Lukici a cldtinat-opulin, i-a ficut sb se ingAndureze. Unii spuneau deja ci Matiuhin, cu toatdqtiinla lui, apierdul iar un simplu prisicar sdtesc i-a demonstrat ca doi ori doicdDumnezeu existS. . .

inte timp, MafiuhirL impreund cu Al$uler, s6teauin camera de dupa scenftMatiuhin rdsfoia distrat bloknotes-ul cu insemndrile sale.

- Nu m-am aqteptat ci va interveni acest moq, a spus posac Altguler.Eram sigur cE se va ridica cineva dintre intelectualii nogti, va pune vreo douS-nei intrebdri si ne vom imprbgtia. Nu am planificat nici un fel de disputi, am

anunlat-o pur gi simplu, penhu publicitate, ca sd se adune mai mult popor. . .

- Oare ce si-i rispund? intreb5, tulburat Matiuhin. Altguler shinse dinurneri.

- Convingeli-l ci natura a creat albinele, inviluifJ in mai multi ceali saualtceva. . . Mai pe scurl qtiti mai bine, acolo v-au dat indicafi speciale.

- E tare de$t€pt, erudit, dar gi ferm convins: igi duce linia cu mulEincredere.Eu ii spun despre instinct, iar el: cine l-a dat? Eu lui - despre evolulie, iar eliaia$i a lui: de unde s-a luat? Eu lui - nahrra, el iarigi: care naturi a inv5latalbinele? NuJ po{i din situalie ! Pe el nuJ po,ti duce de nas.

. . .Pauza a luat sfbrgit. Matiuhin sttitea ingdndurat. . . Poporul din sald seagit4 nerdbditor.

- Sd mergem, cdci de mult srmtem agtepta{i, zise AltEuler. Au intrat in sald.Dindati ce lectorul apdru la catedrS" se ficu liniEte.

PUTEREANEPATRIJNSA

- in cuvdntarea sa Demian Lukici spunea despre faptul cd albinele aucalitili deosebite cu care adicd m fi inzestrate de la Dumnezeg incepu el. Eudeja am spus ci nu Dumnezeu, ci nah-ra le-a invdJatpe ele inlelepciunea. insdacest rdspuns nu-l mu[umegte pe interlocutorul meu, fiindcb are o inchipuiregregitE despre firea naturii. $tiinJa recunoagte cd natura este formati nu numaidin materie vizutd, dar 9i din forfe care se confin in materie. Privili la cer:soarele, luna, planetele, stelele. Cum se lin ele? DupE cum se vede in nahlSexistd forla afacjiei. Savanfii au constatat cd fiecare plane6 dispune de forfaaceasta qi atrage la sine alte planete. Forfi despre care vorbesc nu poate finici vdzuti, nici pipdita insd, nu incape nici o indoiald, ea existi.

in nan:rd existimulte fo{e tainice, n@trurse gi nevdzute. Ele se manifestiin aqa-zisa materie neinsufleti@ insl qi mai multe taine 9i enigne de n@trmscon{ine lumea vie. Sd ludm mdcar qi acel instinct al albinelor. O putere tainicS,de nepdtnms ac{ioneaz A in acest fustinct. Pe ea nu o pofi vedea, posibil, cd eanici nu poate fi cunoscuti definitiv. insd neindoielnic, ea exist?i. Anume aceastiputere gi este invS{dtorul despre care dumnevoastri intrebali, se adresdMatiuhin lui Demian Lukici, incheindu-gi discursul.

Page 10: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

Cu noi esLe Dumnezeu

CARTEA NATT,]Rtr... CINE ESTE AUTORUL EI?

Lui Demian Lukici aceasd explica,tie ii pl6cu. Se pdrea ci toate inhebirilepe care le-a pus aveau un singur scop: de al aduce pe Matiuhin la acestrespuns.

- Domnul sd te miluiascd pentru explica{iile tale! Se vede deodati cd egtiun om erudit gi chibzuitl il l5udi el pe Matiuhin. Pentru cd au venit odati lamine doi tovar5$i 9i au inceput discufia- Jineau ma gi bund: in lume nu existinimic in afari de naturd, nici taine, nici puteri nepdfrurse. Doar materi4 ziceauei, 9i basta- M-au scos din rdbddri - am incetat disculia cu ei: pe un prost doarnuJ poli convinge nici intr-un fel, degeaba i! pierzi timpul ' . . Im cu tine e cutotul altceva, dragule, poli discuta. Tu explicd-mi doar in ceea ce priveqteinvdptoml albinelor; ce putere nepdtrunsl 9i tainici le-a invd,tat pe ele?

- Nu se gtie, newdnd rdspunse Matiuhin. Eu doar am spus : gtiinla nucunoa$te natura acestei puteri. Ea rdmdne a fi o enigmd.

- Dar, totugi, aceastd forfd este ralionald? Y zdtoarc sau oarbl?inleleg[toare? Cum crezi tu, stimabile?

-Nu se cunoagte nimic, a repetat nemullumit Matiuhin. Nu se poate spuneabsolut nimic despre ea!

insi Dernian Lukici nu se l5sa. Rispunsul despre forla tainicd care le-ainvlJat inlelepciunea pe albine, se pirea cd este eviden! clar chiar 9i publiculuimai pulin infebgftor. Darnumai Matiuhin nu se qtie de ce nuvoia sirecunoasciaceasta.

gi Demian Lukici incepu din nou:- Nu-1i este clar? Ei bine, hai sd ludm alt exemplu. IatA cartea. De ce e

nevoie ca ea sd apard? Mai intdi ea hebuie gAnditd, oare nu-i aqa? Iar apoiscris5. $i doar dupi ce autorul o va scrie, noi vom putea spune, cd este rodulmint'i lui. Vom deschide-o, vom citi-o, vom face cunogtinJi cu scriitorul, vomafla dacd este un om inzestrat, - din carte poli afla totul despre autorul ei.Conform lui Macarie cel Mare, savanlii suslin cd natura este tot o Carte, oCarte deschisd, ale cbrei coperte sunt cerul qi pdmAntul. Citegte-o cu atenfie,in ea e scris totul. Bundoard savan-tii o citesc, 9i afli cAti inlelepciune este inea. $i cel mai important este cd ei nu stabilesc legile nahrii, ci doar le descoperd!

Cu noi este Dumnezeu

Dar, cunosc6nd legile naturii, trebuie sd-L recunoagtem 9i pe Legiuitorul oare

nu-i aga? Mintea omeneascd nu poate cuprinde totul ce este ascuns in naturd,

insi ea poate si vad6, sd se convinge cE totul ce este scris aici e frumos,

in{elept, ra{ional cum zici tu - cu un scop bine determinat. Iar aceasta ce

inseamnd? Aceasta inseamnd ci totul e creat de Raliune. De care? Mintea

noastrl mirginiti nu poate percepe Rafunea nesfir$iti care este Dumnezeu.

Cdt de exact pi convingdtor cugeti bitrhnul sdtean despre acese inlelesuri

tainice! $i, intr-adevdr, dacdai lua doui cdrfi: CarteaNaturii 9i cartea scrisd

de un om qi le-ai compara, ce concluzie s-ar impune? Cartea scrisd de om

este rodul min{ii lui, iar Cartea Naturii este rodul Minlii creatoare, a lui

Dumnezeu. Cartea omeneasci are greutate, volum, adici form6 materiald,

dar ce este in ea primordial: aceastd forml materialS sau ideia de bazd a

acestei cdrfi? Orice om care gdnde$te va spune: pentru a scrie o carte, mai

intAi de toate ea tebuie sd se formeze in minte, altfel cum o vei scrie? A$adar,

ideea este primarS, iar forma * secundarS'in Cartea Nahrii ce este primar: aceasti materie vizuti sau ideea care sti

la baza ei? Desigur, ideea. Nu materia este primar[, ci ideea, adici primar

este Durmezeu ca veqnicie, iarmateria este realizarea in forme vbzute ale ideii

luiDumnezarCAnd citim o carte, nu vedem autorul, insd gtim cd el existi. La fel, nu-L

vedem pe Creatorul lumii. Dumnezeu. insd aqa cum nu poate aparea cartea

ftri autor, la fel gi universul nu poate apdrea ftrd Creator. El este nev5zu! insi

ii vedem crea$a.Cartea Dumnezeiascd aNanuii ne coplegeSte cu grandoarea sa infiniti, cu

armonia absoluti gi cu misterul nepitnms. Rafiunea noasbd mSrginitd nu este

aptd de a o pltrunde sau de a o cuprinde cu gdndul. De unde a apdrut aceastzi

mu$me de stele, sori, planete, comete, constelatii, nebuloase astale' lumin[tori

ceregti vegnic stdlucitori? Cine le-a dat impulsul, miqcarea? Este clar cimatena

nu este capabild s5-gi dea singurd miqcare, cu atAt mai mult miqcare ralionali,

organizati. Voinfa 5i puterea cui a dat migcare lumilor? Savanlii trebuie sd

recunoascd cd qtiinla nu este capabild sd explice acest lucru qi se bazeazd

doar pe presupuneri gi ipoteze.

l716

Page 11: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

Cu noi es Le Dumnezer. l Cu noi esLe Dumnezeu 19

Matiuhin ticea qi Demian Lukici se sfiduia sd-l scoati din nebuloaseleqtiintei la luminalui Dumnezeu.

- Existd oameni care explicd toate intr-un mod foarte shaniu. ii intrebi:,Cine a creat universul?". Ei rispund: ,J.,latura". ,,Dar nahra cine a creat-o?",,Ea singurd s-a creat". Reiese cd a fost o perioadi cdnd natura nu exista? $idaci-i a54 cum de a puhrt ea sI se autrocreieze? Iar, daci exista, atunci pentruce i.a trebuit ei sA se creieze? Nu, dragul meu, natura este crealia lui Dumnezeqprin ea noi il cmoqstem pe Creatonrl nevdzut. Aqa qpune qi Apostolul Pavel inEpistola citre Romani, capitolul I, cI Creatorul lumii, nevdzut penhu ochiinogtri trupeqti, devine vizutprin contemplarea crea,tiilor lui, de aceea Domnulgi le propune oamenilor: ,,Ridicali ochii in sus 9i privi!: Cine le-a zidit pe toateacestea?"( Is. 40, 26).

Demian Lukici ticu gi privi in sah. Felele hrturor aveau o expresie serioas5"meditativ5. . . Matiuhin stitea la catedri cu capul plecat

- Ca si inlelegi mai bine, it' mai dau un exernplt1 incepu iar Demian Lukici.Iatd am sosit impreund intr-un orag. Vedem o casd inaltd. Ne apropiem, oprivim qi smtem uimi{i de mdrefia ei. $i desigur il vom lSuda pe arhitect: e unom capabil, uite ce cl5dire a inillat. Iar dacd cineva ne va spune cd aceasticonsfructie a apdrut de la sine, fird nici rur arhitect, adicd de undeva din munliau zburat piefele, s-au agezat una peste alta, iar acoperigul, geamurile gi ugilele-a adus v6ntul, oare nu vom r6de de acest om, nu vom spune cd este nebun?$i dacd pentru o clddire este absolut necesar un arhitect oare ar fi putut apdreafEri Arhitect acest univers imens in care noi tdim, avdnd toate condiliile: apa,soare, aer pldcut qi inmiresmat gi toate darurile pdmdntului . . . Nu, dragul meu,febuie sd credem cd existd Creatorul lumii gi cd Arhitectul universului esteDumnezeu qi noi credem in aceasta, credem cu sfinfenie. Iar voi nu credef, deaceea o linefi una 9i bunE: pe toate le-a fbcut natura. Aqa este? Ei, ce taci?

CALEASPREDI,]MNEZEU

Matiuhin stitea la catedrd amir6t qi nefericit ca un cocog cdruia i-au smulspenele. Unde-i dispdru increderea de odinioard? Parcd a suflat-o vdntul. . .Acum el ca un cal cuminte il urma pe Demian Lukici, iar acela il ducea totmai

departe, mai departe de la ateism, gi mai aproape, tot mai aproape deDurnnezeu

- intotdeauna, continua Demian Lukici, pe om l-a interesat: de unde aapdrut, care e scopul vielii lui, unde dispare dupd moarte, adice fiecare estecurios sd infedeschidi pinza lumii tainice $i necunoscute, sd afle cine cu atAtainlelepcime ne-acreatpe noi gi tohrl ce ne inconjoard. . . Iat.d 9i albinula fiinJamici, ne vorbegte despre aceea cd a creat-o pe ea nu un orb oarecare, nu unprost, ci marele infelept 9i invdJ{tor. Doar g6ndegte-te ce lucruri infeleptecunoa$te albina! Caut5 $i gdse$te substanla care protejeaz6 mierea destricdcime. De unde ea qtie? Zici cd albinele fac totul incongtient, involuntar.Reiese cd nu fac cu propria raliune, din propria voie. inseamnd cd cinevagAndeqte pentru ele, cineva le dirijeazi! $i incd cum g6nde$te. . . Doarnu estede ajurs sd gdsegi acea substanld in pldure sau in cdmp; trebuie s5-i cunogtiproprietdlile. Medicii toat6 viata studiazi cum sd trateze bolile, insd n-ar figlsit deodati acest medicament, iar albina n-a invdfat nic5ieri, insd atflt derepede qi ugor il gisegte. Cine i-l aratd? Acela Care cunoaqte proprietililetuhror lucnrilor. Cine poate sd facl o insectn mic5, o gazuF atAt de inleleapti,inc0t de ac{iunile ei se mird savanfii? Acel cdruia i se supune toat[ natua,Care i-a dat legi, Care conduce toati lumea. . .

- Dar cine este Acesta? intrebi Matiuhin distrat.- Atotputemicul Dumnezeu! solernq cu pietate sfhntd rosti Demian Lukici.

El ,Joate inhu intelepciune le-a ficuf'.- Fiecare e liber si gflndeascd cum doregte, sfi'anse din umeri Matiuhin.- Atunci rdspmde-mi, dragul meu, cum crezi: cine le-a invdJat pe albine

atAta inJelepciune?- Gat4 intrebarea s-a epuizat! Dar referitor la discurs dumneavoastrd nu

putefi spune nimic? iaraqi inteweni Altquler, insE Demian Lukici gi de aceastidati nu-i rdspunse, ci continua sdJ intrebe pe Matiuhin:

- Tu, dragul meu, fird indoiald egti de acord: dupd carte afl[m ci a fostscrisd de scriitor, im maSina- cd a fost creatd de un inginer. Albina insd, dupdcum vedem, este mult mai inJeleapti decdt toate cdrlile gi maginile. inseamndcd ea a fost creati de o Fiinli care este mai presus decdt toli scriitorii, ingineriidin lume. Ei, vezi $i tu, oare eu nu cuget drept?

Page 12: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

Cu noi este Dumnezeu Cu noi este Dumnezeu 2l20

Matiuhin n-a rispuns. Atet de concentrat medita la ceva, incat nici nu

observd adresarea lui Demian Lukici. El chiar cobori de pe sceni 9i se aSezd

langi mas5.- Vorbili la tem[! iardgi nu rezisti Al$uler. Vi s-a explicat cd credin{a in

Dumnezeu a apdrut ca urmare a ignoranfei oamenilor. Iati despre ce trebuie

si vorbi$, nuintunecaliminlile oamenilor. . .Sala fr€inAb.- lncd nu se qtie cine pe cine intuneci! Rdspundeli la intrebiri! strigi

un tinir.- Ce a{i lmt a@ in gur6. Ia spunefi cine a ftcut albinele? insista o bdtrAnb

dinprirrul6nd-O albbu{a lncepu din nou Demian Lukici 9i gildgia se potoli, o albinula

atdt de clar qi limpede ne vorbeqte despre preainleleapta putere a lui

Dumnezeu! Ce obieclii mai pot fi aduse? Nu oamenii L-au inventat pe

Durnnezeu, credinp in El a fost de la inceputul lumii gi intotdeauna va fi in

sufletul omului. Aga cum in sdminJa copacului sunt deja toate: $i tulpina, $irlddcina, 9i ramurile, qi fructele, tot aga gi in sufletul omului sunt rdsidite de

Dumnezeu $i sentimentele, li credinta. Insd copacul poate cre$t€ strdmb, bolnav'sterp, depinde de solul in care creqte, de climd, de ingrijire. Astfel 9i omul

deseori cregte urdt la suflel schilod 9i bolnav dacd nu recunoaSte existen{a luiDumnezeu, fiSieqte in firddelegi, iar aceasta depinde de educalia lui qi mai

mult incd de voin{a lui . Fiindcd Dumnezeu i-a dat omului rafiune gi voin{d

liber5 9i el poate alege singur: binele sau riulDe ce oare existd oameni care nu-L recunosc pe Dumnezeu? Sunt multe

cauze, iar principala dintre ele este aceea cd nu toli au posibilitatea sd afle

adevdrul despre credinJi. Unii din lenevie sufleteascd in loc sd cugete asupraintrebdrilor serioase, le ocolesc mereu. Uneori suplrarea faJd de credincioqieste cea care ii incurcd sd vind la Dumnezeu, clci mulli nu qtiu sd separesupdrdrile gi contwile personale de adevdr. Nu smt pu!,ni gi dintr-aceia cdroradin copilSrie li se insuflacdtofi credincio$ii zunt oameni ignorant' 9i mahrizdndu-se ei nu vor sd verifice dacd este adevdrat ceea ce li s-a sugerat. insd in omexisti sentimenhrl veneraSei fal6 de ceva superior gi de aceea cei care nu credin Dumnezeu pur in locul Lui rm idol oarecare gi i se inchinS, fie aceasta gtiinla

sau arta, sau viitorul omenirii, sau un oarecare om cum ar fi Hitler sau Mao

Tzedun. Dar tainic, in addncul zuflehrlui, le este dor de adevdratul Dumnezeu.Acegti oameni meritd compasiune. . .

Matiuhin se ingAndurl. igi aminti de copildria din sat. Pa5tele, dangdtul

clopotului. Bunica il lua la bisericd qi lui ii plicea sd stea lAngd ea, si priveascd

lumdndrile arzinde, sd se uite h bAffanelele care-qi ficeau cruce 9i se inchinau;

ii plScea mirosul de tdmdie 9i chipurile de pe icoane, 5i pdrintele in vegminte

sfidlucitoare care intotdeauna il mdngAia pe cap cdnd trecea sd sdrute crucea. ' .

Pe urmd a crescut, a plecat la oraq, s-a {Ecut student. Pdrea ca totul s-a $ters,insi nu era aga, ceva ii rdm[sese in suflet $i acum ieqi la suprafafd, rdsund ca

un ecou. ..in anii studenliei a fost nevoit sA citeasci multd literaturd despre savanlii

care credeau cu toatd convingerea cd lumea este creatd de Dumnezeu 9i se

inchinau in fafaZiditorului. I s-a ?ntipdrit in minte cum savanhrl englez Fleming

cme a descoperit penicilina, la adunarea solemni unde i-au fost adresate multe

cuvinte de laud5, a declarat: ,,Voi ziceli cd eu am inventat ceva' aceasta nu-i

adevdrat. Eu numai am vbzut. Am vdzut ceea ce Dumnezeu a creat pentru omqi ceea ce mi s-a descoperit. Cinstea qi slava ii apa4in lui Dumnezeu, nu mie"'

Iar nu demult citi o cdr{ulie editati in Occident, care se numea ,Noi credem".

53 de savanli modemi, mulli dintre care laureali ai premiului Nobel, vorbesc

despre credinla lorin Dumnezzu, despre faptul cd credinta i-a ajutat sA realizeze

cele mai mmi descoperiri. El insd nu le-a acordat nici o atenfie, continuAnd sd

creadd in darvinism. Dar dacl ar fi sd te gdndeqti . . .

,,intr-adevdr, cugeta Matiuhin, cum ai putea explica conform teoriei

dawiniste aptitudinile gi activitatea ahinelor. Doarla ele existddivizirurea muncii:

unele construesc faguri, altele adunl nectar, pizesc stupul, celelalte shdnggwroiul, matca deprme oudle, t€ntorii doarmdn6ncd miele' Pe ce cale albinele

capitd aceste aptitudini? Faptul cd lupul dd naqtere lupugorului cu toate

caracteristicile lui de lup, ci din oaie se naqte oaia cu acela$i caracter, este

simplu gi clar. Ci din seminja de mesteacdn cre$te mesteac5nul, sau din cea

demazdre -mafrrea este firesc. Lupul 9i oila transmit generaiiei urmdtoare

ceea ce au in natura lor, la fel qi plantele - dau viald la mlbdile 9i fructe care le

srmt caracteristice ori le sunt altoite pe cale artificiald. Insd daci lupuqorul ar

Page 13: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

22 Cu noi est .e Dumnezeu Cu noi este Dumnezeu

incepe si zboare ca wlturul sau s[ cAnte ca privighetoarea - aceasta ar fi omare minune. Sau daci din sdmdnla mesteacdnului ar cre$te trandafiri saucrizanteme... Oare aceste minuni nu ar distruge pdnd in temelie teoriadarvinistd? Dar albinele manifestd anume astfel de tris5turi minunate,inexplicabile de nici o teorie naturald.. . Este imposibil sd nu vezi aiciparticiparea unei puteri supranaturale! Da, aceasti putere existd, gi e4 firiindoilai, este atdt de infeleaptd, incdt nu poate fi perceputd nici de cea maievoluatd minte omeneascd. Iar in univers existi milioane de asemeneaminuni . . . in comparalie cu ele, albinele cu toati infelepciunea lor, sunt doaro picdturd dintr-un ocean imens. . . "

Matiuhinincepu sd asculte disculia dintre Demian Lukici 9i directorul gcolii,profesor de biologie.

- in naturd totul e organizat rafional, nu-i aqa? il intreba Danian Lukici pedirector. Mai sunt doar oameni care incd se indoiesc: adicd, ceva, totuqi, nu-i prevdzut gi chiar il invinuiesc pe Dumnezeu. insd nu Dumnezeu este vinova!ci lipsanoastd de inJelepciune. Demian Lukici, amintindu5i cev4 zAmbi. Unuldinhe cei care se indoiesc intrd odati intr-o gridind cu bostani. Se uiti la ei,se uiti qi zice: ,Ja te uit5 cum totul e {Icut prostegte! Bostanul e at6t de mare,iar tulpinila lui - atAt de sublire. Ce prostie!". Apoi se duse in pidure, se oprisub rm stejar qi hai sd critice din nou: ,,Ce copac mare, 9i ce tulpind groas5, iarghindele sunt at6t de mici. Ce neghiobie. . ." $i s-a culcat sub stejar si doarmd.Deodatd, de pe un ram se desprinse o ghindd gi-i cdzupe nas,lovinduJ cuputere. inspdimAntat, el s6ri ca ars: ,,Slavd Domnului, se gAndi, ci nu era unbostan, m-ar fi ucis de tot!".

Sala izbucni in rAs.- Agadar, totul este frcut cu inlelepciune. . . Explicd-mi acum mie, se

adresd Demian Lukici directorului, cine a inv5lat pds6rile: din ldrile noastreele pleacd in cele calde, zboard mii de kilomehi peste c0mpii, pdduri, munJiqi mdri gi nu ritdcesc calea, iar vara se intorc inapoi gi-gi gdsesc cuiburile.Cine le aratd drumul?

- Ele fac acest lucru din obignuin16, rdspunse directorul. Lectorul deja v-aexplicat c[ deprinderile se transmit prin ereditate. Multe mii de ani in urmi

pdsdrile s-au obignuit si zboare pe un anumit traseu gi aceasti obiqnuin{i s-afansformat intr-un instinct care se transmite din generalie in generat'e.

- Eh, dragul meu, nu spui ce trebuie, il contrazise Demian Lukici. Eu, sdzicenl deja de gaizeci de ani merg gi sper cd va da Domnul gi voi merge p6ndla moarte, 9i tatdl meu a mers, gi strlbunelul - chiar pdni la Adam de la careexistd neamul omenesc. Insd dacd mi s-ar naqte un bEiat sau o fat5, trebuiesd-i nv5! sd meargd un an sau doi. Deprinderea nu s-a transmis odatd cunagtere4 pe fiecare copil febuie siJ invefi din nou. Iar dacd sd iei puigorul, elcum iese din ou o ia la fug5, iar dfuqca chiar inoatd gi nimeni nu le-a inv5latacest lucru. Iar noi, oamenii raf;onali, nu putem si le transmitem deprinderilenoastre copiilor ca ei imediat dupd nagtere sd alerge ca puiqorii . . . Strdmogiinoghi cdfi ani au umblat! Iared, de exemplu, a trdit 962 de ani, iar Matusail -969 de ui.Dacd gdinile ar fi hdit at6t gi oudle lor deja ar fi luat-o la fug5!

in sal5 iardqi s-au auzit rAsete. Chiar qi directorul Scolii zdmbi.- Nu-i nimic de rds, dragul meu; i se aderesi Demian Lukici. Aceasta

reiese din invSlitura voastrd. . . Explicd-mi te rog: de ce omul nu se nagte cudeprinderea gata de a alerga, cu toate cd strdmogii lui au mers multe mii deani, iar pdsdrile, doar o singuri dat6 vin din {irile calde, iar copiii lor zboardinaintea tuhror firI nici o instruire, firi nici o indicalie 9i se intorc inapoi. Deunde au ele aceasta?

- A6a le este firea, doar at6t fu in stare si rdspundd directorul.- Dar cine le-a dat lor aceasti fire inleleaptd pe care nici omul nu o are?

Iati hr egti invd{at, dar, int-rm sat shdin desigur te vei rdtAci frri insofitor. Saudaci ar fi si te punl in loc de pilot inh-un avion - incotro vei zbura firb harti?

Iar pasdrea nici nu a ajrms la un an, are cipgorul cdt un degetar, dx fuoatrpeste pdduri gi pustiuri, peste mun;i qi miri gi nu gregegte calea. Mai multdecdt atdt: se intoarce 9i igi gdsegte cuibul. Cine a inviJat-o? Explicd-mi dragulmeu, te rog, pentru Dumnezeu! Doar egti invdfdtor, trebuie sE qtii. . . DemianLukici ticu pufin. imi amintesc cum mergeam odatii cu un prieten prin pldtueqi, iatd, auzim o zarvd plsdreasci. Oare ce sd fie? Ne-am dat seama cd pehrlpina copacului se t6ra un qarpe mare. Iar sus, in cuib, erau puigori. Cum s5-qi apere pisdrile puigorii? Una a zburat gi peste pufin timp s-a intors lindnd incioc nigte tulpinile. Le-a anmcat in cuib. $arpele, ajungAnd la cuib, doarincercd

Page 14: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

24 Cu noi este Dumnezeu Cu noi este Dumnezeu

sd-gi vdre capul, cum brusc se arunci inf-o parte, deschise guroiul cAt il fineagi incepu sd guiere, chim tremura tot. $i deodatd s-a retras. Mai tAtziu am aflatcd pasdrea a adus o plantd otrivitoare de care garpele se teme. . . Sprme-mi:ce qtiinle a inv5lat pdsdrica, ce universitate a absolvit? De unde gtie ea cdaceastd iarbd este mortal[ pentru garpe?

- Eu dej a am spus cd natura le-a inzestrat pe pds[ri cu aceste capacitili.- Natura, natura, cldtina din cap a reprog Demian Lukici. O 1ine1i una 9i

buni natura gi deprinderea. Daci aceaste naturi este atAt de degteapti, at0tde atotputemicd, de ce o mai numi! natur6? Mai bine afi numi-o dumnezeu!Ea de fapt 9i este penfiu voi dumnezeu. . . Tiofimqsca meu insa, Dernian Lukiciariti cu capul in direclia nepotr:lui, este educat altfel. CAnd incd era mic l-amchemat odatd in grddind. ,Iati',ii zic,Trofimugca parcela ta, seamdnd pe ea cevrei". Iar eu fird stirea lui am semdnat-o cu o iarbb care cregte repede, scriindu-i numele lui pe ea. intr-o zi aleargd bdielelul la mine: ,,Bunicule, vino repedesi-{i arbt ceva!" 9i md trage de mAnS in grddind. ,,Uite, pe parceld a ap5rutnumele meu! Cine ome a ficut asta?",,lJatura probabil". ,,Cum adica natum?"

,,Iati a-sa, parcela singurd a scris". ,,Nu-u, nu-i adevdrat: de unde parcela gtiecum mi cheamd?" ,,Ei, eu am scris", am fost nevoit sd recunosc. $i sd 1iiminte: in aceasti lume nimic nu apare de la sine. Aceastd iarbd eu am serndnat-o, fiindc5 am avut seminle, iar cine a semdnat pdmdntul nostru cu plante 9iflori, cine a sddit p5durile, cr€ngurile, cine a fdcut rdurile, a ridicat mun{ii?"

,,Cum adicd, cine? Dumnezeu, desigur!" Vezi, i se adresd Demian Lukicidirectorului, un copil 9i acela inlelege, iar dupi cum spuneli voi, reiese cdnatura, acest in{elept dintre infelepli, le-a invSlat pe albine qi pe pdsdriinlelepciunea pe care nu o au nici savanfli!

Directorul dddu din mAnS a lehamite: adic5, ce mai poJi vorbi cu voil 9i s-a a5ezat la loc. Altquler incercd din nou sd intervind.

- Toati seara vd ocupat' de albine gi pdsiri ! strigd el supdrat. Sau vorbili latemd sau inferup discutia.

Acest avertisment i-a indignat pe toti. Oamenii au inceput sd se agite, sAfacd zgomot, ca o mare pe timp de furtun5.

- Rdsprmdef;! R5sprmdet' laintrebare! rdsunau sfigite insistente.

- Ah4 v-a!i prins, ateilor, in capcan5, acum nu mai scdpa{i, glumt clneva

din primele r6nduri. Pe unul l-au impuns albinele, uite cum std in col!, s-a

smerit, pe celSlalt l-au ciupit pdsdrile. . .- Rdspunde! Risprmde ! se auzeau glasuri din toati sala.Matiuhin, pe care aceste sfigAte l-au scos din amorlire, se ridicd la catedrS.- Trebuie sd vd spun, declar6 el, ci natura pe care o cunoagtem noi, spre

deosebire de om, nu are raliune. Noi avem constiinli: conqtientizdm faptele

noashe, meditim, cugetdm, rezolydm 9i schimbdm hotnrdrile noasfe. Pentru

natur6, insd, mr e caracteristoc acest lucru. Ea nu gAnde$te, nu medite zd, nu

con5tientizeazd ceea ce face. Natura este iralionald. Natura e oarbX'- Domnul sd te miluiascA pentu acest rAspuns, zise Demian Lukici. Deci

omul este mai inlelept decdt natura?* Desigur! Adineauri am spus aceasta. Nu numai cd este mai inplept - el

iqi zupune natura sie, fbc6nd-o s[ lucreze pentru el' Omul este st'dpdmrl naturii !- Sdpdnul, zici?, zAmbi Demian Lukici' Iar unbdfAn inlelept a spus: ,'Omul

e ca un gdnddcel: cdnd afard e zi caldi, cu soare, el zboard, se mindreqte cu

sine qi zwnzdie: ,,Toate srurt ale mele: gipldwile, 9i cdmpiile, totul imi apa{ine!"'

Dm dacd soarele se ascunde, bate un vant rece - uitd gdndacul de vitejia sa,

se lipeqte de o frunzulifa qi sti, tremurAnd. . .".- Este adevdrat, ofti cineva in sald, chiar aga suntem noi, oamenii . . .

- Iar dacd omul este stdpdnul, continua Demian Lukici, te rog si-mi spui:poate el sd facd o magini care ar vorbi aga cum eu vorbesc cu tine?

- Nu numai cI poate, dar a gi fbcut! rSspunse repede Matiuhin. Oare nu

9ti1i cd demult deja existi mqsini vorbitoare, cdntitoare, chiar 9i mergdtoare -

magnetofoane, roboli 6.a.- Eu nu despre acestea intreb. Ele nu vorbesc independen! prin ele vorbeqte

omul. Eu intreb, poate oare omul sA construiascd o maqind care gdndegte

indepardent?.. Trofimqsc4 iavinoncoace, igi chemd nepotul Dernian Lukici'- Vezi acest bdietel, Demian Lukici il netezi cu dragoste pe cap pe

Trofimugca. Tatdl lui e surdomul iar bdielelul lui e iste!, vorbdre!' Deprinderea

surdomutd a tatdlui nu a trecut qi la ddnsul. . . Trofimugca, ldmureqte-ne nou5,

berbecilor, cum 1i-L inchipui h.r pe Dumnezeu?Trofimugca rlspurse serios qi cu glas putemic:

Page 15: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

26 Cu noi este Dumnezeu Cu noi este Dumnezeu

- Dumnezeu este atdt de mare, incdt pe El nu-L poate cuprinde cerul $iplmdntul 9i intr-acelagi timp e at6t de mic ci incape, - ariti el la pieptul sdu,-in inimamea.

Tofi ar exclamat ,,Bravo Trofimugca! Ce rlspws minurnt!"Trofimuqca qi in poald apdra credinp in Dumnezeu. invSlitoarea le insufla

copiilor cd credinJa au inventat-o oamenii intunecali, igroranfi care nu gtiau sdexplice diverse fenomene naturale. Odati, ea ordonl clasei sd rosteasci incor: ,,Dumnezeu nu exisEl ". Apoi scoase din poge!5 o iconif6 micd, o aruncdin co[: ,,Iar acum, copii, vom scuipa pe ea qi vom zice: Dumnezeu nu exist6!".Toli au ficut aceasta ca papagalii, iar Trofimugca stetea serios $i ticea.invSlitoarea veni spre ddnsul: ,,Ridicd-te! Crezi cd pe tine nu te privegte? Dece nu scuipi gi nu spui cI Dumnezeu nu existi?" Biielelul s-a ridicat, se gAndipulin qi rdspunse: ,Daci spuneti, Maria Ivanovna, cd Dumnezeu nu existi, pecine sA scuipdm noi? Iar dacd existi, hebuie sd avem fali de El o atitudineserioas5, evlavioasd, sd-L iubim '.

- Nu cumva qi tu crezi in Dumnezeu? il intrebd Alt5uler pe biielel.- Cred, r5spunse cu indrdznealS Trofimuqca.- Cum aEa? Oare vou5 nu v-au spus la gcoald cd Dumnezeu nu existi? Cd

cosmonaufii au zburat in cosmos qi nu L-au vdzut pe Dumnezeu?Trofimuqca mediti pu,tin 9i la fel de serios rdspunse:- Preajos au zburat. $i adiugi: Iar la Dumnezeu nu cu acegti ochi hebuie

sd ne uitim. Pe el il vdd doar cei curali cu inima. . .- Bravo Trofimuqca, cap deqtept ce egti, leit bunelul! exclamard voci din

sal5. Va veni timpul 9i el inci ne va uimi!- Totugi, spune-mi, din nou i se adresd Demian Lukici lui Matiuhin, oare

poate omul sd facd o astfel de magind inleleapti ca acest biielel? Doar tu aispus ci omul e mai deqtept decAt natura.

Matiuhin nu gi-a dat seama indatd din ce parte va fi atacat de aceasti dati.- $tiin{a se dezvolti 9i odatd cu fiecare desoperire omul devine tot mai

cunoscitoq mai putemic, rdspunse et. Neea ce pe timpuri pdrea imposibil,irealizabil, acum a devenit un fenomen obignuit. DacE strdbunii nogtri ar fiinviat in aceste timpuri, veacul nostu li s-ar fi pdrut minunat: noi vorbim qi nevedem unii pe a$i la mii de kilometri, inotim pe sub ap5" zburim spre lund gi

mai sus. . . Trebuie sd credem cd vor veni timpuri cdnd vor fi create fiinfe vii'care gdndesc independent gi vorbesc de sine stdtitor. . '

- Vai, ce bine o sd fie: te-ai dus la fabricd $i li-ai comandat ctfi copiidoregti! Dar albinule o sd facS?, intrebl cu ironie Demian Lukici'

Matiuhin rispunse ferm:- $tiinla se afli intr-o dezvoltare permanenti, vor fi qi albine artificiale.- Dar de ce acum nu le fac?- Omul inci nu a ajuns la aceasta.- Dar natura oarbd a ajuns? a pus intrebarea fatald Demian Lukici. Cine,

tohrSi, dinhe ei e mai inlelept?in sffirgit, Matiuhin a inleles cd nu are nici o iegire. Se gAndea cum sd

risprmdd. int-adevar, reiese ci materi4 nahrra este mai inleleapti decit omul:

ea, deja milioane de ani produce ceea ce omul nici astdzi nu poate face cu

toate descoperirile strilucitoare ale gtiinfei. Omul nu poate crea o g4zu15

oarecare, iar natura creeazd oameni!- Ia te uiti, incotro duc albinulele 9i pdsdrelele, zise cineva.- $tim noi, nu degeabd Lukici vorbeqte despre ele, il suslinu altcineva. E

in{elept foc.- Te aduce pdnd la punct. Nu mai scapi de el.Lui Matiuhin nu-i rimdnea decdt sd cadd de acord cd deasupra naturii

existd o Ra{iune Atotputemicd, adici s[ recunoascd existenla lui Dumnezeusau sd recunoascd cd Dumnezeu este natua insigi care n4ste din sine plsdri,

albine gi chiar oameni. insdMatiuhin adineauri a spus cd natura este irafonaldgi oarb5, cd ea e mult mai inferioari decdt omul ralional. . .

Derutat qi clitinat in convingerile sale ateiste; Matiuhin a dat rdspunsul cu

care s-a obignuit gi in care nici el nu mai credea.- Eu am explicat, zise el, c[ in naturd totul se dezvoltd in etape, se

perfecfioneaz5, se adapteazd la condit'ile existente' Are loc o lupt[ continudpentru existenJi, din care rezulti aparilia la animale a unor organe noi 9i utile.Evolut'a materiei s-a petrecut lent, in etape, acest proces poate fi comparat

cu dezvoltarea embrionului inpdntecele mamei...- Iar dacd in pdntecele mamei nu-i embrion, l-a intrerupt Demian Lukici,

va avea loc aceastd evoluf;e a ta?

Page 16: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

Cu noi este Dumnezeu

- Nu, desigur.- Agadar, de la el trebuie sd inceapd toate, cineva trebuia sd creeze

prima celul5! Chiar dacd ar fi sdjudeci in modul vostru, presupunAnd cilumea s-a dezvoltat de la simplu spre compus, chiar gi atunci e necesardrecunoaqterea existenfei lui Dumnezeu, fird de El nu ar fi putut apirea nici ofiinJi vie. Nici omul . . . Voi o line{i una qi bund: munca, munca l-a creat peom, dar ce vedem in realitate: cd{i ani mdgarul munceqte, dar nu se face maide$tept, e tot aSa de inddrdtnic.

RATIONALIjL iN NNTUNA

Sala rdse in semn de aprobare. Altquler se ficu rogu, se ridicl, probabilvn.r sd spunl ceva, dar se rizgdndi . . .

- Ia prive$te, cu citi inlelepciune e ficut totul ! , exclamd Demian Lukici.Am citit cd celula omeneasc[ din pintecele mamei e ca un punct pus pehArtie cu un creion foarte bine ascu{it. $i in aceastd celuld minusculS suntdeja inscrise toate legile naturii. Care? Legile vielii, hranei, inmul{irii, ereditSlii,caracterului, morJii g.a.m.d. Pe lingd acestea, celula con$ne capul, ochigorii,mAnufele, piciorugele, adicd totul ce ii este necesar viitorului om. Spune-mi,te rog, dragul meu, are nevoie omul de ochi, mdini, picioare atunci cdnd seafld in pAntecele mamei?

- Probabil cd are, abia desluqit biigui Matiuhin.- Dar pentru ce? Sau el prive$te ceva, sau merge?- Ei bine. sd presupunem cd nu are nevoie.-Dar dacd nu are nevoie, de ce ele exist5? Pentru ce se adapteazd ele

acolo? Ce lupti din pdntecele mamei le-a creat?- Acestea toate ii vor trebui cAnd se va na$te. . .-Agadar, acel Arhitect gi Maestru Care a creat celula, prevedea cd

atunci cdnd se va nagte, copilul va avea nevoie de toate acestea! Saupoate natura a prevdzut $i a aranjat totul? Dar ea de unde gtia cd omul arenevoie de ochi ca sd vad5, de urechi ca sI audd, de picioare ca sd meargd,de pldm6ni ca sd respire? Cum putea crea toate acestea dacd singurd nule are, dacl este iralional5?

Cu noi esLe Dumnezeu

Matiuhin a plecat capul in ticere $i Demian Lukici continui:- Si luim de exemplu, ochii. Ce minrmitie, iarin burta mamei ei se formeazd

fird de nici o luptn. . . Aceasta doar e o minune! E acelagi lucru cum ai puteainvdla sd inoli fdrd api, sd respiri frri aer sau sd gandegti {Erd creier. Cuadevdrat este minune!

Din sald se auzeau exclamat'i afirmative.- Ce bitrdn inlelept!- Uite la Lukici ! Bravo Lukiii ! I-a incurcat de-a binelea pe acegti lectori.Im Demian Lukici tot il interoga pe Matiuhin:- Sprme: ochii srmt ficuli raJional?Lui Matiuhin i se pdrea cd Demian Lukici il ia in ba{ocurd.-Da, desigur, rispunse el nemultrrmit. Cine nu gtie acest lucru! Alcituirea

inleleaptii a ochilor ii uimegte pe tofi savant'i.- Dar de ce sunt crea{i anume astfel?Aceasti intrebare i se p5ru lui Matiuhin ironicS. El micar nici nu mai putu

sd-qi ment'nd tonul calm.- Ce mi tot intrebat' prostii, spuneti principalul ! iar singur s-a gdndit: oare

mogul acesta nu-mi mai intinde weo cursd? insd, totuqi , a rdspuns: Oricinegtie, chiar gi ur copil, cd ochii sunt creali pentru a vedea.

- E corect, rispunse Demian Lukici aprobator, de parcd invdfdtorul l-ar fildudat pe elev pentru un rispuns corect. Acum, iatd ce te rog sd-mi spui : CelCare a creat ochii gtia penhu ce e nevoie de ei?

Cred cd gtia. Dar. . . iqi dddu seama Matiuhin, insd era deja t6rziu.- Corect! iar5gi ii aprcbA rlspunsul Demian Lukici. Dar acest Creator al

ochilor e o Fiinld ralionali, vbzitoare sau oarbd?

FIINTA RATIONALA - CREATORUL

Da, Matiuhin intr-adevlr se pomeni intr-o capcand din care era greu deie9it. Dupd ce el, degi nevrind, a spus ci Fiinla Care a creat ochii $tia pentru

ce ii creeazS, era de neconceput si numeascd aceastd Fiinfi naturd iralionald.

2928

Page 17: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

Cu noi este Dumnezeu Cu noi este Dumnezeu

Cel care gtie ce face qi pentru ce face, desigur are raliune. Agadar, aceastdFiintd este rat-ional5 qi conqtienti. inhebarea lui Demian Lukici era at6t declar6, at6t de bine intemeiatd, incdt poli sd rdspunzi la ea doar recunoscAndsincer cd Fiin{a care a creat ochii este ralionald, congtientS, atotvdzltoare. $iMatiuhin a fost nevoit sd dea anume acest risptms.

- Da, a zis el, ochii srmt creali de-o putere rafionalS, conqtieati.- Dar omul poate crea ochiul? Viu, vdzdtor?- $tiinta incd nu este atat de avansati, dm cdndva va ajunge la nivelul cind

va fi capabild sd-l creeze. Dom ochiul este un fel de aparat fotografic, el la felimprimd lumea exterioar5.

- Totugi, ce e mai ralional: gtiinta cme pAni in prezent nu poate crea ochiul,gi chiar in cel format abia de se descurc[ sau acea Fiin{d Care a creat acestaparat minunat? Acel Care vede tohrl, di vedere. Acel cqre aude totul, di auz. . .

iNoorrr,n n r,ul MATTUHIN

Matiuhin igi dddea perfect seama ce scop urm[resc inhebdrile inleleptegi lucide ale lui Demian Lukici. inlelegea ci ele il conduc spre recunoaSterealui Dumnezeu. . . Simlea cum in sufletul lui se produce o schimbare. Dincdnd in cdnd se ingAndura, apoi se tulbura gi se indoia: ba ii venea gindul sdabandoneze disculia, ba iardgi incerca sd glseasci rdspunsul care ar daripost6 infebdrilor directe qi insistente ale interlocutorului. Deodati se hotiri:sd nu spun oare direct, cd Dumnezeu existd, dar este inaccesibil pentrunoi. . . De ce sd merg impotriva adevdrului evident? Prin cap ii trecu gdndul:

,,Ce prostie este ateismul! Ce abis ! El este impohiva naturii omenegti, nefirescgi groazric. . . Un fel de pustietate moarli, un abis negrq lipsit de scop, fdrltemeiuri. Un deqert oribil, ucigitor qi nimic mai mult...". $i se cutremurd degroaza acestui pustiu nebunesc. . .

La urmdtoarea intrebare a lui Demian Lukici a rdspuns cu o licdrire decredinlA:

- D4 aceastd Fiinfi este ralionald.-Darcine-I ?

- E o putere tainici, incogniscibill (care nu poate fi cunoscutii), tiicu, apoirosfi cu trrie, zupranatuald.

De fapt, aceasta era deja recunoaEterea lui Dumnezeu.

FTJGA LUI AXT$T]LER

Directoml Casei de Culhri Alguler, care cu atenlie urmdrea disculia 9idemult qi-a dat seama incofo ea'duce, hotiiri s5-i pun5 capEt.

- Declar discufia incheiati ! spuse el rdspicat.Oameniloq ?nsd, nici nu le fecea prin cap sd se impdgtie. Nu se migcd din

loc nici Matiuhin. Altquler i-a anrncat o privire plind de m6nie, acela insi nicinu privi in direcfia lui.

- Insist ca imediat si fie eliberati sala! vocifera AltSuler. in caz contrarvom fi nevoili sd apficam fo4a.

Aruncdnd aceasti amenintare, Alt$uler iegi de la mas5, cobori din scen6 qi,imbr5cdndu-gi in grabd paltonul 9i trdgdndu-gi cdciula pe cap, fugi din sald.Tof au privit in Uicere in urma lui. $i imediat au uitat de el.

Sunt pe lume oameni ca Alquler, ei nu pot fi conviqsi cu nimic. Chiar de lis-ar descoperi lor insugi }Iristos, le-ar ardta rdnile Sale qi le-ar zice: ,,Eu ampEtimit pentru tine, Mi-am vdrsat sdngele pentru a te mdntui din moarteavegnic6", nici atunci nu vor crede; s-ar duce la medic Ai i-ar spune: ,yA.mhahrinafi".

,,Savantul" ateu care neagi existenla lui Dumnezzu se aseamdnd mui omabsolut zunC, surd de la nagtere, care se sffirluiegte sd demonstreze ci muzicalui Bach, Bethoven, Mozzart nu este altceva decAt ni$te punctulele negre $ivirgulile aranjate pe o foaie de note nu se Etie de cine gi pentru ce. insd eimposibil ca surdul sd-l poati convinge pe omul cu auz normal, care sedelecteaz[ cumuzicafiumoasi aacestor compozitori. D4 ace$tt oameni "surzi"pot fi doarcompdtimifi ...

Tofi agteptau cu neribdare cu ce se va sfbryi discu{ia. E clar deja cd victoriaii apa4ine bitrinului. Oare va recunoagte acest lucru lectorul? Va recunoaqteci a zuportat infrAngere?

Page 18: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

tt,2 Cu noi este Dumnezeu Cu noi este Dumnezeu

Matiuhin aga gi nu a mai plecat de la catedrE. Acum, avdnd o noudatifudine, s-a implicat cu toatd seriozitatea in discufie. Doar intotdearma eranevoit si repete mereu ,,adevdrurile" ateiste, care trec din broguri in brogurd,dinf-o leclie in alta. Pur 9i simplu vorbea din surse strdine ! Matiuhin era unom care crede sincer in atotputemicia qtiin,tei, in capacitatea ei de a le explicagi de a le descifra pe toate. insd, in ultimii ani, fu nevoit nu o singurd dati sdaudd despre aqa-zisele crize ale gtiinJei: ceea ce acum zece ani eraincontestabil, astizi este combdtut de aceeagi gtiin1i. Reiese cd nu poti mizape ea in mod absolut? Da, a spus adevdrat acest bdtrdn, c6 savanlii nustabilesc legile nanrii, ci doar le descoperd. . .

Desigur, acestui bdtian ii este mult mai ugor: s-a incredinlat pe deplin luiDumnezeu gi tdiefte prin El. . .

COMPLE)ilTATEA MINT]NATA A ORGANISMT]LUI

Dernian Lukici cu rm z6mbet blind 9i intelegdtor se uita la Matiuhin: ,Ja teuiti, nu s-a dus cu Altgulerul cela! Se vede cd e un om de6tept, bun. Pur gisimplu i-au intrmecat minlile. Sufletul, insd cauti adevdrul, il simte, tinde sprelurninn... LumineazA-L Doamne!"

- Poveste$te-ne, dragule, il rugd cu blAndele Demian Lukici, cum estealcSfuit organismul viu?

Matiuhin igi drese glasul 9i meditAnd pufin, incepu:- $tiinla a descoperit cd orice organism viu, fie o plantE, fie un animal sau

o insecti, e compus dint-o mullime de celule. A,5a cum casa poate fi desficutiin cirimizi, la fel savanfii pot deznembra orice oganism viu. Aceasti activitatese numegte analizd. SI ludm, de exemplu, costumul. El poate fi descusut infragmente $i atunci vom avea poalele, m6necile, spatele, gulerul, buzunarele.Ele, la rhndul lor, pot fi desficute in a!e, iar fiecare ali poate fi desficuti in firegi atunci putem afla din ce fragmente, din ce fel de pAnzd gi in ce mod estecusut cosfirmul Astfel se poate proceda cu orice obiect sau lucru. Pe aceastiicale savanlii au studiat natura gi au constatat ci plantele qi animalele suntalcituite din celule at6t de mici incdt nu pot fi vdzute cu ochiul liber. Ele suntstudiate cu ajutorul unui instrument special - microscopul. Prin microscop

poli vedea celulele embrionului din care treptat se dezvoltE organismul viu.Dumneavoasfi afi menfonat corect, cd in fiecare celuld, ca inf-m plan, dejaexist2itotd: qi formaorganismului, gi toate insuqirile qi calitnfib lui.

Toli urmdreau cu atent'e ce vorbea Matiuhin.- $ti!i cdt de minuscull este celula umand? $i in ea deja este omul cu

toate membrele gi organele sale, cu toate sentimentele, aptitudinile, talentele,cu trdslturile ereditare ale poporului gi neamului sdu!.. Important este giaceea cd celula emb'rionari e alcituiti dintr-o mul{ime de imbiniri -molecule:fiecare iqi are propria funclie, toate fiind necesare pentru construireaorganismului omenesc.

- Dar din ce sunt compuse celulele?- Cehrlele vii conlin carbon, oxigen, hidrogerl azo! fosfor, sul4 clor, caliu

magneziu, zahdr, anidon gi alte elemente. Ele consfituie o imbinare deosebitde complexi.

-Dumnezeule, cit do minlmat este totul! exclamd Demian Lukici. Reieseci fiecare celuli e ca o cas[, o casi minunatS" ziditd din diverse materiale!

- Aqa este ! Cu o singuri deosebire - celula e mult mai complexS, maiintortocheati decAt cel mai mlre! palat!

- Cine dar construiegte aceste minunate celule? Cine-i Arhitechrl? Cine-iConstructorul? Cine le-a insuflat viafi? intreba iar gi iar Demian Lukici.

CINE A CREATCELT]LA?

- Savanlii activeazd mult $i cu succes in acest domeniu, rdspunse Matiuhinfolosind expresia lui obiqnuiti. Biologia a avansat mull demult s-a descoperitstructura celulei embrionare, compozilia qi modul ei de divizare. E tm procesfoarte complex. . .

- Tot imi spui de celula gat4 il intrerupse Demian Lukici, iar pe mine miintereseazd: poate oare omul crea o celuld noud?

-Deocamda@ eforturile depuse nu s-au soldat cu weun rezultat recunoscuMatiuhin. Un savant chiar a spus cd crearea unei celule poate fi comparatd cucrearea unui cal viu. Totugi, savanlii au reuqit sd sintetizezepe cale artificialL

Page 19: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

Cu noi este Dumnezeu Cu noi este Dumnezeu ,5

proteina, cea mai importantd substanfd organicd. E o descoperire foartevaloroasd. ..

- Cred cd de la aceastd proteini p6nd la celula vie e ca de la pimf,nt la cer,Demian Lukici iarfui il intrerupse pe Matiuhin. Am citit cA existi rm laboratorunde savanfi muncesc asupra credrii celulei din elemente chimice $i, daci vorreugi, va fi wr eveniment de rezonan[i mondiald. . . insd, dupi cum vezi, nureugesc! E ugor sE fierbi un terci cdnd ai la indemdni crupele gi apa, darincearci s[ fierbi ceva din nimic. Aici avem la indemdnd toate produsele qilerciul nu prea iese.. .

- Oricum, qtiinla a descoperit multe, nu ceda Matiuhin. In prezent, deexemplu, institute intregi lucreazi la crearea produselor artificiale. Poate afiauzit cE existi deja icre negre artificiale?

- Am auzit! rdspunse Demian Lukici. Ei, aceste icre cu chiu cu vai le maipo{i unge pe pdine, dar pegtigori din ele o sd ias6?

-Nq desigur, zembi Matiuhin.- $i grdu artificial poate fi ficut, sd-l macini gi sd coci pdine, dar dacd ai

anmca acest griu in pdmdnt el nu va inco[i. De ce? Pentru cd-i lipsit de viaJ6.E mort. Iarviafa o ddnumai Dumnezeu!

Matiuhin ticea. Nu mai avea chefsi spund cd natura creeazd celula, elsingur nu mai credea in aceasti teorie absurdi. . . $i tohrqi cine a creat celula?Cine a creat aceasti lume? Doar el, Matiuhin, a recunoscut deja: PutereaRalionald Creatoare existE, fird de ea lumea $i tot ce este in lume nu ar fiap5rut. Sd spund iarfui despre aceasta? Lui inci ii vine greu sd se restructureze,ii este dificil si gindeascd intr-un mod nou.

-Poate fi creati inima artificial5. cu ardoare vorbea Demian Lukici, insd inea nu va fi dragoste, ea nu va fi creati de nimeni niciodati. Probabil cd vorcrea gi intelect artificial, ins[ el nu va putea gdndi. Va fi doar o materie moartilipsiE de zuflare. Iar vie, gdnditoare ea poate devani numai cu puterea Dultuluilui Dumnezeu. Demian Lukici ticu pufin, apoi addugd cu ironie: la voi, cuchimia voastr5, 9i oamenii au devenit parci adificiali. Uscafl, canigte pesme!.

Matiuhin a surds satisficut. Era clar ci in sufletul lui luptd sentimentecontadictorii. ,jnn-adevdr, cugeta el, veacul )O( e veacul atomtrlui, electonicii,tehnicii radioactive, biochimiei . . . insd poate oare gtiinfa sd concureze cu Cel

Care a creat aceasti lume? $tiinla nu a creat nici mdcar atomul, iar El a creatmulte milioane de galaxii. . . $tiinJa e incapabil5 sd schimbe altemarea zilei qianop{ii, a anotimpurilor, ea nu este capabild sI creascd fdr6 seminle mdcar osingurd plantd. $i. . . da, acest bitrin are dreptate: ea nicicdnd nu va puteacrea o albini, o paslrici!"

-Asta-i situalia zise Demian Lukici. Acum spune-mi, cdci incdn-ai rlsprms:cine a creat prima celuli?

- Se susfine cd a apdrut de la si4e qi se creeazd singurS, a rispuns Matiuhinfiri de entuiasm.

- Cum aga? se minuniDemian Lukici. Cum a putut sd se autoconstuiascS,cdnd incd nici nu exista pe lume?! Spui lucnrri shanii, dragul meu! Astacum arfi cd eu insumi m-am niscut pe mine: mi-am bdgat inim4 plim6nii, stomacul,am gisit de undeva sAnge gi i-am dat drumul sd curgl prin vane, apoi mi-amlipit capul, mdinilq picioarele. . . Darintrebareaeste:cineeramatuncicdndnuaveam nici inim5, nici fica! nici s6nge, nici vene, nici cap, nici creier, nici m6ini,nici picioare, nici corp? Din moment ce nu existam, cum aq fi putut si miautoconstruiesc? Doar nimic nu se face de la sine... $tii cum au fost pedepsili6lharii? C6nd au furat de la 15rani caii gi au fostprirlsi, au inceput sI dernonsftezecd nu au furat nimic: adici caii de bund voie au fugit dupd cdrulele lor. ,,Dar dece atunci, au infebat {^iranii, i-a!i inhdmatla cdrule?" ,,,Nu, ei singuri s-auinh[mat!" Desigur, nimeni nu le-a dat crezare gi i-au pedepsit pentru fi.rt. A6avor fi pedepsigi gi cei care nu vor sd recunoascd adevirul gi o $n una gi bund:lumea a ap5rut de la sine . . . Demian Lukici lbcu o pauzd. Aga gi cu celula.Cine a ales pentru ea materia? Cine este acest Maestru experimentat qi plinde in{elepciune? De ne-ar impune cineva sd facem o astfel de construcfie nune-ar iegi nimic, chiar de ni s-ar pune la dispozifie munli de materiale . . . $timdin ce fel de materiale se zidegte o casd, $tim cdte cdrdmizi sunt necesare, cdtescdnduri, cdt lemn g.a. Si lu[m toate acestea, sI le ducem intr-un loc gi sdspunem: ,"8i, stimabild cas5, ai tot ce-!i trebuie, fii bund gi te construiegte". Osi agtep{i un secol qi casa nu se va construi {Eri constructor, iar tot materialulva putrezi. Iar celula vie, ai spus, e cu mult mai sofisticati decdt cel maiminunat palat, cu toate cd pentru ea nimeni nu a adus materiale... Sau, siprezuptmem cd avem nevoie de rm tablou. De exemplg de Mos cova infldcdi.

Page 20: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

Cu noi este Dumnezeu Cu noi este Dumnezeu t t

Vom pregiti vopselele, panza $i vom spune: ,,8i, dragul meu tablou, ai detoate, pofi sd incepi sd te desenezi, dar vezi si nu incurci ceva: numaidecdt sI

iasi Moscovain flicdri qi nu coadaunui cdine sau mdhra veche amiturdtoruluirdposat". $i ce credeli? Va aplrea tabloul?

Demian Lukici cu atAta ardoare gi pasiune le-a ingiruit pe toate, incdt qi

Matiuhin nu s-a putut ab$ne 9i ards. Rftleau qi oamenii din mld" Numai directorulqcolii devenea tot mai mahmur.

PLANURILE $I LEGILE iN NATURA

- Acum spune-mi: celula se consfuiegte conform unui plan sau cum senimeregte? intrebd Demian Lukict.

- Sigur cE dupd un plan, rispunse cu seriozitate Matiuhin. Fdrd plan nimicnu ar fi existat in lume, ar fi fost doar un haos, dezordine, grimezi lipsite desens qi sqop. Vedem cd in celul5 existi scop gi o intenJie gAnditi qi prevdzuti

din timp. Se gtie din timp cd din celula omeneascl neapdrat va ieqi un om 9i nu

un copac sau o vacd, iar din celula trandafirului va cregte un trandafir 9i nu unmdr q.a.m.d. ln naturd existl legi stricte dup[ care existi tot univenul cu toatefenomenele sale.

La un moment da! lui Demian Lukici i se pdnr ci Matiuhin vrea sdl incurce,sdvicleaneascd ceva. De fap! anume acum Matiuhin vorbea f5rd nici o viclenie.El se convingea din ce in ce mai mult cd universul este dirijat de PutereaRa{ionald Atotputemic6. Tot mai insistent suna intrebarea: ce putere esteaceasta? $i ca rdspuns la intebare rm glas interior ii goptea: ,pumnezeu existi!FdrI de El nu poate exista qi nu existd nimic. El este Inceputul 9i Creatorulhrnii".

Fiecdrui om ii este caracteristic sentimentul religios, la ateigti el insd esteindbugit, acoperit cu gunoi, ca o scdnteie acoperitd cu cenug5. Dar aruncalicenuqa, suflali in scdnteie gi se va aprinde o flacir5 strdlucitoare. Aceastidiscut'e cu Dernian Lukici s-a dovedit a fi pentruMatiuhin acea suflare ditiloarede via{i: in suflehrl lui nu s-a stins scAnteia credinlei gi cu cAt mai departe cu

atdt mai tare ea se aprindea qi cu mai multi cdldurd ii incilzea sufleh.rl. Simleaaceastd cdldur5 qi de aceea era foarte liniqtit.

- Sunt convins, adiugd el, clplanul rurivenului gi legile care dirijeazd lumeasrurt rafonale.

- Slavd Domnului ! a o{iat uqurat Demian Lukici. Tdcu pu1in, apoi adiugiferm, ca si ajunglpdn6 la mintea gi la inima oponentului: dragul meu, si {iibine minte: doarprin gtiinfn nu-L pofi aflape Dumnezeq nu-L po,ti g5si. Bisericanoastrd std pe credin{d, iar gtiinla e ca un fel de cdrje, un suport, nu maimult. . . Pe Filaret, mitropolitul Moscovei, care a triit in secolul trecut, l-auintrebat oarecdnd despre Iona proorocul. in Biblie este scris cd el a fost inghilitde balenS, dar cum poate fi qsa cev4 dom balena me gdtul ingust, ea m5ndncdpegte. $tii ce a r6spuns el?,,Dacd in Biblie ar fi fost scris cI Iona a inghilitbalen4 gi acest lucru l-a$ fi crezut". Penhu cd Biblia e cuvAntul lui Dumnezeu,iar acesta nu se discuti... $i incd... La inceput, in raport, ai spus cireligiapoate fi datd la muzeq ea este deja depdqitd. inn-adevar, afl mutat din bisericilenoastre ?n muzee icoane, cruci qi chiar moagtele sfinfilor. insd duhul BisericiiOrtodoxe nuJ poJi da la muzeu, nu-l poli expune ca pe o furcd de tors ! Nu-I poli nimici. . . Chiar de-ar rimdne intr-o bund zi put'ni cregtini, deja a doua zivorfi multmai mulf;. $tii, desigur, ciinprimeleveacuri ale cregtinisnmlui inrpdratiiNeron, Dioclilian,Iulian voiau sd-i nimiceascipe creqtini. $i ce s-a intimplat?Unde sunt acei guvernatori? Pomenirea lor a pierit cu desdvdrgire, iarcregtinismul, Biserica Ortodoxd ffiie9te qi va trii. Ai inteles?

NOUL MATIUHIN,CEL CARE $I-A SCIIIMBATCOI\TVINGERILE

Matiuhin se scimba vdzdnd cu ochii. Clar gi distinct congtientiza cd aceastilume frumoas5, rat'onald, de nepdtruns mirturisegte despre Ralunea SupremS,despre Dumnezeu-Creatorul qi nimeni in afard de Dumnezeu n-o putea crea.Dumnezeu este lzvorul qi Stipdnul viet'i. El este totul gi toate.

D4 Matiuhinnumai em acelqsi. Sesiza foarte acut tot neadevirul ateismului,toatd neghiobia gi nebunia lui. $i se uimea: cum de a putut fi ateu? Ateismul

Page 21: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

3938 Cu nol este Dumnezeu Cu noi este Dumnezeu

este o orbire $i el a fost orb: ochii lui suflete$ti s-au deschis. A triit inintuneric, iar acum o mdnd nevdzuti l-a scos la luminE. Acest hm al DuhuluiSfent, al Duhului adevirului s-a atins de sufletul lui qi el, cel mort, incepusd revini la via{E . . .

La intrebarea lui Demian Lukici cine a creat lumea el, deja, firI nici oindoiali cu fermitate a dsprms:

- Lumea este creat5 de Marea Atotputemica Raliune. Rafionalul poateapdrea doar de la ra$onal. Acest lucru e at6t de clar precum lumina apare dinlumin6, iar inhrnericul din intmeric.

- Reiese ci Dumnezeu existi? nu se lSsa Demian Lukici.-Da, existi" lini$tit, cu dmgoste rSspunse Matiuhin.Sal4 cu bucurie, a risuflat ugurat6.in acest moment directorul qcolii a sdrit ca ars, se repezi spre iegire gi,

trAntind u9a, dispdru.Demian Lukici triumfa. Deodatd el igi ficu semnul crucii qi tare, solemn

incepu sd cAnte rugdciunea ,,impdrate ceresc". Oamenii l-au srsfinut.Rugdciunea incepurd s-o cdnte mai intdi cei din primele rinduri, iar apoi giceilal{i au fost cuprinSi de duhul ei. C6ntau to!, ridicali inpicioare. Rugdcimease revirsa din inimile credincioase gi se ini[a la ceruri.

A,qadm, adev5rul 9i credinJa au fiumfat. Un simplu prisicar din sat, avdndoedinli neclintitdin Dumnezeu gi unele cuno$tinle din $tiinFmodemi, areuqitsd-i deschidd ochii, sdJ punb pe calea dreapti pe lectorul-ateu, care avea opregltire speciald gi era inarmat cu toate cunogtinlele necesare.

Iubite cititorule! Poate tu nu dispui de toate materialele necesare carete-ar ajuta sd ajungi la Adevdr; adicd la Dumnezeu. De aceea in capitoleleurmdtoare iyi propunem bazele elementare ale invdldturii ortodoxe carei1i vor permite sd te intdlnesti cu Hristos si sd devii prietenul LuL

PARTEAADOUA

DESPRE DUMNEZEU

Adeviral adevirat zic voui:Cel ce asculti cuvAntul Meu gi crede in Cel ce M-a trimis

are via(i vegnici gi lajudecati nu va veni,ci s-d mutat din moarte la via{I floan 5, 24)

DESPRESFANTATREIME

Durnnezeu este Duhpreacurat Pe Dunnrezeu nimeni niciodati nu I-avdztt"la El nu indrdmesc sd priveasci nici ingerii gi nu trebuie sd ni-L imagindm peDumnezeu ca pe rm bdtLinel cu barbl care std pe nori gi conduce lumea. Noinu credem in astfel de dumnezeu pdgdnesc. Noi credem in Dumnezeu,Caretrdieqte in lumina nep5trunsd. . . Nu trebuie sd ni se par{ cd Dumnezeu e caaenrl revdrsat in naturE. Dumnezeu este o Fiinti aparte, care nu se amestecdcu natura- Dunmezeu este veEric, fird de moarte. Nu existanici pdm6ntul, niciomu! nici universul, iar Dumnezeu era- Pentu El nu existi nici timp, nici feculnici viitor, pentru El intotdeaurn e prezent; o mie de ani inaintea Lui sunt ca ozi gi o zi - ca o mie de ani.

Dumnezeu este bogdlia, plindtatea viefii, dragostea. Toatd frumusefea,toatd puterea, adicd tot ce e bun este in Dumnezeu. Dumnezeu l-a creatpe om, ca el, zidirea Lui, sd participe la bunAtated Lui, sijubileze impreundcu El gi sd fie fericit. Atunci cand inci nu exista lumea" universul, omul, inraJiunea lui Dumnezeu toate acestea erau gi Dumnezeu qtia din timp cineigi va indrepta voinla sa liberd spre bine gi cine - spre riu. Libertateaomului este un dar Dumnezeiesc.

$i aceasti libertate noi am pierduto prin pdcatul neascultdrii. ApostolulPavel spune: ,,afld adevdrul Ei el te va face liber". Iar adevdrul e unul. Eleste Dumnezeu.

Page 22: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

Cu noi este Dumnezeu Cu noi este Dumnezeu 4l

Dumnezeu este unul, dar in Trei Fe{e: Dumnezeu Thtil, Dumnezeu Fiul qiDumnezzu Dulul Sflnt. Aceasta e marea taini a Dumnezeirii care nu poate fiinteleasi cu mintea omenescd limitatS. Dunrrezzu Tatdl ve$nic il na$te pe Fiul,iar Dulrul Sfhntpurcede din TaLdl.

Cuvintele,paqtere" 9i ,,purcedere" nu-i smt caracteristice lui Dumnezeu,insi limba omeneascd e atdt de sdracd, incdt mai exact nu putem spune.

Pentru ain{elege cAt depulin firea Sfintei Treimi, poate fi folositd comparaliaaproximativd"

Sd lu6m de exemplu" soarele. Are disc, cerc - acesta ca $i cum inchipuindu-L pe Dumnezeu Tatdl Cel firI de inceput; de la disc spre pdmdnt coboardlumina-inchipuirea Fiului, iar cdldura insemneazd harul Duhului Sfint. $i unalt exemplu. Rat'unea omeneasci ca gi cum Lar?nsemna pe Dumnezeu Tatdl,mintea nagte permanent cuv6ntul, adicd intruchiparea Fiului, iar suflarea,respirafia insemneazi harul Duhului Sfint. Dumnezeu a creat lumea gi crealiaLui mirturiseSte despre Sf. Treime. Omul de exemplu, este format din duh,srflet 9i hup; fiecare deget al mAinii este alcdtuit din trei incheieturi, iar mdna-din trei pdr,ti, la fel qi piciorul. Focul este lumin5, cdldurd gi fum; apa poateexista in formd iniliald, inghefatd qi in formi de vapori. $i multe altele. $i toateacestea mdrturisesc evident despre Dumnezeu Cel intreit.

CIJM A AP;,RUTLUMEA

Ateiqtii au o credin{i fanaticS, in toatd lumea nu gdsegti alta asemlndtoare,o astfel de credinli poli chiar s-o invidiezi. Ei cred cd dinf-un firiqor oarecarea apdrut aceasti lume miraculoasd, frumoasa variatS, care uimeqte gi copleqeqtemin{ile omenegti. lntr-o institulie de invd!5mdnt un doctor habilitat in gtiin{eastronomice prezenta o lecJie despre aparif;a PdmAnhrlui. A pus cu creta unpunct pe tabld qi a spus: ,,Tovar5gi, acesta e Pemantul care a apdrut multemilioane de ani in urmd. in fiecare mie de ani el cregte4 se dezvolta. A desenatapoi un cerc mare gi a continuat: Acesta e Pdmdntul pe care triim". A vorbitpatruizeci 9i cinci de minute despre cum s-a dezvoltat Pdm6nflrl, ce fenomenenaturale au loc pe el: lrrlcane, erupfii subterane, cutremure de pdm6nt gi inincheiere a spus: ,,Iar in Biblie este scris cd Lumea a fEcufo Dumnezeu". A

terminat lecfia. ,,Sunt infebdri?' S-a ridicat un studenf ,pumneavdshd ne-a{ipovestit indelungdespre aparitia PAmantului, despre diverse fenomene rnh.ralgiar la sfrrgit ali afirmat cI Dumnezeu nu a putut-o crea. Iar eu weau sd vdintreb: Cine a pus cu creta punctul de pe tabli?", ,,Cum adicd cine, eu",rispunse lectorul. ,par cine a pus prmctul Pdmdntului in univers?" Lectorulincercd prin diveryi temini filosofici si se eschiveze de la rdspuns; l-a salvatsrmetul lapauzd.

Mulfi considerd cd realizlrilegtiintei de ultimd or5 sunt intr-atAt de mariincdt, se apropie ceasul cAnd toate fenomenele vor fi explicate gtiinlific; defapt insl gtiinla este tot atAt de neajutorati in fafa mul$mii tainelornedescifrateale universulu ca gi inainte. Un savant francez ateu la intrebarea de unde aapirut a8nosfera, a rdspuns cinstit ,,Nu qtim qi niciodati nu vom gti ! ". Chiardacd gtiinla va fi capabild sd explice lumea vdzut6, sfera nevlzuti va rdmdneinchisi pentru ea.

Un om inlelept nu poate fi de acord cu afirmarea cd universul a apdrut dela sine, in urma,,urui concurs de imprejur6ri", datoritdunei,,intAmpl5ri oarte".Sd admili cd universul, care este un mecanism gigantic de o exactitatenemaipomeniti" a aparut de la sine ar inseamna sd nu crezi in minunea de careatAt de mult se tem savantii, ci - ?ntr-un absurd.

Dupd mul{i ani de cercetdri savanfii adevfua{i confirm5 cuvintele scrise inBiblie despre crearea lumii. Vestitul astronom Gherqel a spus: ,,Toatedescoperirile qtiinlifice sunt ing6duite, probabil cu un singur scop, 9i anume:,pentru a confirma revelafia Dumnezeiascd dati noud in Biblie".

Vom aduce doar un singur fapt: in Biblie se spune cd Dumnezeu nu numaia creat lumea din nimic, ci ,,Celui Atoputemic Ai cu mare virtute nici una nu-iscapd!" (Is. 40, 26). Savanfii confirmd acest adevdr: de la inceputul credriiunivenului nu i s-a addugat nimic $i nu s-a pierdut nimic.

Diversitatea qi frumuselea lumii vegetale, lumii animalelor, pdsirilor,insectelor, uimitoarea lor organizare $i aptitudinile lor, tot ceea ce este deobicei numit,,miracolul naturii", de fapt este minunea lui Dumnezeu.Nenum6ratele minuni din lumea nahrii ,,qi fiecare firigor din cdmp, 9i oricestea din cer" mdrturisesc despre Creator, despre Atotputernicia 5ilnlelepcirurea Lui.

Page 23: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

4t42 Cu noi este Dumnezeu Cu nol esLe Dumnezeu

ViaJa este o taind nedescifrati. Academicianul V. P. Dobrohvalov spune:,,$tiinla veritabil5 a stabilit demult adevdrul incontestabil c[ materia in sineeste moarti" pasivi qi nu este apti se nasci via@ '. Ia6 qi cuvintele marelui L.Pasteur: ,,Vafa a ap_irut dinvia{a, qinicidscum din materie moart6".

Savanlii-materialiqti, referindu-se la trecuhrl indeplrta! afumd cd viala ainceput de la cel mai simplu organism viu, dar se eschiveazE vehement sdrdspundd la intrebarea: cine i-a dat viald primei celule vii? P6nd in prezent nus-au confirmat nici un fel de semne ale unei aparilii spontane a vielii qi nici ogtiin$ nu poate fece hotarul pus de Creator intre materia vie gi moartd.

Daci s-ar gdsi mdcar un inlelept care ar demonstra cd viafa a apdnrt de lasine, intrebarea despre existenla lui Dunmezeu ar dispirea qi materialiEii gi-arserba victoria. ftri acest lucru nu a fost gi nici nu va fi. Problema apari{iei viefiirdmAne nerezolvatd gi astizi, in ciuda hrhuor descoperirilor gtiinfifice.

Exact in acelagi mod gtiinla nu este apti sd treaca hotarul dintre speciilevegetale qi cele animale, pentru ca aqa le-a creat Dumnezeu: dupd felul lor(Fac. I ). in istoria gtiinlelor naturii nu a existat nici tm caz de prefacere a uneispecii in alt4 mai superioare; in naturi nu existd nici mdcar aluzii la acel ,,lantevolulionist neinferupt" pe care incearcd sd-l sus{ini materialigtii.

DEUNDEAAPANUTOITUIT

Teoria provenienlei omului de la maimuli a suferit fiasco. in cadml unorsdpdturi arheologice au fost gdsite o parte de craniu gi oasele unei fiinlenecunoscute, in temeiul cdrora a fost modelat ,pitecantropul" - omul vechi,asemdnator cu maimu{a. in realitate insd iatd cum a fost: s-a luat un craniuomenesc, i-au alipit mandibula maimufei, i-au pus un schelet gi l-au prezentatdrept un oarecare ,pm primordial". Astfel de modele se exprmeau prin muzee,ins5, privinduJe, doar copiii de vArsta preqcolarl pot crede cd omul aprovenitde lamaimuli.

Aser=nanarea sAngelui omenesc qi avolumului creierului cu cele ale maimu{ei?ncdnu dernonstreazi nimic. in organizarea fizicd omul are anumite aseamdndricu unele animale, ins5, in alte privintp diferd cardinal de ele.

Omul are raliune qi suflet nemuritor, ceea ce Dumnezeu nu ia dat nici unuianimal. Omul are grai, iar animalele sunt necuvdntdtoare qi nici m dresor nu leva putea invAla sd vorbeasc5. Este adevirat, cd odatd mdgarul a vorbit cuglas omenesc, dar a putut sdJ impuni sI facd acest lucru numai Dumnezeu,Ficdtorul a toati ftptura.

Toate animalele ating pe pimant limita dezvoltdrii lor ra,tionale, $i numaiomului ii este caracteristic sd tindd spre perfecliune gi si nu se mulfumeascinicicdndde rezultatele ob.tinute. .,

inh-adevir e straniu 9i chiar oribil cd omul, care a atins culmile gtiintei, laintrebarea de unde a provenit, rdspunde fErd a roqi: ,,De la maimu{i" !

Procesul conceperii qi dezvoltirii este acelagi la toli oamenii, gi s-ar pdreaci toli oamenii ar trebui si fie la fel. Dar nu-i aqa! Fiecare om igi areparticularitifile salg penonalitatea sa. C6t' oameni sunt pe lume gi to{i au felediferite, caractere diverse, difed chiar gi amprentele digitale. . . Oare aceastanueminrmeaminrrilofl

Omul este un mecanism foarte complex, el se autostudiazd, insd nu sepoate cunoaEte pdnl la capit gi este incdntat de inlelepciunea Celui Care l-acreat. Ornul nu poate pdtunde definitiv in tainele fiinlei sale qi cu atdt mai rnultin taina Creatorului siu.

Omul, in evolulia s4 fece prin trei etape.Prima - in pdntecele mamei, unde se formeazd gi capdtd chip de om.A doua-pe pdmdnt. Aici el continul sd se dezvolte nu numai fizic, ci,

principalul, duhovnice$te. Fiindcd pe pfunent are loc pregdtirea pentru trecereade la viaJa vremelnicd la via,ta vegnicd cereasc5, caxe este a treia etapA. Cevaasemdndtor se intimpld cu fluturele care trece prin trei perioade ale dezvoltdriisale, incepdnd cu o simpld larvd mici, un vermigor, gi termindnd cu speciamaturd 9i frumoasi.

DESPRESTJII,ET

Dacd natur4 dupd cum susfin materialigtii, atdt de ralional a creat lu mca,atunci de ce a inventat moartea? De ce mor oamenii? De ce se nirnicestefrumuselea? Reiese cd in lume nu existd sens gi scop, nu existd sens ;i scop

Page 24: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

Cu noi este Dumnezer Cu noi esLe Dumnezeu 45

nici in viata omului. insi trebuie de infeles corect: Dumnezeu l-a creat peom pentru veqnicie, 9i toati via{a lui pdmdnteascS este doar o pregdtirepentru vegnicie.

Omul este o ,,lungime (m[suId) temporard" in lume. Dumnezeu l-a creatpe om din pulberea pdmdntului qi i-a suflat in fatd suflarea vietii - suflet viu,rafional. Si ludm o lumdnare. Cu ea putem aprinde incd o luminare, a doua,a treia g.a.m.d. - o intreagd mare de lumdndri. Primii oameni sunt str'amoqiiintregului neam omenesc. Dumnezeu l-a creat pe primul om cu suflet ralional9i oamenii, zimislindu-se inpintecele mamei, iqi primesc sufletul de la plrin{i.Cdnd cloqca clocegte puiii, puiului ii este cald gi plScut in gioacea oului, el nicinu bdnuieqte ci injurul cojii se afli o al6lume, imensi- Darfec trei sdptim6ni.Puiqorul se elibereazd de coaja oului $i in fala lui se deschide o lumenecunoscuti, plind de mister.

Ateiqtii, care nu cred in viala viitoare, ne amintesc de doi gemeni care ardiscuta in burta mamei. Unul spune: iat5, degrabd ne vom nagte, vom incepe oviaJ5 noud. . . Iar celSlalt il contrazice: frate, ce tot indrugi? asta-i moarte pentunoi, inchipuie-1i numai, ne vor lua unica surs[ de existen!5, vor tiia cordonulombilical: ce ne vom face atunci? $i incd ceva, nu existd nici un fel de vialdnoud. De unde gtii despre ea? Doar de acolo nimeni nu s-a intors . . .

Sd luim de exemplu, corpul. Pdrfile lui principale sunt capul, corpul propriu-zis, mAinile, picioarele. insi in acest corp omenesc existi suflet.

Materialigtii dupd cum se gtie afirmd cd omul in genere nu are suflet. Toateparticularitiilile sufletegti - sentimentele, imaginat'a, voinla - ei le considerireflexe, care funclioneazl drept rdspuns la impulsurile exterioare exercitateasupra creierului omenesc. Conform convingerii lor, omul care simte, se bucurasau suferi este pur gi simplu un automat care reaclioneazd pasiv la toateimpulsurile spontane ale lumii inconjuritoare.

Materialigtii nu recunosc sufletul, fiindcd nuJ vdd: ,,nu vdd - nu cred!".Totodati ei nu vdd curentul electric, undele magnetice gi radioactive, nu vidGalaxiile infinite, stelele indepdrtate qi atomii minusculi, insi cred cd exist6.

Ei weau sd-L vadi pe Dumnezeu cu,pchiul liber", dar ochii, acest aparatexfran de complex, permit sd vezi doar opafiemizrcrdalumii inconjur[toare.Savanfii au inventat microscopul electronic, care mdregte obiectele de I 00 de

mii de ori gi au descoperit o lume miraculoasd a microorganismelor, intr-opiciturd de apd sunt cdteva mii de aceste particule. Au inventat qi telescopulperformant, datoriti cdruia privirii ochilor s-a deschis o imensd panoramdstelari: pdni la doui miliarde de stele in locul celor gase mii vdzute cu ochiulliber. insd toate acestea sunt puline in comparat'e cu ceea ce se afl5 in afaralimitelor perceperii noaste. Oare este capabil omul sd-L vadd pe Dumnezeu,dacd nu poate vedea toate impdrdfile Lui?!

Am vorbit despre lumeafrzicd.,vdntli. Dar existi gi lumea nevizut5,spiritualS, chiar gi materialigtii nu neag[ bucuria, tristelea, dragostea. Cesunt acestea dacd nu insuqiri ale sufletului? Oare ele pot fi vezute, pipeite,tinute in mAini?

Trei savanf; discutau. Unul zicea: ,,Eu nu cred cI exisd suflet. De cdte oriam fdcut rezeclia omului, nu l-am vdzut. Astfel am ajuns la concluzia cd nuexistd". Celilalt l-a contrazis: ,,Cu asemeneajudecati, la ce vom ajunge?De cdte ori am deschis cutia craniand, am operat pe creier, dar nu am gAstmintea. inseamni oare aceasta cd ea nici nu existS?!". Iar al treilea a zis:,,Iar eu de cdte ori am frcut operalii la inim5, am tdiat-o in fragmente, insddragoste nu am gdsit. . . Aga e gi cu sufletul. Faptul ci nu l-a!i vdzut, incd nuinseamni ci el nu existd!"

Iati un simplu exemplu: Dup[ ce a lucrat in cdmp, omul intrd qi zice: ,,C0tde tare m-am prifuit" qi scuturd praful de pe haine. Aici prin cuvdntul ,,eu ' sesubin{eleg hainele. Vine de la serviciu, se culcd pe divan qi zice: ,,Cdt de taream obosit! ". Aici prin cuvdntul ,,eu ' se subinlelege corpul. Iar cdnd ascultd omuzici bunl sau i se intAmpl5 weun eveniment pldcut - a fost inmatriculat launiversitate, a intdlnit un om drag - spune: ,,Cat de fericit, cdt de bucurossmt!". Aici,,eu 'nu semnific5 hainq nici corpul, ci suflehrl omului interior. $iomul interior este mai important qi mai scump decat cel exterior. DacI anrfEcut o fapti bun5, nu corpul nostru se bucurd, ci sufletul. Vizind frumusc[crtlumii, naturii, diverselor culori in diferite combinalii, le recep{ionrirrr rtrrmaterialnic, ci spiritual, duhovniceqte. $i este necesar si punem pc pritttt tl h x'nu trupul, cre6ndu-i toate inlesnirile, ci sufletul. Cdnd vom crca lrt tttt tt ilc ;ttt tlt t tsuflet - credinfa in Dumnezeu, viafa conform poruncilor Lu i, thitg rslct t pcttlt t taproapele, - atunci sufletul va afla pace qi linigte. Iar dacit uccastl otdinc cstc

It

,l

i

Page 25: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

4746 Cu noi este Dumnezeu Cu noi este Dumnezeu

incdlcati, omul pierde sensul gi scopul viefii. Sf. Vasile cel Mare zice: di-iomului toate bunurile pdm6ntului gi tot ii va fi pu{in.

Sufletr-rl este nesit'os, adicl Dumnezeu cu atAta inlelepciune a creat suflefulomenesc, incdt el nicdieri nu-qi afl5 pacea, sdtur6ndu-se doar in Dumnezeu.

Sufeltul este nemuritor. Omul poate fi comparat cu o carte: trupul lui estefoaia, coperta, machetatd frumos gi pllcut, iar sufleftrl sunt ideile din aceasticarte. Dacd ar fi si arunci cartea in foc. va arde hdrlia. iar nu sdndurilescrise pe ea.

Daci nu existi suflet, de unde are omul acesto capacitSli minunate?Capacitatea intelectuald - darul de a g6ndi, de a cugeta, de a compara, de

a conchide g.a.m.d. Graiul - scris qi oral.Voinla -posibilitatea alegerii, pe care se intemeiazd toati viala omului.Con5tiinfa-,,tribunalul superio/', care neincetat analizeazi totul gi se afld

in cele mai ascunse laturi sufletegti, glasul lui Dumnezeu, pe care il aud chiar qicei care il neag5.

Intui{ia-presimlirea, sentimentul superior.Imaginalia - capacitatea aproape supranaturald de a reproduce diverse

imagini, chipuri, obiecte, evenimente indepdrtate in timp 9i in spaliu.Memoria - capacitatea de a simfi, de a fixa qi a reproduce trecuhtl.,"A,ga precum corpul are mai multe membre, spune cuv. Macarie cel Mare,

gi toate impremi formeazdomul, la fel gi sufletul are mai multe membre: mintea,con$tiin!4 vointa, cugetele care osdndesc qi indrept5fesc; dar suflteul e unul $iacesta este omul lfumtric".

intr-o broguri se vorbea cd daci ar fi sEJ descompui pe om, pretul operatieiva fi de gase milioane de dolari. Pentru ca din aceste elemente, vorbind lafigura! sd aduni corpul omenesc ar trebui deja gase bilioane de dolari. Iar caacest corp sdJ invii, sd-l faci s[ respire, sI se migte, sI simti, sI gindeasci -nu ar ajunge o lume intreagS. De aceea gi spune Domnul cd sufletul omului emai scump dec6t intreaga lume: ,,Pentru cI ce-i va folosi omului, daci vacd5tiga lumea intreagS" iar sufletul sdu il va pierde?" (Mat .16,26).

DISPR"ECREDINTA

Cuv. Macarie cel Mare spune: cdrarea care duce spre cunoaqterea luiDumnezeu este bunitatea sufletului. ,,Sufletul este creqtin de origine", a zisTertulian. Unul din infeleplii din vechime spunea: ,,Dumnezeu este cel maizuperior inceput qi Bundtate. El este mai presus decdt natura. Totul tinde atatde firesc citre DAnsul, precum planta se intoarce dupd soare ca sdsupravieluiascd".

La Dumnezeu oamenii vin pe diferite cdi. Ca,ti oameni existd - tot atAteacdi duc spre impirdfa lui Dumnezeu: Domnul pe fiecare il duce la mintuire.Durnnezeupoate fi cunoscutprin intemediul snrdiului naturii, crealiei Lui, despeaceasta am vorbit in prima parte. Unii il cunosc pe Dumnezeu prin minunievidente care se intdmpld qi ?n viap oamenilor necredincioqi - astfel de minuni,inurma cdrora omul rabdd necazuri, mergdnd chiar qi la moarte pentu credinp"

Iati citeva exemple.intr-o mdndstire, in anul 1958, pe data de 8 octombrie, la ora 5.30

dimineala, paznicul a iegit din hotel qi a vlzut-o deasupra catedralei, in toatdstatura, pe Maica Domnului, Care linea in mdini acoperdmintul. El a cdzut ingenunchi gi incepu sd se roage, apoi alerg5 in hotel $i-i chemd pe ceilalfi.Aproape 70 de oameni au stat in genunchi, cerAnd ajutor qi apirare de laMaica Domnului. Ea s-a aflat acolo 15 minute, apoi se fEcu nevdzuti, iarlumina a rimas in acel loc pani dimineala.

Alt exemplu. Claudia, fostd actrili, locuitoare a oraqului Kemerov, doi anila r6nd suferea de boala picioarelor. Nu putea merge, nici un tratament nu-iuqula suferintele. Nigte oameni buni au sfituit-o si se adreseze dupd ajutorcitre Maica Domnului. Ea a acceptat sfan-rl qi cu credinli fierbinte a plecat lao sfenti minlstire, unde fei luni a trdit sub cerul liber, cerdnd vindecare de laMaica Domnului. Odat5, dupd o ploae puternicd, Claudia s-a tdrdt princatedral5. ldsdnd urme ude in urma s4 la icoana ficdtoare de minuni a MaiciiDomnului unde se citea acatistul. Sirut6nd cu credin-ti icoana, se tdri intr-oparte gi, deodat6, simS putere in picioare, putu si se scoale 9i sd meargi. Iarin curdnd se insdndtosi definitiv.

Page 26: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

4948 Cu noi este DLmnezeL Cu noi este Dumnezeu

Al treilea exemplu. Un grup de electricieni a venit in catedrala care nufuncliona penhu a instala fire electrice. Brigadierul a trasat pe perete linia pecare trebuia sdmonteze firuIelecfic. Aceas6 linie traversa icoana MAntuitorului.atingdndu-se de genunchii Lui. Unui lucrltor i s-a spus sd sbdprmgd peretelein acest loc, insd el, avdnd fricd de Dumnezeu, a refuzat. Au refirzat gi aldoile4 9i al treileq iar al patrulea, un om m6ndru, indrdzni, r6zAnd de ceilalti,a luat dalta gi ciocanul gi incepu sd spargperetele, iar c6nd a ajrms la picioareleM6ntuitorului, s-a uitat la El cu bal'ocurd: ,Jrlu-i nimic, acugi o s5-ti revii !". Astrdpuns picioarele, termind lucrul gi iard5i ii lud in r€s pe colegi: ,,Iar voud vdera fricd! DacE ar fi existat Dumnezeu, m-ar fi pedepsit". A doua zi, tezindu-se din somq acest indrdmef incercd si se scoale, insd simli o durere acutd inpicioare. DeodatS, qi-a amintit de seara precedentd, de fapta sa obramicd qiqi-a zis: ,,fi s-au terminat drumurilel". Cu toate strdduinlele medicilor, boalaavansa, picioarele putrezeau, apdru gangrena. I-au ldcut mai multe operafli,insd duhul lui seme! nu se smerea pAnd in momentul cdnd a inJeles cd i seapopie sfirgitrl. Sufletul fu cuprirs de smerenie, se tezi gi sentimentul pocainter.Au chemat preotul, bolnarul s-a pocdil s-a impdrtdqit qi sufleflrl lui, cu mila luiDumnezeu, a plecat cu pace in ve5nicie...

,pumnezeu existi gi noi nu ne indoim de aceasta noi nu avem nevoie sd nise demonstreze acest lucru. . . Dumnezeu viefuiegte in congtiin{a noastrd, inconqtiinla inhegii omeniri, in universul care ne inconjoar[. ,,SI-L nege peDumnezeu sub bolta cerului instela! inpreajma sicriului omului drag la execuliatmui mucenic cregtin e capabil doarun om mizerabil qi criminal,,, spune omulde stat italian D. Mazzini.

Credinla in Dumnezeu nu este o legendi, un mit. Acesta e adevdrul,incontestabil Ei necesar fiec5rui om. Dacd religia ar fi fost o legendi, ea nu maiajungea pflnd in zilele noastre, pdstrdndu-qi curdfia, ci demult s-ar fi pierdutprintre veacuri,

Oare pofi vorbi despre personalid{ile care nu existi? FIrd indoial[ ci nu!DacI nu ar fi existat Dumnezeq nu ar fi existat nici discufii despre El, dacd nuar fi existat nici rai, nici iad nici ingeri buni 9i rdi, viali veqnicd- nimem nu arfr vorbit despre aceasta.

Existi lumin4 dar existi qi intunericul. Existd bundtatea, dar existi 9i rbul'in lume existi adevdrul qi minciuna, bucuria gi necazul g.a.m.d. Oare nu ecazul sd tragem concluzia logicd cd antipozii asemdndtori celor pe care iiobservim in lumea vizuti, ar trebui si existe gi in lumea nevdzutd, spirituald?Dacdexistiinceputtrupesc, irxeamndcdexistd gi ?nceputduhorT ricesc;primuleste vdzut, al doile a- nevdztt.Dacd existd moarte duhovniceascd, trebuie sdexiste qi via![ duhovniceascS. Dacd existi pdcdtoqenie, trebuie sI existe 9isfinlenie. Daci existi cele lremekrice, trebuie sI existe $i cele vegnice. Dacdexistd putreziciune, trebuie sd existe gi neputreziciune. Dacd existd vialdpdmdnteasci, trebuie sd existe gi viala de dupd mormAnt.

Un oarecare om mergea pe litoralul M[rii Azov. Pe mal se aflau mai mul$pescari gi, cu entuziasm, prindeau pe$te. ii veni in cap cugetul: ,.Daci in marenu arfi existatpe$te, nimeni nu armai fi stat aici sd p€scuiascd". DacdDumnezeunu m fi existat, nimeni nu I s-ar fi adresat Lui, nimeni nu I s-ar fi rugat. Daca infintAni nu-i api nimeni nu merge la frnt6n5 dupi ap6; fintAna e acoperiti, 9icdriruia care duce spre ea dispare. Dacd in Bisericd nu ar fi fost Harul luiDumnezeu, nimeni nu ar fi venit incolo, toate bisericile s-ar fi inchis, 9i pe

ciririle care duc spre ele ar fi crescut buruiana pdgdnismului.Dacd nu ar fi existat Dumnezeu, negarea Lui nu ar fi fost consideratd de

ateigti un eroism atAt de mare. Ateismul nu numai cd-L neagd pe Dumnezeu -

el duce un rdzboi neimpdcat cu Dumnezeu, in care manifesti mult mai multfanatism decat cei mai devotali oameni ai lui Dumnezeu. De fapl acest rdzboiare loc intre Dumnezeu gi satana, iar inimile oamenilor sunt cdmpul de lupti.

Savanlii lumii, intemeietorii qtiinlelor se prostemau inaintea Creatoruluiuniversului, dar iatd cd un oarecare nebun a spus ca Dumnezeu nu existd $imasele oamenilor orbi{i au primit aceasti idee. De ce? Pentru cd Dumnezeuprin legea Sa interzice sdvArqirea pdcatelor, iar omul doregte qi ii place sdpdcdtuiascS-

intr-o carte se descrie un astfel de episod. S-au adunat odatd oamenii, auiegit in cAmp 9i L-au chemat pe Dunmezeu. ,paci Tu, Dumnezeu, exigti, auspus ei, de ce in lume domneqte atAta cruzime, de ce sunt atatea dzboaie,ucideri, asupriri, furhri?" Dumnezeu i-a intrebat: ,,Iar voud vd place asta?"

Page 27: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

5l50 Cu noi esre Dumnezeu Cu nol este Dumnezeu

,Nu, desigur! " ,,.A.ttmci de ce luptafi, asuprili qi fura1i? Oare Eu vd impun sifacefi acestea?".

Mu{i intreabd: ,pe ce Dumnezeu Care e Atotputemic nu face in arsa fel cape phm6nt sd nu mai existe rdul, de ce nu i-ar imprme pe oameni sI fie buni, sIhdiasci in pace qi infelegere?".

Imaginafi-vd cd sunteli hipnotizator gi at' decis si-i facet' pe copiii vogtri s6vI asculte gi sd vi iubeascd. Le crea{i o stare de somnambulism in care ei numai sunt capabili si facd.ureo alegere qi le ordonafi: ,,Stat' aici, pAnA md intorc!",,,lvtAncafi!", ,,Nu mdncali !", ,porili-mi noapte bund!,,. Copiii, ca ?n vis, vi sesupun gi, iatd, mdinile lor lipsite de sentimente vE cuprind, buzele mute se atingde fala voastrd. . . V-ar fi plicut o astfel de ascultare sau v-ar fi bucurat acestfel de dragoste? Pufin probabil. Desigur, dorili ca copiii vogtri sd vi iubeasc5gi sd vi cinsteasc[ de bundvoie gi, dorinduJe numai bine, voi, desigur, a{iwea ca ei sd fie liberi in alegere.

Iatd astfel de oameni doregte sd aibi qi Dumnezeu. El ne-a dat noui,fEpturilor Sale, voin!5 liberS, pentru ca noi sI facem liber alegerea dintrebine qi rdu.

ins5, omul iubind picatul gi rdutatea, nu vrea sA se dezicd de viala savicioasi, se striduiegte sd se debaraseze de glasul acuzator al corytiinlei, nul,rea sI meargd din intuneric la lumind,,ca faptele lui si nu se vddeasci', (Ioan3, 20). Negarea lui Dumnezeu nu-gi are rlddcinile in raliunea omului, ci ininima lui vicleand gi vicioasS, duqmdnoasd fatd de Dumnezeu: ,lis-a cel nebunin inima sa: nu este Dumnezeu" (Ps. 13, l).Iatide ce dovezile existenfei luiDumnezeu intemeiate doar pe raliune nu sunt de ajuns. ,,Descoperi-vei tucare este firea lui Dumnezeu? Urca-vei tu p6ni la desdvdrgirea CeluiAtotputemic?" (Iov 1 l , 7). Doar cu ralirmea nu-L poli cunoagte pe Dumnezeu,aici trebuie sd participe inim4 voinla, sentimentele.

Oamenii pScdtoqi gi vicioqi doresc ca Dumnezeu sd nu existe si se sffiduies5-gi inSufle sie qi altora cd El intr-adevdr nu existd. insd din cauza acesrorsugestii gi autosugestii Dumnezeu nu va inceta sd existe. Oare poate orbul sdnege ci in lume existi lumind gi culori, sau surdul - cd existd muzica? Ateigtiisunt aceiaqi orbi, ei nu pot si-L vadd pe Dumnezeu. penhu ei El nu existi.

Un oarecare nebun ar putea cobori intr-un beci gi si predice acolo c5, ingenere, pe lume nu existii soare. $i, intr-adevdr, pentru cei care stau in becisoare nu exist6; la fel Dumnezeu nu exisd pentru cei care stau in intunericulnegdrii lui Dumnezeu inintrmericul rdului 9i d pacatului. Mai mult decit a6t lesrmtpe plac ace$ti propagandi$ti nehmi, deoarece dupd cum spune Sf, ApostolPavel : ,,va veni o weme cdnd nu vor mai suferi inv5litura sinitoasd, ci -domici sb-gi desfiteze auzul - igi vor grimddi invSldtori dupd poftele lor, 9i igivor intoarce auzul de la adevdr gi qe vor abate citre basme" (2 Tim. 4, 3-4).lnsiprecum soarele exis6neindoielnic pentu tot' cei care simt lumina gi cdlduralui, aga qi omul, inima cdruia il simte pe Dumnezeu, nu poate sA se indoiascide existenfa Lui. Cineva a spus: ,pacd s-ar aduna mii de oameni $i ar aducenenumArate argumente impofiva existentei lui Dumnezeu, nici atwtci nu i-apcrede pe ei, fiindcd Dumnezeu e in inima mea".

Cind omul siv6rqe$te picatul, el pierde energia gi puterea pe care leprimegte de la Dumnezeu odatd cu na$terea sa. Astfel, treptat, ajunge la ostare cdnd devine pustiu, nu-i mai este interesant sA trdiascd, degi are dinbelgug de toate. Materialismul preamdregte firea trupeascdjosnicd qi neaghtotalmente viafa duhovniceascd. Oamenii zilelor noastre, mai ales tineretul,sunt afectari ca de cancer de necredinfd, scepticism; sufletul este indiferentfa,td de cele duhovnicegti qi se plictisegte de cele pdmAnteqti. Vedem cum mu$tineri, care au de toate: haine, hrand, distractii - toate le smt accesibile - pierdinteresul pentru viaji gi-gi pun capdt zilelor: beau otravd, se arunci sub tren,igi taie varele. Iati incoho duce educa{ia ateist6!

Ateiqtii sunt o secti de oameni firi de Dumnezeu. (Trebuie si remarcdmcd in zilele noastre pe globul pdmantesc existd doar 8% de necredinciogi (A.Donin, ,,Liudi, idoli, boghi", M., 1962, pag. 8). Ateigtii tot au credin!6, insluna invers6: ei cred cd Dumnezeu nu existi. Cred in materie, recunosc in eaizvorul existanfei a toate, cu alte cuvinte, o consider5 dumnezeu. Pe timpwipdginii, de asernenea, se inchinau materiei, insd diferenf;at: a$trilor cere$ti,copacilor, pietrelor; ?n zilele noastre ateigtii o divinizeazi in infegime. Pentruei acest lucru e foarte convenabil: materia impenonali nu hebuie s-o iubegti,ea nu ne soliciti inima, nu cauti vointa noastrd, nu ne cheami spre virtute,sp're o via!6 curati $i liberd de r5uiDumnezeu le-a dat oamenilor legea morald,

Page 28: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

52 Cu no. i este Dumnezeu Cu no i este Dumnezer. . , 5t

le porunceqte sd tr5iasc6 conform poruncilor pe care le-a dat, demascd rdul gipredicd binele; iar materia nu impiedicd rdul, nu descoper6 sensul vielii, nu-iexplici omului cine este el gi spre ce frebuie si tind[. Anume de aceasta gi aunevoie pdcitogii care nu doresc sE iasi din innrnericul pdcahrlui 9i al minciuniila lumina adevdrului, doar materia nu interzice sd pdcdtuieqti ! Dupd cum aremarcat rnrul dintre personajele lui Dostoevski: ,pacd Dumnezeu nu existi,atunci omului ii este permis totul".

Ateigtii L-au luat pe Dumnezeu de la om gi i-au dat in loc un idol. Ei seaseamdnd cu un mdgar care aleargd inainte doar pentru c[ in fala lui atdmd unsac cu fin. Diferenla constd in faptul cd mlgarului cdnd va ajunge la distirnf,ei se va da fin, iar aici - goana infiniti a mai multor generaf;i, dar fin nu este, cidoardisculii despre el. . .

Intr-o zi vor si rlstoame, se nimiceascd tot ceea ce s-a zidit mii de ani.Degerticiunea deqertdcirmilor 9i v6nare de v6nt! Omul trebuie sd {ini minte cdcapul lui nu este o groapi de murddrii sau o ladd de gunoi in care poji aruncaorice. Trebuie ca gindurile sd fie curate, dorinlele - bune, trebuie sh aibddragoste de Dumnezeu gi de aproapele. $i sd nu uite nicicend ci omul e creatpenfru vegnicie, cd sufletul lui este nemuritor.

DESPRE MOARTE $I NEMURIRE

Viala noastrd e incredibil de scurtii: nu apucd barca sd se indepdrteze binede mal, cd trebuie deja sd acosteze la cel5lalt 1irm. Dacd,,zilele vie{ii noastresunt gaptezeci de ani" - cu toate cE muli nu ajung pdnd la aceasti vAntd- 23dinfe ei srmt petrecut' in somn, 10 ani ii revin copiliriei incongtiente 9i l0 ani- studiilor. Rdmdn doar 27 de ani de viali independentd, conqtienti, dar qiace^gtia ii trdim firI rost - aga de parca moartea nu va veni niciodatd.

Insi ea vine gi calci in picioare tot ce a fost de prel pentru noi in aceastilume - frumuselea, genialitatea, bogAli4 puterea. Ea ii egaleazi pe to!i. Omulse naqte gi moare cu m6inile goale: ,,Precum a iegit gol din pAntecele maiciisale, gol se va duce, asa cum a venit" (Eccl. 5, l4).

Anual moartea rlpeqte de pe fa{a pdmdntului 60 de milioane de vie{iomenegti. Acul ceasomicului nici nu reugegte si facd o rota{ie (de-o secundi)

cdo 100 de oameni pdrdsesc aceasti lume. In fiecare an se ingroapi in pdmant1,5 mln. tone de came omeneascd, oase, sange, pentru a se dezintegra canigte degeuri inutile in elemente primare. Oare aceasta e tot ce rimdne de laomul, care este o fiinta rafionah $i ganditoare?! Pe parcursul vielii sale omulcapdtA cunogtinte vaste. Penfru ce? Daci Dumnezeu, Fiinla nemuritoare, nu ahansmis nemurire fipturii Sale, zidite dupa chipul Lui, pentru ce atunci a maicreat omul? Penfru ce l-a inzesffat cu aptitudini, talente, intelepciune? Oarepoate tatal, care $i-a crescut fiul;l-a educat, i-a dat studii, si-i sape singurgroapa qi siJ ingroape?

Nu, sufleh.rl omului este nemuritor, niciodati nu moare, e vegnic tendr. Dece nu moare? Fiindci el nu este materialnic, ci duhovnicesc. Totul ce a dobAnditomul pe parcursrl integii sale vigti se va duce impreund cu el in lumea cealalti,acesta este bagajul dobdndit de experienla de viald. Sicriul - e uga spre viaJavegnicd: trupul este inmormAntat, este ingropat in morm6nt gi se dezintegreaziin pulbere; iar sufletul nu moare, ci trdiegte veqnic. Omul nu a fost zidit deDumnezzupenau a servi dreptingraqimdntper, tru generat'ile viitoare, ci partrubucwia vegnicS, pentu fericirea veqnic5. Suflehrlui ii este camcteristic sd cread5in nevdzu! el nu se simte pe pdmant,,acasd", el simte necontenit dorul penfupatria vegnicd.

Omul care trdiegte fird Dumnezeu incearcd si transpund aceastd tendinldveqnici pentu viaja viitoare in viala pdmAnteasc5, si o prelungeascd: el credestupid cb qtiinla il va ajuta sd dobAndeasci victoria asupra morfii. insa dacdomul s-ar fi nbscut in lume pentru a se delecta de ea, pentru a gusta bucuriileei, daca doar acesta ar fi fost scopul vielii - el nu ar fi murit.

DESPRE iN\,TEREA MORTILOR

,,Dumnezeu a creat doui lumi, una actuald, cealalti- viitoare, una simfiti,alta - duhormiceascA, una- din experimente, cealalti - din speranfe, unadintre ele e cdmpul de luptd, cealalti - pentru r[splati, in una suntem in lupti,trudi gi nevoin{i" ?n cealaltd ne revin cununile, rdsplata gi recompensele, peuna a fecut-o maxe, pe cealalta - firm" (Sf. Ioan Gurd de Aur).

Page 29: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

t)54 Cu noi este Dumnezeu Cu noi esLe Dumnezeu

Va veni timpul c6nd va fi Shaqnica Judecatd. Tofi oamenii de la primulpdni laultimul vor ?nvia $i tot acest mormdnt sfinft va invia gi va fi primivaravegnicS, via{anou6.

Cum se va intdmpla invierea mor{ilor? Este o taind care nu ne poate fidescoperiti pe deplin, doarpulin se cunoagte din scripturi. ,,,A.ga grdiegteDomnul Dumnezeu oaselor acestora: Iati Eu voi face s6 intre in voi dutr gi veliinvia. Voi pune pe voi vine $i came va cregte pe voi; vd voi acoperi cu piele,voi face sd infe in voi duh. . . 9i a intrat in ei duhul gi au inviat qi mu{ime multifoarte de oameni s-au ridicatpe picioarele lor" (Iez. 37, 5-6, l0). in revelaliadatd Sfhntului Ioan Teologul, invierea mo4ilor va fi precedatd de glasultdmbi{elor 9i de glasul Domnului insugi, care va veni din cer (oan 5, 28). Dela acest glas al Domnului, care nu a mai fost in lume de la crearea ei gi care seva auzi in tot universul, pdmdnhrl se va cutremura, vor cddea pietrele de pemormdnl se vor deschide mormintele, oasele uscate se vor imbrlca in trupformat din aceleaSi elemente in care s-a dezintegra.t. Tot ce a fost mdncat deviermi gi animale, de p[s5ri 9i de pegti, ce a fost ars qi s-a preficut in aer giap5, toate acestea vor fi intoarse, astfel incdt trupul nu va avea nici un neajuns.Trupurile se vor uni cu sufltele, adicd sufletele din rai gi din iad vor intra intrupurile lor gi vor iegi din morminte ca dupd un somn indelungat gi ad6nc.

inchipui!-vd un asemenea tablou. Dupd lupte, un batalion s-a a$ezarpenruodilma de noapte la o margine de pEdure. Noaptea a nins qi la lumina luniiacest loc pirea tm cimitir, iar fiecare o$tean - un mormdnt. insd dimineala, lasemnalul de trezire, fiecare ostag s-a miqcat, s-a ridicat; reincepu viaja gi totcimitirulainviat.

Acest exemplu doar aproximativ ne aratd invierea morlilor care va fi inziua Sfa$nicei Judec5ti.

$i in nafuri vedem: toamna viala amo{e$te, se stingg darva sosi primivar4va sulla aerul cald, 9i totul se va trezi, va invia gi plantele care gi-au pdshat insine viala vor inflori qi vor rispdndi arome. Astfel va sosi timpul cind toatiomenirea va invia, oamenii vor ?nviainto clipitd, to! oamurii tuturorvremurilorgi generatiilor: vor invia cei brmi gi cei rii, iar cei, care vor fi vii, se vor schimba.Daci omul a trdit pe p[mint cu Dumnezeu, a crezut in El, s-a rugat, in el s-apasbatharul Dulului Sfint $i in ziuainvierii el va?nviapentuvia{annDumnezeu

,!a inviere trupurile cregtinilor se vor preasldvi gi se vor lumina in mdsuraevlaviei sufletului", spune Cuv. Macarie cel Mare. Iar omul care eraduhovnicegete mort qi incapabil sd-L iubeascd pe Dumnezzu 9i pe aproapele,sd fac5 fapte bune gi s[ se roage gi a murit ftri pocdinld, nu va invia pentru

viala vegnicS, ci pentu chinurile vEnice, pentu focul gheenei.inqtiinfarea despre Stra$nica Judecatd i se dd omului de cum se na'ste 9i

intreaga viali pdminteasci e o pregitire pentru rdspunsul pe carc flecaredintre noi va ffebui sd-l dea in ziua-straqnicei Judecdli' De aceea trebuie mai

des sd ne ducem la cimitir - viitorul nosfu ord$el - 9i sA ne pregitim sufletulpenfu fecerea in cealaltd lume.

in primul rdnd trebuie sd $tim ca trupul omului care i-a fost credincios luiDumnezeu pdnd la moarte, L-a iubit pe El, qi-a iubit aproapele, a indeplinitporuncile Lui va fi curat gi sufletul va intra ugor in el. Omul va invia luminos,slhnt. va shdluci ca soarele. Iar la omul care nu L-a iubit pe Dumnezeu, pe

aproapele, a incilcat sfintele porunci qi a murit fbrd pociinfd, trupu-i va f1

sfaqnic, negru., puturos, $i sufletul se va infrico;4 se va insp6imAnta 9i nu vadori sd intre in el, insi va fi impus de puterea lui Dumnezeu.

,,Trupurile par,tial putrezesc $i la sfinli, dar se vor ridica dup5 cum au fostsemdnate, sprme Cuv. SimeonNoul Teolog, trupurile pdcdtogilor se vor sculaaSa cum au fost seminate ?n mormAnt: asemdndtoare glodului, puturoase,neghine ale rdului, absolut intunecate, ca c.ele ce au sdvarsit faptele intunericuluigi au fost instrumente ale rdului de multe feluri al semindtorului viclean".

A,gaprecum Dumnezeu din nefiinia a dat fiinfa integii lurni, la fel pentru Elnu este cu neputinli s6-i invie pe to[i. Odatd Newton a fost inhebat cumpoate Dumnezeu siinvie toa6 omenireac6ndtupurile auputreziq s-au preficut

in pulbere, s-au amestecat cu pimdnhrl. Newton Iicu urmdtoarea experienli:a luat pdmdnt, a presdrat in el o mdnd de praf metalic mdxunt $i a amestecattotul. Cum sd deosebeqti pim6ntul de metal? A luat un magnet, a separatnietalul qi a spus: ,,Dacinoi, oamenii, putem face acest lucru cu u$urintd,perifiu Dumnezeu Care a adus toatd lumea din nefiinli la fiin(d, nu prezinti nicio greutab sa-i invie pe oameni".

CAnd va deveni nemuritor, in om se vor deschide asemenea capacitiJi alememoriei, incdt el va putea s5-gi aminteascd toate pdcatele pe care le-a ftcut

Page 30: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

t t56 Cu noi este Dumnezeu Cu noi este Dumnezeu

cu fapta, cu cuv6ntul gi cu g6ndul -toate acestea se vor descoperi in ultima zi.Mai mult decit atdt, va gti cdfi oameni sunt in lume, de la primul pAn[ laultimul, cum il cheamdpe fiecare, chiar gi anul nqsterii 9i faptele fiec5mi4 toatecuvintele, toate gendurile - pdcltogii igi vor vedea picatele qi se vor ingrozi.Oamenii vor spune: ,,Mun!ilor, cideli peste noi !", insi moartea nu va maiexista. Fiecare va fi demascat de propria-i conqtiinlE gi va fi rispldtit deDumnezeufupa frptele mle: celui drept i se va davegnica fericire, iarpdcdtosului-veqnicele chinuri, in func1ie de cum a bdit omul pe pdm6nt. Dacd aici omuluiii pldcea sd se desfiteze, sii se imbete, sd ficd desfrdnare, sd urasc6 oamenii,adici a sdvdrqit toate pdcatele gi a mwit fbrd poc6inti, atunci el nu are loc inrai, pentu ci in Impird{ia Cerurilor nimic necurat nu va infa.

Ce vei sem[na, aceea qi vei culege: vei semdna gdu - vei culege bucuriacereascS; vei semdna pelin - vei culege amarul vegnic. Ai Mit cu Dumnezeupe p6mdnt- vei fi cu Dumnezeu gi in cer; ai trdit aici cu satana, impreuni cuel te vei chinui in iad.

Omul a nimerit in iad; vor tece milioane de ani de suferinte, irnd acesta vafi doar inceputul, iar sf64itul nu va fi niciodatS. Dacd ai lua un munte mare denisip m6nmt gi in fiecare an ai arunca din el cdte un fir, la urma urmei va venioarecdnd qi sfirlitul, iar sfErgitul chinurilor vegnice nu va veni nicicdnd. Daciar fi sd ne imagindm un munte de cristal de la cerpAna lapdmint 9i o rdndunicice ar zbura deasupra lui o da6 in an ca s6-gi curete de el ciocul, cdndva ea varoade acest munte; iar chinurile vegnice nu se vor sfir$i niciodati.

Acestea am I'rut si vd povestim pe scurt despre Dumnezeu, despre suflet,despre scopul gi sensul vielii! Fie ca aceasti disculie sinurdmAni in van! Fieca gr5untele care a nimerit in sufletul nostru sd aducd rod insutiq pentru cd vaveni vremea cdnd Domnul il va rdspldti pe fiecare dupl faptele sale. Trebuiepermanent sd ne pregdtim de tecerea in alti lumg si ne pregltim sufletele, caele si fie curate, sfinte, sd nu rimdnd in ele nici un plcat care ne-ar impiedicasd inhdm h locagurile raiului, unde suntem chemali, triind pe pdmdnt.

PARIEAATREIA

CALEA SPRE MANTTJIRE

Dacd pdzili poruncile Mele, veli rdmdne intu iubirea Mea(Ioan 15, l0)

Dacd discu{ia noasffi s-a dovedit a fi utild gi af; crezut cd Dumnezeu exst6,nu se poate sd vi opriJi doar la aceasta. Credinla fird fapte este moartS: mu\iafrrnd cd cred in Dumnezeu, iar legea Lui nu o implinesc; Dumnezzu nu estecu ace$ti oameni. . .

Existi trei lucruri pe care t€buie si le ,tind minte fiecare creqtin:- locul. unde se pldnge mult;- locul, rmde se plAnge intotdeauna;- locul, unde nu se pldnge niciodati;Locul unde se pldnge mult este pimintul nostru. PlAng nou-ndscuqii, care

abia au apdrut pe pdminl plAng cei tineri gi cei bStrdni de boli, de suferinlesufleteqti, de pdcatele proprii 9i de cele stbine; in lacrimi se nasc, in lacrimi i$ipefec via{a gi in lacrimi mor. Mergeli la cimitir 9i privifi cdte morminte srmtacolo gi fiecare e scildat in lacrimi, 9i nu se gtie in cdt timp se vor usca acestelacrimi

De unde vine acest pl6ns? Care i-a fost inceputul? El incepu odati cuizgonirea din rai a stramo$ilor no$tri: a plAns Adam, acum plAngem noi,moqtenitorii pecatului lui, venetici gi cil5tori pe acestpdment.

Locul unde se plAnge intotdeauna in Sf Scripturi se numegte iad. Domnulspune cd acolo este vaiet, pldnset gi scragnire a din1ilor. Inchipuili-vd temnifasubpdminteand, prlpastia lhri fund * locul trist al plinsului 9i groazn icafierbinleali a focului nestins 9i priviS la cel inchis acolo, lapdcdtosul care ardeiri acele fl5cdri!

Iar in rai nu se plAnge niciodatd. Acolo e doar har, doar bucurie, nu suntnici boli, nici lacrimi, nici vaiete, ci via15 veqnicd.

Pe pdmAnt hdim intre rai, unde-i bucuria vegnicd a sfinlilor $i iad, unde-schinurile veqnice a1e pdcitogilor. PdmAntul pentru noi e doar o staie, un hotel,

Page 31: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

58 Cu noi este Dumnezeu Cu noi este Dumnezeu

din care iatS-iati vom iegi. CAnd ne va chema Domnul la rEspuns? in careceas? Nimeni nu gtie. Dar El a zis: ,,in ce vd voi afla, in aceea vd voijudeca".

Totul depinde de noi. Dumnezeu ne-a dat voin15 liberd gi noi putem s-oorientim spre bine sau spre rdu, sI adunim bagaje bune sau rele. Doar at6traiul, cdt 9i iadul incep aici, pe pdmdn! in inima noashd.

DESPRESMERENIE

Domnul ne ?nva,t6: , jnvd!a-!-vd de la Mine, cd suntbl6nd gi smerit cu inimaqi veli gdsi odihnd sufletelor voastre" (Mat. 1 I , 29). Agadar, pentru a avea insuflet pace qi liniqte, mai int6i de toate hebuie sd ne smerim.

Cum sdne smerim? DacI omul cere de la Dumnezeu smerenig spune avaDorotei, el hebuie sI qtie c[ cere de la Dumnezeu ca sd-i trimid pe cineva si-I certe. Necinstea gi dojana sunt leacuri pentru suflehrl m6ndru, de aceea ahmcicdnd te smeresc pe tine din exterior, smere$tete in interior, adicl pregiteqte-{i, educS-li sufletul.

Cum se int6mplS acest 1ucru se vede din urmStorul exemplu.Un ostaq, venind de lapost in cazarmd, inainte de somn, incepu sd-gi facd,

st.iind intre paturi, rugdciunea de seard. Sergentul, vdzdnduJ, lud o gheata gi i-o aruncd in spate, iar singur se inveli cu plapuma. Ostagul nu acordi nici oatenfie aceshri incident, continudnd sd se roage, gi terminAnd, lui ghetelesergentului gi i le lustrui pdnd la sfdlucire. Dimineala sergentul il inhebd peostagul de serviciu cine i-a curSlat ghetele, iar acela ii rdspunse: ,,Ostaguldumneavoasfrd". Iatd un exemplu de smerenie cregtineascd: pentm r5u omula rdspuns cu bine gi a dobAndit un suflet, deoarece dupl aceast4 sergantul i-a devenit prieten, gi nu peste mult timp l-a aflat pe Dumnezeu qi a deveniturmqsul lui Flristos.

Smerania se imparte in trei trepte: incepitoare, medie qi superioard.Treapta incepdtoare: omul este certat, ofensat, defiima! insd tace gi nu se

indreptdlegte, cu toate cd nu are nici o vind.Treapta medie: omul este certat, ofensat, deftimat, insi el nu doar

tace, ci iqi pdstreazl pacea lduntricd gi se roagi pentru ofensatorul sauclevetitorul sdu.

$i keapta superioarA: omul este certat, ofensat, injosit 9i chiar b6tut, insinu numai ce-$i pdstreazd pacea gi linigtea interioard, dar se bucurd 9i simtedragoste penfiu du$manul s6u. ,Ribdarea cu bucurie a injosirilor este semnulsmereniei" (Sf. Ioan Sc[rarul).

MAndria este principalul nod care leagd toate pdcatele, viciile 9i patimile,iar smerenia este sabia ascu{itd care il tae. Nu avem cu ce sd ne mdndrim:trupul gi toate aptih.rdinile ne sunt date de Domnul, 9i toate acestea nu sunt alenoastre, ci ale Domnului. Ale noagtre sunt doar viciile qi patimile, dar sd tem6ndregti cu ele este nebunie. Celor mdndri le este caracteristic sd se enerveze,sd se certe, s[ clarifice, sd se supere, im Sffintul Ioan Gurd de Aur spune: celce-gi pennite asemenea lucruri di dovadi de lipsd de infelepciune. Omul trebuiesi se autoinsfuiasci qi sb-qi formeze un asemenea caracter, incat niciodatS 9icu nimeni sd nu se puni in poar5, sd nu se enerveze, sd nu se mdnie.

Cum sd dobdndim aceasta? Sd presupunem ci, batand un cui in perete,

intAmpldtor ne-am lovit cu ciocanul peste deget sau cd merg6nd pe stradi" am

lunecat, am cdzut $i ne-am vdtdmat piciorul. Ce sd facem? Nu trebuie sd

ciutim vinovalii, si ne enervim, sI ne mdniem, s[ facem g6ldgie; hebuie sAne qprmem singwi noui: ,,Foarte bine, incd pu{in ai primit pentu pdcatele tale,porc desfranat, caineputuros, vacdnesifoasd! Rabdd, in iad e 9i mai stragnic!".

$i durerea va trece. . . Te cerceteazi boala - nu cirti, ci iardqi osAndegte-te:

,,Vrei sd mai trlie$ti, sd mai pAcdtuieqti? Iar moartea nu-i departe, e chiar la

spate".Exact aqa trebuie sd reac{iondm cdnd suntem ocdrdJi, obijduiJi, defrimafi'

clevetifi. $i aici tebuie si-fl spui: ,Acestea i1i smt de folos, smere$te-te, rabddpenfiu pdcable tale qi mullumeqte-i lui DurffIezeu c5-ti trimite balsam pentru

suflet". Iar dacd ne supdrdm cAnd suntem certati $i ne bucudm cind ne laudi

cineva trebuie s[ linem minte ci aceasta e boala sufletului. AtAt ocdrile, cAt 9ilaudele trebuie sd le suportim la fel de calrn qi liniqtit.

Un om oarecare lucra in mind gi pldtea intregului schimb penhu ca aceea

sdJ certe 9i sdJ injoseascd. Odat5, s-a dus in orag. La po4ile ora$ului stdtea

un intelept care incepu s5-l certe; omul, ins5, era vesel qi mulfumit. ,,De ce te

bucuri? se mird infeleptul, eu te cert, iar tu egti atdt de vesel". ,,Iatd de ce,rispunse acela, fiindci eu plitesc bani pentru ocar6, iar tu md cer,ti firi plati '.

Page 32: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

Cu noi este Dumnezeu

Astfel de invif.itori gratuifi noi avem la totpasul, bucuri-te gi inva{i. . . ,,Ca oapi vie, ne indeamni Sf. Ioan Sc6rarul, bea ocara de la orice om".

Smeregte-te! Cei mdndri nu au loc in locqsurile raiului: satana din cauzamdndriei a fost surpat din cer gi sd intri acolo e posibil doar prin smerenie.

DESPREOSANDIRE

,J.{u judecali, ca sd nu fifi judecat'", zice Domnul (Mat. 7,1). Cind srmtemobijduifi Ei injosili imediat trebuie sd ne gdndim: ,,Oare eu niciodatd nu ami{osit gi nu am judecat pe cineva?" Nu trebuie s[J cerfi pe cel care te-aocirit, ci pe sine ! Cu ce mdsurd mdsurdm, cu aceea ni se va mdsura gi noud:daci nu wem si fim judecafi, sd nujudecdm nici noi pe nimeni; wem si fimiubi,ti, tebuie 9i noi s5-i iubim pe toli.

Sf Ioan Scdrarul spme: ,,Cdnd omul igi pldnge pdcatele, el nu osdndegtepe nimeni". De aceea, dacd incet5m sd ne osdndim pe noi, indati ii osdndimpe alfii. Iar cei care il os6ndesc pe aproapele sunt antihriqti care fur6 stipAnireade la Dumnezeu. El, Unul este Drepnrl Judecdtor, pelrftu c6El qtiepredispunereasufleteascd a fiec5rui om, puterea sau neputinla lui, darwile qi aptitudinile lui.

, ,,Cel care are inima curati ii vede pe tofi curali gi sfint', spune Cuv. Macarie' cel Mare, iar cel a cirui inimd e plinb de patimi, pe toli ii vede asemindtori

sie"; cu alte cuvinte, el, ca intr-o oglind5, iqi vede propriile sale patimi in alt'bm. Cei rdnili pe cdmpul de luptd nu cautd si se nimiceascd reciproc, ci seajuti qi se alinS- $i noi aici, pe pimAnt, ca pe un cAmp de lupti; cu tofii sr.mtemrdnifi de pdcat, cu tolii suntem bolnavi sufleteqte 9i tebuie sd fim iertitori unulfali de cel5lalt, sd acoperim cu dragoste neajunsurile aprcapelui. Trebuie s6ier6mjignirile, sd micqorlm rdul, sd semdndm pace. ,J,asd sd te prigoneascd,sptme Cuv. Isaac Sirul, iar tu nu prigoni pe nimeni; lasi sd te ristigneascd, iartu nu rdstigni, lasd sd te ofenseze, iar tu nu ofensa; lasi si cleveteasci asuprata, iar tu nu cleveti".

Este de nepermis sd vorbegti cu cineva pe ton ridicat. Dacd deodatd ininimi a inceput sd ardd mdni4 trebuie si gtii ci aceasta-i de la diavol, fiindcdde la Dumnezeu in suflet intotdeauna e pace gi liniqte. Dar ce s[ facem atunci?Chiar dacd mdnia noastr6 e pe dreptate gi simfim cd avem dreptate in toate,

C..r noi esre Dumnezeu

nu se cuvine sd acuzim omul. Noi deseoriuitim cuvintele in{eleptului Solomon:,,Ceart6-l pe.cel inleleptqiel te va iubi; nu-l certapecel nebuo--'elte vaud'l.'bupi cum spune Sf. Ioan Gurd de Aur: ,,Toati mdniaindreapt-o spre diavol-.el e unicul t[u vrdjmaq invergunat, iar omul orice ar face, intotdeauna e

Brietenul 9i fratele nostru". inainte de a-i spune aproapelui un cuvent tdios,brutal, zi in gAnd de o sutd de ori rugdciunea inimii (Doamne Iisuse lkistoase,Fiul lui Dumnezeu, miluieqte-md pe mine, pdcdtosul) sau prefi tohrl intr-oglumd, atenueazS, principalul sd nuse iqte cearta.

Cdnd in mare incepe fi;rtr;n4 melcul, vdz6ndpericolul se ascmde in cochiliegi se lasd la fund" iar cend firtuna se potolegte gi marea devine iara.,si liniqti@ elplutegte in sus; scoate cdpqorul gi, fericit, se incdlzegte la soare. La fel gi noi,c6nd injur se aprinde lupta, se inscduneazd rdul, hebuie sd ne inarmdm curlbdare gi smerenie gi sd ne ad6ncim in rugdciunea inimii.

i Cum si-i biruim pe toli vrdjmagii, ca ei sd cadi sub picioarele noastre?Trebuie si ne biruim pe noi, fiindci principalul nostru dugman suntem

60 6l

r noi in$ine.

DESPREDRAGOSTE

Cum sd afl5m dacd il iubim pe Dumnezeu? Dacd il iubim pe aproapele?nseamnd cd il iubim pe Dumnezeu ,,Dacdzice cineva: iubesc pe Dumnezerliar pe ffatele sdu il urd$te, mincinos este ! Pentru cd cel ce nu iube$te pe fratelesdu, pe care L-a vdzut, pe Dumnezeu pe care nu L-a vdzut, nu poate sd-Liubeascd" ( I loan 4, 20).

Trebuie si dezvoltim in noi proprietElle dragostei. Fa,ti de orice om trebuiesI manifestdm o atitudine bhnda linigtitn, fiecare cuvdnt sdl rostim cu dragoste.Pe dugmani, pe ofensatori trebuie s5-i iubim, sd-i iertdm, sd-i ajutdm. Cdtreageastd desivAr$ire ne cheamd Domnul ,,Iubi1i pe vrljmagii vogtri, iacefi binecelorce vdurdsc. . ." (Mat. 5,44). Dragostea fa![ de duqmani este principalullucru care il deosebegte pe cregtin de alli oameni.

Unii vor s[ distugd riul cu rdu, insd astfel ei doar il amplifici. Sd nimiceqtiriul, s6-l birui e posibil doar prin bundtate. Prin ce au biruit cei doisprezeceapostoli, pe care ca pe oi, Domnul i-a trimis in haita mare de lupi, adic6 in

Page 33: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

,>62

lumeapdgdnd? Domprin dragoste: Domnul, aimi!6ndu-i la propoviduire, le-a spus: ,,,A.tunci vor cunoaSte cA sunteli ucenicii Mei, dacd veji avea dragosteintre voi". Iar dacd intre noi nu avem dragoste, atunci nu suntem copiii luiHristos, ci copiii diavolului, fiindcd ah-rnci in noi ,,cu tot cu coadd gi cu cap"trdiegte cel rdu, care permanent ne impinge pe noi spre riu. Trebuie sd necur[f;m sufletul de toati riutatea, sd il umplem cu dragoste, qi atunci el, ca unvas ftmfuesmat, se va infilga irn locagurile raiului, unde Domnul il va umple cubucurie cereascd gi har.

Sfinfii p[rinfi spun: ,,O, raiule, raiule! Eupot site rostesc cu buzele, darnupot sd cuprind cu mintea ceea ce Domnul a pregdtit celor ce-L iubesc peDensul".

Dacd o picdturl din dulceala raiului ar cddea in marea siratd, ea s-arindulci toat6. Dac[ o piciturd din dulceala raiului ar cidea in iad, focul deacolo s-ar stinge, s-ar curma suferintele gi iadul ar deveni rai. Chim gi o floarecereascA are un asemenea pret, incdt inheg globul pdmantesc nu se poatecompara cu ea. Iar dacd oamenii ar auzi cdntarea ingereascd, s-ar topi dedragoste. IaE ce bucurie a pregitit Domnul celor care-L iubesc pe DAnsul!

DESPRE CASTTTATE (CURATB)

Trebuie sd qtim cI dup[ moarte sufletul fiecdrui om trece vdmile v5zduhului,rmde sunt ardtate toate faptele, bune gi rele, infipnrite in viap. Existi douizecide vdmi, gi cele mai groaznice, cele mai greu de trecut sunt a l6-a, a l7-a gia 18-a.

Vama a 16-a este vama curviei, unde sunt interogat' cei care au viefuit inafara cunmiei bisericegti;

Ywnaa l7 -a-varnapreacurviei, sunt interogafi cei care au fost cununafi,dar au incilcatjurdmintele credin,tei conjugale;

Vama a 18-a - vama pdcatelor sodomite (homosexualismul), adicd apdcatelor nefiregti, a celor care iqi permiteau sdpdcltuiascd cu sine insugi,precum gi sd aibd relalii nefireqti cu persoane de acelaqi gen.

Conducdtoml acestor vdmi este diavolul Asmodeu. El are sub conducereasa numeroase ogtiri de diavoli desfiinat', care adernenesc oamenii spre plcate

Cu noi esLe Dumnezeu Cu noi este Dumne zeu 6t

curve$ti. Dracii se laudi c[ aceste vimi le trec doanmititi, fiindcd'mu[i suntvinova[i, dar se pocdiesc puf;ni: diavolul le inspirdru5ine fals5. Ins5, cum spunSf. PErinfi, pdcatele ruqinoase sunt arse de ruqine. Daci avem astfel de picate

si nu le-am mdrhrisit duhovnicului, ele au rdmas pe conqtiin{anoastrd 9i ne vorimpiedica sd intrdm in impdrnfia Cerurilor', pentru cE nimic necurat nu va intainEa.

ln ziua Straqnicei Judecdt' vor merge cetele sfinlilor qi primii dupd Apostoli

vor merge feciorelnicii, iar cdntarea ingereascd va fi atAt de minunafi" atdt defrumoasd, incAt oamenii, dacd ar fi auzit-o, s-ar fi topit de dragoste. Dar 9idesfrina{ii, daci se vor pocdi, vor intra primii in rai.

Trebuie sd ne strdduim sd trdim cura! s{ent, sd alungAm toate gdndurile

necurate, sA nu le permitern sd intre in inimile noastre. Sd fdim astfel ca duhulsd domine asupnltupului, iarnu trupul asupra duhului. Pdcatele curviei provin

de la ldcomia pdntecelui (multd mencare), somn indelungat, de la atitudinealibertind fali de penoanele de gen opus. Atunci cdnd ridem mult qi vorbim in

deqerq cand ne ingrijim prea tare de frumuselea fe,tei, hainelor, inseamnd cd in

noi ac{ioneazd duhul curviei. Femeia cre$tin5 trebuie sd se ingrijeascd nu de

frumuselea exterioar5, ci de cea interioard, nu de frumuselea trecdtoare a

trupului muritor, ci de frumrselea nepieritoare a suflehrlui' "Podoaba voastd

sd nu fie cea din afar5: impletirea pIrului, podoabele de aur $i imbrdcareahainelor scumpe, ci sd fie omul cel tainic al inimii, intru nestricicioasapodoabda duhului bldnd 9i liniqtit, care este de mare pre! inaintea lui Dumnezeu" ( I

Petr. 3, 34). Principala cauz[ a pdcatelor desfrau|ui este mandda' ingAmfarea,

osAndirea aproapelui.Domnul ne vajudeca nu numai pentru fapte, ci $i pentru ganduri' Fecioria

(castitatea) nu se referd numai la trup, dar 9i la suflet, la unitatea minlii 9i a

inimii. De aceea gi zic sfin1ii parinS: ,,peeace ten$nez.i s[ faci inaintea oanenilo(

.despre aceasta rugineazi-tesd cuge,tidrinioin-inimd".Iatd un exemplu grditor. O maicl starefl a educat in mhndstire o feti!5

orfanS. Ascultarea fetei era cdntarea la strand, iar cAnd a implinit l8 ani, a

murit. Egumena a postit Si s-a rug at 40 de zlle, cetdnd de la Domnul s5-i

descopere in ce locaguri ale raiului se afl6 fata. In ziua a 40-a a vlzut cumpimdntul s-a deschis qi valuri de foc au anmcat fata. ,,Fiica mea, hr eqti in foc?

Page 34: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

6564 Cu noi este Dumnezeu Cu no. i este Dumnezeu

cu spaimd a exclamat maica starE5, cum de ai nimerit acolo?" ,,Mdicu!d,roagd-te pentru mine, i-a rdsprms riposata, eu merit aceasti pedeapsd. Cdndimi ftceam ascultarea la shand, in biseric6 venea un tAndr gi eu, privindu-l cudragoste, md desfitam qi in gdnd curveam cu el, iar duhovnicului nu i-ammirturisit acest picat gi nu m-am pocdit. $i iatl acum md chinuiesc. . . "

DESPRE NECAZTJRI $I BOLI

Pentu ci avem multe plcate, dintre care multe sunt uitate $i nemirturisite,Domnul ne trimite scArbe gi boli. Trebuie sd-i mu[umim lui Dumnezeu pentruele 9i si le intimpindm ca pe niqte musafiri scumpi, fiindcd ne sunt de mareajutor qi manhlitoare, ne sunt necasare penfu curSlia sufletului. Tiebuie si nedeprindem cu gdndul cd sc6rbele, necazurile, bolile vin ca un guvoi incontinuu,sunt nenumerate - cate au fost in viala noashi 9i inc[ cdte vor mai fi - qinimeninulepoateocoli.. . Sd le intAmpindm 9i sd le pefecem doarcu dragoste,numai si treaci pe al5turi sd nu se atingd de noi - sd nu le permitem sd intre innoi, in inima noastd, sd suferim lduntric, si nu incercdm sd inlelegem de rmde-s 9i pentru ce, in acest caz ele vor l6sa urme murdare, intunecarea minlii gi asufletului. Sdne amintim permanent inelul lui Solomon pe care era scris:,,$iaceasta va trece". Timpul le gterge pe toate. . .

Dumnezeu ne timite bolile partupicatele sdv6rgite, pentrupre?ntAmpinarealor in viitor gi pentru curAfirea suflehiui. Trupul este dugmanul nostru, un calndrhvag, iar boala este cepAstrul care il reJine. Sfinfii pdrinji spun cd pentrufiecare om e folositor sd zacd vreo doi ani la pat inainte de moarte, sd se chinuie,sd se usuce - ca sufletul, curSflndu-se, si poati inha in locagurile raiului.

Iad rm exemplu care vodregte despre aceea cat de groaznice sunt chinurileiadului care ii agteaptd pe cei care cdrtesc in boli, care ,pu se lasa curAili".

Un om oarecare era lintuit de o boalS chinuitoare la pat qi intruna i se rugalui Dumnezeu, cerdnd sd i se termine chinurile. $i iatd Domnul a trimis ingerulcare i-a zis suferindului: ,,Pentru curalirea sufletului tu febuie s[ mai zaci inneputin{a doi ani". Bolnal'ul s-a ingrozil ,,Cum, incd doi ani? E prea mult! Numai pot. . . Dar nu se poate s[ schimb cu ceva acegti doi ani?" ,,Se poate, i-ardspuns Ingerul. Egti de acord in loc de aceasta sd te afli trei ore in iad?".

Bolnavul se gdndi: ,,Tot'pdcdtoqii nepocdi$ se vor munci vegnic in gheenafocului qi sufletele lor deja srmt acolo. Iar eu, doar trei ore. . . ",,Sunt de acord!",rdspunse el. Atunci ingerul a primit sufletul lui in prcacuratele sale mdini qi l-ainchis in bezra iadului. Iar, zburdnd de acolo, ii spuse aceste cuvinte: ,,Pestefei ore md voi intoarce la tine".

Iadul. Stdpdnirea beznei. De jur imprejur - intuneric. R6cnete, strigdte,suspinuri. Fiecare e ocupat de propriile suferinle. Dracii, ca niqte uriagi cuochii arzdtoi,zboard injur, gata de.al distruge pe suferind cu suflarea lor defoc. L-a cuprins groaza, incepu si strige, dar ce e strigdtul lui intre atdteasuspine qi vaiete! $i iati au inceput sd treaci nu ore, ci ani, sute de ani. . .Nefericitul crezu cA a sosit ve$nicia, cd ingerul a uitat de el, 9i qi-a pierdut cutotul cumpihi. fua se afla in chinuri straqnice, cAnd deasupra bemei se revdrsdlumina ingereascd. Cu zAmbet de bucurie ingerul se apropie de el: "Ei, cum i1ieste aici?" ,,Nu m-am a$teptat sA aud minciund din buze ingereqti", gopi incetsuferindul. Ce se intdmpli? Ai promis cd md vei elibera peste trei ore, dar autrecut, cred, deja mii de ani". ,pragul meu, ii rispunse ingerul, hr ai stat aicidoar o ori, !i-au mai rimas incd dou5. . . " Nefericitul gi-a intins mdinile gi serugd: ,,Scoate-md de aici ! Sunt de acord si rabd pe pdmant pentru pacatele

mele pind la moarte, im daci va trebui gi pdnd la a Doua Venire a Domnului,doar si nu mdmai chinui aici!" $i ingerul i-a spus: ,pomnul e milostiv 9i pentrurugdciunile Bisericii eqti slobozit de aici. Dar trebuie sd gtii 9i sd nu uiJi cechinuri groazrice, de nesuferit ii agteapti pe toli pdcdtoqii nepocdi{i. Cel maimic chin din iad nu se poate compara cu cel mai mare chin de pe pim6nt".

DESPREPOCATNTA

,,Eiqgare pdcat, chim qi cel mai mic, influenleazd soarta lumii", spune starefulSiluan. ,,Pdcatul e cel mai mare rdu de pe lumg", zice Sf. Ioan Guri de Aur.Pdcatele noastre de caf,e nu ne-am pocdit sunt rdnile noi cu care il rdnirn pe

Flristos Mdntuitorul: acestea sunt rini groaznice 9i pentru sufletu I nostru 9icicatricele lor rdmen pentru toatd viata.

Dar, cu toate cd srmtem mari pdcltoqi, mila Domnul e asemeni unui oceanimens. Dacd in lume ar rdmdne doar un singur pdcltos nepocdit, El ar fi gata

Page 35: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

Cu noi este Dumnezeu Cu noi esLe Dumnezeu 67

din nou Si pogoare pe pdmint, sd-l afle 9i Sd pdtimeascd pentru dAnsul.Atdta dragoste are Dumnezeu pentru lEptura Sa! PAcatele noastre sunt unpumn de nisip aruncat in oceanul milei lui Dumnezeu; daci ne vom pocdi, eletoate vor fi sp6late, pentru cA aceasta este insuqirea dragostei Dumnezeiegti:El nu line minte pdcatele pentru care ne-am pocdit. Nu trebuie sd p[cdtuim,dar dacd, din mdndrie, am cdzut in pdcat, trebuie chiar pe loc sE alergdm launicul izvor-pocdinla.

Doar in taina pocdinfei poate fi cur[lit gi vindecat sufletul. Pocdin{a - e undar mare dat de Dumnezeu omului, ea igi intinde m6n4 ne scoate din bemapdcatului, viciilor gi patimilor gi ne duce la ugile raiului, ea ne intoarce harulpierdut al botezului. insuqi Domnul ne deschide bralele Sale qi ne primeqte cape fiii risipitori, fiindcd noi tofi ne-am dticit intre doi copaci qi glasul Domnuluine cheamf el rdsuni ca rm clopot de alanni in timpul firtunii: ,focdili-v4 cdS-a apropiat ImpirSlia Cerurilor!" gi vai noud, dacd nu auzim acest glas, nuwem sil auzim! Deja s-a apropiat wemea secerigului, iar noi incd n-am ruptneghinele, incdnu am arat cAmpul nostru gi nu l-am semdnat cu seminle bune. . .

Mulfi se considerd credincioqi, umbld la bisericd, se roag5, dar nu gtiu sdse pocdiasc5" nu-gi vdd propriile pdcate. Cum sd invdSrr sb ne pociim? Pentruaceasta hebuie sd invdjim sd ne controldm permanent pe noi ingine, actiunile,cuvintele gi gdndurile noastre. Dacd observdm ceva negativ, imediat sI neadresdm cu infidngerea inimii cdtre Dumnezeu: ,,Iartd-md Doamne, pe mine,newednicul, 9i md miluiegte!", apoi si mdrturisim picatul inaintea preotului.,rD_lminea!4 cerceteaz5-te cum aipehecut noaptea $i seara, de asemenea,cum fi-ai petrecut ziua, ne povdluiegte ava Dorotei. $i in mijlocul zilei, cind tev-ei ingreuia de gdnduri, cerceteaz5-te". $i Cuv. Simeon Noul Teolog spune:,,ln fiecare seard fijudecata asupra ta, cum fi-ai petrecut ziua: nu ai osdndit pecineva? Nu l-ai ofensat pe cineva cu cuvdntul? Nu ai ispitit pe cineva? Nu aiprivit pitimaq la yreo fap oarecare?".

In sufletul nostru pdcatul e ca un garpe de sub piatrd. Ridici piatra- garpelese duce, descoperi pdcatul - sufletul se curdJd de el. Cdnd descopenmDomnului rdnile noastre sufletegti, El ii interzice diavolului s[ ne ispiteascd.Trebuie si povestim doar detaliat, din tinerefe, totul duhowicuhri gi printr-insul sdprimim de la Domnul dezlegare; mai mult decdt at6t, si aducem roade

de pocdinfd, adicd sd facem fapte bune. Dumnezeu ne va ierta toate picatelenoastre, doat una nu ne va ierta: dacd vom muri {Zrd poc[inld. ,,Ne facempicdtogi, zice Sf. Isaac Sirul, nu atunci cand sdvar$im pdcatul, ci afinci

- ldnd nuJ urdm qi nu ne pocdim de el". $i in ziua Stra$nicei Judecd! Domnulnu ne vajudeca pentru pdcatele propriu-zise, ci pentru faptul cd nu ne-ampocdit de ele.

Un cilugire privea cum oamenii se mdrturisesc. Vede, s-a apropiat un om,s-a aSezat in genunchi inaintea duhovnicului gi incepu sd se pocdiascd; ingenrlii goptea: ,,Pocdieqte-te, pocdiegte-te, tu ai incdlcat legea lui Dumnezeu". $icdnd el se mirturisea din gura lui cddeau $erpi mari $i mici 9i dispdreau. insd 9idiavolul incepu sd-i qopteascd: ,,Ce faci? De ce spui qsa p6cate ruginoase, nuse poate, taci, doar cui i le spui - unui om!" $i, descoperindu-qi ultimul pdcat,cel caxe se mirturisea deodati tdcu $i monahul vdzu cum garpele care pejum[tate iegise din gura lui, inhdinapoi. Preotul l-a infebat ,Nu mai ai nimic?"El a rdspuns: ,,Nu". Pdrintele a citit deasupra lui rugAcimea de dezlegare, darDomnul nu l-a iertat cAnd pleca de la mdrurisire, impreund cu el mergeau qidracii bucurdndu-se: ,*Aga si faci intotdeauna, ii gopteau ei, bravo, pentru cefebuie sd poveste$ti totul, nu tebuie!". $i el a primit cu nevrednicie Trupul luiFkistos 9i a ieqit din bisericd negru ca ticiunele, insolit de un alai de draci.

Un alt om tot se mirturisea ca qi primul, qi la fel igi descoperea picatele gidin gura lui cddeaujos gerpi, insd el cu toati inima s-a pocdit, nu a ascultatgoptirile drdcegti, nu a ascrms nimic ai ingerul i-a pus pe cap cunund si a plecatde la mirturisire luminos, bucwos; cu wednicie a primit Trupul lui Flristos qiera infldcdrat tot; dracii nici nu cutezau sd priveascd la el, au fugit departe 9iingerii erau ldngd el.

Picatele mmi, de moarte trebuie si fie depldnse pAnd la moarte. Iatd unuldintre ele, foarte rdspdndit in zilele noastre - avortul. A face avort inseamni aface omucidere. Cdnd omul se zimislegte in pAntecele mamei, el deodatdprimegte de la pdrinlii sdi suflet, de aceea, ucigand pruncul in burtd, mamaucide copilul, omul, cu toate cd el incd nu a apdrut pe lume.

Judecata cetdleneascd pedepse$te aspru pentru omor, il izoleazd pe ucigaqde societate, il inchide in inchisoare sau chiarii ia via{a. $i dacd legea omeneascdpentu ucidere pedepsegte atdt de aspru, oare cum va fijudecata lui Dumnezeu

Page 36: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

6968 Cu noi esre Dumnezeu r ' - r r rn i aql- a l l l rmnaTF5rl

care ii va ajunge pe uciga$ii de copii! In ziua Stra$nicei Judec[!i tolicopiii, uci$i in pintecele mamei, se vor infeli$a maturi gi pdrinlii vor finevoili sd rispund5...

O femeie, medic-genicolog, care a activat in acest domeniu 25 de ani,foarte tare se mdndrea cu profesia sa, umbla permanent cu capul sus. $i iatdi se ariti o viziune: parcd sti pe un munte inal! im in jur - o mullime mme depopor gi toli acegti oameni ridici m0inile, arati spre ea gi, apropiindu-se,strigi toli intr-un glas: ,,Tu egtiucigaga noastri! Tu eqti ucigaqa noastrd!". Ocuprinse oroarea: strigdh:l groazric a trezit-o. insd glasurile o urmdreau qi ea ainleles cd indeplinea funcfia de cdldu, care poartd in sine un bagaj imens depdcate - mult'mea oamenilor omodli.

E picat nu numai sducizi un copil, dar qi si sfituieqti pe cineva sd facdacestpdcat. Pravila Apostolicdgldsuieqte: ,,$i pentu cei care au ucis copilul inpdntece gi pentru cei care au s{Etuit aceeagi pedeapsi: 10 ani sd nu seimpirt$eascff'. E un mare pdcat qi toate modalitilile de contracepfie. Cregtiniiortodocgi nu febuie sd le accepte.

Ca sd nu nimereascd in chinwile vegnice, mama care a ficut avorhri, trebuiesd-qi deplingd p0nd la moarte acest picat groazric al uciderii de copii, si sepocfiascd inaintea Domnului pdnb la moarte. Diminea!4 ridicdndu-se din pa!sd vind la icoane gi cu metanie pdnd la pdmAnt si zicd: ,,Doamne, iarti-mi pemine, ucigaga!"; la fel gi inainte de somn, in:ainte de masd gi dupd masd. Trebuiesd se roage neinceta! sd posteascd (de dorit miercuri gi vineri in genere si numdndnce nimic gi nici ap5 sd nu bea), sd facd fapte bune, mai ales dugmanilorsdi qi sd rabde toate ocdrile, jignirile, bolile, intotdeauna plAngAndu-gi acestpdcat straqnic. ,,Doamne, mai bine pedepseqte-md aici, iar acolo miluieqte-m5! ". Iar mamele pe care nu le-au cercetat bolile gi sc6rbele, trebuie sd ceardca Dumnezeu sd le nimitd gi c6nd le va fimite sd nu cArteascd, ci si se bucuregi s[-i mullumeasci Domnului.

Orice pdcate am sdvArgi, in nici un caz nu se permite sd cddem indeznddejde, sd ne temem cd Domnul nu ne va ierta. ,pezrddejdea omuluieste bucuria dracilor", spune Cuv. Varsanufie cel Mare. Nu hebuie si nedemdddjduim, ci si linem minte cd Tatdl nostru Ceresc are aga o dragostepentru noi, cum nu a awt-o nici o mamd din istoria omenirii pentru copilul ei.

Cdli oameni triiesc astizi in lume $i cali incd vor trei 9i toli au picihrit 9ipdcdtuiesc Ai fiecare igi duce pedeapsa pentru plcate, dar dacd ar fi si aduni

toate suferin{ele omenegti, toate necazurile, toate chinurile qi si le tomi inn-unpahar, acesta va fi pdharul pe cme l-a bdut pentru noi, picdtogii, Iisus Flristos.Tot neamul omenesc se afla sub blestem, sub stipdnirea diavolului qi nimeni,in afard de Mdntuitorul Hristos nu putea si ne rdscumpere, sd ia pdcatele

noastre asupra Sa. Rdscumpirarea s-a ftcut gi Domnul, ne-a lEsat nou5, dupdmare mila Sa, credinla qi pocdinfa;'ca un tati iubitor, El cu mare dragoste 9ibucurie ?l primeqte pe orice fiu risipitor, pe orice plcdtos care se pocdieqte in

bralele Sale qi nu va pomeni pdcatele noastre in veac, insdnu tebuie sd abuzdm

de dragostea Domnului. Pentru mdntuirea sufletului trebuie sd ne jertfim

sdnitatea, bunlstarea gi dacd va fi nevoie, chim 9i viafa. Exemplu pentru noi

este Flristos: El ne-a ardtat calea spre rai - calea Crucii, calea suferintelor, alti

cale spre impdrdgia Cereascd nu-i.

DESPRE VIATA VIRTUOASA

Noi, oamenii, tr6im pe pdm6nt ca in palm6. ,gnde este omul, acolo e 9iDumnezeu", zice Sf. Antonie cel Mare. Toate faptele noastre, cuvintele gi

gdndurile sunt controlate gi de rai gi de iad, 9i de Dumnezeu 9i de diavol.

Atunci c6nd ne pocdim de picate gi ne strdduim s[ ne indreptim viaJa, luptdm

cu patimile qi viciile, suportim cu rdbdare bolile, scdrbele, ocirile, defiimdrile'nu cdrtim, ci pentru toate mu[umim lui Dumnezeu, atunci tot cerul se bucutd

de mdnnrirea noastr5. ,Nu existi nimic mai frumos qi maiplicut decdt suflg1ul

-_bun-|, _exc- lami Sf .Ioan Gurd de Aur. El infrumusefeazd"tot omull'. Iar c6nd ne

certdm, ne obijduim, ne mAniem, trdim o viafd desfrAnatd 9i nu vrem sd nepocdim, atmci tot iadul se bucurd de pieirea noastrS.

Nimic nu trece firi urmd. Faptele bune ale omului merg inaintea lui : la

vimi, in ziua Sfagnicei JudecSt' ele il vor indreptili 9i el va primi cunund de la

Dumnezeu. La fel gi toate faptele murdare, viala spurcatd, desfr6natd, chiar 9ifiecare cuvAnt deqert, murdar, nu dispare fdrd urm6, ci se inscriu de duhurile

rele care le repartizeazd dupdvdrm.

Page 37: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

7t70 Cu noi este Dumnezeu Cu noi este Dumnezeu

Sluga Ivan, un om deosebit de bun, aflat in slujba unei bdfdne moqierese,primea cergetorii, ii hrinea, ii imbrdca, ii incdl,ta, adici nu trdia pentru sine, cipentu aproapele, indeplineaporunca lui Flristos. $i intotdeauna se rugapentustlpdna sa care se deosebea in toate de el: era foarte asptd, zgdrcitd, ttdianumai pentru sine. $i iati, cu rugdciunile lui Ivan, Domnul a inlelepliro pestipAnd cu o vedenie. ingerul a adus-o in locaqurile raiului gi i-a ardtat un palatde o nespusd frumuse1e. ,,Pen[u cine este pregatit?", intrebd boiereasa- ,,Pentusluga ta, Ivan", i-a rdspuns Ingerul. ,,Ei, dacl lvan are aga palat, atunci imiinchipui ce palat o sd am eu", se gdndi stipAna qi, ca rdspuns la gdndurile sale,i-au ardtat o micd bojdeucd veche in afara raiului. ,/.sta-i penfu mine?", s-aindignat ea. Eu doar sunt o doamnl de vi{5 nobili, iar el - o simpli slugd. Cenedreptate !" $i atunci i s-a rispuns: ,,$tii de ce Ivan are un asemenea palat?Fiindcd el himite foarte mult material de construcfie qi avem din ce construi,iarde la tine nu vine nimic. . ." Dup[ aceastd viziune, cucoana s-a dus la biserici,s-apociit $i a inceput s-o imite in toate pe sluga sa: primea cerqetorii, ii imbric4ii hrdnea, in speran{a cd va primi gi ea un loc in rai.

ingerul Domnului i-a spus lui Pahomie cel Mare: ,,Cel care prin viala sapAcAtoasA s-a fbcut mort pentru Dumnezeu gi virtute, acela r5spande$te oputoare de mii de ori mai putemicd decAt cadavrul, de aceea nu ne este cuputinti nici si stim, nici s[ trecem".

Nici cr.rvarii, nici t6lharii, nici be$vii, nici clevetitorii nu vor mogeniimpArffaCerurilor. Doar in locqsurile raiului nu-i nici rachiu, nici tuhm . . .

Doi be{ivani au bdut pina se ldsl noaptea, apoi s-au dus la rdu, unde erao barci qi au vrut sA treaca pe cel5lalt mal. Au urcat in barcd qi incepurd sdvisleascS. Au vdslit cdt au vAslit, iar malul tot nu se vedea. S-au chinuitpAnd-n zori gi, cAnd colo, descoperd cdnu au dezlegat barca: au vdslit, darnu s-au migcat din loc I

La fel, qi oamenii, care se afl5 sub stipdnirea patimilor gi viciilor, bat pasulpe loc ca nigte orbi gi niciodatd nu vor vedea lumina adevirului. Pentru adobdndi virtulile pe primul loc nu trebuie sd fie pus trupul, cdruia i se oferdtoatibundstarta, ci suflei:l. Pe lume existi oameni, asemenea soliei milionarului,bancherului vestit D. Morgan, care pe patul de moarte, a poruncit slugilor sdi se aduci rochia preferatd: dorea inc[ o datd s-o vada. Cand i-au adus rochi4

muribunda tremurAnd a inqficat-o, a strdns-o la piept qi pe loc a murit. Nu aureugit sI i-o scoati din mdini gi au fost nevoili s-o taie cu foarfecele. Iati ce aluat nefericita cu sine in cealaltd lume: o bucatd de cdrpd qi o mulfime mare depicate nem6rturisite !

Iar noi, cregtinii, plecind din lumea aceasta, trebuie sd ludm cu noi nusumedenia pdcatelor, nu o cdrp5, ci mulfimea faptelor bune $i suflehrl cuIi$t.

Grecia era in rdzboi cu Turcia. Ostqsul Nicolae se ducea spre campul delupt[ Ei, fiind deja vremea sprea seard, hotdri sd poposeascd la un hotel.Noaptea, fiica stipanului, firlburati de patimi trupegti, incepu s[J ispiteasc5:iar el cugeta aga: ,poar eu merg la rizboi pi pot sd mor in bdtilie, 9i daci voiface acest pdcat de moarte, cum mI voi infiliqa in necurdlie inaintea luiDumnezeu, ce rdspuns ii voi da?". $i nu i-a deschis uga. A adormit 9i i se ardtdun vis: se dbdea lupta dintre greci qi turci, ba o parte biruia, ba cealaltE; o luptdcruntd $i tot cempul era plin de cadavre, iar printre ele se afla doar un locliber. $i aude un glas: ,,$i tu trebuia sd mori ca qi toli ace$ti osta$i, dar, fiindcain noaptea aceasta nu l-ai ascultat pe diavol, nu ai fost de acord sd pdcItuie$ti- pentru aceasta vei rdmdne viu". A doua zi dimineafd Nicolae igi continudcalea, veni la locul bltiliei 9i totul era exact cum vdzu in vis: se dEdea o luptdcr6ncen5, c6mpul era plin de cadavre qi doar el s-a sculat dintre ele nevdtdmatgi cdnd a vizut locul liber qi-a amintit visul qi i-a mulfumit lui Dumnezeu . . .Astfel, dacl omul se pdzegte pentru Domnul de pdcat, dac[ duce o luptdneimpScatd cu diavolul, adicd pdzegte cu bdrbd{ie, ca un ostag viteaz al luiIlristos, calea adev5rati a mantuirii, atunci Domnul neaplrat ii va ajuta, il vapdzi in orice loc qi pe orice drum.

A6adar, nici pe o clipl nu trebuie si uitim, cd Ochii Domnului permanentprivesc la noi gi ci Domnul qtie tainele ascunse ale inimii noastre. ,,sti Domnulgi cerceteazi mintea ta, cugetele gi migcarea gAndurilor, wea sd qtie il cauli peEl, din toatd inima sau nu?" (Cuv. Macarie cel Mare). De aceea, intotdeauna,aflAndu-ne in prezenla Lui, noi trebuie cu severitate sd ne controlirn faptelenoastre, gAndurile gi sentimentele gi sd facem aceasta nu ca nigte robi care setem de pedeapsd, ci precum copiii iubitori, care au grijA si nuJ supere sau sd-I intristeze pe tatil lor.

Page 38: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

7'72 Cr noi este Dumnezeu Cu noi este Dumnezeu

DESPRE PRIETEIYIA CU LTJMEA

, frietenia cu lumea este dugmdnie impofiva lui Dumnezeu", spme Sf Ap.Iacov. ,,Ce mi-a dat mie lumea? intreabd Sf. Simeon Noul Teolog. $i cedobAndesc acum cei care se afld in lume?"

Iati sti un copac, qi doi gobolani ii rod, pu{in cAte pulin, tulpina. . . Iarjosse afl5 un lac fdrd fimd gi in el m crocodil care gi-a deschis larg botr-rl infioritor,iar pe copac std un om gi diavolul il ispitegte; ba ii arati un m[r, ba altul, qiomul, fiind ademenit, mugci din mir gi uiti cijos e lacul gi moartea - atdt deaproape ! - iar qobolanii continui sd roadi tulpina.

$obolanii sunt ziua gi noaptea, copacul - viala lumeasc5, iar lacul cucrocodili - gheana iadului. Diavolul zi qi noapte ne ispitEte pe noi cu bunurilep6mdntegti. NuJ asculta! pe el, nu vE supuneli lui . . .

Imaginali-vd cd mergeli cu trenul. Vd aflali intr-un compartimant, discutalicu insot'tonrl gi priviti distat prin gean, iar dincolo de sticla geamului se perinddpiduri, cAmpii, rduri, orage gi toate trec pe alituri, pe aldturi, pe al5turi. . .Astfel trebuie sd trdim conversAnd cu Dumnezeu gi las-s5 treac5 pe al5turichipul acestei lumi, sd nu ne abati de la discufie.

Calea pe care merge lumea ce nu qtie de Dumnezeu este larg[ mu[imi deoameni merg pe ea. Diavolul qi-a pus pe ea capcanele, gi-a impr6qtiat mrejele- bogS{ia, disfact'ile, pldcerile - 9i oamenii nu observ5 cd merg spre pieire qi,cd sufletul le este mort cu toate ci inc5-s vii . . .

Credinfa in Dumnezeu este sufletul poponrlui, gi c6nd credinfa se stinge, else preface intr-un cadavru puturos, care ugor se descompune qi putreze$te.

,,Cind moare un om apropiat qi iubit, suntem indurerafi qi pldngem, zice Sf.Ioan GurE de Aur, iar c0nd ne moare sufletul, pentru cd mergan pe calea cealarg5, noi rAdem".

Dar gi noi, credincioqii, rebuie sI tr{im in lume: nu fiecare poate ieqi din ea.Cum atunci sd ne ferim de spurcdcirmea pdcatului, cum si ne ferim de ispiteleei, sd rezistdm tenta{iilor ei? Precum pegtele din mare sau din ocean nu sepdfiunde cu sarea acestora; la fel gi noi, trdindin lume, tebuie sd nu ne imbib5mcumurdiria ei, cuviciile qipatimile ei.

SE ludm de exemplu ,pacostea" omului modem - televizorul. Mulliuedinciogi intreabS, e picat oare sd-l priveqti? Sd explicdm printr-un exemplu.Pe episcopul Novgorodului Ioan il ispitea necuratul: s-a aciuat in spilStorullui. Iar episcopul niciodati nu se atingea de nimic firi a insemna obiectul cusemnul crucii; a ficut cruce sphl5torului 9i l-a legat pe drac cu puterea luiDumnezeu. Diavolul insd, terndndu-se de pedeapsa,,gefului" s6u incepu sdJroage pe episcop sdJ elibereze, promilAndu-i ci-i va indeplini orice dorinfd.Episcopul cdzu de acord: ,,Bine, te voi elibera, numai sd md duci chiar in

aceastd noapte in sfhntul orag Ierusalim - eu trebuie sd slujesc acolo un Te

Deum qi sd md inchin Mormdntului Domnului". Necuratul a luat chip de calinaripat gi epsicopul Ioan a zburat cilare pe ddnsul intr-o singurd noapte laIerusalim gi inapoi.

Reise cdpentru o faptibmipot' folosi nu numai televizoml, ci 9i pe necuratul!Dacd la televizor ar ardta gi m invdJa cum sd-L afl5m pe Dumnezeu, cum si ne

iubim aproapele, dacd ar povesti despre castitate gi morali, despre trezvie'adicd dacd ar educa sufletul omului pentru mdnhrire 9i viala veqnicS, in acest

cazai ptteapivi televizorul. Dar fiindc5, pe micile ecrane noi nu vedemaceste lucruri, ci doar rdzboaie, omoruri, amoralitate plus lec{ii de ateism, elnu aduce nici un folos sufletului.

Aqadar, nu iubiji cele din lume ! CIfe aceasta ne cheamd pe noi Domnul,

aceasta ne invald sfin{ii p[rint'. ,f,recum acolo unde este glod se adundporcii,iar unde e floare qi mireasmd se adrmd albinele, la fel gi acolo unde srmt cintece

desfidnate se adrmd dracii, ianmde se aud cAntiri duhovniceqti pogoard Harul

Duhului Sfbnt gi sfinlegte buzele, sufletul qi casa noastr6, este chemat 9i vineHristos", spune Sf. Ioan Gurd de Aur. Domnul ne fbgdduieqte viald noud,

- bucurie vegnicd; pentu aceste bunuri vegnice sd ne lipsim de cele rT emelnice,

sd ne rdstignim lumii gi sd ducem o lupti neimpdcatd cu ea.in aceasti luptn trebuie si fim tari, credincioqi lui Dumnezeu pdni la moarte'

Dumnezeu il cheaml pe fiecare la calea mintuitoare, insd El este r6vnitor 9i nu

rabdd cdnd omul il trddeazi pe El 9i incepe sd slujeascd lumii.Iati o povestire cu povali. intr-un sfdnt locag trdia un ascultltor (posluqnic),

care c6nta in corul monahilor. Avea o voce minunatd, cea mai bund din cor, qi

poporul intotdeauna se delecta cu c6ntarea lui. Odatd, in mdnlstire veni un

Page 39: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

7'74 Cu nol este Dumnezeu Cu noi este Dumnezeu

profesor de la conservator Ei auzindu-I, incepu sdJ convingd s[ lase mdnistirea

9i sd vind la shrdii. Profesorul a venit gi a doua oard, 9i a treia, il ispitea in fel 5ichip: vei fi impresurat cu flori, dus pe maini . . . $i l-a ademenit: ascultitorul al5sat m[ndstirea. Au trecut cdfiva ani qi intr-o zi egumenul mlnSstirii, trecdndprin curte, vdzu la poartd un cer$etor cu nasul bandajat gi cu mdna intinsd. I-a dat o monedd gi merse mai departe, dar cergetorul l-a oprit: ,,P[rinte, nu mdrecunoa$te,ti? Eu sunt cAntirelul care am cantat aici...",JVIi-amintesc... Darce s-a intAmplat?" ,,Vai, pdrinte, un necaz mare . . . " $i i-a povestit cum s-a dusin lume, cdnta qi era sldvit de toli - impresurat cu flori, dus pe mAini. Apoi insifdcu cunogtinti cu nigte oamaf dubiogi gi s-a molipsit de o boalA contagioasa,care i-a distn:s gdtul gi nasul. ,,$i nimeni nu mai avea nevoie de mine, m-aualungat cape un cdine. . .",p4 zise duhovnicul, Domnul e rdmitor. El li-a datdar ca s5-I slujegti, ca sd-L sldvegti, iar tu L-ai trddat, 1i-ai dorit slavd 1ie, iarnu lui Dumnezeu. Pocdiegte{e !"

Iati cum febuie sd mergi dupb Flristos: sd laqi totul, sd nu te temi de nimic,sd nu-! pard rdu de nimic; aga Sf. Ap. Petru qi-a ldsat mreaja sa, aga vdduvasdracd a dat ultimii doi bani; 9i toli oamenii cuviogi, care s-au dstignit lumii, nuaveau nici o bogi{ie, decdt unica bogdfie nemdsuratd - harul Duhului Sfint.Brmurile pdmdnteqti, ca niqte cdrlige, ne lin strans, ne apleaca spre pemant $inu ne lasd la Dumnezeu; iar cdnd vom pune pe primul loc mAntuirea sufletului,atunci celelalte ni se vor adduga noud.

Principalul consti in alegerea noastrd, in hotirdrea de a merge dupa Fkistos;vizdnd aceasta, Domnul ne trimite har, iar cind omul cunoa$te ce inseamndharul lui Fkistos, el uitd toate grijile lumegti, toati degerticiunea acestei viefi,uiti cele p6mdntegti, wemelnice, ca sd mogteneascd viata ve$nicd. Mantuirease savar$e$te atunci cAnd voinla noastrd liberd se intdlnegte cu voia luiDumnezeu. Voia lui Dumnezeu e ca fiecare si se mdntuiasc5, rar ceea cefacem impotrivavoii lui Dumnezeq neapdrat duce lapierzanie. De aceeatebuiesi ne predim voii lui Dumnezzu 9i in toate cazurile viefii, intotdeauna qi oriundesd repetim in gdnd: ,,Doamne, fie voia Th cea sfintE, nu cum weau eu, ci cumwei Tu, pentru cd eu sunt prafgi cenugd".

DESPRERUGACITINE

Domnul a zis: ,,Fird de Mine nu putefi face nimic". Trebuie neincetat sd nerugAm, sd-L chemdm in ajutor pe Dumnezeu, pentru ca El si ne dea puteri inlupta cu picatul.

Rugiciunea inseamnd convorbirea cu Dumnezeu, ea e insolitoarea noastrdde nidejde in locagurile raiului. O astfel de rugdciune trebuie sd dobdndim gis-o pistrdm in inima noastrS. Iar pentru aceasta trebuie si cerem de laDumnezeu ca El sd ne-o ddruiasc5.

Omul se alimenteazi din citirea CuvAnhrlui lui Dumnezeu. C6nd ne rugdm,atunci vortim cu Dumnezeu, iar c6nd citim Sfrnta Scriphrd, Domnul vorbeqtecu noi, ne descoped voia 54 ne invali cum sd tiim ca sd ne mdntuim. Crqstinulortodox in mod obligatoriu trebuie si citeascd Sfinta Evanghelie, fiindcd ea iidi lumin;area minlii, sufletului gi inimii. ,,Sufletul inlelege din Scripturd ce estebun qi ce este rdu", zice Cuv. Serafim al Sarolului.

C6nd citim o carte laic5, sufletul involmtar receplioneazd starea sufleteascda autorului care a redat pasiunile sale; citind multe cdr,ti de acest fel, noi inginedevenim pdtimaqi, bolnavi sufletegte; mintea se intunec6, igi pierde curdlia qiintegritatea. Iarahmci c6nd citim SfintaEvanghelie, depe paginile ei se revarsS,ca un $uvoi, harul qi sufletul primegte duhul lui Hristos, iarllristos este idealuldesdvdrqirii, idealul smereniei, El ne va conduce la viala vegnicd, la bucurianetrec5toare.

Se spune cd cei care citesc Biblia igi pierd minlile. Da, aqa qi se int6mpl5,numai trebuie sd infelegem corect acest lucru: omul, citind Biblia, asimileazdduhul lui Flristos gi iese din mintea lumeasc{ la cea duhovniceascd, adicd incepesd gAndeascl corect qi normal.

Neapdrat sd citili Evanghelia! Dacd nu o ave{i, faceli rost de ea. Facelirost gi de o carte de rugdciuni gi ruga{i-vd: citili, stdnd cu evlavie inainteaicoanelor; rugdcirmile de dimineald qi de seard. Urmat' principiul: dacd nu voiciti rugdciunile de sear[ - nu md voi culca, nu le voi citi pe cele de dimineaJd -nuvoi mdnca.

Neincetat, fird grab5, in duhul pocdinlei trebuie sd rostifi rugdciunea inimii:

,poamne lisuse Fhistoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieqte-md pe mine pdcdtosul

Page 40: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

76 Cu noi este Dunnezeu Cu noi este Dumne z eu

(pdcltoasa)". Aflmci cdnd rostim aceasti rugdciune, se sfintegte aerul qi trupulqi duhurile rele se tem s[ se apropie de noi: ca gi cum suntem irrconjuraJi de uncerc de foc pe care ei nu pot s5-l treac6. Aceasti rugdciune scurt5, convenabild9i m6ntuitoare, il ferege pe om de stricdciuneapicah-rlui, de vrej itori $i ficitod'de rele. ,,Tofi cregtinii trebuie se practice rugdcirmea inimii in scopul pociinlei

9i chemErii Domnului in ajutor, aceasti rugiciune trebuie ficuti cu credinld gifrici de Dumnezeu, cu mare atenlie fald de gdndul qi cuvintele rugdciunii, cu

. infrdngerea inimii", scrie episcopul Ignatie Breanceaninov.Iatd un exemplu care vorbeqte despre puterea rugdciunii inimii. Odatd,

mergea rm tren rapid. La rm moment dat mecanicul locomotivei vede: inainte,departe std un cdlugdre gi fluturd din men5: opreste-te! Mecanicul a oprittrenul; s-a dovedit cd traversele ciii ferate erau des{bcute, incd pulin gi seproducea accidantul. Au reparat calea gi qi-au amintit de cdlugdre: oare mde-i? S-au gdndit cd a intrat in tren gi au pomit sdJ caute prin vagoane. intr-unvagon vid un monah Eezind pe scaun qi trdgdnd metaniile: Doamne IisuseIkistoase Fiul lui Dumnezeu miluiegte-mb pe mine pdcitosul. ,,Tu eqti acelacare a oprit trenul?", ,,Nu, cum se poate!"- ,,Cine sd fie atunci?" ,,Nu gtiu".Pasagerii au confirmat c[ el nu a iegit nicfieri, permanent aflindu-se in vagon.Dar ce s-aintAmplat, toh4i? Pentu rugiciunile cdlugdrului Domnul a trimis rminger in chipul lui, care a gi preinGmpinat accidentul.

Este foarte folositor gi mAntuitor pentru suflet sd spui rugdciunea,,Ndscdtoare de Dumnezeu, Fecioari bucuri-Te, Ceea ce eqti plini de darMarie, Domnul este cu Tine, binecuvdntati eqti Tu intre femei qi binecuvdntateste rodul pintecelui Tdu, cd ai ndscut pe Mdntuitorul sufletelor noastre".Tradilia Sfinflor Pirinli ai secolului VIII spune, cd cel care cu atenlie, firdgrabd va rosti aceastd rugdcirme de 1 50 de ori in zi, se va afla sub o protecliedeosebiti a Maicii Domnului.

C6nd ne adresim inrugdciune cdtre Dumnezeu 9i El nu indeplinegte imediatcerin{ele, irseamnd cd sau ele nu ne sunt de folos, sau, ca un Tati iubitor, weasd {im mai mult impreund cu Ddnsul. Domnul ne iubeqte 9i are bucurie atuncicAnd fiii Lui vorbesc cu D6nsul. Doar dacd ne-ar implini imediat cerintele, noipe loc am uita de DAnsul.

Datoria noasffi e si ne rugdm neincetat gi sd lucrdm. Un pescar il ducea cubarca pe un ,,liber-cugetdtor". S-au indepdrtat de mal, iar pasagerul il zoreape vdslag: ,,Mai repede! IntArzii la serviciu!" In acel moment observd cd pe ovdsl[ e scris ,,Roagi-te", iar pe cealaltd ,,Ltrcreazd".,,Pentru ce ai scrisacestea?" intrebi el mirat. ,,Pentru a fine minte, rdspunse pescarul, ca si nu uitcd trebuie sd md rog gi si muncesc". ,,Ei, e clar cd toti trebuie sd munceascd,dar sd te rogi - ,,liber-cugetitorul" dldu din mdnd - nu e necesar. Nimlnuinu-i trebuieqte aceasta!" ,,Nu-i trqbuie?" il mai intrebd odatd pescarul, 9iscoase din apd vdsla pe care era scris ,,Roagdte", gi continud si vdsleascd cuo singurd vdsli. Barca incepu sd se invdrteascd pe loc. ,,Vezi, care-i roshrllucrului firi rugiciune? Ne invArtim pe loc, nu-i nici o miqcare inainte!"

Aga gi in marea vietii: pentru a trece pe celdlalt mal, in vegnica qi fericitaviafd e nevoie de doui vAsle: rugdciunea gi munca.

Trebuie sI ne rugdm unul pentru altul: lu6ndu-ne de miini, ajutAndu-nereciproc, susfindndu-ne, si mergem pe calea mdntuirii. Cuviosul Serafim alSarovului, care a awt o via!5 sfhntd, a atins a$a un nivel al desdvdrgiriiduhovnicegti, incdt cu puterea rugdciunii sale putea si elibereze sufletele diniad. Odati, a venit la el o femeie gi incepu sd se pl6ngi, suspinind: ,praguleP[rinte, roagA-te pentru fiul meu cme a murit fIrI pocdinla '. Cuviosul refi:zd,considedndu-se pdcdtos, insi mama l-a induplecat qi in timpul rugdciunii el s-a desprins depodele, s-a ridicat in aer qi cu duhul a intrat in iad; qi a zmulssufletul t6n6rului rdposat chim din ghearele dracilor, din gura iadului.

R[posalii au mare nevoie de rugicirme. Nu se permite in nici un caz ca celmort sd fie pomenit cu rachiu gi vin: el nu are nevoie de rachiu, ci de rugdcimi.Rdposalii nu mai pot sd se roage pentru sine, ei aqteapti rugdciunile noastre.Cel mai mult sufletul me nevoie de rugiciuni in primele 40 de zile, cdnd trecevdmile v[zduhului gi asupra lui se sdvdrqegtejudecata particulat{. De aceea,c6nd cineva dintre apropialii noqhi pleacd ?n alti lume, trebuie sd comanddmla cdt mai multe biserici patruzeci de slujbe -pomenirea pe parcursul a 40 dezile,infiecar.e zi cel r5posat sd fie pomenit la Parastas (panahidd), la Psaltire,sl- se dea mult[ milostenie, cednd ca sd se roage penfu acest suflet. Astfel,neincetat pomeninduJ, cu ajutorul Bisericii, cu multe ruglciuni poate fi scossufletul din iad. Biserica nu se roagd pentru sinucigaqi: sinuciderea e rur pdcat

Page 41: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

78 Cu no1 este Dumnezeu Cu no i este Dumnezeu

stragnic, picat de moarte, huld impotriva Duhului Sfhnt, lagitate gi lipsi devoinli- Pravilabisericeascd gldsuiegte: ,,E permis[ rugdciunea dompentru aceisinucigagi, care s-au sinucis fiind in stare iresponsabild, adicd incongtientd(alienalii)". insd dacd omul, chiarbolnawl psihic, s-a sinucis fiind conqtient,nu se permite ruglciunea pentru el.

intr-o scrisoare a plrintelui Serafim de la muntele Athos este urmdtoareapovestire. Un cdlugdre athonit i-a povestit lui ce l-a determinat si vind lasfafia mindstite. ,,Cdnd tdiam in Rusia, povestea el, credeam in Dumnezeu,dm md duceam rar la bisericd gi nu intotdeauna lineam posturile; in generaltrdiam nepdsdtor. insd Domnul a binevoit ca sd mi se arate ingerul gi sd mdconducd prin niqte tuneluri intunecoase gi puturoase; auzeam acolo gemete,suspinuri gi strigdte, care deveneau din ce in ce mai putemice. Deodati, amiegit laun loc deschis rurde se aflau niqte cuptoare mmi incinse-din ele rizbiteaustrigdtele 9i suspinwile. Para focului incoldcea cuptoarele. Ingerul se ndpustispre una dintre ele gi scoase un om ferecat in lanluri. Omul era negn.r; ingeruls-a atins de el, de lanfurile lui incinse gi acestea brusc au cdzut de pe mAini gide pe picioare. Iar cdnd s-a atins de fupul lui, toati cenuqa a zburat de pe el,ca o coaj6. ingerul a irnbr5cat pe trupul lui straie albe 9i fala lui s-a luminat deo bucurie cereasci. Eu am intrebat, din ce cauzi s-a ficut o asemeneaschimbare gi ingerul mi-a dspuns: ,/.cest om mergea la bisericd de douS-treiori pe an, fineaposturile, darnu intotdeawra, numai prima gi ultima siptdm6nS,nu purta cruce la gdt, nu citea rugdciunile de dimineafi gi cele de seard, nu seruga inainte de masd qi dupd masd, bea, fuma, cuwea, iar la mdrturisire nudescoperea pdcatele, le tdinuia, se mu{umea sd zicd doar: am gtegit cu lucrul,cu cuvdntul gi cu gAndul", se impdrti,sea spre osdndd 9i a murit fErE pocEin15.Prin urmare gi-aprimit rdsplata dupd fapte ! Dar rudele lui care *urt oameni deduh ortodox curat, dupd moartea lui, s-au rugat cu osArdie, au dat milostenieqi penfu rugdciunile Bisericii, Domnul m-a trimis sd eliberez acest suflet diniad. Si qtii, mi se adresd ingenrl, cd 9i locul tdu e aici, in aceste cuptoare, dacdnu-fi vei indrepta via!a". Iatd ce i-a povestit monahul attronit pdrintelui Serafim.

Noi, cei ce viefuim pe pdmdnt, nu trebuie sb uitim acest exemplu. Mul1idintre noi se afli pe aceeagi cale, pe care era qi acel cilugdre, 9i pentru a nu

ajunge acolo, unde se gisesc p5cdtogii nepoc[ili, trebuie sdne pociim, c6tmai este timp. Doar pentu noi nu va avea cine sd se roage.

DESPREBISERICA

in afara Bisericii nu existd qi nu poate exista minfuire. Lumea, in caretrdim, e marea viefii, Biserica e corabia 5i cArmaciul ei e Insugi Flristos. ExistiBiserica Cereasc5, Triumfbtoare gi.cea Pdmdnteascd, luptdtoare. in BisericaCereascd sunt toate puterile cereqti gi toli sfinfii, iar in cea pimdnteascl suntoamenii credinciogi, drepli 9i pdcitogi; impreund Biserica Cereascd 9i ceaplmdnteasci formeazi o singuri Bisericd Universald, capul cdreia e Domnulnosffu Iisus Flristsos.

Cea mai putemici rugdciune pantru noi e rug[ciunea bisericeascd. Pentrurugdciunile Bisericii omul nu arde in foc, nu se ineacd in api, aceastd rugicirmei1 scoate pe om de la fundul mdrii, cuhemuri cerurile. Tot atat de putemica egi rug[ciunea mamei pentru copiii sdi.

Unii gdndesc aga: pentru ce sd md mai duc la bisericd, pot sd md rog-giacasI. ins5 rugdciunea bisericeascd nu poate fi comparatd cu cea casnicd. Inbisericd o dati vei spune din tot sufletul: ,poamne, miluieqte", iar acasd in locde aceasta trebuie sA citeqti toata Psaltirea. in bisericd bafi o metanie, iaracas5 trebuie sd faci o mie. Stare{ii de 1a Optina spun cd stand cu atenlie laDumnezeiasca Liturghie, inlocuieqti gase mii de rug[ciuni ale inimii".

Trebuie sd fim oameni bisericegti, sd ne ducem la bisericd in fiecare sdmbdtdseara, duminica qi in toate serbitorile. E nefericit omul care a omis mdcar oDumnezeiasci Litmghie de duminicd, pentru cI ea nu se va mai intoarceniciodatS! Pravila Apostolicd glAsuie$te: ,,Cine nu a fost la DumnezeiascaLiturghie fei duminici firdpricind obiectivd, acela este lep[dat in chip nevdzutde Duhul Sftnt, de Biseric[", adicb se afl5 deja in afara ogrdzii mdntuirii 9inimereqte sub stipdnirea duhurilor necurate 9i a vrdj itorilor. O mare greqeald

fac oameni care se uitd laBisericd ca la ceva secundar: Biserica e stilpul gi

intdrirea adevdrului, inceputul qi temelia vieJii noastre aici, pe pdmAnt, 9icontinuarea ei in ceruri. Biserica e ungheragul Cerului pe pdmint. Trecdndpragul bisericii, trebuie sd finern minte cd de pe plmdnt trecem la cer; aici pe

I

Page 42: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

8l80 Cu t tur . , ' j i l , l DumnezeLr Cu noi este Dumnezeu

pristol nevdzut qede pe Heruvimi Insuqi Domnul. In Biscric[ trebuie si inffimcu evlavie, sd facem trei metanii, sd ne inchindm Dumnezeului celui Viu; intimpul slujbei sd stim linigtit 9i drep! sd nu umbldm fhri nevoie prin bisericd.Si nu vorbim, sd nu rddem. E de dorit pdnd la inceperea slujbei sd punemsinguri lum6ndrile gi si ne rugdm inaintea icoanei.

h timpul Dumnezeiegtii Liturghii se sdvAryegte Jertla universall-rcajutfr"care doui mii de ani in urml a fost adusl in afara oraSului Ierusalim pentm totneamul omenesc, gi pe pristol se afld acelagi Trup al lui Hristos, din Care sescurgea Sdngele pe Cruce, qi a treia zi a inviat gi a gezut de-a dreapta Tatdlui.insd aceast6 Jertft, pe care in timpul Liturghiei Domnul nostru Iisus Hristos oaduce prin preot lui Dumnezeu-Tatil este Fdrd de Sdnge qi se face pentruacei care au primit Sf Botez gi sunt membri ai Bisericii lui Hristos.

O femeie, profund credincioasd qi cunoscut medic psihiatru, care cunoafteafoarte bine teologia, $edea odatdin biserica, in timpul Liturghiei, pe un scdunel:ea avea peste 80 de ani gi suferea de picioare. ,,$i deodatd, povestea ea,cind diaconul a rostit: ,,Si stim bine, sd st6m cu fric5, Sfinta Jertft cu pacesi o aducem", eu am vdzut trupul meu qez6nd pe scdunel, iar singurd m-ampomenit in altar. Acolo in jurul pristolului se aflau Heruvimi qi Serafimi in paride foc Ai stdteau cu evlavie sfinf,i. Preoh:l citea linigtit rugdcirurea, iar cdnd arostit: ,"Ale Tale dinhu ale Tale. . .", ahrnci corul incepu sd c6nte ,,Pe Tine Telduddm, pe Tine bine Te cuvintlm, Jie i1i mulpmim, Doamne. . .". A ridicatmdinile gi de nei ori a citit rugdciunea Sfintului Duh, cerea ca El sd pogoarepeste Sfintele Daruri. Apoi le-a irsemnat cu sfhnta cruce gi in acest moment s-a intdmplat preschimbarea p6inii qi a vinului in adevlratul Trup 9i Singe ale luiHristos (cu toate cd Trupul 9i S6ngele lui Hristos erau sub formd de pdine givin) qi un foc mare a pogorat peste ele gi preohrl era cu totul intr-o pari defoc. PrmtLrl lua culitul 9i tnia Trupul lui I{ristos in buc5lele mici, singur il prime4iar celelate le-a pus in potir gi tot potirul era cuprins de foc. Iar cdnd a iegit lapopor gi a spus: ,,Cu fricd de Dumnezeu gi cu credinld sd vd apropiali", dinpotir au zburat scintei peste oameni gi doar pe unii dintre ei se l5sau; gi preotulfiecdruia ii dddea foc. impdrtaqania s-a terminaq con.rl incepu si cAnte : ,,.A,lilui4alilui4 aliluia" gi eu m-am pomenit gez6ndpe locul meu.

Aici vedem cd Domnul pentru un timp scurt a deschis taina Euhmistiei,Cinei celei de Tain5, care se siver$e$te in timpul Dumnezeiqtei Liturghii. Iatnde ce e atdt de important sA fim prezenli la ea.

DESPREIMPARTA$ANIE

Iati ce spune Sfintul Dimitrie al Rostovului despre Sfinta gi Marea Tainda imp5rdtaganiei: ,,Cdnd punem o bucati de fier in foc, el se incinge. Omul easemenea fierului, iar Trupul lui Hristos este focul mistuitor. Cdnd omul semeqte in Sftnta knpertftanie cu llristos, el devine de foc. $i aga cum bolnawlde ochi nu poate privi la soare, aga qi dracii nu pot privi la acela care cuvrednicie a primit Trupul lui Fkistos". Sfintul Ioan Guri de Aur zice: ,DacIomul s-a imp5rt55it cu wednicie gi moare in aceastd zi, el nu trece prin vdmilev5zduhului, ingerii ii duc sufletul directin locqsurile raiului -nu pentru meriteleqi nevoin{ele lui, ci pentru Sfinlenia pe Care a primit-o in aceasti zi".

Despre evlavia pe care trebuie s-o avem faJd de Sfrnta Taind aimpdrtiqaniei se vorbegte in urmitorul exemplu.

Un tAn6r, ce bdia nepdsdtor a intrat in bisericd; neavdnd fricd de Dumnezer4s-a imp6rta$it, apoi a ie$it prin u$a lateralS 9i trecdnd prin grddind a aruncatacolo Sfntele Taine. Gridinarul a observat acest lucru, a luat Sfintele Thine,atent a deschis stupul gi Le-a pus la albine. in urmdtoarea zi a sosit episcopulqi a fost in$tiinfat despre acest caz. imbrdcat in veqminte. impreund cu diaconulgi corul, episcopul a venit in grddind: to,ti au fEcut cdte trei metanii inainteastupului, iar cdnd l-au deschis, de acolo a zburat un roi de albine gi a format oCruce, iarin centrul ei era Ochiul lui Dumnezeu. Albinele au fiurit o bisericujddin cear{, un sicrieg mic qi intr-insul au pus Trupul lui Hristos. Toate acesteaau fost luate qi duse la bisericd gi roiul de albine zburdnd in forma Crucii i-ainsolitpdnd la intrare. . .

De Sf. Implrt5qanie hebuie si ne pregdtim din timp: sd postim weo 3-4zile, frrdmdncare de frupt, in ajun sd ne ablinem de la cind, inlocuind-o cuurmitoareapn'avild: citiea a doui acatiste-a Mdnh.ritorului gi a Maicii Domnuluiqi a patru canoane - a Mdntuitorului, a Maicii Domnului, a ingerului p5zitor 9icanonul pentru Sf. impirtdqanie, precum qi ruglciunile inainte de Sf.

}J

Page 43: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

It82 Cu noi este Dumnezeu Cu nol este Dumnezeu

Impdrtarsanie; iar cine nu are aceastiposibilitate trebuie sI facd 500 de rugdciuniale inimii (Doamne Iisuse Flristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieqte-mdpe minepdcdtosul) 9i 150 de,Ndscitoare de Dumnezeu Fecioard, bucurd-Te...".Dar qi, citind aceastdpravild, chiar dacd ne-am preglti gi o mie de ani, nutrebuie sd ni se par5 cd suntem wednici sd primim Trupul lui Flristos. Trebuiedoar sd nddijduim la mila lui Dumnezzu qi nemisurata Lui iubire de oameni.

Daci te acuzi conqtiin{a, nu inddzni sd te apropii de potir - vei sdvArgi unpdcat de moarte. ,,Pofi s[ te apropii de Taine, zice Sf. Ioan Gurd de Aur,numai atunci cdnd conqtiinla ili este curati '. inainte de Sf. impirtdqanie enecesar sd te pocdieqti din toati inima inaintea duhovnicului. Nu se poate si telimitezi cu mdrturisirea de obgte, eanu a existat in Biserica Ortodoxd qi niciodatinu va exista, ea doar ne aminte$te p5catele de care trebuie sd ne pocdim. Estenecesar sd te impaci cu toli cei cu care egti in vrajbl, in cearti, cu cei care te-au obijduit pi te-au infistat. Este obligatorie prezenfa la piept a sfintei cruci. innici un caz nu se permite sd te apropii de potir, dacd ili interzice duhovniculsau dacl ai tiinuit weun picat. in necurdlia trupeascd la fel nu se poate sd teapropii de Sfhnta imp5rt55anie. Trebuie sd se qtie, cd inainte de impdrtdqaniesau dupd se poate intdmpla weo ispi6. Dupd Sf impdfiiganie pini diminea(anu se fac metanii, nu se clitegte gura, nu se poate sd scuipi. Trebuie sd neferim de disculii degarte, mai ales de osdndirea cuiva, sd citim Evanghelia,rug5ciunea inimii, acatiste, c[r,ti duhovniceqti folositoare pentru suflet.

DFSPREPOST

Cel care nu tine cele patru posturi, miercurea gi vinerea este lepddat debisericd. Preacuviosul Pahomie cel Mare qi Cuv. Semfim al Sarovului ii numescpe acegti oameni iude care L-au trddat pe Flristos $i ostagi romani care L-auristignit pe El, fiindcd miercuri Domnul a fost vdndut, iar vineri - rdstignit,aceste zile srmt de doliu penfu fiecare cregtin.

Mulli incalcipostul, fiindc5 se tem sd nu-gi piardd sdnltatea, uitdnd cIsdndtatea nu ne-o dd carnea, ci Dumnezeu. Mdncarea din came in timpul

poshrlui nu seweqte spre sdndtate, ci contribuie la boli. Dimpotriv4 muli bolnavi,incepdnd sd posteascd, se vindecl.

Omul e o fiinld ierbivord, a$a l-a creat Dumnezeu qi i-a dat spre hranimdncare vegetald, pentru aceast5 mdncare e adaptat organismul uman;elementele animaliere nu se asimileazd, din cauza lor organismul repedeimbdtrdnegte, iar cel mai important este cd ele dau nagtere patimilor, iar dinpatimi rezulti diferite boli. Elefanlii, taurii, caii se hrdnesc doar cu m0ncarevegetald; inseamnd cd in ea este tot hecesarul pentru formarea organismelormari gi pentru a avea o putere fizicd mare.

Sfinfii pSrinfi spun ci trupul e mdgarul pe care trebuie sd ajungem inCerescul Ierusalim: daci nu-i vei da deshlli hrand- va cidea, dacb ii vei dapeste mdsuri - va turba. De aceea intotdeauna trebuie sd ne linem de caleade aur, adici de mijloc, sd mergem pe calea impirdteasci.

O femeie, din frageda copildrie, linea cu sfictele miercurile gi vinerile, inaceste zile nu mdnca nimic qi nu bea apd. Cdnd a imbdtrdnit 5i i-a murit soful,s-a g6ndit sd vdnd5 vaca- ii venea greu s-o intrefinS. Se duse la piald qi ovdndu. intorcdndu-se spre casd, se l6sd intunericul qi ea hot[ri sd rdmAnipeste noapte in satul vecin. StdpAnii au tot iscodit-o de unde vine, cu cAt avdndut vaca gi le veni in cap un gAnd rdu: si omoare bdtr6nica 9i si-i ia banii.Sosi miezul nopfii gi ei deja erau gata s[ se apuce de treabd, c6nd la un momentdat cineva bdtu la geam. StdpAnul se agit6: ,,Cine-i acolo?" Vede doi tineri,care insisti: ,,Deschidefi uqa, dati-i voie mamei noastre sd ias[!" ,,Nu-i aici nici

o mamS!",pa!i-i drumul, au spus ei cu severitate in glas. Bunicufd, iegi, nu

wem s5{i facd vreun rdu". Stipdnii au fost nevoili s-o lase pe bdtr6nd sdplece. Tinerii au lualo la braf qi au dus-o in sat, chiar la ea acas6. $i i-au spus:

,,Trebuie sd gtii ci in casa ceea au vnrt sd te omoare gi sd-fi ia banii. Rimdi cuDomnul. . ." Bdt6nica le cdzu lapicioare: ,Spuneli, fecioradlor, cum vd cheam5"am sd md rog lui Dumnezeu purtu voi". Unul zice: ,J'{umele meu e Vrneri", iar

celdlalt: ,,Iar al meu Miercuri". Domnul a trimis doi ingeri 9i ei au salvat

bdtrAnica. La Dumnezeu nici o faptii bund nu rlmine uitat2l 9i inci in aceastivialiii aduce omului risplati.

t

Page 44: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

8584 Cu noi esLe Dumnezeu Cu noi este Dumne z eu

DESPRE SFANTA CRUCE $I SEMNUL CRUCII

Suntem datori sd pu dm sfanta cruce $i sd n-o scoatem niciodatd $iniciieri, pdnd la moarte. Cregtinul f6rd cruce e ca ostaqul firi armd 9iduqmanul cu ugurin!5 il biruie pe el. Trebuie sI ne insemnim cu sfanta crucecorect. Crucea este pdzitoarea lumii, frumuselea Bisericii, slava ingerilor 9idracilor ran5. De aceea fiecare cregtin trebuie sd cinsteascd Crucea lui llristos

si sd I se inchine Ei.Iati un exemplu care vorbeqte despre puterea Crucii gi a semnului Crucii.

Trei fete mergeau de-a lungul cdii ferate gi s-au pomenit intre doui trenuri caretreceau in direclii opuse. Toate trei au rdmas in via15. Trenurile au trecut 9ifetele au v5zut trei draci care se certau.,,De ce n-ai impins-o sub tren, iiziceau doi celui de-al treilea, era un moment potrivit, sufletul ei avea sd fie alnosfu". Iar acela tispunde: ,N-arn putut, ea are la g0t cruciulild gi n-am pufirts5-i fac nimic. Iar tu de ce n-ai omordt-o pe-a ta? Ea doar nu are cruce". ,pa,ea n-are cruce, dar cAnd a iegit din casb qi-a ftcut semnul crucii qi de atdtan-am putut sd-i fac nimic". L-au intrebat $i pe al treilea necurat: ,,Iar tu de ceai cdscat gura? A ta e cu totul necredincioasd!". ,,Aga este, dar maicd-sai-a fbcut cruce inainte de drum gi i-a spus: ,,Mergi cu Domnul". in acestcaz eu nu am nici o putere: nu am dreptul sd incalc binecuvdntarea mamei,pentru cd ea este de la Dumnezeu".

Creqtinul nu trebuie sd se atingd de nimic - de mincare, de haine, de oriceobiect, firb a-l insemna cu semnul crucii qi trebuie sd facd acest lucru ffu5 a-I afiqa, ci cu credinti.

intr-o m5n6stire de maici o maicd a ieqit in livadd, a rupt un fruct 9i, fErd a-iface semnul crucii, incepu sbJ minince cu ldcomie gi in ea a intrat dracul.Maica a lipat aga, incdt a trebuit s[ vind preotul. VdzdnduJ, dracul incepu sdstrige: ,,Eu nu-s vinovat! Nu-s vinovat! Stdteam pe fructe, iar ea a inceput sdle mdnAnce, nu le-a ficut cruce, aqa am intrat in ea!" Fiecare creqtin igi duce 9icrucea sa duhovniceascd. Deja am vorbit despre aceea c[ toatd vialapdmAnteascd a acelor pe care Domnul ii alege pentru viaia vegnic[ 9i fericiti,e insot'td de boli 9i scfube. ,Calea lui Dumnezeuinsearnnd cruce zibti-c-!" spuoeCuv. Isaac Sirul.

Tohrl ce facem pentru Domnul e impletit cu sc0rbe: ,,Orice fapti buni nu _ ,se sdv64egte flrd sc6rbe" (Cuv. Varsanufie cel Mare). Ava Pimen cel Marezice:. ,,Dacd, ai ftcut o faptd buni gi nu ai dupd aceasta ispite, inseamnd cdDumnezeu nu a primit-o".

CEENECESARPENTRU A FIPRIETENI AI LUIHRISTOS

l. Sd-L iubim pe Domnul din tot sufletul, gdndul qi inima noastr{.2. Sd-l iubim pe aproapele ca pe noi inqine; adicd sd tr6im nu pentru noi, ci

pentru a[ii. Prin dragostea pentru aproapele ardtim dragostea noastr[ cifreDumnezeu. Iar aceasta inseamnd: pe nimeni sI nujudecim, nimdnui si nu-ifacem riu, despre nimeni si nu vorbim de rdu, dar tuturor sd le facem numaibine.

3. Sd iubim Biserica, sd ne ducem labisericd in fiecare sambdtA seara,duminica 9i intoate sfubftorile, lnandminte ci la SlujbaDumnezeiasc5paticipitoati Biserica cereascl gi pamdnteascd.

4. Sd fim ascultiitori Bisericii, adicd lui Fhistos: sd pdzim cu stricte{e celepatru posturi, miercuri gi vineri; sd citim rugdciunile de dimineali gi de seari;zilnic si citim Evanghelia, Psaltirea, dupdposibilidli - c6r{i duhormicegti;permanent sd spunem rug6ciunea inimii: ,,Doamne Iisuse llristoase, Fiul luiDumnezeu miluieqte-m[ pe mine, pdcdtosul", precum gi ,,Ndscdtoare deDumnezeu Feciomd, bucurd-Te...".

5. De indatd ce apare in sufletp5catul, imediat sdl mdrtwisim lui Dumnezeuqi in chip vddit sd primim dezlegare de la duhovnic.

6. Acasi, in familie, in orice societate, unde ne afl5m si fim pentru toliexemplu, iar nu ispitd: in toate sd ne abfinem; sd nu permitem sd se manifestepatimile 9i viciile noastre; sd ne strdduim sd le dezrldlcindm.

Domnul, vdz6nd tendinla noastrl spre virhrte, sfinlenie, ne va ajuta, ne vada puteri ca sd ne curSlim suflehrl qi mintea.

,,Dacd md vei mintui, md voi mhntui", zice cuviosul Efrem Sirul.,Dacd Miiubegte cinev4 va pdzi cuvdnhrl Meu, 9i Tat6l meu il va iubi qi vom veni la el qivom face locag la el" (Ioan 14,23).

i

Page 45: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

86 Cu n() i ( ' r ; t e Dumnezeu

Pdrinfi nogtiau mogtenit uedinla ortodoxA cu mari $rcrilioii: ea est€ scdldadin s6ngele muceniciloa infieratd (imprimatn) cu tier incins, pcnlru ea au petimitmilioane de credinciogi in Dumnezeu.

Primii cregtini au stat penfru credinfi pdnd la slngc.Iad m exemplu. ln vruneaprigoanei toate bisericilc enru inchise gi creqtinii

erau nevoifi sd sdvdrqeascd Slujbele Dumnezeiegti in cahcombe sau in cdmp.Odad, impnratul a poruncit: toJi cei care vor fi pringi in timpul slujbei sd fieuciqi. Un comandant de ogti, fiind bun la suflet, lc-a clat dc veste cregtinilordespre aceasta, i-a preintAmpinat. Dimineala el cu ostagii se afla in preajmaoragului; in acest timp o femeie cu un prunc in bra{e a iegit din cas[ 9i ingrabi se indrepta spre cdmp. Conducltorul o vizu gi didu porunci sd fieopritd 9i adusd inaintea lui. Au adus femeia gi conducdtorul de ogti o intrebiincotro line calea. ,,In c0mp", rdspunse ea. ,,Pentru ce?", ,,La SlujbaDumnezeiasci". ,,Dar tr.r n-ai auzit cd impiratul a poruncit si vd execute peto!i?" ,,Am auzit". ,yA.tunci pentru ce te duci incolo?" ,,Vreau sb pdtimescpentru Fkistos". ,,Iatd cum! Ei bine, tu vrei sd pitimegti pentru Hristos, iarpruncul pentru ce l-ai luat?" ,,Pentru ca gi el sd pdtimeascd. Eu nu pot sbJlas". Aceste cuvinte l-au tulburat addnc pe conducdtorul de ogti gi el s-a dusla impdrat qi i-a spus: ,,FE cu mine ce wei, dar eu mai mult n-o si-i mai omorpe cregtini" 9i i-a povestit despre acea femeie.

A5a au pdtimitpentru credinli stdmogii nogtri, iar noi am primit-o frrd nicio platd, gratuit. $i avem datoria sd o transmitem copiilor noqtri, iar copiii -altor generafii, pdnd la a Doua Venire a lui llristos.

Sdne striduim dar sE fim credinciogi lui tlristos 9i Bisericii Lui pdnd lamoarte, sI fim adevdrat' ostaSi ai lui Fkistos, ca nici o liicd sau falsd ruqine sdnu ne impiedice in calea spre cer, pentru ci acolo e Patria in care ne cheamdpe noi l{ristos. El, inv6litorul, a pdtimit Singur 9i tofi ucenicii Lui trebuie sdtreacd pe aceasti cale. Pe cine totugi si ascultlm mai mult: pe Dumnezeu saupe oamenii care ne incurcd sine mAntuim? ,,Intotdeauna trebuie sd fim gata sdmurim pentru Flristos", zice Sf Ierarh Ignatie Breanceaninov.

' E de datoria noastri creqtineasci nu numai si ne mintuim, ci sI neingrijim gi de sufletul aproapelui nostru. Daci aceastl carte modesti !i-a fost de folos, transmite-o qi altora. E piicat s-o lii sub obroc * fie ca easi serveasci qi altora spre mintuire.

ST]MARUL

DINPARTEA AUTORULUI

Partea I

DISPLNAiNcppururorspurErALBINELE

DARVINISMUL

DESPRENAilJRA

PAUZAPUTEREANEPATRT]NSA

CARTEA NATURtr... CINE ESTE AI]TORUI EI?CALEASPREDUMNEZEURATIONALULINNATURA

FIINTA RATIONALA _ CREATORULiuoorBrnsrulMArruHrNFUGALITT ALT$ULER

COMPLEXITATEA MINTINATA A ORGANISMULUICINE A CREATCELULA?

PLANURILE $I LEGILE iN NAruRANOUL MATTUHIN, CEL CARE $I-A SCHTMBATCONVINGERILE

478101ll4t5t6182829303132333637

Page 46: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)

Partea a doua

39 DESPREDUMNEZEU

39 DESPRESFANB TNSIME

40 CUMAAPARUTLUMEA

42 DEUNDE A APARUTOMUL?

43 DESPRESUFLET

47 DESPRECREDINTA

52 DESPREMOARTE $INEMURIRE53 DESPRE INVIEREA MORTILOR

Partea a treia

57 CALEA SPRE TTAANTUINE

58 DESPRESMERENIE60 DESPREOSANONE

61 DESPREDRAGOSTE

62 DESPRE CASTITATE (CURATIE)

64 DESPRENECAZURI SI BOLI

65 DESPREPOCATNTA

69 DESPREVIATA VIRTUOASA

72 DESPREPRIETENIA CU LI]MEA

75 DESPRERUGACIT]NE

79 DESPR-EBISERICA

81 DESPREIMPARTA$ANIE

82 DESPREPOST

84 DESPRE SFANTA CRUCE $I SEMNUL CRUCII

85 CEENECESARPENTRU A FIPRIETENI

AILUIHRISTOS

Page 47: Cu noi este Dumnezeu (S. Lavrov)