Gc=4,4' =3cm...c "---7,c=x:=>rc c=srx=a<= c=7.=4=.2c cec=u=74,...=3 c=eoc.-.-Atc= or,=n pi.= cep x 0

N. IORGA.0,

ISTORIAROMANIEOR

t

1INIFICATORII

BUCURE TI1938

ii00

w

i10

N

-

VOL. IX

11.0

RA

- r-

1=e.c.--,==.7,,,==.=014=0 cre=;=-:p=3=-2,,-..c=4r.c.. cs.c=

o

N. IORGA.:"

ISTORIAROMANILOR

VOL. IX

UNIFICATORII

BUCURE$T11938

UNIFICATORII

CARTEA Ia

PREGAT1REA UNIR1I PRINC1PATELOR(1- VI)

CARTEA a Ila.UNIR E A(vII - XII)

CAPITOLUL I.

Spiritul nou in luptã cu protectoratul rusesc

Contra generatiei care pe basa Regulamentulni Organic in-cercase a duce mai deparle desvollarea poporului romanescse va ridica, Incetul pe Ince tut, prin scolile de curandintemeiate, dar mai ales prin stadiile neindreptate i ncsu-praveghiate pe care le facuse in strainatate, o alta.

Fara a excepta pe fiii lui Dumilrachi Ribescu, dintre caricel mai in vrfisla era la Paris, fa-And sludii de drepl pccare na le-a ispravit, la 1819 1, erriu oameni formati mntainun tara, si la Moldoveni si la Munteni, Imo ori supl grijaparintilor, exemplard la aceia, alte ori lasati In sama pre-ceptorilor straini, cari, In general, aveau pe aceastä vremeideile, mai potolar, ale epocii liii Ludovic-Filip. La Munteni,cu toata harnic i activitat,e a lai Vaillant, d-veaLl bulali pro-fesor public si director de Colegiu, pand cc alitudinea luipolitica II facu sil Ii privil, ea saw film dreptale, ea revo-lutionar, suPus prigonirii, nu era MO pensionul pentru no-bilime, pe care. de sigur cu mijloace mull inferioare, .11 crease,la Iasi, un Cu6nim, cu asociatii

A gasi inceputurile acestci gencratii, a-i urmari actiuneapan g. momentul cand ea incearca a da inäi directia vieiipubliee, e cea d'intAiu sarcina a cui urmareste dcsvoltareasocietatii romanesti.

Fald de starea de lueruri createi de Ilegulamelful Organicelemental de prefaeere, lie prin conspiralii fi ate metoderevolulionare, nu putea veni insa 1111117 ri din mi jlocul SOCie-ttii boierefti mai tinere, ci ea se las I inca inj ,w qui

Iorga. Docamente bei-Vodd, 11, p. 611, n-le t 11,

0

$i

bd.

In

I ;,1

il,

8 Pregatirea tJnirii Principatelor

de agitatori straini, cart, ori voiau sd introducl in pilenoastre an regim ca acela care fusese inaugurat in Fran(ade revolu(ia de la 1830, creatoare a regatild(ii Francesilor"pentru ducele de Orleans, devenit ori sd rds-bune asupra Rusilor, stdpdni in Bucuresti fi fn la.i, infrdn-gerea revolu(iei polone.

Agentul austriac, restabilit in 1832, nu putea s aibt nicioinfluenta in Muntenia, fiind dat si confliclul permanent ince priveste situatia in Tara-Romancasa a pastorilor ardeleni,cari intrau in dusmanie cu mosierii ingrijiti de noile lorrecolte. Amintirile ernigratici in Ardcal nu erau ale mai bane,pe and Moldovenii pastrau legaturile cu Bucovina. Dar siacestia regretau lipsa de energic a politicei lui Metternich,prea mull preocupal de politia sa centra liberalismului apu-sean, In aoestelalte rcgiuni. Un Roznovanu prevedea vremcaand unellirile rusesti, dup a. cc vor fi subminal Lorena]. inAustria, vor rascula populatiile slave si romfinesti care seafl a. la granila rLisariteana 1.

Oprit numal la Bucuresti 2, Englesul Blutte, considerat ca unoriginal, avuse o ciocnire cu Chiselev ftr sa poata capata osatisfactie. El n'avca legatturi deat cu persoane razlete pandprin anii, and anume interese europene creara frontul di-plomatic nou al Puterilor maritime" 3. Cu totul allfel a fostand, la 1835, locul lui a font luat de rdnarul i activulColquhoun 4, In acelasi tinip ap.dreau In presa englesd arti-cole despre posibilitatea independenfri romdnesti 5.

Si supt ocupatia ruseasca consulii francesi, un Lagan, in-taiu. la Iasi, un Mimaut, urmasul acestuia in Moldova, avu-serä influenta asupra afacerilor publice 6. Interesandu-se destarea spiritelor de la noi, primal constata, la 1828, a boieriimunteni, supusi unui aspru regim, si-au pierdut simpatiile

1 N. Hodos, in IIurmuzaki, XVII, p. 332.2 Totu§i o alAtorie la Iasi In 1828; Iorga, in Hurmuzaki, X, p.

56, no. LxI; p. 57, no. LALL.3 Interventie a lui pentru comcrtul englcs; N. Hodus, Hurmuzaki,

XVII, p. 316, no. CDXCIV.4 Ibid., p. 465, no. DIN.5 Ibid., p. 492.6 Ibid., p. 333. Si alti agenti francesi, ca Hugot din Bucuresti

Viullier de a Ia§i, apar in curstil razboiului.§i

Ladoeic-Filip,

Adu

nare

a m

unte

ara

in 1

831.

.. .. -.."- V'' 2t,k7-- ,'';', 7.

---.. _ . .....- ,!----- -P14-,!'"nsf..--11,7::-- _, , -',---. .. ..'"!,...........-.i...11...-.64,--

:..-7,-..".-....

I ---

;.;1:.

,.

Adunarea muntean5. in 1831.

r,

Spiritul nou In luptl cu protectoratul rusesc 9

pentru Rusi, si el declara, Inca de la Inoeputul aeestui regim,cit unii din el spent ca. se va face din Moldova, Tara-Rornd-neaslea, Serbia si Bosnia o contederatie a Dunarii, supt ga-rantia Marilor Pu leri"1.

La Iasi el observd cit 5i femeile, a caror influenta emare", sant Impotriva unei cirmuiri brutale 2. Gand Wittgen-stein aruncl in cursul aceluiai an cuvantul de independenta",consulul frances semnala ca unii Moldoveni se tern ca legit-tura cu Turcii sd nu fie inlocuita cu o protectie mult maiimpovaratoare3.

Toate abusurile generalilor rusi in. epoca mai rea a acesteistapâniri strtine sant notate si supuse unci critic3 indignate,'Ana la organisarea pe pthniInt rornânesc a bandelor de aven-turieri balcanici de care Liprandi4 i trimeterea de tdranide-ai noslri pentru. a cosi In Bulgaria5. Prin Lagan cunoaslemproclamatia din 1829 in care, Intr'un stil umflat, se chiamaRomani supt arme ca sit sprijine o1ile rusesli.5. Dupa isprd-virea razboiului, acelasi agent arata ce ar putea gasi comertulfrances In aceste tari bogate, reservand insemnatatea noilorporturi dunarene7.

La 1833 consulul credea cit ambitia egipteanit, cu Lot ceea putea produce In Orient, va I 'tali apiraIii1e române51i, siel urma a5a: Valahii sper1, in adevar, ca situatia lor geo-grafiea, Ipsemnttalea lor politicit, intesnirile pretioase co sepot trage de la toate elementele de prosperiLale inchise Inaceste tkri intinse, In sfar5il mijloacele uria5e pe care autrebuit A, le dea totdeauna din biel5rug Ru5ilor ca sit-i pulein stare sg.-si Inckapt campaniile si, acum In urma, s treactBalcanii, vor atrage asupra lor alentia Europe! si ii vorciistiga deoi o existenta asigurata, dupa care suspina mail multdecal. oriand". Sprijinindu.-se i pe o Austrie rechemala lasimtul intereselor ei, se asteapLI ajutorul frances pentru do-rinta de neatiirnare, in nee mbenita cresLerc" 8.

1 Ibid., p. 67, no. ',XXVIII.2 Ibid., p. 78, no. cm.

Ibid., p. 123, no. cLxxxvur.4 Ibid., pp. 152-3, no. ccxxxv.5 Ibid., p. 157. Biciairea lurnii pe stradil la Bucuresti, de Cazaci;

ibid., p. 214, no. cccxxxvi.6 Ibid., p. 172.7 Ibid., p. 263 si urm.8 Ibid., p. 286, no. CDXXV/I.

8

10 PregAtirea Ilnirii Prireipatelor

Ciind amiralul Row:sin luera Ia Constantinopol contra im-punerii rucesti care diklu tratalul de la Hunchiar-Schelesi cuSultanul Mahmud, atacat de Egipteni, unii boieri cerurd sfatlai Lagan, arAtAnd ca Austriecii nu se misch pentru ei 1, sidin nou vdrean cererile de iiidependentd, cu rdscumpdrarea

Ei ar fi gala sit ceard pentru aceasta sprijinulfranco-engles la Conslantinopol 3.

La 1834, când crisa ori,entald nu mai eira a3a de violent:a,dupd ce se Incheiase intaiul capitol al problemei egiplene,acelasi baron de Bois-le-Comte, care avuse o misiune pe lângdMehemed-A114, fu InsAreinat sit raporteze asupra st.drii delucruri n Principate" si aslipra folosului ce 1-ar pulea tragede aeolo Franta.I se comunicard, de toatit lumea bogalele Iirisigure din care s'a hranit raportal lui Intra altele se vor-boste de o agricultura crescuta de curand cu o cincime, incare productia e de 70Ce la donitsprewoc ori sämanta, aduandun castig de 25 h sutd 6 Tdrile au cu o jumatate mai multevile decdt Franca, de si ultimul rdzboiu a consumat 500.000do capete" 7. In dohieniul militar i se vorbise, i hii, de vilejiadin vremea lui Mihai Vileazul8.

La Iasi, care-i pare mai vioiu decal Bucurestii, trimesul spe-cial grise5te o mare teamd de Rusi, earl se gandesc la anexiuneaunor teritorii iii clre ar putea pregiu 100.000 de oameni pen-tru un nou razboiu contra Thrcilor9. Tara ar fi sd aiba decisoarta Poloni.i i a Talarilor, asa 'hick Milyti Sturdza or fiun fel de riliim-Ghirai10.

In ce priveste scopurile Rusiei dupd asezarJa Domnilor,acelasi aduce inainte euvintele co le-ar fi spus Chiselev luiAlexandru Ghica: Crezi cd te-am pus aici ca sd domnestiin numele d-lale?",,. Culare boier moldovean asigurd ca, daca

1

2

3

5

6

8

9

10

I

Ibid., p. 292, no. CDXLVII. Cf. ibid., p. 300, no. cuucnc.Ibid., p. 303, no. CDLXXIV.Ibid., p. 306, no. CDLXXX.Iorga, Gesclz. des osm. Reiclies, V, p. 372.N. Hodos, Hunnuzaki, XVII. p. 328 si unn.Ibid., p. 339.Ibid., p. 310.Ibid., p. 350.Ibid., pp. 370-1.Ibid., p 37011 id

Lribubdui..

4

Spiritul nou In lupta cu nrotectoratul rusesc 11

ar fi biruit revolutia polona, cu ajutorul Franciei, toata taras'ar fi ridicat contra Rusilor 1. Si se puma In perspectivamarele rol ce ar putea ju.ca Franta u aoest Sud-Est european,in sfarsit liberat.2.

Unirea celor cloud (dri inFr'o Dacie, ca Hare Ducat, se im-pune, spune acest agent, prin tot ce i acuma le leagei. Atateaasatorii 0 pregAtesc. Moldoveniti au inceput a se consideranumai ca Romani, de origine romano-daca". Dom1n.ul asiezatla Bucuresti, mai departe de hotarul rusesc, ar sta o bucalade vreme si In Iasi; s'ar putea alege insa o noua Capitalala Folcsani. Propunerea facutA isupt Rusi de Catargiu, sus-tinuta de Minciaky si de Chiselov, ar fi cazul nmnai pentru

s'a adaus ideia printului strain care sa nu vie din celetrei tari maxi vecine. Raspinsä momentan, ideia nu murise 3.Un Coslachi Ghica, fiu de Domn, un Iordachi Filipescu osustineau4. Nicolae Roznovanu, fiul lui Ilordachi, arata ccar putea fi regalul Dadei" sau Confederatia Dunareana"5,cu cei 200.000 de osta5i, utili 5i Rusied.

Dupa plecarea consulului Cochelet, de la Bucuret,li, Inca in1836, Duclos, de la Iasi, incepu sa laude simpatiile lui Sturdzafata de Franta6. Tot odata, la Bucure5li, noul represintant alFranciei, de Chateaugiron, asculta prietene51e de adiutantuldomnesc Grammont: amintindu-si c a fost ofiter in serviciulFranciei, acesta se temea ca Tana sa nu revh3 asupra Ira-tatului de la Adrianopol"7. Era ace1a5i moment. in care, laIasi, Besack, un tot a5a de sacItitor pedagog pentru DomnulMoldovei ca i Bachmann, inlocuia pe Vawcnco 8. Cum o

1 Ibid., p. 392. Pentru rAscumpararea de tribut (s'ar jertfi si 50de milioane de piastri; se doria i neutralisarea ibi 1., p :393. aa Inreiisi-ar cAstiga o statornica pridenie contra dusmanilor rust. Cerercade independenta, si in memorial do la 1826 al lui N;colae llozno-vanu; ibid., p. 401.

2 Ibid.3 Ibid., p. 394.

Ibid., pp. 391-5. E i parerea lai Pent Opran, in trdmintat ca agental lui Milos al Serbiei; ibid., p. 398.

5 Ibid., p. 401.6 V., de ex., ibid., p. 663, no. oci.vm.7 Ibid., p. 667. Alla conversatie, ibid., pp. 701-2.8 0 comisiune de trei generali, intre can i Chiselev, ar fi fost

sa decidA la Petersburg asupra schimbarii licgulamentuha; ibid., p.695. Cf. ibid., p 700, uo. ociAxNvi.

nil

12 PregAtirea Uniril Principatelor

afacere de cetittenie a d-rului Marsille se Int Atisase, mergAndOA la ambasada din Constantinopol, noul consul avea cuGhica o conversatie ca Intrt doi arnici" certati pentru mo-ment1. Acum, in Moldova, ideia Unirii si a Regatului reapArea,dar nu cu Sturdza, ci contra lui 2

AlAturi, lucrau Francesi cari n'avea'u o situatiedar cari prin legAturile lor puleau sA exercite o puterniclinfluenta, asupra spiritului public. Un Conlin, chema,t de Ior-dachi Filipescu pentru cresterea copiilor säi 3, redacta la Bra-sov memoriile boierilor pribegi cAtre Rusia; el fu InsArcinaitapoi sA traducä Regulamentul 4. Vaillani, adus si el In Tara-Rornâneasca, intrA in InvArdinânt, conducAnd i Internatul Co-legiului bucuresiean, iar sotia sa deschidea un pensionat, unpansion" de fete. La Colegiul din Bucuresti figureaza caprofesori Languyon si Gros 5. Era si, la 1836, an ziar tran-ces, Le courtier de Bucarest, al lui Alfred Poisonnier. La Iasi,Cu6nim avea, cum am spus, institutia cca mai oercetata defamiliile boieresti. Indat un Repey incepe lectille sale laIai Inainte de a puhlica pentrt scolarii sAi rorntffl, o ,,Isto-nc in limba francesa.

Acolo conducerea Academiei lui Miliai Sturdza, sicu. cursuri de filosofie", se incredinteaza unui Frances, Mai-sonnabe, hing6 care gAsirn pa un St.-Andre; un Malgouverne,Am spus cA instt*i adiutantul lui Alexandru Ghica era co10-nelul Grammont 6, venit din serviciul Rusiei.

Un parkid trances" ajunsc astfel a se forma 7. In Moldova,consulul Franciei considera ca sef al lui pe AlexandruMavrocordat, care se linea de o parte, cu toate ofertele Dom-nului 8, si el era pentru deplina inclependentl a titrilor roma-

1 Ibid., p. 686. Pentru afacere, i n-le urrn5toare:2 Ibid., p. 699.3 Iorga, Contribu(ii la istoria invaldnidatulai, p.

lui In N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, pp. 991 si twin. ,

4 V. §i ibid., pp. 385, 397, 533.5 V. lorga, 1st. inviitämântalui, acest capitol.6 N. Hodos, In Hurmuzaki, XVII, pp. 397-8. E

Cochelet; ibid., p. 469.7 V. §i ibid., p. 432.8 Ibid., P. 13:3 6, no. DVMS.

21. Cf. memoriul1014, no. CMLIII.

tratat aspru de

oficia1A,

1113A5i

universalA"

§piritui non hi lupIrt cu protectoratul rusesc

hesti 1. Alexandru Ghica el Insusi se plangea lui Mimaut cadin causa Rusi e impiedocat de a faoe binele pe eare-1 do-reste, Stirbei i Bibescu fiind considerati ca nedeSpartit le-gati de Franta 2. Si Mihai Sturdza lasa acum A. se It-are-Vada aceleasi sentimente pentru tara unde-si trimelea, darnu in agitatul Paris, ci in linistita veche resedinta lorenade la Lunbville, cei doi fii din prima casatorie, DimiLrie siGrigore, stipt ingrijirea abatelui Lhornme si a lui Lincourt3.Dar dupa scenele din lithe 1835 el ii scoase de acolo, tri-metându-i la Berlin, si consqlului frances 11 explica aoeastaprin temerea ca nu cumva Franta srt cadit In anarhie.

Gaud, la 1835, cautându-se si cresterea oomertului cu acestetari 4, se numi consul acel inteligent si vioiu consul Cochelet,de la care avem si o descriere a ta,rilor noastre, el est, laBucuresti o lume Ingrijorala panit la tristetd5, dar i aple-carea spre independenta6. La Iasi, el crezu ea trebuie sastanga entusiasmul pentru libertate al lui Mavrocordat, ant-

tându-i cadavrul Poloniei"7, De la inceput, el fu, In ra-poartele sale, inspirandu-se de la fratii Stirbei i Bibescit,aspru cu piersoana si regimul lui Ghica 8, de si acesta-i aratagreutatile situatiei sale9. Inca de atunci el prevedea ea Rusiatine in reserva fata de orice gest de indépendenta al Domnu-lui masura de destituire prevazuta In Reghlament19. Nici Dom-rrul Moldovei, lacom, infeud-t!. unui ministru impopular, Canta,nu. i se parea la Inaltimea misiunii lui consulul legase re-latii cu partidul iui Alexandru Mavrocordat, care era si socrulitil Bibescu,2, partid in care socotia si pe celalt Mavrocordat,

1 Ibid., p. 449, no. nlimx.2 Ibid., p. 442, no. mum.

Ibid., p. 449, no. DxLI/CI cf. ibid., p. 410.4 Ibid., p. 506 si urm.

Ibid., p. 447.Ibid., p. 471. El recunoste ca Poarta ced1s filrä drept Ilueovina

Basarabia; ibid., pp. 473-4.7 Ibid., p. 449, no. DXLIX.

Ibid., p. 465 si urm. Chiselev l-ar II ales pentru ca avea legAturicu cumnata lui; ibid., p. 528.

9 Ibid., pp. 492, 551-2, no. DXCII." Ibid., pp. 469-70.11 Ibid., p. 527 si urm.

Ibid., p. 561,

8

6

;i

g

IS

14 Pregatirea Unirii Principatelor

Constantin, care ved-a in Domn, ruda sa, un guvernator ru-sesc"1, pe Constantin. Bal5, pe Alexandra Roset, pe Nicolae Di-,machi, dar, pe alaturi, si pc popularul candidat la Domnie AlecuGhica, apoi pe Constantin Cautacuzino, pc Conachi si IordachiCatargiu, ramas partisan al independentei" 51 Unirii, suptprotectia Rmo-Turcilor si a Austriecilor, du- si a Puterilormaritime, plan oprit de Chiselev, care s'ar fi visat un nouBernadotte 2. Era vremea când Mihai Sturdza trebuia sd cearaun finnan pentru a influenta opositia, exilfind pe Constan-tin si Alexandru Sturdza si pe Gheorghe Ghica 8, apoi sipe tânarul Roznovanu, la. Secu. Urmä samavoluica excluderedin Adunare a color save semnatari ai pringerilor care Rusi4.Era vorba si de o emigrare In Basarabia sau Bucovina 5.Tot pe atunci Alexandru Ghica mustra Adunarea sa pentruchestii pur personale si lipsd de respect 6.

Dar, acuma, la consula.M Francici era o vedere mai neteddsi mai Indrazneata a posibilitatilor de viitor. Cochelet vorbianu numai de cei 3.000.000 d locuitori din tarile liberc, darsi de popularille romanesti", el intrebuinfrazd qi cuudntulde rumanes ' , stabilite in Basarabia, fa Buco&ina, In Trail-siluani 1, in Ungaria, fn Bulgaria, care se socot a fi 2.400.000de locuitori", in care s'ar putea gusi un sprijin7. De altfelbled de atunci i se spunea In Moldova cä intimii lui MillaiSturdza mid in el un posibil ,.r3ge al Dacilor"8,

1 Impacare cu el; ibid., p. 605, no. ncxxIx. Ci' ibid., pp. C23-1,110. DCXXXV.

2 Ibid., pp. 531-2. El se tame de anexare si se plânge c4 Rusiidecid toale judecatilc. De ecalaltd parte: Tcodor si Lupu Bats siConta, apoi Mitropolitul nou, 51 Iordachi Roznovanu, Rdducanu Ro-sa; ibid., p. 563. Partidul de opositie ruscasch"- se acluna lad-na Bogdan; ibid., p 533. 0 plangere a lor; ibid., p. 538 si urm., n-lemAx).1).-xc; pp. 554-6, no. nxctn; pagina si n-1 urrnAlor; ca si. pp.558-60, no. nxcv; pp. 569-79, n-le DCIII-IV; p. 580 si urm., no. ncv;pp. 590-1, no. DCXVI; pp. 599-600, no. ncxxvn; pp. 603, 605-9, 110.

DCXXX; p. 631 si urm.3 Ibid., pp. 557-8, no. DXCIV; P. 563. La Muntcni se exilase Gri-

gore Ghica; ibid., p. 564. D-na Bals e opriI.6 de a reveni de la Mun-tcni; ibid., p. 581.

1 Ibid., pp. 391-2, no. ncxvn; p. 593, no. DCXIX.5 Ibid., pp. 603-4.6 Ibid., pp. 595-6, no. DCXXII.7 Ibid., p. 474.s Ar fi märturisit-o; ibid., p. 56$

gpiritul nou n lupth cu protectoratut rusesc

Si acelasi consul, dupa ce arata slabiciunite unei &uNern.ariatat de impledecate, adaugia: Sant acolo, Iii accst vast si bogatbasin, Intre muntii Carpati, Duniire i Marea Neagra, treimilioane de oameni can t. asteaplA ce se va voi a se face cuei i pentru ei", si se sohiteaza, In. linii generale, un Intregprogram de viitor 1 In vederea aoestui viitor, Sturdza credeacá oposifia moldoueneascd 11 imetea corespondente in Franfa,si el facea sa se publice rectificari 2

Rapoartele lui Cachelet aveau rasunet la Paris, si Thiers,vorbind la budget, deelara ea nu vrea ca Grecia sä ajungisi lea ca. Moldova sau Valahia" 3.

Atitudinea Ru,sici era astfel fata do ncnorocitii Domni, IncalNesselrode putea s, scrie in Iuni" 1836 lui Buteniev, amba-sadorul Tarului la Constantinopol: Binevoiestc sä faci pe d.Vogoridi a Intelege cä numai din consideratie pentru cIiic-z.ia data de d. de Rückmann in ce priveste supunerea cacare printul Sturdza s'a declarat gata sa-si repare greselile,Imparatul a suspendal astazi once hotarire riguraasii fatade Hospodar, dar trebuie i accia ca accsta sa 5tic biir csimple cuvinte si fagaduieli zadarnice n'ajung Augustului nostrustapan. Atentia Maiestatii Sale ramane serios apasala asuprapurtarii printului Sturdza. Daed merge drept, protectia legalaa Imparatului Ii e asigurata, dar, la cea mai mica fndepdrtarede kt linia datoriei lui, la cel d'intd u raport prin care con-sulut ndstru ni va semnala noi vexa(ii, noi calcdri ale Ite-gulamentului din partea Ifospodarului, holdrirea Imparatuluie luald de mai nainte. Maiestatea Sa va urma alunci mer-sal tras expres prin tratatele cu Sublima Poarta, Va supimeactele prin(ului unei cercetdri aspre ua prouoca destituirealui, tn cas de delict verificat 4". 1Ii sfetnici, greulati bancsti,fals amor-propriu", raceall i raspingere" fall de sfa-Write cele mai binevoitoare" ale consulului ills II duo de adreptul la peire": Aristarchi sit i-o spuie. Si pe acesta 11asteapta destituirea6.

I Ibid., p. 583.2 In Le Temps din 25 Decembre 1835; ibid.) p. 589, no. nowt.3 Ibid., p. 628.4 lbid., pp. 626-7, no. noomn.6 bid

ft

16 ilregillirca Unirii ilrincipa leior

Calea era deschisd protectoratului rusesc pentru orice in-

calcare de drept.

Tulburat si Impiedcoat de necontenitele intrigi ale meiboierimi care sconta putinta unei derniteri a Domnului de catrecele douta Puteri In 1836, Alexandru Ghica se adresase Guvernu-lui rusesc, aratând ce grea mostenire a prima, el care n'aveaautoritatea regimului de ocupatie. S'a gasit ca un simplufunctionar" cu manile legate de Regulament, spectator alunor actiuni pe care nu le putea conduce. A Incercat A.ocroteasca populatia 0 sa Infraneze zelul pentru reforme.N'a putut nici rasplati, nici pedepsi, n'a putut schimba oa-menii. Daca, a facut ceva, e prin influenta de fost boier. M'amlasat adapat cu prisos de amaraciune si desgust." Intreg me-canismul, judecthoresc, administrativ, parlamentar nu tune-tiontaza. Departe de dânsul gAndul de a-1 schimba, dar nupoate sit nu semnaleze ce superioara era siluatia Domnuluifata de vechile Adunäri. Cu acestei de azi, a menajat, si n'aguvernat de loc". Acuma problema se pune a5a: OA Domnulori Adunarea trebuie sa aiba putinta de a carmui 1. j 1,n

acelagi timp Alexandru-Voda venia seara la Consulatul tran-ces ca sa ceara, In desperarea sa, o parere care nu fu oaprobare. I se recomanda, Intr'o conversatie de patrn ceasuri,sa se adreseze tineretului care a Invatat la Paris 2

La 23 Mart 1835-se Incheii prooesul-verbal, iscalit de acestimembri ai comisiunii muntene, tetan Bälaceanu, Emanuil 13a-leanu, Alexandru Ghica, dar 0 loan Campineanu si lancu Roset,prin care se argta ca Incheiata discutia articolelor revisuitedin Regulament. Se admitea (art. 54) ca Adunarea sa aducala Inalta cunostintg," plangerile contra Domnului. Se recu-nostea articolul final, tree it In Regulamentul cel prescris",cu observatia: dupg. o "Intr'adins deslegare a Inaltei Porti",In acest euprins: toate dispositiile de amthmnturi sau schim-bgri ce se vor fi Med inlr'acest chip In curgerea ocupatietprovinciei de catre ogtirile Curtii Rusiei vor avea putere de

pravild 0 se vor privi ca o parte din Regulamentul Organicde mai sus. In viitorime oric3 modificatil ce ar voi O. facamai In urma Domnul In Regulamentul Organic mi se vorputea Inflinta 0 a se pune In rucrare dotht dupg. o Inteadins

1 Ibid., pp. 611-6.2 Ibid., p. 619.

Adunarea munteana. a Regulamentului Organic (1837), dupa. Raffet.

- t

dri

614.

I I

s!

"A.-V..1

7.7 fet.Hrt 0.. rR

id

-

,

Spiritut nou In lupta cu protectoratul rusesc 17

deslegare a Inaltei Porti i cu primirea Curtii Rusiei"1. Secerea doar ca modificatia care se va aduoe inaintea instam-telor straine sa fie numai aceia priiviboare la basuri", la base.

La 21 Iu lie se va pune la vot raspunsul la ofisul" (mesa-giul) domnesc, si el va fi primit cu douazeci i patru devoturi contra a trei, abtinându-se Iordachi si Costachi Fili-pescu, tefan Ralaceanu, Joan Coeorescu, un Dadttlescu 2

Adunarea protesta de curatia contiii4ii, dar repeta ar-gumentul a. nu se poate admite, fie chiar puntru cA

ar veni de la Chiselev, articOlul contrar privilegiilor Orli.Se aditu0au dovezi trase si din regulamenhil militar si seinvocau insesi asigurlrile date In 1828 prin manifestulWittgenstein. Deci nu va putea fi vorba, contra unei AdUnarinevinovate", de nicio calcare de drept, de nicio ilegalitale.Jignita e Insa ea In iubirea pentru drepturile tarn, de caretnebuie sa fie insulletit i Domnul, fml ei eel mai mare".El e liber s comunice aceasta eui crede 3.

Lupta contra generatiei Regulamentului Organic, care pri-mise, In locul Constitutiei dorite, una Irmilata la Petersburg,discutaLl supt o influtinta ruseasca si intärita. de Rusia si,formal, de Turd, gata, 19. Intelegere ea Donmii cari von finumiti, s'o calce, cum s'a si facut, se incepuse de cineva carenu faicuse studii in strainatate, ci era legat de boierimea detara a trecutului, avand f,n Sangele sat" A oeVa din al Can-temirestilor, prin femei: Ioan Campineam14.

Fiul IW Constantin Campineanu, fost Caimacam al Craio-vei si apoi Spätar, el se Inscrisese In noua miliie, ajungAndpana la aceasta data colonel sau, cum se zicea atunci, .,pol-covnic", OA. a Se fi distins prin ceva. Nu se cunosc legaturiale lui Cu Eliad, care, Znsarcinat cu functiuni redoctionale laAdunare, i shntia tot mai mult aspiratii politic; cu ca,rese potrivia temperamentul sau popular agesiv.

Pornindu-si actiunea de Impotrivire contra intentiilor ru-sesti de calcare a autonomiei, actiune ai carii !WE partisani

1 Hurmuzaki, Supl. I4, pp. 471-3, no. cccxxn.2 Ibid., pp. 476-7, no. cccxxvni. Cf. An. Pori., VII, pp. 41-3.3 In limba francesä, §i In Iorga,Hurmuzaki, X, pp. 483-5, no. oxcv.

Alt loan Campineanu la 1792; Iorga, Sludii fi doc., VIII, p. 25,no. 122; p. 161, no. 191.

2

lui

*

18 PregAtirea tlnirii Principatelor

nu sant cunoscuti, el Intra Insa In intelegere cu scriitorul cImare faima care era Eliad. Aceasta Inc3puse marea serie detraduceri, care de la Homer mergea, peste Moliere sila Alfieri si la Chateaubriand si Lamartine, concentrand ladansul si vanzarea cgrtilor din Moldova, $i adausesc la Curie-rul Romdnesc acea revistk, Curierul de ambe sexe, care seadresa femeilor, al caror rol social era tot mai mare'.

Cum fusese schimbat cu Dimitrie Ralet in 1824, $i ramasesoIn opositie, Campineanu avu not legaturi cu acelasi Eliad.

Acesta arAta foeosului tanar boier ck, In editia scoask dodansul, i, In loc a fie numai oficiala, ciii (Leto un largcaracter popular , din Regulament, nu se afla clausa inter-zioeirii exclusiv de legislatie al Milor romanesti

trimeterea oricgrii schimbari In aceasta conslitutie Inainteaforurilor ruses si otornan. El la dovedi d aceash clausk afast introdusa prin fraluda in locua alb &slat Inadins Inaintea

Puse deci chestiunei pe o basa care cuprindeao adanca jignire pentru onestitatea represintantilor Puteriiprotectoare, mult serbatoritul Chiseaev el Insusi trebuind säfie astfel atins.

De fapt, dacg nu pentru Eliad, care vedea mai totdeaun,anumai coltul Ingust, anectdotic, al lucrurilor, pentru Campi-neanu i pentru oei cari ajunsera a-1 unlink erq votha fnsd dealtceva deed" constatarea unui fals. Se punea In chestiune, nuprocedanea preskrpusa necinstitk, ci Insug principiul dacd drilcnoastre, Moldova n'a zis nimic In aoeastä privinta, de qiconstiinta nationala nu-i era, de sigur, mai putin desvoltata,si-au tratrclinat autonomia, dack un grup de baleri castigatiprin folosuri personale sau iniluentati de puterea rirseasca, orisi färä constiinta actului lor, au dn ptul s'o faca fata de o tra-ditie tscculara, care a $i fost invocata, $i Insusi tratatul dinAdrianopol 5i ultimele declaratii turcesti, ca aceia din fir-manul de numire a Domnilor, an recunoscut aceasta schim-bare esentiala.

Se Incepuse astfel, in sedinta de la 10 Iulie st. v., prin. plan-gerea luiCampineanu ca el si alti opt, noua membri aiAdUrariisau numai cinci, au lost chemati deosbblt de mitropolitul.

I V. 0 Iorga, C i d'intaiu ani ai Brdilei, p. 63. 113. 71

Voltaire,

dreptuluisi

Spiritu1 nou in lupta cu protectoratul rusesc 19

Neofit, fire cu totul sovailoare, ca sN, li spuie di secretarulSfatului, acuma Gantacuzino, s'a plans de dpositia lor launele adaogiri si schimbari ce se oere a sfe faoe la uneleOrli ale Regulamentului". El considera aceasta ca o nein-gaduitg presiune oficiala. De aceia se si retrage din sedinia.Dupg. care Cantacuzino aduse explicatia ca, In realitate, el adorit numai pacea si ca n'a fost vorba, cum o va confirmaNeofit, de convocarea unor anume persoane. Se trecu la ordineade zi, adeca, in terminii de atunci, Adunarea a ramas odih-nitä" 1.

La 15 ale lunii se raspingea ins1 acest articol, ca fiind con-tra sensului insusi al Regulamentului (art. 32 si al hat-serifului din 1834, care prevedea o deplina autonomic. Sereleva si faptul ca articolul n.a se afla adaus In tiparituraRegulamentalui 2.

La 17, Rackmann, recunoscand doar ca sant schimbari nu-mai de forma, hotärite Intre Curtea Imperialä si Poarta Oto-rnana si care nu schimba nici intfu;o chip disposMvul textu-lu1", se plangea, nu de o hotdrIre in sens contrar, ci clecaracterul idiscutici, care ar fi alentator la drepturile Curtilorsuzerana si protectoare", mergand pitna la asigurarea ca acestedrepturi vor fi mentinute in toatt lntregimea lor". Domnulera invitat sa. ,rpreasca orice discatie, el, consulul, reservan-Idu-si Isl. aclucä aceastä neplacula Imprejurare" la cunostintaCurtii Imperiale si la a misiunii din Constantinopol 8.

Alexandru-Voda, care ar fi vorbit si oral deputatilor despreobligatiile tarii fata de Rusia4, nu iesi din cuvlintul aceluiacare-1 stapania, necrutandu-i nicio jignire. El hotari deci scoa-terea de la ordinea zilei a discutiei &supra articclului incriminat:Poruncim Domnia Mea ea sä se traga Inapoi si, orice lucrare'halm aceasta desfiintandu-se; O. se Inceteze Indata"5.

El va merge pana la a clisolva Adunarea rebela, si peste putinRiickmann se duse la Constantinopol ca sii Med a se impunede acolo denegarea autonomiei Orli.

Peste putin uncle schimbNri se produc in alcaluirea Adu-

1 An. Purl., VII, pp. 32-3.r Hurmuzaki, Supl. I4, pp. 471-.5, 113. CCiaVi.8 Ibid., p. 407 si urm.; Iorga, Hurmuzaki, X, pp. 482-3, no. oxcv,it ibid., pp. 485-6, no. DXCNIT,b Ilurmuzaki, Suple Po pp. 4754, no, cccxxv1

20 Pregatirea Unirii Principateior

arii, ale arii desbateri anuale nu le putem, din nenorocire,unari, pentru ea nu ni s'a pastrat decat ordinea de zi sihotarlrile, flrA macar a se spune, afarI de casul exceptionaldin 1837, eine a luat cuvântul, ea atat mai putin a se damacar un resumat din cuvântarea vorbitorului. Ctunpineanulvenia de la oaste, si, la1839, tot un ofiter superior, de originemodesth, Insa, maiorul Popescn, era membru al Adu.ngrii, al6-turi de vechiul Melina., C. BrAtianu si de un Clucer ZI-treanu 2. Un observator frances Inth.tiseaza acest for politic,compus In mare parte din boieri In vesnantul larg al trecutu-lui, ca In general linistit, deputatii, earl vorbiau asezati, parti-ciptind la o conversatie de salon", fthl declamatie si em-fail" si ministrii gata s5 primeasc S. fara supgrare observa-!file ce li se fac3.

Când Insk In noua Adunare muntean6, in Maiu 1838, Nico-lae Mavros, care nu era membru al ei, ceti firmanul SultanuluiIn chestia Regulamentului si dojana lid Rackmann ealtre boieriiprotivnici, printr'o scrisoare catre Domn 4, boierii nationali"venir §. sI se plaugä formal lad Chateaugiron. Ei amintian cudurere de starea lor Inainte de negulamenhil pe care ei, defapt, vreau s6-1 observe5. Rackmann el Insusi, care se gatia decäsatorie ea amanta sa româncI, vorbi adversarilor, arglandc4 trebuie neap6rat ai se suptlie, fiindel asa vrea Impäratul:regreta numai 6. anume indivizi" produseser4 o tulburaresupt administratia sa" 6. In fata Domnului, Aristarchi cetideci firmanul, apoi se tinu o sedintä publicä a noii sesiuni,cu un mestagiu fAra amenintgrile din firman. 0 noapte In-treaga, opositia, supt influenta congulllor Franciei si Angliei,discuth. asupra atitudinii oe va avea. Unii voiau sä demisioneze.La urmA, se hot/rI ea supunerea Ad vie din asculiarea fardde firman fi nimeni sa nu ise4leasc4 'dee& birouI7

Se adthigia pentru Inalzirea spiritelor si presenta In acel an

1 An. Part, IX. In 1840 el nu mai e secretar al Aduntirii; p. 81.2 Ibid., pp. 4-5.2 N. Hodos, In Hurmuzuld, XVII, p. 358. Cf. si Iorga, 1st. Roma-

nilor prin ccildtori, III.4 N. Hodos, 1. 0., p. 708, no. DCXCII.5 Ibid., pp. 703-4, no. DCLXXXVIII.6 Ibid., PP. 704-5, n-le ncLxxxXx-xc.7 Ibid., pp. 705-8.

Spiritul nou In luptl cu protectoratul rusesc 21

la Bucuresti a unid agent al printidui Adam Czartoryski, se.ful nobiimii polone In exil, Woronicz1. El se grAbise aIntra In legaturi, dacA nu cu consulul Lances, mAcar cuColson, si Colquhoun crezu c§.-1 poate primi. De la celd'intaiu afll el ideatul opositiei m'untene e Unirea româ-neascA g de la consulatul frances ajunse O. capete sugges-tia a aceastA unire s'ar pubea intinde a mai departe,la alti RomAni2. Ar fi o greseall ski se atnibuie untei suggestiishline, In vedgrea scopurilor altei natiuni, ceia ice pleca dela o lungii desvoltare ideologica. a Romani lor Insii: atata nu-mai cal nationalii" munteni vedeau In Po Ionia restabilitA eelmai aiggr sprijin 3.

Profesorii ardeleni, ca Florian Aaron, trebuiau sA. represintecu convingere adanc6 aoest nou ideal de unire româneascl 4.Ou muatk paza in ma4festArile lot., ei Tau puteau sA aibA. altsuflet deeat al generatiei care daduse pe LazAr.

Numai In stApanita si atAt de potolita Moldova nu se simtia,asteptAndu-se alt Invietor, actiunea unui Petra Câmpeanu, for-mat la Pesta, care preda filosofia, st apOi si drepitul, In scoalalui Mihai Sturdza. PAJIA si atat de vioiul BojineA, devenit pAhar-Ric al lui Mihai Sturdza, nu se inanifestA prin nimic. Va fi altfel,=mai cu acel BanAtean Eftimie Miro', care, amestecat Incomploturi dup6 1840, va fi urmArit si. de politia austriaegi.Acesta formA elevi ca frail Scrihan, nume Mut, Neofitsi Filareti dArji predipatori die crez national, putintel si volt-tairieni la Inceplut, nu.ul gustand O. surgunul la mAnasiirea

1 Colson, De Petal present et de ravenir des principautés de Mol-davie et de Valachie, Paris 1839; Coup d'oeil sur rétat des popu-lations chretiennes de la Turquie d'Europe, Paris 1839; De la Po-logne et des Slaves, Paris 1839; Iorga, Generatiile de la 1840 01848 fatd de concep(ia uniteifii nationale, In Neamul Romdnesc,XVII, 28 Maiu si 3 Lillie 1922; P. P. Pannitcscu, Planurile lui loanCdznpineanu pentru unitatea nationald a Romdnilor, Legalurile luicu emigratia polond, In Aztuarul Inslitutului de Istorie Najionald,1924; Handelsman, Czartoryski, Nicolas l-er et la question du ProcheProche Orient, Paris 1934.

2 Panaitescu, o. c., pp. 27-8.3 Ibid. Un Intreg plan de actiune comunA; ibid. Observatiile lui

Woronicz; ibid., p. 30. El mutt a de doul luni colaboreazA cuColson. Recunopte ideia ca romaneascd; ibid., pp. 33, 35.

4 V. Woronicz, la Panaitescu, o. c., pp. 8-9. Influenta lor e recu-noscutA de agentul polon; ibid., pp. 33 4

22 Pregatirea Unirii Principatelor

Neamtului, pe cand fratele lor Vasile era Indrumat, caFilanet de altfel, spre r3ala strict orlodoxk de la Chiev 1.

Dar gAsim aceiasi stare de spirit si la aceia dintre Ardelenican Intraserk la Seminariile din Buzau, Chesarie Insusi, Skee-lean, si Gavril Munteaau, vkrul lui Florian Aaron, la 1838,publick Meditafiile Religioase ale lui, apoi revista Vestilorulbiserioesc: va traduce si pc Tacit. , ori, ca Radu Tern-pea, la Ramnicul Valcii2.

Un sineer sentiment national se pronunta, dar boierii mun-teni cari erau influentati de clausal nu se rupserk dintr'odalkde Domn. Inct In Februar 1837 Adunarea se ridicase sprediinsul, In numele opiniei pentru a nu se lasa venilarilernänästirilor Inchinate sk fie irosite, a5a twat sk fie de mulleori rksturnate, sfäramate i azvarlite In locurile eele mai aitate,amestecandu-se tkrana lor ca pulberea ce le Impresoarr B.

Pentru moment lima na putea fi vorba, ea acfiune, decalde lapta din Bucurefti pentru autonomie.

La 1-iu Novembre 1838, programul, cerut si de agentul p0-lon4, cuteza Sa declare, pe basa drepturilor tärii", in fatalu.mii" cä Poarta i Rusia aii atacat... si mica Inca zilniccele mai scumpe libertäti". Pe basa tratatelor st a legilor, opo-santii vreau sk salvete suveranitatea valahk" i sa lack pa-tria liberk. De aILfel, un pas mai departe Regula-mentul a fost impus supt ocupatie, de o Adunare ilegald,el cuprinde clause contra drepturilor tkrii. De Un an Adu-narea nu existk de fapt" din causa firmanului, si o Puterestrkink." usurpk. Un ucaz al ei a impUs o contributie. Nu maie dreptate. Domnul trebuia ales, deci Ghica nu e Iegitim sinational".

SI fie chemat, astfel, pe tron un Roman brcurandu-sede Increderea publiek.` si sä fie schimbate institutiile vici-oase", care i-au fkeut pe Romani tributari". Trebuie chiarun teritoriu mai larg, deci Unirea. Folosindu-se de dreptulde a lucra dincolo de legi Inteo vreme de apasare straink

1 lorga, 1st. lit. rpm. In sec. al Xa-lea, I, pp. 177-8.$i un Ioan Procopie §i apoi viitorul episcop de Buzau, Dionisie

Romano, din Sacele. Un Fagara§ean.trebuie sa fie profesorul ZahariaBoerescu (Boeru). V. Iorga, 1st. lit. rout tn sec. al X1X-lea, I, p, 2811qi urm.; Isl. Invd(dmtintului.

s .4n. Part, XIVL, pp. 1137-9.4 Panaitcscu, o, c., pp. 48-7.

obstii",

g

Spiritul nou In luptä cu protectoratul rusesc 23

si anarhie", revolutionarii declara chiar rupta legatura cuPoarta, careka I se va oferi ritscumparar.ea tributului". Ei cerun alt corp de legi politioe 5i eivile", volat de natiune. Noulales va fi primit odaba c.t jurarnântul

0 altd formei, care a fost prefdcutd In ceia ce se tnfdfiseazdmai sus, cuprindea chiar ideia na(ionald intreagei: era vorba,Intr'un Stat independent", de toti nzembrii fmprdstia(i eparsai natiei noastre" si se specifica speran(a cii Romd-di dinMoldova (les Valaques de la Moldavie i ei supusi tiranieicelor doud Imperii mai despotice si mai barbare", sd ditch,pentru a nu mai face, cu noi, dealt an singar poparocOrmuit dc acelasi fel si (wand aceleasi legi". Se va comu-nica aceasta. declaratie principalilor Romani din toate (a-rile, mat ales din Moldova". Se pare ca, In alta parte adaush,se prevede juramantul de ascultare fail de Domnul ales, infata unui episcop" care nu poabe fi decat Chesarie al Bu-zaului.

Nu e nicio dovaclä ea, mai tarziu niAlear, s'ar fi pus isarliturile asteptate Pe aclul care e astfe/ numai un proiect,redus apoi, pentru a putea s. afle mai multi aderenti.

In acest moment, se cunostea intentia lui Colson, amiculopositiei munbene, de a merge In Apus ca informator. Pal-merston ar fi fest informat ca se va propunz In Apus Unirea,cu caderea lui Ghica. Atu.aci apare i cartea lui David Urqu-hart, care predica, si dup informatii de la noi, o adevkratUtconfederatie dunbeana, cu S5rbii i chiar cu Bulgarii 2

Intr'o scrisoare catre Czartoryski, care , cum se vedepropnsese un tratat" Intre cele doua popoare, naii1e apa.-sate Incepean sa se caute si O. se sprijine, Câmpineanu, Iiiredactiunea lui Colson, de sigur, resuma, In Decembre, pro-gramul care ajunsese a fi in aclevar al OA: scaparea Taxii-Românesti de jugul Rusilor, capatalea de la Turcia a Hs-eumpär6rii tributului omit de la Principate, asigurarea pn-terii supreme contra Intreprinderilor ambitiosilor, introduce-rea principiului de ereditale, liberarea administratiei interne

1 N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, pp. 727-8, no. DCCXIII anexA lamemoriul din 20 Ianuar 1839). Forma mai larga, la Panaitescu, o. c,pp. 25-6.

2 Ibid., pp. 724-5. Cf. Urquhart, The spirit of the East illustratedin a journal of travels trough Roumelia during an eventful period,London 1838

sau.1.

,

,

24 PregAtirea Unirii Princlpatelor

de influentele straine, truda pentru adunarea tuturor Romd-nilor supt acelasi sceptru, asigurarea bunei stdri tuturor cla-selor flrA osebire, a fi ma:n(1ra de a fi Roman sau a muri"1.El declarA cg. aceste proiecte de libertabe si regenerare nule hrania numai el, ci oameni curati i incercati le Imp ArlAsiaucu dansul". In sfarsit, el pun?, In perspeclivd, deplangaudpierderea Basarabiei, regatul Daciei" 2. In Milos al Serbieivede un aliat sigur, lui revenindu-i rolul de a Invia pte $lefanDusan 8.

IncA din Decembre, Domnul fiind In strkinAtabe, Campi-neanu pregAtia o cAlAtorie care, prin Gonstantinopol, trebuiasA,-1 duel la Paris si Londra sau, cum scrie el, la Londrasi Paris". De fapt legAturile conspiratorilor erau In randulIntAiu cu Englesii, i Woronicz considera pe Chateaugironca pe un infirm ridicul4. Colquhoun dAda sefului nemul-tAmitilor munteni scrisori cAtre ambasadorul engles la Cons-tantinopol 5. Campineanu avea, de anfel, legAturi i cu GeorgeBell, care, cum am vAzut, voise, ImpreanA cu un Anderson,sA Intemeieze o societate engles6 de navigatie cu aburi peDunAre: acesta introdusese chiar pe Woronicz, ideia fiindPnainte de toate englesci 6 La Paris, Câmpineanu putea gAsi caintroducAtori, pe langA Polonii asociati, pe Rada, fiul hti DinuGolescu, care Intrase In legAturi cu regele" polon, presin-tandu-i un memoriu 7, 0. pe studentul In medicinA Nicolae Cre-tulescu 8, ca i pe loan, fiul iii Tactic Ghica, ale clrui studiierau de inginerie9. De altfel, el va avea i legAturi tcu acelMihai Czaykowski care va deveni Sadac-Pasa. Colson Insusialergase acolog.

Consulul frances de la Iasi, Huber, putea sa. afirme Inainte

1 Panaitescu, o. c., pp. 27-8.2 Ibid. CA Insusi CAmpineanu, *1. nu totdeauna Colson, Ingrijia

corespondenta cu Czartoryski o dovedesc romAnisme" ca le princeactuel de (sic) Valachie, qui tient pour les Russes" (tine cu Ru*ii").

s Ibid., p. 29. Pentru legAturile lui Milo* cu Ghica, v. Hurmu-zaki, XVII, pp. 390, 497, 550, 17, no. DCI.

4 Panaitescu, o. c., p. 35.5 Ibid., p. 39, no. 8.

6 v. ibid., no. 9.7 Ibid., pp. 24-5, n-le 2-3.8 Iiid., p. 40, no. 10.9 Ibid p. 41, n. 13; pp. 43 4.

iu Ibid., pp. 41-2,

Spiritul nou In lupta cu proteetoratul rusew 25

de plecarea lui Campineanu a el n'a luat niciun angaja-ment" precis fata de Polonil, si In adevar scrisoarea luicatre Czartoryski nu cuprincli decat unele consideratii. deviitor. De altfel, ag-ntul frances stia el Mihai Sturdza fdseseintrebat de Colson, nu se poate b4nui In numele cui, daca,neizbutind Campineanu, ar primi Domnia muntean.a, si elcredea a acesta nu numai cä a acceptat, dar a Inceput salucrebe la Constantinopol prin Vogoridi. De fapt, primindsi pe consnl §i pe Colson, Stavdz i se aratä adanc jignit side amestecul rusesc Si de anarhia boiereasca; trimetand peNicolae Sulu la Bucuresti, el Isi dase sama ea nu se poate pas-tra Alexandru Ghica; pentru nirment, deci, este pentru Campi-neanu si e gata, In ipotesa, pe care o admite, a Unirii, sa faca toatesacrificiile cu puting, dar rdspinge ca aventurcase plandrilede cuprindere in noul Slat a Romdnilor de peste lzotare fimai ales a celor din Basarabia, fi nu e dispus sci incheie,ceva ca Polonii 2. Din contra, Sturdza trebuia recomandatRusilor ca rusofil. Domnul Moldovei se sprijinia pe pretin-sul act de inchinare calm Turci Si pe tratatul lui DimitrieCantemir cu Tara' 3. Pentru moment el se grindia si la Dom-nia ereditara In Moldova4.

Cu tat secretul re3omandat5, ceva se raspandi In lameaboiereasca, si iata a ea ridica din nou ideia Domnului strain,vorbindu-se de ducele de Nemours, fiul regelui Francesilor,si de ducele de Leuchtenberg, print rus, dar un Beauharnais 6.

Pe cand Milos al Serbiei era isilit de Senatul sail sa abdice,refugiindu-se In Tara-RomaneaSca unde avea mo5ii7, Ghica,intors prin Viena din Milano, urmaria Calaloria lui Campi-

1 Hodos, Hurmuzalii, XVII, p. 729.2 Ibid., pp. 732-4, no. occxvn. Prevedea candidaturile muntene ale

rusofililor Iordachi Filipescu, Stirbei si Bibescu.3 Ibid., p. 733.4 Ibid., p. 738.5 V. si ibid., p. 739, no. DCCXX.6 Ibid. Consulul din Iasi avea de la Colson Insusi textul progra-

mului lui Cimpineanu din scrisoarea catre Czartoryski; ibid. Tre-cerea prin Iasi a lui Rtickmann, castigat blneste de Sturdza; ibid.,pp. 740, 742-3, n-le nccxxIII-tv; p. 744, no. DCCXXV. La Iasi eraconsul fiul vestitului Kotzebue.

7 Ibid., p. 743 si win.

26 Pregatirea Unirii Principatelor

neanu. Nimic nu s'a paslrat despre actiunea lui la Cons-tantinopol. Lucruri de oea mai mare importania. se petre-curb. Ina tn aoel moment: Egiptenii, In a doua campaniesirianä, castigasera batalia do la Nissib 5i demoralisatul Sultanreformator Mahmud Inchisese ochii (Iu lie)1.

Cand Campineanu aparu la Paris, unde ac,um nu mai erarazboinicul Thiers, ci manesalul Sou lt, problema egipteaniise pusese i, pe cand Franta se simlia datoare sta. spri-jine pe vechiul ei client Mehemed-All, Anglia lui Palmerstonera gata sà mearga i pang la ra,zboiu ca sä distruga na-valitoarea ambitie a vice-regelui Invingator, care trebuiapiarda flota i sà capiluleze Inaintea dreptului tantirului stusuzeran, Abdul-Megid.

Noul consul rug Titov cunostea toatä actiunea lui Ca.mpi-neanu si el mustra pentru aceasta pe Sturdza2 In momentulcand, la Paris, Campineanu, presin tat de Poloni, nu ga.sianicio ascultare pentru proiectele sale 8, Colson arnanea savadeasca toata. oombinatia prin carti, i ca Précis desdroits moldo-oalaques 4 care prin publicitatea lor areitaserdfn de ajuns cd total revenise fn domeniul ideologiei 5. In acelasitimp, Chateaugiron, greu bolnav, pleca i In. local lui apareaun bizar diplomat improvisat, Billecocq, ale carui capriciivor compromite adesea marea influenta. castigata. pe Inoetulde predecesorii sai

Intors de la Paris far a. niciun resullat, Câmpineanu, care

1 Iorga, Gesch. des osm. Reiches, V, p. 388 5i urm.2 N. Hodo5, In Hurmuzaki, XVII, p. 730, no. nccxxxIII.8 Panaitescu, o. c., pp. 40-1, n-le 11-2.4 V. 0 Iorga, Hist. des relations entre la France et les Roumains.

Inca din 1838, Colson, Precis des droits et devoirs mutuels des Vala-ques, des Turas et des Russes, fonde sur le droll des gens et les traités.In acel timp, Grammont publics nedibaciul omagiu catre Chiselev dinDe l'administration provisoire russe en Valachie et de ses résultats(Paris 1840). Cf. N. Hodo5, Hurmuzaki, XVII, p. 770. Cf. 0 ibid.,pp. 785-6, despre Gustave OeLner, Quelques mots sur l'opportunitéde l'accroissement des relations commerciales de la France avec lesPrincipautés de Valachie et de Moldavie (Paris 1840).

5 Indignarea lui Ghica ci supararea pe Sturdza; N. Hodoc, Hurmu-zaki, XVII, p. 753. Cf. ibid., p. 769.

6 Un Conty venia din Rusia la Bucurecti ca sa publice un ziar,1:ncho du Danube; ibli,, i p. 735, no. nccxxxvh.

sA-si

Spiritul nou In lupta cu protectoratul rwsc 27

se plangea, la Londra, a entiusiasmul lui Colson Ii Intreceimpiedocal, va fi eidlat in basa unui firman la Filipopol, si,

cu toale ca o aflase la Viena, el avuse curajul sa revie in tara 2,unde fu Inchis la Margineni. Sturdza se grabise s reiarelatiile cu vecinul sau 3, cu atat mai mull, cit cat el stie caTarul Ii amenintase ca-1 va ridica din Iasi cu Cazacii si-1 valrimete In exil 4.

Intors dupa ealatoria In strainatate pentru Ingrijireasale5, Ghica obsorva Adunarii cit nedurneriri au mij-

locit Intru aceaslä Adunare i obladuirea noastra asupra acatorva pricini, In cele din uret doua sesii", si adauge citale n'au putfit rarnanea necunoscule amânclurora Curti-lor": deci ea si mai nainte el se recunostea supus, Si

de-o potriva, aceMora In toate rosturile interne ale ncitali care tot mai mult voia. alteeva. El se Infatiseazachiar ca ocrotit al lor fata de Indraznetele faliri ale unuiputin numar de Gamer)" c fitrit rusine In strainatate s'annumit pe sinesi organe Valahiei" si au facut destul sunet,pentru nenorocirea lor"; dc, Curtile", au trebuit sa ia ma-sari de a nu se mai intAmpla nista asemenea nedomirir1".Aceasta e basa Statului, tratatele, nu desvoltarra istoricdde-a lungvl veacurilor, tele mijlocite Intre amandoua Inal-tele Curti"; acesla e dreptul public" al tdrii unit cu celeuropean. Folosurile i buna.Latile netagaduile" ce au iesitde aicti trebuie pastrate 6, In alt mesagiu, el vorbeste de vino-vata intreprinde,re oe a cercat Impotriva linistii obstesti unnumar de oameni din felul calor ce buna oranduialil si re-gulalela vremi nu-i pot multumi", dar nu, obstea Romani-lor" e vinovata, ei nista straini intriganti", cari au plAul.,,otravi" pe acel priea putin numar de oameni prosli desocotintil i rau naraviti", cari sant supusi Ünei cercetari cri-min al e.

1 Ibid., pp. 762-3.2 FilitLi, M4cdri, pp. 4-3.3 N. Hodo§, liurmuzaki, XVII, pp. 739-60, n-le4 ibid., pp. 778-9, no. nccvm.5 Penlru cea din 1838 in Stiria; ibid., pp. 716-7, no. Dun. Se

credea Inleo asAtorie cu conlesa de Suchielen; ibid., p. 721, no,mon. Ghica merse apoi la 1839 In Italia; ibid., p. 725, no. Loco's.V. §1 mai sus.

6 An. Purl., IX, pp. 87-8; XL, P. 70

sit-nalittii

necxo-u.

5i-1

28 PregAtirea Uniril Principatelor

Rgspunsul, la unison, al Adungrii, In Iamiar 1841, nu cu-prindea garantii pentru viitor1.

De altfel, In vara anului 1840 pornirea de rgzboiu aAdungrii, In marea ei majoritate, se Indreaptg si contra luiArisitarchi, acusat de nectmostinta asupra legiuirilor tarii",,asa Inca multe din cheltuielile cu. el s'ar fi urmat In tre-buinti folositoare 5i neaparate ale printipatului 5i, el stgruindIn nereguli", se cere I,,nlocuirea lui prin altul, dintre Ru-mani"2,

Apoi, Ghica Intrând In -,,nflict cu Colquhoun 3, din toateoele ce se Intamplaserg rgmaserg. doar Intre boieri cugetgrimelancolice asupra a ceia ce s'ar fi petreeut dna armatelelui Napoleon ar fi Intrat candva pe teritariul lor4.

Dar anul 1840 nu se isprgvise färg ca Ghica sä descopereun convict contra lui, In care crezu cg recunoaste 5i ames-tecul lui Vaillant, de 5i acesta era ocupat atunci cti tipgrireaIn romaneste a Gramaticei i aVocabulariului s6u, §i. eunoscutulprofesor, fgrä a-si recunoaste vre-o ving, trecu In MoldoVa, uncleera foarhe pretuit, in Novembre.

Cei implicati In aceastä actiune erau. boierinasi necunos-cuti, ca un Telegescu, fast In caste, Serghiescu, Rgdosanu,Sotir, Baronescu, Molojescu, Cgmgrlsescu, Panevschi, si uniiboieri tineri abia Intorsi din Franta, ca Miticg. Filipescu, caRelu, care fusese oprit In monlentul chnd revenia dinApus odatg cu CAmpineanu Insusi, care se afla acum laPlumbuita, dar si represintanti de-ai noii intelectualititti for-mate In targ 6 Asupra acestei inhelectualitki va trebui sg. seIntoarcg. Indatä, privirea.

Procesul contra complotistilor se terming cu condam-ngri la mai multi ant de ocM ale acelora caH cei maimulti perirg sau rgmaserg bolnavi pe viatä, sau la o popriremai scurtg, la Snagov sau Mgrgineni, unde merse NicolaeBglcescu, 0 exilare, ca pentru Boliac, In mgngstirea pai-slang de la Poiana MgruluP.

1 Ibid., p. 72.2 An. Parl., IX, p. 1047.3 N. Hodo§, Hurmuzaki, XVII, pp. 787-8, no. DCCXLVIIT.4 Ibid., p. 785.5 Ibid., pp. 787-8, no. ncciant; p. 790.6 Filitti, o. c., p. 124 0 urm.1 Ibid., pp. 128-30; N. Hodoq, Hurmuzaki, XVII, p. 807, no,

DCCLXXXI.

§pirituf nou In hIpt cii proteetoratul rdsesc i9

Lupta constitutionall urma Insa.Alegerea ca secretari ai Adunkrii, la Inceputul anului 1841,

a colonelului Constantin Filigesou si a lui Manole Baleanuaduse protestaH ale Domnului, cane exilä, apoi rechema peoel de-al doileal. Dar, acuma, opositia forma un bloc, la careparticipau: rusofilul nou mitropolit Neofit, In numele carniase trimeteau la Petersburg neoontenite memorii de Invinuirea regimului, Argeseanul Ilarion, ramas omul de la 1821, sichiar Chesarie de Buzan, pe lânga Filipeti, Iordachi i fiul,O. loan Slätineanu. Se Intrebuintä i lauda lui Chiselev, prosla-vit de Grammont 2, pentru a pune In umbr.1 meritele, reale, alelui, Ghica 3. Din ura fata de acesta, se trecea de la lupta contraIncaldrilor Rusiei la servilismul fata de dânsa. Din parte-i,Bibescu auta la Carlsbad p fostul presedinte plenipotentiar.In sohimb se libera CAmpineanu, care recursese la gratiaacelui pe care cautase a-1 inlocui 4.

Prin Indraznelala de euvAnt a Mitropolitului, opositia crpata un caracter si mai putin respectuos fata de Dom-nul, care, subminat de Rusia i parasit de Turd, 11 puteasta Impotriv a. cu tot mai putina energie. Inteo adresa de lasfarsitul anului acestuia Neofit vorbeste, In legltura cu Ultimaalegere a deputatilor, de cei vinovati s tnsale i sä ama-geasca cugetul Inn,ltimii Voastre", de nerusinarea i putinapatrundere" a unora din cei Insarcinati cu supraveghiareaoperatiei 3. Iar Domnul, caruia nu i se daditsera numele pre-supusilor viniovati, fapea sa. se observe prin Secretarul Sta-Lului Constantin Cantacuzino c askfel de cuvinte dullov-nicesti" pe care le invoca hartägosul prelat, niciodata nur0

1 Ibid., pp. 792 i urm.; Hurmuzaki, Supt. II, la aceste date;Filitti, 1. c., p. 121 i urm.

2 El merge sä IntAlneasca Ia Odesa pe Chiselev; N. Hodoq, Hur-muzaki, XVII, p. 826, no. DCMCWII.

8 Ibid., p. 803, no. DCCIALXv11; p. 805; Filitti, o. c., p. 117.4 Ibid., p. 804, no. nccLxxvm. Se credea In planul de a face din

Chiselev Domnul Unirii; ibid., p. 891, no. Dcwocrx. Dupg o cores-pondentä In Augsburger Zeitung, el ar oferi tronul ducelui deLeuchtenberg; ibid p. 896, no. DCCI,XXX. Se vorbia, iari, i deSturdza; ibid., pp. 809-10.

" An. Parl., XI, pp. 83-5. t

Preggirea tfnirii i'rincipatelor

pot avea locul lor In Imprejurare 'uncle se vallmä o lucrarepublich. 1

Adunarea, eea din urma pe care era sa adune Ghica, nucuprindea apoi decat mentiunea afaccrii de la Braila, In lega-tura cu razvrairea din Bulgaria", cu turburarile de careau fost bantuita Bulgaria", laudfindu-se energia cu care alucrat garnisoana brai1eana,2.

Aeeasta miscare trebuie sä fie acum infatisatil.In programul politica Iui Nicolae al II-lea, de si p4ea

Iindreptat pe altä Ellie decAt aceia a ortodoxiei si a slavis-mului, nu lipsia, macar In ce privd3te unele cercuri, traditiaEcaterinei a II-a. In curs(ul campaniei din 1828-9 se stabiliraastfel legaluri cu Bulgarii, cari, cum am vazut, se arataseragata s iea parte la miscarea lui Ipsilanti i colaborastrii,prin Hagi-Prodan i Machedonschi, en Tudor. La plecareade pe teritdriul restituit Sultanului, armatele Tarului laarricu ele un mare numar de Bulgari oompro,misi, pe cari-i cola-nisara, dupa sistemul urmat candva cu Sarbii, In Basarabia-de-jos, cu Intinse privilegii. Cum Incepuse represiimea din par-tea temutului Pasa de Scutari, Mohammed, multi dintre aceslicrestini amenintati cautara apoi, In 1830, un adapost pe malulslang al Dnnarii, i Turcii Inoercara In zadar sit oprascaaceastä emigratie In masa, Intrebuintand si pe Patriarhul ecu-menic, care hiebuia sa asigure i pe Grecis,

Chiselev favoris& aceasta sporire a populatiei slave in Tara-Romaneasca. Am vatut cum unii dintre ora.seni se asezaraIn Braila; aoelasi lucru s'a petrecut, de sigur, la Giurgiula Turnu, preoum la noiul Severin. se stabilira. familii sar-besti. Un ndu oras fu.facut, pe numele Domnului, la Alexan-dria. Hrisovul de privilegii era menit sa alraga locuitori dinmulte parti: se adunara saleni liberi sau liberati de pe mo-sale vecine, dar iiioi aici nu lipsira elementele bulgarest,i.In sfarsit de la Silistra, cu toata paza sporita a Turcilor Inacest punct de o asa de mare important& militart, relevalaI,n ultimul razboiu, un numar d fruntasi, BUlgari, Grecieke un Roman, ca Ardeleanul Trak', se rugau de Ghica,

1 Ibid., pp. 83-6.2 Ibid., p. 85.

Iorga, Ade fi lragm., II, pp. 729-31,

of

P

845

si

Spiritut nou in lupil cu protectoratui rdsesc 31

la 6 Tunic st. v. 1836, sta, se odihneasch cu totul In tnij-locul fratilor lor crestini", dar nesuphrati si liberi de micevenit ce s'ar cuveni mosneanului (sic) sau domnUlui mo-siei". FAgldniau a face din orhselul abia injghcbat mhcarun centru de comert ca BrAila. Dar si pentru aceasta Glideasocoti eh trebuie sh cearA Invoirea lui Riickmann, tinAnd samhch. Tureil ar putea sa proteste pentru aceastä pierdere desupusi 1 De i autorisatia trebui sa fie iefusail, e de crezutch totusi unii din acesti orNseni sphimAntati se vor fi mutatpe phniAntol rdmAnese.

Baste cinci ani, la 1841, o pornire mistileä se prioduscintre Bulgari 2. Se va vorbi din nou de un Tar" al lorcare s'ar putea ridiea pentru a-i libera, si chipul luiAspAndia intre dAnsti.

Plamil era sh se treach Dungrea prin mai multe pinicte.Trebuirh sh. se iea mhsuri la Zimnicea, dupä ce pornise oexpeditie de pedeapsA turceasea dAndu-se foc satelor. Darvatra mischrii fu la Bii1i, d t sigur 1 Cu ajutorul noilororhseni de aceiasi natie. Ca sef sic pomeneste un Macedoneance fusese profesor bulgar" acolo, apoi Albanesul Spirit i unneasteptat profesor de la Malta". Se Incerca o nlvälire InDobrogea gupt steagul hd liristos. In zAdar Incerch sh-i o-preasa Inlocuitorul atAt de popularului Slhtineanu, Rusescu,prewdintele maghistratului", i politaiul. Pe cAnd Turcii dinMacin. stäteau gata sa-si astepte cu "armele dusmanii, militia,supt ordinele lui Odobesett, sosi, cu ordinul de a se impiedecarevolt a. cu orice pret. Trebui a se tragN asupra celor earl seImbidziau sh se dulie pe vast Dar si In zilele tirmAtoare, culoath presenta trupol de vre-o 300 de oameni, era Intre ne-gustdrii speriati teaFka cl. rudele, indArjite, ale mortiborrAnitilor vor da foe orasului 8, Cum se va vedea, tulburarilese repetarA In 1843, supt alt Domn.

Unul dintre participantii la aceasith actium pretinde caGhica-Vodh, care se afla la Breaza, s'ar fi grabit srt alergeaprins de mArde contra crlietuhti", a vagabonzilor strItini"

1 Studii si doc., XI, pp. 39-41.2 Vechile raporturi cu Chiselev; N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, p.

228, no. =am.Papazoglu, Istoria Bucure;tilor, pp. 149-57; Iorga, In Rev, fund.

reg., II, pp. 14-5.

sic

8

Pregatirea Unirll Principateioi

si a Lilharilor ea cutitele In maul", asa cf trebui sä fiepotolit i oprit In. cale de intelepciunea episcopului de BuzauChesarie, de care atania Braila&

De fapt, 1ndatit oe afla, la 14 lune sL v., de ivirea uneicete ce ar voi sa treaca peste Dunare spre ajutonil celor cebg, aflä In rasvratire Impotriva stapanirii locale", el, dandu-sisama die datoria stapanirii acestui printipat", porunci lui Odo-bescu sa, nu piarda vreme a Ii supune": la asemenea hwru",scrie el, ,,ft un menut este scumpu, did zdbaua rdtdcefteduhurile, pdrand skibiciune sau voe vegheatO". De aceia cutonos cere sa sa predea i, la al treilea chemare, nevazandsupunere, arunca focuri asupra-li i princle-i morti sa.P. vii".De fapt, Domnul inaintth1 pank spoe Buzau, primind In caleraportul makrulai Manu, car- comandase represiunea.ggdui recompense ofiterilor i soldatilor, dar nu-si uita dedatoriile omenieic. Asteptam i tiinIA de starea ranitilorsoldati, pe langO care yeti bineuoi a Ingriji cu toed docto-riceasca cautare §t pe Bulgarit rani(i". Se va face, de Oda-beseu, i oemetarea pricinilor, ca sa dovedeasea ee 1ncli-nare au avut In aoest complot, atât aid, cat si la ServiaBulgaria". Gei cercetati vor putea vorbi liber, cad nu nu-mai tareesti nu va fi predata taina, nepri;imit fiin-du-ne si dm sdbiei fi robiei pe cei de cindea creftini, ci*Ica, lamurind en stlinta, ce ii s.. oere pentru a obladuiriinoastre regula si Epistle; vor scapa i Insusi de strasniciasub car(e rurmeaza O. fie supthsi", daca asicund lucrul. Altfelvor fi, tratati ea niste vrasmasi ai linistii obstesti Intr'acestpacific pamânt, uncle Rind fost umbriti si miluiti, sa facmai nevreclniei de milositivirea omeneascä pentru nemultu,-mirea lor".

Peale eAteva zile el arata ea are oonstiinfa de a fi Meatoe se cuvine, cad meseria noastri este guuernul", i astf elputin ti pasta de prootii de miutte" earl vor sa fie viteji

rAvniteri crestinil,or de dupla usile kr", Bind si lacuitorisau dregatori sau negulatori pacinical, i Intreprinzatori sausprijinitori de comploturi". Don Mul nu.assOmpiedeca nici devioe-cons'ulul rus, Simion Andreevici, la care se refugiasera unii

1 Ibid.

FA,-

stapanirii

si

si

Spiritut nou fri luptä cu protectoratul rust:se 33

dintre conspiratori: sIä le scoatä din eapul lor c5., la ase-menea imprejurare, si fiind tovar6.ii lor prinsi cu armelein milna, nu 1i poate apN.ra nicicum". E ridicul si prolestulvice-eonsulului austriac pentru un soklat ranit1. 0 procla-matie domneaseri amintia Bulgarilor cä se did de otale de yew pe pämântul primitor al iirii i se cuvine sAn'o tulbure 2.

Intrigile continuar, Impiedecând orice actiune de guvern spor-nicit In cursul acestui an 1841. Când Domnul aduse Inaintea Adu-närii un proiect pentru a Impiedeca abusurite fatI de tarani alemarii proprielati, represintate prin masicri si arendasi, Ada-narea sie puse iaräsi in stare de apa,rare. Anita a si ntembriiei ,au aceleasi sentimente si C ai i intervenit prin mAsuriin aoelasi sens, cum 111Slisi stapiinitorul a recunoscut-o. Recitine sa constale cg. nu au ramas neingrijire, si cu neprege-tare s'au Indeletnicit In chibzuirea ma'surilor ce au judecat

puindu-se n lucrare, vor Xi folositoare cläcasilor". Dar,dupa socotinta ei, urmeazlt a se osebi obrazele, ea sä nufie supusi hulei proprictarii din pridna vre unor vremelniciInchirietori, sträini despre adevairalul folos al propricUltii"..Proprietarii insii ar trebui sä fie ehernati la o cercetare se-rioasä a masurilor. Iar, in oe priveste critica aceluia carereline pe snean, palna la o Intelogere cu sapanul, pc loculmundi sale, se afirnig egt adevärabele Invoiri nu se pot eu-noaste mijloc de Impilare pentru etheasi i, prim urmare,nici ei strâmtorati, ca O. se supuie la vre o n6pAstuire" 3.

La aceasta Ghica-Vocth. rgspunse ca i se pare necesar ase lidlocui libera Invoiaima, in care, firete, järanul erapartea mai slabN. prin nedcareva temeiuri obstesti". Elaräta ca interventia Aduarii s'a mk.genit la eererea ca slbeniiA. fie obligati la tadeplinirea datoriilor atre proprietari,ca sä nu rilmaie niciodata clIcasul nimie dator dinteun anIi altul". Se adauge ea unele din mg.Surile propuse n'au

1 Iorga, Sludii $i doc., XI, pp. 248-51. Cf. Sloian Romanschi, inSbornicul Academiei din Sofia, III (1915 §i (despre Gh. S. Ra-covschi sau Gheorghe Machedon , ibid., XIV, 1920. Cf. studiul ace-luia§i din 1921 despre Gheorghe Mamarciov §i comanda lui devoluntari In 1828-9". Cf. Filitti, Turburdri revolutionare, p. 27 §i. urnt

2 Ibid., pp.. 28-32, 87-8. Cf. 11=14, Domniile romdne, pp. 143-4,a An. Parl X, pp. 384-7.

3

juma-

el,

g4 Pregatirea i.nrii Principatelm'

primit aprobarea domneaseä. S'a Murat doar numai abn-sul ce faceau arendasii Incheind ei Inii Invoielile, dar aceslialucreazä numele proprietarilor. Data s prevede ct sa-teanul poate aduce oricate vite in island capalat. mi e decatd consecinta a dreptului pe care 1-a castigat acesta. Datanu se cunosc näpastuirile, e vina Adunarii Insesi, care tre-buie sa fie informatg, iar Domnia, care, ea singurg, primesteofitiale plangerile norodului", are dreptul de a fi crezuta. Dacae vorba de cercetarea propusi, ea se adinite, dar nu numaide lamurire, ci si de despligubirea napastuitilor"; Insa si aicic de observat ca nu se poabe face deosebiréa lntre legal,pravilnic", si nelegal, pe basa faptului dacit se presinta pro-prietarul sau arendaSu11.

Revenind, Adunarea se presinta ca observaloare stricta aRegulamentului, admitand abusurile numai din partea catorvaarendasi lacomi". Se raspinge, inteo forma respectuos ipo-crita, si asigurarea Domnului ca obladuirea nu mai poalesta de atum In nelucrare d'inaintea necontenitelor plangerice priimeste de la satenii clacasti" 2.

Din nou Ghica opune acestor observatii cit abusurile con-statate le comunica Adunarii, ca sa vada cum s'au facat Im-pilari" de unii functionari, 41 se va proceda si de acurn

iar, datit astfel de lucruri se pot petrece, apoi tre-buie sa se cunoasca aceasta o neaparata conseeventa a moralitatii claselor de unde sant iesiti acesti slujbasi", adaugindca apredaza totusi moralitalea" unora din eL i iarasi se relevaneputinta tgranului de a refusa cererile proprietarului, oriel-ruia s'ar numi Indurabor proprietar". Intent). cuvant, eineva un sfarsit, voieste i mijloacele prin care 1-ar putea do-bandi". Nu vom mai astepta de la Obsteasca Aclunare des-lusirea oe am ()emit", ci prin functionari vom porunci despa-aubirea cuvenita clacasilor napastuiti Indata ce vom mai primijalbi" 3 Din parte-i Adunarea Incheie, la 19 lunie 1841, de-

1 Ibid., pp. 387-9.2 Ibid., pp. 389-91.$ Ibid., pp. 391-3. 1.1rmeaza lista abusurilor constatate. Intre nu-

mete vinovatilor: Gheorghe Stirbei, Prejbeanu, Otetelisanu, dar i unulcu semnificativul nume de Ciupelniteanu. Chiar i parucicul In stafcaCostache Roset, politaiul orasului Pitetii, pentru neorânduieli i sfe-

siInainte,

In

gpiritui nou in luptA cu proiecioratul rusesc 36

clarând ca. nu poabe a mai Sutra In nicio dezbatere", dar cons-taLa riMearea o1ebirii puterilor, apoi ca nu poate fi Orin-teased Ingrijire cand nu va fi si de o potriva inpartitä", ciise Nate ajunge la rezultaturi necuvenite si vatAnatoarebunei thdatariri", i ecre a sc trimete administratia la res-pactul legii consfintite de ,..amandoua Curtile1.

Nirnic nu arata mai bine cat de jos se cobori,se aceasLaviata politica robiLd consulatului rusesc deal acest mesagiual Domnului, cu totul demoralisat de intrigi: PreaosfintiaSa parintele Mitropolitul si dumnealui Banul Gheorghie Fili-pescu, aductInd rugaciune catre domnul Daseov, gheneral-con-sul al Rosiei in Moldavia si Valahia, de a mijloci pentru cer-tarea Logofatului Manolache Baleanu, fagaduind indreptareanumitului, Noi, 1ntru prilejul unei asemenea generoase aple-care din partea dumnealui Dascov, dorind a marturisi osebitaconsideratie ce avem cake persaana dornbiei sale, iertam péLogofatul Manoil Baleanu din marginirea sa si tot de odataIi dam voie a se Intoarce in Capitall si a-si lua iarasi insu-sirile sale in Obsteasca Adunare"2.

Iar, pe cand se faceau alegerile pentru Adunarea din 1842,Bibeseu cuteza sa vorbeasca Domnului de lipsa de iubiresi de Vicredere in el, semnalandu-i zvonul ea Rusia vrea sa-isubstituie pe Mihai Sturdza a. Noua Adunare cuprindea boieriman i mici, In mare parte dusmani hotariti ai lui Ghica4.Mitropolitul insa demisiona de la Inceput 5. Aceasta nu im-piedeca votarea, cu 38 de glasUri contra 2, a unei adreseofensatoare 6.

Se infatiseaza guvernarea lui de sapte ani ca o gerie deterisire de bani din lnplinirile trecute de la feluri de locuri, Inda-lorindu-se a-i Intoarce pagubasilor", i Costachi Filipescu, pentruInsuire de bani ai polcului 1-iu ce au comandat", i rea comAnduirea escadronului", apoi Manolache BAleanu, pentru neorAnduealA InObsteasca Adunare".

1 Ibid., p. 397.2 Ibid., p. 233.8 N. Hodos, In Hurmuzaki, XVII, p. 827, no. DCCXCIX. Cf, ibid.,

n-1 urmAtor (apArarea lui Ghica, In Augsburger Zeifung).4 Ibid., pp. 830-1, no. DCCCI.5 Ibid., p. 837.C Ibid., p. 838, no. DCCCXIII. Indreptatirea Domnului; ibid., p. 870

si urm.

M PregAtirea 4.1nirii Principaieiml

abusuri In crestere, apdthndu-se asupra arbitrariului In sate,supt toate raporturile. Se insista, cu un scop demagogic, asu-pra 2liespolerii tdranului, dar plangdndu-se si de jignirile a-duse, In numele tdranilor insisi, proprietarilor 0 läudfind onobilime pe care strdinul." Chiselev stia s'o Indemne sprebine. Nu se crula nici judecata, nici finanLele, Consulul rusDascov Indemna 0 pe bolnavul Arsachi sd adaugu ofen-sele luil. (

In aoest moment se produse a doua rdscoald bulgareased.la Braila, menitä sd ardle lipsa de ordine in tard 2. Un das-al" bulgar, sprijinit de consulul Rusiei, provocä miscareardsbunatoare in care full nci0 si militari români. Trebui sase iea casa cu asalt 3.

In noua sesiune din 1842, luandu-se In cercetare exodulsAtenilor nemulLamiti de pe mosiile lor se reineepea luplacu Domnul, Adunarea apärându-se a actiunea ei, deosebildde a lui, ar veni din vre un dull inpotrivitor slobozeniei lacui-torilor sateni, ppeciwn sd consfinteste prin instituliile si pra-vilele tarii, cdei una din cele mai ajduroase dorinti a Adundriiau folgt. 0 este de a sd tnvrednici sa, vazd acea slobozenie eumult mai Intinsla deal nu o iart.1( a fi acele pravili si cea deaeum Stare a locurilor". Dar ea se lupLa contra neorânduie-lilor care, a vre-o atäva vreme, s'au Introdus supt prici-nuirea aoei globownii,ridicandu-sd cu cdrdul bicuitorii dupdunile mcqii, cu felurimi did amdgitoare mijloace 0 str4muldn-du-sd pei allele, nu pentru ure-un folos al lor, dar mai totdeaunacu a lor ddrapdnare si numai pentru folosul unor proprielari,cari intru aceastd uneltire gdsesc mifloc a dobdndi fi ajatorulamploia(ilor administra(iei". i, 14 urmd: Nu se poate socoticd. Adunarea au pasit peste ale ei alribuLii IncunostiintAndInnältimii Sale alcarea uneia din pravilele fondamentale, athtmai vârtos, and ea au cunoscut cd, de nu sd va aduce Infranare,sa amerintä spIrgAluirea satelor, smdcinarea lacuitorilor sdteniO. ddräpanarea unor proprietari numai In interesul altora"4.

1 Ibid., pp. 848-9, no. Dcmcn,2 Ibid., p. 838 §i urm.3 V. §i Papazoglu, o, c.; Iorga, In Rev. fund. regale, 1. c.4 An. Parl., XI, pp. 410-2. Cf. ibid., p. 393 §i urm.

Spiritul nou In 1uptK cu pro tectoratul rusesc 37

In Mart din acest an se credca et dcpuncrea lui AtexandruGhica nu mai poate zabovi. La Iasi se vedcau ca succesori posi-hill Mihai Sturdza sau... naturalisatul Chiselev1, cgruia i se id-mesese tocmai atunci aclul de indigenat 2 In ultimul cas, con-sulul Franciei la Iasi asigura a Sturdza, care izbutise a-si faceo Adunare supusä, cu cele mai marl mime 3, asteptandu-seca si Moldova sg. cheme pe vechiul binellator, ar trees InBucovina 4.

Un brutal ceroetAtor rus, generalul Duhamel, apN.rea In Iuniela Bucuresti si se punea in legg,tur N. cu opositia. El impuseDomnului ca ministri pe $tirbei, pe Fanariotul Costachi Sutusi pe Câmpineanu 5, despre care, acum, Czartoryski scria Inbatjocurg, observând a. 1-a Inselat si la Paris si la Viena,ca despre M4ria Sa Hospodarul Câmpineanu" 6. Indat.l. Tur-cia tanzimatului, care se simcia acum asigurat.A. de Angliasi aliatii ei In chestia Orientului, delega, la rânctul ei, peun fast ambasador la Londra, *echib-Efendi T. Indoita inter-ventie Mc:ea pe boierii frondei rusofile sg-si dea sam5. deIptinderea greselii lor8. Dar Sechib aducea lui Ghica laudepublioe pentru atitudinea lui 1oaia1 4 In afacerea Rulgarilor 9.

Domnul, Ingrozit de presenta controlului rusesc, ceru sA nuse dea cetire actului, care-i f 1 numai Inmânat cu solemni-tate10. De altfel, un conflict Intre Duhamel si Titov adg.ugala haos. Se ajunse totusi la cetirea scrisorii imperiale otomanelt.Amestecul nitis al lui Billecocq, intrebuintal de Ghica pentrulegAturile cu Sechib, nu f6cea decat sg. Incurce si mai mult12,

Cu toate acestea, In August Alexandru-Vod6 putea crede cl acAstigat partida. echib, care mergea spre Moldova, li aproba

1 N. Hodos, In Hurmuzaki, XVII, p. 853.2 Ibid., p. 857, no. ncccxvii.3 Ibid., pp. 808-9, no. DCCCCXXVII. El se gandia a merge In Ger-

mania, unde era Doamna.4 Ibid., p. 858.5 Ibid., p. 877.6 Panailescu, o. c., p. 42, no. 16.7 N. Hodos, In Hurmuzaki, XVII, p. 878 si urtn.3 Ibid., p. 881, no. ncccxxxIsr.9 Ibid., p. 883, no. ncccxxvn,

10 Ibid., n-1 urmätor." Ibid., pp. 885-7.12 Ibid., p. 888 si win,

38 Pregatirea Unirii Principatclor

purtarea asigura cL va putea sä facl o altI Adunare, exilfindpe vechii dusmani, Vellarà si pe cei noi,Ioan Filipescu, Baleanu i Bibescu: i se dädea indemuulde a se impotrivi hothrit poruncilor rusesti 1. Duhamel pleca,in Octombre, pentru a face raportul oel mai defavorabil Dom-nului 2.

Dar, de la Constantinopol, Billectocci primia Instiintareatotusi, soarta lui Alexandru Ghica e p3cetluitä5. Rusia biruiseacolo fnainte de a sosi ,Fechib: interpretul Divanului, Savfet-Efendi, venia cu firmanul maziliei conform tratatelor" 4. Da--coy 1u5 Insl asuprä-si sarcina de a preveni pe aduditorul ac-tului de incheiere a unei Domnii incepute cu atAl de bune in-tenth si care rAm5sese In adev5r pop'u1ar5. Ghica mimi pccei trei Caimacami i, fru* a voi s5 se supuie unci umilitoareoeremonii, lu drumul Brasovului 5.

Firmanul, care se ceti inaintea boierimii rusinate de tristaei tsprava, arata ca basg. a m5surii luate, tocmai rapoartelelui Sechib: Domnul mazil era acusat si de rea credintV simalversatie" In plata tributului. Era vorba In acest docu-ment, supt o formä barbar grosolan5, de ,,färädelegi"(,,Inefaits")5i de eutezanta"(audace), ca 5i de judecata"ce s'ar fi cuvenit,dar pc care evidenta faptelor o face inuti15. Se constata.perfectul acord" cu Curtea Rusiei 6.

Pentru locul vacapt erau candidaturi de Fanarioti, ca fratiiSulu (si Nicolae), de veterani ai boierimii, ca Iordachi Fill-pescu, de intelectuali, ca V5c5rescu, rcfusat de Rusi, de boieri

1 Ibid., p. 893, no. DCCCXLV. De recuno§tinll ar fi slrutat niânalui Sechib; ibid., p. 894. Se destiluia consulul rus de la Braila;ibid., p. 897.

2 Ibid., p. 900.3 Ibid., p. 901, n-le bcccuv-v.4 Ibid., p. 902 i urrn. Ghica ar fi declarat lui 13utenicy a

gata sà abdice; raport austriac din Bueiire§ti, FilitLi, o. c., p.171. Cf. Croze d'Alain, De la situation de la Valachie sous taclmi-nistration d'Alexandre Ghica, Bruxeles, 1842. V. Une pve d'histoirepour répondre au libelle d'un prétendant au trdne de ValaquiePPisode de la question d'Orient, Russie, Valachie, Moldavie, Paris1832. Cf. Filitti, o. c., p. 268.

5 N. Hodo§, Hurmuzaki, XVII, pp. 903-5, n-le occconi-yin. Cf,o. c., p. 171.

6 N. Hoclo§, Hurmuzald, XVII, pp, 937-10, TO. DCCCLUI.

0-1Filipesc'uiVulpe, si

a,

e

§i

Filitti,

Spiritul nou In luptd cu protectoratul rusesc 39

mai tincri, loan Filipescu, Stefan Bälkeanu, fratii Bibescuca si Manole Meanu, fin de BrancoveancIl, pe

rang fratii Domnului depus 2, - Campineanu, pus la control,fiind socotit cd nu e totusi ministru, pentru a putea candida3,pe cand in Moldova se credea cI In posibilitatea alegerii luiChiseleV 4. Din cei cinci candidati cari rainseserä, Bibescuavu, In noaptea anulu,i nou 1843, o slut g. treizeci i unul devoturi, NI de noiazeci i uniil ale fratelui, candidatin oficial,rusesc, ceilalti având simtitor mai putin 5. El -'declara Sfa-tului adrninistrativ extraordinar, la 30 ale lunii, c.ä datorestealegerea sa patriot lnaltelor Curti" 6,

1 Ibid., pp. 913, 921, no. DCCCLXX.2 Ibid., p. 918, no. occcmonn.3 Ibid., p. 922, no. occcmoc.

Ibid., p. 915, no. DCCCLXV.6 Ibid., p. 922, no. occcmai.11 In frauluzeste; ibid,, pp. 929-30, no. necurtr.s

Stirbei,

si bunVointii

4

glasolui

CAPITOLUL H.

Spiritul vremii in literatura noua.

La Inceputul Domnici lui Alexandru Ghica lileratura In-iln aceasta attnosfera de optimism care era O. fie curand

Inabusitä de fumul inecacios al intrigilor politice, paruse caiea un nou avant.

Eliad incepe tipäri revista literard. Curierul de anthesexe, de si farä multi colabaratori. Pe cand la Teatrul bucu-restean se porniau i represi it will de opera, la care apgreasi Domnul, in cocheta-i uniforma cle tgietura ruseasca, o Ga-zeta a Teatrului National, de la 1836, se ocupa serios deprimele piese romanesti, traduceri facute de tineri boieri,un ofiter, Voinescu II", era In stare sa infatiseze discutii deidei originate, iar foarte tanarul pe atunci Barbu Catargiu,care numai foarte tarziu isi va arata Insusirlle mari de vor-bitor, recomanda tragediile, care, ca ale lui Alfieri, formeazasi Inalta 0 natiunel.

Inca la 1837, in plink crisg. politica, Eliad dadea Tea-trului refacut asa Incat s poatk primi i lrupp straine, inScirbiltoarea romaneascd, scene de tail oltene, cu mentiuneasi a noii Istorii a Tarii-Romanesti, de Florian Aaron treivolume tiparite, cinci anuntate , care publica i un. Manualde acelasi materie pentru coll, läudand pe Ghica-Vodd celnou, intemeietor de seoli satc§11 2 si prieten al satenilor, pecari nu numai ca-i apära, dar sta de varba cu el, Inca decard era Caimacam la Craiova.

1 Lucreirile sotieteitii filarmonice, 1835. V. Iorga, 1st. lit. in sec.al RIX-lea, I, p. 150.

2 V. Urechia, 1st. scoalelor, Iarga, 1st. invdtamantullii.

sasi,

a-81

81

0

VASILE CARLOVA809 I 831

Vasile Cirlova.

74

-

#1# .1e,

Tz,

.

S4

;

/. . _

, k

---_

Spiritul vremii In literatura noua 4

In curand Ins a. patima politicA patrunde, cu alusiile $i cucu opreli$tile ei. Se interzise astfel Saul al lui Alfieri,

Lradus de Aristia, fiindca se presinta rasturnarea unui regede pastorul lui lehovah (1838), $i cu. atat mai mult republicandBrutus al aceluiasi. Apoi, din causa relatiilor traducatoruluicu Ruii, ca $i pentru tenthntil ct pareau revolutionare con-stiintilor tematoare, Britannicas a lui Racine, In. versiunea luiVaamscu. Un Ahasuerus lui Schubart, tradus de Cons-tantin Filipescu, nu ajunse pe scena unui teatru rediis laspectacole straine.

Poesia Erica insa putea vorbi mai liber.La 1836, Eliad dItluse o alta culegere de versUri, fail a

dovedi o Inaintare In ce prive$te nobleta fondului sau is-cusinta formei.

El publica numai In 1839 ceva din ce lasase, =rind la Cra-iova cu opt ani inainte, abia In vrasta de douazeci $i dot de ani,Carlova: frumosul mars al noii ostiri, In care, insernnandu-secu durere adanca umilinta a natiei:

Inaintea fiescarui Indeslul Vati umilit,dar

Vitejia i rabdarea aid Insa mostenesc$i, urand tinerctului sa lapede lenevirea rusi-nata", sa fieIndrazneata, maAdra, falnica, mareatr, invoca pe stratum:acaH vor sari In ajutor:

... Walla in mormanturi s'a miscatSi-umbrele In veci tacute.Stau cat colo, nevazute,Privind corbul Inaltat1.

Eliad insusi adauga, In culegerea sa, duioase amintiri aleparintilor, pierduti de curand, lasiindu-1 In sama cuLaruiunchiu, preot la Mitropplic, si a boiorilor milostivi, ocrotilori

splrijinitori ai orfanului, Intr.3 caH Viacarescu $i chiar Cam-pineanu. Dar versul In care se Imbraca idei de tinereta sisentimente die pietate $i de respect e unul de un lang zbor,

1 V. I. Ratiu, V. Cflrlova, Blaj 1905: Gh. Bogdan-Duia, In Sii-mcIndtorul, 1905. Operele lui CArlova au fost retipärite In eoleciiaMinerva".

al

banuielile,

42 Pregatirea Unirii Prineipatelor

mergAnd pang. la cele mai IndrAznete comparatii si desfa-surându-se, cu un ritm nou, de perfect a. arrnonle, cu mijloaoaleunei limbi curate, care nu se Invrasteaza cu elemente strainesi nu se Impledeca de nicio nesigurant4

Aläturi, el eanta m alt Dumnezeu dec,at al 1ilfaitiilor rc-citate musinal In biserica de lanal iimilul sau adapost de laInceput:

Fiinta far' de nume,Ce pasarii dai zbor,Ce marilor dai spume,Ce omului dai lumeSi apelor izvor,

Dar, un an dupt ce se stansese Car lova, rasaria un altpoet al Ondurilor noi al sperantelor de viitor, hranit, nude Roma, care, dincoace de munti, se dadea putintel in. urma,ci de atitudinea timpurilor eroice care vim- aduce pe urmasullui Ghica-Voda, lmbracat si el In uniforma ruseasca, sa sefaca sfintit In dulama lui Mihai Viteazul.

TArgovistean, Grigore Alexandrescu, fiul unui modest boie-rinas, Mihail, creslea In umbra lui Eliad eel ivil In. =cies'.TArgoviste cântatA si de Car lova si pastrilnd In multele-ibiserici, In. mare parte goale, i In viata unei boierimi saracite,stingandu-se In largile curti, caracterul de odinioara. In Bucu-resti e Kolar al lui Vaillant, care creste si pe un lacearm, peun Ion Ghica, pe un Gradisteanu, pe un Scarlat Filipescu, peun Costachi, fiul lui Anton Rosetti. Invata acolo disciplinaclasicismului strict. Intra. si el In acea caste care 1ncalziseatata inima lui CArlova.

La 1832 tiparia la Eliad un rifle volum de traduceri dinVoltaire (Alzire, Mérope) si din Florian, care era aici si maideparte un model al visaorilor de pastorale. Dar Incade atunci spiritul romantic 11 ca.stiga., nu numai prin Lamar-tine, dar i prin aruncatorul de trksnete retorice, negatorul

revolutionarul Byron, a carui aproplatä faima, de marliral causei grecesti era Inca. in toate spiritele. Si el Canta., cumelancolia Imprumutata de Ia Vo!ney, farmecul cuceritor alruinelor", cu zidurile sale rargovistene In amintire, Insä 5i cuaparitia eroicelor chipuri:

si

si

Spirant vremii In literatura noul 43

Dar eine se aude si ce este Arst sunet?Ce oameni sau ce armii si ce rApede pas?PAmântul 11 clateste rdzboinicescul tuna:Ce oameni sau ce armii si ce rapede pas?

Cu acela care, ca un André Chénier, pe care-1 va fi cu-noscut, se vede murind ca lebada icoanelor clasice:

La moarte mA voiu duce ca lebAda, cantând,se netstea in adeudr o poesie romAneascd, /And la care nitfuseserd decal bune intentii si stangace sforprl.

Avem a face InsA si aici cu fenomenul nou al midi boierimiprouinciale care se ridicci, in cadrul Regulamentului Organic,de si nu se preudzuse aceasta, Boierimea cea mare nu puteasti deie decat sporadieele zvacniri obosite ale unui VacArescu,luptAtor contra Rusilor, dar rapede potolit, imitator al Gre-eilor, Italienilor si Francesilor In acelasi timp, Para a se adauginiAear vlaga casei de tail strAmosesti, de la care nu s'asmuls niciodata. Nu se aflä unul singur din purtatorii nea-murilor ilustre care sa Ineerce a scrie istoria, asa de pasio-nail, a unei vremi de prefacere totala. A Incetal si vervasatiricA, necrutALoare, a vechilor Gole$ti, rApede coborlti Inmormântul lor. ToatA energia rAmasa se cheltuieste acumIn nelneetate $i zadarnice intrigi, care, cum vom vedea, semântuie prin resultate care sperie, desgustA si umplu de mus-tali pe pornitii fapta$i inconstienti. Urmasil vechilor lup-Mori Isi duc nemernicul rAzboiu prin caneelariile consulatelor,si cine se smulge de supt adormitoarea vraja ruseasca man-tuie, ca Ioan Câmpineanu, arzand ce a adorat si adorand cea ars". Trebuie ca fabula acestui mic offer de miitie, adu-când in literatura ointarea gurii 11.- Tilrgoviste", pp care, darfilrA directie, o avea, ba inteun grad asa de limit, 5i Eliad,sA loveasca, energic $i cinstit, In neajunsurile vremii.

La el se vede acea conruptie contra cAreia, mai mull dinspirit de Impotrivire, caci ei n'ar fi putut s'o opreascA, se ridi-cau boierii din opositie, ca bunul predicator contra hrApiriiIn dauna slabei nevinovalii", care, la Curte, rAepingândslujbk rang sau bani", cere totusi printului", zilnic defAimatsi de dânsul, In loc de plata cativa curcani". La el se In-tfilnesc In linguOre magarul rAsfatal" si catelul de iatac".La el rasare bastardul, nobilitat" prin decretele lui Vodit-

44 Pregatirea tTnirii Prineipatelor

Ghica, al evghenistului, amestecat cu sangele plebeu, care in-cepe a-si cere dreptul: domaul catar", care, 1audandu-si mama,uitä de magarul mare" din care descinde, ca In casulfratilor Bibescu-Stirbei, cu mama Vacareascit, iar talal, Du.-mitrachi Bibescu, mic boierinas de Gorj, pentru care dus-manii vorbiau de herghelegiul", de vanzatorul de cai, de laobarsie. Nu lipseste nici alusia la judeatorul de cantari, "Annul,domn In acel loc", care eritica urala micut.ä privighetoare,dar trebuie s recunoastaa. tacerea sa de frumoasa pasare,ca i papagalul care, razand prea bine de altii", marturisesleca. de loc cantaret na este".

Sigur de sine, poetul editat acuma luxos de Carcalechi, carese mutase In Bucuresti, Imbogatesbe la 1838 prima sa inspiratie.In garnisana la Braila, el se inspira din luptele recente pur-tate acolo de veteranii razboinici" ai altei ostiri; paza la Mil-cov II Indreapta, pe acest Ovkliu intre Sciti i Geti, spre de-plorarea osebirii neamului liber In data tan desbinate,

Frail a carer neunire a avut sMrsit amar,adaugindu-se gluma asupra vietii de provincie, cu mosieri sco-land pe draci din casa prin. moli.tfe si cu nimfe desolate" siIn cojoace; amintirile de la Mitropolie II fac s. se Indreple,In umbra tristetei care, adese ori, In prima tineretä, precedeluptele vietii, spre

religioasa a candelei lumina,Aprinsa de credinta, i galbenä, si

si un non imn se ridicä atunci spre dumnezeire:A totului parinte, tu a caruiLa lumi neinfiintate ai. daruit

In bolnitile manastirilor el se Infioara de misterul mortii, poapele lacului care poate fi Snagovul el se lass cuceril deblarkla pace, o anecdota traita. Ii face sa. se Induioseze decredinciosul cane mart pe groapa soldatuhli, dar e atras side farmecul, marigaietar o elipia, al iubitei sale, care-I smulgede la deanoralisanbele medilatii" asupra zadarniciilor oricariisfortari, la care totusi so va Intoarce. Epistolele" 11 aralSrecunoscator lui VacIrescu, glorificat ca poet, si lui Urn-pineanu.

Dar §i mai departei, la privigheloarea despretuitä de ma-gar, la represintantal clasei nemultilmite, care vrea pentru

link,

vointa,

o

gptriiui vremit In literatura nod 45

inteligenta i encrgia ci ce-i refusa prolipendada si deacolo §i ultimul refugiu al desgustului §i al resemairii , satira-fabula loveste. Si aid apar cele doua mari pacate moraleale vremii: impertinenta aroganta i tarilloarea lingusire. Estqciocoiul, Imbracat In blana de cane, la care, eand e In fa-voare, toate neamurile de dobitoace se inchina pentru ca apoisa se Intoareä asUpra.-i cand e disgratiat, este parvenitul Inchip de bou, care poruneeste a se da pe scare nepotml,al doamnei vaci flu".

Dar Insasi situatia tarii, care nu putea fi Infatisata. allfel,va fi redatit In toatä tragedia ei, alunci, dupd crisa au-lonomiei din 1837, si in ajunu l. calaloriei lui Campineanupentru Unire. Chir Pisieovici spune prin sufixul numeluisau crii natii Ii apartine mind vnea sa Inghita pe, soa-recele de neam", Raton, dar In toate formeile unei caluglariipravoslavnice. Puii de corb nezburatori" cari se Indreapaspre departata lebäda alba." a ultimelor sperante, au Infall teribila valpe cu ochii luciosi" d3 lacomie. Privighetoa-rea care nu mai poate zbura, de mult cc a fost In cusdi,

0 Osaried ce poate faceDeeat la soarta-i supus'a fi?

vorbeste mai elocvent deck °rice discursuri Indraznete, re-traclate rusinois de a dou,a zi, intr'o Adunare de vesnici unel-titori pentru vanitate i intenest.

Si articolele din programul de opositie al lui Campineanitse Intalnese In forma poetica la Alexandrescu, atunci candataca hotiile tribunalelor", despoiarea de piele a Imprici-nalilor2. Iar In anul 1840", care, cum se va vedea, aparu1:n foaia tinerilor din Moldova, el aruna träsnete asupradespotilor" i, ea saint-simonicnii de la Paris, aptira malU-mile obijduite, biata turma... In veci nenorocita".

Aceiasi clasä da. Insa in acelasi limp i alti tineri ramasiIn Ora, cari, neavand la indemana Parlament, Intruniri siziare, Intrebuinteaza ea mijloc de luptA, In deosebire de Im-paciuilii i adormitii Moldoveni, poesia lor.

$i acestia avusfera a face cu npua militie, In care ofiterii1 Editii si in. 186t3, 1893 i, la editura Minerva", de Em. GArleanu.

Cf. Gh. Bogdan DuicA, in Cony, Lit., 1900.2 V. qi Filitti, Domniile romdne, pp. 258-60.

si

46 i'regatirea tSnirii i)rinelpateloe

rusi mai tineri introdusesera spiritul liberal, revolutionar, decare, In partea intaiu a domniei Tarului Nicolae, erau

ei Inii, mergand si pän'i la conspiratii.Astfel Cesar Boliac, unui medic de lndoielnica repu-

tatie, venit din Italia sau din Levant, Bogliaccol, si, se pare,ul unei Romance. Inainte de treizeci de ani, si acesta publica,la 1835, supt prelentiosul tillu de Opere, caleva poesii debyroniana inspiratie. Nu e Insa aici aceiasi demnilabe $i sia-caritate, E lauda lui Campineanu, dar si a Regulamenlu-lui Organic, a lui Ghica Domnul si a lid Mihai Ghica, Inehi-nandu-se o bucaba si lui Grigore-Voda, mort de curand, si bisc-ricii de la Colentina a familiei, apoi lauda Societatii Filarmonice,dar si a celei agricole, a lui VAcarascu, $i mai ales a luiEliad, pentru tot ce a dat, si cultural, tarn, Inaltan-da-i-se opera poetiel, asa de nesigurä. Bo liac se apärä de oricegand de a scrie satire", uriicioasa ramurä de scris", sideclar4 cä n'u se gandesbe nici O. moralisezc, nici, cu atiltmai pultin, s schimbe lumea 2. Pert atunci el, care celebra Inversuri plutirea primului vas romanesc, se gandia sd pu-blice un ziar al tinerilor in fata aceluia, oficios, al lui AaronFlorian, Museul national (1836-8), si a publicatiei profeso-rului de geografie Iosif Genilie (1835 Universal 3. Pestecativa ani knsJi el va lua aparea Tiganilor robi, se varzboi cu mitropalitid cel non al Moldovei, care 1-ar fi exco-municat pentru nu stim ce scrbere a lui, $i vatimp Câmpineariu se afla la MiOrgineni, o Marsiliesä a Ro-m.aniloe, pentru ca multimea sl caute libcra4, $i deaceia gustl si el surgunul la mAnastire5.

Eliad se simtia depasit. Ataci, pe Grigore Aldxandreseu,In care vede un ingraft, si se porneste eu toall verva luisatirica, 1mpotriva acelui tinoret care e pentru dansul, o co-lectie de Sarsaili" si de Rodini" revolutionari, al clror merite numai In haine6.

1 V. Odobescu si Tocilescu, III, tabla.2 Iorga, 1st. lit. rom., la sec. al RIX-lea, I, pp. 228-30.3 V. i Filitti, Domniile romdne, p. 253 (dupl inedit).* V. i ibid., pp. 124-5, 230.5 Ibid., p. 130.6 Iorga, Ist. lit. rom. In sec. al XIX-lea, II, pp. 50-1.

insu-fletiti

fFul

litera-

aIciii, oat

a-1

,

8piritul vrendi In literahira mita et

tl insusi Insä fu acusat de medicul aventurier $i intri-gant Alcibiade Tavernier1, cu care era legat prin adesiuneala franemasoni, cg. i-ar fi propus sä parlicipe la o maremiscare de re-voila, In care ar fi fost amestecati si Bulgarii.Oricum, la profesiorul, seriitorul i ziaristul popular itneado alunci se manifesla o mare ambilie poli.ticä, Tn curanddevenita fara margeni. In deoscbire de ceilalti scriilori, pasividincolo de tagaduirea literand si de aptarea retorico-poetic5,el va visa de un Tudor Inviat, fau In vesrnant de dascal,ci In toga alba a unei Rome tnoite.

Fara atingere oa politica e In&I activitatea lilerara din Mol-dova. Acolo se pregatcsc noile manuale, lipsite dc orice ten-dinta, ca Istoria universalli" a lui Saulescu. din 1837, Hro-neloghia" lui, inchinata i Mitropolilului Veniamin. Bunul pa-rinte e tot mai departat de lume ln ultimii ani, mai cre-dincios unei Dommii care, trecandu-i o parte din atribuliila noul Ministerin pentru ceie biserioesti, II va face sa piece Inultimul adapost de la, manistirea Slatina; i s'a atribuit, faradreptate, i gandul de a lega aceasta Biserica a sa, ca pcvremea intrusului de pang. la 1812, de Sinodul rusesc. Cartcade istorie de care e vorba se fereste d vremile noi revolutio-nare, aeoperindu-se chiar cu hartie cutare cuvfint supArator, side Rusia nu se pomeneqte deal cu multa socoteala, emu-tandu-se chiar legaturi cu Ruii vechilului Sviatoslav, la pe-riodisare. Dar In cutare sludiu, din acelasi an, despre odescoperire arheologica langa Gai4i, Saulescu proclamaginea romana si Inlatuala iddi. unei coborlri din Slavi.

Volumul de poesie al liii Asachi din 1836 cuprinde tra-duceri si imitatii din toate capitolele literaturii universale,de la Homer si Horatiu, prin Petrarca, pang. la Grey. Elc-mentul politic, In legaturA cu falsul Ossian si cu noua fasai dindesvoltarea acelora pe cari-i numeste Moldo-RomAni", se alltdoar In ,,Privegherea ostasului moldovean" din 1837, In caresoldatul militiei Incepatoare e Infatisat ca tfinarul puiu devullur" deprinde zborul de la exemplul maret al su-metei sale maice", Roma, $i al. erailor oe statue( In al strit-

1 N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, tabla, 1 a nest mime,

ori-

care-si

48 t'regatirca Ctnirii i)rincipateioi

rnosilor päin'int", si nu, lipseste critica tinerelului boieriu"care vorbeste dialect str5in". Aceasta pe langI Ioviri cu cotulsi In alto domenii de sträin5tate, ca atunci cand vorbeste de

Jidovull de Podul-Vechi,Irnbräcat ca irou grec,

sau face haz pe socoteala celor doi mazili cariSe stAdiau pe la movilä,

despoaie advocatul" Inaintea presidentului". Opera luidc predicalie se Micea InsI mai ales prin tablourile care,do la Ovidiu si baba Dochia, nlergeau Ong la luptcle luiAlexandru-cel-Bun i Stefan-eel-Mare.

E i autor al pieselor Serbarea pAstorilor moldoveni" si Dra-ys", Int Eul Intemeietor al Moldovei, drept ceI de-al doileaavând a se lute lege Mihai-Vodä ceI nou1 , la care se adauge,pentru o serbare la tar5, a hii Nicolae Canta, mult timp mi-nistru al noului regim, In Horodnicenii Suoevei, u bisericalui MAties Vistiernicul, Pia, lra Teiului", cu un subject de le-gendl. Ajutat de Stefan Cotargi i i chiar do unul dintre bo-ierii Regulamcntului, Mtn:Intl Vasile Alecsandri, el inteniciazilapoi Conservatoriul filarmonic-dramatic", chemeind profesoriitalieni, pe langt earl veni peste r.4in antreprenorul italian Cas-tiglio. Teatrul adus la acest no.1 asezdmânt trecu apoi, suptdireclia tineretului format in strAinAtate, la altceva declittraducerilc din Kotzebue de acest nelipsit furnisor de lite-ratur5 poetia, Asachi, si ale altora, si din Goldoni, dinFraneesul Duval, din Voltaire (Akira), dar Asachi insusi, tra-ducAtor iscusit si al libretului Normei, amestec?1 si bucgi dealt5 origine si tendintl: un .tefan-ce1-111are, un Petra Raref.Se putu da aici e saul al lui Alfieri, care displ5cea accluiasiAsachi, ca nefiind Indestul de clasic 2

Din tineretul moldovean se ridia numai acel Costachi Ne-grut (Negruzzi), care, la Inceput, se Indeletnicise doar cu tradu-ceri In versuri si prosä din literatura clasicd frances5. Cu pri-mul s5u rang de Cäminar, el prelucrase Treizeci de ani sailviata unui jucAtoriu de cIrti" la 1835, traducere dupä opiesk francesä represintat5 de actorii francesi la Iasi. 0 fileeadin dorinta de a ajuta prin repertoriul românesc la Inoirca vir-

Iorga, 1st. lit. ram. fn sec. al XIX-lea, I, pp. 190-1,1 Ibid.. pp. 193-6.

si-i

L

C. Negruzzi.

u

A0.40rir

Spiritul vremii hi literatura noua 40

tuttlor i micestilor fapte a Stefanilor si a' Alexandrilor".Pentru teatrul muntean dada el, introduand pe epicul VictorHugo, räscolitor de energii, In lumea româneasa, versiuneaMariei Tudor a marelui romantic, si aceastä mica.revolutieliterara capAid totusi socolite, ale lui Enact, ceiace face ca tânärul Moldovean Pehine traducerea alteidrame a lui Hugo, acel Angelo, care, fiind In titlu chiartiranul Padovei", pulea trezi unele supärari. Spiritul de epo-peie, tinzând. spre mohstruos, al poetului frames' care-1 slit-prtneste, 11 face SN. trezeasca e,xageratul chip al unui adeva-rat Sfarma.-piatra, care e Uriasul Daciei", aruia Istrul Iivine pana la beau i Tyrasul päug la gonunchi. Inspirtin-du-se, cum se va veclea, din Istoria Românilor, aparuta Infrantuzeste la Berlin, a lui Mihail Kagalniceanu, el, carecelise In manuscript pe Ureche, asa bleat nu se tinea la ceaduse Asachi In domoniul unei istorii poetisiate, izbutestea da, ca fragment dintr'o epopeie a lui 5tefan-cel-Mare, splen-dida intrupare din Aprodul Purice, in care cu imitarea izbu-MI a comparatiilor clasice se ukieste energia presbarilorpitaresti ale ostasilor 1. Acelasi interes pentru vremile tre-cute face pe scriitorul cu atilt de limpedea formA stapanitl,asemenea cu a unui Mórimée in Franta, s. presinte Intalni-rea dintre Stanislav beszczynski, regele Poloniei, si NicolaeMavrocordat, oH sa mediteze asupra bolnitei manastirii Neam-tului, prelkurä in niste catacombe" ea acelea de la Palermo.Nu lipsia din acest romanlism nici dorinta de a Infätisa Siprivelisti de cAlgtorie mgear prin tara2.

Indath pe and Negruzzi are curajul de a Incerea redareaIn rom.fineste a Odelor i baladelor, interesul pentru poesialima", In care nu ma,i traiau amintirile blandelor elagii alesecolului al XVIII-lea, i pentru un teat.ru de violente si destridente, cu aspre i crunte figuri de trecut, trace la Eliad,care, la Inceput, avuqe reserve, de si, entusiasmat de Byron,traduce Marino Faliero al acestuia, i la Boliac, la care oastfel de inspiratie se potrivia temperamentului de ravolu-

1 $tefan Indemand pe ai sAi sä mearga dupä gugiumana" lui,e o copie a lui Henric al IV-lea la Ivry; Iorga, let. lit. rom. in sec.al XIX-lea, I, P. 237 i urm.

2 Album pe 1837, foileton,4

lauldele,sal.-i

80 PregAtirea Ltnirli Principateldz'

tionar nascut. Astfel prin el se traduc In romaneste, faraa se tipari, Inca odata Angelo i, In acelasi timp, 5i LucretiaBorgia, anuntilndu-so versinnea integrall 0 a dramelor i cbiara romanelor de istorie vehementia si de nemasurata imaginatie

Dar poetul tanfar al Moldovei, a carui viata de Caminaral Regulamentului i deputat ales al Adunärii, foarte guver-n,amental, rin se pottivia cu avantul literar, cunoscuse prim:legaturile cu Ba.sarabia si un alt romantism, cautându-si subiec-tiil la Tiganii nostri de acalo, apoi In sangeroasele amiutiriale anului 1821, ca i Ii legendele rusesti: pe acela al luiPaschin, asa de mult amestecat pe atunci, In trecatorul exilal pornirilor sale revolfutionare, Intre boierii, Grecii si

dar mai ales Intr'o lume de frumoasefemei tinere. In aceastä Baxarabie desfamta din ticnita eiviata oriental i IndepArtata di cultura pur bisericeasca aInceputurilor, lncepea o interesanta via% noua, din care nulipsiau dramele legate de subitele schimbari de spirit. Dupace traduse poemul, de inspirat.i romaneasca, al marelui ro-mantic rus, alul Negru, cu fatah iubire a Grecoaicei si sabiapedepsitoare sclipind In umbra, Neguzzi gasi aoelasi interes,legat de propriile sale amintiri, In prefacerea pe româneste alegendarei istorii a quasi-haiducului Carjaliu 2.

Dar el va povestI, In Zoe, i iibiri ca focuri de pistol, Ipaceiasi Invalmasita lume basarabeana, prinsa, ca moravuri,In vartejul imitatalor viotii apusene: Chisinaul de la 1837,anul marii rtoduclii a neobisnuitUlui debutant, apare acoloviu, cu amestecul mondirului rusew intre largile haineritene, Inca pastrate de boierime, en tot solemnul rasfat almândriei fanariote si, In fall, capriciile unei lumi femeiestidoritoare, ca 5i la Iasi i Bucure5ti, de soarele" 5i baluri"

scapata delinitiv din retragerea ietacurilor orientale.Parechea eroinei lai Negruzzi se gaseste, péntru lume,a

ieseana, in cutare poem al unui poet de acéiasi vrAst,a,Gheorghe Crupenschi, a and inspiratie e mai veche. Dartot asa de prins In pornirile romantice ale vremii, presintandsinucigasi conbemporani i eroi antici ea Hannibal, e alt poet

1 Curierul pe 1837, p. 84 i urm.2 Cu prilejul comemorgrii secul.tee a liii Puschin s'au fAcut studii

de d-na Dvoicenco i d. Gh. Bezveconi.

1

si

ci-novnicii Chiinuiui,

rasa,-

5i

si

Spiritul vremii In literatura noul 51

at acerstel generatii, format in sträinatate si cunoscator al luidar 0 al lui Schiller 0 Goethe si dand numelor

proprii forme germane (Gartago"), Mihail Guciureanu, frateal celui pe care 1-am gasit la Pesta ajutand la BibliotecaromAneasca, a lui Carcalechi 1.

Pe atunci un Constantin Pogor, si ell din neamurile noi carese ridieau, pe cand umbra se läsa asupra obositei boierimiistfuriee, se trudia sä, traduca Henriada, din care, cum ,amvazut, se inspirage Negruzzi inainte de a trece cu totul laromantismul lui Hugo si Puschin; ofiteritl Alexandru Hri-soverghi corespunde, ca soartik, murind foarte tanar, dechinuitoare boalä, i ca iubitor al idilelor 5i suspinator peruine, care aici stint ale Cetatii Neamtului, Munteanului Car-lova, dar la acest fin de Grec Intrat In rangurile mo1dovenest1nu e nimic din spiritul revolutionar, ci, din potriva, cu. compli-mente °Aire un Ba1, catre Sturdzestp., e i lauda devotata asefului armatei de curand alcktuite, Donniul trii, incepatchrde era noua.2.

Inaintea noii literaturi clasicul Asachi, fostul membnu de1)Academie" italiana, iubitorul Biancei Milesi, Alviro" pentruconfratii academici de la Roma, sonetistul si autorul de ode,ramanea neschimbat In seninatatea unei atitudini literare careavea urmkri favorabile situatiei sale In lumea politic.. Insafolletonul Albinei" se deschise nu odatä pentru Intaile lu-crari, ale lui Negruzzi, cii care batranul scriitor n'a ruptniciodattä.

Dar noilor scriitori din Moldova li se parea, si din causalegaturilor lui Mihai Sturdza, candidat la, tronul inunteantrimetandu-si la Bucuresti informatorii Si spionii, contra luiAlexandru Ghica, dar i pentru impingerea fireaso4 a tutu-rora claire ideia Uni,rii, c. e mai potrivit sä colaboreze laCurierul de ambe-s'exe al lui Eliad.

Totusi el n'avea nimic simpatic In atitudinea-i fata deideile nationale ale timpului. Acela care era foarte Ra-man" 0 se simtia stramt Inchis In aceasta Tana-Romaneapca

1 Poetice cercdri, Iasi 18392 Iorga, 1st. lit. rem. in sec. al XIX-lea, I, pp. 232-4. Totusi el

traduce drama romanticd a Int Alexandrti Dumas, Antony.

Wieland,

o

si

51 13regatirea Uniri Principatelor

In care el, care fuslese cândva, prin Ardeal, mai legat, cumobserv a. un agent polo; de Munteni decilt Moldova, nu. s'agAndit niciodata s treaca Milcovul, la care s'a oprit i cu-riositatea lui Alexandrescu ofiter: rAmasese acelasi francmasonpentra care era un paicat al soartei ca omenirea e ImpartitAIn. natii, caci, mai la urma oarneni s'antem toll: eu nu vadnicio deosebire", fiind, astfel, nu Homan In noul sens alcuvântului, nu Moldovalah", ci cosmopolit sau crestin intrutoaLl desavAmirea". Chiar patriotism-11" de care se vorbiaacum pretutindcni Ii e strain caul care vede inaintea salumea, In imensele ei propoztii, i doreste ca In ea sa, fieodatg o natie", o limbA, o religie, o lege": ce sant acestedoua, Printipate pe langa. Europa Iintreagä i celelalte ktonti-nente: un puma, o nrana. de pAmAnt1 I". $1, tonrsi, el afirdaseIn RApedea aruncltur a. de ochiu asupra limbii i inoepu-Luiui c. Rumilnul este Ugreg Roman 0 Walepartile trupului san, i chiar sangele, Ii sant romane", caciteshtura graiului, care se curgt adum, e latina. i astfel,Rum An" e oricine vorbeste aceastA limba, Intrand si In lega-tura sociaI i politicA a bAstinasilor 2 D i laudä guverneleteocratice, Eliad nu admite, de altfel, In fund pentru religia In-sasi decat pretuirea valorii ei sociale,si,cum Un cetitor Inaintat"gasia ca n'are rost publicarea de dAnsul a vechilor prediceale lui Ilie Miniat, el Ii striga, Intr'una din iesirile vulgarecare corespundeau temperamentului sau: Gine face pe cla-casul d-tale sta.-ti mai dea dijma i claca In pamanlul liii Dam-nezeu deedt religia?"3. A ramas, de fapt,aceIasi scriitor de mareinstinct popular, care izbuteste numai cand se trezesc In el,pe Maga. amintiri ca acelea, miscate, despre Grigore Ghica4,impresiile copilariei, ale primului media, cu. acel simt pentruconcret, pitoreslc, hazliu i caricatural care-i domina tot spi-ritul, Ca atunci cand, vorbind de critica, pe care la el uniio credeau prea aspral, si era de fapt tetdeauna persona.14partenitoare, el vorbeste de ploaia care pricste holdalor, dar

1 Idei din 1837-9, In Curierul de ambe-sexe, la N Iorga. Ist. lit.rom. tn sec. al RIX-lea, I, p. 257, noIta 1.

2 V. ibid., pp. 159-61.8 Curierul de ambe-sexe pe 1839, P. 273.

Iorga, 1st. lit. rom. tn sec. al RIX-lea, I, pp. 158 9,

Riumanilor"

si

Spiritul vremii in literatura noua 53

stricà adesea cuculetul $i ibricelul de fluierat al olarului":e o adevarata comoara de folklore rasIpandita astfel in mij-locul unor idei generale nedeplin Intelese i plerzandu-se.cu vremea intrun misticism fatidic, pe care istoricii literari

pot descurca, dar farä un mare halos pentru istoria ideo-logiilor stramutate la Thai i Ina mai putin pentru faimaunui scrlitor totusi atat de mandru de cugetarea sal.

Am vorbit de conflictul lui, determinat $i de nu stirnce seductie savarsit.1 de tanarul poet, cu un talent mult maimare, In casa primitoare cu Alexandrescu, care devine, Inmania de parecle a acestui prigonitor, Ghita Ariciulescul-denuntat $i ca ateu". MAscarati" i ,,obraznici" sant scrii-torii nesupusi, prem.= cei cu alle idei, de nationalism lup-tabor, de liberalism revolutionar, sant aici Sarsaili" siRodini".

Totusi la Eliad, care, stricandu-se cu noua generatie mun-Waal '(dar el da ceva de un C. A. Rosetti, care incepeatunci cu versuri plangatoare, si de un Stefan Stoica), erabucuros s afle colaboratori aiurea, tipareste cea mai mareparte din procluctia sa päni la 1840 Negruzzi, care cernchiar sa fie Inscris la Societatea filarmonica", careia, dela Inceput, In legatura cu introducerea la Aprodul Purice,Ii striga: Canta, CAW, ciocarlie !". Daa nu se 1nvoiesbecu scriitorul muntean, acuma matur, In ce priveste o limbacarela acesta-1 dAdea continuu norme Intelepte ce vor fi ur-mate, recomandand formele participiale, &Mud la neologis-mele francese sufixul slay Ingreuttor -nic (moralnic"), carea dispärut aproape total, aceasta da prilej la prima discutiedespre formele noi ale graiului care sa. se fi cleschis intreRomfinii din provincii deosebite. Negruzzi atacase glumindunele propu'neri ale lui Eliad, care in adevar n'au biruit,si cense Ica entdiul tesaur de unde e a se face 'ttnipruniutalset fie cel latin i apoi c-1 italian 2

Dar Eliad, care nu putea opine aceglei Inseilari spiritualedecat glume groase i idei rapede duse departe de punctullui de plecare, se gandi si mai departe la procesul deschis,

1 V. Scraba, Eliad Rddulescu, sl D. Popovici, Ideologia literard alui I. Heliade Reidulescu (ed. Institutului de istorie literarl qi folclor).

g Curierul ram, pe 1838, no. 8

41

,

54 PregAtirea Unirii Principatelor

§1 el plänula chiar o noua. editie, cu litere latine, tinuta ticurent1, a gramalibei", prin care s'ar izgoni cu totul chiri-licele In discutle, pe care numti ticalosii" ar pntea s.a. maivoiasca a le mentinea, cu incercari de a pune in loc formelatine, din care se desfac cateva care au si fost impuse maimult sau mai putin trecator de dansul, ca un qu in rare(de la quails) sau un t cu cedilä pentru 1`, un di pentru z, pelanga duplificarea, ca In latineste, a unor congoane. Voia $i undictionar franco-italo-higpano-roman 3. In ultima instania, elajunse a propune, pentru unificarea' limbi.i, nu Academia deodi.nioara, ci, cu ajutorul bursierilor trimesi in linnea romanica,o Intelegere lntre eoli1e Inane din Mile libere 3. De fapt,la Bucuresti se alcatuise, pentru aoeasta, in 1836, o adeva-rata Academie, 1àA a-i purta numele, avand i membricorespondent,i, si In ea se Intalniau Poienaru, Aaron, Mar-covici en profesorii loan Pop si Gheorghe Ioanid, care varedacta Dictionariul grecesc 4. Discutiile, rapede degenerateIn trivialitai, si cu unii Ardeleni, nu duseira la preciAri maidepline $i mai statornice 5. Dar Elild avea dreptate chid, puindbasa in cartile bisericesti i admitand, ca i Mumuleanu, cetrecuse din Imprumuturi In graiul ob5itesc, nu In al lui mospopa" sau tareovnicul slavonisat", spunea, cu un avant inadevar de o superioarä poecie, pe care n'o pultea Rune si Inversuri, c lzotdrirea praviler se via afla condici ceski in palatele timpului, unde fiecars foaie este o genera(ie" 6.Ceia ce nu-1 Impledeca. de a urnikari formarea unei1ntregi a runAnimii", a unui dialect Inteles de fiecare", cu-prinzand ce este bun, frumos, sonor, regulat, norocit", laCare apoi sa se adauge Implinirea din latineste: pAna sig;ralul Românilor din Macedonia ar fi Intrebuintat pentruaceasta. Se pare deci cii, Eliad va fi avul cunostintä de pla-

Cony. Lit., XV, p. 349.2 Ibid.3 Locurile din Curierul dc ambe-sexe sant alese In Iorga, 1st.

lit. rom. in sec. al XIX-lea, I, pp. 261-4.4 Museul National, 1836, no. 34, de unde In Foaia penfrq minte,

inimd invilliiturd, I.5 Iorga, I. c., p. 263, nota 1.n Curierul de cunhe-sexe, 1840, p. 7Q.

limbi

t

ei

Spiritul vremii in literatura noul 55

nul asamanAtor, *i tot asa de fantastic al Grecilor modernide a crea dialectul comun"1. Si acestei 1irnb i s'ar impuneuna i aoeiasi ortografie2: deocamdata aparea acel vesmAntlatinisaut din care, de la 1833, el dadea o proba, sistemul fiinddestinat din nenorocire, O. se generaliseze in Ardeal, si priuautoritatea lui 3.

Colaborarea moldovieneasca, asa de death si de semnifi-cativtd, tocmai pe vrentea °cupola politic de lupta contraarticolului adi(ional", de program& de unire romdneasca allui CAmpineanu si al Franco-Englesilar, colaborarle care, contracosmopolitismului francmasonic si a prejudecatilor muntenestiale lui Eliad, trebuia s clued la program& de afire 'In noulstil si tn noua ortogralie, neapidrat latind 4, pentru toga ru-mAnimea" 5, mAngdia pe sicriitoril bucurestean, prigonit si deeensur i ata vinde Statulli tipogrdia 6, de concurentaputernica pe care i-o fgceau, in chiar mosia lui culturalA siliterara, profesorii de la gimnasiu i un tineret care avea, inasiteptarea sosirii celor de la Paris mai multe legaturi cuinvIatatorii lor derAt cu ucenicli lui Lazar.

Acesta se maniifesta prin none publicatii periodice.De la inceput, Negruzzi cautast legatura cu Aristia cum

s'a Spus, aratAndu-i ca vrea traduca Gerusalemme liberataa lui Tasso, fiind vorba si de o colaboratie cu' adesta, la care,s'ar adaugi Eliad, i cu scriitorii oei mai tineri. E/ s'eria astfel

lui Boliac1. Acesta, mAnat de marea sa ambitie, dar siI V. Xenopol, in Cony. Lit., XV, p. 348 si urm.2 Curierul de ambe-sexe, I, p. 246.3 Ibid., p. 343 si urm. Pentru Intreaga corespondenp, publicatA de

A. D. Xenopol, Cony. Lit., XII, pp. 305-14; XIII. pp. 76-8: XIV,pp. 155-7; XV, pp. 348-52, observatiile lui Xenopol; ibid., VI, pp.177-83. Eliad propunea sl se publice scrisorile In Gazeta Teatrului

oferia tipografia pentru operele lui Negruzzi. Era natural säsä Intre In conflict cu Säulescu, care avea pretentii de filolog cuscoalä; v. si Conn. Lit., XIV, p. 156.

4 Eliad se interesa pe lâng Negruzzi, In 1837, si de opositia contralui Mihai Sturdza; ibid XIII, p. 78.

5 Plan de IntAlnire la Focrni; Cony. lit., XV, p. 351.,6 Ibid., XIV, p. 157.1 Ibid., XIII, p. 77,

a-si

s't

0-0

si

.,

56 PregAtirea Unirii Principatelor

de convingerea c5. tineretul e preocupat de liberaturg., (IA

fncA de la 1837 Curierul, In numele unei societAti literare":Eliad putu sol. vadl, el care nu participa la miscarea luiCâmpineanu, a fostul lui colaborator are sprijinul sefuluimiscArii nationale, al colonelului Constantin Filipescu, al luilancu Roset, al lui Grigore Gritdisteanu si Voinescu II. SeIncera si castigarea lui Negruzzi 1 Era o publicatie cu in-lentil politioe: In scrisoarea cAtre scriitorul moldovean se asi-gura cd, acum, printre uscatele desnervate gltiare ale nneibdIrdne tiranii creste carnea cea strivitd a unei na(ii" 2. InlegAtur5. cu Campineanu, un Grigore Negrea traduce, si pu-bliel la Buzau, Guillaume Tell al lui Florian, nu fAr 5. sub-titlul care, dat fund patronagiul pulblicatiei, represinta unexemplu si indemn: Elvetia slobod5."3.

Foaia tinerilor mi tinu deeat putine luni, dar In 1839 BoliacapAru cu o oontinuare a ei, mai sgraca. In colaboratori, Reiman-teanul. Grigore Alexandrescl, din parte-i, era la ziarul, frumostipa,rit (din 1837), al profesarilor, care purta mândru un titluce putea fi al principatului singur cAruia ajunse tot mai multa i se zite Romania, dar $ i al Intregii comunitg.ti nationale,legatcl, prin ortograffiarpa numelui din titlu, de romanitateaoriiginilor. Era mremea când inginerul Alexandru Popovici,care lucra la xidinea Severinuluj, anunta o revista, Daciaveche fi noudd, pie and Trifu Maiorescu, ajuns profesor laCraiova, se unia cu vekhiul colaborator Leca si d5dea Incapitala olleana um. Destaiitor, devenit Mosaic, care se Lineade traditiiIe Biblietecii Romilne§ti, la care amilndoi colabo-raserä 5.

Fa ta. de amte legäliuri care-1 pgigubiau, Asachi se ridica,fn prosa lui tot mai ImpiedecatI, ca sA, proleste contra dis-cutiilor zgdarnice asupra limbii si ortografiei; el se tine la

1 Ibid., XV, pp. 74-5. Era vorba de opere de teatru, de o cule-gere de clasici, de o bibliotecl vanduta pe pretul de cost.

2 Ibid., p. 76.3 Alte traduceri muntene; Iorga, 1st. lit. rom. ln sec. al XIX-lea, I,

pp. 273-5.4 V. Albina pe 1839, no. 31.5 V. qi Iorga, lst. lit, rom. in sec, nl XIX-len, 1, pp. 268-73.

Spiritul vremii In literatura noun

admiratia operelor mari ale spiritului urnan, care singurepot conduce, atunici and rnediocritatea" umblä prin cot-loanele georiilor. Dar ii la dansul se Va.qeste ideia unei Adu-nari culturale normative, in care sa figureze gramaticii ro-mâni ai Transilvaniei, ai Tarii-Romanesti i ai Moldovei".Saulescu fu Intrebuintat pentru a lovi nu numai Iii Eliadsi In Aristia, dar i In Negruzzi, care nu pregetä sIt raspundA:atacurile iesene contra Curierului ermafrodit" urmara, nuspre folosUl operrei de apropiere care se Incepusie. Aleiutaromlineased, noul suplement al foil lui Asachi, Incerca saconcureze Curierul", dar consulatul rusesc crezu cIt deSco-pere Intr'un nevinovat articol despre wiest, jocul de cartila moda, o alusie la Puterea protectoare, i aslfel revistafu rape& opritA. Treeand In foiletonul Albinei materialulliterar, Asachi stiu sal caqtige pe Negruzzi, adaugindu-se

cate un fruntas al noii generatii. Icoana limii, fortie destiinta, opusA lui Osiris a medieului ceb. Cihak, se adause laprogramul cel nou al initiatorulni literar, care Incepu si pu-blicarea unei Enciclopedii

Iasul se Inchidea astfel moldoveneste. El n'avea nici macarlegaturile Muntenilor c Ardealul, cari, acestia, de altfel, In-trebuintau pentrb. propaganda In stAinAlate a luptelor lorpolitice foaia germania a provinciei.

Din partea ler, ArdelenE, dupa ce dadusera primul randde profesori, dintre cari lipseste, de si chemat un momentla Bueuresti, acel Moise NicoarA sau Nicorescu, care apoimerse la Constantinopol i, insusindu-si extraordinar de multecunostinti, a lasat un Intius sludiu original, dar confu, Inlimba francesA, despre foloasele si acel Nicolaeapoi Nifon Balasescu, din lIasag, care Incerca un Dictionariulatin i unul frames, extraordinar de apusean facule, nu rraicontribuie la acea cultura comma pregAtitoare a unirii poli-tice Inca de acum Inscrise, Indraznet, in program 3 Când M.

1 Ibid., pp. 279-82.2 Cornelia Bodea, Les reflexions d'un Roumain sur l'epoque du

tanzimat en Turquie, In Revue hist. du Sud-Est européen, XIV(1937), pp. 150-163, 307-333. Manuscriptele lui sant la Bibl. Ac. Rom.

3 Un latinist, David Almascanu, la Valcnii-de -Munte.

5.7

si

romAneytil.

Islamului ,

PregAtirea tJniril Principatelor

Ma ller, lacum Campeanu, trecu In Moldova, pentru a ;nos-teni pe Alm*, el, traclucator al runei Gramatici unguresti,n'avu decal grija catedrei sale. Dimitrie Stoica i Gheorghe-Gherasim Vida, Maramurasean, nu se amestecara nici In ideo-logia, nici In lupta politic a. a timpului.

Ardelenii stramutati se deprind greu cu atmosfera uneitari care li se pare, mai ales In Muntenia, frantuzeste frivolA.ASa vor judeca, pe rand, Vasile Pop, Aaron i, la urma, cuvioIen i fätis, expunându-se prigonirilor, aril a judecall,primejdiei de a i se zdrobi cariera, Joan Maiorescu. Supusiiunei Indoite operatii de desnationalisare, acesti boieri Were-zuti desgustä durele suflete de eredinta pe care nu le far-meca formele sociale stralucite i luxul, ca pe interesalulCarcalechi, si nu le multameste o literatura de suprafata, maimult a tinerilor cat sant Inca tineri. Descultii din bordeie,hraniti u mAinkliga, trezesc In acesti fii de tarani o nesfarsitäcompatimire; aceasta de si nicio revolutie nu se poate ineereade teama de a se pierde si umbra de neatarnare". Lui Maio-rescu i deslalace si nivelul scazut al vietii de famine, cu mul-tele divorturi si lipsa acelei insusiri pe cari-i place a o numiroman: dignitas luzmana, doare Inainte de toale de nea-junsurile unei ootli hrä basa national l. pe care a ajuns s'ocunoasca adanci.

Numai Moldovenii, dintre cari Florian Aaron, cunoaste peKogalniceanu i ca istorle, Inainteaza tare si sigur" 2. SiMaiorescu are si el, la capatul aprinselor sale recriminatii,ajnnse, din neriorooire pentru danSul, In tipar peste munti,aceiasi parere: Moldovenii ne Intrec si ne-a,u Intrecut. Santmai statornici, sant mai seriosi. Simtul national nu este asatocit ca la not N'au, cu adevarat, ataten titule zgomotoase,dar au mint sanatioase i asemenea porniri. Tiuerii lor, cariZavata In Germania, nu se Intone eu atatea fumuri, eu atabeaidei sublime despre sine, ca ai nostrl de la Paris, unde toatele-au Invatat, nurnai ce ii tr3buie, ca unor Romani, nU" 3. In

1 Iorga, ht. lit. rom. in sec. al XIX-lea, I, pp. 293-5; §i N. Bäneseu,§i V. MihMleseu, loan Maiorescu, Scriere comemorativd, Bueure§ti 1912.

2 Durd corespondenta inedità a lui G. Barit, Iorga, Isl. lit. rom,in sec. al XIX-lea, I, pp. 291-3.

3 Ibid.

tg

si-1

Spiritul vremii tn literatura nona 59

prolestärile contra acestor pareri in prirnul rand apare, langaMarcovici, care avea alta seriositate de spirit, Eliad1.

Pentru profesorii si spriitorii, noi earl se formeazd In Ar-deal, rzu e inset unul sfngur care sd nu aibi interes, pestsaceste pdreri, pufintel exagerats, i din causa oposi(iei dintrespiritul german i sublerarmic i cel frances din uremearegelui Ludouic-Filip, pentru oe se petrece, déocamdatd indomerziul cultural, dincoace de mun(i. Aceasta fjz deosebirede ueclzii Ardeleni, cari preferd viata inchisd din Blajul luiBob, protopopii sdnace, pe la Oracle, unde, Yu De-cernbre 1839, se sten-19'e foarte bdtreinul cpiscop Vulcan, ori ofunc(ie de miserie i umilinfl la tipografia din Pesta,unel cdli-toni la Ronulnii liberi, de al cdror mai-Kira trecut trebuiautotusi In scrisele lor szi se simbi lega(i, inuoceInd chiar, contrastrdinilor, formele ridicate ale culturii i uie(ii de societatetrz Bucuresti si 10.

Timoteiu Cipariu, pomenit si in Biblioteca Romeineasoci, avuse,de la inceput legaturi cu Eliad: el cere aoestuia cartile de cu-rind apaxute in Tara-Romaneasca. si In Moldova si se furni-seazd de la Bucuresti cu slovele tnebuitoare tipografiei carese reinfiinta la Blaj. La 1836 el vede la Bueuresti o revistaa Thilifici noi inaintea lui Mexandru-Voda. Ghica i cauta. saIntalneasca nii numai pe vechlul sau corespondent, Eliad,dar i pe Ctimpineanu, care tncepsa sd apard ca marea spe-ranrd a uiitoralui. Pe Reel thnp, el se incerca in poesie Sidadea o frumoasa rugabiune athtiiri cu pastorale de sat:

Atatia feciori frumosi au venit sä te peteasca,Sa-ti faca curie domneasca,k5i tu, numai taci i cosi,

inteo nota laraneascä pe care, dincoace, o stia prinde , pe candla 1832 si scolarii din Blaj (Mean spectacole, numai Eliad.Pang taniu it* preotul, profesorul de filosofie, care incepe

o iserie noul de carti bisericesti, in fata celor ingrijite laBuzau, intr'o asa de larga masura, de Chesarie, nu da nimicla tipar, de si ecloga lui, represintata la Blaj, arata deosebiteinsusiri literare,

1 Iorga, 1st. lit. rom. in sec. al RIX-lea, I, pp. 335-6.2 V. I. Ratiu, Timotei Cipariu; Unirea din Blaj, n-I jubilar; Tri-

buna din Arad, 1903, no. 1; Daianu, In foiletonul ziarului Farul,1937.

rdliCiri

91

60 PregItirea Unirii Pringipatelor

Inøhis In gandurile sale de profet revolutionar al unorvremi de Inoepeau a miji, Simkm Baiinut, fiu de tarani dinBoesa Montan4 seolar la Unguri, In Simian si Carei, de undesi la Blaj, Intrebuintat apoi de noul episcop Lemeni In ros-luri de cancelazie, ca sa aju.nigä profesor de filosofie In ro-maneste la liceul" reorganisat, Cipariu preda In limba

nu cad pamantul liber, unde venise, la 1839,ca s adune material pentru manu,alul sau de geografie, Icoazzapamehltului, un coleg, Ioan Russu, a earui arnintire a lostscrbat de curAnd, dar se eere si el abonat la Curie,rul luiEliad i vrea s aibl, in acel an chiar, si uncle tiparituri dela Bucurestil. Si pe acesta-1 inchide in vechiul sau calmsBlajul.

Din aceiasi lume a unitilor, fiul de preot Gheorghe Pop,din Jucua-de-jos (Cojocna) (n. 1812), aruia spus Jascoala, de profiesbrii sai din acelasi Blaj, Baritiu2, avea siani de Universitate la Cluj, pentru ea s ajunga profesor defisica. In oraselul studiilor sale rornanesti. De aiei intovii-rasesbe pc Cipariu I.n calatoria, de nesterse amintiri, la Bueu-resti, tocmai In ajunal marii lupte3. Deocamdata, amesteeatputin si In poesia de oeasie, de ton popular, bine eunoseut

lui, el primi, cu toata deosebirea confesionala, de la Bra-soveni, carora li se adresase printr'un lumincs memoriu,marea ea profesor la noua lor scoall 4.

In bogatul oras de granitä, uncle stalusera atata timp pribegiimunteni, Wand amintiri si mai bune si mai rele, neguslo-rimea romaneasca se osebise de a Grecilor, a earor Companiede corned era de mult In plinä decadere, i, recunoscandpublic ca scopurile ce urmeaza pe aceleasi cal eednomicesant deosebite, Ii organisase un gremiu" al ei, cerfind, errargumente Initernice in sprijin, nit privilegiu al guvernului 5.

1 V. Gh. Bogdan-Duia, Viola si ideile lui Simion Bdrnuliu, ed.Ac. Rom., Studii si cercetdri, VIII, Bucuresti 1924,

2 Enciclopedia lui Diaconovici. la acest nume.3 V. mai sus si N. Banzeu, Scoalele din Blaj.4 Andrei Bfirseanu, Istoria Scoalelor centrale romane gr. or.

din Brasov, Brasov 1912.5 D. Z. Furnia, Din trecutal romdnesc al Brasovului. Documente

cornerciale, 1741-1860, Bucuresti 1937; cf. Iorga, Contribufiuni la is-toria p. 17 si urm

lating,

i s'a

siche-

Inuti(dmantului,

Gheorghe Barit.

-4- ."=, T

0

a

-rf

Spiritul vremii in literatura noug. si

Acolo, unde s'a organisat # o caling." de lecturd, sosiaupublicatiile muntene, dacd. nu cele din Moldova. Dorinta dea se creste # copiii In romaneste era fireascd dar omul nuse afla la indemand; neputandu-se avea un ortodox, se cdulamacar tot un Ardelean, si unul cu. studii butte. Gei cart iscii-lirä contractul cu tandrul Bldjean erau un Roman de sange,loan Jipa, # fostul companist, amestecat In multele Aalcevicu care se manta Indelungata si infloritoarea asociatie, Geanli(Dsanly).

Ce voia Barit, o spune In tuvantarea tinutä la examenul din1837 al scorn sale. Ace la care se recunoaste ucenic sufletescal lui Petra Maior, nu face, ca Inaintasii sai, o predicd ro-mand",va rade de sange de Romani", strätnosii nostri" , siel nu se Inching, puterii snot aripi:...) cdreia erau stran.si atatiaRomani. Si politica de amintiri si cea de Infleodare Ja Im-pilrätie crede el cd trebuie parasite, cu atat mai mult aceiacare atarna de confesiune In sengul ingust al cuvantului.Românii sant un neam, si ei trebuie O. se sprijine pe damiisinguri, dar pentru moment problema e margenita la aceidin Monarhie, de la Guvernul cdreia trebuie sd se ceard doarlibertatea culturii proprii. Li lipseste Invdtätiura pentru ca ma-rele lor numdr sa se poata valorifica 0 mud pedagogic In ser-viciul interesului national cu ajutorul pgrintilor Insisi ar putearesolvi problema viitorului cc se asteapta. $i se gandia, de

ca pentru Brasov, vorbeste si de o Koala de comert, custudii mai Inalte, # la scoala Intdielor invdtäturi.

Sasii cari stdpaniau orasul Isi aveau Insa pentru legd-turile lor culturale Intre sine si cu congenerii lor o mai vechefoaie. Germanul Gött, venit din Frankfurt ca O. Intcmciezea nouil tipop-afie dupla aceia pe care o cunoastem si careluerase si pentru Romani, se ardla gata, dacd i se acorddun patronagiu ca al bogatulai Radu-Rtidolf Orghidan, in-tron al cgrtii Intelepte pentru poporul sgu, sl lucreze $io publicatie periodica In romaneael. Pentru lucrul de re-dactie, Barit, cape se dovedi un oetitor harnic $1 un buntraducdtor, se putea rdzima pe bätranul translator, foarte

1 V. N. Iorga, Scrisul si ualoarea Gazetci Transiluaniei", In Mem,te. Rom. 1938.

si,

62 PregItirea Unirii Principatelor

popular, Barac1, pe Vasile Pop, tânär cu atata interes pen-tru intreaga literaturN. i istorie a Romanilor, pe care lecunostea asa de bine, si pe autorul Antropologhiei, PavelVasiciu-Ungm4an, acum medic la contumata" Timisului. Sevor adaugi Andrei Murgsanu, Bistritean (n. 1816), cu studiihi Blaj, de unde vine ca profesor la Brasov, si fratele maimare, Iacob (n. 1810), din care se va face un redactor per-manent2. Aleituindu-se, dupl räspanditul obiceiu german, insotietate de invätati", ei Mean. st aparä, In momentul ma-relui conflict politic de la Munteni, Foaia Duminecii", darnumai cu caracter de InvatAmant popular. Spiritul, anecdotic

cadut moralisator, farN. idei i frä poesie, era Instt allui Barac 3.

Inca din 1838, child Incep i represintatii de teatru roma-nese, Barit rNsare ca redactor al Foii Therare, devenitA IndaLNFoaia plentru minte, inimd §i literaturd, la care se adaugeuna politicd, purtand titlul, provincial, nit national, dar elaruncA strigaitul de DesteaptI-te i tu Române", care, culesde Andrei MurNsanu, pentru strig6tul de sperantl din imnulde libertate care a fost DesteapitA-te Romane", a ajuns apoio lozincl de revolutie, de Gazeta Transilvaniei.

Nu e exclus cd vor fi venit, mai tdrziu, pentru noua publi-ca(ie fi Indemnuri de la Rom/Ina de peste granig cdrora tre-buia un astfel de organ In (arid strdind pentru a se publica lu-cruri care kr acasd trebuiau sd li fie interzise. i, cum Austria,In fata falimentului amenintätor al politica rusesti In Prin-cipate, Incepea sN hraneasei noi sperante de anexare,putea fi nepläcutg. tiparirea unor anume sari Gazeta"lui Barit, In acelasi timp când Foaia", publicând si Orti canscrisul românesc de pestle inunti, uu numai oN. le transmiteaArdelenilor ei, dar se Indrepta, nu Mil constiint4, &pre rolulunei publica(ii central fi general romane§ti, fiind ea o anto-logie i crestomatie periodicN. a natiei.

1 GIL Bogdan Duiek loan Barac, In Mem. Ac. Rom., ed. Ac. Rom.,In Studli i cerceldri, XXII.

2 V. §i I. Ratiu, Via(a i operele lui A.ndrei Murc4eanu, Blaj 1900.Pentru un plan de biblioteca româneascl al lui Gavra din Banat,v. Iorga, 1st. lit. rom. In sec. al XIX-lea, I, p. 314, nota 1.

3 V. i scrisori din corespondenta lui Baritiu, publicate de Gb-l3ogclan-Duica, in Tribuna din Arad, 1903, n-1 2.

l'n

at

Ii

Spirant vremii in literatuea ndta 63

In vara anului 1838, camrania contra lui Alexandru Ghicase poarta In acelasi timp in Siebenbiirger Wochenblait .5i InFoaiel: comisiunea de cercetare gaseste cä anume legaturiale complotului din 1840 mergeau pana In Ardealul lui Barit2.

Interesul lui Barit, rapede pis la curent cu viata culturalaa Romanilor de pretutindeni, merge si pang. in Basarabia,,unde un urmas al boierului moldovean Hajdau, cu mosie laCristinesti 3, Alexandru(n.1811 spirit vioiu, arata interes pen-tra istorie, pentru cantecul popular, legat de scoala Inca ro-maneasca a Hotinului, caruia-i face si claruri de carti 4. Elajunge a cunoa* si a pretUi pe fiecare din scriitorii tim-pUlui. Incepand prin a reproduce, Ardcleanul ajunge rapede saalba colaboratia direeta a unora dintre tineri, mai ales dinMoldova, ca Pagor, Vasile Scriban, care vorbeste despre viataprofesorului sau de la Seminariu, Fabian-Bob, un loan Poni,pe care-1 intereseazä istoria lui tefan-cel-Mare, si Insusi con-ducatorul care rasare la orizont al aoesbei Moldome tinere,Mihail Kogalniceanu.

Cel care nu tine sama da hotare lu viata suflebeascaanui singur neam, trace hoLatit peste Ardealul sat; tji carecauta, el oel urme de trecut propriu romanesc laHateg, la Ransil's, la Iniedoara ii Incepe 'a face A, se adunecomorile poporului In Wale ramarile, peste deosebirea con-fesionalä. Spirit filosbfic" si laic, liberal, Barit nu se va läsaoprit de hotarul pe care 1-au tras popii din Tarigrad",orice ar zice negustorii lui din Brasov, si din Roma",

oricat ar protesta, de departe, profesorii si canonicii dinBlaj pentru aoeia Romanii tot ar pubea sa traiasca unulcu allul fratesbe, caultand numai atata: ca sant Romani".

Cultura practica i atmosfera moralk, iata ce-i trebuie; li-liecii" sa fie izgoniti i ratiunea sa stapaneasca, sfanta cuge-

1 Filitti, Dornniile (dup4 corespondenta austriac6). Domnul cereinterventia Agentului austriac. Cf. si Göllner, In Rev. 1st., 1934, pp.111-3.

2 LegAturi cu Eliad, colaborator ocasional; Iorga, 1st. lit. roar.tn sec. al XIX-lea, II, pp. 250-1.

3 V. Eufrosina Dvoicenco, Alexandra Hasdeu; v. Rev. 1st,, 1934,pp. 9-11; 1936, pp. 23-37.

4 Ca masivul catalog al manuscriselor Museului Rumientov, azi InBibl. Institutului de Istorie Univer§all.

,

a

64 i'regatirea enirii Principate1m1

tare dreapta, Imbraratil in grain]. Inte les de oricine, cu hotiii-rita raspingere a tuturor modeler: francesa ea 0 germana,aceasta ea 0 ungureasca; si nu mai fie ingaduiti la Rornaniiliberi preoeptorii de familii, veneticii misei". Politiceste, pri-mejdia cea mai miare e tn rusomanie, care e mai uricioasif i netrebnicd decal eelelalte"1.

Originalitatea In materie de Erni:4, problema zilei, o aduceinsa Cipariu, planuitorul, la Blaj, al unci foi de Sambatii.1)Nunciul" 2, aoela ale ciarui vederi lncep Inca de alunci ase preeisa, si Maiorescu se va adaugi la dansul.

Toate basele diseutiilor de pand atunci sant distruse. Nu eo chestiune a limbii romanesti, care ar trebui curatila, adau-gita, unificata Inteun dialect" comun, de caracter artificial.Profesoral blajean, care cetise Gramatica limbilor romanicea lui Diez, luerare epocall, harnict.,1 aduna,tor de carti vechirare si de manuscripte pretioase, pana la Cazania bra,soveanade la skirsitul secolului al XVI-lea3, cugetatorul care, recurgandla oomparatii, si-a dat sarnA de fe,lurile in care, ca in Angliacuceritä de Normanzi, se formeaza o limba, precum 51 degreselile de francomanie care au oprit in. loc desvoltarea li-teraturii germane In vremea lui Frederic al II-lea., afirmatare ca. limba este, grainatiea avand sa-i studieze dear formele,ea: nu e o latina vitiatd, ci un produs natural, ea, e um tot or-ganic, ca inteinsa nu se afla dialect care sä nu-si aibä dreptuldie a fi si de a influenta, ca. ea-si urmeaza cline de fireasca des-voltare, ea nu. vrea 0 nu poate sai jertfeasca nimic din cea cercetat, a ales qi a primit, cA, a-i Alai o parte din vis-tierul ei e a o saraei si a face prea multe risipuri", ca a-iimpune Imprumuturi e a gramadi zdrente", care astfel vorsi ramanea, ca orioe alfabet, fie si chiriica, desvoltata dinvechea scriere elenica o poate servi, merita O. fie pastrat,ca mice Academie, oricum alcaluitk, nu poate face decal unjoc copilarese fata de covarsitearele porunci ale graiului In-susi, o alergare ca a copiilor ea palaria dupa fluturi. In zadarse vor impotrivi latinisantii din Ardeal si va glumi Negruzzi,

1 V, pe larg, Iorga, 1st. lit. rom. la sec. al RIX-lea, 1, pp. 303-20.2 Ibid., p. 320.3 Originalul s'a gäsit de curand Inteun manuscript de la Athos

de ate d. V. Grecu; v. Mem. Ae, Rom., 1938.

gpiratil vremii hi literaitira nouil A

ai anti scris nu era, de altfel, dealt punerea In practiol aacestei noi .si sgailtoase teorii, asupra buchilor carligate silapose".

Rdmdnea un lucru: ca aceia# teorie, a autonomiei na0o-nate pe temeiut vitalitatii organice, sa se aptioe f i fn domeniulunei politice care pad aitunci, fi Irma' destuld vreme dupdaceasta, se sprifinia alternatio ple piroptele strdine cu apa-ren(a mai mull sau mai putin solidd. Va fi opera uoestei ge-nera(ii care infra in arend dupil 1840.

5

tAPITOLUL

0 incercare de romantism politic

Dar 0116 atunci generatia lui Carnpineanu va face o lungädureroasä sfortare spre resolvirea prin sträini a marii pro-

bleme a rorn'anismului integral, care se impusese h.otkrit Inaceastä form6.

Noul Domn, iesit dintr'o alegere frImiintatk de intrigi per-sonale si care nu represinta decal o asa de mica parte anatiei, cei mai multi plstand cea mai bunl antintire celuice cazuse apArând in ultimul timp dreptul la o mai bunilsoarta a aranilor, era un om Iuc foarte tanlr 'n6scut la1804 de o mare cultural clasiel si aducand din frumoasestudii la Paris conceptii juridioe si dc Stat eu totul ocri-dentale; romantismul la mod6 in acele locuri ale Invatturiisale mai Inalte Ii facea sensibil la amintirile de vechi lupteale poporului si el avu dorinta de a vkil macar incostumul ce-I purta la o mirnin3 din care ar fi voit s6 facito adevarat6 lncoronare cit se indreaplif dup6 eroul lot maiviu In sufletul românesc. Dacl tatal situ, Intrat in mareaboierie, n'aVea nioio legatur/ cu mandrele el traditii, mama,Catbica, era n6scut6 VIcanescu. In acest mcdiu de famine,crescut si de preceptori straini, Gheorghe Bibescu fusese indem-nat, supt cea mai statornicit si mai iubitoare supraveghere ap/rintilor, pentru o viat6 d constiinta, de munc6 si de dem-nitate. Mosteniri importante Ii veniau din mai multe parti,intre allele de la sora tatllui, Balasa Jianu, care-I numia: fiulel, si un Insemnat spor de avere se adause prin c6sltoria cuMoldoveanca Zoita Mavr000rdat, nepoatä a ultimului din nea-mul lui Constantin-Vod6 Brâncoveanu., care puse la cak, In1842, aceast6. 0626torfe a aceleia pe care el si sotia lui, dinMoldova, o priviaa ca pe o flifoit a lot, cu timrAvul Licit supt

Ili.

sau,

si

,

6 facercare de romantisin politic 61

douazeci de ani, in aoelasi Limp cand se pregatia s5. Infieze pealt fiu al lui Duinitrachi si al CatincJ. l3ibeseu, botezat Grigore1.S'.a pAstrat scrisoarea, In oel mai pur stil clenic, prin caremarele boier, care era si an InvAtat de samN, ura tot bi-nele unei familii formate supt auspicii atAt de fericite, nepre-vIzAnd Intuncearea oe era A. se coboare asupra rnintii atlitde tinerei i frumoasei sotii. Era vorha ca aoela -care eraprivit ea un ,,ginere" sä fie cuprins In chiar casa Briinock-veanului 2. Aceasta In vremea cand Banul se aria Ina, In pribe-gie la Brasov 3. Era vli,dit ct puternicul i bogatul boier, alcArui nume trezia atAtea amiutiri, intelegea sl continue prinaceastä famine asa do strums Inruditg, pe a lui insusi, caretrebuia In putin timp sA se stinA. Indemmd spre Domniecare se InLaIneste de atu.nei In casa mai modesta, a Bibesti-lor trebuie pus Strn loAturk eu aceas% conceptie pe careImpArtAsia soeictatca timpului.

Bibeslcu avea, afar do energia deosebiLA care se cereapentru a stApani o aristocratie desbinatä si a ajuta Ira ridi-carea lui straLul oe se Asia supt dAnsa, din ce In ce maidoritor de a se manifesta, toate mijloacele prin care se poateimpune Un om i exordia 0 influent5. asupra societ5tii In-credintate Jui ea saf de Stat. PuLea SA so sprijine oarecumpe Rusi, cari preferaserLA InsA pe tirbei, mai putin pe Turd.,cu cari, Intr'o carierl administrativ i parlamentarA asa descurtA, avuse pu.Vn a faele si Infra cari nu aflase el prilejulde a cunoaste pe nimeni4, Dar, de la Ince') fat, el fu consideratca suspect, dacA nu chiar dusman, de consulul Francici,tara de care era legat prin Loa ta. edugatia, loate lecturile si sim-patiile sale, care-1 vor face sI prefere Parisul ca addpost alretragerii sale silite sä däruiase5. poporului frames, caofiteri, pe fiii sIll, Gheorgne i, cii numele Tarului ocro-titor, Nicolae.

1 $i nunta lui Iorgu" Bibescu cu Zoita" se face de Sf. Gri-gore; Iorga, Studii i doc., XI, p. 236.

2 Ibid., pp. 235-6.3 Ibid., pp. 236-7.4 V. observatiile lui Billecocq, N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, p. 931,adresa Adunärii calre Sultan, cu prilejul venirii lui Sechib; ibid.,

pp. 944-5, 110. DCCCXCV.

o

$ i

si

6§ i3regAtirea tjnirii Principatelot`

El nu incerca, din timiditate, castige din primul mo-ment sentimentele unei lumi romanesti in care romantismulcrease dorinta de lucruri nou.5., de Int' Atisari stalucitoare.Foarte reservat, stätu la diinsul acas5. OM la sadrea firma-nului care singur 11 fgcea In adavtir Damn: In acea eastiuncle fikuste un asa d3 mare gol boala iremediabil5. a aceleiacare era acuma, TArI a p itea deie sanO, Doamna tiirii,Proclamatia lui Gheorghe Dimitrie Bibescu, prin mila luiDumnezeu Domn i stäpanitor a toatg. Tara-Romilneasa.",dupä vechea titulaturä, vorbia de restituirea dreptului de ale-gere cu ajutorul celor dou Curti, puse pe acelasi plan, darnu uita s asigure mai ales pe sAteni el de acuma Inainteol var fi administrati de functionari cin.stii, can ii vor alinasuferintile, el InsusLi fiind gata s ii asculte plangerile, dacilvor past.ra ardinea si cuvenita asOultare.

Primirea firmanutuil nu se, fäcu, in Februar 1812, cu vre-osolemnitate deosebitä 2. Savfet-Efendi, interesat In pregnireala Constantinopol a tanzimatilui, se grIbi st piece cu con-vingerea c scrisoarea cancelarului Nesselrode cAtre noulDomn Inseamra InreOmentarea acestuia Intre uneltel . politiciide penetratie In Orient a Rusiel 8. In schimb, de la Petersburg,unde noul Domn Meuse protesari de devotament, veniau asi-gurl.ri de sprijin, mAcar in aparentA alduroase 4. Dup4 oecunoscuse abia atunci, In casa liii Stirbei5, pe consulul Fran-ciei, Bibescu crezu a trebtrie rgspundI audientei acestuiaprintr'o visitä la consulat. El pXstrase ea adjutant pe Gram-mont, dar Billecocq, acoperind de injurii pe acest ofiter, II

considera ca pe un dusmanG.Se odula i o bath in legiturei cu Moldova, sotia noului Ghe-

orghe Voevod fiind din aceastklaltä targ., si trimesulni moldo-vean cu felicitArile, Beldiman, un cumnat, primit n audientA

Si ibid., pp. 938-9, no. ncccimanc.2 Ibid., p. 932, no. ncccmccu.3 Ibid., p. 935, no. IDCCCLXXxv.4 Si ibid., pp.. 933-4, no. Deccumm.6 Ibid., p. 928.6 Ibid., p. 935, no. BCCCLXXXV; p. 936, no. ncccumvt; pp. 937,

?56.

st

1

sa

sa-pi

Doamna Zoe Bibescu.

1.4

A

-s

4.1

0 Incercare de romantism politic 69

solemng., i se vorbi de sperantele ce se leagit de bundleraporturi, atat de necesare, cu acest frate al nostru"1. BA.-trAnul Vel lark merse In schimb la Iasi cu aceleasi asi-gurgri de frAtie, dar In discursul solemn al acestuia nu evorba decat de vecinkatea" celor doug tali. In schimb,Sturdza, care se presintä ca vechiu cunoscut al vecinului",fgra a se uita si colaborarea Domnalui Moldovei la alcgtuireaRegulamentutui, vorbesbe de cele doug popoare cu acelasilege, cu aceleasi legi si Indreptate fireste unul cgtre celalt2.Cu prilejul unei inspectii la Brkila, Bibescu merse sa intfil-neascg, la Galati, a ckrui prosperitate, cu. 25.000 de locuitori,intrecuse pe a Brgi lei, cu 11.000 3, pe Sturdza 4, si se restituipe pgmântul pirii-Românesti visita, si Dascov, pedagogul rus alcelor doi Donini, fiind de fata5. In aceasta targ, unde abiademisionase initropolitul Veniamin, boieri bgtrâni, ca LupuBals, Mihai Pascanu si Conachi, Inoercau o loviturk contraDomnului 6.

Dar, ca situatie interloarg, Nesselrode i-ar fi recomandatlui Bibescu sit supravegheze de aproape pe studentii dinApus, aduckori de periculoase idei liberale7 , si noul sta-panitor muntean arabg hotgrirea de a se desparti de totiaceia, chiar si din randurile ofiterilor superiori, cari ser-viserg pe Ghica 8. In cuvântarea solemnd tinuta cu prilejul Investilurii, Intru toate asemenea cu a predeceso-rului3, dar cu &llama lui Mihai peste mondirul rusesc si cuaccentele de glorificare ale lui Aristia In Prirqul roman, imi-tând pc Lamartine pentru sfintirea lui Carol al X-lea, el ruseiubirea" Românilor Inaintea Increderii aoelorasi doug Curti.Dar se argta un suflet plin de Indoieli Inaintea greutkii,pe care

1 Ibid., p. 936, no. DCCCLXXXVI.2 Ibid., p. 960. Critica lui Vellark In raportul

Billecocq; ibid., pp. 961-2, no. CBMII.3 Ibid., p. 967. Se zvonia de o cAsAtorie Intre

nului Moldovei cu o Ma a celui muntoan. V. si't Ibid., pp. 950-1, no. DCCCXCVIII.5 El plecA de acolo ca sä ieie, ca un inspector

lui Stnrdza; ibid., pp. 971-2.6 Ibid., P. 942, no. occrAIII.7 Ibid., p. 937.8 Rapoartele francese citate.9 Ibid.. pp. 941, 917 si urm,

uringtor al lui

tin fiu al Dom-ibid., p. 969.

financiar, socotelile

70 PregItirea Unirii Principatelor

nu ascundea, a sarcinii sale, i WA de Nesselrode vavorbi de aceleasi piedeci, declardnd cd. nu poate aduce deciltce arel si nu uita sä critioe pc Inaintas, ardtand ce joscoborise acesta situatia t.itrii, acum asa de mutt Imbiinätätitil,si cat de ddundtoare erau uncle traditii rele. Cu fdgIduielilece se puteau astepta, el Indemna la o unite a tuturora, pentrucare nu ddduse si nu era sq. det-, Intr'o guvernare de partid,Insufletitä de un temperament pasionat, Insusi exemplul, dardeclara c acesta e ultimul Indenm si ea de acum Inainteva fi silit sit lucreze contra color cu necurate cugete 2. Ale-xandru-Vodd nu-si Incepuse Domnia cu un suflet Inacrit deamintiri ale dusmdniilor trecute. Iar ostirii, scusandu-se citnu i-a putut apartinea, cum fi fast voia, Ii vorbia ca .,unnou frate de arme", din dorinta de a-i desface de fostul Spdtar,pe care ei, ()stash, nu-1 vor putea uita pentru a trece la eineI'mbrdca acum Intdia oard uniforma i cduta sd se initiezela un fel de viata pc care nu-1 cunoscuse 3.

i Inaintea Adundrii obisnuite, in Mart, Domnul crezu bine siiaminteascd actiunea sa de opositie contra celor cari nenoro-ciau tara si s'o felicite pentri un an de cumplibe lupte, acdror biruinta era simbolisatd de Insdsi presenta sa ca DomnIn mijlocul vechilor asociati politici pe vrernea de situatiedesastruoasd. El Intdria credinta sa ca trecutul ii lasd ceamai rea mostenire si nu lipsia sit asigure ca pdasit nimicdin vechiul sdu crez4.

Urma liberarea condamnatilor complotului din 1840pentru a castiga si mai malt favoarea ruseascil, pe care si-ocredea cdstigald, Indemnul citre Adunare de a vota monu-mental lth Chiselev; iar acesta, scrisese Ghica, nu

I G Bibescu, a. c2 N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, pp. 939-10, no. occmcc.3 Si ibid., p. 910, no. nccmcct.4 Si ibid., pp. 945-6, no. nccmccvl. Consulul Franciei declara ca

i-ar fi spus cum ca, daca Ghica ar fi resistat, Bibescu ar fi merscu amicii sai" si 600 de ,.devotati" pentru a-i impune abdicarea saua-I da pe fereastrU; ibid., p. 958. Consulul Rusiei ar fi fpst defata; ibid. Noul Domn.ar fi Intrat si In conflict cii $tirbej, pentrunurnirile de ministri; ibid., p. 959.

6 Ibid., P. 911, no. DCCCXCIV,6 Ibid., P. 955, no. cun.

si-o

n'a

i-ar

5

ogruia-i

0 1ncercare de romantism 71

lipsia aräte acestu,ia c, %rä a-i aproba administratia, nuInipArlAseste Invinuirile adversarilor lui Iii ce priveste Vede-rile si intentiile lor pexsonale"; oricat ar fi lost de Ma servitde oameni pe cari totusi i-a pastrat, vechiul ocrotit rAmAnepentru loaialul general ru.-3 Un om de onoare 1.

Dar o nouA oposilie se organisa. Bibescu avu Inaintea lui,la proiectul contra inalienabililtAtii zestrii, coalitia Ghicu-Wilor cu Fi1ipetii, i nu izbuti a-1 face sA treacq, impu-nand acefora cari schimbaseei escntial punctul sAu de ye-dere strict juridic. InclartA Billecocq, hotArIt sI urmeze actiuneasa de acusator, InstiintA la Paris ca Domnul a amenintatin discursul de Inchidere a sesiunii pe aceia dintre deputaticari erau i functionari2.

Inainte de plecarea la Constantinopol, care, cum era invi-lat si Mihai Stfurdza, se presinta, nu ca Indeplinirea dinpartea noului Domn muntean a uneii ceremonii obligalorii,ci ca un act de omagiu fatA de tAnArul Suzeran turc, oschimbare a Ministeriului cuprinse doi membri ai familieiFilipescu: Iordachi, ca presedinte, si alt butrân, AlexandruVulpe, devenit Mare Ban, pe laug h. un al treila membrual aceleiasi generatii, pe care deci Bib%cu Intelegea O. sesprijine; Stirbei se aseza 1Ll.ng, fratele säu, si pc lAngA. dâniise insira un al treilea Filipescu, Ioan, Manolachi BAleanu

Manole Florescu., alti doi (Entre boierii de oarecare vrAst5.2.Dintre tineri, doar Barbu Catargh capalA, un directoral4. SeI;ncercA, prin cuvinte de laudd, sà se cdstige si sprijinulmoral al atlita timp netinutului In samA Ellad5.

CAlAtoria la Poarta, amAnatä din causa ImprejurArilor dinSerbia, care ridicarA pe Alexandru Caragheorghevici, se Mat, siprimirea nu fu mai bunA, decat a lui Ghica 6 Ea se prelungi,

1 Ibid.. p. 957, no. ciav. 5i Nesselrode i-ar fi scris In acelasiSens; ibid., p. 956.

2 G. Bibescu, o. c., II, p. 79 si urm.; N. Hodos, Hurinuzald, XVII,p. 958.

3 Ibid., pp. 963-4, no. mix. Polilia din Bucuresti Pra IneredintatAlui loan Manu, fost functionar al lui Ghica; ibid., p. 965, no. mu,

4 Filitti, Domniile romdne, p. 296.5 N. Hodos, In Hurmuzaki, XVII, p. 965, no. cmxi.

5arutarca papucului; ibid., p. 980, no. ovum

sa-i

panne

72 PregAtirea Unirii Principatelor

In speranta c, prin actiunea sa directa, Domnul va ajunge sAdncà la capat chestia, de atilta timp in suferintd, a mandstiriorInchinate. Ea trebuia sä fie hotaritd prin Rusia, ramasa pa-troana ortodoxici1, averile avAnd a fi administrate de un exarligrec si numai de la 1852 putandu-se arenda vcniturile, Inpresenta unrui represintant al consulatului 2.

El putuse afla acuma ce se petrecuse la Braila, unde dinnou izbucnise o miware a Bulgarilor, care a fost pus.ä apoiin legatura, printr'un anume Desu, de aceasta natie, si printr'unVfilcov, supus rusesc, care a Mat memorii, publicate In ro-mâneste, nu numai cu unii Sdrbi, partisani ai Obrenovicilorrasturnati, dar si eu Grecii,.cari rdsturnaserli pc regele Othon,

chiar cu ambitiosul i neastâmpAratul Fanariot CostachiSutu 3 tirbei stiu sd staptineasca miscarea, fard ca, dataaceasta, 6ä fie nevoie a se recurge la arm. Dar Desumerser.l. la ocna, de si consulul engles Cunningham sustineacä e o tnseenare a administratiei , Incercarea de a implicape un mare boier cu nume domnesc, ea Sutu 5, neizbutind 6.

Intors, Domnul, care nu putitse ispravi, cum sperase,cu calugarii greci, aducca, ea dar al Saltanului, cincitunuri pentru mi1iia sa7. Se. grabia sa visiteze pe Billecoeq,care, in imensa-i vanitate, scria Ministeriului sau cä a bine-

1 Ibid., pp. 973-5, n-le caxvt-vn.2 V G. Bibescu, o. c., I. Guizot insu§i se interesa de ches-

(lune, vilzand o nouä Impietare a politicei rusqti; ibiL, pp. 976-7,no. coca. RAspunsul; ibid., p. 989 §i urm., no. cavcar. Se zvoniala Bucure0i ca Bibescu negociazA la Constantinopol independentaOrli In schimb pentru o despAgubire; ibid., p. 975, no. CMXVIII.

8 Filitti, o. c., pp. 298-302. Cf N. Hodo§, in Hurmuzaki, XVII,p. 973. Consulul frances din Iasi putea scrie cà o treime dinpopulatia Brailei e bulgäreascA; ibid., p. 970,

4 Ibid., pp. 997-8, no. cuxxxvI; Filitti, 1.

5 Un magistrat strigase public ca e opera Tarului Nicolae; ibid.,p. 993, no. cidsxm. V. si ibid., pp. 1024-5, no. cAlLan; pp. 1026-7,no. cmouv; pp. 1028-9, no. cmLxv1; p. 1030 i urm., no. curocinn. Deco-rarea lui Sutu de regele Greciei; ibid., p. 1050, no, onccv,

6 Ibid., p. 984.7 /bid.. pp. 986-7,

si

i Valeov

0

0 ineereare de romantism politic 73

voit s. acorde Domnului Tarii-RomAnesti audienta pc carei-o oeruse acesta. Iar boierimea, chemata. sä numeasth unnumar de sasc depultati, alegea pe Sutu, cel compromis Inafaccrea de la Br Alla, si, pe langä loan BalaccanuCretulescu, i ci dusmani personali ai lui Bibescu, doi Ghi-culesti, din tabara Invinsa In anul trecut, ca i pe Cons-tantin Cantacuzino eel Inlaturat de Duhamel; FiI.ipetii vo-tasera i ei In accst sens 1.

Atunci, cand se raspinse si un project de lege pentru cres-terca militiei, i Domnul arat" cat e dc necesar acest sporfata de Imprejurarile de peste Dunäre, fata. de trimultireaholilor, Incercarile de comploturi i nemultamirile satenilar,cari emigreaza In Turcia 2, s produse propurterea, ac-oeptata de Guvern, far-A a fi surusA AdunArii 3, a unui Tran-dafilov, Rus mai mult In oe priveste sufixul, de a face eer-cetari geologic*, pentru ca apoi sä alba a lua In arenditmine In toat a. tara, prevazandu-se cä, doca In optsprezece luni"nu se realiseazä Intelegerea cu proprietarul, se va acorda dinoficiu, conform Regulamentului, o concesie pe doisprezeoe ani,cu o zecime din venit pentru proprietar i alta pentru. Stat4.

Indatä porni opositia parlamentara, la care se adausc talentulde pamfletar al l'ui Eliad, care trecu Indatit In fabula. afa-cerea maciesului" care s impinge tepos. La intrebarea facutäministrilor, ci declarar a. linipedc ca nu. c vorba de un monopol,el de o serie de contracte partieulare, la voia fiethruia. Sasedeputati, Intre cari trei G1iicu1eti si toti cei de eurand aleside boierime, eerurä totusi sa se retraga. ,autorisatia, ceia ce arfi trebuit sa duel la ruperea bunelor relatii Klintre Dornn si atotputernicul Dascov, de si ocupat penhu moment in Moldova,

1 Ibid., pp. 986, 993-4, no. cnixxxn. Nesselrode Ii trimetea luiBibescu, In acel moment, Ordinul Sf. Ana cu briliante; ibid., p.985, no. chnocV.

2 An. PaH., XII; N. Hodo§, Hurmuzaki, XVII, p. 1001, no. C3Ixf..Rilspunsul Adunarii; ibid., p. 1012. Cf si ibid., n-I urindtor.

3 V. ibid., pp. 1002.0 urm., 1036-61, no. cuxcw.4 In Moldova un Spatar Iorgu Harlulari, propunca, la 1838, ca,

In nädejdea agiuloriului ceresc", sh deschidA bale In pAmântulacesta" i metaluri pentru asemine &IN/L-0re nu se pot gäsi decAtprin muntii ce acopgr proprietatile manästiresti"; ibid., IX2, p.639. $c si admile pe doisprezece ani; ibid., pp. 639 41.

si un

74 Pregatirea Huta'. Prineipatelor

unde se credea cä Mihai Sturdza sta s calla.. Se fixau douaca nimic nu se faca. IAA la acel soroe care

se intelegea, cum insa nn era de fapt ca obligatoriude la data autorisatiei, si ea o astfel de masurai sä fie luatitde Adunare, ceia ce nu era cashol, cici regimul minier fusesestabilit prin. articolul respectiv din Regulament 1.

Ca totdeauna gata s.a. se supuie temperamentului sau tau-dru si nervos, si hothrit sa nu lase a se usa autorilatea sa,ca a predecesorului, Bibescu ra,spunse manios la aceste obser-vatil, care .nu Imbracasera o forma jignitoare. El nu intelegeasit se desfiinteze un jurnal al Consiliului de ministri purtandsemnatura sa. Invinuia Adunarea, care votase observatiile, citsi-a Inlrecut atributiile si ca forma actului e nepotrivita cudatorita cuviinta i cu cerintile respectului fat4 de presligiuldomnesc. Avand toata dreptatea in fond fata de aceasta

alarma patriotiel si legan el se slabia prin chiar escesulgestului sau de raspingere. Exprimand dreapta sa mahnire",el punea in vedere Adunarii ea viitorul ei este legat de aju-torul ce cu buna credinta sl cu. inima curatl va aduoe uneiobladuiri care, din momentul ce a luat cArrna, n'a dat do-vacA de cele mai curate cugetari si de cea mai neo-bosita stradanie pentru. binele obstesc" (26 Februar st. n.1844)2. Era o amenintare cu disoltarea. Si i se retraigeauAdunarii proiectele de legi, Ca pedeapsa.

Fireste c urmara sedinte zgomotoase, ale caror amanuatenu le cunoastem. In fata expliicatiilor date de Stirbei, sustinutde Barbu Catargiu, rusofilii, de la episcopul de Arges,panit la poctul convertit Vacarescu, propusera trecerea la or-dinea de zi, dar propkincrea contrara, a Ghiculestilor, a luiConstantin Cantacuzino, Impreuna cu alti doi asociati, izbulisit capete voturile: data aceasta, Adunarea era aceia care-siarata rnahnirea", pentru felul cum fusese tratata 3. La urma,i be anunta cit nimic nu va putea face ea Aclimarea sa renitntela drepturile ei de a sprijini le& i de a da glas plan-gerilor, adaugindu-se ca mai este o instanta la care, In cas

1 Ibid., XIII, p. 394 §i urni.; N. Hodo§, Hurmuzaki, XVII?pp. 995-6, no. cuxxxiv. Cf. G. Bibescu, o. c.,

2 Ace1e4 Irci izvoare.An. Parl., p. 21 si urm,

Sit

ipo-crita

dealt

Ilarion,

IL

XIII',

Principii:

4

0 Incercare de romantism politic 75

de nevoie, se va mcarge, caci fiinta i locul ce infatiseazastau supt suzeranitatea i ocrotirea amAndurora facatoarelorde bine Ina Ile Puteri"1.

Si, din parte-i, Domnul, atingAnd, printr'o ciudatii i de-plorabilA scapare din vedere, posibilitatea unei anexari, cerea,nu ambelor Puteri, ci Rusiei singure, o schimbare a Regu-lamentului care sa.-1 pute 1.a adapost de aqfel de impiediecarist ofense. Autoritabea lui Chiselev fu invocata, si sfaturileacestuia nu lipsira sa vie, repetAndu-se, cu. observatia, dublä,ea loviturile de Stat" nu sAnt nieiodata bune i ca trebuiesit i se lase unuia ca Alexandra Ghica punerea supt ocro-Urea lui Dumnezeu prin titlül de suveranitate ce ar puteasa-si aroge Domnia2.

Izbutind sa cAstige acest sprijin i propuind si amenin-tatului Sturdza sa nu se lase nici el luat in picioare de oopositie asemenea cu aceia care la Bucuresti ar fi fost acumzdrobia, Bibescu prefera sa tasa prin holarlre de la Petersburg,in Maiu 1844, de supt controlul AclunAril, ca sa Mire In co-laboratie cu consulul imparatesc, nft insa fail a fi cerut tin fir-man de aprobare al Portii, care, sosit In Iu lie, nifu cetit publicdecal mai tarziu, in Novembre 3. Dupd acest ad, care sus-penda Adunarea i autorisa luarea unor trasitri de pedep-sire, Domnul, mulbamit in mindria sa ranita, se crezu desttiLde tare pentru a oferi o pace sprijinila pe respectul drop-turilor sale 4.

Dar pana la sfarsitull anului 1846 nu se mai dadu prilejboierimii man sit lupte contra tiranului". Ghiculesti, Fili-

1 Ibid., p. 28.2 Filitti, Domniile romdne, pp. 315-7.3 Ibid., pp. 317-20. Pentru actiunea, din nou intriganta, a ini-

tropolitului Neofit, Hurmuzaki, Supl. 14, p. 535 si urm. Un articolIn ziarul frances de la Constar] tinopol, Infierand opositia kdunarii,area rolul de atatare pe care 1-a avut, iesind de sigur din atribu-tiile sale, rusofilul vewic agitat care era Mitropolitul; N. Ho-dos, Hurmuzaki, XVII, pp. 1010-1, no. cmxr.ix. El fusese liudatpublic de Nesselrodc In anul precedent; ibid., p. 1018, no. crithan.

Cf. ibid., p. 1019.Pentru publicarca, in tomana, a firmanului cu privire la accasta

afacere, ibid., pp. 1029-30, no. cm.xvn; p. 1031, no. cm.xIx; pp.1032-3, n-le cmLxx-I; pp, I034 5 no. cIII,XXII (disoUrsta Domnuluicatre Adunare).

4

76 PregAtirea Unirii Principatelor

pesti, Cantacuzini, Sutesti, ne mai fiind ascultati de acelape care-I sprijinia Insusi Chiselev 1, trebuirk sä aocepte unregim de decrele-legi, pe caret nu IndrIznise cere Sturdza,rkmas si mai departe In lapti ct oligarhia lui 2. Pe aceastk. cale,MIA sa se atace, cum In aoeste Imprejurkri nici nu. s'arfi putut pune, problcme mari, se luark o sutra de mAsuripotrivite pentru Inzestrarea tkrii ca noi asezkminte sau pen-tru Intregirea celor vechi 3.

Astfel se a.lezl In Muntenia 5i, Inteo oarecare masurk,si In Moldova, de fapt un regim de dualitate In carman,Domnul fiMd alkturi de Dascov, 5i mai eurând supt dansuL

La Bucuresti acest regim suportat, dar la Iasi 4 bole-rimea tânkrä i o parte din cealaltd se -murk pentru ca s.Aaräte consulului, venit din nou In ceroetare, c, abtinându-sede a-I vedea, nu Inteleg sk i se supuie 5. La alegerea Mitropoli-tului trecu Meletie, pc careg sprijinia Domnid, dar VeniaminRoset, fin de boier mare, ucenic al oelui retras la Slatina, birui,la Roman, pe un candidat rusofil de la mankstirea Neamtului 6.Motivele mai adânci vor trebui antate In marea miscare aspiriteior, darp pentru moment, trebuie urmäritk desfäsurareaultimelor zvacniri ale regimului consular pänk la pritbusirealui Bibescu.

El ajunsese la desphrthva de solia sa bolnavä i, luptiindcu Mitropolitul, care, mai mult din spirit de opositie, ml voisä admitä desfacerea cksMoriei iubitei lui Vodk, Maria \ark-rescu, de sotul ei, Constant:n Ghica, destituise pe acesta din sar-dna de comandant al ostirii gksise In vecinul sku dinMoldova, el Insusi Inctircat cu altk casktorie sentimental:I.: a

1 Hurmuzaki, Supl. 14, pp. 540-1.2 $i pe chestia liberdrii Tiganilor mAndstire§ti, dupd ce unii

boieri liberaserd pe ai lor; ibid., p. 1007. Adunarea ajunse a In Lindemäsura asupra acelor ai Stalului. Din impositul ce vor plait trc-buia sä se formen fondul pentru rdscumpararea robilor boierimii.

3 Filitti, Domniiie romdne, p. 322 §i urm.4 Noud Intilnire, la Focpni, lntre Domni, In Novembre 1814; N.

Hodo§, Hurmuzaki, XVII, pp. 1033-6, no. c3u.xxut; p. 1037, no,m.xxv4; p. 1040, no. cuLmux.

5 Ibid., P. 1008.(1 Ibid.

a-I

Ii

incercare de romantism politic 77

fiului mai mare, Grigore, cu o Francesit divortata care iscaliain literatura: contesa Dash 1 , nasal pentru o casatorie, carefu celebrata la Focsani cu scusa fata de Bucuresteni cai-ar fi greu" lui Sturdza sa vie pana la Bucuresti; Domnulscapa astfel de piedecile puse de Neofit. AceastA a douacasAtorie a unui om avand sapte copli cu o femeie caredaduse trel fete primului ei sot ar fi pu.tut sa fie lucheiatAllin cea mai, stricta inthnitate, data fiind i almosfera Ira-

gicit a victii de familie pe care de ani de zile o duseseDomnul, dar firea romantica a lui Bibescu 11 fact', din po-trivA, sa tlea cea mai mare stralucire actului care in sfarsetconsfintia sentimentele de mult hrAnite, 5i astfel mireasa fuintlimpinatA la Braila de boierii Alexandru Filipescu lpc,cu al carui fiu adoptat Bibescu casltorise, fard voia ei, pe fiicasa mai mare, Elise, dupa ce ea se prinsese de o ciudata pasiunepentri omul. In vrasta care era consulul Colquhoun, si de Cons-tantin Cornescu, precum si de d-ncle Florescu, tanarul Flo-rescu Mud de curAnd sotul altei domnite, i Herescu; loanBibescu 51 sopa 1.1 furl si ei asociati la aceasta solemnitate 2.Vasul care o ducea pe Doamna la Braila trebuia sa se opreascla theta porturie pentru o primire solemna 3. In cale, epis-copul Chesarie fusese luat, pentru ca sa fie si o binecuvantarca Bisericii tarii Insesi4.

In aoeste Imprejurari, In vara anului 1846, cei doi Domnifurl primiti la Rusciuc de Sultanul Abdul-Megid, venit si in cm--cetarea hotarelor In Dobrogca un nou targ va lua numelede Megidie dupa vechiul ceremonial, trebuind sA poartefesul noului regim otoman5. Venirea la Vizirat a lui Re5id,

1 Ibid., pp. 1049 5i urm., 1037 5i urm. V. mai ales Hortensia Ham-bA5anu, in Bulletin de la section historique de l'Académie Ron-maine, XIX, 1935, p. 139 5i urm.

2 V. mai ales N. Hodo5, Hurmuzaki, XVII, pp. 1045 5i urm.,1070 i urm. Ca era necesarl cea mai mare discretie o observäBillecocq; ibid., p. 1069, no. ma. Viitoarea Doamna venia din sträi-nätate, prin Or5ova.

8 Ibid., p. 1070 51 urm. Pentru primirea anterioarà a Dom-nului singur (August 1845), Iorga, Braila, pp. 92-3, n-le 129-30.Primirea Doamnei; ibid., pp. 94-5, no. 131.

4 N. Hodos, Hurnurzaki, XVII, p. 1072, no. MvIII. Consulul RusieiAristarchi Incearca Impacarea lui Neofit cu Domnul; ibid., p.

1073, no. um5 Ibid., p. 1096.

0

,

i

, si,

51

si

7i1 Pregatirea Principatclof

bicepatorul tanzirnatului occidentalisant, xiu schimbase nimicla vechea etichetd. S'a observat ca Inaintea lor trecusora Pa$ii

ministrii mai vechi"1. $i toLusi, and, dupa lichidarca unuiincident cu consulatul frances, datilnd din vremea lui Bil le-cocci, In momentul rechemarii accstuia, noul represintant allui Ludovic-Filip, Nion, voi sa vorbeasca In discursul saude prirnire la Pa lat despre relatiile Intre Franta si ImperialOtoman, el fu rugat s. inlature aceastä formula, care arjigni sentimental national 2. Domnul protesta contra concep-tiei care consista In a-1 privi ca pr am fel de Pasa guvernand,In numele Sultanului un grupi raiale, atunci cand cu Im-perial nu e and lega,tura' decal a tributului, cum s'a hotaritpe vrernuri, cu plastrawa unci dcpline aulonomii. Cerea säinceteze negarea din partea Francici a dreptului la un tarifvamal deoscbit si la inlaturarea jurisdictiei consulare. Si el pre-vedea rolul C3 1-ar putca avea du numai Rornânii, dar cres-Una duntrcni cu toVi la cea.1.1, pc care cuteza sa-1 prevada,al desfacerii Statului Sultanitor 3. Si. aducca inainte exemplulSerbiei, care Uncle spre independartit printeun sistem In carese vorbeste putin", dar se lucreaza mult4. Fericit In nouasa cäsnicie, multamit de progresele materiate pe care le reali-sase supt rcgimul de autocratic tara sa, el putea sit strige, inOctombre din aces!. an 1846, la capatul unei inspectii prin judete,ca, diva Inca mece ani de pace si de maned, Tara-Romaneascii

va putea hotarI insasi soarta"5.In tot acest timp opositia cea mai staruitoare $i mai In-

veninata era a rnitropolitului Neofit.Cata deosebire Intre atitudinca de vesnica opositie a aces-

tuia si Intre demnitatea cu care Veniarnin Costachi Ii pa-rasise local in 1842! Un adftno si sincer examen de constiintli,cunoscând ca sa apropie 5i cciasul sfarsitului Au", il face peVeniamin sit iea aceeasta hotarire, puind la IndoialA $i condi-tiile alegerii sale de catre oameni". De la anul 1806, viermele

1 Ibid.2 Ibid., p. 1100.8 Ibid., p. 1107.4 Ibid., p. 1108, no. liorm.5 Ibid., p. 1109. Decorarea Doartmei cu nisam-iftiharul turcesc;

p. 1116, no. Bravd.

ttnirii

si

lipid.,

d,

ii

8 incereare de romantism politi 70

aoesta, adicla icugetarea ju,deatii, ma roade." Dar ascutisillcelui adanc desgustat nu lipse.ste, de ,si vorbeste de epohainfloririi natiei noastre supt Inteleapta Voastra obladuire" (aDomnului , La agerimea onuenilor de astäzi ar trebui, nuun prost Veniamin, ci un IIrisostom, nu Grigorie Teo logu1,un Mare le Vasile, ca si cu euvinbe de Duhut Sfant Insatiate6-4.-i inviete si eu. fapiele lor cele lui Du.mnezeu placate sa-iInduplece ca a vieze dupre durnnezeiasca plecare".

El sävarseste Insa enorma greseala de a paretisi" catre))Prea-sfântul Patriarh si Sfintitul Sinod" t. Nici Domnul insa,nici Adunarea nu stiura sa arale, di aoest trist prilej, cemare figura pierdea astfel Biserica Moldovci.

In dispositia de spirit, pe car... am conslatat-o, Bibescu chema,dupa. Indemnurile staruiloare ale Curtilor", Adunarca obisnuillpentru sfarsitul aceluiasi an 1816 2 Aceasta, de si vechii deputatipretindeau a, neavând cele cinci sedin[e corespun76toare celorcinci ani prevIzuti de Regulament, lei pot fi considerati caBind Inca In functiune. Se Inoerca, data aceasta, impiedecareaunui dublu vot, la Bucuresti si In judete, al unei oligarhiipe care Dommil o uria din toati inima, prin aoeia cli alegereaodor doua Colegii se va face Inlr'una si aceiasi zi 1. El avutotusi ,si la Colegiul boieresc o oarecare majrzitale. Boierimeanarunt5. dädu Insg, un resultat eorespunzalor dorintilor Dom-nului §i noii alesi represintard necontonila crestere a conftiin(-iceestei close. Mesagiul cuprindea ode mai bune sperante ease va putea lucra 1.n buna Intelegere 0 se relevau cu man-drie resultatele capatate, la' Rusi ea si la Turd, pentru re-gimul vanaal, fixat IRA. la 500 In local vechiului 30 o, ramasIna In discutie, si se adaugia itniunea vamald ea Moldova 5,precum s'ar fi dorit §i o singura vanzare a sarii pentruamandoua %rile. Si se apasa, In ce prive,sle situatia in.terioara,asupra seriei de maSuri luate ca sa se asigure o mai bungsituatie taranilor. Treeand apei la teal tgrija eheltuita pentru

1 An. Part., XI, pp. 877-8.2 Ibid., XIII; N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, pp. 1110-1, no. ADMIT.3 Ibid., p. 1113, no. isnuArr.4 Ibid., p. 1114.5 V. §i ibid., XVIII, pp. 40-2, no. xvot; P. 45-6, na, xxvv,

r.o Pregnirea tinirii firineipatelai4

armatä, se voirbia, In oe priveste concursul dat de Rusig,numai de ImpAratul" Mr1 altä designare. De altfel, la In-eeput se pomenise o protectie" dublA de care se bucuratara, In101urAnd i notiunea suzeranithitii" otomanc1.

RAspunsul fu nu se putea mai mIgulilor,si se sublinia since-ritatea 1egturi1or cu Moldova2. Apoi, Inda16, ambele Adundrivotará regimul vamal comun.

Bibascu aulei §i in legislatie un paridelism cu Moldova.Astfel In oe priveste liberarea Tiganilor si ImpArtirea veni-turilor cleruhii, de si ultimul proiect tntalni ImpotrivireaIndärätniciei ireconciliabilului Neofit, care se si retrase dinsedinlä farl ca geshil lui s. poatfa. avea efectul 'moral alplecarii lui Veniamin Costachi la Slatina S.

Totusi Mitropolitul botezase abia pe fiica näscutg, din ullimacasätorie a Domnului. Pe alIturi se Incercl. o Imbunatatine aunei justitii ramase conrapte si se introduse In organisareaInvAtämAntului inovalia, jignitoare pentru sentimental natio-nal, tot mai puternic si pe dreptaie mai bAnuitor, a franci-

lectiilor Colegiului pentru o mai bunä pregItire, fie sipentru Inloouirea, doritI da Rusi, a stadiilor ce se fAceauin strgnAtate: era, de altfel, momentul cand In Moldova for-marea tineretului, acelasi seas frames, era Incredintata luiMalgouverné, care fusese in legatura, la Litnéville cu fiii Dom-nului, si era vorba de aducerea de noi profesori, recoman-dati de Guvernul franoes4. La Bitcaresti se prevedea progra-mul chiar al Universit6tii din Paris si profesori ehemati dinFranta. Se avea In vedere i un pensionat corespunzAtorpentru fete. Pentru lioeul" de bdieti din nou Interaeiat eravorba de a se oNpäta acel tângr profesor Perrol, care trebuia sàdevie un ilustru archeolog, pästrand si In situatiile Inalte atinseIn tara sa un cald interes pentru tara noastrd 5.

1 Cf. ibid., XVII, pp. 1115-8.2 An. Parl., XIII; N. Hodo§, Hurmuzaki, XVII, pp. 111E02. Cf.

ibid., pp. 1124-8, no. Mut. V. ibid., n-le urmAtoare.8 Ibid., XVIII, p. 7 si urm.4 V. 0 ibid., p. 26, no. xxi. Cf. ibid., p. 28 i urm. Apoi Iorga,

1st. tnveitämtintului.5 N. Hodog, Hurmuzaki, XVIII, p. 35, no. :mut: pp. 48-9, no

xxxvI.

ärii

ilii

Doamna Maria Bibescu.

u

sr

ut'

g .r

0

'!

, `

incercare tie romantism politic 81

E, de altfel, pc langa chemarea de profesori francesil, vrameacand pentru luer'ari de inginerie se aducea din Rusia FrancesulBarberot 2, pentru fântrini un Marsillon 3. Stanislas Bcllangcr,care va publica supt titlul Le (sic Kéroill:a o vorbareta, darpiloresca descriere a tarii, venia in mishme oficiala pentruscoli 4. In Moldova, Mihai Sturdza apara contra doetorilor in-digeni pe Rattier, acusat ca otraveste lumea cu beladona §iopiu 5.

In Februar 1848, Adunarea munteana multamia caldurosDomnului pentru opera Mena impreuna 6 Dar In Moldovapornia Inca de atunci o miscare de tineret, pe care Sturdzao stiu stapani, pe eitnd Invingatorul Bibescu Ii va läsa Insama tara.

Deosebirea vine si din faptul ca, In. ac'st Limp, Moldova epreocupata in primul rand de problemele de invatamântde cultura.

Se trimeseserd In Apus prirnii bursieri, Alexandra Cos-tinescu, Constantin Zefirescu (la Schemnitz), Teodor Stamatisi Anton Velini, apoi Anastase Fatu si Leon Filipesen (laHohenheim). Dar, In deosebire de tinerii Munteni din epoeaanterioarä, ei erau Indreptiti, pc Hinga filosofie si filologie,pe lânga matematicile pure si fisica, pe langa drept, spreeconomia politica i economia rurala, spre mecaniel, spreinginerie, spre hidraulica. Cu o mare sete de Invatatura eise aruncara si asupra specialitätilor vecine. Bine inteles, serecomanda celor dati in sama marelui bancher vienes, fiu

1 Si un Machizot, un Théot; An. Parl., XI, P. 279. La pensio-nalul de fete", Decomblou si Bonnet; ibid., p. 280. Un Grobalot",repetitor dit limba frantozascr; ibid., p. 310. Se pomenesc ins-trumentele lui Gavur"; ibid., P. 292. Profesorul Dufour; ibid., XIII,P. 227. Inch din 1840 fuscse vorba de a se aduce, prin Casa HagiConstantin Pop din Sibiiu, o tipografie de la Paris, de la Insu§iDidot; ibid., IX, p. 808; XI, p. 288. Hill era inspectorul tipografici";ibid., p. 290. In Moldova, Saint-Andrd si Jordan; ibid., p. 857. $iun Dimitrie Popovici e trimes la Lunéville; ibid., p. 863.

2 Ibid., XVII, p. 1124, no. mm; XVIII, P. 25.3 Ibid., p. 1043, no. cuLxxxm.4 Ibid., p. 1052, no. mcxxvm.5 Ibid., pp. 1069, 1075-6.6 Pe IMO An, Parl., ibid., XVIII, pp, 49-50, no, xxxvn.

6

ti

Pregitirea Unliji Prineipateldr

de negustor roman asezat In Ardeal, Zenobic Pop, sa. se fe-reasca de orice molipsire a noului spirit revolutionar, aduck-tor de nenorociri i In viata privata 1. Elevi se trimet si la

militare prusiene 2.Se canta, cum se va arkta Indat a. a nou a. directie, care ar

corecta si spiritul public, oa se pkrea prea mult aplecat spreideile revolutionare.

Prusia tncepea sd se intereseze de acest Sud-Est european,incercdnd sd se substitute Altsitriei tn ce priueste marea ex-pansiune economiad a poporului german. De aceia e trimesin aceste parti, dar nu la Buounesti, ci la Iasi, un consul devaloarea inbelectualla a unui Neigebauer, care a lasat unadin cele mai serloase scrieri despre tkrila noastre3 . De akise vor lu.a pentru. sooli alte normie decal cella francese.

Protectia acordata In Moldova invatamantului românesc re-format se vadeste cu deosebire In cercetarea din 18434,Asachi fiind Insärcinat cu facerea unui raport asupra desvoltariiscolior de la introducerea limbii romttnesti In preclarea studiilorsupeaioare. Incepand de departe, se arkta cum Domnii straini46:cuserki ca Invatarea graiului rii sa. se adaposteasca supt um-brirea Bisericii". In schimb la Trei Ierarhi scoala Inalta era re-dusk la un clas Incepiktorin in limba greceascr, fondurile Titer-gand la institubele din Gracia", on i la scoala numita dom-neasca de aloe, in care se paradosea un curs de literatura elena".Romaneasca ajunse deci un dialect vulgar": Moldovenii se im-partiau In doua natii; acei ce osbeniau, vorbiau limba patriei,oei oe se folosiau, vorbiau greceste". Se recunoaste marituloe-si câstigase mitropolitul Veniamin cu Seminariul, caruia Insa

1 An. Parl., XHI2, p. 427; Iorga, In Mem Ac. Rom., XXXIX,pp. 38 si urm., 52, 115, 277-8; Studii si doc., V, pp.111-3, n-le 154-6.

2 An. Parl., 18462, p. 356.3 Cf., §i asupra lIIcrAril lui, Beschreibung der Moldau und Walachei,

Lipsca 1848; Die Donaufiirstenthiimer, Breslau 1854; Die Moldau-Walachen oder Romanen und der russische Schutz (In Die Donau-fiirstenthumer, tradus din Alburnul moldo-valah" al lui Billecocq;Die staatlichen Verhdltnisse der Moldau und Walachei (ibid.), Iorga,Hurmuzaki, X, p. max si arm., si 1st. Rom. prin cdleitori.

An. Parl., XIII2, p. 422 i urm. Cf. Al. Lapedatu, In Corm Lit.,XLIII (1909), pp. 990-1000 §i In Rey. gen. a tnvdtdmdntuini, V (1909),pp. 493-504, 674-80, 758-61,

coffle

4

Joan Heliade Radulescu.

411W'

7-

rt3

1,;140.481A_.

ti incerctire de roniaafisni politic 83

i-a lipsit o directie stiintifica, si n'a putul folosi". La 1813se Intemeiaza cursul mi Asachi, care da ingineri, ca PetruAsachi, Banul Mavrodin, Fotachi Tetu, Pastia. Se adauga laSeminariu profesorii din Ardeal. Anul 1821 abia aduce hoLarl-toarea schimbare politica, si se descopar actele de la Vasile Lupupentru Inzestrarea scolilor. Opera va fi desavarsitä prin Re-gulamentul Organic. Incepe atunci trimeterea bursierilor In strai-nlatate. Scoala de fete se deschide In Novembre, 1834. Pestecateva luni, si Intr'o cladire nou.a, Sa bicepe (16 Iu lie 1835) A-cademia Mihaileana", cu Facultatile de filosofie, drept si teologie,profesorii hind Bojinca, Mu.rgu i Câmpeanu, cei trei Ardeleni,0 Se Inseamna cu mandrie recunoasterea diplomelor moldo-venesti la Paris, Berlin, München, Viena, Dorpat si Atena.Cu bursierii intorsi se pornesc apoi, la 1838-9, carsarile de fisica,inginerie si arhitectura, ca i cel de drept care, fiind pe patruani, era o adevarata. Facilitate, Zulgravii pamanteni pentrupodoaba lacaselor dumnezeiesti i iconirea faptelor istorice apatriei" apar In acetasi an, iar industrios", pentru a oprica toga industria i manufactura, spre vätämarea economieipolitica a tii, sa se afle la mi. In mani straine" de deschideca Scoala de artr In 1841. Dar neplacerea Moldovenilor pen-tru. Indelotnicirea In manurfactu ra. a foist, mai ales la Inceput, omare pieaeca pentru adunarea tinzrilor la acea coal si maltau costisit pai g. cand s'au Induplecat Moldoveanul a prindein mana ciocanul, ,co i se pare a fi numai mostenirea Tiga-nilor". Urmeaziä mentiunea scolilor de la Vasluiu, Piatra,Bacau, Folticeni, Tecuciu si Targul-Frumos.

Se mentioneaz i literatura iesita din ra.vna profesorilor.Dar la 1843-4 se Incerca o reforma totald, de un realism

crud 0 de o nemiloasa nimicire, daramandu-se nu numaicursurile de geometrie practica, arhitectur i desemn, dartotul Oa. la clasole de jos, celelalte avand a fi reluatenumai dupa ce doukzeci i palm tineri trimesi In straina-tate s'ar Intoarce capabili dc A le reface.

Atunci, Asachi, Inaarcinat raportul, observa Intrerupereape un deceniu a studiilpr, ce ar resulta din aceasta masura.Unii bursieri ar face ca Zefiresru, llamas In Moravia, la o 'minametalurgica. El crede ca., pctrivit eu Regulamentul, ar fi depreferat la numirea In slujbA a celor cU gtudiile isprIvite. Apol

ci

clashil

84 Preatirea Unirli Principatelor

se cere Incetarea schimblrilor de sistem. S'ar pltha face scolireale" la Iasi, Botosani si Galati, gimnasiul devenind o scoalàde sase clase. Iar, In locul burselor, IFIN. se mai aduca saseprofesori strAini, predând in limbile franees1 si german,I,limp de sase ani: candidatii" formati de ei vor avea ali traduce cursUrile in romilnestal. Dar hoarirea se amAnk,Domnul adlugind la comisiune si pe fiul salt Grigorei.

Si in 1817 Adunarea Moldovei revine la neajunsurile In-vpmântului si ea fixeaz5. principiul el niciun asezamftntnu e folositor si- trainie decAt numai atunci crind se potri-veste cu starea de fatI a so1iet4ii tsi când tinteste a Indes-tula trebuinta pe cat este vederatä", pe cilnd sistemul dopana atunci nu a Aspuns la trebuintele sociale ale Orli".Se cer scoli centrale In anumite locuri pentru. a progIti oa-menii, cn caracter practic, de cari simtb nevoie tara. In elesN. se Invete limbile straine", aducându-se profesorii trebuitoripentru aceasta. Un Intreg sisitem nou se desfäsurg. apoi peaceast5. bag. Se prevg.d sooli de fete cu un curs de trei ani,§)coli de meserii. Peste scolile elementare, &int cele care senumesc in proiect de gradil al doilea", in care se va predalatina, greaca, franoesa, germana isi ruseasca. Normele ar aveaa fie ode din Prusia. Iscklesc: Constantin. Mavrocordat, Ior-dachi Bals, Gheorghe Sutu, Vasile Beldiman, Hatmannl Aslan§i Costachi Negruzzi 5.

Ansurile acestea arata o grijä deoscbitl. nu nurnai de soartaInvätäturilor, ci s'r de Intreaga directie a tineretului, carear fi de Indrumat pe alte Oi. Dar el Isi gasia acuma Inscriitorii oei noi si altfel de sfktuitori.

1 Ibid., pp. 423-37.2 Ibid., pp. 437-41.8 Ibid., XIV2, pp. 35 2 3.

CAPITOLUL 7V.

Spiritul nou de la 1840

In acesti ani de intrigi continue intre batranii cu practicefanariote, o noua generatie se pregatise pentru a duce pcalte chi lupta Inceputa de inaintasii ei.

Intre Moldovenii si Muntenli cari fac parte din aceasttgeneratie a anilor 1840 trebuie O. se recunoasca insa o deo-sebire esentiald.

Fill boierimii bucurcstene erau obisnuiti de mult sti. ieadrumul Parisului. Aco lo se duceau de obicein singuri, faranicio tutelä, si Weau in mijlocul acelor tineri Francesi carierau O. aduc a. rasturnarea, pentru motive de ideologic revolu-tionara, a tronulni lui Ludovic-Filip. De acasà veniau doar Culectii primite de la dascali privati si de la preceptori francesialesi la IntAmplare. Nu trebuie facuta o esceptie nici pentru.fiii lui Durnitrachi Bibe&cu, dintre cari eel mai mare era,cum s'a spus, student Inca din anfil 1819.

La Iasi exista insä ye lipseste Bucurestilor, cu toate silin-tile lui Vaillant, ajuns, Indata dupa sosirea sa, profesor deStat, director de Colegiu, Nal ce veni vremea agitatiilor po-litice, In care fu amestecat, ceia ce-i ad.use o lung prigoniresi sfaramarea situatiei lui la nol. Se Infiiintase In Capita la Mol-dovei, unde pregatirea tineretulni era alta, pensionatul, pansio-nul, lui Lincourt, Chefneu si Bagarre, avand ca urmas pe unCuénim I:, la care a Invalat acela care trebuia sä fie ma-rele spirit creator si formator, Mihail KogIlniceanu (n. 6

I La ei a urmat, la Inceput, §i Grigore, fiul cel mai mare allui Mihai Sturdza, cand acesta nu era Inca Domn. E probabil qipensionatul la care a nrmat Manolachi DrAghici, istoricul,

-

86 Pregatirea Unirii Principatelor

Septembre 1817) 1, care a povestit In pagini pline de pito-resc si de poesie viata sa de copil i copilandru In pensionuldascAlului sAu 1rances2.

Trimeterea la Paris ajunsese a fi la Munteni, unde AZexan-dru Ghica mai IndrAznia si treacd peste indicatiile atot pu-ternicului consul al Rusiei, un obicehi, pe egad. Mihai Sturdza,ascultAnd de directille ce-i trin:etea vArul de la Petersburg,Alexandru, feria pe copiii boierimii moldovene de atingerea cuelementele, rämase pe basa revolutionarä de la 1830, din Paris.N'avem, ea pentra epoca de'naintea Regulamentului Organic,mgrturisiri sufletesti de la acesti tineri destgrati, dar putembgnui care li-au fost cetirile si relaii1e In acest media strgm,unde eraa lgsati ea totul de capul kr.

Cu totul alifel pentu, Moldoveni. La acestia, parintii seIngrijesc ca odrasla lor sg. fie cAlguzitA si de aproape supra-veghiatg de cAte un dm de casA sigur ii credincios, cuma fost pentru beizadaele lui Mihai Sturdza Lincourt saubunul abate loren Lhomm.4, care formase pe Insusi viitorulDomn, iar pentru fin], menit unei atAt de marl cariere literare,al lui Vasile Alecsandri, nobil de cea mai nouA creattune, pro-babil dintre catolidil rgsbotezati, de uncle, in familqe, la In-ceput numele de Botezatu, ei hind dintre lingarii de pe laTargul Ocnei, iar mama, o Cozoni, purta un nume care seSintalneste si la Greet, dar poate fi apropiat de vecinul ScaunsLIcuiesc Kaszon, un Furnarachi, nume care se pare a fi fostcunoscut, In vremea marelui prestigiu fiologic al lid Corai,venit din Smirna, i In cercurik literatior apuseni.

Scrisorile lui Kogglniceanu tangrul, la care se adaugg, deaitfel, si ale tataul, asa de cuminte si asa de patriarcalsimplu, de o boierie provincialg, din Botosani, pe care ammai /ntglnit-o In istorla tarii, lamuresc aSupra uimirii ini-tiale, dar i asupra rApezii obisnuiri a unui tAnar extracirdinarde Inzestrat, Inainbea lumii strline. Ii vedem urmand rgbatorca sA, se ridice la nivel, dupi studii incepute de sigur asa deslab, asisthm la copilgreasca 1W initiare i Inteo viatg. poli-

V.. märturisirea lui In discursul de la Academia Rominä, Des-robirea Tiganilor, ,5tergerea privilegiilor boieresti, emanciparea (4-ranilor, 1891.

; Ilusii pierdute, cel tntdiu amor, Iasi 1841.

1

Spiritul nou de la 1340 87

tIcg. atAt de deosebitg de a lui de-acasg., recunoastem progreselepe care le-a realisat. Adolescentul plistreazg In aceastg depfir-tare l oele mai bune sentimente de familit; adAnc respectuosfatg de un tatà depriins a-1 tinea din scurt en banii, el aratA celemai frumoase sentimente fatä de eleganbele duduci", suro-rile sale, pe care le-a lgsat acasä si care de sigur cu athitabucurie 1-ar fi Intovgrgsit. DepArtatul zgomot al Parisului,care se pregAtia de alte revolutii, 11 seduce, si ce bucurosar merge acolo acel care aved, die la inceput fibrapentru a se arnestec; fie $i In societatile studentesti In carepAtrundea noul spirit de mistic socialism al saint-simonis-mului, la aoeasta largg viatg. Infriguratg! Dar, VodA-SturdzaIsi luä, dupla Indemnurile stgruitoare ale atot puterniculuiconsul, fiii pentru a-i. trimete la Berlinul, Unde mai fuseseun Iancu Canangu, asezat la pastorul Hauchecorne2, suptsupravegherea vestituhii Hufeland, cu care Domnul Mol-dovei era, prin viirul din Rusia, i Iurudit, $i Intovgrbi-tonil celor doi tineri printi merse pentru a-si Intregi cu-notinile In orasul, in mare si rapede crestere, al cgruispirit era dominat de aoe,le idei, doefacute din metalissiicahadrAzneatg a lui Hegel, care, tocmai atunci, vor fi mani-festate cu o asa de mare strAlucire de formg i cu atataavant al gandului, de istoricul Ranke. Aceasta influentg varAmAnea statornicä asupra tângrului Moldovean, hotArlt a nuse lgsa sedus de viata de Carte, pie care, cum era si ofiter almilitiei tgrii sale si purta pe umAr ,,acsilbanturile" (Achsel-band, epoletA) de adiutant princiar, o ImpArtAsia fireste cuprinciarii säi colegi.

LegAturile cu tara eraV ins,g. si In alt domeiniu decat aceilaal Inrudirilor. Pe o vreme cAnd tr. Germania, care incepeapublicarea Monumentelor Istorice" ale trecutului ei, si al celuimai departat medieval, prin generatia, lnoitoare, a lui Pert;

1 Acolo. dupa scrisorile lui Kogälniceanu (ed. P. V. Hanes , era siun fiu al lui Lupu Bals, cu un Vogoridi i cu Munteanul Plaginkpe lângä cativa a1ii, mai märunti. V. Iorga, Isl. lit. rom. fn sec.al XIX-lea, II, p. 12 si urm.

2 Iorga, _tete .gi fragm., II, pp. 374-s. Kogälniceanu. el InsusIe tot la un pastor, si tot la unul de origine francesà, Souchet,apoi la un pastor german, Jonas, cq care, on asprq, d4r4ul juueMokloyean avu si de lucrq.

politick

88 Pregnirea Unirii Principatelor

Waitz i Dahlmann, cand spiritul universal al lui Alexandru deHumboldt Insusi carea stiri despre Moldova, In orasul de AndeIi venise tin astfel die Indernn si lui Cantemir, tararul stu-dent, care cunostea totusi Istoria, greceasc . si, ca spirit, atatde inferioara, a lui Dionisie Fotin6 i pe cea, asa de sigura,a lui Engel, nu InsI si expunerea, de o atat de Ina HI valoareideologicS, a lui FJJ.ipide, ceru de acasä oeia 03 i-ar trebaica sA scrie, atunci, intne 1834 si 1837, istania neamului san.Cap Stand pe Petra Maior pentri vremea veche, preCum siDescrierea Moldovei" a lui Cantemir, condicile vechi i noi,Regulamentul Organic, acte privitoare la situatia Wanilor,proelamatii din 1821, date statistice si cronicile, Inca mantis-cripte, pe care el Insusi era sl te deie apoi hi tipar, apai intre-buintand tocmai modelele date de Germani, se si puse lalucru, cu atata spor, Incat, peste eke/a Puni, lucrarea, re-dactatg, Intr'o foarte banS formS francesS.1, putea sa §1 aparl,In prima parte, mergand Ong, la 1792, cii saerificii banestiimportante, familie care pretaia banul asa de mult,acolo, la Berlin.

Basa operei era cmc.eptia pe care n'o avea Incl., la Baca-resti, un Aaron Florian i, la Iasi, mai putin Invatatul Albinet: aunildtii romdnesii. Toti Romanii laolalta, In. silintile

bon Ceia co, i supt influente straine, cum am vazut,era sa afirme politic Campineanu, putin dupS aceia, se gasiape bass istoricit la ocrotitul lui Mihai Sturdza, care avu maritndoieli i temeri In ce priveste spiritul acestei neprevNzutesi -uimitoare hicrari si-si luit toate m6sitrile pentra a evitaInca unul din acele scandaluri la atot puternicul consulat, decare se temea asa de mult. Oricum, se pare cit opera n'aavut vre-o largA raspândire In Moldova §i In general la Ro-mani: Mena pentru strainState, ca un atestat de noble(11 sio proclarna(ie de drepturi, ea ramase mai mutt acolo, farS1ca Aspandirea ei, fie ci tn adeste atat de largi oereuri inte-lectuale, sit fi fost ajutolit altfel decal prin legaturile edito-rului. Era de sigur o fapta, dar farS sit poatS Inrauri deo-camdat6 pie ai nostri 2.

De altfel se InPitin-ast, cu gandul la süpravegherea de a-

1 Histoire de la Valachie, de la Moldauie et des Valaques trans-danubiens, Berlin 1837.

9 Cf. Iorga, Isl. lit. rom. in sec. al XIX-lea, II, p. 18 si urm.

intr'o

i pa-timirile

Spiritul nou de la 1840 89

proape a Domnului, al ca.rui num II purta autorul i supt acarui protectie traia, orice element de romantism sentimental,dar e vorba de Romani" pentru Romani, dupä obiceiul ardele-nese, si, nu nurnai c1 se subliniaza absoluta unitate a neamului,dar, Inlaturându-se, tot pentru ctitirii straini, posibilitatea uneiconftmddri In Austria, se arata. Orerea de ran Ica. nu s'aputut face candva o Dacia", cum, asigura el, probabil dupAcomunicalii verbale, voise cândy. s'o faca ministrul Francesal lui Carol al X-lea, Martignac1.

tot pentru aceastA lume In care se gasia Inca, asa detitiOrul major, KogAlniceanu dadea i alte studii de tine-reta, despre Tiganii pe cari noile reforme moldovenesti 1i

pusesera la ordinea zilei 2, ca i despre miscarea cultu(ralgde la nois.

Cu aceastä zestre de munrä se intorcea la Iasi In momentuland Mihai Sturdza, Impacat oarecum cu boierii sai, se puteacrede asigurat pe via, dar cand bictul tron de duhla vasa-litate al lui Alexandru Gb.ica sa 6 rastoarne, fiul, occi-dentalisat In sensul eel mai deplin si mai nobil, al VornicuhiiDie Kogalniceanu.

Dar caracterul Insusi al aoestei occidentalisari trebuie fixat.Tanarul revenit la plrinti, la surori, la priettenii copila-

riei, nu aducea formele ciuilisafiei apus,,ne p" care fi-o asi-milase 4. Ii Imboaise numai sufletul la aceste civi1isii at'atde superioare. 11 scapase de Instrainare, de mairnutdrire lniiacesti strarnosi In mijl .cul carora prin stucliile sale istoriceel traise.

1 P. 185.2 Cartea cuprinde i o pledoarie pentru tolala emancipare a robilor.3 Lucrarea despre limba i literatura RomAnilor e primitii, prin

legaturi pe care nu le cunoastem, In Mary2:in für die Literatur desAuslandes (retiparire de d. V. M. Kog61niccanu . Se vorbestede o culegere juridica a boierului Costachi Sturdza, altfel necunoseuta.Kogalniceanu nu cunoasle insa numele macar al lui Sincai, desprecare stie doar cii stA sii fie tiparil de Gheorghe-Gherasim Vida,luggrul maramurasean de la eare a Invatat Alecsandri. Se Intro-buinteaza i calatorul german, Inca necercetal, Schneidewind, din 1832

4 Ii inleresa In strainatate toati literatura timpului, i pani lanaivele produse versificate ale poctilor din Ardeal; v. forgo., 1. c.,p. 15.

cii-

Si,

state',

ei

90 Pregatirea Unirii Principatelor

Fiind i dupa lungii ani de studii tot asa un drept Mol-dovean, capabil sa se simta si UR adevarat si deplin Roman,Kogallioeanu era, de altfel, pe linia acelor Moldoveni ai vre-mii sale pe cari i-am vazut preocupati de adaptanea la nevoilesi la mijloaoele lor sufletesti a tuturor Imprtmuturilor dinstrainatate i refusdnd cu o curagioasa hotärlre tot oe nuputea sä fie un element de sintesä. Se gandia, de altfel, ea,tutors acasa, sä renunte la o cariena. ostäseasca sau politica si,pe vremea cand Gostinescu practica ingineria i Zefirescu,dupla studii de tehnica, Intra intr'o usinä germana, sa se ocupecu agricultura si ramurile ei, pianq la ere0erea oilor merinos,färä sa uite, ca i, cu ani Inainte, Petrache Poenaru, aph-catiile aburilor.

Fatä de cei Alma* acasa, ca si fata de altii destarati pecativa ani, cari nu avuser rid mijloarcere de cultivare, niciputerea lui de inbeligenta, el trebuia "sä fie im calauz. Si Intreacestia cel ceva mai tanar decat danslul care, trimes de-adreptul la Paris sd numai aoolo, unde trebuia sä faca studiide medicina, dupla dorinta parintelui 1, dar trecand Ia drept,

lasa furat de farmecul, prins drept de la izvor, al ritmn-rilor lui Victor Hugo, si se alese numai, Inca de la primele saleInoercari, foarte izlyutite, in limba francesa, ca Zounarilla siLa Cosaque ori räspunsul, tradns de Asachi, In Spicuitorn1lui, la oda lui Lamartine catre o tandra. Moldoveanca", bu-cati, care ar trebui reprodusa i chiar traduse in colectiaoperelor lui complecte: un adevarat si nobil poet, VasileAlecsandri.

Cei doi prieteni de copilarie e intainira deocamdata, nucu Negruzzi, vechiu. deputat al Adunlarii i om cu treoere,

In domeniul unor agitatii politioe de care Kogalniceanu eratinut la o parte prin uniforma chiar ce o purta, iar Alec-sandri prin lipsa de chernare pentru o astfel de activitate,ci pe un teren foarte modest 5i de ordin oarecum practic:reform; teatrului din Moldova, ajuns a da In ultimul timpnumai 'ware spectacole francese, cu pribejill carora se In-tamplau i unele scandaluri, ca atungi cand trupa stnaina fuluatä la bataie, pentru nu stim ce motive, de cativa ofiteri

1 V. descrierea In caietul sail de chimie din 1837, la N. Iorga,In Mem. Ac. Rom., 1938.

se

si

airAzza0 M T UI JE A C

4)04IEiPETPOCHEKTIEM nu TRIMECTPIA,V13,

C8BT PEAAKIITA

Koydlnicean.

Torn I.

.A.aivropaI A ELI f.

I 8 4 0.

«Arhiva Româneasci i a lui M. Kogalniceanu.

= yx. r=tr..2 :rrriarro,.

,

IP

M.

''SFt Autiei AiTT Crape,:

t.r '

SW

Spiritul nou de la 1840 91

tineri, sau Injghebrari de-ale Munteanului actor, altfel om vi-olu si spiritual, Costachi Caragiale1.

Cu gandul la o mare refoz-ma 2, Icogalniceanu 3, care tra-duce si prelucreaza bucati pe care fireste nu Inteiegea sAle vada cuprinse In operele sale complecte, i acelasilucru 11 fac i ceilali doi asociati4, de i un acesbe tra-vestiri" moldovenesti de pies1 straine din repertoriul ...narenteste multa coloare 1ocal i, eventual, si destul h,az de oamenitineri, mai ales la cel doi abia intorsi de la studii, suprimacu totul pe Caragiale, läsand in loc trupa francesg a luiFoureaux, pe care avuse prilejul de a o si In peregi-natiile ei prin Franta, dar e iIit sa accepte pe mai vechiulfurnisor de bucati românesti, ba chiar s. coulucreze cu dan-sul In noile programe. Pang la o mai mare desgvfirsire aartei scenice lumea din Iasi tinea In adevar, adgugindu-seprobabiI, intr'o sccietate care asista si la discutiile din Adu-nare, i uncle element(ei din burghesia mai modestA, care nucunostea limbi strgine, sa aibg, represintatii moldovenesti".

In curfind Cfirmuirea dadu teatrul ielsean In sama uneisimple antreprenoare, d-na Frisch, supt care nu mai luereazavechii contraccii" literari, a cgror activitate, in afarg,,Ide oviatA socialg bogatä, se indreaptki spre alte terenuri 5. Rae-

rniasese din planurile, ilusiile i interesele celor din 1810-1numai farsa sabrinä a lui Alecsandri, ca, pe un scheletImprumutat de la teatrul trainees curent, Farma zonal de laHilrkAu 6. Marede talent al fiului de boier evadat In teatruMatei Millo era Inca In formatie7.

De acum inainte, pang foarte tarziu, rolul national al tea-trului din Iasi , ca si al mini din Bucuresti, de altfelinceteazg. Colaboratia unor boieri, cari-si pun numele, ca unDimitrie Miclescu, sau ascund, nu izbuteste a-i da acelsens romfinesc, pe care, de altfel, trebuie s'o recunoastem,

1 Cf si scrisoarea lui Negruzzi atm Asachi. In Codrescu, o. c.,VIII, pp. 218-25; Burada, o. c., I, pp. 201-4.

2 Ibid., p. 214 si urm.3 Guvernul adAugise i pe profesorul Câmpeanu.4 V. titlurile acestor lucrlri de ocasie, In Iorga, I. c., p. 63 si urm.5 V. si Burada, o. c.0 Cf. si Drouhet, In Viola Romlineascd, 1913-14.7 $i Luchian se pregAteste pe atunci.

vert,

pig

92 PregAtirea Unirii PrInclintelor

nu se gandisera a i-1 atribui nici tinerii de la 1810-1. Astfelacest instrument de educatie a, urmi popor In plink luptae cu mull In nrm a. rata de ceia ce Meuse prin Liner 11boieri din anii 1830 si prin entusiastul visator Aristia, lajl3ueuresti.

Kogalniceanu, care e, necontenit, marele initiator si care,potrivit Cu acele planuri de creatie economicit, industrialape care le adusese din Prusia, 14 Intemeiase o tipografie,ooncurenta cu a lui Asachi, al carui colaborator, supt pseu-donim, fusese, cu scene din viata vremii sale, introctucand,alaturi de Alecsandri, din Paris tipul provincialului" (a sevedea i seria de Cucoane Chirite", destul de grosollan ri-dicule, ale poetului) cauta. aiurea, In literatura si in presin-tarea trecutului, inijloace de a tnrauri asupra societatii tn carese intorsese cu hotarlrea de a o face sä Inainteze dar nupe alte drumuri decal ale traditiei necontenit rasOcaite de

De aid, Ina din acei ani 1840-1, cand el era ocupat si de con-tractul teatrului, publicatia, In aceasta. ingrijita tipografie, aunei reviste, si pentru studii, dar mai ales pentru materialulistori% Potrivit ea ideile de la Berlin, el o intituieaz, dacic",Archiva Romaneasca"1. Criticand vremile de scadere si neln-credere In viitor, el Indreapta pe contemporani, cari-i pareaumolesiti, catre suvenirurile", catre slava" trecutului, pe carenu numai ca-1 cunoqtea si-1 intelegea, dar 11 Incunjura si deo caldd iubire fiasca. Pastrand credinta In folosul noii civi-lisatii europene, sprijinita pe ratiune, dreapta cugetare", elarata ca sprijin de capetenie, nu eine qtie ce marunta istoriea Moldovei, ci acea istorie romaneasca" neapiaratrumâneasca", a.,a cum contiimau s. scrie ai hit Eliad, dad,nu si Aaron Florian, la Bucuresti, pe care o cuprinseselarg cu privirea In opera sa francesa.

Incepand aoeste fascicule In care se Oa, cules, din doo-sebite parti, un pretios material, foarte variat, care redatcu cea mai mare Ingrijire, editorul lor anunta, de altfel,Inca de atunci editia complecta a cronicilor: a celor moldo-venesti, cu care era deprins, dar si a color din Tara-Roma-neasca, pc care prefera. s'o nurneascl: Valahia". Pe langa

1 V. Iorga, 1. c., p. 24 si urm.

se

do

dânsul.

, nu:

6

Spiritul nou de la 1810 93

aceasta, el are in vedere pentru mai arziu sd aducd la lu-mind. ce ascund movilelc 5i ce se poartd In canteoe i dAi-nuieste In traditie, ce cuprind ca arid cladirile Domnilorde odinioard, la care se gandia. i Mihai Sturdza, eilnd, pre-Vicand Frumoasa Ghiculestilor In necropold sturdzeascd, Iidadea o noud Imbrd.cdminte de picturd care e cea mai bogatdsi mai potrivitä cu dalina din ce Infaliseazd. o epocl deaditned decddere In acest domeniu.

Nu lipsiau nici tendinte In 1egittm-5. cu. crezul de o viatdIntreagd al lui Kogrdniceanu. De aceia, pe 1ân traducereadin Istoria francesd a capito1-n-1. despre lupta de la Rdz-boieni, actele privitoare la desrobirea In ambele td.ri a claseirurale i panegiricul lui Stefan-eel-Mare

Se cdutase colaboratii si In cealaltä Românie.in Bucovina, si a unuia din fratii Hurmuzachi, Inruditi cuSturdzestii i oaspeti obisnuiti si iubiti la Elisa Sturdza dela Dulcesti, In tinutul Romanului: Costachi, care se va mutamai tdrziu, ca jurist, la, Ia$i i va juca un rol In ()RuaUnirii moldovenesti, si Eudoxiu, Doxachi, care, format In Aus-tria sa, introdus In cercurile Curtii vienese, prinziind dinastfel de relatii gustul pentra istorie, va ajunge apci s strfingdin Archive le vienese cea d'intdiu mare colectie de actestiri privitoare la toate riI noastre, 1snd o eclectic deo a$a de mare bogdtie, i care avu ambilia de a redactaIn limba germand pentru Invätätura strdinilor, ca i, odinioard,In limba francesä, Kogalniceanu, istoria amlnuntitd, an dean si document de document, a Romanilor din toate pdrtile 1.

Cu Barit sau Cipariu Kogdlniceanu n'avea nicio legaturd.atunci, si din partea lor nu se semnalä cea d'intdiu din marileintreprinderi iesene pentru toti Românii. Dar cu Ardealul acestainvatatml Mcldovean ajunge a se InOe lege prin August TreboniuLanrimi, Transilva4ur de aspra, structurI dacick de unlatinism intransigent, Insd, dupd publicarea In latineste a unuiTentamen criticum despre limba româneascd, Inteleglitor, casi Cipariu, pentru rostul organic al unei limbi pe rare n'opoate sili nimeni, cum Incereau bietii nostri de gramatici" sao prefacI dup N. ideile i planurile lor 2

1 V. Fragmentele, tiparite In mai multe volume germane (se Ince-puse i o traducere romaneascd, de I. Slavici), de Academia RomAnd,

9 Archiva, I, p. 226.

Astfel,

si

Pregatirea Unirii Priricipateioe

Laurian, influentat poate de coprovincialul sau Aaron F1O-rian, se hotari s dea, din parte-i, cu. N. Bälcescu, corpul decronici coresponzator celui pregatit pentru Moldova de Ko-gàliiiiciean u..

Colectia lui, care va Incepe numai supt nou.1 Domn Bi-bescu, In legatura cu o mai puternica trezire a sir:L.011dpentru trecut, care s'a Invederat §i. prin faptul, cu timbrluistoric, al Incoronare de la mänastirea Dealulni, lâng mor-m.antul martirului erou, In biserica reparat a. cu o Ingrijire,din nenorocire cu totul neintelegatoare, nu e Itisa dee& oimitare a giestului Invietor pe care-1 feacuse Moldoveanul deaceiasi vrAsta, care suflase oel d'intaiu praful gros de peletopisitile" necontinuate si de pe hrisoavele de la care.. nuse mai inspira vremea cea nouä, Indreptata altfel. Cele saptepeceta de pe mormantpl vechii glorii fusesera, rupte intairade inânilc nerabdatoare ale urmasului smerittlor boierinasibotosaneni.

SI-1 urmarim Intaiu pe dânsul In ctitoriile lui necontenitadause Ana In momentul cand A va raspunde acel glas dedincolo de Milcov care nu va fi numai al Ardeleanului demAndra siguranta, ci sci al untri fiat al acelor plaiuri care(auzise In prima lui tinereta accentelc vibrante ale luti Car lova

Alexandrescu, cartaretii glorioaselor morminte si trezitoriide sfinte 'timbre.

Odata en acea Archivia" care era, cum a spline titbil, pen-tru toti Romanii, turmand appi tendintele de Viitor ale imei Daciidin nou unite, Kogalniceanu, care avea langa dânsul ca pro-fesor, dar de matematica, pe unul (Entre cei mai caracteris-tici represintanti, dar cu totul far a. romantism, ai noii gene-neratii muntene, Ion Ghica, fost 1 student la Paris pe vremeacalatoriei lui Câmpineanu, da i revista Dacia literard.

Felul cum se anunta revista putea creew Irma due-mani. Caci, In avintul tineretei sale, Kogalnioeanu nu pre-get sä puie ce neajunsriri Impiedeca alte orgarte literartein a Indeplini acest rest pan-românesc. Astfel Albina, decare el se rupe deci pentru catava vrem.e, are un caracter))moldovenesc" prea pronuntat, Curierzzl nu da. destula atentiela cela ce se face In Moldova,ceii ce putea fi adevIrat numaipentru ultimul limp, dupla stransa legitturä cu Negruzzi 1 iar

st-i

si

Spirital noti de la 1840

Poaia din Brasov nu are r utinta die a se infornia asugracelor ce se luereazä in grile liherie. Afara d- faptul, hota-rItor, oX ele an si alte rosturi, care n'au a face cu litera-tura. Noua publicatie nu va avea alte soopuri: ea se vaocupa pana. si de Banneni, pe cari Kogalniceanuri putusecunoaste la Iasi prin Bojinca. si Murgu. Natural ca. se voresclude luptele, mai ales cele personale, si nu se va cautanici impunerea unei formate, niei triumful unei regiuni. Sevor admite i traduceri, dar nu liberatura de insPiratie sifacturX straina. Fiindca acela care venia dintr'o tara de ener-

afirmare national. pp basa averilor ei sufletesti, Intelegeca o raspicatta originalbtate s nn piece decal de la natura,viata actuald i amintirile de tot felul ale poporului româ-nesc Insusi, a c5rui literaturä, ajansa. printre ale Europei,,cum o recomandase el 1nsusi, se poate hräni acuma, dupaatatea traduceri si imitatii, din propriul et fond.

Numai cat In socotelile sale adiutantul domnesc nu soco-tise i cu paza carmuirii f&o. .oriee putea s atin ga. te-meiurile, socotite ea imatiabile, ale unei societlti de privi-14ati. Se putea tip&i de sigur oHce lucru cu folos i ins-tructiv, dar, daol la Munteni, marar supt VodarGhica, se pu-tuse lovi cu toata puterea i cruzimea chiar acea clasadominanta In plinä deoadere, contra careia se ridicase primulDomn al Regulamentalui Organic i va trebui sX continuelupta acela care-1 rasturnase, nu era aoelasi lucru In Mol-dova, uncle Mihal Sturdza, Intrebuintand interesele ambi-tiile divergente ale boierilor tarii sale, nu Intelegea ca ei,cari-i faceau numai individual sau pe grupe nacazuri, säfie atinsi In clasA lor, chiar de biciul satirei, si nu puteasi-i placa a fi eonsiderat ca tui nou Atexandru Lapwea-nul pornit pre distrugerea unei oligarltii ajunse nesuferite.Sfaturi date discret Impiedecara. pe Kogalnieeanu de a-si con-tinua actiunea die un asa de frumos program. Ea se opriastfel dupa trei numere bogate, n acelasi an, fara s. fiIntampinat aiurea decat de la cu care se Incepuse onecrugtoare lupta, pornit a. de bXtranul scriltor1, Impotrivireaacelora pe cariri concura sau era dispusa sa-i atace.

Se criticase curagios i o viag sociala fara intelectualitate

1 Iorga, o. c., pp. 37-8.

gicA

dr

si

As will,

si

Pregatirea TJnirii Principatelor

ingenunchiarea fa1 a. de straini, Kogalniceanu alingand, ca si Ma*iorescu, moda francesa, coplesitoare, si el mergea, supt influentaBerlinului i In ciuda amintirilor de la Lundville, pana la injo-sirea literaturii francese ca atare. In anume productii con-temporane ale ei vede un mijtoc de conruptie i de rata.-cire politica a spiritelor, in vremea and bulreptarea sp,neGermania, sprijinita de Domn, era tot mai puternica. Aceastaatunci and la Bucuresti, dar, cum s'a vazut, si la Iasi,era aplecarea de a se condamna in.suficienta InvatamdintuluiIn romAneste, caruia ar fi sa i se substituie, dupa socotintatot mai cosmopolitului Eliad, care sprijinia astfel planurilelui Bibescu, un altui, cu profesori straini predand fiecarean limba s; ha. chiar arnime materii do sliinti si drept,aviind sa intrebuinteze permanent limbi straine, si italiana,ba chiar greaca, pentru literatura ci, ca inijloe de cornunicarel.

Din publicatia pentru toti Rom'anii a lui Kogalniceanu ieiaIntarit sentimentul de unitale al natiei si in acelasi Limpse afirmau tendintile catre o noua viata interna la care arlua parte si elementele care Rana atunci n'avusera nicio Im-partäsire la viata de la suprafata a natiei, acea taranime In-chisa pe teritoriul fixat de Regulamentul Organic ea o sim-plä concesie facutä atre ans din parnfint strain, i in-gaduita O. se mil* numai dupa Implinirea unor forme pecare ea Ins n'avea caderea si putinta de a lie supraveghia.De si C. Negruzzi era Mira indoiala un membra Impaeat sisupus al aoesbei oligarhii, el rasa, In presintarea sfingeroaseilupte a lui Alexandru Lapusneanu cu boierii, sa. se Intrevadttaceste tendinte, poate chiar In credinta ca, astrel, ar magulipe Mihai Stur4a, prins continuu In lupte cu boierii carora,cum am spus, nu li putea aplica acelasi sistem ca al &Inge-rosului Voevod. De acum Inainte nu va fi nicio manifestarea grupului ce s'a format in jurul lui Kogalniceanu Para säpoarte aceasta peoete politica si socialä.

Astfel In Moldova este o luptd, una al carii caracter cinoomparabil mai Ina lt f wand resultate nesfarsit mai im-portante deat atacurile pAtimase, determinate la Munteni nu-mai de motive pensionale san de grup familiar, ea in Um-

1 Curierul de ambe sexe, III, la Ineeput; mai larg. In Iorga, 1st.iit, in sec. a/ XIX-lea, II, pp. 35-7,

06

DACIAILIVVJ23,L...1

SUBT REDACT(

lu

Michail Kogalnicean.

WW1 114(IantiarieIunie 1840.)

iermr7mmornmertmornrnrmirerraIamb.

La .Cantora Journalului.1840.

Dacia Literal-à» a lui M. Kogalniceanu.

g-

,

oBL

4'avANE,..)

Spiritut non de la 1810 97

purile fanariote. Acolo, Insg0 verva satirica a lui GrigpreAlexandrescu. slabe§te, a aceluia care pe vremea lui Campi-neanu sustinuse prin fichiuiri1e fabulei sale aceasld actiunenationalg, nu. fdra sä adaug3 nota personala a despretului cichiar a revoltei, dacd nu contra 1111Pi vechi boierimi, in care n'alovit niciodatk contra parvenitilor cari se ridicau. acum prmmicile ranguri i amtnintau sta traga puterea la dansii. Innoua culegere a scriltorului care fuscse Intr'un moment un poetasa de mare uu se mai atacg, decal neaju.nsurile omtnesticomunel, asa cum o face, Intr'un domeniu mutt inferior, unGonstantin BAlacescu, de altfel In punt popular al lui Eliad,Inainte Ca acesta sä se ridite l.a sferele solemnei imitatiisti?aine, cii falsificari de 1imbg.2, ori cum, ca sil facd haz pesocoteala doamnelor cu spoiald francesd, o Incercase, In Fran-fuzitele, boierul Fach 3.

La lupta moldoveneasod se adauge, intru catva, de la untimp, dar cu multd ferealk un Basarabean, ca Stamati, unujlde veche origine moldoveneasca, Mem Donici, foarte legatpersonal de Negruzzi. Imitand p3 fabulistul rus, eu tendinteliberate, Cralov, el cid un num* de apologuri, de un stilcurgdtor, in tea mai buna limbä de la dansul de acask incane, ici i colo, sant alusii la scaderile i ridiculele vremii.Dar acest om de o culturd mediocrk tare n'a iesit niciodatddin provincia sa on i. din addpostu.1 ievean, In care n'a lostvre-odata. (chemat s joace un rol, n'are orizout, precum n'areputerea ce vine dintr'o adevdrati. 0 tare convingere. E, cumai multa demnitate, un Bllgceseu al acesteitalte

Peste o literaturd de traducatori, care continud sä fie bo-gata, folosind 0 la formarea limbii, i In care se Ineeara

femei, fgcand alegeri fericite, ca Elena, fiica lui IordachiDraghici, care s'a oprit la Adolphe al lui Benjamin Cons-tant, lasand i alte trathiceri, care s'au pierdut, peste Inj-ghebgri pentru teatrn, In care Alecsandri, trecand peste In-täi)uJ spirit, francisant, al poesiei sale, ridiculiseaza, in lorgilde la Sadagura, pe studentul Intors de la Part§ cu o suptirepoleiala de formN si care cadu Intriun miediu de seriositate

1 Torga, o. c.

2 Ibid.3 Ibid.

7

tlri.

48 PregiIiire ttnirii Prindpatelor

patriarceall pe care nu-1 bite lege pi care, el, il raspinge, setrace la realisari mai Inane, d u,n caracter in. adevAr euro-pean, in care, pe langa frumugeta formei, e cautà a, seservi aceleasi tenctinte de hioire, dar, potrivit u spiritul mol-dovenesc, nu In chiar nepotrivitele forme de imprumut.

Inainte de a canta In Ateva dintre dansele aceasta nala vremii, tot mai sigurA * mai Indraznea tat, trebuie saInfatiseze a doua Incereare ds, a generalisa, cu puteri unite,asupra Intregului neam sfortarile de Inteleaptä Inoire.

Ion Ghica (n. 1816) adusese Moldovei tocrnai ce se cereain acest moment de aplicatii practice, de transpunere Inrealitati. Inginerul de la Paris, care, supt pseudonimul unui))de M. 0.*, agent diplomatic" (1838), caulase, Inca fiind lashidii, sat arate de ere folos pot fi in noile imprejurari dinSucl-Estul european t1ri1.e românesti, privite in totalitateacanta s. Indrepte acum pe moldoveni spre ocu-patine remuneratoare In care aveau sit InlocuiascA pe straini1.Apel care se dorise inginer la minele de pucioasa din Sici-lia, hotarit deci sa se expatrieze, preda acum tinerilor Mol-doveni matematicile, dar i geologia, in vederea acelor exploa-tali de mine care erau In programul 'de Indepliniri al vremiisale.

Printr'un impuls, care era si al sau, dar pornia de la oIntreaeja societate din care facea-i parte, cu viitorii revolutio-nari, Mavrocordati, Moruzesti, un Alexandru Bals, zis Lun-gul, dar i boieri mai in vraSta chiar, precum erau bltranulIorgu Ghica i Nicolae Sutu, si anume tineri abia Intorsi dela Paris, ca Nicolae Docan, ea si femei pe gat de inteligente,pe cat de entusiaste pentru ideile noi, se ajunse la planulunei noi pUblicatii de grup, dar cd rin caracter enciclopedic,cuprinzand i tiinta, cum n'o putuse realisa, in. tovarasiecu un Frances, Gal lice, Asachi, In. al sau Spieuitor, publicatsi frantimeste, ca Le glaneur moldo-valaque, pentru Int Ca(Nara la Asachi acest caracter general romanesc. Fusese vorba,la Inceput, de im Album phintific i literar", care se vatipari alaturi de continuarea Archivei", dar de la aceasta.ideie se trecu la a foii. mai ambitioase, care trebnia sa trateze

1 Ibid., pp. 99-10.

we

lor,sai

.Spiritul nou de la 1840 99

subiecte in legarlurl cu interesele materiale Ia ordinea zilel.pentru aceasta, erau posibilitiati de colaborare, ca aceia

a unui Ioan Ionescu, fiii de preot din tinutul Romanului,care se pregatise, cu o bursa de guvern, fiind condus de Mai-sonnabe, dupa plecarea lui, la scoala de agricultura modernade la Rovi Ile, condusla de un DombasIe; intors In Ord, fu-sese intrebuintat de Mihai Sturdza pe moii10 lui 5i tiparisecu ajutorul lui Koganiceanu excelenta carte do economie ru-raLa care e Calendarul pentr t bluml goSpodar", aparutaintaiu in Foaia sateascV, si aceasta o dovada a grijii ceo avea acest guvern al creatorului de poduri i de sosele,pentru buna stare generaka. Si in actiunea do scriitor tehni-cian a acestuia erau aceleasi intontii do adânc a. prefaoere annei societati Inca asa de Inapoiate In. ce priveste clasa fun-damentala; in adevar se deplaAge soarta clacasului asa-inanata, fireste, cu a taranului loren, pe care-1 ctinoscuse Io-nescu, a celui supt in acelasi timp de exploatarea evreiasca,ajutata de bautunal, si, in, nona ptiblicatie periodica, un strainasezat mai de curand in tara, Vincler, va presinta, ea si maimulta asprime si indignare, aceleasi critice, desvaluind tra-gedia cametei la satele incapa bile de a se apara; el denunta

pacostea arendasilor, a posesorilor", cum li se zicea inMoldova, unde nu era macar, pentru a-i conduoe i informa,acele instructii obligatorii la orice arenda de mosie män'as-tireasca In Muntenia. Era vremea când, si in Moldova, dupaexemplul mai vechinlui doctor Pischpeseu, care-si cerea acuma,ca medic de coloare, dar i ca scriitor, drepturile la pensie,un Constantin Varnav, abia intors de la Paris, si-i vorn aratariolul in secietatea studentilor de acolo cea d'intaiucarte de medicina populara, Povatuitorul sänätatii si al eco-nomier 2.

In PropciOrsa 3, al carii taki fu amputat de censura, poatetaxa §tiinta Domnului, ggsindu-se ca Insäsi ideia unui progressprijinit pe nAmcl i libertabe, pe educatie publica poate

1 Ibid., pp. 108-10.2 Pentru alte lucrAri privitoare la domeniul agriculturii i vietii

practice, v. ibid., p. 112.8 Pentru colaborarea si a MtrAnului VAcArescu, care-5i publicA

atunci o alegere de poesii, v. Iorga, 1. c., pp. 168-9,

Si,$i

si

da

too PregAtirea Unirii Principatekle

trezi i Intretinea nernultamirile, Kogalnioeann insui, intr'dfoarte bogatd, rieinbrerupta, colaboratie, va da cele mai fru-moase pagini, din nenorocire nereproduse pe urma, din totscrisul sau detspre treOut: e acolo o deplinä cunostinta alucrurilor la acela care pregatia editia cronicilor si un talentde povestire, am zice chiar de nuvela, care nu. e inferior caputere de evocatie aceluia al 1-i Negruzzi, care mergea ra-pede spre o potolire, indala compd.octia, a marelui sau avantde la inceput. Dar In alegerea subiectelor se vede oricandurmarirea soopului politic si social: astiTel cand se presintra.jertfa, In mare pa,rte inchipuia, pentru tara a lui Grigore-Veda Ghica # mai ales caderea supt ba.rda caläului a cape-telor lui lVfanolachi Bogdan i Cuza, cu pomenirea aceleirepresintari permanente a Orli prin Divanul domnesc, adau-gindu-se c Inaintea ei insi# mnii se supuneau", careera Divanul de odinioara.

Dar ofensiva oamenilor pregatirii viitorului nu se opria laasemenea schite inbr'o revis...a carp, 'Indata, fu. oprila de car-muirea ingrijorata, camia nu-i trebuiau nici astfel de amin--tiri, nici astfel de indemnuri: ea incercä si mai mult, suptinfluenta lucrnrilor care se faceau la Paris, pe vremea cursu-rilor publice, frecventate de mii de ozmeni din cea mai aleasasoCetate si din tineretul cel mai entusiast, ale purtatorilor decuvant ai crezului mistic pentrit vremile noi.

Aproape In acelasi timp, In Novembre. 1813, trecuti ofi-cial ca profesori ai inceputuini de Universitate care se des-voltase din scoala lui Mihail. Sturdza, si nu ca Incep,atoritolerati ai nnui simplu curs public, tineau i KogAlniceanu

Ghica lectiile lor la aoeast Inaltä coala.Incepand cu profesorul muntean, care, nefiind mentinut,

va parasi Moldova #, urmand vechea sa linie neted revolu-tionara., care scobea pe Eliad la lupta contra Sarsaililor", seva deda, in societatea secretä Unire i fratie", la agitatii, Gnicavorbia, nu numai de formidabilul avant al noii tehnice, ajtin-Wand si la realisarile ceie mai cutezatoare, dar, In izbandaaostor descoperitori i fericiti realisatori, din legiunea ace-lora cari vor cla talerea Istmiului de Suez si vor IncercacOdeascl noua Franta, a inginerilor reformatori de Institut!ifi creator! ai altei sc4ri a meritelior, un triumf al libertgii

sa

1:),

si

Mihail Kogälniceanu tânär.

t.t

or4

Spiritul nou de la 1840 101

allfel Intelese &cat de viatorii de la 1789. Ge n'a putut facerazboiul i barbaria" vor face acesti eladitori ai fabricilor.

Si, trecand cu dibAcie la presentul i viitorul t6,rilor noas-tre, al oarar rost economic, afirmä el, asigurat, Intre atateaperioole, si dclinuirea, el le vede, ca si viitoarea Germanie,unite asa cum trebuie sig, fie un neam de oamleni cari vor-besc aceiasi limbg. 5i au aceiasi origine".

Aoeleasi idei, Intr'o form3, retoric6 foarte avantaa, In cares'an desooperit i unele imprumuturi din marele istoric rasCaramzin, cuncxscut, ca i alti scriitari rusi 1, In aceastA Mol-dova a protectoratului uncle se si Incerca o Indreptare Inaoest sens, se Intaluesc si In marele discurs al aceluia careavu atunci Intiai data, cand Inca nu se dovedise ca unavocat mare prin logica argumentelor i puterea de a zgudui5i de a emotiona, prilejul de a-si dovedi puternicul talent oratoric.

Kogalniceanu era lin credincios, un om cu cre; dor nuun fanatic. Firea lui moldoveneasoa, de veche obarsie, ori-Onea iui provinciald, cresterea Intr'o casä de mare soco-teala, mastenirea Insusirilor Vaal bath. asa d cumpnit, edu-catia la Luneville, in pasnifM ora$ mat do bunul rege Sta-nislas, sederea In Berlinul spiritului critic aplicat la isto-rie 11 Impiodecau de a se deth practicei aelelor frase pecare, cu seopori comerciale bine ehibzuite, le viantura unCarcalechi. Humorul de care d4clu3e dovadI In schitele saleeste i aici cand Ii rade de Romanul pur sang care-si striggindbula obarsie si nu face nimic pentru a o Indrepati. Elatacg. Mtis acest vocabulariu ajuns obositor. Si din Ginghiz-HandacA ne-am trage, i isprava pe care am face-a ne-ar mântui.

ca 5i Alecsandri in schita caricaturala a lui lorgu de laSadapura, el se declarä pentru un treeut din care nu lip-siau Insusiri prea twr ignorate.

Pentru. a putea sä Inaintäm In adevr e oere, dupd dansul,ounostinta vietii generale a neamului In toate locurile si in toatetimpurile. Din trecut se vor culege i probe de eel mai autenticeroism, care poate relmprospata sufletele unor noi generatii.Acolo se vor gäsi i exemple de Indeplinire care se potreface, ca acela al chipului mgret, ea al lui Ahil, alMihai Viteazul, singurul Voevod oe ajunge a uni partile Da-

1 A sad-1i a tradus §i o mediocril a Misiej, de Caidanoy,

6i,

Wile

li-a

lui,

102 PregAtirea Unirii Principatelor

ciei vechi i a se putea intitula: Mihail, cu mila uJ ,Dumne-zeu Domn. Valahiei, Moldaviei i Transilvaniei". Se va faceatunci la loc, prin buna intelegere, prin duhul de /miremai de aproape Intre toate ramurite neamului romanesic",altceva decat ce este astazi, cad Romanii formeaza o 'sin-gun i aceiasi natie". Toti, chiar acei pe cari vremea i-aadus sä nu mai faca parte din Statul national. Privesc"spune el, ca patria mea toata acea intindere de loc undese vorbeste romaneste si ci. istorie nationala istoria Molda-viei intregi tinainte de stelqierea i, a Valahiei 0 a frarilordin Traneilvania": nu se pute9 vorbi mai limpede si maicuragios decat atata.

Si totusi vorbitorul I.i luase masurile. El laddase pe Petru-o el-Mare i in presintarea aceluia care purta numele lui MihaiDamn peste toti Romeinii era ceva ogre, oil oandil Ia ce I

se oferise de curand lui Mihai Sturdza, putea fi raportat Cao met,gulire qi o prevestire pentru acesta.

Cursul nu fu oprit imediat: 1-am gasit in budget dupa aceastadata, dar, pornit astfel, el nu se putea continua pe vremeacand poruncia la Iasi consulul rusek si, a dona zi dupa.ce se v4zuse ce usor, cu Invoirea Thrciei supuse, a putatfi rasturnat Alexandru-Vodd Ghica. El fu inlätürat si se parecä tot oda-a i cursul lui Ion. Ghica.

Dar Rogalniceanu Ind nu se dadu batut. El Ii publicalectia de deschidere In Prope4irea, adaugind si o notii stra-vezie aSupra deosebitelor impreidrari care 1-au silit sari in-trerupa": Domnul 1ie cAnd ele ruz vor mai fi, pentru ca

poatiel arma o materte (Eat de imprortantal, mkai ales invremile de fata".

Indata dup la. aceasta i revista trebuli sa inceteze. Desgustat,Kogalniceanu, lipsit prin plecarea lui Jon Ghica de un pre-tios sprijin, se hotarl sä paraseasca pentru. o bucata de vremetara in care un suflet liber putea trai asa de greu ca odi-nioara un Alfieri in Piemontul sIu de miriti inkuste si demince& prejudecti. East/11nd dear tipografia, psau in ostire, si, cu ingejul intovarasirii surori bolnave,pled. In Apus, tintind la Parisul interzis Iineretelor lui. Fuins6 oprit Ia Viena 5i Intors inapoi. Nu fu lAsat In pace niciacas4, ci, Inlocinai ca boierii batAini uneltitori contra lui

stel

loci&unci

Spiritul nou de la 1840 103

Voda, fu. Incredintat spre pat/ egumemilui de la Neta,mt.Era acolo In toamna adestai ian 1844 1.

CAnd scapa, Negruzzi el ns* fu silt sa ramaie lamosia lui pentru tin pleat literar mult map. usor , el nuse opri de la o lupta care peintru dansul era uinia, eu viata.AceIa care si ma,i inainte intrebuintase forma Calendarelckrsale bine alcatuite si public* pentru raspândirea ideilørla care tinea prOclamA, inteo gotta tiparitura de west ca-racter credinta sa in iztAndirea dritfurilqr omului ea ea/-Wan" i glaruie ca aceste driburi" sä se Intinda. 4;1- demult asupra celor pana atunci lipsiti de dânsele, ba chiarca toti oamenii sa vie sti iede lcy; in marea obstime sociale,pe bas,a de egalitate.

Ce nu se pubea rosti lnä prin lectii i prin reviste erasa-$i gaseasca expresia in noua poesie, ca al carii maestruin Moldova, pe vremea cinci scadea puterea creatoare, ca

idealul de viat .a. lupta, a lui Grigore Alexandrescu, seimpuse Indata Vasile Alecsandri.

El incepuse a da In Calendarele si In revista lui KogE-niceanu cântece de-ale poporul.ii, culese prin partile de spremunte pe care avuse prilejul s le cerceteze Na i se poateatribui lui o initiativa In acest sens. Hranit cu literaturafrancesa contemporana, el nu putuse gi acolo, pe o vremeand admiratia mergea catre sunetele d trilmbita ale luiVictor Hugo, Indemnul Care adu,narea wester produse, deo naturaleta asa de fermecitoare, ai geniultui popular. Nimicnu se gaseste asamanator In poesia de caracter exclusiv pa-risian, fara vre-o inspiratie provinciala, a anilor 1840. InsaIn Germania aparuse Des Knaben Wzinderhora, ,,Cornul mi-nunat al copilului" de Arnim $i Brentano, tot acolo fratiiGrimm adunasera povestile deosebilelor tinuturi. si se stria-geau i obiceiurile de drept pastrate de-a lu.ngul vedcurilor,cantlind a se face pe aceste base sinbesa national/ a rasel.Dar Alecsandri n'avea ideie de cc se gasia $i se publica inteolume care, supt toate raporturile, i-a ramas, pan/ la capat,cu desavarsire straina, $i chiar antipatiea. Trebuie, sa se ad-mita, deci i aici, oriat peetul s'ar fi ferit.s'o recunoasca,

1 V. i N. Canlojan, in Conv. Lit. pe 1907; Gb. Ungurcanu, Avo-catara in Moldova, Iasi 1938, la nurnele lui (cu mulle detalii;rugannoti ale batranului tata; i opriri de a pleda).

$i i

§i

104 Pregatirea Untrii Principatelor

atAt de puternica Inraurire a 11'.1 Kogalniceanu, cucerit su-fleteste de aceastä Germanie In plina rodire.

0 Intreaga lume femeiasca, In saloanele luminate cu sper-mantetk din stralucitoatele policandre, se lasa rapede fer-mecata de aceastä viata ruralI pe care Alecsandri o va pre-sinta si In nuvele de o sentimentalitate naiva, ca Toader §iMarindo, fail a putea prinde ceia ce forma Insa$i vlagaacestei vieti, care se cerea numai desmortita. Era vremMCand desemnatorii francesi, ca Raffet i Doussault,toria pe la noi a printului rus francisat Demidov si in Al-bum moldo-valaque, dar $i altii 1, se läsau cticeriti In pasia-nea br pentru frumosul romantic de aoease1 noun fornid apitorescului i, Cand, poate si supt impresia unor astfel deschite, Doamna lui Bibescu cJ InfLsurat de hiamida lui MihaiViteazul se fäcea zugravid In portal, Impodobit cu bogadsalba, al femeilor din Arges si Mused.

Dar tocmai pentru cetitoate i cetitori din aceasd lunieAlecsandri crezu cd trebuie sil lusitruiasck sa itaie une ori, alteori sa adauge, poemul, prins de buna gamh: nu de-a dreptulde la sateni i sätence, cari nu Pie 1as. adu$i sksi sfruie tainadorului lor sau al altora 'la eel Indemn al boie-rului" doritor s'o descopere; culegerea va fi Mut decimai adese ori din gura lautarilor, pentru ca, Indata, aceastaopera de $lifuire, stricand de obieeiu nu numai energia, dar

delicateta poestei autentke, sit i InceapA.Supt aceasta influentii, crezand ca poate prinde o asa de

fluida inspiratie, poetul se apuci. apoi sit imite" poporal, M-aud doine" de-ale sale, care se bu.curara curand de cea mailarga i alduroasa popularitate, dar, dupa cat se pare, maiales In lumea, osebita de cea dii1 Bucuresti, agitata de pasiunipolitice, a saloanelor moldbvene. Aplecat spre diminutive care-idadeau o rimA gata Mead, Incantat de floricelele usor tesuteen matasia pe inul cel mai suptire Care inlocuiau groasa ur-zeala solida a cantecului adevarat, el I$i alintit i razgaie an-su$irile de la Ineeput.

In scrisul lui Alecsandri tanar sant, vadit, mai multe in-fluente: una e aceia a literaturii grecesti, ascultatii sau cetitaIn copilarie, alta a vechii literaturi francese din secolul alXVIH-lea, pe care nu i-o putuse Inlatura din minte influenta,

1 V. G. Oprescu, Tdrile romdne vdzule de ar(isti francesi (s.XVIII ;i XIX), Bucuresti 1926.

In caln-

$e&inhale

pi

Spiritul nou de la 1840 105

aga de puternica la inceput, a lui Hugo: de acolo tendintaspre acele diminutive, spre acele podoabe superftue care stricaasa de mull puberea de suggestie a acestei poesii in careflu e convingenea i paternieul dar de expresie, In formecu adevarat noi, a lui Alexandrescu din. vremile bane. Darnoul mechu creat de Kogaljniceanu ajunge a se imPune acesteifiri asa de receptive, gata sa. se supuie influentei, hotarltoare,a unei inteligente care-I intrece. Atunci se indreapta el, sidin west motiv, sive subiec'ele talnaneisti, prim, a caror iubi-toare urmarire el pare a Intelege sa ajube aceiqi cansa amultilor frati mici neindreptatiti i nedreptatiti, pentru cari,supt conducerea marelui lui prieten, pornise In lupt o In-treaga. generatie. Grija aceasta lipsesite cu totul lui Alexan-drescu, pentru care taranul, cu apasarea si Injosirea lui, eneexistent, i aoeasta inteo vreme and, de doul ori In.

sir, de la Domnia Inssi, care-si trezia astfel o neimpacataneiertatoare ura, pornia sinoera dorinta de a veni In. ajutorclasei fundamentale. Deci i cautarea subiectelor unui trecutpe care Alecsandri nu 1-a cunoscut prin el insusi niciodata,Despot-Vodd al lui, opera de maturitate, vine Intreg de laUpu§neanul lui Costachi Negruzzi. Dar In curând pasiuneapentru sora prietenului s.au Costachi Negri, si el un poet,si In acelasi Sens al luptei pentru libertate, va indepArtape scriitorul prea mull Inzestrat, ca forma, de la fire ca Sa seosteneasca eauta alt fond de idei i noi rnijloace de expre-sie si va s1-1 aduca a se cufunda In bucariile itthirii Impàr-täite In suferintile aceleia care va fi pierduta In neagravesnicie". El nu se va mai tinea de aceia cc, antând libe-rarea Tiganilor, socotise rsi el. ca o datorie a poesiei sate.

Un timp, de pe urma prigonirii sistematiice a unui guvernmai mult inflnentat de consnlul Rusiei decdt In adevan In-grijorat, activitatea aoeasta literarI, care e condusa §i de unalt s'piriL deal aoela al dorhitii de a realisa In alta formafrumosul, se nmtä In principatul vecin, care nu mai era insaIn mintea acestor luptatori cleat o a1t, forma, Cu totul Ire-catoare, a aceleiasi unice vieti a neamului.

Supt influenta a tot puternicelor idei i nevoi ale epoceisi urmând eXemplul, atat de Indembätor, al lui Kogalniceanu,se Incepe acolo, supt binevoitoarea omtire a romanticuluiRibescu, acca publicare si a cronicilor muntene.

si

gi

106 Pregätirea Unirii Principatelor

Era vorba Ins4, lucre. care trebuie sl se Insemne pentrua lade& ferieita stane de spitrik a acelor oameni caH bike()astfel de epocA nu se put...mu gandi a f*.e stiinta pur4",nu de singurele cronici ale unei tiri romanesti, ci de dareala luminri a tutuwor celor, si din Nroldova, care li Wean Inmani. Editorii nu stäheau astfel in calea lui Kogalniceanu,cane, oprit de la alte manifestari, se putea consacra uneiopere inspirate de marea colecti die izvoare germanl, cise folosiau de dreptul oricarui Roman de a tipäri orice iz-voare care privese trecutul neamUlui Intreg.

De altfel se si spune aceasta In titlul acestailalt tesaur" detrecut pe care-I dadeau doi asociati a cfraror legRurä, data fiinddeosebirea lor de pregAtire, de chemare si 'de temperaments'ar fi p'utut prevedea asa de grew Munteanul de rasa bole-reaseä, dar tot din midi boieri de provincie, a aror asoen-siune, asa de grnita, am vdz-it-o, Nicolae Balcescu, si Arde-leanu, abia asezat ca profesor in tara, Laurian. Unul, tin omde asprd disciplinit, deprins a se supune, afarä doar de omare elip1111 revolu[ionard, la orice ordine de Stat, fie ea sigtrAina, ide i el a evitat sI-si consaere cunostintile, asa defrumoase, telor neliberi do acas5., i, de cealaU parte, tine-relul conspirator cane se amestecase In actiunea, nelAmuritape deplin, a ini Telegescu contra lui Alexandru-Vodit Gbicasi, trimes la Inchisoare, si Inci pa viatq, Meuse cunostintd, Inciuda crutarrii unui fiu de boier, cu asprimile regimului pe-nitenciar de atunci, sapand nurnai arziu, i adanc zguduitIn trupul Am, prin miloase interventii. Acest titlu e Magazinistoric pentru Dacia, precum pentru. Dacia viitorului, care secerea infliptuitii,fusese si publicatia iesean a. a lui Kogälniceanu.

Cuvintele de introducere stint farN. Indoia% ale 1u. Balcescu,cki el avea rnantricriptele de publicat, intro allele i istoriadespre i pentru toti Romanii a Stolnicului Cantacuzino. Peun ton potolit, evitand mice ar putea par o criticA aregimului celui non, care era Inca la ineeputurile sale plinedo greutäti, se Inscamnd ce folos s'ar putea trage pentru Indern-narea natiei, pe care o Indusmthieste Inca duhul de partidasi de ambitie marsavg,", din cunoasterea de-a dreptul sinu prin prelucHiri ca a lin Florian Aaron, la care nu recurseLaurian, ca la un all om al aceluiasi Ardeal , a trecutului.

tO

N. B

alce

scu.

N. Balcescii.

;

V !Y - -

92

Spiritul nou de la 1840 107

asa cum a fo3t. Si, fiinc10. e vorba de Aaron Florian, pro-babil cii pe dansul Ii privesc randurile, de o asa de frumoas6.expresie literara, in care, facandu-se eisebirea intre simplaprelacrare rece, amorfA, i intre adevarata istorie, trailla deacela care o presWta ca si de aceia de earl se vorbeste,se declara, Intr'un cadru tot asa de larg ca al lui Kogalni-ceanu odinioara, cL istoria nu trebnie sa fie numai ea unsir de oarecare Intamplari politice sau militare uscale, Faranicio coloare, fAra niciun ad3var local; nu trebuie sal se ocupenumai de oarecare persoan.t privitegiate, dar sa lii aratepoparul roman", Insa nu al Romaniei" inguste, cum prin-deau sii nurneasca, la Bucuresti, fan ca lumea aficiala mol-doveneasoa sa consimta a primi aceasta noua denominatie,prineipatul lui Voda-Bibescu cu instih4iile, iddile, sen-timentele i obioeiurile lui In deosebit3 veacuri". Pu Lea O. fie,nu numai o lectie de patriotism, tin mijloc dc inmandrire,am zice, In vremile de apasare a pulernicului calcaiu rusesc,dar i o lectie de limba., pe vrernea caud Eliad, care totursicanta, i, pe alocuri, cand Ii uita teoria de italianisare alimbii, In accente vrednice de eroul a earui umbra tot maimult se amesteca In toate, trarstratoare i plind de un magicIndemn. pe insusi Mihai Viteazul, abia invocat, In asa decalde cuvinte, Ia Iasi, de Kogalniceanu.

Se va redurge, cum o recomanda, cu un veac i juma-tate Inainte, Stolnicul, la poernele populare, la traditii, ladatine, ca si la condicile oficiale, la inscriptii i monumente",la 114arturii1e despre viata privata. Se insista, Inteun spiritcu totul modern, data aceasta Insä, nu supt influenta germana,ci supt a noii scoli de istorie francesa, de si e vorba si defratii Greceanu alituri de profetul nou al libertatii mistice,Michelet, asupra fiecareia din aceste categorii.

Era fi aceasta o faptd politic& Cu dibacie se atingeaistoria contemporana. Astfel, and se alege, din Miron Costin,

altceva, ci .soena trirneterii Inapoi la Constantinopol a luiAlexandru-Vodil Ilias din Moldova, cu Inireaga r^producerea scenelor de apriga rascoala populara. De alminterea, In ee pri-veste orientarea, e de uimit ce larga si sigura orientare dove-deste loosen in ce priveste izvoarele, unel2 astazi pierdule,ale istoriei Romani lor.

hO

108 Preghtirea EJnNi Prineipatelor

Insernratatea publicatiei, care se continua, tn cinci volume,pana la 1847, sta In aceastd tendinta a fostului intemnitat politic,care visa Inca de atunci, In plun maturitate de Spirit, dieo Ilona viata mu-Lai-leased, si atiume peste forrnulele, despretuiteale Regulamentului Organic, 6 viata sprijinita pe tnsäi pu-terea, organisata militar, ca p, vremea lui Mihai-Voda insusi,a poporului romanesc. Ce pot fi alaturi de acesthe ganduri ones-tele Insemniari savanthe ale lui Laurian despre Inceputurileromane ale neamului, pe care crezull eel nou, asa cum 11definise, zimbind ironic, Kogalniceanu, In discursul san, lelasa, fat4 de imperioasa navoie a unei actiuni pe basa netedcontemporana, putin In umbra!

Bh.lceseu atinge Insä, in. al doilea an din Magazin, i aceachestie rurala care, de o bucat.", de vreme, fusese din noupusä In discutie. In acelasi [imp cand Ii manifesta parerile des-pre necesitatea unei forte militare, singura care poate sprijiniviitorul, considerând-o, thocamdata, in Moldoval, el trateazachestia taranilor, nu In inargenile Inguste ale Domniei mun-[enc. ci la toti Romanii liberi, prin studiul despre stareasotiala a muncitorilor plaa;ari In principatele române in deo-sebite timpuri", lucrare care un putea decal sA serveasca. sco-purile urmarite cu stalornicie de noul Domn 2.

$1 aceasta este o lucrare revolutionara, firea Insäli a tATII-rului istoric fiind Indreptati spre revohitie, precum o aratd

printr'un motto din Mirabeau: privilegiile se vor sfarsi,dar poporul ramane vesnic". Pe o larga basa de istorie uni-versalA, trecând si de margenile Europei si intrebuintand

sistem de raportare la media care se va lntâlni apoila un Buckle, canna i-a facut faima, si la un Draper 3,Balcescu aratä pe vechii Romani adapostiti In muipti pentrulibertate §i cobordndu-se de acolo tot ca oameni fundamen-tal fi deplin liberi. El se ridicd impotriva pdrerii a Dom-nide au lost intemeiate prin cucerire, asa 'hick ar fi dintruInceput o rash de domni i o rassi de supu$i, precurn o afir-mase, tot pentru a sprijini critic si lupte politice, pentruFranta, un Augustin Thierr.), influentat, de altfel, el Insusi de

1 If. p. 86 i urm.2 Ibid., p. 229 i urm.3 Se citeazii Gibbon in englezesle,

si

tin

§pirItul aou de la 1840 109

exemplul englcs studiat in amknunte do diinsul. Deci Statuln'a fosi la inceput stäpftnitorul de brazde pe care le-a Im-pärtit apoi din mila sa va fi pastrat astfel si dreptulde a lucra si mai departe in acest sens. Prin rnentiuneadocumentelor unguiresti se arata e falsa ideia tkrii pustii carear fi sk se fack din nou.. ii convin lui Balcescu si stirile de laCantemir despre asa-zisele vechi republici si c bucuros ca agäsit teoria vechii loquiri inainte de Domnie si in aclul din1817 al Adunitrii rnoldovenesti. Aceasta Onii ce se va scrieo istorie compleetd, In pregItire, un tratat cronologic celucam asupra Dornniilor". Nici vorbk, clod, de o feudali-tate" ca aiurea. Mosnenii se pa'streazk si acurna mai ales Inpartea munbelui, urmasi ai vechii proprietäti, perfect libere.La campie nurnai, era un agar publicus de impkrtit, daraici rkmasese asa de putin loc gol, Inca Domnii, pentru a maiface danii, au trebuit s, cumper i ei de la mosnenii dinjos. Urmfa. o colonisare, la Munteni, i cu fugarii de pesteDunäre. Mai tärziu numai, släbiciunea taranului se cobori

pank la injosinea clIcii. Nici partea glorioask a täranilorin apKrarea tirii, indatk amenintata, nu li-a putul scapalibertatea; stile se adause la o vanzare care nici aoeia nu. erade bunk vole. Asa se ajungea Ia acea monstruositate socialkca o tank intreag.1 sk robeasa la vr'o eativa partiqulari".

se cred, nu o adevdratd nobilime, pe care Bdlcescu o con-tesid, de sigur spre marele scandal al aceIora cari, päasindvechea numire de boierime", Incepeau sk intrebuinteze ter-minul, non, de nobletk", ci n-rmai o aristocratic de bani saude Stare", adeck de rang, ea a cinovnicilor RegulamentuluiOrganic. Robia gloatelor" li era. basa economick.

Istoricul, plin de admiratia, al lui Mihai Viteazul nu lipsestesk arkte ca putinta stramutkrilor Warn:dui, rkmas fart pAmanta fost optritk de marele luptktor printr'un act care e calificatde barbar", dar boierimea aceja care 1-a silit, ceia cee adevarat si pentru at era boier" in Mihai

Resultatele se arata ea o hotkrIre impresionantk, pe careregimul lui Bibescu-VodA o ingadui numai pentru cit acesteaerau i vederile noului Domn: Tara se tmppirti in cloud la-bere valimafe, audnd interese impolrioite. De caurzoi pogo-rul se fdcu nesim(itor la glasnl Domnithi i al boierilorj nit

si

si-si

a

110 Preghtirea Unirii Principatelor

mai 'Ira a se jertfi pentru o patrie uncle nu i s'att leAsat

drepluri §i pentru o libertate de care el nu se paw bucura,§i (am, in loc de a se realta" , se ved3 influenta jargonuluinou al lui Eliad merse cu grdbire spre scddenie"1.

Act td de eliberare din 1746, care se si reproduce, nu eaici al lui Constantin Mavrocordat, cum a fost in adevth-, cimisticul romantic vede in el rk.,, Dumnezeu care vorbi ininimile eclor puternici ai

Daca nu s'a mai mers pe aceasta cal; e cd de acolo ina-inte Divanurile n'au mai fost adevarate Adunari aleAstfel nu se fact; ea in Ungairia actualac, o räscumparare depamânt sau un regim de embalic, ei 'Un regularnient de muncaa pamantului, prin ponturile" ce eunoastern. Se semnalea.zaaici, si numai aici, indoitul fapt ea nu i se mai dadurdtaranului macar uneltele de lucru i ca, acesta, deprins cuo supunere desAvarsita la orice porunca, urnia si mai de-parte cu aceasta desnadajduiti ascultare, adaugindu-se acum

povara birului personal. Niciodata ei nu erau siguri demunca kr, niciodata ei nil tiati de vor mAnca pânea ce auslamianat." D aici inertia economiea sau fuga peste hotare;de aiei haiducia in mass&

Imprejurari fatale" impiedecara räscoala rArandor suptTudor de a-si atingle scopul, care ar fi lost numai social.Ce se castiga atunei llolqsi numai claselor Ina lte". Se trecediscret asupra muceniciei taranilor supt ocupatia ruseascl,in vremea ullimuhii razboiu. Declarand ea are la indemilnäcorespondenta dintre Guvernul trecut i Obsteasca Adunare",Balcescu Ii interzice deocamdata s'o publice, dar va venivremea sa se judece fiecare dupa faptele sale. El doresteca apasatorii 1110i sa se convinga. Wei oai de acele natiiunde zuz uric num& de cekileni f,i tiztemeiazd puterqafericirea lor pe robirea gloatelor!" Exemplul vechiu si cc/recent al Poloniei pot da, in aceasta privinta, o invatatura 2.

Pand la 1847, cAnd inceta frumoasa publicatie, acuma intre-buintand literele latine, Intr'o ortografie moderata, pe care o sta-

Laurian, Bialceseu nu revine asupra acestei chestiuni,cum fagaduise: tovarasul ardelean poarta aproape singur, cu

1 P. 238.11 P. 246. Se adauge un 1ntreg dosar de documente.

tarii.".

$i

NACIAMINU ISTORIIIKUI1ENTPE

ACIASTAT Putxji

A 3 if

'FMB. AA2SPIANN

7.0P.A.CULDEU1''

f\

L. de (DiAbscupie tu lioi,o,n-tc.t Naujona.k ,

IThALIESKti.

To in 1c

ap1-3A. Nittstiona&

2843.

« Magazinul Istoric » al lui Laurian i Bakes..

1V.,7,4,1;%* 3;

9

I.";

t .

,

,

I

,

A.

NIKOA.

BtiRUPEIZI.lionetpaseaT .

'1;- E N s'21 ,,eFiti:Z§AL444th

I.

-

Spixitd1 nou de la 1849 ill

preocupatlile sale roman.e si transilvanc, sarcina redactarii1,Trebuie s5. se observe 01 in =est. limp Bibescu, introducandIntiu regimul decretelor, iar pe urmA impacilndu-se eunu mai avea nevoie s5, fie ajutat In opera de mai mare liber-tate a claselor MrAnesti pe care o inoercase, 15.sa.nd-o neis-privitä la cap.:'1111 acelor putini ani In can l. se resurna Dom-nia-i pe viat5..

Aici, in Muntenia, dup5, inoetarea, din motive pe care nule cunoastem, a Ma,gazinulni", care nu clutà niciodatA sI cu-prind5. m'ai m.utt deal Ing5ditia sä0, Asocia(ia lite-rarg, format5 Inc5. din 1845, cu WicArescu, Constantin Fili-peseu al lui Iordachi, an,Ir en studii in Paris, eu StefanGolescu, format la Geneva lui Rodolphe TOpffer, cu loanVoinescu II qi cu Alexandrescu chiar, care-si regasisetul, ca s, ante, In 1846, revista militar6 In cinstea lui MihaiSturdza, apArut la Bucuresti, si care eidu. noii publicatii ha-lucinanta vrájine de crimai fata411. din Ucigasul f5.r5. voie",Intrecãnd ea singur a. toat 5. productia lui Alecsandri de pitnIatunci ajunse a realisa de mutt tIgiiduitul Album ftiinfilicsi litenar, din care ap5xurä doar dou 5. numere, eu colabo-ratia si a lui Alecsandri 1Ang5. a lui Ion Ghica, dar Guyer-nul, care se arA,Lase asa de larg fatti de Billcescu, interveni,In acest an de bunA pace cu boierimca r.zvrtit, pentruopri noua publicatie dacicV din care nu se slia cc poatA

iasii 2.Aceast5. interzicere era provocat de tonul neted si violent

revolutionar al revistei, care poate fi socotitä ca un pro,drom de revolntie, tineralul despirfindu-se acum hoiiirit deagiunea, ajunsci la o amogire de oportunism, a lui Bil

Nehotarittil, netormatul Boliac de Ong atunci apare InPropeOirea ea un vehement poet social. El reiea In versurilesale de imprecatie contra celor de sus lupta pe care o in-.cepuse, In studiul sau despre sitnatia 15ranilor, B5.1ceseu. Dup5ce, In culegerea sa din 1843-4, prin doul brosuri, atacate de

1 Ca idei politice, et indreapta pe Romanii de peste munti doarla mita Impäratului; v. si lorga, I. c., p, 133.

2 Ibid., p. 159. Pentru bogata, dar inofensiva opera de editura aSocietAtii", ibid., p. 160. Pentru noile traduceri, ibid., pp, 167-8,

boierii,

avan-

s.

fitly

a

112 PregAtirea Unirti Prineipateloe

Eliad, totusi si el, cândva, un conspirator, el laudaseDomnul pe care generatia ce vine" 11 va serba", acuma,si lii volumul nou, pe care-1 va da dupla, 1850, el vorbestein numele tilranilor cari au atata: bratul, (tar 11 pet si refusa:

Noi nu putem sA-1 spargem in veci In lucrul vostru:Sä mai scadeti cevalPoetul revolutionar ar vrea s. vada pe acest satean hotarin.-

du-si soarta intr'o altfel de Adunare decAt aceia a privilegiatilor.Opiincile de muncitor" ii par mai vrednice ne stima decal ti-Ilurile mostenite de la Fanar, decat cele nottä ale parvenitilor,catre care Intind mantle Si profesorii ce virtutea talcuiesc", decatcordonurile" i cradle pLantate 'n piept", care sant firesteale Rusilor, bucata n'a putut s apara decat in 1848, duparasturnarea momentana a regimului Regulamentului Organic,decal acei ciocoi", ce, pentru un. rang, cat de mic, ar fi gata

pune muma 'n streang-`, si el se ridicA, in condamnareasa, si pana la eine e gata a vinde de mii de ori pe-untron" Patria. Pe acest Oran, din care Alecsandri facea pel'homme des champs" al lui De lille, cu moravuri simplesi pure, traind fericit In raijlocul minunii care e naturalui Dumnezeu, Boliac, care avea In sang,ele sau apriga por-nire a altei rase, 11 vede, e.ze e drept, In mijlocul patriarca-lelor datini, cu femeile care tore din caiere stufoase", cucopiii de pe prisepe

... dii plebe auriteCu grasle picioruse, cu ochii scanteind,

cii fthci i fete cari, la ceasulCand soarele apune pi vai i pe colnice,Cand satul tot se 1mple de vaci si de junice,Cand sane viteluseul i ugerul e plin,

se 1ntalnesc In cale §:iIi rad cu dinti de lapte, 8; trag die mani In cale,Ii spun Cate o gluma, Ii ieau un mar din sin.

o Intreaga lume din care el Intebege fiecare semn pana,la falfaitul In vechinl stejar al mierlei care trece. Apare lael voinicul gaspodar care

Abla prin carte ci carul lui cel antral'nvartia

leO

a-si

Dimitrie Bolintineanu.

d

7

.1/471

_

gpirttul nou de la 1840 113

elar e in prada logefatului boierese, care mascara pogoa-nele" clacaSului fara, aparare, a implinitorului nemilos albirului, a judecatorului stramb, e una din marile plãngeriale vremii, intre Domn i Adunare capabil de a hi-mete un nevinoval. in ocna unde munoesc

Locuitorii noplii cu fetele 0.1de,Clipind la lumilnare mesteclind tutunul.

Fost ostas, Boliac gaseste in amintirile sale icoana unui pric-ten moil; calätor pe Dunare, cu trei dintre Golesti si cii d-rulNicolae Cretulescu, abia intors de la studii, el culege CUluare aminte stiri despre Românii din Bulgaria. E lin spiritserios, un suflet cald i anunta o viata de curagioasa lupta,care de la o bucata de vreme nu si-a Unlit fagaduiehle.

Up poet de mijloace mult (miai patine, aducand stramo-sesti reminiscente fanariote, Ca In poemele lui Anastase Cris-pol, Inca viu i ramas in mijlocul societätii romane.51i, care-1Imbitatisase, 11 eaMnise si-1 admirase, Rosati, Rosetachi",cum i se zioea familiar, un viitor om politic de hotaritoareinsemnatate si de nobilia conduita, se aluneca une ori la de-claratii de iubire pentru poporul, cornoara de poesie, dar

obiect de rapplatire socialal. In Fociia lui Barit Insa,el se plangea o, pentru invinuirea a licirfeste", politaiulbucurestean, capitanul Costache, II pusese candva la racoare 2.

Aceasta pe o vreme oând, tot la Proptiqirea, Dimitrie Bo-lintineanu, fiu do arendas macedonean, format in tara, dincateva oetiri intamplatoare i, de la inceput, cuoerit de cu-nostintile de trecut, de trecut romanest fara deosebire detari, nu facea, si In volurnul p care-1 publiea la 1847, 1n-cerand a da Romanilor balada, decat o defilare, in soeneartificiale, de figuri palide. Poesie ramasa totdeauna a unuiadolescent, dar pe care, mai milt decat pe oricare alta, apasplindit-o In toate cercurile farmecul unei alintatoare me-lopei ca a lui Lamartine din Máditationg". Astfel, farat sase oontribuie 61110 do putin la opera de desrobire, gatasit iea armele i sa se coboare, hotarita la orice, din cercu-

1 Ibid., pp. 194-8.2 An. 1843, pp. 281-2. Contra robiei Tiganilor, Boliac, In aceiasi

Foaie"; 1843, pp. 119-20. Cf., ibid., pe 1842, p. 313 si8

i

$i

urm.

pa

114 PregItirea tTnirii Principatelor

riile noilor conspiratori, in strada, cl familiarisii inuUä lumcuoarä cu aceastä istorie a Românilor de care nu se des-

dupI multl vrerne, decat ca sa canle, castigat, acurna,de Hugo, privelisWe exotice ale lumii orientalc de care Bo-lintineanu se simtia legal prin insesi originile sale1.

Curentul politic, manand spre o revolurie pe care Bibescun'o presimti si nu putu., ca vecinul san din Moldova s'oopreaso4, era Irish' asa de puternic incat influenra si pe atAtde precautul Mtran Asachi, care, inteo visiune a intreguluineam romanesc, canta pc acest intr'una din odele saleintamplAtoare, pc

Romanul de pc Istru Carpatilor muntean,Gel ce bea '11 Siratin, in Nistru si 'n a Murlistilni unde 2.

Dar, supt influenta tanguirilor lüi Lamennais, ün Ieremia"moldovean se destainuia, ea, apoi, in cadenta admirabileiprose din Cdrdarea Romdniei, publicatit mai titrzia de Alec-sandri, in Suspinele unci matroanre", eu tin subject JIAtrutoate analog si Intr'o armonie pa care nu putea s'o deie altseriitor: Strig dintru, adaneul inimii ea zimhrul niangaiatde fierul vanätorului, ca serbul supt biciul domnului san, cadreptul supt sabia inipilätorului, ea poporul coborit de des-potism si tirarge, ca martirii pe roata caznelor" bucatIde mare avant pe care o d. Foaia" din Brasov la 1847 3. Lan-dandu-se Dornnul Moldovei, pArinle" al tdrii, se loveste InRusia, iazma inferna1 i afurisitä", In Tar, procletul epi-trop care a Mout mai multe targuieli cu pretenclentii 16riipentru a o ruble. Avem a face de sigur si aiei eu. acelAlecu Doniei, care, dirpA studii in Elvetia, 15i zice , dealifel, ea si n5.cajitul tat1, ducandu-si agonia prin s1rAini4

1 Cf. Iorga, I. c., pp. 186-94. Pentru mecliocrii poeti lineri, ConstantinAricescu, loan Catina, Gheorghe Creteanu, cu cari trebuie sd se multh-measca Eliad in foaia sa, ibid., pp. 203-6. Cei de la Universul" luiGenilie; ibid., pp. 207-8. Eliad Insusi (là si mai departe schite, desigur hazlii; v. ibid., p. 209. Foaia, intreruptd in 1846, fu reluatä,cu schimbAri de forma. Pentru micii poeti moldoveni, ibid., pp. 216

urm., 252 si urm.2 Albina pe 1845, pp. 189-90. $i o Archiud a Albinei, cu Su-

lescu Impreung.3 P. 261 si urm.4 Ungureanu, o. c., la acest nume (si despre scriilor).

päri,

timlp,

-

... 5i-al

5i

Spirittd non de la 1840 115

Russo, in legatura cu vechiul boier Rusul, i vorn intalnisi aiurea in. desvoltar3a idUor timpului pe acest spirit vioiusi pitoresc, dar si drept, care descrisese, fara a tipari, Iasulde la 1810 1.

Pc cand, cum am vg.zut, Laurian nu iesia cu gandul, detraind Intro Rom âiiii liberi, din conceptia Monarhici austricce,

milenara, binefacatoare fata de Romani, in Brasovul sari Barit,cgruia atâjia dintre scriitori moldoveni, dar mai ales munteni,ii (Mclean bucuros o colaborare, de altfel nesemnificativd, a-jungea si el pe incetul la aoelasi nivel al schimbarii de con-ditii, de fapt revolutionara, pentru Romanirnea intreaga, careiaajunsese a-i da singurul organ central bine intemciat si con-dus cu straduintli i siguranta.

Fatg de o Mita decadere, si In Banat, In organismelescolare mai vechi, Blajul singur suferind o deplina schim-bare in spirit, si fa(a de noile legi inteo Transilvanie pe careViena o Msa, dupd 1830, tot mai mult in saina Maghiarilor,ajungandu-se pang' la impunerea limbii ungure0i in regis-trete de stare civila ale birnicilor, el, recunoscand progre-sele acclor oompatrioti in domeniul culturii, intelege caRomanilor sä li se ingaduie o deplina libertate si putinta demanifestare, cgoi natiile sant fisionomiile mai mutt din laun-tru ale omenirii, impartite dupg. clima i dupa alte impre-jurgri", dar fiecare din ele unitara in alcatuirea eiUn popor de opt milioane" trebuie sa-si cladeasca, nu peosebiri confesionale, pe forme invechite, ci prinlegatura insä cu clerul, pe unitatca sa culturala, viitorul osebit,cum o cere un drept mai luminos cleat soarele ci maisfant decat taria cerului". Acest nearn, care inoepe a fi prigonitde o ideie nationall straina ajungand a vorbi de un panva-lahism", neamul pe care Barit, sprijinit pe imprumuturi fra-testi", hind in comunicatie stransa, geneticg, sfanta, pecet-luita i Intarita prin puterea multor sate de ani", nu intelegea-1 repudia, e un membru al familiei mari europene", in-temeiat pe legea naturii", dar i pe rnarturia neamurilor

pe documente istorice"; in Ardeal, el a fost gasit de Ungurila sosirea br. Acu.ma, pang. la ridicarea nivelului politic pe care

1 Editie definitivg In P. V. Hanes, Al. Russo, p. 55 si urm, Cf,Columna lui Traian, V, oo, 1; Floarea clarurilor, II.

scoala, in

Si

si

si

intiniat

116 PregAtirea Unirii Principatelor

o pol aslepta, Romanii ardcleni se sprijina sigur pa partea na-tiei cc traiestc si slapancsta In pamanlul moklo-romanesc", pacci cari sant randuiti prin. sfatul puterilor d- sus a forma oputerc deslul de tare pantru ca sa apara sloboda comunicatiea Europei, pc Du Tara, cu Asia"; dar pentru ac?asla se caremai mulla mandric nationata, prträsindu-se o franluzomaniedevenita periculoasa, i i se va rrispundc, din tara, caBibescu-Vodii oetestbe tot cc se publica in limba sa de linter-a.

In aoest timp, la Blaj, Cipariu, facand sà apara 0 Ilonapublicatie periodica, intitulata, Organul luini,urii, gazeld be-sereceascd, poiiliocl i literart &sena hied odata asupra Ca-racterului organic, manifestat i printeo intreaga literaturamai vechc, rabdator studiala de amid, dar, in acklasi Limp,transmite cetitorilor si paginile lui Lamartine despre re.-volu(ia francesd: daca le-ar fi vazut, Bobb s'ar fi tutors inmormant !.

Dar misiunca lui Barit insusi mergea mai departe. Inaintcca valurile revolutionare A rastoarne tronuri sivechi regimuri care nu vor putea reveni cum fusescra, cifacea sa apara In foaia sa aceasta prevestire: Acum santnun-Orate toate minutele anticalid blestern; el trage de moarte:iata-1 ed. moare".

Ceasul suna cu adevarat in cola mai inalte din clopotnitilclumii.

1 Trimeterile la Foaie, in forga, I. c., p. 230 si urm. In acelasitimp, Foaia &Idea de la Bälcescu o dare de samit in care se inttil-ne§te aceaslii sentintä: ,,Regii nu vor mai putea sä faca pe popoarea se intoarce In calea lor; ei nu vor putea opri istoria de a seimplini"; an. 1816, p. 30 §i urm.

st ingtria

CAPITOLUL V.

incercarea revolutionari din 1848

In Februar 1848 se termina la Paris, din nedibacia doctri-nara a ministrului Guizot, inselat de ispititoare asiimanariistorice, regimul de prosp071 activitale economica si de res-pect al drepturilor cetätenesti, In margenile unui sistem ra-mas burghes, censitar, al lui regele France-silor, care parasia tam sa in conditii mai umilitoare decalpredecesorul. Carol al X-lea. Din confusia anarhiei care selasase asupra Parisului si din obisnuinta provinciei, adeva-rata Franta, de a se supune la hotaririle revolutionare aleCapita lei a icsit o republiel pe care numai marele talentoratoric si curajul civic al lui Lamartine au impiedecat-o dea fi, de la inceput, robita pasiunilor populare.

In entusiasmul ilusionist al succesului se proelama Inlin-derea acestui sistem de libertate asupra tuturor natiunilor, din-tre care Uncle ar trebui scoase de supt jugul strain, iarallele de supt o stapanire nationalä cu caracter absolutist.1.7111 intrieg tineret se arata gata prelutindeni sI urmew sem-nalul care se (Muse la Paris.

Dintre Romani, eei d'intaiu cari crezurd ca pot porni lalupta. pentru o altä viata po1iLic i sociald fura. Moldovenii,carora Domnia lui Mimi Sturdza li daduse sosele largi, mij-loace de schimb comercial, o organisare scolara superioara,dar cari nu vedeau In aceste realisari materiale nimic dinacea Malta ideologic, care se desfäcea de la sine din crezulce se Imbracase in forme literare asa de suggestive.

Ar fi o greseall sa se puie in legalura evenimentele iesenedin Mart, cu care vom incepe presintarea revolutionara Intoate provinciile romanesli, cu zgomotoasele nemultamiri si

Ludovic-Fihp,

118 Pregatirea Unirii Principatelor

demonstratiile de strada ale breslelor i altei lumi, care impie-decara o simpla oranduire fiscala, In Ianuar 18461. De sis'a vorbit de ele i In presa Straina, 'nu e niciun raport Intreacest vulgar fenomen popular si ce trebuia sä vie dupa doiani din mijlocul represintantilor celei mai alese intelectua-litati, care, fara st urmareasca revolutia pentru ea insasi,cu elementele infcrioare, dar rapede dominante, cum era sase intample la Paris in Iunie, elemente necesare pentru lupta,presintan numai, In forme potrivite cu inteligenta i culturalor i cu acel instinct al ordinii care e In fundul tempera-mentulni moldovenesc, un program de reforme radicale unuiDomu pe care nu cautau, dându-si sama si de veeinatatea Ru-siei, sa-1 Inlature.

E adevamt c iubirea de bani, pc care intelegea s'o sa-tisifacia. per fas et nefas, a bui Mihai-Vodd trezise de mullnemultilmirea oposantilor din sistem, pe cari nimic nu-i pu-tea satisface, dar ea se prefacuse Intr'o stare pormanentade spirit mai a tuturoca contra lui, uitandu-i atat de marilecalitati si opera vnednica de admiratie pe care, intre atateagreutati i urmarit de banniala, lovit chiar de insulta ruseasca,o putuse indeplini. Unele parnflete, de alminterea grosolanredactate2, dadeau expresie acestei indreptatite revolte mo-rale. Dar, afara de proiectul, absurd, al -unui Leonte Radu,om frira nicio Insemnaitate, cum, nici conspiratia" lui n'aveanimic serios, era vorba de o totald prefacere politica admi-nistrativa 3, nu se mai observl., ca planuri, nimic in aceastäMoldova a tinerilor, cari voiau aliceva dacat asemenea potri-viri mecanice: un alt spirit si o anti atmusfera In cc privestemoravurile.

La 12 Mart st. v. 1848 ..ofisUl" domnesc catre o Adunare carese deprinsesie a asculta, putea s Insire multe Indepliniri defolos i sä anunte cateva reforme de amanunte Cu privirla adevaratele" nevoi ale tarii. Nu lipsia din aceasta expu-nere-program nici meutiunea legaturilor economioe tot mai

1 Anal 1848, I, pp. 13-6. $i tarani din 13acau i Putna ar fi venitcu plângeri la Domn. Nu era insà decAt vechiul ohiceiu. Cf. Colescu-Vartic, Zil, reuolulionare, Bucuresti 1,898..

2 Anal 1848, I, pp. 142-5.. Se ardta credinta cl militia nu se vaImpotrivi la o miscare de caracter revolutionar.

3 V. Iorga, Hurmuzaki, X, pp. Lxx1571..xxxr: Domn ales, Consiliqde Slat, Senat, Seim al nobilimii, unire federalg i cu Serbia,

Neerearea revo1utionar6 din 1818 119

Mu-Anse cu tara %wind, slobodele relatii Intre am5ndou4 Prin-tipatele, care, in existenta lor politica, sânt unite de aproapecu aoeleasi legaturi"1. Din parte-i, Adunarea asigura pc Domnea este stapânitd, in momentul and Tarul arunca proelam)a-tia sa contra-revolutionara, de duhul de rânduiala, de linistesi de bung armonie" 2.

Dar revolutia izbucnise i la Viena. Se vedea ca progra-mul ei international se aduce rapede la Indeplinire. In Unga-ria ca si In Italia, in Berlin chiar, unde regele trebui sasalute sicriele celor cazuti i sit poarbe noile colori imperiale,se vor produce miscatile de r?isturnare. Consulul Francici,simplu functionar, care nu avu niciun amestec In fierbereaspiritelor Intr'un tineret cuprinzilnd, pc lfinga Kogalniceanu,pe luigä un Candr boier abia intors de la studii parisiene,facute cu nonsalanta", Aleco Cfiza, pe represintantii marilorfamilii domnitoare, Mavrocordatii, ai ciiror inaintasi fuseserdat'at de hotarit francofili la Inccputul acestor Domiiii, unMoruzi, care va fi apoi sotul atilt de Inzestratei fiioe a luiAsachi, Hermiona, accst consul prieten putea sa anunte cae vorba de a se presinta Domnului, din mijlocul unui grupnerepresintat intr'o Adunare compusil In parte si de cinov-nicii Guvernului, o altfel de adresa" deck aceia, atat deplecat credincioasa, a Rogulamentului Organics.

Ce se petreoea In Bucovina Insasi, unde caderea subita, fdracea mai mica incercare de imipotrivire, a lui Metternich aduseselibertatea deplina a scrisului i fratii Hurmuzachi incepuraimediat tiparirea acelei foi, Bucovina, care trebuia sla fieun organ al Intregii revolutii românesti, trebuia s Incurajezesi mai mult pe aceia cari credeau c o tornieinia scbimbaree cu putinta filra a se aduce vre-o atingere formelor cons-titutionale.

Cum un sentiment de neliniste cuprinsese pretutindeui peoei cari aveau Inca raspunderile, multi demnitari i membriai Adundrii grdbindu-se a dernisiona4, intre altii Alecu Sturdza

Anul 18M, I, p. 1162 Ibid., p. 162 i urm.3 Ibid., p 167.4 Ibid., p. 221.

si1 17on,

120 Pregnirea Unirii Principatelor

5i Nicolae Sutti, cari trecur 1. la reformisti 1, consulul Gué-roult facu pe langa Dornn, fa ll. de care acesti ageriti Isiputeau permite, cu toata firea mandril a lui Sturdza, ase-tmenca geSturi, o interventie In sensul unor concesii refor-miste, si la ansul, ha si In numele eolegului austriac, bolnav,se adaugi urmasul lui Neugebaur la consnlatul prusian. Ras-punsul Dorunului, adanc jignit, th 1111 refus absolut: maibine-si paraseste Inaltul loc 2. De fata fusese si consulul Ru-siei, dar acestuia i se scrisesc cl; la Petersburg ca. Tarul ehotarit sä1i exercibe In chip eficace" dreptul de protee-torat, ceia oe Insemna amenintarea cu interventia militara,de care, de alminterea, se st vorbise 3.

Indreptându-se catre Adunarea sa, Sturdza vorbi deci, Intermini iritati, de cei ce n'au ochi" sii. vada isprävile pi-Oite", de ispitele" ce umblii, de interesuri personale" sizadarnicii" i, Inteo frurnoasI formula a aceslui oral de

puternic Suflet, se fiicea comparatie Intre ponrul binesadit ce sloboade in vreme frunza, floarea i doritul rod" sipomul a caruia Inflorire acea pripita, lovindu-se de ageri-mea brumelor, s'ar vesteji si, picrind, s'ar preface In netreb-nicie" 4.

Peste cilteva zile, pc crind umblau zvonuri si despre orevolutie la Petersburg, tinarii boicri erau la rnosie pentruinceputul luerului agricol, si consulul Francici, cam pripit, re-greta ca nu s'a Intrebuintat mornentul, pentru ca, in ciuda RU5i-

sd se proclarne independenN fuluror (drilor rornilne§ii"5.Doar dacii se mai raspandiau in Mina obisnuitele pamflete G.

Dar, de si se credea pe daplin asigurat, Domnul facu sa seIntrebe, dupii sfatul consulului Rusiei 7, prim noul ministru de

1 Ibid., p. 354. 0 corespondentii a Gazetei din Brasov numilrgIntre demisionati pe ministrul de Justitie, pc cel de Externe, pe pre-sedintele Divanului domnesc, pc al Divanului apelativ, precummulti judeatori i dcputati", lucru de mare InsemnAtate; ibid.,P. 387.

2 Ibid., pp. 166-8.2 Cf. ibid., pp. 168-9.4 Ibid., p. 170, no. 39.6 Ibid.. p. 171. Ofisul" pentru Inchiderea AdunArii C sec si gol;

ibid., p. 172, no. 41.6 Ibid., pp. 171-2.7 Afirmare a lui Guéroull; ibid., pp. 184;-5.

un

lor,

Ineercarel revolutionarä 121

Interne, lefan Catargiu, care ar fi dorintile reformistilor.Intre cari Alecsandri, C. Rolla, Lascar Rosetti, Manolachi

Costachi, Panaite Casimir si Nicolae Ghical, a1ergar5.printr'o miscare dibacc, vdit ad2varatele lor intentii, Iaideia, fatis revolutionana, de a aduna, la 28 Mart st. v., nunumai o numeroasti. obste, aldituitt de toate strtrile din taracc,dar i sträini de toate ce locuiesc In Moldova", celace putea fi practic, dat fiind caracterul, In cea mai martaparte strilin, burghesiei iestene, dar nu se potrivia cii ea-racterul national pc care si-1 airibuia aceasth opositie, deun caracter cu totul non.

Incepu dcci la Petersburschi Tractir, Otelul de Peters-burg", o serie de tumultoase adunari popularc, de zi denoapte, la care avoa voie s'a: vie si vorb2asc.ä, despre ce vbia,oricine: si Ictroscarii" evrei si ar6torii de am;sacagiii Elsa' trilsurile in u1it si se sula' in salonul Concor_diei ca s. facI parte in Adunarca NationalA i s deic

aplaudand pe oratorii boieri ce, In lipsh de 1ribu4X,se suia' pe o masit in mijlocul odaii si spumca' cuvinte entfu-siastiee norodului". Intre vorbitori era si acel Wader aleeirui parcri despre reformele necesare lc-am vazut2: Aga

politia lui, trimcasit ea sq ImprtisLie acest Parlapient im-provisat al unor elemente flr6 directie si ftr. raspunderesi sä aresteze pe agitatori, se dovedi Rir5. putere. Numainumerosii Evrei se Llsarä intimidati de presenta ofiteruluipolitienesc. Dar ceia cc de la o vreme ineetd la otel fureluat la case parliculare, ca a lui Costachi Sturdza3. UnRac1e, nn Alecu Cuza strigau cd sant gala a muri pentrulibertate4. Astfel se ajunse, supt iscalitura lui Iorgu Sturdza,prietenul de odinioar5. a lui Ion Ghica, acuma pregAtitor,cum se va vedea, la Paris, In Lre sludenti, al revolutiei bucures-tene, supt accia a cneazului basarabean Constantin GlicorgheCantacuzino, urmas, si ca directie politicd, al acelui din 1821,a lui Alexandru Mavrozordat, a lui Alocsandri, a rudei ve-chiului organ al aspiratiilor cioconnii" rasvratite, Iorgu Sion,

1 Ibid., pp. 388, 417.2 Ibid., p. 334. Cf. si deserierea liii C. Sion, In Gt. Ungurcann,

Familia Sion; resumat in Rey. 1st., 1936, p. 311 si urm. V. i G611-ner, ibid., p. 105 si urm. (du0 ziare silsesti). 0 deseriere si InV. Aleesandri, Prosd.

3 Dr4rhici, o. c., pp. 208-10.4 Anal 1848, I, p. 225.

ind11q,

al

j

si

Ace,lia,

na(lile

vo-burl,

122 PregAtirea [Midi Principatelor

a unui Manolachi Costachi, om nou, si a doctorului Cons-tantin Varnav, fost membru al societltii nationaliste a tine-rilor din Paris si redactor, timp de doi ani, al Poutlfuito-rului sdrhatd(ii, la un In.treg decalog radical, isellit la intam-plare de 600 de oameni1, decalog care fu presintat nu minis-Lrului, ci fratilor", cuprinzfind urmAtoarele Runde:

De sigur observarea Regularnentului, dar fIrq nicio rls-ailmacire", Inliiturarea prin mlsuri de lege a conruptiei, si-guranta personalA, excluziind exilurile la mosie sau la Ira-nAstiri, ajutarea sltenilor, dar Mal a se atinge dreptulde proprietate doar prin suprimarea beiicurilor", ern-tare-a bresielor fiseale, o revisie a catagrafiei pentru. aceiasi,uncle preeislri dupa Rep lament pentru numirea functiona-rilor, apropierea colilor, ramase nationale", contra nou-lui plan de reforme de popor. i, mail departc, in acesthaos fara nicio randuiall, fiecare .venind cu punctul sau,responsabilitatea ministerial langfi suprimarea poslinei", noimAsuri pentru Galati, ca si cum 1-ar iubi cineva mai multdecAt creatorul acK,stui port , Iângut ridicarea morall sirational a clerului", banci de scant i o mai bunl aprovi-sipnano a pietei, o reformlt a politiei lângä amnisLie, asigu-rarea si mai marea Wall a functionarilor, acum si ci respon-sabili Insä, cari trebuiau cilstigati, ea si pensionarii, In des-faoerea voilit a vechiului Stat. Era yorba si de o BancA de Stat,de schimbarea codurilor, de Inoetarea censurii, de publicitateadesbaterilor judecatoresli, ca 5i, mai ales a aoelor ale Athindrii,atributiile acesbeia avãnd sl fie largite, dar flea a se schhnbaceva In ce priveste compunerea ei, si se adlugia, ca inFranta de la 1789, dreptul cetatenilor de a presinita petitii acestuiParlament din care nu mai puteau face parte cinovnicii, Incare nu se vor mai face asplatiri si care ar avea dreptulde propuneri cltre Domn.

Astfel de cereri nu puteau fi sustinute decal eu desfLintareaunei garzi de Arnauti, un fel de Sv4eri, cum se vor dori,adusi chiar din Elvetia, in. Muntenia de dupA 1818 , pe caregarda se pare ea in adeviir o alerdtuise Sturdza, dapà sfatulaoelui fin al stin, Grigore, ciirnia, nu de mull, Adunarea-i adu-sese cele mai mari laude pentru eapacitatea in organisarea

1 Dupa Gheorghe Sion, intr'o scrisoare conternporanii, 2.000; ibid..p. 229. Intre ei, Milropolitul; ibid., p. 228.

,

'

Incercarea revolutionara din 1M8 123

militiei 1, j acela al aotualului gheneral-inspector", fralele lui,Dimitrie 2. Pentru a castiga acuma pc soldati, se prevedea pen-tru dânii Inlaturarea bt.ii, pedepselor trupesti injositoarecaracterului de militie nationala", Imbunatatirea branei, Ina-intarea dupa merit, scutirea de sarcini fiscale a color carilivor fi castigat merite. Dar, dupa modelul celor trei revo-lutii francese, se preuedea crrarea unèi geirri nationale, la carear participa i stthinii, daed au o proprietate, deci si Evrell,pc cari se contase si la Iasi : Inlbrmarea grabnica a uneigarde cetatenesli prin Wale targurile Orli, alcatuitä atilt de Ro-mani", nu Moldoveni, cat si de straini proprietaria 3.

Patru boieri, din comitetul de redactare, compus din sai-sprezece rnembri 4, adusera Domnului aceste dorinti si, atep-tând cu ceasornicul in rnana 5, ii s'ar ti raspunsunele din die intrec, dupa situatia trii, indrcplatirea lui 6,mai ales clisolvarea Aclunarii si formarea gardei nationale7.

Era natural ca de aici sa, iasq rniscari populare, care inIasul fara orasenime romaneasei nu puleau fi decat tumul-turi. De sigur ca si aid, ca si la Berlin, crau amestecatiagenti straini, mai ales din Polonia vecina 8. In zadar dincasa de la Copou a lui Alexandra, fiul lui Costachi Mavrocordat,se tinura discursuri inflacarate unei multimi care nu intelegea

n'avea curaj. Nu cu Evreii vorbind dialectul lor i cuceva Nemti se puteau silvarsi proiedele r3volutiei,Domnul, care se Meuse a negocia, opase cal mai darz refusla propunerea ca Statul sa se prefaca, fie dintr'un salon boie-resc, fie din vuietul surd ori din urletele neartioulate alesträzii.

1 An. Parl. pe 18482 Grigore Sturdza discuta, totusi. cu consulul Franciei un proiect

de reforme pentru complecta emancipare a tärii; Maul 1848, I, p. 185.3 Ibid., pp. 176-9.4 Ibid., p. 334. C. Sion numeste pc Grigore Cuza, Rola si Kogalni-

ceanu; 1. c., p. 53.Anul 1848, I, p. 228.

6 Drgghici, o. c., p. 210.7 Anul 184-8, I, p. 224. C. Sion pretinde ea' s'ar fi primit treizeci

si douA de puncte i nurnai trei nu; 1. c., p. 53.8 Unul e »urnit in dosarul oficial al iniscarii, publicat de noi in

Nem. Ac. Rom., 1938.

sir5.spunsu1 cd

dupli cc

b

si

124 PregAtirea Unlrii Principatelor

Era vorba de pornirea la Curte, cu Mitropolitul In frunte1.Se trecu la baricade, rasturnandu-se drostele", In momen-tul obisnuitei primblari la Copou, In fata casei Mavrocordat(28 Mart st. v. . Unii aruncau cu pietre. Anuntandu-se ciiDomnul, care, insa, de fapt, mersese la casiirml, ardonandrepresiunea, fuge, se Inchisera pray:Mille 2

Acum, sila, condusa de seful princiar al militiei, In careuneltirile ideologilor nu avuserd niciun rasa-net, avu cuvantul,si el fu scurt si aspru, brutal, potrivit cu moravurile timpului,rand crutare nici fatlt de numele mari, nici fata de valoareaintelectuala. Se ceroeta casa lui Costachi Sturdza si se fortaintrarea aceleia a lui Mavrocordat, aparata cu pieptul debatranul ei stilpan, de unde uneltitorii, dupa ce incercara ase apara cu pisloalele, la care s raspulnse cu salve In vfmt,scapaserd3. Si, cand Domnul invingator se adresa. el, nu fra-tilor", ci iubitilor nostri oraseni de toate treptele din Ca-pliant", hotaritul Voevod vorbi d- nelinistea" trecuta, deautorii ei, cativa netnebnici cu cugdari tulbure, dintre bo-ieri, de falimentul masurilor de blandetil" ea care crezusecii trebuie sii Inceapa, dar a Intalnit obraznicire" i neca-zurile Ingrozirii". Astfel, armata intervenind, s'a ispravit, tre-candu-se la inlaturarea prin sfirfimarea cu totala complotului urzit cu viclenc inchipuiri si ademeniri-4.

Prin ofilerul rus, comandant de Galati, calonelul Miwenco,furli trimesi, astfel, aianului de la Mkin: Alecu Moruzi,Alecu Cuza, Nicu Catargiu, Vasile Cantacuzino, Grigore Ro-malb si un Dimitrie Filipescu, zis si Alhaz"5. Li se adauseapoi Manolachi Costachi, Joan Cuza, Sandu Mielescu, dintr'ofamilie castigatil cu totul ideilor noi, i in Zaharia Moldo-vanu, cu totul necunoscut6. In tainii erau adausi. frill a secomunica aceasla lui Cozoni, rudd a lui Alecsandri, care trebuiasa aduca la Indeplinire trecerea in Tureia, fratii Rosetti Ra-

Anal 1S4-S, I, pp 189-912 Draghici, o. c., p. 211; C. Sioa, I. c. Pentru o Elena IIarnav

care poarla libertatilor Moldovei"; HodoroabAVoiwgrafloparoldei Sf. Ahnave $i Chiril din la$i, Iai 1931, p. 111.

3 Drghici, o. c., p 212.4 Anal MS, I, pp. 180-1.5 Ibid., p. 181, no. 50. Cf. memoriul cilat. Altfel, la C. Sion, /, g6 Anal 1SiS, I, p. 183, no. 5.1.

.,%teagul

fdplasilor,

incerearea revolutionard din 1818 125

ducanu, Raducanestii": Raducanii insusi, Lascar siSe vorbia si de arestarea unor membri ai familiilor Bals, Ca-simir, Docan 2. Erau, apoi, opriti de a veni in ara Scar lat

sprijinitorul cultural, Teodor Rascann, ruda celui de la1821, si ace]. Malinovschi, devcnil Millinescu, ale carui sentimenteveniau de la tatal, cred, alit de simtilor la surerintile tdrani-lor 3, in sfarsil si Costachi Negri, un Ncgru i Alecunepotul ba chiar Dimitrie, fiul lui Asachi.Se pronuntau destituiri in provincie, ca a lui Alexandru Sih-leant]. la Foc.sani5. Scapaseril doar unVasile Ghica, oarit ca s.abaricadat In casd mu' slugile 6, si fratele sau, Nicu7. Si, cumera teama ea nu cumva Costachi Moruzi, de la Pechea lanadGalati, sa incerce, cu Greci i ali vagabonzi", liberarea fratelui,Miseenco avea ordin prindd viu sau mort 8. Se luaserdin cercetare i eativa din lumea nrui (miodesta, ca un loan Porn,actor, probabil aoel Poni Zimbesteanu care se Intalneste intremäruntii scriitori ai timpului 9, i un Polon, Visinetchi, caredenuni pc alti Poloni pc urn Rus, cari-1 chemaserd sitsprijine pe boieri, eu fdgIduiala ca, daca reusesie miscarea,rdmânem slobozi, facem I)rad In Jidani, pc carele castig,s5.-1 ImpArtim frktesle".

Se incercd o resistentd, cu pldie s! inarmati, numai la Balla-testi si Hang', din partea cnejilor" Cantacuzini, intre cari. Leon,uniti cu membri ai familiilor Moruzi si Calargiu 10. Un I3alsMeuse a se suna clopotele la Bozienin. Se zvonise, allituri, de omiscare organisatd in Tulova de temutii Costachi Moruzi si Va-sile Ghica, la cari s'ar fi adaus Teodor Sion si acel forguRadu, care grgise c.andva Constitutia liberala noua-noutd a

1 Ibid. LaMoruzesti,

2 Ibid., p.3 Ibid., p.4 Ibid., p.5 Ibid., p.

urin6, Cozoni, flind socolil ea legal de Raducane§ti"fu Inlgturat; ibid., pp. 186-7, no. 58.227, no. 87.182, no. 51.247.186, no. 57; p. 231, na. 63; p. 219, no. 78.

6 Ibid., p. 184, no. 55.7 Ibid., p. 187, no. 59; P.8 Ibid., pp. 189-91, 237.9 Ibid., pp. 191-2.

10 Ibid., pp. 202-3, 235.it Ibid., p. 233, no. 92.

188, no. 60; pp. 200-1.

Mitica 1

Var-nay,

sd-11

§i

Diatilriu,

si

Pregaiirea thdrii Principatetor

Inrii sale . Dar interveutia iiului consulului Kotzebue, caremerse anume acolo, Melt sä dispard si aceast u1tima impo-trivire2. Se trimeserd la mosiile lor tândrul Alexandra Mavro-cordat i Iordachi Ghica 11-leanu 3. Si Costachi Sturdza cu.fiii fu retinut la mosie4. Mitropolitul trcbui retragd iscd-litura 5. Dar fratii Casimir fard lasati sit treacd pentru studiila Berlin. 6.

De fapt, Cu tonic mitsurile luate, fartuna, i poale nunumai ea, mlind bdrcile spre Brdila, scdpand imediat de suptpaza Moruzi, Cuza, Manolachi Costachi, Canta, Lascar Rosetti

acel ajutAtor al lor, Zaharia Moldovanu7. Ei furit primitila consulul engles, care, fireste, dupd ce Ilicercas3 pc Dundreo liberare cu sila, refusd predea, si colonelal pazilor nugasi niciun sprijin la prefectut judetulai, Iacobson, supt cu-\rant cd rnici la (Mash liniste". In zadar interveni pentrupredare si ministrul de Interne al lui Bibescu h. consululaustriac se doclara pentru si el drtdu. pasapoarte pentruViena 9. Sapte aIii dintre prisonieri furd insa from* la Md-cin. Indata, Costachi Moruzi, prins in sfArsit, putu sit fie ,expul-sat, cu sotia, in Basarabia to: el ar fi declarat cd Mitropolitul afost silit, cd Nicolae Roznovanu voia Dornmia i ca totalplecase de la tinerii abia sositi din Paris, Mire cari acestiCasimiresti arora II Sc dIdea acum cale liberd in Apusinsisi fiii ministrului de Interne, elms incd In functie, Ste-fan Calargia 11. Grigore Bals si Sion se puluserd oplosi InFocsanii munteni 12. Se Ward mdsuri pentru ca sa nit poata

1 Ibid., p. 237, no. 98; pp. 238-9, 304-5, 316-7. Pentru ZahariaMoldovanu, ibid., p. 325, no. 199.

2 Ibid., p. 216, no. 74; pp. 219-20, no. 79.8 Ibid., pp. 231-2.

4 Ibid., p. 242, no. 102.5 Ibid., p. 211, no. 105. Cf. ibid., p. 2666 Ibid., pp. 233-4, n-le 93-1. Cf. C. Sion, /. C. (cu unelc sari

divergente i alte liste de arestati), i Iorga, Mernoriul cilat.7 Anal 1848, I, p. 240: raporl al lui Miscenco, mush-at de Dornn.

lorga, Memoriul citat. Ordin catre el; Anal 1847, I, pp. 258-9. V. sin-1 urmätor si pp. 268-70.

8 Ibid., p. 257, no. 122. Cf. ibid., pp. 261-2.9 Ibid., p. 244, no. 106.

10 Ibid., pp. 248, 250, 253-5, 260, no. 127; pp. 265-6.11 Ibid., p. 266." Ibid., p. 272, no. 139; pp. 273-4, 310, no. 177.

sa-si

nu-iSi

exilaU

196

pi

sa-i

incercarea revoiutionara 127

Intra in (arg. studemlul Nicolae Ionescu, fratele agronomuluicare era sa joace indara un rol la Bucure5ti 1. Nu fara sur-prindere se gase5te intre cei Nriorisiti" la masiile lor, ala-turi de acel Iancu Poni, i d'unnealui Lascar Catargiu", dincare va iei un neelintit aparator al ordinii, ca sel al parti-dului conservator 2.

Totiksi potolirea desavarsita a miscarii revolutionarc se a5-tepta In zadar, cu toata stra5nica intarire a pazei pretuAin-deni in provincie. Se raspandiau 5i mai dcpartc pamfletecuprinzand punctele constitutiei" din Mart, cu aceasta loire-bare finala: Cine sant prietenii ob5Lii? Cine este dusmanitylärii? -Judece lumea!" Protopopul de Barlad, care fu ares-tat, tinuse o predica. indreptall de fapl contra Dommilui4.Din Bucovina, uncle erau Si Alecu si Costachi Moruzi,Alecsandri chema lumea in numele Moldovei, al ommirii5i al lui Dumnezeu", restabilind faptele din Marl si explicandpunctele propuse5. Si Sturdza putu sa afle cu. temere caSadic-Paqa chema la Constantinopol pentru a-5i presinta plan-geHle pc boierii de la Macin

Kogalniceanu nu avuse aproape nicio parte in mi5earea mol-doveneasca ispravitä prin exiluri 5i prigoniri. Se yedea hi ma-rele creator cultural, la eel mai cult 5i mai in stare de ini-tiative din tineretul romancsc incapaeitatea 5i a dMsiuniia organisarii. De aici caraclerul naiv, impra5tiat 5i menitunei rapezi caderi a lui 1818" in Moldova. Atte imprejuraridvor trebui sa ridice din nou la suprafata pc accla care gandiaasa de mult pentru intreaga sa generatie.

FarA Kogalniceanu deci , de 5i s'ar recunoaste felul sau,isLoric i literal-, de a se exprima, In cumpAnita i plina deduprins brosura, de un mare avant retoric: intdmplarile dinMoldova in luna lui Martie 18487, 1;r1 care cauta a se dovedi

1 Ibid., pp. 350-1. Cf. si forga, Memoriul citat.2 Ibid.3 Anal 1848, 1, p. 332,4 Ibid., p. 409 si urm.5 Ibid., p. 414 si urm. Urmeaza' ttn alt rechisitoriu contra lui

Mihail-cel-BAtrân". Cf. si C. Sion, /. c.6 Ibid. Acolo merserà, ca delegati, RAducanu i Dimitrie Roset,

loan Cuza, Miclescu, Romal6; C. Sion, /. c. Cf. Anal 1848, 1, pp. 392-3.7 Ibid., p. 467 5i urm. (12 pagini). A se compara bro5ura in care

hi

123 Pregalirca Untrii Principateim'

deosebirca intre miscarilc apusene contra formci de Stat 5iaoeia, care ar fi de caracter strict legal, din Iasi% se alcà-tuieste proclamalia, si calm salcni, dar nu si catre boieriicari au parte la Lole builatatile" si carora li se canta. Inurechi din trainbita revolutiei generale, llcaparat3, iscalind exi-latii de la Wein si de la Braila, pc lânga cari se maiadauga câiva, inlre cari acel student Nicolac Ionescu, orncu insusiri oratorice, si prolesorul Curius, singurul din toatrtdascalimea vremii care se Elsa prins de curent

Dar, in momentul ciind se pulea conslala apeasta deficientadc conducere i cand, la Bucuresti, cu toalc silintile consu-lului Kotzebue, care veni in ancheta si la Iasi. si ale unuitrimes extraordinar rusese, generalul Duhamel, aparul pe randIn ambele Capitate, nu se pArecca Inca ramie, un nou fe-nomen revolutionar romftnesc se producea la Ardeleni.

Intelectualii Ardealului, cad numai de ei poale fi vorbala inceput, urrnând ea masele sa se ridice pe urma pentrudurerile lor adanci, straine de orice ideologie, care n'ar fiputut sa fie inteleasa. nic.i ma{..,ar u principiut ei, se Impar-tiau in trei c.ategorii foarte neted osebite.

In ce priveste, intäiu, pc cei trecuti ea profesori in arilelibere, ei nu aralara in. Moldova, Uncle Asachi privi nepäsatorla soenele din Mart si le condamna, in foaia sa, niciun intercspentru revendica(ii care, rri trebuie s,c1dIpat din vedere, ciiparticiparea unui Vincler, a agentilor poloni pe id i-a des-coperit lui Mihai Sturdza cu Imbulzirea Evreilor,aveau caracter liberal, fi nu na(ional. Cel putin n'avem niciodovada scrisa ea aoci cativa daseni de pesle munti s'ar fi

amestecat, in orice calitate si in orice masurd.La Bucuresti, Florian Aaron, care nu aduse un caracler

dacic" operci sale istorioe, era tot asa de strain rata de oricese Incearca a se face din bietul meseria5" moldovean un tiers Hatcare nu e Inca nimic i trebuie sä fie", ca in pamflelul lui Siéyes,tot"; ibid., p. 460 si urm,

1 Revolutionara ar fi fost mi5carea atunci and ar fi fost pen-tru sau impotriva Printului sau impotriva institutiilor Lucrulde apetenie ce se cerea a fost pazirea Reglementului". Intreactele de represiune e i acela, pomenit 5i mai sus, do la SabAuani, IoIlnutul Romanului,

2 Ibid., pp. 457-0.

polifia fi

Incercailea revolutionara din 1848 129

manifestare politica. Mai tarziu numai, un larg orizont istoric ise va deschide i trecutul neamului sau i se va presinta Intoatla Intinderea i In toata adancimea lui1. De la Laurianavem un sir de scrisori in care el aratai ea si im alt Ardelean,anoniin, sentimente de neincredere fata de un regim capabildo toate nedreptatile 2. El s.ocoate fard rost. Adunar2a buca-resleana. care a ajuns doar un contoar--, adeca un biroude Inregistrare pentru Domn3. Pomenind zvonuri1. cà Rusiisant gata sa intervie pen.tru. a opri orice pornire revolutio-nara, el resuma situatia in aoeste teribile cuvinte de amarittdespret: patriotism ca Iii palm., inteligenta bornata" cu-rivasä influenta franoesk la amicul lui loan Maioresculinima pulredd" 4.

Un alt centru de &Wire reforrnista, daca nu revolutionara,era la Brasov, in ju.rul Gazetei Transiluaniei si al lui Barit.Pe acesta-1 vedem in legatura ci insusi Telegescu, pe rareVoda-Bibesiou-1 soosese de la ocna uncle era pentru veohlulsäu pacat revolutionar: redactorul brasovean a läudat pe acestnepocait pentru ca a avut curagiul de a luat biciul in mana,cu care biciuieqte pe robii intunerecului si ai patimilor detot felul", si i se sernnaleaza de el crirna unui nedreptatit: can-telaria departamentului Dreptatii astazi este vapsitä de san-(tele nedreptatii ce o locuia", spune acest om enigmatic, caredovedeste o deosebita. putere de a se exprima5.

Atent si la ce fabeau studentii rnoldo-valahi" la Paris 6,Barit se intereseaza mai ales de imprejurarile din Moldova,necontenit urmarite cu simpatie pentru revolutionari. Rau-tatea zilelor vine ea de sine", profetifi el in Apus 7. tirile cese dau despre scenele din Iasi sant Insa cu socoteala 8, darse ingaduie o rectificare in dauna potolitorilor prin violenta

1 V. felul cum expune istoria tuturor Romanilor, in cursul situ;Rev. 1st., XIII, p. 265 si urin.

2 Anal 1848, I, pp. 171-2; p 135, no. 21.8 Ibid., p. 181, no. 49.4 Ibid.6 Ibid., p. 323, no. 195.6 Ibid., pp. 135-6. Statea la Telega, la Campina, la Bucuresti.7 Ibid., pp. 140-1.

Ibid., p. 258, no. 123. Cf. ce spun folio sasesti, In articolul,chat, al d-lui Miner; Rey. 1st., 1936, pp. 105-11.

9

8

130 Pregati yea Unirii hrincipa t el or

ai miscArii, si se adauge In dânsa aceastä observatie: Nunumai tinerirnea, ci introaga Moldova a dorit si doreste a-siscApa patria de sistemul despolisnuthii, care la noi ca si ladumneavoastrd", revolutia din Statele imparatesti dilduseaici, ea si in Bucovina, libertalca (lc tipar prinsese rpm-cini adânci, si a-i prepara un viitor de care sI se bucureurmasii nostri". Asa, spune corespondentul, s'a Mcut batjo-cura cu floarea Moldovei"1. P larg, din adapostul sau man-lean, proscrisul Sion povesleste cum s'au intamplat lucrurile 2.Un alt corespondent, bucurestean, dephInge caderea, de peurma intrigilor ruse.sli, a Marclui Vizir Resid, omenosul Turc",care voia rascumpararea tarilor rorMinesti, devenite astfeldependente, ccia ec Rusii ar fi prima, dar cu un. ajutorbanesc al lor, care li-ar permite o nouk ocupatie ea sechestru.Noi trtlim aid", spune el, o viata foarte ticIloasa in Mol-davo-România." Plangerea ca de la primele manifestatii ro-mânesti peste nrunti, salutate cu entusiasm, &Int prigoniti, la Bu-curesti, Ardelenii, ea si unele cuvinte, arata care e originea scrii-torului 3. Si poate acelasi, aratând ce zvonuri umblä la Bum-resti, incheie astfel: Românimea uu se Mai sperie de ni-meni si de nimic, pentru aceasta cutez5m a chezliui"4.

Si, cu cat trece vremea, linii de program tot mai indräznetese schiteaa Moldavo-România" ar fi slit se constituie, macarca o confederatie danubiawa", in afara de orice influentlruseasca, multamindu-se protectorilor pentru ce ajutor s'a dat intrecut. Nona tars, neutra, ar avea paza Dunarii i chiar a termu-lui Marii Negre. I s'ar restit.ui de Rusi, cari si-ar retrage con-sulul, Basarabia, care s'au luat de la noi cu caloarea drep-tului neamurilor", lamurindu-se aceastä chestie asa cum oMeuse Colson in cartea sa de proiecte panromânesti. Numaiavand parte formald nationaM din cor5.bierie pe Marea Nea-grA", Românii ar putea fi tan i sanätosi".

Pe cand viiterul era privit astfel In sensul general româ-nese modern, eel de-al treilea centru. ard3lean, Blajulnoilor profesori, pdstra crer.d roman aural, asa cum il mos-teniserd de la Petru Maior. Biserica unita, revenind la tra-

1 Anal 1848, I, pp. 386-9. V. §i ibid., pp. 401-22 Ibid., p. 223 si urm.3 Ibid., pp. 377-8.4 Ibid., pp. 413-4.

in-

mai

Ineereaeea revolutiimaril din 18 N 131

(Mille lui Inochentie Mica, lua asupra-si misiunea de a afirma,in fata i impotriva Ungurikr, cari, ineurajati de intinderearevolutiilor, oereau. cu zgomot la Cluj unirea (eu Ungariarevolutionara sau moartea", si a Sasilor, intre eari don min-tea superioard a pastondui, format in Elvetia lui Pestalozzi,$tefan Ludovic Roth1 intelegea eä a ineeput sa vie vremeaneamului, mind atunci asa de athine despretuit, al Români-lor, dreptul, reclamat in zadar de un ueac jumdtate, dea constitui o narie. Dar acest drept nu era s 1 fie acordatde puterea impdre4toascd, doueclitd, peste pu(in, ca neputin-cioasd IMpotriva reuolu(iei maghiare a lui Kossuth, ei afir-mat 0 impus, ln Adu.narea lui Na(ionaba, de poporul romOnescinsusi.

Supt conducerea unui Joan Bran de Lemeny, in frunteaunei deputatii de puternici negustori, uniti ill gremiul" lor,Brasovenii, altfel de loc dispusi la o manifestare in adevarrevolutionara, pornira, in Mart, cei Ei cereau egalaIndreptatire pentru preoti la portia canonica" a lor, pentrumeseriasi la exercitiul profesiunii lor, oeia ce II se interzisese ineetate, cu cea mai mare Indaratnicie, in. secolul al XVIII-lea2,si, apoi, pentru intelcctualii eaH se forrnau la scoala de dreptdin Sibiiu, de caracter austriac, dar 5i la liceul" din Cluj,dreptul la magistraturi, cum, de altfel, aiurea, ea in Seenime,unii dintre dansii 5i intrasera In ordinea judecatoreasea 3.

Misearea s'ar fi oprit Ia revendicari legale de caracter ma-leHal i practic, daca, pc lane. un der, de ambele -onfe-siuni, la Blaj timidul Joan Lemeni, la Sibiiu, ea vicariu,arhirnandritul, de origine macedoneana, legat de familia Gra-bovschi, dar format la Koala teologiel sarbeasca In BanatAndrei $aguna (Siaguna), n'ar fi fost, prin. acele studiifacute In seoliie mai inalte sasesti 5i unguresti, la Sibiiusi la Cluj, un tineret de studenti care prinsese contagiunea re-volutionara ce era pretutindeni In aier.

La Academia de drepturi" sibiianA, Barnut, cane el Insusiispravia studiile, avea Honga dànsul pe loan Puscariu,

1 Operele lui s'au tipdrit, la ultimii ani, de d. Folberlh. DAri desam5 5i In Rey. 1st., 1928, pp. 85, 357; 1931, P. 62; 1933, p. 204.

2 Hermann, Das alle und neue Kronstadt, Sibiiu 1883-4.B Papiu Ilarian, Istoria Romeinilor din Dada superioard, ed. a

2-a, Viena 1852, II, pp. 113-4, 272-4.

gi

d'inthiu.

abia-si

Preghiirea tJniri Principaklor

pe Un Gheorghe Roman si un Nichifor sail, dupa moda tim-pului, Nicefor", din Cacova. In momentul cand fierbeau Un-gurii pentru unirea" br i unii Romani, stiind ea n'o potimpiedeca, asteptau de la dansa posibilitalca de a fi impreundArdeleni, Bauateni, Criseni, Marainurg.5eni, Mir nut se inte-lese cu Pawariu pentru redactarca unei proclamahi cape pu-nea o chestiune de drept: pentru a a)ta si Unirea, Ro-rnônii scl fie o natiane constituitei r3cunoscatd, accaveche dorinbg de la care, cum am mai spas, pornirg toateactiunile urmgloare.

Se cerea deocamdabd sa se adune protopopii, doi preohdoi delegati mireni de fiecare cerc bisericeso 1,

Asa ceva nu se putea lipgri. Ca si in Moldova se W.äcalea coplilor manuserise pentru a face ca indemnul carecongresul" romanese, fireste frirg deosebire (12 confesiune, säparu.ndg. i Ong. In fundul Secuimii, uncle, la Vasarheiu,foarte tangrul cancelist Pop, ca.re-si va zice Papiupartisan al Unirii Ungurilor, ca until care era 1ncunjurat decolegi din acest neam, avu. acelasi punct de vedere: cg ire-buie plecat de la vointa poporidui, a poporului targuesc,cdci, afarl de popi, profesori i cativa negustori, atata avea,ca element de lupba, natia.

Supt adeastä forma convocarea adunajrii pe ziva de DuminecaTomei fu inberzis5.2. Guvernul, Inca austriac, avea nevoie,fgrä Indoialk de ceva care sä se plata' opune ungnrimii, pre-tutindeni In cea mai mare fierbere, si el recomanda chiar acor-clarea egalitgtii politice pentru. Romani 3, dar, cum mm seultaserg, soenele Sangeroase ale rgscoalei din Muntii Apuseni,uncle i acuma sbarea de spirit, infhientatä de suferinta socialg,era tot rea, trebuia o garantie.

Pe aceasta o dadurg, dupI exemplul, care nici acesta nuse stersese, din 1791, ambele Biserici, care se tutelesea pen-tra a trace *n. fruntea marifestgiii nationale ce se derea.feel lumii Care se adunase la data arXtatigl de tineri i seargta ea poate, cg. trebuie sg. se Intoarcg. la 3'15 Main, candadministratia permite manifcstatia popularg..

1 V. ibid., p. 275 si urm.2 Ibid., p. 274 si urm.3 Ibid., p. 277, no. vii.

i

frelyuiau

si

IJ2

5i

Barman,

'1117.1ne7

nitroqozz

4skytiv

-

eafc

Ineerearea revo1ntionar6 din 1848 133

Se cerea de la Blaj sä vie numai protopopii §i eta walla

barbati priceputi, adeea: cari au zel spre natia sa i cunos-tinta tarii i a drepturilor omenesti si politice din protopo-piatul uncle s'ar afla"1.

Pana atunci, atmosfera politica era cu totul aIta. Doua ele-mente se adausera care trebuiau sä Incurajeze masele t611}-nesti si sä contribuie la orientarea studentilor, In cea maimare parte peste masura de tineri i lipsiti de orice expe-rientd.

De o parte se Neu o concentrare ardeleand, i anurne laSibiiu, unde, cum observa Puscariu, cu clirmuirea saseascaautonorma, se putea lucra In mare libertate. In. mijlocul anuluiKolar, In conditii care nu se vad bine, parasira catedrelede la Bucuresti ca sa vie la sfat si Florian Aaron si Laurian,iar, pe langa dansii, in Petru Suciu care fu profesorul de dreptroman de la Iasi In epoca urmatoare 2, si acel Axente Severcare fusese la Bacuresti, uneltind Intre partisanii reformelor,si la care s'a facut si una din reuniunile care pornira mis-carea revo1uionar i acolo.

De alta, revolu(ionarii mokloveni, plecati din Braila cuixrsapoarte austriece pentru Viena, erau acuma tot la Sibiin:Alecsandri, Negri, Lascar Rosetti, Gheorghe Sion, Joan Io-nescu, A. Russo, Curius, Cuza. Ei erau insa pentru liber-tate", fie si supt steagul Ungariei revolutionare 3

Aparitia lui Saguna, impunatoare figura princiark, din aearth Intreaga fiinta se desfIcea autoritatea, dar pastrand to-tusi prietenia glumeata a unui spirit larg si 1ibcx, cladu prilejla mari rnanifestatii, inainte ca un Intreg convoiu de pelerinial libertlatii supt scutul Imparatului respectat, deci fara niciointentie de a se crea o aIt ordine de lucruri, sA se in-drepte spe Blaj. Aici, cei doi capi de Biseria, Sn riudaatAbor hicruri, sociale i culturale ehiar, care-i despar-tiau, fraternisara, ca inainta5ii din vremea vechii cereri dedrepturi, Inaintea catodralei unite. Apoi In Crimpul Li-

1 V. circulara lui Lemeni calm protopopi; ibid., pp. 277-8. Althuria lui Saguna, Vara accasta" rcstrictie.

2 El Inlovreii familia Ghica din Comilue§ti intr'o calthoric pentrustudii In Germania. V. Iona§cu, Material docurnentar privitor la istoriaSeminariului din Buzdu, 1836-1936, Buzein 1937, Reu, 1st, April-Iunie 1938.

3 V. P.ipiu j. c., p. 97.Varian,

si

134 PregAtirea Unirii Principalelor

bertlatii" se aduna o imensa multimle de tNrani, incredin(alacd 1. se va aduce o vest. a atospobirii malt asteptate. Sedesfa5urase un steag albastru, alb, ro5u, ca al Franciei revo-lutionare, pe care statea scrisa lozinca de la 1789: libertate,egalitate i frätietate". De la Boma strabunilor se aluneca astfella Parisul marii RevoNii.

Adunarea de pregatire, la 2 Main, a fost de fapt cea ho-taritoare. Toatla. lumea WA parte la (lama, hotarInd prin. stri-gatele ei, de altfel nu fall cuviinta Indatinatä a neamului,directille. Acolo Vladicii se rostira cu paza, Saguna apasandasupra devotarneutului clitre bunul tata Ferdinand"1. Unsingur discurs fu Ineriminat, arestandu-se vorbitorul, AvramMiche5, 2.

Dar, In cuvântarea pe care o rosti Rarnut, caruia i sedaduse aeeastä sarcind, ca fiind cel cu studii constilutionaleIndeplinite, ideia roma.na Invinse, Intr'o larga. exspunere teo-retica, din care acele mii t1rane5ti prinsera numai atata: Ca

ei aa un drept la pamântul 'pa care-I lucrau pentru domniide strain", urgisiti, i atunci se ridica acolo, pe malulTarnave, un formidabil strigat de aprobare, cuprinzand Inel asigurarea ct pentru aicea brazda eliberata in sfar5at se vamerge 51 pAna la moarte, contra oricui 3.

Protocolul Achmarii grata ei zing a Inceput ca un serviciltreligios la care luara parte rnembrii amanduror confesiunilor.Deschiderea se facu oficial, in fata odor doi comisari ai Gu.-vernului, Unguri arnandoi, Ludovic Szabó i Nicolae Báriffy,cetindu-se de Saguna conditiile de credinta dinastida -0 or-dine care fusesera puse de la inceput. Pe langli episcopi,pre5edinti pe aceia5i treaptiA, se alesora ca vice-pre5edinti.:Barnut, incepatorul, i raliatul care era Barit, intre secretarifiind Cipariu, protopopul Popazu, cumnatul lui Ioan Maio-rescu, care lipsi, Laurian, Ioan Bran de la Brasov si apoi tineriInca necunoseuti: un Dumilru Boeru, un Iacob Bolega, unPavel Duca, un Gheorghe Anghel, 11111 Iaceb Bob, un PetruManiu, cu totii represintantii in general recunoseati ai popo-

1 Cf. Iorga, 1st Romelnilor din Ardeal si Ungarin, If, pp. 155-6.2 Papiu Ilarian, 1. c., p. 294.3 Inainte de toate, I. Puscarb, Nolife despre InMmplàrile content-

porane, Sibiiu 1913, p. 14 si nem.; Papiu Ibrian, o. c., p. 91 siurm. (aetele oficiale unguresli, p. 279 si

lonesei

arm.).

Simion Barnutiu.

CelipliftrlirrWaltINFSMFMC Mr1I-Uhraj VO ,.7

Incercarea revolutionarg din 1848 136

rului de arntIndong confesiunile. Fu invitat s asiste 0 gene-ralul Schuster la jurginfintul pentru Impgratul, salutat cusalve de tun, si el fu rugat s mgrturiseascg la Viena desprespiritul de care era insufletitl Adunarea.

Se incept cu declaratia, presintatä tot de juristul Adu-Bärnut, ci liberkdea si egalitatea na(ionala romdneascel

shant intemeiate si de aceia se va i numi dupg libertate" loculunde se Indeplinise vointa nestramutat g. a natiei. $i anume acealihertate" e in cadrele Monarhiei habsburgice, ale Impgratieica atare, cgreia-i e supus Mare le Principat al Ardealului.Aceastä ludic" de sine stWitoare" face jurgmtlntul de cre-ding cg.tre Impitratul, eitre Patric 0 catre Natiunea Ro-manA". In acest jurarnânt se cuprind i cererile de capetenie,pe care Saguna, cu o delegatie, trebuia st le duel lui Ferdi-nand I-iu, care Insà va fugi la Innsbruck 0 va 16Sa pe RomâniIn sama Miriisieriului. unguresc al lid Batthyanyi: desfiin-tarea iobiei, etnanciparea industriei 0 a comertului",west punct venia fiir IndoiaM de la Brasov.

Ele furg complectate In ziva urrnAtoare, clind Lemeni arätäqd poporul nu voieste uniunea Transilvaniei cu Ungaria", asaheat se interzise orice discutie In aceast g. privintti, ca Rindreservatg deputatilor romtlni oe ar fi sa se primeascg. In thetaardeleang., potrivit cu numgrul locuitorilor. Se ceru egala In-dreptatire in toale rosturile oficiale. Se admise Inlgturareaoriegrui alt nume decat acela d3 Români". Biscrica sit reviela vechea organigatie metropolitang, absolut liberg, 0 la si-noadele de pc vremuri, in ambele jun/anti ale ei, cu dreptulde a se alege episcopli, cart vor fi represintanti In dietg ca

oeilalti capi reliigiosi ai firii. lobagia sl se clesfiin(eze NHLdespagubire, i tot asa si difma. Când Ba'rnut adause cg. pen-tru moment datoriiile impuse de lege trebuie observate, po-porul, care, pAng. la caplt, Intelegea, içn constiinta strgve-chilor sale drep1uri, sit aibiii cuvântul, observa: Cd bine,numai szi fie cat mai eurand!". Pentru mestesugari, earl nulipsiau, se prevede, potrivit cu cer:.trile de la Brasov, primitede Universitatea saseascg, deplina lihertate de inuncri, cerrtn-du-se, cu amintirea Intelegerii dintre Moldova si Muntenia,o leggturg. cu trtrile vecine" si desfiintarea vamilor lagranitti". Scutindu-se piistorii cari tree inuntii (le taxa (10

ngrii,

si

136 Pregiltirea Ltnirii Principatelor

curfind introdusa, sa se observe, cu datina din aceste taxi,si tratabele cu Turcia. SA aloha voie a hicra minele lor pro-prietarii romftni. In domeniul agriculturii, sä se faca o revisic

tuturor pricinilor pendinte, i aiei se Infatiseazil deplin$i curagios vechiul proces de usurpare a mosiilor românestidin pAmAntul regesc", cerandu-se restituirea terenurilor luateabusiv $i o Impartire dupa numarul famiiilor a color alocatebisericilor sase$ti. Clerul românesort sa fie utilisat d3 o potrivacu al celorlalte confesiuni. 0 largA creatiune de scoli, in toatesatela si orasele", va merge, cu gimnasii, institute militare sitehnice i seminarii preotesti", si pana la o UniversitateRomana dotata din casa Stitului in proportiunea poporuluicontribuent". In materie de finante, natia e gata a plati,dar desfiintandu-se privilegiile.

Alaturi cu aceasta adevarata encielopedie de cereri, carecorespund, In mai bogat i In mai orAnduit, la ce e presin-tase cu data luni In urina lui Mihai Sturdza, ccia ce arataseriositatea oamenilor, In mare parte protopopi, preoti, negus-tori, cum vom vedea, cari, incunjurati de miile taranesti,scosesera dupa o Inteleapta chibzuire acest program , sant,fireste, i punctele de purd ideologie lib2rtatea tipa-rului, fara cautiune, libertatea personalA $i a Intrunirilor, ju-rati cu deliberare verbala, armata cu ofiteri si romani sigarda nationala romtineasca, in care sit intre i granicerii,c.ate unul de familie, si ale ciiror mosii sa fie revisuite. Insfarsit se arata Inca odata, la caOtul acestui lung sir derevendicatii i Inoiri, cit nicio hotarire maga' de o adunareIn care natia n'ar fi represintat1 nu poate sit aiba valoare pen-tru dansa. Tot potrivit Cu obiceiurile Iiberalisrnului revolu-tionar se prevedea formarea unui comitet permanent, resi-and la Sibiiu, care sa astepte resultatul interventiei hotarikepe Mug dieta din Cluj si pc langa Imprtratul, c'druia i setrimesese, ca mai obisnuit In aceasta lumi a eon( elariilor,tftnarul loetiitor de episcop Saguna.

Pentru a se face Ion tuturor valorilor, care apar uhnitorde bogate cu acest prilej, se decide ca numarul deputatilorpentru Viena va fi de macar treizeci, al celor cari sAnt safie primiti In dieta de o suta, al membrilor comitetului per-manent de mkar doisprezece, Printr'un sentiment de (Inv-

a

p

Incercarea revolutionarA din 1848 137

IIat i fr.ffie nationall, de intelegere pentru rolul pranilori de iubire adevdratei fatd de ddnsii, frt loc de a retinea ac-

fiunea, ca la Iasi, numai in rândurile intelectualilor, se lzoteireisteci membrii aeestor represintanti vor fi Mali din loate cla-sae: preo(i, literati, nobili, militari, negiajdlori si teirani".

Barit voise mai mult Intrebuintarea limbii romanestiIn comitatele en majoritate de Romani, introducerea ei in ro-lile de sat, ca si In cele mai inalte, oea maghiarA fiind numaiajutatoare i, ca pe vremea veehilor Imp6rati, publicarea Inromaneste a legilor si ordonantklor 1

Tath acum persionalitätile cgrora li se incredinteazA acestml: dintr'o lume de inalti functionari, si de origineVasile Negnea, fost span de Iniedoara, apoi canonicii VasileRatiu, Cipariu, Alexandru Sterca Sulutiu, care va fi apoi episcop

mitropolit al Bisericii unite, protopopi, dintre cart cei maicunoseuti sant MoiSe Fulea si Popazu, apoi, In al treilearand, ca represintan.ti ai intelectualilor: Laurian, Bait, VasileMaiorescu, un ir de avocati, Intre rani anel Joan Bran de laBrasov, Joan Bardosi, Constantin Secareanu si doi alti juristi.La Iasi, armata nu se amestecase pentru a sprijini miscarea,de si s'a observat In corespondente cä ofiterii au fost tinutila o parte, nefiind siOri in opera de represiune, condus{ei nu-mai de liii Domnului; aici, Intr'o Fume amestecatd, paste deo-sebirile de clast si die ocupatie, prin fenomenul revolutionar,se Intalneste o intreag list g. de canducltori ai armatei Impä-ràteti: un major, capitani, locotenenti. Negustorii brasovenisant larg represintati: Iuga, Orghidan, Dima, Botea, Jipa, langAprotopopid Verzea ii lang5. Vasile Pop. Acestia In deputatiala Impäratul, pentru dieth. hind. ati o sum g. alti oameni,v6dit fruntasi cu experienti si cu valoare soeialä: protopopi,profesori, ca pomenitul Petru Suciu, avocati, ea Petru Dobra,precti hillrâni i tineri, ca acel Neagoe Popia (Popea), car.3 vafi ajutgtorul lui Saguna i apoi episcopul Nicolae al Caranse-besului, scriitor istoric din garda marelui Mitropolit. Nu lipsescpersonagii carora, ea lui Dominic Jordan, li se ziee: prea-nobil", membri ai famfiliei Leineni, nepstori din Brasov, caRada Leca, Barbu Cepeseu, adunrttor si de documente istoriee,

Papiu Ilarian, I. c., p. 169. Inierprelarea din Organ& Luminariia dorintilor de la Blaj, 0 ibid., p. 173.

InsA:

si

de

r

138 Pregatirea Unirii Principatelor

5i viitori conduatori spirituali, atunci Inca foarte tineri, caIosif Sulutiu. In sfarsit, un senator Balomir, langa Iosif Miehes,cel arestat pentru moment de pe urma indraznelii diseursuluisau de la 2 Maiu. Dintre functionari, cancelistul Vasile Bu-teanu, al eArui frate Ioan, Intors din Croatia, unde asistasela osebirea nationala pain energia Banului Jellacich, va fiamestecat tragic In luptele sangeroase care vor urma, ca sialt cancelist, Vasile bragas. Ei vor trebui SA cearA edietei,imperios, ea situatia de acuma inainte a Rom'anilor sa. fiecercetata in primul rand.

In comitetul permanent din Sibiiu, care trebuia sa. fie pre-sidat de seful Bisericii ortodoxe, Intra protopopi si contipisti,alti cancelisti, ca acela care va scrie istoria acestei mari mani-festari romfinesti, Papiu Ilarian, ea Aron sau, cum Isi zicea Incade atunci, pe temeiul greselii de a 'wade c, sehimbarile Ione-tice pot supravietui vremii lor, Arune", Pumnul, care vatrezi i organisa, cu bolerimea, dar si dincolo de margenileei, pe Bucovfneni, juristul" Ioan Puseasu, care-si va zicePuscariu, profesorul Nicolae Balasescu, Banatean, la ineeputde cultura maghiaral, treeut apoi In Muntenia, unde va fiautorul unui admirabil dietionariu latin i al unuia frances,din care s'au tiparit numai eilteva fascicule, profesorul Cons-tantin Roman2 si, alaturi, neprevazand de ce cruntil faimaii va fi Incunjurat numele, and va fi vorba de alte metode,acesti doi: avecalul Ioan Ba1eau...1, avocatul Avram

Dup a. o a treia sedinta, presidata de episcopii Lemeny,care iscaleste, modest, numai episcop Fagarasului", iar, dupadansul Saguna: episcop", se redacta o proclamatie atre Ro-mani", in care se subliniau resultatele antis; .,acea lucrarede trei ori sfanta, celebratà supt flamura imp4rateascaromana". De and e Ardealul", spuneau membrii comitetuluipermanent, nu s'a pus juramant mai slant deaf acesta",adaugindu-se, cu privire hi un trecut care trebuia sti moara

sa fie uitat cu totul: jur.uuCintul celor trei natiuni nu poatesta fatX cu acest jueimfinl Jurtinantul celor treinatiuni e jurAmilntul nesukrintei (intolerantei), al Romanilor

1 V. Rev. 1st., April Iunie 1938 No lite.2 Cf. Sihin Dragornir, in Mem. Ar. Ram., 1936.

romem...

fano,

si

gi

Incercarea revolutionard din 1848 139

jurämantul tolerantei cei mai deptnite, jurAmant de drep-tate, de fratietate".

Inca din acest moment Insä se strecurau unele Indoieli pen-tru viitor. Se va putea 'Astra aceasta hotarlre, de cdtre (opVa merge Biserica si mai departe pe dru.mul pe care nu-1alesese ea Insasi, In cele cloud forme ale ei, ci care, vadit,ii fusese impus?

Indoieli se strecoard in chiar proclamatia, raspanditaea de la om la om, pe care am analisat-o mai sus. Intr'un Intregpasagiu, in care c vorba si de o Inarrnare", se face uunou apel cable cler, cdtre acel cfrr care pdnd atunci repre-sintase el napa, cu toate separa(iile confesionale aduse de oreme,

in fata cdruia se ridiea acwn pentru ?Wahl nard o puteremireandi care nu mai cunostea aceste hotare i care adunaoameni din took clasele. Pe sufletele protopopilor si a totclerul zace o raspundere grea, ca sä nu se lapede de popo-rul roman" unul singur, de fried au pentru interes",s'i se aduc Inainte casurile trecute cand el s'a lasat atras sautarlt de puternicii confesiunilor rivale: cum s'au lapadatmulti pe timpul prolestantismUlui, child au tinut cu Unguriicalvini i eu unitarii. Cala jale si surihrare au trebuit sa fieatunci In popoarele romane parasite de parintii lor a spus

va spune istoria totdeauna". Rolul preotimii In aceste cea-suri de mare prefacere i primejdie e Preotii au da-toria sa-i mangaie, sa-i inimeze pe cei ce scad en iiiima, i peei sit nu-i abata nicio intamplare ma de la apararea i Inva-tatura popoarelor lor"1.

Fericita mana care a sells =este randuri, dar i profeticaaprehensiunea fatit de un viitor apropiat! In adevar Sagunaavea, si data aceasta, o Incredere oarba In binefacatorul Im-parat: asigura pe pastoritii sai ca vor avea tot cc asteaptaIn domeniul national, politic si social de I.a tali mai infariilor i domnii pamante5ti", plini de sentimente pal-int-51i pen-tru taranii ca pentru clerul slapanit de marl sperante,care nu erau sa se adevereasca; saracimea" va fi neaparatajutata, spune el, de diregatorii ci mirenesti", daed numai vorasculta si mai departe de dfinsii, caci aecia vreau binele lor"...Din parte-i, Lemeni, vazand ea iobagii Incep a se misca revo-

Toate prolocoalele, in Papin Harlan, I. c., p. 291 §i arm.

allot:

si

fi

si

140 PregAtirea Unirii Prineipatelor

lutionar, ca la Mihalt, regreLl, pe la mijlocal lui Iunie chiar,ceia ce Meuse, declarând c WOO adunarea s'a Mout nudui:4 cum a 'Indult, precum a scris" credinciosilor sai. Elnu nag sä observe a Biserica sa n'a inteles sa se amestececu cealaltä: ca de acii inainte In treaba religiei tot una safie"; e numai unirea ca natie, fiind frati i Impartasirea de ace-leasi drepturi". Numai cat, daca neunitii vor sa ramble tot asa,atunci liberi O. fie: nu va fi fata de dartsii nicio neprietenie".Dar, odatri ce la Cluj s'a hotetrit unirea Ardealului Cllguria i Impriratul a consac rat acest act constitutional, carevia aduce i egalitatea juridica fatei de Maglaiari, deueniti defapt st!cipcinii cu voie deplin4 ai natia nu e nlmaisuferitif" i ,,slujbele domneei" s'au trildturat, asa Molt frii-tia" trebuie set se intindci, cu peistrarea legii §i limbii",In aceastd parte.

Tot asa judecard si B4natenii, crezaud ca acea.sta fra-tie", In noua Ungarie liberalit, Ii va scoate de supt apasa-toarea hegemonie sarbeascd, i aceiasi era si parerea Ori-senilor1. Un mic comitet, care se aduna la Pesta, lua deci,chiar In Maki, o hotarire In acest sens, fall a se fi cautatnicio atingere cu Ardelcnii. Nevoile i nacazurile locale bi-ruisera. Dupa a sfatuire la Lugoj, In ziva de 3 Maiu, ajun-gandu-se la refusul de a merge Românii la Adunarea sâr-beasc de la Carlovat, ca strAin l. fiind de dansii 2, la 3 Iuniese redacta In acest &ens adresa catre Imparatul gala O. sa-crifice, In interesul situatiei sale periclitate, natiile supuse celororgolioase i cn mana pe arml. Se cerea crearea unui vicariumitropolitan roman, i cu un ajutor laic pe langa cel biseri-cesc, si mai ales cedarea catre Romani a unei parti din vechile

bogatele rnanastiri. Dar loate Cu dragoste" fata de fratiiunguri" i catre Inldiul neatarnator Ministeriu unguresc sim-patie i increzamant" 3. In sehimb, Murgu, intors din a doua

Pentru almosfera de acolo bogalele sari noi din G. Bogdan-Duic5,Nurgu. Ac. Born., Stadii si cerceldri, XXI, 1938.

2 Papiu Ilarian, 1. c., pp. 111-2. Pentra a doua Adunare, la 27 hi-nie; v. si ibid., p. 150 si urm. Manifestari si la Timisoara; ibid., pp166-7. 0 pctiao comund, la 21 Main; ibid., pp. 167-9. Si Români dinMoldova, pribegi, so abiaeati pc, 1.1 Adunarea din Iulie, In Lugoj;pp. 173-4.

3 I3catianu, Carlea de our, I.

Un-

Ellimie

dri1,

pi

Incercal'ea revolutionara din MS 141

temni(A, unde stase trei ani pentru agitatii impotriva claseistapanitoarel-, ca aceiasi nestapanita pornire calm melodelerevolutionare, oriunde-1 ducea neaslampärul sau, chema, Inaceste tinuturi, acum desfacute de Ardeal, la lupta contra Sarbi-lor cmsiderati ea rebeli. Numind vicari cpiscopali la Timisoarasi la Varset, adunarea din Lugoj, supt influenta aoestei

de comunicativ entusiasm, lua, dupä cca din Arad siOrade, la 27 Tunic, o hotiarire In aoeastä directic. In ce pi iuote pUnguri, ei declaraserd incd de la 10 ale lunii, inainte de ase aduna, in Julie, dieta Ungariei unite, al cdrii membru a lostsi Murgu 2, cd, dupd schimbarea intdmplatd, Bomdnii nu maiau nimic de cern!.

Imparatul primise in ziva de 30 Maiu la Inihbruck &lo-ggia Ardelenilor, compusa din Laurian, Cipariu, protopopulPopazu, cumnatul lui loan Maiorescu, si Bran din Brasov.Ei aduoeau un memoriu. in care, si supt iscalitura episcopuluiunit si a lui Barit, e cuprindeau oele mai th.draznete oererinationale: pe langA unirea inteo Mitropolie, una singura, cusinoade anuale in care ar fi intrat i mirenii, si cu episcopi

recunoastenea natiei, ci adunarea i comitetul ei dirigui-tor, i, fireste, i desfiintarea tuturor vechilor legaturi inviata satelor, a breslelor, in organisanea invatarnantului sia clerului; asupra unirii Cu Ungaria sa nu se iea o hotarire cattimp aceastä natie nu se va fi oonstituit. Ral.spunsul catre aoestisupusi de origine romana" fu aprobarea actului dietei ardclene.I se arätä Curtii, doar, printr'un act eloovent, presintat, peurma, de Saguna, cä nimic din nedreptatile suferite de Romaninu fusese inlaturat prin actul de Unine 3. Numai o alta dictape noile base, nu pe oele medieval; ar putea sli ieie o ho-Mere pe care ei ar primi-o4. Si din nou se declara acestorsupusi romani din Ardealul unit Ion Ungaria" ca se vorlua pentru a-i satisface i une1 mAsuri de amanunte, in Scoall,

1 Papiu Ilarian, o. c., p. 123 si urm.2 G. Bogdan-Duia, o. c., pp. 177-8. La Orade, episcopul care era

Vasile Erdélyi binecuvAntase fratia cu Ungurii; Teodor Nes, Oamenidin Bihor, 1848-1918, Oradea 1937, p. 22. Pentru Adunarile aradan6

oradana, ibid., pp. 20-1.3 Popea, Arhiepiscopul Mitropolitul Andreiu Raron de $aguna,

Sibliu 1879, p. 133 0 urm.4 Ibid., p. 136 si urm.

porno-nalitiiti

hi

142 PregAtirea Unicli Principateldr

in Biseried, lu functii 1 La Posta, .agrtina, care zAbovi preamult pentru nerabdarea alor sdi, nu primi, in Julie, nimicdin partea unei diete in care nu r5.suna eeva din credintilelii 2. Se alesera insd in comisia pentru sdvarsirea lucrdriiCipariu, Bran si caitva altii, cad nu puturd smulge mai Inuit.Din nou fra resultat se presintart cererile privitoare la Mi-tropolit, la congresul bisericesc, Ia respectarea limbii, si in oaste.

Un alt capitol din miscarea Românilor de peste munti seva deschide odaLA cu. contra-revolutia pentru Impdral.

Acuma insd centrul hiptei ron:ilnesti pentru. o altA situatiepoIitic i nationald se muttase la Bucuresti.

S'a crezut cif originea acestor agilatii revolutionare, careizbucnir'a in Iunie, trebuie cAutald aiirea, si s'au adus inainteobservatiile respectuoase pe care i le aducea lui Alexandru.-Voda Ghica tanaral Alexandra Golescu, fiul meritosului lor-dachi 3. S'a vazut un alt prodrom al unei miscdri pripite sirAu organisate, impartitd in. do id, in trei, Inca de la Ince-put, in manifestatii culturale ca accia a asociatiei, cuprinandLang poetii Orli, de la Vdcdrescu la Alexandrescu, la Boliac, laRosetti, la Ion Ghica, pe Mug istoricii Aaron Florian si Lau-dan, boieri de toate vrastele, doritori std. se publice cdrti, in acdror alegere n'au fast cu desdivarsire fericiti, introducilndu-se

interese personale. In ea gdsirn, la 1846, supt patronagiulDomnului Ins*, la care se adause si al Moldovei,pe Petru Poenaru i pe BrAiloiu, cu colegul sail de la drept

pe doi Fiipeti tineri, fiul lui Iordachi si fiullui Vulpe, pe alti doi membri ai familiei, pe cei doi militariintelectuali Voinestii, pe un al treilea cater, Joan Emanuel Flo-rescu, pe un Negulici, traducAtorul lui Aimé Martin si el 1nsusiplAnuitorul unei biblioteci literare, pe tândrul E. Predescd,pe Constantin, fratele istoricului Bdloescu 5. Din Moldova seasociau Negruzzi, Alecsandri si Negri, din Ardeal Barit, Cipariu

Vasici.In schimb, Socielatea de la Paris a studentilor roil-IA[1i, in-

temeiatd. la 1816, a fo3t privita de la Inceput, nu MA. drep-1 Ibid., pp. 138-9.2 Lupa§, Mitropolitul Andreiu .5aguna, Sibiiu 1909, p. 00.8 Anal 1848, I, la aceastd dat5

Trirneterile la Foaie, In Iorga, 1. c., p. 230 si urm. V., pentruastfel de intreprinderi, si ibid., p. 225 si urm.

Ferechkli,

si

51

ineerearea revolutionara din 1848 143

late, cu neincredele. Consulul Franriei din Bucureski se =4)ade scopurile ei, pe care le socolia supuse hanuielilor. Ea trio-buia s. cuprinda, nu numai pe acesti tineri destarati pen.-tru moment, ci i persoane din tara, invitate sa se inscriepentru urmarirea unor foloase eulturale si mai alas aducerea,sustinerea, de bursieri. Intr'o forma Inflifearata, dar lipsila degust literar, se ara,ta ce mare rot are sa Indeplineasca Ro-mania", care se scula, scutura de pe dansa pulberea rnorman-tului", asa Inca panterele-i binecuvantate de ecruri vor In-cepe iar a rodi fii de glorie i de lumina". Nu se uitä Insa. nicifemeile mume", mentionandu-se anume ca patroane DoamnaMaria si Doamna Smaranda. Cu sprijinitori in al doilearand se aleg de acesti tineri, de Sigur fara ganduri rel; la Mum-leni sotia moldoveanc a. a lui Barb $tirbod i boierii Loan Bi-beseu, fratele Domnului, i Joan Balaceanu, iar la Moldo-veni- Ruxanda, sotia lui. NicAae Roznovanu, Alexandra SturzaMiclauseaiml si Nicolae Ghica din Comancsli, tanar formatin Germania. Nu se itä nici Barit, pentru. strangerea de sub-scriptii in Ardeal.

Initiatorii spuneau 1nsa prin numele i trecutul lor ce nuse cuprinde in statute, cu cararter modest administrativ.Presedintele era Ion Ghica, trecut acuma, dupä venirea inFranta, la metoda revolutionara. Secretarul, C. A. Rose Ili,avea o credinta mistica in folosul wad organisari democra-Lice a poporului romanesc. Se ceruse, pantru tnarea liii faimla

dar i pentru steagul revolutionar pe care-1 repre-sinta Tata de monarhia burghesa a lui Ludovic-Filip, protectialui Lamartine.

Dar, de la inceput, se putu vedea o deosebire de ten-dinte si mai ales de metode Intre Munteni, tineri liberalicu. totii, i 1ntre Moldoveni, cari represintau mai mult unnationalism cultural. Casierul era Scarlat Varnav, a carui ac-tiune In acest dameniu a mai fost pomenita, i care-si faceao mandrie O. se aseze in rand cn taranii, intitulandu-se bir-nic". $i el, procedand la aleatuirea unei biblioteci, fixa anumeprincipii care 1111 erau politice. Era vlorba de a se 'Astralegaturile cu lumea de acasa, cu mediul traditional, de a1mpiedeca acea uimire" de care erau cuprinsi. In generalcei Intorsi Intro ai bor. Uitarea limbii 1nsesi se Intampina,spune el, une ori. Se recomanda cultivarea literaturii roma.

literal*

144 IiregAtirea llnii1i Firincipateloe

nesti, cerAndu-se si daruri din partea scriitorilor i tipografilor 1.0 tendinta politic/ inaint.á se vddi Mdatä i prin orna-

giul adus, la Inoeputul anului urmdtor, lui Edgar Quinet, alckrui curs de la Coage de France fusese tocmai intreruptde Guvernul Guizot. In numele societ/tii vorbi Dimitrie Bra-Liana, al ckrui frate mai mic, Ion, fusese reprimit de curandin mi1iie, undo avea gradul de prapercic" 2 Se vorbia mareluipropagandist al dreptului neamurilor, pe care era apoi sag apro-pie de Romani cilsatoria cu Hermiona Asachi, vdduva unui Mo-ruzi, despre lunga i du.reroasa istorie a unui popor al ukruimune nu-1 rostise Quinet pkna atunci In cursurile-i asa de aplau-date. Se amintia glorioasa origine si se puma in leg/tura acvilaimperialit cu oarbul immtean devenit tin vultur. In fraseimprumutate lui Lanrennais se cerea pentru Romani dreptulde a trki. $i i se rdspundea tandrului vorbitor prin asigurareaca, fiecare om public din Frank avand datoria de a mergeInaintea popoarelor care vreau sa, renascA", dar Quinetnu cunostea ino,d, de sigur, adevArata situatic de drept a td-rilor românesti , el se va glndi si la Invierea popufatiilor"

nu natiunii moldo-valahe". In. foarte frurnoase cuvintemarele publicist Isi arata credinta ca, de si Incunjurati depofte strAine, sufletul lor Insusi va tinea in viatd pc Romani.Ba chiar el mergea pAnd acolo, Inca vorbia de alianta Fran-cesilor si a Moldo-Valahilor Indeplinitd in spirite". Vestea acesteiceremonii fu cornimicatd publicului frances prin acel PaulBataillard care era sA urmdireasol. In toata viata sa desvol-tarea poporului de care i so prinsese inirna.3.

Intre cele dou/ soda/0 se stabitira Indatd legAturi. Inadevdr, oea de la Bucuresti cuprindea, dintre studentii

pe Ion Ghica, pe D. Bratianu i pe Rosetti, pe NicolaeBAlcescu, care putuse pleca cL el la Parisi, pc AlexandraGolescu, vechiul nemultkinit cu starea de lueruri din tara sa.Ba chiar, nu nurnai BIleescu singur, destul de stramtorat ba-neste, dar cu el si KogAlthoeanu Instsi 4 se Indatoria sit colabo-

1 Anul 1848, I, p. 16 i urm. V. Iorga, scrisorile lui AlexandruKogglniceanu, In revista Floarea darurilor, I.

2 Anul 180, I, pp. 12-3.8 Ibid., p. 37 si urm. 0 all/ euvintare, de o retorica Inn/carat/

a lui Bratianu, ibid., p. 62 11 urm,4 Ibid., p. 53,

pari-sieni,

si

incercarea revo1u(ionarti din 1818 146

teze la compilatiile avute in vedere, &Ind pentru suma de400 de galbeni, in doug lomuri, un dictionariu biograficen biografia celor mai Insemnati Romani din toate partitesi din toate veacurile", o Istorie universald fiind 1ncredintatalui Voinescu II. Rosetti, care cumpara de la mi German otipografie, in asociatie cu prietenul san, i politic, Winter-balder, o punea la dispositia Societatii de editurai. Un mare=mar de femei din aristocratia ainbelor taxi sprijinia aceastapasnicii Intreprindere, ceia ce n'ar fi facut daca i s'ar fiatribuit acesteia i tinte politice.

Ad&ugita In oe priveste rnembrii comitetului de conducere,Societatea continua, fitrà mari ispravi In domeniul creatiuniiliter are 2.

l'and la sfarsitul acestui linistil an 1848 era cea mai de-plinä intelegere, in aoest domeniu, intre Românii, maisi mai tineri, din tail si din strainatate, pang, intr'atata hickDimitrie Brätianu, scriind fratelu,i, care Insä era sa fie Incurand scos din oaste pentru lipsa din tang.' 3, Ii arata bucuriaca in sfarsit s'a aruneat si Bibescu In tabara nebunilor"4.

In aoest spirit, cu lozinca: o limba literal-a este onatie", se fgeu, la sfarsitul anului, darea de sama a societatiidin Paris. Varnav constata c, prin oei intorsi In Lark seinlaturaserä banuijelile pentru scopurile politioe. In lista spri-jinitorilor, cari nu sant, deci, numai de la Paris, se Intal-nese persoanele cele mai de vaza din societatea románeascg,intre ele i pictorii Lapati si Aman, dinfre cari eel d'intgiuInfatisa irn furtutos Mihai Viteazul plecat la asalt5. Dar nue frä semnificatie pentru sentimentele aoestui tineret ca el seadresa i catre poetul revolutionar Béranger, care raspundeasigurAnd og. le brave peuple rouman" va relua unloc mai ridicat In lume" 6 E adeVarat c si un istoric i unspirit potolit ca Montalembert, autorul studiului asupra ca-lugarilor din Apus", se invrednicia de aceiasi cinste7,

1 Ibid.2 V. Iorga, /. c.3 Anul 1848, 1, p. 341, no. 209.4 Ibid., p. 61, no. 13.b Ibid., p. 73 i urtn.6 Ibid., pp. 132-3.

Ibid., pp. 136-7,

10

balrani

1$ t

I

i46 Pregalirea Uii irli Principateloe

Se adlugia in acest avant cultural, care nu putea fact A.se prevadI tulbuAri apropiate, care, cum am vdzu.t, nu. furlprovocate declit de evenitnentele din. Paris, i un indemn dareDimitrie Ghica, fiul lui Grigore Ghica, pentru a primi sl fiepatronul" Teatrului National, care ar fi luaL o alla directie. Is-e-Mese Ion Ghica i vechiul säu prieten Grigore Alexandrescu,loan Voinescu II, Rosetti, care, deci, i pentru rosturile tipo-grafiei si librlriei sale, se Intorsese in tarI, si chiar acel ofitersuperior, Nicolac Golesou, pa, care-1 astepta un rol de primalithe In schimblrilc cc stAteau sä sc indeplineascil.1.

Dar incl. din Mart 1818 considul Franciei semnala aparitiade placarde rod.amand inlaturarea privilegiilor boierimii, for-marea unei glrzi civioe i libertatea preset", ca si presintareaU.tre Bibescu a unor petitii i oererea Unor audiente pentru areoomanda schimbiri oe pareau neaplrate. Dombul ar fi decla-rat Insl cl nu vede in acesti sflituitori improvisati pe man-datarii legali ai poporului". Apoi lucrurile parurl ell sepotolesrc. Neizbidnda din Moldova pkilea fi socotig ea oIsprava, fie si numai formalat miomentarbet, din Ardeal ire-buia sã fie lusec Meal din Maiu, un Indemn. -

La sfarsitul liii Mart, Nesse trade instiintase si la Bucuresticä irevocabila" hotlirire a Ta 111.41.11 e s nm inglduie nicioschimbare dthinatoare protectiei" in Wile romanesti3. Dar, pela mijlocul lui April, consulal Franciei credea si el cl intarn-plgrile din Ardeal ar putea sI Incurajeze elemente nemultilmitedin principatul muntean4. Din parte-i, Bibescu admitea c. si-tuatia e destul de amenintata, in ajunul vcnirii lui Duhamel,trimesul special al protectorului", asa incat trebuie sa chemepeboierii de infdiul rang fi alte persoane de deosebite clasuri"5,mlsura revolutionarä ea insäsi, cum nu se mai luase vre-odatl.ca sa ii aräte ea e sigur de a pubea pnesinta visitatorului, pecare-1 astepta cu nepläcere, o situatie de liniste, bulnl pe-trecere j unine intne obIlduire si titre toate clasele

noastre". El Stia insl si. de vremelnica fierbere a unorduhuri", dar a lkat-o s treacl, flcand partea si a lipsei

1 Ibid., p. 88, no. 15. Dimitrie Ghica se cern oliOr rus §i valua o Po lonii din Rusia; inedit in Bibl. Ac. Born.

2 Anul 1848, I, p. 161.3 Ibid., pp. 193-4.3 Ibid., pp. 319-20.

Ibid., pp. 311-2, no. 210,

filectie.

socie-titii

incercat'ea revolutionara din 1818 141

de experientd si a vrastei i a patimilor", dar e hot'arit sänu dea impresia ca indulgenta" luii e slaoiciune". Cu inirn1de Roman", pi el se simtia astfel, cu adand sinceritate,el poftcste pc Loi membrii acestei ncobisnuite Adunari Ca,In numele patriei", sa se fereasd de oriee tulburq,ri 1

Pe atunci Chiselev Ii scria, arItand d. se teme si de revolutio-narii unguri si de comunistii" din Bulgaria, ca se impun unelemasuri de nsurare pentru sAteni, dar si asigurarca de spremilitie, Increderea in. loialitatea unui co-lonel Solomon; totusi nasuri, ea arestarea si exilul demon-telor de agitatie, care ar Nati numai o atitudine de supuncre,sant de recomandat2. l'ot odatA, sosirea iinui trimes lure,ca sa afirme, fatit de misionarul rusese, drepturile Sultanului,trebuia sii deie adversarilor protectoratulni impresia cit eivor avea sa se sprijine, nu numai pe o actiune a ParisuluiInd dominat de Lamartine, daz- pe o intelegerie bine-voitoare din parlica Portii3.

Indatg so produse deci o intelegere Wire toate elemen-tele care voiau rästurnarea, nu atata a Domnnlui, cat aregimului proconsular. Astfel Eliad, °Orilla i se suprimaseCurierul"1, se uni ea Sarsailii" comb5tuti pk'nit atlinci dedansul, si in tovAräsie cu capeteniile reformistilor, caNieolae, Radu, Stefan pi Alexandru, Cu cei doi B41cesti, reve-niti de curand In tark, cu amandoi Brltlienii, cari i ei vorfi avut o misiune de la comitetele republicii parisiene,In acest moment Nion. era rechenrat, apa ea de la consulatulFranciei nu mai putea veni niciun sfat i functiona vre-unfran5 , cu Boliac i en Rosetti se intalneste si vechiulconducgtor Campineanu si acel Dimitrie Ghica, format prindl6torit in strEnAtate, in care timpani, aeesta credea cit arputea sd vadd pe unul din condudtorii bogati si de nume mareai micitrii. Sprijinindu-se pe rivalitabea care trebuia sit seprodud Intre imbulzirea ruseasca i 1ntre noul spirit de inde-pendenta si demnitate al oamenilor tanzimatului, se trimese

1 Ibid.2 Ibid., pp. 344-6, no. 214.3 Ibid., pp. 395-6.4 Ibid., p. 405.

N. Hodol, 1. ei

m4rturisindu-$i

1

s

Golestii;

148 Pregiitirea Unirii Principaleior

In secret Ion Ghiea la Constantinopel ea sa atirinepatine Romani lor, in ee ar fi si se inlample, merg sprePuterea suzerana, nu spre ccalalla. Credinciosii" 5i bunii.-Valahi treziau amintirca asa-zisclor dincolo de carenu mai vAd si nu mai vor nimiie, reservandu-si, firestc, NT-chea autonomic, care nu va ajunge Iii conflict cu prerogativelesi suprcmatia Sublimei Porti". Orige amestec consular rusesce neclrept i protivnic intereselor comune ale Snhlimei Por(isi ale (drii", do Moldova nu. sc vorbia nimie, parAsindu-sede acesti Jiberali basa unionista' de odinioarA a lui Campi-neanu (29 Main 1

In aCelasi limp se arunca, precum am vrizid, lozinca me-seriasului-tiers dlat, care nu e nimic si poale fi totul, idciein care se simt3 preocupatia interesclor materiale, ce deo-sebeste pe Ion Ghica 2 Se adiugia, p3 langAi schimbarea Minis-

pe lang5. revisuirea Rcgulamentului, un intreg pro-gram ea acela din Moldova, cu desfiintarea rangurilorprivileghiurilor", qu impositul proportional, cu alegerea uneiAdunth-i mai largi, de o suLl de deputati dc la douazeei si cincide ani in sus, avand dreptul de a vota ea desbateripublice, Adunare iesita prin votul proprietarilor de averi imo-bile, al patentarilor si al profcsiunilor libere, intro eari si lite-rati si artisti". Se cerea emanciparea tAranilor, dar numai cuatribuirea unui term vandut pe bani, macar de cinci po-goane, InlAturandu-se legarca de pArniint a muncitorilor, pen-tru cä omul. este o fiinM md presus decat plantel3 si el nuare talpile picioarelor infip..2 in pamant", dreptul de peti-tionare qi de tipar, reSponsabilitatea ministeriaft, desfiinta-rea mânii moarte, neatarnarea maghistratilor", adea. a Con-siliilor comunale, juriul, inamovibilitatea judecAtorilor, rgspun-zatori pentru hotth-lrile lor, si suprimarea taxelor de judecatN,apoi masuri economice, sprijinite i pe cadastru, pe banca natio-

aid erau i punotele generale din mice decalog liberal:inviolabilitalea domiciliului i garda nationala, si, pentru a seca.stiga militia, se prevedea tragerea la sorti, in locul recru-tArii silnice, i asigurarea soartei soldatului la intoarcereain sat", ceia ce aratg, cetirea revendicatillor de la Iasi 3.

1 Arad 1848, I, pp. 398-400.2 Ibid., p. 460 §i urm.8 Ibid., p. 460 si urm.

c. sirn-

capitulatii,

impositul, si

nala. i

teriului,pi

Ineerearea revolutionara din 1818 149

De odatA, la 1 13 Iunie, un ofis" domnesc Instiinta cA,Doamna trebuind sii, mearga la Campuhrng pentru schimba-rea aierului, Domnul thsusi o va intovArasi, ramlind acolopand la 6 ale lunii 1.

Se pArea, astfel, cA Bibescu. se retrage lnaintea unei miscaripe care-si dadea sama, si din repetabele convorbiri cu tineri 2,ca n'o poate stapani. In adevar, militia la care-1 IndreptaChiselev era alcatuita din elemente otteresti apartinand desigur si marilor familii (ca. un Grigore Mavrocordat) si Rusilor(Engel, Strelicovschi, Banov, Garbaschi), dar In cea mai mareparte clasei mijcilor Merit, mai ales a celor cari ,abia soridicasera de prin provincii. Solomon 0 Odobescu, Intre co-loneli, puteau fi priviti ca siguri, Intru cat amandoi erau for-mati In oastea ruseasca3. Dar Bibescu nu era, ca AlexandruGhica, un fost comandant de oaste, cu toata frumoasa uni-forma de taietura muscaleaseA pe care o purta. El nu seva gandi, ca Mihai Sturdza, O. caute In mijlocul soldatilorun sprijin contra conspiratiei care, In conditii care ni vorrAmânea totdeauna putin sigure, se organisa, facAnd totusi,ea si la Iasi, intalul pas catre dansul ct Domn national siapetenie fireased a poporului.

Un 1ndemn frames care deslantuirea actiunii, intr'un mo-ment cand Inca guvernul revolirtionar din Paris n'avea sa In-frunte mania populara suitA pe baricade 0 care trebui zdro-bita en tunurile armatei din Africa, straina de orice de-mocratie", nu poate fi tagAduit: el Inlocui 1ntetirea complo-tistA a Polonilor in zilelc moldovenesti din Mart. Un doctorLouis Mandl era Inca de la sfarsitul lui Maiu la Birchresti, deunde am spus ca de Nion, rechemat, plecase, si el trebuiafaca o dare de sama exacta a situatiei politice In Muntenia". In,legAturd cu Unerii i aliatii lor, el era In stare su raporteze des-pre misiunea lui Ion Ghica, In locul caruia el stia cä fusesovorba intaiu sa mearga Stefan Golescu, i agentul dadea orecomandatie cAtre ambasadorul frances la Constantinopol, ge-neralul Aupick, tatil vitreg al poetului Baudelaire4.

1 Ibid., p. 467, no. 277.2 I. Ghica, Amintiri din pribegie, pp. 835-6.3 Pentru ofiteri de atunci v. Buletinul Oficial pe 18 t8, p. 83. In

April se inainteazil. colonelii Nicolae Bihescu §i loan Florescu; ibidSi ibid.. p. 84.

Anul 1848, I, pp. 479-80.

sa

150 Pregatirea Unirii Mincipatelor

In acelasi Limp Bari!, primia din Bucureti §tirea c.i Du.-hamel a oonvins pc Domn s. deschida In sedinta extraorcli-nar care ar avea sa ppegateasca ocupiatia ruseasckproceAlând la raseumpararea vasalitatii dire Turci cu aju-torul unei sume imprumutate de la Rusi 1 Si, ca dovadg cgnu lipsia intetirea Ardealului liberat, foaia din Brasov asiguraea, In casul aparitiei Rusilor la Bucuresti, armatele austriecear trece i ele hotarul si ca, la orice incercare de ocupatiea principatelor romline din partea orieui, nu numai regimen-tele granifei romdne, ci §i toald natiunea romeini de dincoaceva alerga peste munri spre a se infrunta cu moartea, oriundear si se Insemnau care erau regimentele, de oincereata vitejie in razboaiele napoleoniene, care, de si ere-diucioase monarhului ti patriei, Insa si natiunii",nu s'ar o§ti cu foc mai mare ca tocmai spre sciparea Prin-cipatelor": cel din Caransebes, eel din Orlat, tang Sibiiu, celdin Nasaud, toate de graniceri, i apoi doua regimente delinie i husarii. Chiar fnit un razboiu european, voim in-dependenp perfectii, i o vom avea". Acei Romani ai Impa-ratului ar lupta aploi alaturi ea militia munteana si panduriidespre cari se spune ca vrea sa-i invie Bibescu, Cu gardanationalit ce s'ar Infiinta. Asculta, domnule Duhamel: inde-pendenta moldavo-româna, Dunare libera sau moarte" estedevisa tuturor Romdnilor". Lasatii In pac2 pe Romani! 2."

La 7Iunie, Inca, Bibescu stia doar cii piste oameni pierduti"umbla prin sate cu ispite i eredea cii ajunge, pentru a-i Impie-deca, un Indemn cdtre tarMiime 3. i ministrul de Interne spe-cifica de oe e vorba: Telegescu aparuse in Praliova sa, cuvestea cti Guvernul vrea sit supuie din nou pe haranii mo§,-neni, el Insusi fiind dintr?, dânii, mtinAstirii Mtirginenil.

Miwarea porni din dou4 locuri, allele, rau pregatite, nedândce se astepta de la ansele 5. Conservatorul" cu mistioe por-

1 Ibid., pp. 480-2.2 Ibid., pp. 481-2.3 Ibid., p. 485, no. 283; pp. 503-4.4 Ibid., pp. 486-7.5 Mai tarziu, Eliad a pretins ca, Inteles cu Tell, el, care aflase

ca s'a Meta ci comisiune de trei, en Ghica in frunte, peutru mi§cAri

Adunarile,

Incercarea revolutionara din 1848 151

niri francmasonice Eliad mergand allturi cu maiorul Cris-tian Tell, et Stefan Golesca, cu Nicolae Plesoianu, ruda pro-fesorului din Craiova, i asociindu-si pentru a intluenta satelepe preotul apc. Steagul se la Islaz, /n rata Dualrii,dincolo de care Eliad, pe basa vechior sale leglturi, credeapoate el s'ar g.si ajuta,tori, Intr. comunistii" bulgari de carivorbise Chiselev.

Proclamatia, foarte IntinsA i intr'o limbl care nu pute.afi Inte1eas4 de Varani, clrora U se flig/duia Insl de la Inceput,prin graiul preotului, 1noetarea cläcii i a ioblgiei", necunos-cutl stnlmosilor, a fost atribuitx, lui Nicolae Blleescu, Eliadprimind-o numai, ceiä ce nu stltea In obiceiurile lui de mandrainitiativä. Invocarea credintii la fiecare pas s'ar potrivi maimult cu ideologia bätranului dascAl i seriitor. Sprijinindu-se cape o dogmlt pe buna Intelegero, frIteascl Intre clase, caremerge ODA Ia Domnul Insui, c.ruia i se adnesa o chemarede poesie patetidi, nu farl a-I Instiinta pe cel cu gayer-narea probIematicu" de clausa c popolul" face pe Domni,

anume pe cinci ani, ca sI se poall 1mprtti cat mai multipe rand 1, se cereau punctele cuprinse in brosura premer-gRoare pe care am analisat-o mai sus. Se asigurl 1nsl, mai

cä iranii, deveniti liberi pe plrticica rlscumparatade atatea veacuri cu sudoanea lor", vor pentru (Musaproprietarului, ca sl se adauge apoi, cu marinimie, ca Vis-tieria va despAgubi pe toti". Un preot i trei Ilrani vor venidin fiecare sat cu plangelrile ler Potrivit cu statornicele idei

teroriste", In legAturä si cu Telegescu, In vederea liberarii Intemni-tatilor de la Telega si de la Ocnele Mari, i, la Islaz, Stefan Golescusi Tell trebuind sa desliintuiasa o actiune violenta, pe and laBucuresti s'ar omori Bibescu (si cu contribuirea lui Rosetti), s'aasigurat Int 5iu de starostii de bresle, intre cari Mosoiu, si de tabaci; deaceia merse In Oltenia pentru a pune miscarea pe altä linie; Eliad, Seri-sori din exit, Bucuresti 1891, p. 273 si urm. El acus5 pe Tell sia vrut sà spargä lada cu bani a administratiei si s5. lege, cu Ple-soianu, pe Magheru. E sustinut de Hariton Raco15, si el legalist,si de Zadic; ibid., p. 275. Tot el at- fi fost Impotriva unui docretcontra cl5cii i 1-ar fi oprit; ibid., p. 276.

I I se adauge argurnentul ca nu trebuie ca fiii lui, trimesi laParis, sA se rusineze In sinul Frantei de tatAl lor". Partea privitoarela titiurile domnesti §i hoieresti viideVe pe

ralti

Elia(1.

ridi^1

cd

152 Pregatirea Unirii Prineipatelor

tot ale lui Eliad se deciar ct InvätkmantAl, cu total gratuit,va rämtmea pe de-a 'ntregal national, alcatuiudu-se Univer-sitAti nu numai In Bucure§ti, ci si In Craiova, cu o ScoaliiPolitehniCA, precum o putea dori Ian Ghica, apoi cfite unliceu i un pensiconat de fiecare judet, ba chiar o scoall, nor-mald de plasa si una incep'lleare de fiecare sat, introdu-cându-se in Loate rarnurile literel* latine, cu. care scria acumaIntreg tineretul tnvätat In sträinatate. Preeum nu se poalebasa niciun creslin a se naste si a muri nebotezat, ase-menea tnicãun fiu de cetatean din eati se afla mi. In yr-Astide doisprezoce ani i cati se vo :. nage de acum Inainte sanu ramaie neImpartaLsit de invalatura." Si glasul lui Bal-cescu, care proclama i libertatea Tiganilor, se simte in for-mula: tot RomarM1 e liber, tot RoauLAnkfl e nail, tot Ro-mrinul e un Domn". La Insiruire't punctelor se prevede apoiemancipatia mAnastirilor mwhinate", fagarthrind orictlt unt-dielemn, tamale, Nall i insusi bani spre tinerea de scoalede preoti, spre lauda lui Drunnezeu" la Locurile Sfinte, eman-cipatia din crezul liii Eliad,si se cerea sä seinarmeze pentru sprijinirea noii ordini de luoruri i strainii,Greei, Sarbi, Bulgari, Germani, Armeni, Israeliti", tot duplaumanitatea" lui aceleasi drepturi vom avea toti"Imbuniatatirea criminalilor, ca suprimlarea, i legalä, a pedep-sei cu moarteta, de mult far efect, si Inlaturarea bataii dinarruatia, In care soldatul va putea ajunge ofiter. Adunantagenerala extraordinara", chemata imediat, va avea sa deie apoiConstitutia pe basele odata proclarnate de popol", dar curevisie la fiecare cinsprezece ani, adaugindu-se naiva explicatieca astfel nu va mai fi nevoie de Inca o revoldtie.

Se asigura cia este o inteleger- cu Turcii pe basal respec-tului vechilor tratate, de si Talaat schimba la Iasi cu MihaiSturdza cuvantäri de condanmare a revolutiei 1 iar, dacaar invada Ruii, li se vor opune preotii nostri, hAtranii nos,-tri, mumele noastre, pruucii uostri, earl, insotiti dc ingerulDomnului, ce p5zeqte pe cei ce se scoal6 in numele lui, vortipa si se va auzi pthA. In margenile prunttntului" dreptillSi apoi se vor presinta indreptatirile miscarii, nu numai la

1 Anti! 1848, I, pp. 515-6. Memoriul presintat de atitropolilut Me-tette contra lui; ibid., p. 325 i urm.

Israelitilor",

Eliad:

o

Frat

ii G

olet

i.Fratii Gok*i.

t.

91,

- ...-., ..,...,1i1".'17'.I

0,01,

:

I ,

....... . .r.k. .

''';r4(''' .' N , \,-.r.-:. .- ; . .,1 a

4

. ,

IL=4,....ri,

r- L_d - .. A. .....p..- ,- 1....,-' 11

17,-,

.,_.,

.....:i

Ineerearea revolutionaca din 1818 153

Poartg, ci si la Franta, Gerinania si Englilera". Despre idea-lul romanesc integral, asa cum 11 prorlamasera Ardelenii prinGazeta" de la Brasov, nu se vorbeste deck acolo unde searata cä orice atac va gasi inaintea lui o natie de opt mili-oane 1. In acelasi timp Bib?scu era instiintat, supt aceleasiiscalituri, cä puteri1e i-au 1ncetat, ramaind a-i fi restituiteclup .a. cu participarea lui se va vota Constitutia si el vaTura pc &Ansa.

Deocamdatg. insä trei tincri trasera la Sosea asupra Dom-nului care se primbla in trasurd, si Un glonte de pistol i seinrips3 In epoletil. Proclamatia, de altfel, ca Insäi, stabdialdun guvern provisoriu" al initiatorilor, de la maior si pro-fesor pang la student si la banul preot de sat, anunta Ince-tarea puterilor domnesti 2.

Bibeslcu nu cedg, dinteo data, prin una din acele subitesufletiesti care se potrivesc cu un temperament ro-

mantic ca al 'WI. Se ordona, in aceiasi zi cu atentatul, ares-tarea, In aceasta. ordine, a celor presintati c ar fi voit saLreaca granita in Ardeal: Nicolae, Stefan i Alexandru. Go-lescu, frati, Eliad, Grigore Gradisteanu, Alecu Paleologu, Gri-gore Peret, cel cu glontele, Mitica Cretulescu, aratandu-sela cci In functii sau cu titluri onorifice ii rangul lor 3. Searestasera cativa dintre sefii bucuresteni si Aaron, aproband,creldea ca c vorba de Gole:3ti, de Voinescu If, de GrigoreGradisteanu si de tiinerii Florasti 4. Alecu Paleologu

Crelulescu erau onciti In munte 5.Imitând fapta lui Tudor Vladimirescu, care plecase Insä

din alte adanchni ale Deamuluti i In alta atmosfera, 1e sinu era la el aceast a. precisiune ideologica i acest prestigiucultural, o mica oasle, (-11 ofiteri inferiori, ca im Zadic, rudacu. Eliad prin femei, un Racota, mergea spire Bucuresti prin

Si ibid., pp. 490-501.2 DIVA 'Unwires ale lui Eliad, ibid., pp. 501-2. Aftntatorii ar fi

fost Peret, Cretulescu Teologu; I. Ghica, Aminliri din pribegic,p. 791. Domnul denunta la 10122 atentatul printr'o foaie volantti;

o. c., pp. 50-3.3 Anul 1848, I, pp. 504-5.4 Ibid., pp. 506-7.5 Ibid., p. 540, no. 317.

ce,

slabiri

i Mi-tica

1

§i

Eliad.

154 PregAtirea Unird Prindpatelor

Caraal, ai Orui oetteni" eral mgu1ii cu originea impc-riart a orasului 101'1,

In drum ei primira. 1nsi4 stirea c,ä Domnul, In fata uneimultimi confuse, din care se parr, ca n'au lipsit Omni anumeadusi, nici negustori din Lipscani, si a doclaratiei soldatilorla cari recursese In ultimul moment, ca nu vor trage, ridicân-du-se si un steag tricolor 2, primise, in subetul clopotelor, baseleconstitutionale 3. In acea zi de 11/23 I-tune tânitrul Nicolae Bal-cescu devenia astfel dinteo data Secretar al Statului, cea maiplina de raspundere dintre demnitati 4. Noul Ministeriu eraformat din Nicolae Golescu la Interne, Gheolrghe Magheru,raliat la miscare, ca Vistier, Eliad la Culte, Stefan Go-lescu la Justitic, Constantin Cretulescu. hind presedinte alSfatului administrativ, Politia o luase Rosetti i, spre uimireatuturora, de pe urma cane stic caror influente francmasonice,sau cu gandul, suggerat poate si de Domn, qta." astfel se pAst-treaza macar o garantie de ordine, Odobeu lua conducereaostirii 5. Od* cu vestirea faptuhii, putin plrtcut pentru int-tiatorii, cu atata risc, de la Islaz, k-3t revohrtia a reusit, mi/ prin.armata" lor, ci supt presiunea populatiei bucurestene, sedfrulea, In numele lui Odobeseu, lui Tell, ordinul de a se opriIn loc Inaintareao.

De la fnceput se fixAni astfel (fowl tabere. 135E6 la sosirealui Eliad, care se privia ca sef, cu al lui, emu pusi la'deparlamentele atribuite acelora Alexandra Golcscu sidentul, fostul praporcic" Ioan Bratianu7. Constantin Cretu-lescu va primi presidentia ConsiEului cornunal din Bacuresli.Billeescu, care va anunta consulatelor schimbarea, isclindministru al Afaceritor StrMne, primia si adesiunea marelui

1 Ibid., pp. 505-6.2 Ibid., p. 542.3 CAoilanul Mavrocordat aduse hârtia de acceulare; ibid., p.

645, no. 420. Agitaserä cativa tineri si iunarul Magheru.4 Ibid., pp. 512-3, no. 301. El dildea ordine In acest sells; ibid.,

pp. 521-5. Cf. Iorga, Istoriu Ducnreslilor amanunte i dupä 1st.I3nc. a lui Papazoghl .

5 Anul 1848, I, pp. 513-4.6 Ibid., p. 514, no. 301.7 Ibid., pp. 556-7.

stir-

7/ 4, f -1/7 A7r / 11:4

Capii tineri ai micrii revolutionare bucure§tene din 1848.

.7"Nr p

rig

-

L

r(. ":, 1

. rr"

r

4

,1

Incercarea revolutionarA din 1848 155

boier Constantin Cantacuzino, candidat de Domn1, si In nu-mete fiilor liii, Ioan si Grigore, putilndu-si plati astiel vechisocoteli cu Bibescu2. Dimitrie Ghica se faaea a ri cu. nebunii,dar fratele sliu Grigore 11 instiinta de apropiata venire a Rusi-lor, si amandoi erau furiosi de abdicarea lui Bibescu 3. Dintredaseali, intàiu Florian Aaron va treoe entusiasmat 1a noulregim 4. Ca organ revolutionar, o nouN. foaie ouicia1, Pruncul_Roman al liii Rusetti, se va substitui Curierului lui Eliad,Inca absent.

La 13 25 Iunie Kotzebue deelara c, fatit de calcarea Re-gulamentului Organic, consulatul Rusiei Isi Inceteaza f one-tiunile. Duharnel va treoe Prutul In Basarabia, iar, a (loam zichiar, Bibescu deelara cit nu-1 ajuta puterile sa domine oastfel de situatie si, nevrând sat primejduiasc6 insthsi tam,se Intoarce In viata privata. Erl. pleca la Brasov cu pasaport

cocarda tricolora pe piept 5. Se forma atunci, cu arnbitiosuldar putin sigurul Mitropolit, un Gavern Provisoriit. Se ordona,in acelasi limp, arestarea ministrilor celor mai impopulari,Vellark, Iancu Manu si Mihail Cornescu 6.

Inca Inainte de aoest act decisiv, se cerea prin presa li-bera, daea nu altfel, ea si Moldovenii sa-si rästoarne tiranul 7.

Dar noul regim nu se putea organisa. Daca Ploestenii salutannoun era, la Giurgiu or5.51enii atacqu si 'armata, and Incerca sa-iimpiedece de a se artmca asupra fostilor ministri urgisiti 8. Dacase gasira prefecti de judet in stare sa asigure onlinea, graba celorusor ajunsi la o biruint.a, totusi asa de putin asiguratd, eraasa de mare, Meat se uita prolnisiunea de la Islaz a Consti-tutiei, co va fi, si se ehemase, la 15, lumea, ea In. Paristilde la 1790 in Champ de Mars, ea la Blaj

p. 573, no. 362.2 Ibid., pp. 523-4.3 Ibid., pp. 622-3.4 ibid.. p. 540 §i urm.5 Ibid., p 511, no. 319,

67 si urm.; N. Hodo§, 1.

Anul 1848, I, pp. 532-3 .

colonelul Cretulescu, care,al garzii nationale; ibidibid., pp. 612-3.

7 Anul 1848, I, pp. 547-88 Ibid., pp. 554-5.

p. 556. no. 331 ;

c., p. 61, no. xLli.51 oprire de a

cum am vdzut,P. 562, 110. 315 ,

p. 611, no. 381; VI, p.

veni la Bucuresli pentrufusese numit comandantEi puturA pleca. V. si

si

ji Climpia LibertAtii,

0. !bid,

156 Pregatirea Unirit Principatelor

In Crunpul bucurcstcan nurnit dupA fântAna mitropolitului Fi-laret, pentru ceia ce ministrul de Interne numia pranireaConstitutiei"1. Si Voinescu explica multimii cg. totusi Consti-tuanta se va aduna2...

Inte,rventia celor de la Islaz, acurn la Craiova, care seintitulase tabrtra renasterii Romeiniei" 5, schimbä, dupa câ-teva zile, situatia. Guvernul Provisoriu crl de-al doilea sealcAtui deci din Mitropolit Eliad, Stefan Golescu, Tell, unnegustor, Scurti, i, pentru cg. fleea parte din grupol ol-tean, Magheru. Ca secretari", dar nuinai cu glas delibrrativ,se afezau tineri cari pind atunci avuserci toatA situatia: Ro-setti, N. Balcescu, Alexandra Gh. Golescu si I. Braianu. Nico-lae Golescu rämânea la Interne, Eliad la Culte i Odobescula Räzboiu, dar Eliad impuse la Justitie pe Câmpineanu §iInlocui la Externe pc Bacescu cu Voinescu II 5. Acesta seadresa care consulul Pranciei, araandu-i Ca, dacä intervinRu§ii, cum acest Guvern nu are cu ce sä se apere, s'arpane, astfel, In primejdie Iusi existeinta Irnperiului Otoman,ba chiar si a Monarhiei austriece6! In lipsa de alte fortedeca a unei militii iiiclt blnuite, colonelul Scarlat Cretulescufusese Inshrcinat s6 organisne o gar,1-1. nationala7.

Cu toate apelurile care Turci, pe langa cari era acreditatoficial Ion Ghica, uimit de graba izbuenirii unei rniril,ri laa 'aril pregatire, In alte condilii, lucrase i c18, acestia nu a.-dean nician dispuns2. Tot asa de putin generalul Aupicko,cu toath prirnirea prdeteneasca a lui Ion Ghiea, complect nein-

1 Ibid., pp. 557-8. Se imparte traducerea .,Cuvintelor unui cre-dincios", de Lamennais; Ac. Rom., Crcsterea colecfiilor, 1915, XXVI,facsimile.

2 Ibid., pp. 590-1.3 Ibid., II, p. 80.4 Cf. miserabila lui Indreptatire ca a fost silit; ibid., V, p. 733urm.

5 Ibid., I, p. 565, na. 351.6 Ibid., p. 566.7 Ibid., p. 568, no. 356. Colonelul Vladoianu din Craiova vorbia

Inca la 14 26 Iunie de rebeli"; ibid., pp. 571-2. El Isi tinea In luringofiterii, Intre cari MacedonscU fiul celui de la 1821.

8 Ibid., II, p. 44.9 N. Hodos. 1. c., pp. 61-2.

in V. Amid 1S48, I, pp. 593-4, 667. Sosirea filoromfinului Ubicini,bun cunoscator al lucrurilor din Turcia; ibid., p. 539, no. 367. Cf.povestirea lui In Univers pilloresque, Provinces danubiennes. Ple-carca profesorului Théol; Anal 184.8, I, p. 598, no. 378.

tr

8i

Ineerearea revointionara din 1818 it7

format de ce era sa se intample si la Islaz si la Bacuresti t.

Se conta in zadar pc up. sprifin din Po Ionia, recomandatde Ion Ghica, 5 pc putinta unirii supt suzeranitatea tur-ceasca a Romfinilor din Austria 2.

interventie direatA catre Guvernul din Paris nu putusa aiba urmäri3. Consulii refusau sa Intro in 1egLiiri cu unastfel de guvern Numai Colqnhoun continua personal leg--Write cu Ion Ghica5. Kotzebue, asezal la Focsani, sfaluia pcMitropolit sa nu se Incerce intrebuintarea taranilor si a revo-lutionarilor unguri, ci sa se recherne Bibeseu ori sa se facao Cairmacamic conform eu prevederile Regulamentuhe.

In ce priveste situatia din launtru, taranii no. aratau nieiointelegere pentru marea veste ce li se daduse. Prin orase,ea la Braila, armata, ramasa legata de juramântul ei, refusacoearda, §i tobilua visaltor care era Dimitrie Golesen, un misticcare va ramftnea apoi in Belgia, oeupicuidu-se cu luerari

aträgea, ingrijorat, stentia asupra elementului straincare, cum am vazut, dovedise de cloud ori de ce este in stare 7.La Craiova, fratele Domnului, colonelul Bibescu, dupa ordi-nul altui frate, Iancu, trasese salve in. vânt, pentru ea apoisa. fie silit a se preda 8. La Pitesti lumea voia sa-si impuieea carmuitorii. Nu cu efitiv t profesori, la Bucuresti seimmise administrator pasnic.ul si acuma imbatrânitul FlorianAaron, se putea aseza o noua ordine de hicruri. Dintfunelejudete, ca Gorjul, nu venia nicio stire9.

Guvernul Provisoriu insusi Ii schimba, Indata infatisa-rea. La 16 28 Innie, iscaliau laolalta Neofit, Scurti, I. Brit-tianu, Rosetti si Alexandra Gh. Golescu1°. Peste o zi, Rosetti si

Ibid., p. 601 si urm.2 Ibid., pp. 645-6.3 Ibid., p. 678 i urm.4 Ibid., p. 597.5 Ibid., p. 655, no.6 Ibid., pp. 655-7.7 Ibid., p. 613, no.

Mélanges ale Scold8 Anal-1848, I, pp.

654-5; Rev. 1st., XV,689, no. 469. Pentru

9 Ibid., I, p. 631,10 Ibid., p. 635.

435. Cf. ibid., pp. 681-3.

388. V. articolul d-lui G. Maxitn-I3urdujanu, inRorane din Franla 1930 (cu scrisori inedile)640-1. Pentru BuzAti, ibid., p. 649, no. 425; pp.

p. 344 §i un. Pentru CalArasi, Anul 1848, I, p.Turnu-Magurele, ibid., II, pp. 102-4.no. 411.

0

reli-gioase,

i63 Preggarea tJntrii Prineipateloe

Bratiamt demisionau, cu 0 indreplatine vaga si nesineerit1.Indata insa sesiau. de la Craiova Eliad, Tell si Magheru2.Dar mai ales nu se luera dupg, prograrnul de radicale

reforme ce se anuntase. odata cu. stirea despre formarea non-lui Guvern se dgdeau instructii prin judete pentru lucrulla camp al tarfundui, atilt la ale sale, cat si la ale pro-prietartilui mosiei, de va fi elaeas", ea sa rill se piarda re-colta 3. Se cerurd irei zile de ingaduin(ii sgtenilor, carora Iise ierlase, dupa fagaduinla, blend de beilic, podvezde ladrumuri i ode sase zile de lucru", asteptlind lerminul andva Inceta claca i iobagia" si ei vor fi cu totii mosnenipe un petec de paina,nt, fara. plate. Ba vor fi chemaa laAdunarea cea nouli, unde-si vor putea aduce plangerile, insä,in spirilul conservator al lui Eliad, de altfel, i tineriierau oameni Mofii gonise de la Paris coniunismulsant asigurati c4 YrAjrnasii lor nu erau si nu sant boierii,ci pravilele cele rele greselile Domnilor". Nu iarta Dum-nezeu sä faceti voi pagube proprielarului i arendasilor." Sefagaduie.ste plata pentru aceasta muneg, patriotica 4.

Pe de alai parte, li se spuneq proprietarilor, pqrivit cuaoeiasi doetring. de solidaritate sociala: nimeni n'a putut aveaIn gaud a va rrtpi amintindu,-11 ce au lost stra-mosii lor la 1746, li se ce..,ea dear ca, prim hotarirea Cons-tituantei ce se va aduna sa declare pe Wan proprietor pemicd 'Articled de piimdnt trebuincioath pentru brana0 proclamatie deosebita era adresata catre mosneni 6.

Armata In continua sa ingrijorem pe aceia cari aveauasa de putine legaturr cu (lama. Vladoianu si Paznanschi 7veniau de la Mehedinti intro atitudine ciudat5,9, Sc ivi astfelideia de a se crea trupe neregulate de dorobanti si pan-duri"9, care s'ar uni cu garda nationalk supt conducerea

Ibid., p. 616, n-le uringtoare.2 Ibid., p. 659, no. 438.3 Ibid., p. 614, no. 389.4 Ibid., pp. 615-6.5 Ibid., pp. 619-20.11 Ibid., pp. 627-9.7 V. si ibid., II, p. 40.8 Ibid., I, pp. 033-4.u Ibid., II, p. 153 qi item

i

lui" 5.

eg

mosiile:

lnceivarea reitolutioaara din 1818 159

lui Maghern; creal ,,cApitan general" al celor d'intaiu si ins-pector general" al oelei de a dona 1, Tell fiind inaintat colonel 2

Ceia cc nu ImpiedecA alcittuirea, la 13..dutii", a unui corn-plot al mosierilor, eondusi de Lapati si do boierii Crc-tc,ni, PeZa Opran, ginerelc lui Solomon, dar tobasiUn prieten al tAranilor 33 pentru sehimbarea Guvernului. Elfu arestat un moment, cAnd se produ.se visite lor la Palat

conflictul poporului", condus de Tell, cu colonelii Solomon siOdobescu, ajutati si dc maiorul Lacusleanu 4, cari, cilutfind aprinde pe Tell si Magheru, fAcurAi si sc traga asupra multimii,un numär de morti si de raniti rzirmilind in strada 5. Dar, de siSolomon se retrAsese cu tunurile, militia se supuse.

Urmrt InmormAntarea solemn4 a mortilor, ca in Berlinul din

1 Ibid., I, p. 651, no. 428; pp. 661-2; II, p. 13, no. 185.2 Ibid., I, p. 687, no. 464. Inaintarea lui Plesoianu si Ladle, en

alti ofiteri; ibid., p. 688.3 Ibid., p. 700. Nu fArA legatur:i cu Câmpineanu; ibid., p. 702.4 V. notele lui In Rev. Funda(iilor Regale, 1930; lorga, Isl. Du-

cure#ilor.5 Anal InS, I, pp. 659-60, 661-5, 666-7, 668, no. 150; 674 si urm.

Comunicalia catre consuli; ibid., pp. 689-91 V. larga descriere din.,Gazetä", ibid., p. 700 si urm., i interogatoriile din vol. II, pp.87 i urm., 109 si urm. Odobescu da o intreaga istorie, amanun-tità, dar confusà, a miscarii. V. si ibid., p. 31 si urm. E evident caera o Intelegere Intre Odobeseu i Campineanu, cei iesiti din Gu-vern; ibid., p. 87 si urm. Asa bAnuia si A. G. Golescu; ibid., p.95. Odobescu se Ingrijeste insa a nu Mai fi areslat, ibid., VI, p. 8,no. 9. V. si articolul, de bogatA informatie din Popalul Suveran;ibid., II, p. 96 si urm. Solomon ceruse lui Odobescu Inca inainte devenirea de la Olt a lui Plesoianu arestarea lui Eliad, Tell si Ma-gheru; el Insusi socotia pe Boliac de om ran"; ibid., pp. 115-6.Arestarea era cerutd de delegatii proprietarilor. Ea nu parea unitAcu o dusmAnie fatA de Guvernul provisoriu Insui, ci determinatA de.neincrederea sefului otirii Inteo actiune militarA necunoscutA lui(v. mai ales, ibid., p. 117). Odobescu recunoaste apoi cd. el Insusia arestat pc Eliad si Tell; ibid., p. 118. Dar se retrage imediatdin complot, i atunci, In zApAceala obsteascA, Eliad anuntA .,po-porului" Intrarea In Guvern a colonelului si a lui CAmpineanu; ibid.,P. 119. Din parte-i, Solomon dAdea Wel vina pe Odobescu, supe-riorul sätt; ibid., p. 122 si urm. Neinsemnate declaratiile lui LAcus-teanu; ibid., p. 128 si urm. V. si ibid., p. 150 i urm.

de

ido Pregatirea Pi-inmate

prima:yard 1. Ministeriul de Razboiu trecu asupra luiacum general 2.

Se prevAzuse, de allfel, posibilitatea ca, din o nenorocireneprevazuta, vrAjmasii ar izbuti a rasturna Guvernul" 3. In-data, pe ca.nd sefii militari, arestati, isi asteptau judecala,Scurti, Lipscan preeaut, care iscaleste in limba francesa, aratacä afacerile lui ii ImpiedecI de a parlicipa la cãrrnuiret.Trebui O. se asigure din nou proprietarii ca pthia la adu-narea Constituantei nu se va lurt hotarirea iii. chestia ruralk 5.

In acest. moment., Laurian, insarcinat cu misiunea. la bie-tul IrnpäraL austriac, nevolaic i fugar, parasit mai de toti,visa de un congres general dintre toti Rornimii" 6. De altfel,profesorul ardelean, ca i colegul salt Vasile Maiorescu, segatia sa revie in tara 7.

Dar la 21 Iunie st. v. Basil erau, acum dincoace de Prut,la Stânca, locul macelului etcristilor in 1821 8. La 28 intrauIn Iasi 4.000 de soldati de infanterie, cu ceva Cazaci si obaterie 9, dar gcneralul Luders, designat ca sit alba comanda,era Inca In Basarabialo. Atunci, socotindu-se nmnai ca ,,prc-sident nominal al unui guverrl care nu are deal vremea dea face rau", Neofit cern acestor liberatori sit se grabeasca, pen-trnt ca lucrurile sit revie in ordinen. In acest timp revolutio-narii, cari fAceau pe lunecosul Mitropolit sa iscaleasca o noua

1 Ibid., I, p. 677. Adoptarea fiilor celor cazuti, pensii sotiilor; ibid.,p. 686, no. 464. Discursul lui Eliad, ibid., pp. 695-7. Al lui Cre-teanu, care scotea ziarul Poporul Suveran; ibid., p. 698 i urm.

2 Ibid., p. 687, no. 466.8 Ibid., p. 660, no. 439.4 Ibid., p. 663, n-le 443-4.5 Ibid., p. 673, no. 454. Nou Indernn spre 1inite &Aire stiteni;

ibid., II, p. 17.6 Ibid., I, p. 695, no. 472. Se vorbia in Apus de posibilitatea ase-

zarii vre unuia din fiii Tarului, Constantin sau Mihai, ca .,rege"dac, care ar fi avut, pe langA ambele Principate, ai Basarabia siprovinciile de

7 Ibid., p.8 Ibid., p.9 Ibid., pp."Ibid., p.n Ibid., pp.

supt Austria, ba Inca si Serbia; ibid., II, p. 24, no. 501.16, no. 489.23, no. 500.149-50, no. 595.

150, no. 596,42-3.

tJnrit

tnecrcarea revolutionara din 1818

Indreptatire a revolutiei 1, ceedeau ea se pot adresa Taruluica s arate, fara nimic din formele obisnuite fata de

dansul, proleetorul", cIt misearoa s'a facut in. cea mai de0-viirsitil ordine, potrivit cu. vechiul drept d autonomic al tarii,recunoscut solemn prin tralate, ca. este in curs' o reforma cucaracter legal si ca, prin ca s'a indeplinit, sa aduee ceamai mica vatknare drepturilor oricareia Puteri"2. Era vorbade o depulatie care sa (Inca m2morint, In ac ela;i limp ctladKotzebue, care ramasese tot la Focsani, asteptiind evenimen-tele, se adresa public c4tre Mitropolit pentru a-i cere concursulin restabilirea vechii ordini de lucruri"3. El anunta inainta-rea, de fapt oprita, pentru moment, din causa negocierilor euPuterea suzerand, a trupelor rusesti, caire granita Orli inrevolutie 4. Si, intors de la Focsani, uncle marsese iii misiuneoficiala, Nicolae Meescu aducea stirea, menita sa arunce tut-burarea In sufletele asa de putin sigure de sine cu

eroic liberala a actinnii lor, ea nu numai Rush voraparea ca potolitori, dar va fi, In local viSiLei, In. care sepuneau asa de mari sperante, a lui Talaat, o interventie

turceasca 5.

Pentru a opri invasia ruseasca, revolutionarii se gfindiratrimete ministrul de Interne la Constanlinopol, cu.

shine pe lAnga ambasadorii Austrici, Angliei si Prusiei 6: eravorba de a se face recunoscuta, araea Constilutie" de carese vorbia necontenit, cu toate ca n11 se adunase Consti-tuanta, despre care se credea ea va fi compusa, din o sulade boieri, tot atalia tarani, cdte patruzeci de negustori i debreslasi, adaugindu-se douazeci de intelectuali 7. Dar Ion GhicaInsrtiinta cIt trimesul, sau cei doi trimesi, vor desaproba re-volutia i vor cere ca o deputatie de dou.azeci sIt vie laConstantinopol pentru a cere cloar unele reforme 8.

1 Ibid., pp. 66-8.2 Ibid., pp. 58-9.3 Ibid., pp. 64-5.4 Ibid.5 Ibid., p. 65, no. 544; pp. 92-4. V. i erisoarea 'ui BAlcescu.

publicatà de mine In Revista Nowt III.6 Anul 1848, II, pp, 81-2. V. i ibid., p. 83, no. 558.7 Ibid., p. 77.a Ibid., p. 100.

I I

161

sell

toataInflatisarea

mi-Mara

o mi-a-si

Pregatirea Uniii.i Orincipatefor

In oe privcste atitudinea Pulerilor liberate rata de o mis-care ce se adaugia la greutatile lor, raspunsul lui Palmer,Mon era phn de Intelegere pentra cc acme poporul valati",pe care Anglia e gata ajute cu tot oe ar pntea sa con-tribuie la prosperitatea lui", dar nicio mediatic nit s'ar in-cerca fari invoirca Portii, de care atarna tara 1.

Se slia la incepatul hti lunc st. n. Ci, misimica liii Taprimul comisar otoman, fiind considerata ca ajutrA. la sfarsitulci, un nou (times, Soliman-Pasa, va voni la Bucuresti in cer-cetare 2 Sc incerca totusi o adresa, nu vechile arzuri!, ea-Ire Sultan, intitulat Sire", in. care se manifesta fericirea de afi tributari, tributul fiind socotit ca o datorie de recunw-tintä pentru binefacerile ce primim de la grija-ti parinteasca",

cererea de sprijin era 'kilt', pestle holarul dintre celedoua taxi, din partea a patra milioabe de bre,c liberc 3.

Dar primejdia cea mare era Insa In starea de spirit a guver-nantiler Insii. Alexandra Golcscu o spunea limpede, destai-nuindu-se lui Billeescu: Unireo In slim]. GuvernulUi provi-soriu este mai mult de necesitate deck In natura caraoterului:prepusul pretulindeni, iar increderea nicairi"4. Indata oe seafla cu siguranta ea irupele Tarului se aflii in Moldova, setua botarirea de a parasi fara resistenta Bucurestii, rctril-gandu-se la muffle. Magberu anuntase in zadar din balconulPalatului ca Guvernul ramane. Indata disc faceau cunoscutaplecarea, la vreme de noapte, supt escorta5. Se instiinta lu-men ca se va execula ce se vestise, de altfel, in proclamatia dela Islaz: nicio Incercare de resistenta armata 6. Daca nàvàlitoriitree peste cruce i Evanghelie", Dumnezeu va apara, caIn trecut, tara7. Totusi s'a cerut ajutorul unor anume Pu-ten, si trupelor trimese de ele li se va putea alipiIn mUnte, si ce s'ar putea strange ca element militar romd-

1 Ibid., p. 91, no. 568.2 Ibid., p. 92, no. 569. Apelul hti I. BrAtianu §i Rosati cdtre

Edgar Quinet; ibid., p. 131 §i urm.3 Ibid., pp. 116-7.4 Ibid., pp. 95-6.5 Ibid., p. 167, no. 610; pp. 180-1.6 Ibid., pp. 171-2.I Ibid., pp. 173-1.

iti

s.1-I

ncercarea Iwo! u (ion ara din 1818

nese. lar Neofit dddea, din parte-i, bana vestire" c., dupN.fuga rebelistilor", Puterea suzerand si cea protectoare isitrimet ostile, ca izbavitoare"1.

Era Insdsi ziva In care se afla de apropiata convocarc aConstituantei 2. Ca loctiitori domnesti, Caimacami, pesle oefusese la mijloc, se asezase Banal Teodor Vacareseu si er-cetatoral de odinioara al trecutulai Rom finilor, Manolaebi B a-lreanu 3, cand Kotzebue Insarcina, cu de la sine putere,en aceleasi atributii pc Banal Iordaehi Filipescu4. Mitropo-Titul Instiinta pie consuli si pe Talaat. Cei doi coloneli datiIn judecatd i condarnnati erau insarrinati de ditns-ul cu pazaordinii 5.

Dar, idea de a doua zi, Guvernul fiirI prestigiu care fu-gise 3, se declara reinfiintat dupt vointa poporului"7. Si ne-vrednicul Mitropolit retrata, adattgindu-si pc Campineana,tot ceia cc declarase In proclamatia sa, Caimacamia improvi-satä disparrind astfel fdra urma8. Reprimiti, cei doi coloneliadängiau la caracterul tragi-comic al unui spectacol fdrareche In istoria lumii 9. Ceia ce nu impiedeca pie adversarul lor,

sa facd stiat din parte-i cii,, numit dc popor, demnitaleapermite sa-si paraseasca 1oci 10, si cei doi autori ai incer-

carii contra-revolutionare trebuirä, In faIa rn u1imii atatrate,sa piece. Se pretexta, pentru a da cxplicatia acestui nc maipomenit imbroglios, rechemapea, care nu Futea scl insemneun sprifin militar, ca acela de care era nevoio , din partea

1 Ibid., pp. 174-5.2 urmator.3 Ibid., p. 175, no. 691.4 Ibid., p. 232, no. 665. Consulul Franciei adauge la ';aima.-amii

lui Neofit i pe Herescu ; ibid., p. 250, no. 689.5 Ibid., p. 177, no. 623. Pentru anarhia din provincie, ibid., pp.

252-5. Masurile reactionare In Bucuresti; ibid., pp. 324-5. Impo-trivirea lui I. Brdtianu; ibid.

6 Eliad pretinde cA Odohescu ar fi refusat ,.sä concentreze osti-rea" contra Rusilor, pe earl i-a servit, nevroind, In acelasi limp, sädemisioneze; Scrisori din exii, p. 540.

7 Anul 1848) II, pp. 181-5.8 Ibid., pp. 185-6.9 Ibid., pp. 189-90. Se ceruse i plecarea lui Magheru; ibid., pp.

234-5." Ibid., p. 242, no. 681.

16,1

PC

p:i-

Tell,nu-i

N-I

I

164 riregiltirea Principatelor

locuitorilor en negustorii in. fruntet, cari ataeaset'apalalul metropolitan 2.

In noua alcatuire impttsa. de Imprejuritri, supt presideintia,acum In adevar pur nominalli, a lui Neofit, erau Campinetmu,Constantin Cretuleseu, negustorul Nicolac Mincu i I. Bra-Hann 3.

Kotbebue, Intrand toll4i in. raport cu un Guvern nereeu-noscut, ceruse Mitropolitului, dar acestUia singur, ica ma-suri pentru aprovisionarea armatei rusesti, si el fa indreptatspre Talaat, pe care chestia 11 poate privi 4, i se eredea carambasadorii Puterilor ap usen au smuts Turcilor rccunoas-terea Constitutiei, doar fa.ra garda nationa1:5.5.

Asigurati acum din partea Puterilor opuse itiainUrii ruseslica ostile Tarului nu vor patrundc pe teritoriul revolutionar,membrii guvernului restabilit parura a InGepe alunci, princomisari trimesi prin judete, intre cari Ardeleni, ca loan Pus-cariu, o oarecare opera de consolidare. Dar Talaat, care nuconsimti a vorbi singur, ii comunica prin clragomanul sauarmean ea dubla ocupatie rni1itar e in lyregatire, nicio pro-testare neputând s'o opreasca 6. Turcii i debarcasera la Galati.

In tot acest timp nu se ailase nicio basci iii Iduntru sazz fnafard pentru noua stare de lucruri. pranii nu lucrau pealocuri, provocilnd necontcnite indemouri, foarte conservatoare,ale Guvcrnului, dar, in nesiguranta generala mi so pumachestia lor, ea fiind arMinata pentru o Conslituanta pc care

1 Ibid., p. 234, no. 688.2 Ibid., p. 243, no. 682.3 Ibid., p. 307, no. 739. Ncol'i I. continua corespondenta lui anti-

revolutionara cu consulul rus; ibid., pp. 335-6. Era desperat deplecarea Rusilor din Ia§i; ibid., pp. 382-4. Legal urile de afaceri cuTurcii de peste Dunare ; ibid., pp. 317-8, n'au nicio important:Ipolilica. Raporluri in [re Balcescu, tot In Guvern, si d-rul Mandl,agentul frances ; ibid., pp. 320-2.

I Ibid., p. 322, no. 746; corespondenta din Bucuresti a GazeteiTransilvaniei, 6 Iulie st. v.; pp. 328-9, alta catre Allgemeine Zeitung,aceiasi data. Consulul frances nu da crezare; ibid., p. 349, no. 771.Rectificari atre Gazetà ale lui Voinescu II; ibid., pp. 330-2.

6 Ibid., P. 241 i urm.6 Ibid., pp. 311-6.

bniril

Capita lei,

N 1

Interearea revolutionarA din 1818 165

nimeni nu se, gandise s'o convoace, Guvernul provisoriupdrand cd '1 se substituie 1.

De fapt se petrecuse o singurd schimbare, si ea era foarteimportantd, Ingdduind lucrul real, care, pdua atunei, afar-A deserioasele cercetgri ale lui Constantin Filipescu, format laParis, fusese cu totul pArdsit. Talaat anunta cd, fiind liniste,se vor retrage trupele turoesti, iar ale Tarului, supt presiunilece se ficuserd, consulatul Austriei si al Franciei nu maifunctionau la Iai, au revenit pe linia Prutului 2 Kotze-bue, asezat acum la GalaLi, scria lui Bibecu c MaiestateaSa lasd. Portii sarcina de a rcstabili ordinea In Muntenia 3".Primejdia interventiei militore stri..rine era a.stfel pentru obucata de i reale fnlalturatd. Se asteptau cu incralere Talaat

Soliman 4, gdtindu-se arcul de triumf si represintatia fes-tivd.8: Inainte de sfarsitul lui Julie Solirnan era la Ruseiuc 6

primia pe Voinescu, dar Meal esarfd si ca simplu particular.Atunci se chemä o cornisiune mixbd de (Irani qi de pro-

prietari pentru a stabili noul echilibru economic si social7.pe l(ingd accasta, la 12 24 Julie, Guvernul anunta Cons-

tituanta8.Dar Soliman vorbia In sfarsit, cu toat g. schimbarea minis-

t.erial din Gonstantinopol, care, inlAturand pe Riraat de laconducerea afacerilor, restabilla p Restid si All. El proclama,polrivit cu principiile tanzirnatului, rä Valahia e parte in-tegrantd. a Imperiului Otoman", c Valahii", nerecunosatoripentru binefaceri, si-au permis acuma In urm,6 sd comitdiacte 'legate, care au fost foarte rhu vilzute de SublimaPoartd"; ele ar fi datorite unui oarecare nurniir de indi-vizi cari-si dau numele de Valahi" (alusie la titlul general

1 Ibid., pp. 315-6.2 Ibid., p. 344.3 Ibid., pp. 348-9. In aceasta Mihai Sturdza vedea o pedeapsa;

ibid., p. 479.4 Ibid., pp. 3132-4. D. Golescu din Braila era acum la Gala(i, In

legatura cu dansul; ibid., p. 381, no. 890. Cf. Maxim-Burdujann, 0. c.,p. 52 si urm.

5 Ann! 1848, II. p. 494. no. 880.6 Ibid., pp. 516-7. Primul contact al lui Voinescu cu clausal; pp.

575-7; p. 585, no. 970.7 Ibid., pp. 359-60. Noi asigurAri proprietarilor; ibid., pp. 40843.8 Ibi I., p. 435, no. 811; pp. 19.) i urin, 599 si urm,

si

166 Pregatirea Principatelor

de: Romani). Conditii inadmisibile" sant punctele procla-matiei de la Islaz. Indivizii" ,,au. avut Indralneala de a creao noua administratie ilegala supt numlele de Guvern Pro-visoriu", In locul celui legal, numit de Sultan. E o inovatiecare caled drepturile acestuia i un izvor de neoranduiell. in-terne". Nu s'a asteptat nici resultatul misiunii lui Talaat. Vatrebui deci O. se revue la ordine, frira care se va trere lamijloace de represiune. Un Cairnacam se va aseza, cane vadesfiinta tot ce s'a hotarit abusiv. Numai dupa aceia se vaputea Incepe oeroetarea in tiniste a allusurifor" si luareaIn consideratie a Indreptarilor. atunci, o fortä arinata"-ista la dispositie, si el e gata a s° folosi de dansal. Se as-teapta in scris prealabilul ar:t. de supunere" intreaga si de-savarsitä.

Si, din partea ruseascia,, se facea cunosicut Cabinetelor caTarul Intelege a nu interveni unde sant 'taxi de sine stata-toare, oricare ar fi regimul( ce 0.-ar fi dat, dar alteeva estecand e vorba de pure i simple provincii, formand parte inte-granta dintr'un Imperin, tributare ale Suveranului acestui Im-periu, guvernate vremelnic de printi a caror alegere trebuiesanctionata si care, In CR privcste Rusia, n'au politiceste ofiinta cleat In virtutea tratatelor Incheiate Intre Poarta Oto-nian i noi, tratate care de Insele nu au nimic comun cutotalitatea transactiilor pe basa carora e ase4tt dreptul pu-blic al Europei". S'a caleat, prin revolta", dreptul de pro-iodic al Rusiei, ca i daLoriile fata de Poarta, i s'a facut apella alte Puteri". Sprijinindu-se pc o neingaduita suveranitatca poporului", se urmiWefte, de fapt, Ple a basii istoricia caren'a exiskit niciodatal", crearea unui regat daco-rom&n", in-dependent, cuprin:dnd si Bucovina, Ardealul, Basarabia, in-vocandu-se dreptul unei prolinse nu(ionalit-iti, a Orli ori-gine se pierde 1/z noaptea timpurilor". Se va ajunge astfelca si Bulgaria, RumeliaJoale rasele de lirnb a. deosebitädin care se compune Imperiul Otoman.", sa ceara o situatieanaloga. Acesti nebuni, al diror idei de Guvern nu sant&cat un plagiat Impruanutat propagandei democratice i so-cialiste", nu sant, die altfel, adevaratul popor valah", care,

1 Ibid., pp. 606-8.

Unirit

PAO.

Incercarea revolutionard din 1818 167

deci, existä. Un Stat anarhie i prea slab ca s4 se poatamentinea prin proprille sale forte", cautfindu-1 n nol leg-A-tari cu strilinalatea, ameninta s15pilnirca ruseasce in Basa-rabia i legitimeaza interventia", care se anunta astfel. Seva Intra deci din nou In Moldova, In. deplin,a Intelegere cuGuvernul Sultanului, si nu se va iesi de acolo decât IndaLce buna randuialä se va fi restabilit1.

In acest timp Alexandra Gh. Golescu, desgustat de Unguriirevolutionari pc cari contase Intah, se gismdia sa Inroleze Ar-deleni i astepta sprijin de la oei 10.000 de ostasi gata ailui Murgu, cari vor Intra In Oltenia In.data ce Basil vor fitrecut Prutul, cu tunuri i vr'o trei mii calareti armati en

pusti si pisloale"2, i, Magheru, acurna si el general,credea ca poate ridica in picioare vechea patrie mica a luiTudor 3. Iar la Bucuresti trIsnitoarea declaratie a bunuluiarhanghel Soliman era doer obiectul unei protetstari roma-nicate si consulabelor, do o potrivia de nepulincioase fala deamenintatoarea trecere armata a comiseralui caruia i se refu-sase klemiterea Gavernului si aclul de supunere", absolute

neconditionata, a tarii. Ce valoare practica pufea sa albaamintirea vechilor privilegii pe care noul regim Lure le placacrede intaturate prin noile base impuse de Ruqia i primiterecimosogor de clasa dorninaata a boierimii4! Inteo adu-nare In Câmpul Libertatii poporul" era pus sa declare ca,daca nu se recunoate Constitutia, legaturile cu Imperial Oto-man sânt rupte si orice s'ar hothri de straini nu poate saalba nicio valoare legala, iar Romfinii cari ar lucra in acestsens sânt pusi In afara din lege 5.

Se cerea desperat imposibila intervenfie francesd6. Pen-tru ca aseinenea nuindre hotdriri sd aibri un inteles, trebuiasau o armaid gata sd lupte sa't devotamentul absolut i ge-neral al unei intregi na(ii con.Wente, holdrild sd se sacrifice.

una I alta lipsiau. Nicokie Bdlcescu, credincios

1 Ibid., p. 609 §i urm.2 Ibid., pp. 338 §i urm., 611 §i3 Ibid., p. 622, no. 995.4 Ibid., pp. 640-1.5 Ibid., pp. 642-3.6 Ibid., p. 650.

sulite,

Sing,

um,

(58 PregMirca Uniril Principatelor

conuingerilor sale, propuse resislen(a armaid, §i Rand lacavil 1

DeccamdatA s^cretarul crestin al lui Soliman venia pentravorbi Mitropolitului, i ace&ta silit a primi ea tovanAlspc Eliad, intorclindu-se apoi cu asigurAri zil,darnIce, In

slam a insela o lulu^ adAnc IngrijoratA (20 Lille st. v.) 2Scrisoarea lui Soliman fu cetia, cu explicatia cA nu maiOut boieri", Inaintea a saizeci de fruntasi din aoesti ci-deuani

o sua de burghesi". Secretarul, Anion Tinghiroglu, pri-ma cu steaguri i mUsfie,A, fu fclarbe aplaudat de mlultimea pccare o conducca marelc agitator 03 se dovediSe a fi Batianu,clind cu un gest de ipocrita mttrinimie orientall sAruta celetrei colori ale revolutiei 3. I3A1oescu si Tell aparurA singuri Inbalcon pentru a pirticipa la naiva bucurie genera11. Nicio-datir, spune un informator, nu fu asa vesel poporul caacuma4." Era vorba ca zilnic deputatii O. se presinte comi-sarului pentru a-I Incredinla d sentimentele cu care eraIncunjuratA revolutia 5. i se instiinta lumea ca Turcul selasa eonvins 6.

Totusi Guvernul provisoriu demisionA la 23 Ellie 7. Prinsecretarul sau, Soliman punea aeurna un terrnin8. DouAzecide mii" (sic) de iscalituri mAiturisiau InsA Sultanului si ere-dinta fatA de revolutia i devotamentful fatl de tronul im-perial din partea credirteiosilor vasali, prosternati umil Iapoarelc acesluia" 9.

Se ajunse, atunci, la o transactie.Acelasi Guvern, el, NAConstitufla de baai, fu. rocunoseirt ca locotcnentA dorn-neascil", deci o Cdirn4cdznie, cii nghijirea ideii republicane, ca

a snueranitei(ii pop Irului. Erau, cu mici schimbAri, aceiasi

1 Ibid.2 Ibid.. pp. 651-2.3 Ibid., pp. 673-1. Cf. ibid., pp. 675-6.4 Ibid., p. 653.5 Ibid., P. 654, no. 1022.6 Ibid., pp. 655-6. Scrisoarea secretarului entre Neofit; ibid.,

662-3. Cf. ibid., p. 672, no. 1011.7 Ibid., pp. 670-1.8 Ibid., p. 689. no. 1053.9 Ibid . pp. 691 7, 093 70 ).

PP.

fusi

0

a

:9 a

Incercarea revolu(ionarn din 1848 169

oameni: Neofit, Eliad, 5tefan Golescu, Tell, care cerea lui Ma-gheru fac g. o oaste de cavalerie puting. infanterie

Mincu, i natia increeitoare putea crede cl estiacelasi regiin 2.De si Soliman prhuia, In nu.mele, nu al boierilor, ci al po-

porului Intreg, o istorie compleotd a cellar patruzeci de zile"-3si anta sä i se argte cii nu existg. acea Coulstitutie de care totusise vorbise In fiecare moment, cerauda-se reeunoasterea ei,ci numai unele principii" prernereitoare, el rgspunse cii,a cerut un singlur Caimaeam, c ntu poate primi o simplgschimbare de nume" i ed. ar pulea aclmite doar o Clitimg,-crunie de trei, alesi dintre rninistrii actuali", pe cari, Inaceasta calitate, Ii admitca4. Se instalarg astfel numai NicolaeGolescu, Eliad si Tell. Dar, pe cand Dimitrie Ghica manifestapublic, printeo serisoare cItre ziare, cg. el e pentru un pro-gres Meet i socotit5, radicalii, tiitiiturati de hi guuernare,inuinuiou pe cei §sas Ca 2U triiklat causa poporului" 6. Seinvoca exemplul ostilor lui Mihai Viteazul, apArute In fainAdrianopolului, eroismul Ieinilor care goniser4, nu stim cand,o caste cu cobilitile lor i Indemnul lui Boliac de a scoatieIn lupt g. uumai trei sute de sate, pe care el le va intovdrt* 7.Pruncul Roman" era pentru rcsisten4 fie si contra arma-tei turoesti, a aril. presentil o considera ca un atentat 8. Ro-setti vorbia chiar de posibiliiatea cc ar fi lost de a da InjudecaLI pe cari au prtrasil Conslilutia 9, si Ma.(rieru, N.Bglcescu, cilruia i se incredintg propaganda [win Invrifeitorulsatelor10, scriau in acelasi sens 11.

1 Ibid., III, p. 11.2 Ibid., II, pp. 704-5.3 Ibid., p. 711 si urm.4 Ibid., III, pp'. 12-3.5 Ibid., pp. 13-7. Cf. ibid., pp. 202-3.6 Ibid., pp. 38-9.7 Ibid.. pp. 38-42. V. rolul cc s'a alribuit unci d-ne Ipätescu; hey.

1st., I, pp. 26-31.8 Anul 1848, III, pp. 50-1, 06 7. Ministrul dc Externe al aceslui

nou Guvern scrie, in ce privestc tributul, aceluia al Sultanului; ibid.,pp. 57-8.

9 Ibid., pp. 70-1. Cf. si Rev. 1st., II, pp. 181 6.lo Anul 1848, III, pp. 159 60. Florian Aaron era Mines prefect la

DoIj, ibid., p. 200.11 Ibid., p. 227.

iinultA"1,

cci

sr/-i

sl

176 PregAtirea Unirii Principatelor

Era vorba acum de o misiune, a lui Dimitrie Bratiann si Ni-colae Cretulescu, la Constantinopol 1, eu Ubicini, in limp ce, deo-eamdata,Nicolae Golescu, primit peste Dunare in bubitit de tu-nuri, negocia en Soliman pentru anume schimbari in nonl statutnational, introducandu-se si un comisar permanent al Portii laBueuresti 2; secretarul hil Soliman, care indrepta o proclarnatiecatre tara mergea Oita acolo, !neat oferia ajutorul soldatilorturci contra reactionarilor"4. Billceseu se punea sii redacleze oexpunere a baselor istorice pentra relatiile tarii cu ImperiulOloman5, si Sultanului i se scria caumbrei lui Dunmezeu pepamlint", aratând ee oligarhic e regimUl care se credea pentrutotdeauna desfiintat i ce rea era supt el situatia taranului,adaugindu-se, f rod post si fari folos, Invinuirile cele mai grelecontra administratiei lui Bibescu, care nu era acum macar oprimejdie pentru viitor 6 Aceasta pe and Eliad transmitea su-zeranului un proiect de Constitutie, cu Domn si Adunare aleasade stiutorii de carte, care era in sensul ideologiei lui perma-nente si al proclamatiei de la Islaz 7. Cum se crAlea cii lucru.-rile se indreapLii spre numirea ea Dornn a lui Nicolae GolescuEliad avu prilej sut strige la intillittirea cu Pasa: SI traiascaSultanul Abdul-Megid" 9, §i o Intreaga lume, si de copii, ie§iInaintea oaspetelui care 9e credea ca aduce cu el sigurania,arunandu-i-se de la feresti flori i ghirlande de grAu10. Spi-ritul lui Resid si Aali Ii Meuse pe acesta amabil, dar el cauliisa se adreseze numai Mitropolitului

De sigur nu pentrn aceasta se faeuse o revolutie.

1 Ibid., p. 76, no. 1177; pp 92-3, 94-5, 186, no. 1258.2 Ibid., p. 91. Se cerea Soliman amnistia; ibid., pp. 114-5.3 Ibid.. pp. 220-1.4- Ibid., p. 167, no. 1247.5 Ibid., p. 175 si urn.6 Ibid., pp. 217-9.t Ibid., pp. 186-92. Felicihiri ale lui Colquhoun pentru situatia

cftsligatil; ibid., pp. 199-200; pp. 223-4, n-le 1290-1.8 Ibid., p. 217, no. 1319. Boierii conservatori alre Soliman;

ibid., pp. 368-70.9 Ibid., p. 282, no. 1351; p. 311 si urm.10 Ibid., pp. 290-1.11 Ibid., p. 316, no. 1381. Cuviinlarea liii, Indemnând la frAtie;

ibid., Pp. 318 9. Baspunsul AdunNrii improvisate; ibid., pp. 319-20.

de 1t

Incercarea revolu(ionarii din 1818 171

Deocamdatä se pulu ineepe laerul la Comisia ProprietAtii,supt presidentia lui Alecu Rarovitä, avand ea secretar pe Mol-doveanul Ioan Ionescu, un cIlduros prieten al Mraniler, ea-pabil de a da o directie reed. prarlicri, desbaterilor care ur-mau sa se desfristure In cea d'intrdu jumrdate a lui August,inteun 1arg plain, ca 5i cum Locotenenta Domneasai ar fifost cu totul sigurN. de viitorl. Eliad insusi vorbi, dapit no-setti, care, intors In administratie, era arum directorul Minis-teriului de Interne: acesta aduse inaintea proprietarilor jerl-fele lac a facut In Ungaria clasa care corespunde tarmdlorde aici 2.

De la inceput se Meu loe unui satean si unui preot Incomisiunea de validare 3. Preolul Neagu si mosneanul RadaCeausescu stateau, astfel, in fata unui Lens, unui Lahovari.Se vazu Indata cit partea cea mai vie era a color cari su-feriserti 5i cari voiau rilsrumpere cinstit persoana sidrepturile la pruntint. Se vorbi fatis, cu un frurnos ruraj,care arrita cat de Mall clasa obijduitit avea constiinta eit aei este mai ales tara, despre valoarea muncii, rare vine dinsingurele lor brate, despre hlcoinia In a cumpira pqmanta unei clase care se bucura Kum de libert.atea deplina ac.omertului, despre aurul ;1 argintul" ce se adunaOamenii siint gata sit dea mosierilor o 5i atilt.Ei vor ilmfmea, dupit adev4ata dreptate i fritie, numailuerritorii liberi ai pamilnlulai": el ne-a fitut, i toatts eliteavem, de la el este; Doi slintem ai lui si el este flic6torAlnostru". Nici mkar ap5.rthori ai Orli n'ar ti fost boicrii,ei singuri. Dar noi bare mule vom fi fost? Nu vom fi lostera durnineata? Ba mi se pare si alta: ()are de &Ind

luat cu sabia, cu sabia ea s,it nu cake pkiorstraln pe diinsul?". De altfel, taranii, spunea tot acest preolNeagu, de o asa de miserrtoare eloeventl fireascii, nu 1.nsNisi fitrit uncle cuvinte inveninale", sant gata a munri, dar pebani, aeolo uncle si pmuit atInci s'a chelluit munea lor

Plângerile tintiau mai mull exploalarea f1tra patintd de

1 Ibid., pp 213-2 Ibid., pp. 293-4.

3 Ibid., p. 321 i urm.4 Ibid., pp. 323-5.

sa-si

in lazi.

Melt1-ai

172 Preglitirea Mild! Principatelor

apel, munca fara rasp14tA, sila, infierata de Boliacl.. E vorba.Inainte de toate, de aceste salbatece impliniri, de arendasii,cu gonacii". lor, de prinderea i Inchiderea prin. beciuricosare pe vreme de iarna, f Ara nieiun foc..., aruncand

apa pe noi, ca sii degerim nesoeotind ca sant i aceiaomenire i zidirea lui Damnezeu"2. Sa se Invie oaia cearnâncatA. de vulturi si de lei si de ursi-3. Sa ni dea unpetec de Pamant" rasuna In sala discuLiilor 4. $i se auzistrigatul bucuros: SA traiased Dumnezeu pe cei ce au ju-rat pe Sfanta Gonstitutie"5. Incolo, se oferia rasplatirea inbani 6 observand zit toat4 boglitia ttirii vine de la brateletaranesti, izvor de afur si de argint"7. Dar, cand Ioneseucauta sa fixeze c6 e vorba de zece pogoane dc om si dedijma din cinci una, se ivira. protestari 8.

0 parte dintre prolprietari se tinura insa in reserva: sase observe legile care sant, panA ce Constitutia, singura indrept, ar vota allele! In unele judete, ca In Valeea, clasastiipanitoare nici nu voise sa-Si aleaga reprasintaintul 9. Lensstäruia In parerca, combatuta cia Baloescu, cii Negru-Voda"impartise boierikr situ locari pustii". Iar Lahovari nu slateape gandari sit afirme ca ping. la Nioolae Mavrocordat-reforma memcrabila a acestui Domn taranii, de la Mircea-Voda", au lost chiar robi 1t. Si, in schimb, wins de o misticapornire, un mic proprietar din Ialomita striga: Si eu v'amrobit, fratilor, v'am batut, v'am desbrkat! De treizeci i asede ani de and mi1 blesteinati. tert4i-nili, va rog, fratilor

1 Ibid., pp. 344, 364-5 si urm.2 Ibid., p. 392.3 Ibid., p. 515.4 Ibid., p. 392.

Ibid. V. si C. D. Aricescu, Chestiunea desbiituldde proprietari si plugari la 1848. Bucuresti 1862.

6 Anul 1848, III, p. 137 si uriu.7 Ibid., p. 494.8 Ibid., pp. 495-6. Si plata pelltru Wiscutul vitclor.9 Ibid., p. 342.

" Ibid., pp. 343-4.11 Ibi(1., 1). 396.

proprietdtii,

si

si

f ncercarea revolutionara din Is is

siiteni! Luali-va inapoi ccia cc v'am rapit! va daupadicica de piimanl!".

lonescu puse limpede chestia drepturilor muncii, care fiindcalcate prin Regulamentul Organic, acesta se si InIrdura pen-Lru a asemenca nedreptate. Dar nicio palmit de Oinant sa nuse dea fArA plata, pentru a nu crea o altà categoric de saraci".Dar si un Lens reeunostea indoita sfintenite: si a proprietatii,ca si a muncii, pe cand Lahovari se plangea de posibili-tatea exproprierii, lucru, poeiu zioe, nepomenit in istorianeamurilor civilisale 2".

Din nenorocire conduenorul moldovean rat putu sa deiesi linia Infaptuiril reformelor necesare. El avea increderea cIrevolutia va dura va produce efectele, dar era lAsat sin-gur, Ora nicio Indrumare, pe propria sa rdspundere. l'eniruaceastd hofdritoare chestiune Gitternul nici ni exista. Ceia ceinsemna ca, in lipsa de orice basa, noul regim avand a fi sla-bilit cu Constantinopolul i nimic nefiind previind, necum pre-

pentru nicio categoric, rImanea numai forfotirea untilentusiasm ieften pentru formule i cocarde, fitrit macar, pen-lru multimile la care se fAcea nccontenit apel, dandu-li-sovesnic tot acelasi lucru, sa fie devotamentul fata de un omin adevAr capabil sa stapaneascA vremile.

De fapt, revolutia era moarta de clind Ingenunchiase ina-inftea omului trimes de umbra lui Dumnezeu pc plimAnl".Plutia numai nesigura o ilusie, pe care oca d'intaiu suflarebrutalA ajungea s'o sufle In neant3.

Astfel, pie cand, de multe ori cu uimitor de frunioaseizbucniri dc dm-ere din partea celor aphati, se trecea dola voturi prin ridicarea In picioare la discutii asUpta dij-mei, pe cand se perindau Inaintea liii Soliman delegatittni,si de tarani, pentru a se aduce Sultanului o Inchinare cumnu mai avuse nici9dak Ora atunci vre-un stapAnitor al

1 Ibid., P. 391. El adaugia insa: iertati-tni numaivenitul 1"; p. 398. $i cauta sa fixeze cat da de fapt;Ullimele discu,tii, care nu mi§cau de loc; ibid., pp. 491§i urm. Cf. ibid., IV, p. 249 §i urm.

2 Ibid., III, p. 362.A§a credea §i N. Bälcescu, care aratA pe Eliad

Golesli dispusi la orice concesii; ibid., VI, pp. 23-4.

cheltuielileibid., p. 468.

urm., 511

speriat l pe

lata-nia

si-si

gala,

ii

.

si

114 Pregiitirea Prtlleipateior

nijIraici turcesti, pe rand se Incorca prin Oltenia a st,

injgheba o putcre armatii, dar zilnic se urma ( u mangaie-yea proclamatiilor din partea unui Guvern de rare se des-flicuser6 definitiv adevaratii revolutionari, diplomatia ruseascapregAtia acea Intelegere u Vizirul Rcsid pentru a face stiinceteze ()eta ce la Petersburg se privia ea o insolenta sica un scandal.

Soliman, castigat prin milgulirile revolutionarel, trebuia sillie desavuat. In looul lui se numia, pantru a reveni asupraconeesiilor fäcute cu aLata usurRate de clausal, al treilea (Entreconduclitorii tanzimalului, Turcul de modä nouq, vorbind fru-mos frantuzeste si facand versurèle romantice. Fuad-ETendi,cgrula i se atribuia un mai mare tact in aceste Imprejurariincurcate decal foslului ambasador al Sultanului la Paris 2.

Nu se va aju,nge astfel la Intrunirea, fixala pentru 18Septembre, a Constituantei de 250 d2 membri3. La Constan-tinopol, deputalia nu pu,tu. s. capete o audient5.4. Ion Ghicanici nu fusese Insttiintat de numirea liii. Fuad, pe care o afIfinumai prin Journql de Constantinople 5.

Pe (And Guvernul, foarte putin preocupat de ce fAcea loanlonescu In Comisla Propriet4i, vota o statuie liii GheorgheLazqr 6 si comisarii pentru propagand5 trimeteau cele maioptimiste stiri din tar5., unde lucrul la camp, in aceste con-

1 V. §i raportul consulului frances IIory; ibid., III. p. 122 §i2 V. ibid., p. 376.

Ibid., p. 383, no. 1133.4 Ibid., p. 410. Totusi o Intrevedere, putia multAmitoare, en Aall-

Pasa, ibid., p. 522, no.. 1526. Cf. ibid., p. 531.5 Ibid., pp. 425-6.6 Ibid., pp. 450-1.Se prelungia bursa la Berlin a lui Joan Zalo-

mit de peste Lom; ca origine Bulgar grecisat); ibid., pp. 489-90.$i se trimeteau la studii Grigore Peret, atentatorul contra lui Bibescu.

Gheorghe Creteanu; ibid., p. 564, no. 1554. La Bucuresti, I.BrAtianu opria fumalul pe stradd din causa uscdciunii"; ibid., p.574, no. 1567. 0 proclamatie a lui, ardtând a nu existä oarnent custilete" reactionare; ibid., pp. 633-4. Se credea cd va fi o interventica unor Arnduti pldtiti; v. si ibid., p. 661. Se dddea drumul din oasteofiterilor aristocrati": Grigore Brftncoveanu, Alexandru Macedonschi,Gheorghe Bibescu i Gheorghe Stirbei, cu cfttiva altii suspeeti; ibid.,p. 671, no. 1637. Dar si I. Bratianu apata o misiune in Franta, pen-

IJJI I ru

urm.

8

(=

si

Inceecarca revolutionarA din 1848

ditii, de asa de nesigurà legalitato, Sc urma, din fericirel.Poarta rAspundea, la 19 August st. v., ambasadorului rusesec. s'a dat ordin lui Soliman-Pa,yz sd se anuleze toute mdsu-rile luate de un Guvern ilegal, ru intoarcerea, fiird nicioschimbarc, la hgea fundarrrntald, care c Regulamentul Or-rnic. Aceasta se ua Proqtama, lard Pncun fur, in miflocultrupelor turcefti, la Giurgio. Dace nu se intdmpini supu-nerea desduarsitd, se va pi la represiune, de §i se vaface tot ce se poate pentru a evita udrisarea de sdnge. Sevor reehema apoi exilaLii i se va oareeta gestiunea financiarA.Nu se va cere selitor Gnvernului sa Wiras asca fitnetiile)Mr, ci ei vor fi demisi", si s. va aseza un singur Caimararn,om moral si disUns, care nu va fi avut nieitta amestec In ul-timele evenimcnbe. Delegatii la Poartg vor fi trimesipentru ca,' Sub lima Poartii nu agreia7A ce sant InArcinatiei sni expuie"2. Va fi opritrt oricc foaie afaril de Monitoriu,se va inberzioe (ripe discurs, vor fi pedepsiti purtgtorii dearme. Doar dad' se crutd, neconsiderându-i ca rebeli si eaufAcgori", revolutionarii si se frigLiduieste o oarecare revisuire,impreuna" cu Rusia, a Regulamentului, A comunica arestelueruri lui Soliman, care nu va fi desaprobat, era misiunealui Fund, si ambit comisari vor trebui s lucreze ImpreuMen Duhamel 3.

Se produsese deci catastrofa care de malt putea sI. se pre-vadä de oameni mai deprinsi cu afacerile publice.

Rusii, cari reveniscr, In Moldova, I5i preOtiau actiuneape cand Magheru aräta ui Tell c5. a putut in-

tatisa ofiterilor t.ancesi trimesi pentru informatii, DessaintSabatier, doar un numär de voinici oe treceau poste

tru a stabili relatii diplomatice intre cele douä tari"; ibid., IV, p,148, no. 1748; pp. 311-2. Actiunea lui Al. Golescu, ajutat de Bataillard.Desprez i poetul iesean Corradini (care a publicat Chants (luDanube); ibid., p. 197 i urm.

1 Nou indemn at Guvernului, ibid.,III, pp. 476-7. Dar maiorul Via-doianu, cu profesorii francesi Dufour si Duvry, se pregAtia de ovisitä In numele reactionarilor", la Soliman-Pasa; ibid., p. 521,no. 1523.

2 Protestarea Mr; ibid., p. 556 i urm.3 Ibid., pp. 547-51.

Ibid., pp. 351-2.4

aeasfi,

militard4,

si

Vre,gairea Unirti Principalefoll

mie"1, si Tel, din parte i, cliema re voluntarii lineretului suptarme. In zAdar observatii turoesti Incercara sa opreascavasia, care trebuia sa fie num definitiva9.

Guvernul facuse sa se inchida Cornisia Proprielatii 3, sin-gurul Went viu in al:I:wt.:1 revolutie do discursuri, procla-matii, deputatii i necontenibe sfa5ieri interne.

Incit din ultima zi a lui August st. v., Dimitrie Golescu,administratorul Brailei, protesta inaintea lui Rifaat-Pasa pen-tru presenta unor elcmente militare tune/esti venind de laGalati4. La 1 13 Septembre Guvernul observa liui Fuad catara este in deplina 1initc, c.it n 'au alias drepturiletanului, cand s'a Neut us de Q autonomic istorica9, 5i seintrebuinta din nou, pentriu a intari manifestarea, procedareaiscaliturilor populare. Se .incercase si o indreptatire t5rziefata de nota liii Nessetrode: se r.Ttau aceleasi argumente,adaugindu-se 435 se va repudia protectoratul rusesc numaiIntru cat acest protectoral e contrar drepturilor sau inte-reselor Tarii-Romanesti"

Dar singur Magheru, cu e. elemcnte avea la indemana,era de parerea hotarita ca, munai farand o impolrivire des-perata, am pulea scapa onoarea revolutiei noastre i viitorulpoporului roman" 7. In cluburile din I3ucuresti se fkea insade tineret un awl la popor" 8; o mare demonstratie pasnickrugatoare, aoelasi sistem de lnjosire avea sa intampinela Dunare pe Fuad9; era vorba de un grup impunItor de4.000" de oameni 1°. Se va arde, comemorând Revolutia, informe ea ale Bisericii, Regulamentul Organic, i nedemnul Mi-tropolit, care astepta, de fapt. eu nerabdare pe Rusi, consim-

1 Ibid., pp. 586-7, no. 1573; IV, p. 35, no. 1742. Cf. §i. ibid., p,152, no. 1756.

2 Ibid., III, pp. 613-4. Raport, ibid., pp. 678-9.8 Cf. §i ibid., pp. 703-4. Indemn a face samgnAturile de toamna;

ibid., IV, p. 172, no. 1769; cf. ibid., pp. 216-7.Ibid., pp. 1, 185, no. 1780; pp. 194-6. Mai ales Maxim-Bur-

dujanu, 1. c., p. 65 si urm.5 Anul 1848, IV, pp. 153-4.6 Ibid., p. 158 §i urm.7 Ibid., p. 174, no. 1772.

Ibid., pp. 187-8.9 Ibid., p. 194 si urm.10 Ibid., p. 265.

Sul-

6.

8

1.78

in-

incercarea reeolutionara diu 1848 iitin sa iscaleasca proclamatia In care se arata cä Regularnentul,si In forma manuscripta, ca i Arhondologhie, au, fost date,eu blästam, fläcgrilor 1; se distrugea e monumentul lui Chi-selev 2.

La 10 ale lunii 1110, Fuad instiinta ea a sosit teasulBucunestii, inainbea caruia soseste, e pus supt

paza ostilor Sultanului, ca, tulburatorii ordinii publice" vorri pedepsiti. El se adresa nurnai °atm Mitropolit, ignorand()rice alt g. autoritate derat a politiei, care era facuta respon-sabila pentru orice desordin 3. Soliman fusese rechemat laConstantinopol4. Santeti asteptat cu nergbdare" fu raspen-sul arhiereulul care atata vreme jucase cu nernsinare un rolde tradatoare uneltire contra acelora earora Ii (Muse faranicio reserva sernngtura sa5. Iar Locotenentei bolnavul Inpat" Ii comuniea adresa lui Fuad, ca unui gtivern legitimsi recunoscut In numele Mariei Sale Sultanului de catremisul silu, Su1eiman-Pasa"4. Si ministxul de Externe Voinescudeelarase, la randul sau, eä numai la aceasta Locotenentaeste autoritatea de Stat 7.

Fuad refusä s. primeasea o delegatie, eu Mitropolitul scosdin Casa, In numele a 60.000" de oameni 8. El chema ladânsul, In ziva de 13, pe Neofit, cu. prineipalii boieri, nota-bilitatile orasulni, capii breslelor i eelela!te persoane pe carerangul sau situatia lor le desemneaa. ca sa asiste la comu-nicatia" ce stiä face. Si el arata locUitorilor Vala-hiei" olt orice urmia a celor petreeute trebule sit disparkConstantin Cantacuzino, recunoscut ca ministru al Dreptatiisupt Bibescu, e asezat ea loctiitor domnesc, Caimacam", siel primeste, cu toata opunerea fiului, loan. Ministeriul, ce

1 Ibid., pp. 220-1.2 Ibid., pp. 239-40. V. i ibid., p. 245 si urm.3 Ibid., pp. 285-6.4 Ibid., pp. 288-9. Pentru acusatiile aduse de Bibescu, care se

afla In Ardeal, v. ibid., p. 298.5 Ibid., pp. 290-1. Semna: al Escelentei Voastre prea-urnilul si

ascultätorul servitor".6 Ibid., p. 291, no. 1864.7 Ibid., p. 292, no. 1865.g Ibid., pp. 317-8.14 Ibid., p. 319, no. 1892.

12

c5.

1.6-

aN.

i'regglirea UniriL Principatefot'

va nuini acesta se va indica de Fuad si de Dultainel Guvel'-nator ostäsesc al orasului Bucuresti" se va aseza fostul silb-ofi;er croat trecut la Islam i ajuns la o mare vaza, Omer-Pap, care-si va lua o sotie sasoaica din Ardeal. Lui i sevor supune i militia arii si polilica. Boieri, preoti,Mori, meseriasi $i säteni" erau chemati sa revie la indeletni-cirile lor obisnuitel.

Bruscand grupele de tarani Mei arme care li se opu-neau, trupele turoesti intrau in. oras 2. Delegatia Guvernuluiera retinutä in lagar i ramase astfel pan g. la interventia con-sulilor3. 0 inalnire intAmplaboare cu o militie care, de siamestecata in Loate ceremoniile unei revolutii, pastrase cons-tiinta dthnInitatii sale si cu corpul pompierilor provoca oinvälmaseaia, care se ispravi cu o .batalie in toatä form;militarii romarli, dintre cari, alaturea de cativa Turci rapusi,cazura cativa, rapezindu-se la tunurile protivnicilor4. At:Masânge curse, nimeni dintre conducatorii politici negrabindu.-sea se pune in primeidie. Ei asteptau, resemnati, de la Fuadhotarirea asupra soartei lor.

0 proclamatie a lui Magheru ran-lase fara resultat 5. Contralui trebuiau. s piece Turci de-ai lui Omer-Pasa si de laVidin 6. Dar la 28 Septembre st. V. el declara lui Fuad ca selapada de puterea ce i-a Incredintat-o natia, ca sa nu tragaasupra ei immarile cele rebe ale unui razboiu nepotrivit",sperând c,ä Poarta, careia Românii ii ofera i sprijinul ar-melor lor, va tinea smug, de drepturile aoestei natii7. Cu

1 Ibid., pp. 319-21. Proclamatia lui Omer; ibid., n-I urmAtor. ACaimacamului; ibid., pp, 321-2. Protestarea guvernului; ibid., pp. 323-5.

2 Ibid., p. 322, no. 1896.3 Ibid., p. 411. Era vorba de a-i trece in Ardeal; ibid., p. 421,

mo. 1995. Omer-Pasa garanta pentru nevätAmarea lor; ibid., p425, no. 1973.

4 Ibid., p. 328 i urm. Turcii arestaserl la poarta casgrmii pecolonelul Radu Golescu i pe unit ofiteri, temându-se de o .resis-tent.ä; ibid., p. 342. CApitanul Deivos, care continuase si resiste,annul ca §i Golescu i Papazoglu au fugit; ibid., p. 376. Se recu,noaste tnsd de toti marturii frumoasa purtare a cdpitanului Zd-gdnescu.

Ibid., p. 354 qi urm.6 Ibid., pp. 574-5.7 Ibid.

negu-

6

178

incercaiea revoluPonara din 1818 119

ofiterii sE, el trecu In Ardeal 1. Colquhoun intervenise pentruaceasta solutie2. De altfel, Ismail-Pasa, venind din Bucuresti,era acurn la Slatina 3. Razboiul de guerillas pe care-1 anuntaseseful revolutionar nu se produse deci. Voluntarii lui se vor Im-prastia fara a se fi tras macar un foe de pwa. De lawest nou conducator pang, la cazutii de la Drägasani pentruo causä straina era un drum, dari el nu mersese tot mai sus.

Deeftt acest resultat ar fi fost ploate mai bine o intelegerecu Bibescu, in favoarea earuia lucra fratele san Iancu pen-tru Intoarcerea lui....

In acelasi limp eu ocupatia turceasca, generalul [Alders anuntape aceia a armatelor Tarlrlui contra acestui guvern Ineni-puit" 5. Cu tinerii revolutionari in frunte, mai multe mii deRomâni crezttra c5. se mai pot sprijini pe autorilateatanului ca sa proteste Impotriva acestci ca impo-triva feluhri cum intraserla insesi trupele otomane. Fuad Insusi,fana a protesta formal, privia cu nemullamire aceasta Lo-

varasie militara cu. soldatii Tarului6. Se (Muse drumul luiDimitrie Ghica, staternie &Liman al mliscarii, care totusi vapresinta un proiet de reforme 7.

Dintre pastratorii de pana atunci ai puterii, se IngduiEliad lui Te1,1 trei,q1 in Ardeal, lui Nicolae Golescu

mearg6 la Constantinopol 8, dar $1 cei vor fi silitia lua acest drum, avand a fi internati la Brusa.

0 Intreaga multime de toate treptele fusese retinuta la Co-troceni. Ramasera pentru a fi Itrimesi pe Dunare, In ghimii")

I Ibid., n-1 precedent. V.2 Ibid., p. 583.8 Ibid., p. 596, no. 2134.

Magheru catre Fuad; ibid.,lor de la Vidin, ibid., V,Ismail-Pa§a; ibid., pp. 24-7

4 Ibid., IV, p. 360.5 Ibid., p. 369. Adresa lui

n-le urnAtoare §i p. 592 §i urm.

Cf. raportul lui, ibid., p. 598, no. 2136.p. 599, no. 2137. Pentru trecerea Turci-pp. 1-2. 0 adres6 de multAmire cAtre

Duhamel &Ore Caimacam; ibid., pp. 392-3.6 Ibid., pp. 400-1. Cf. ibid., pp. 427-8.7 Ibid., p. 659 si urm.8 Ibid., p. 448. Urmeaz1 cererea pe care fostul comandant o

dreptä catre Sultan §i cele catre Omer-Pap §i eltre consuli, atmFuad; ibid., pp. 425-7. V. scrisoarea lui din Campul lui Traian"cllre Calmacami; ibid., p. 381 urm. Omer II someaza sit treadgranita; ibi 1., p. 411.

Sul-navaliri, i

lui sad'intaiu

In-

t

sisI

si

180 Preeitirca UnirI Principatrloi

luntri Inchise, ceilalti trei Golesti, Rosetti si I. Bratianu, Ni-colae Balcescu i fratele Barbir, Cesar Boliac, Grigore Gra-di7teanu, Bolintineanu, Aristia, negustorul Margarit Mosoiu,Ardelean, Ioan Ionescu, mai tincrii Peret, Zane, Vernescualti ciltival. Li se dadu drurnul nurnai pe leritoriul austriae.,la Orsova.

Un Ministeriu de boieri btrini, dar i cu Ciimpineanu,despartit Inca odata de causa nationala, In im pus Caimaca-mului, care, de alifel, cauta sa-si aleagit oarnenii sai. Gent-ralul Lfiders fu primit in hiserica arindarului ca un monarhde eatre aceia cari pc aoeasla cale, a unei indoile siluiri siumilinti, ajunsesera a fi invingabori 2. Se crea o comisiune deancheta 3. 0 adresa din Craiova saluta pe generalul rus Has-ford 4.

Dar pe alocurea, ea In Teleorman, satenii mi intelegeauO. se Intoarca la situatia Regulamentului Organic, qi vedemInjosirea Guvernului nou, care semnaleaza faptul lui Fuad,fireste cu gAndul de a provoca o interventie a soldatilor luiOrner-Pasa5. Indata Mohammed-Pasa din Craiova era Insar-cinal sa prooedeze cu cavaleria sa la Implinirca tAranilornesurittli: sflositul aoestei expeditii va fi de a siipune

(Arani la munea prunantului". Un ofiter roman erapus sit Intoilreascil pe eel turcesc. Sute de oameni iesi-seira eu eiomege in ealea celor d'intgiu plutoane rom'anWitrimese pentru a-i supune G. Casul se repeta la Margineni,In Prahava7. In Teleorman aparusera si Cazaci ai Impliniriisilnice, dar taranii din mai mune sate declarau vitejeste caf)ei au jurat §ti sant dation sl saruiaSa. Ong la cea dinurmit piedturil de sdnge 8"

1 Ibid., p. 448.2 Ibid., pp. 560-1.3 Ibid., p. 658 i urm.4 Ibid., V, p. 48, no. 2257. $i allele, de aiurea ; urmAtoare.5 Ibid., p. 55, no. 2264.6 Ibid., p. 58, no. 2268. Pentru aceste coloane mobile", si ibid.,

p. 86, no. 2299. Soldati romflni fuscserd desarmati la Craiovaibid., p. 87, no. 2301.

1 Ibid., p. 96.$ Ibid., pp. 97-8.

n-le

ci

lo-cuitoril

Incercarea revolutionaril din 1848 181

In Do lj sAtenii strigau chiar cI nu recunosc altt stäpdnieedechl pe Guvern si Magheru"1. Din ferieire, nu se merse,mai departe decat pilduirea cu blaitaia" 2. Trebui InsN caMinisteriul de Interne a. observe Caimacamilor c o ase-menea urmare de a imipune locuitorilor tarii Indatoriri prinexeculie de ostasi otomani dupd d'a dreptul vointN, a arenda-silor si mai nainte de a fi reclamatiile kr cercetatp de dre-gltoriile locale, si constatate, educe o inlesnire I,nsemnatoarela savArsirea de abusuri", impiedeclind pacificatia 3.

Impotrivire se Intâlni i In satul mehedintean Vânju, undeo parte a acelorasi sKteni va pith cu. viata un nou strigaspre libertate 4. La Craiova, Pasa proceda si la arestarea ele-mentelor care mai resistan InciI.9. Unii proprietari, ca Emla-null Florescu, arrItan cu numele pe sItenii earl. Indrftniser4a li sta In fatI si cereau pedepsirea lor 6. Radu Ceausescu,devenit politaiu la Calarasi, era oprit si el 7, ca i preotulSapa.8. Se cantau si prin munti Lehii", epeve ale revo-lutiei polone cari eiutasera un adIpost la noi9. Sapte dinei ctzurt la Vintila,-Mod6 10. Fireste c6 fiul lui Magheru, rede-venit, din general cornandant de armatit revolutionarit, ceiace fusese, dar la Sibiiu fusese primit de comandant irigit-

1 Ibid., pp. 127-8. In Gorj; ibid., pp. 172-3.2 Ibid., p. 98, no. 2314. Cf. ibid., pp. 128-30 i, mai ales, pentru

desordini, pp. 188-9, 297 (cincizeci de toiege .

3 Ibid., pp. 131-2. Iscaleste Iancu Filipescu. Se intervenicontra arendasului de la VAnju, care cu de la sine putere chemaseTurci; ibid., pp. 157-8, 211, no. 2170, pp. 370-1.

4 Ibid., pp. 131-2; ibid., pp. 155-6. Pentru Argq, ibid., pp.205-6, 227-8.

5 Ibid., p. 63, no. 2273.6 Ibid.. p. 64.7 Ibid., pp. 65-6, 126, no. 2345. $i oprirea fralilor Melic, dinlre

cad unul va publica o interesant6 carte francesA asupra situatielIn Sud-Estul european. V. ibid., pp. 66-7, si Iorga, In Rev. 1st.,V, p. 232 si urm.; VIII, p. 92 si urm. Multgmiri, Anal 1848, V,p. 331, no. 2568.

8 Ibid., p. 211, no. 2133; p. 257, no. 3187; pp. 103-105, no. 2612;P. 406, no. 2611. Cf. ibid., pp. 515-6.

9 Ibid.. p. 66, no. 2279. Angljarea mini ()filer polon recomandatde Czartoryski; ibid., VI, p. 13. Cf. ibid., p. 71.

" Ibid p. 84. Cf. pentru acesti Poloni Iorga, in Revue llislurique,1935. Comandantul lor era Carol Todlicb. Ei scapit in Moldova;Anul iSm, XI, pp. 104-5.

81

181 PregAtirea Unirii Principatelor

duindu-i uniforma 1 , era scos din oastea ce se cauta a fireorganisata §i, Impreuna cu dânsul, ctitiva alp comandantifara Insemnätate 2 Se rupea contractul cu Monty siprofesori francesi5, si fireste fura. loviti Ardelenii I. Maio-rescu. i fratele, Almasanu, Piso, Fortunatu, Urzescu, CodraDrägusianu, Puianu, Filirnon, Grozescu, Aaron, Laarian, adau-gandu-li-se C. Leca4. Se rechemau bursierii Zalomit, C. Cor-nescu, Gh. Costaforu, Alexe Marin, C. Bozianu, Gh. Creteanu5.

Dar boierimea veohe nu se credlea Inca asigurata printoate aceste masuri. Basbuierul" Iordachi Filipescu se pre-sinta la Fuad, care-i recunoscu acest titlu, oerâncl sa se deao i mai mare cheza,sie6, ceia ce fu desaprobat de Cai-m acam 7.

Numai atunci se Intoarsera din Brasov Scarlat Ghica 8, analclintre cei mai Indaratnici luptatori contra noii stari dellucruri, un loan Golescu, tin Slatineanu, un Obedeanu, doc-toral militar Mayer si chiar Moldoveanul Nicolae Sutu, carese stricase definitiv cu Mihai Sturza: Manolachi Baleanu Iiprecedase 9.

pupa interventia anglo-francesa din Novembre se IncepuInsä a se lucra la o largire a baslei Regulamentului, si sevorbi Indata de restrângerea la ,sapte ani a terminului deDomnie numita 10. Dar tirbei, socotit ca viitor Domn, vorbiadespre Unire, i se vântura candidatura ducelui de Leach-tenberg11. De fapt se ajunse la conventia ruso-turca de la

1 Ibid., p. 90, no. 2304.2 Ibid., p. 74, no. 2289, biografia lui. Era untrei-patruzeci i palm de ani, fost cdpitan decu copii; ibid., pp. 177-8. Ajulase pc Rusi la 1 828.

8 Ibid., p. 133, no. 2354; p. 410.4 Ibid., pp. 158-9. La Buzau, Suciu, Murrtsanu;

2395. Se InIgturä chiar Pctre Poenaru; ibid., p.p. 14. Profesorul C. Roman, ibid., p. 79, no. 52.

5

6

7

8

9

10

11

Ibid., p. 221, no. 2116.Ibid., pp. 92-3.Ibid., pp. 98-9.

Asupra lui, ibid.,Ibid., pp. 111-2.Ibid., p. 604.Ibid., pp. 696 8. Consultd

V, p. 510.

frances vorbia

om de patruzecipanduri, insurat

ibid., p. 170, no.264. CS, si ibid.,

Basarabia.

cciIaii

ci tte

Barbu Dimitrie .5tirbei.

;

F.

k:Ctir-746"-S.:"" .

r

Incercarea revolutionard din 1848 183

Balta-Liman, care va pune capat i Domniei lui MihaiSturdza: Domnia pe Ward era desfiinratd prin acest act iesitdinfro naivà reuolutie.

Cele cloud. Puteri numird In Tara-Romaneasca, In ciudasperantelor Caimacamului 1, pe Stirbei si In Moldova pefiul, de mult In conflict cu pärintele sdu, al lui Alecu Ghica,frumosul, romanticul Grigore, care filsese Insurat Intdiu cu.tot asa de frumoasa Elena, flic't a lui Ioan Sandi; Sturdza.

Un Divan legiuitor", Cu doudzeci de membri, i functionari,Inlocuia Adundrile, socotite ea periculoase2 (1-iu Maiu 1849).Ocupatia indoitä rdinklea, cu toate protestarile englese i asi-gurdrile date de Palmerston In Pnrlament3.

In acest timp, Mihai Sturdza, care, atacat de Kogälniceanuprin noua sa publicatie Dorin(ile partidei nationale tn Mol-dova, cu explicarea desideratelor din Mart, si prin caricatura-rea, care se putea socoti ea impie, a formelor acatistuluiIntr'o brosurd de bldstäm4, supurien. Adundrii sale o contra-Constitutie, care nu era deck adunarea unui numär oarecarede precisdri, nici mdcar Intregiri, ale cuprinsului acelui Regu-lament, care nu fusese atacat esential nici de adversarii sdi,si pe care el se crede.a Indatorit sd.-1 apere5. Se aumiteaIntoaroerea cke unuia din exilati, ca Miticd Filipescu. Moar-tea, bdnuitd ca provocatä de otravd, a Mitropolitului devenitpopular, 11 servi. El InMturd i pe episcopul Veniamin Roset5.Scdpase de bled un dusman. 0 pazd strictä impiedeca pdtrun-derea elernentelor unguresti revolutionare 6. In legkurile cu

pe cari de sigur eä nu-i dorise, si el fu bucuros cdei Isi mutard la Bueurestii, Inct bdnuiti, centrul de actiune,Mihai-Vodd observd oarecare demnitate, pe eand boierimeabucuresteand Isi serba prin strdlucite baluri biruinta7.

1 Scrisoarea altui candidat; ibid., VI, p. 285.2 v i memoriul, ibid., p. 287 si urm.3 V. conventia, In D. A. si D. C. Sturdza, o. c., I, la aceastl datA.4 Si Anul 1848, IV, p. 89 i urm.5 V. 0 ibid., IV, p. 313, no. 1886.6 Ibid., V, pp. 113-4, 360, n-le 2597-8, P. 611. Nesselrode nu Incuraja

pe Bibescu; ibid., pp. 657-8.Servilismul In Muntenia mergea asa de departe, Ineat cei din

Alexandria declarau c crawl lor a fost numit dupl Marele DuceA1e4andru i ibid., p. 414, no. 2653. Arrnatei i so yorbia, ga §efi, do

$i

Rusii,

184 Pregnirea Uniril Principatelor

Contra Domnului Moldovei lucrau InsA In. Bucovina, prinfimia Hurmutarchestilor, befkgiatii earl,- cornbAlAnd false bro-suri ca aceia iscAlitä de Kogälnioeanu si luminatul tandr Ni-comae Istrati, refusau orice InIelcgere cu tiranul" KoOlni-ceanu, Negri, Joan, fratele lui Vasile Alccsandri, P. Casimir,Vasile Canta, Sion si Alexandru Cuza 1 De alminterea bei-nIdeana Hahn an Dimitrie Intindea, In Novembre, lista com-pIectA a proscrisilor, man i mici, pe cari ii cunoastcm 2.

Omer si Duhamel; ibid., pp. 516-7. In biserici se pomeniaratul Nicolae; ibid., VI, p. 141, no. 84.

I Ibid., V. pp. 356-8, 389, no. 2528.2 Ibid., p. 406, no. 2043.

Imp5-

CAPITOLUL VI

Revolutia romineasci in Ardeal.

In zbuciumul ce urnaa, in m,ijlocul divergentelor adâncidefinitive, ale luptei Intre tineri i batrani, intre cei de laBrusa i cei de la Paris, cu neputinta de a se face acela$ifront, cuprinzand pe Moldovcni, cari avura. In cu-rand, supt Grigore-Voda Ghica, intimul prieten al lui Re-galniceanu, putinta nu numai de a se intoarce In Iar, darqi de a colabora cu Domnul, In Ardeal se petreoeau adelelucruri pe care ideologia international-revolutionark a lui Ni-colae Baloescu le-ar fi vrut au totul altfel, dar care, 160 afi fost ptretaite dupd cuutinp de emigrati, aratara la aceastaparte de atata timp exclusa. de ra viata politica a natiei unmlnunat curaj taranesc, gata sa steie fat4 In lupta, cu ade-varat OM la moarte, contra oricui. 0 revolutie iesita din adan-cul unor lungi suferinte i pe care intelectualii, nu mai ho-tariti, In genere, decat cei din Moldova, §i. Tara-Romaneasca,nu izbutina s'o Incurce cu teoriile i actiunile diplomatic°ale lor.

De mai mult tmp, ganioeril, can ins n'aveau numaiofiteri români, crau In agitatie. Sfatuiti sa conlucreze cu Un-gurii supt comanda arhiducelui Stefan, ei, considerandu-se caacelasi vechiu corp militar, mice s'ar hotarl In eiriceoereau administratia averior br, o organisatie biscrieleasca,§colarä i chiar politica. Cand atitudinea de du5manie a Un-gurilor, de §i. legati Inca de dinastia Itabsburgilor, se pronuntasi Laurian, socotit ca tradator" fatti de noua Ungarie, fuarestat, ceia ce produse oarecare emotie, macar In uncle cer-curi revolutionare din Bucarc§ti, granicerii din Orlat aleargasa-1 libcreze; populatia saseasea din Sibiiu e speriata de aceastN.intervenhie ;;i start& ea In arcst sens.

si

insa-si

si

pi

diell,

IR6 PregAtirea Unirii Principatelor

Inca din Ianuar 1819, guvernul din Ardeal se plangea Mi-nisteriului din Viena de actiunea violenta a satelor românesti,de sfortarile Ungurilor de a sn apara singing, de proclamatiacare chema pe Secui la o adunare doosebita a lor. Se sem-nala arderea Albei-Iulii, nimicirea minelor de la Zlatna , sedadu foc i Aiudului 1, pe cand Imperialii Intrau eu forta,in Novembre, la Cluj. 0 lupta formala Incepea Intre admi-nistralia civill i comandanha militar, Pachner, In calitatede oomisar, nerecunoseut, al Imparatului, oea d'intaiu fiindamenintatä a fi privita ca rebela,. Dregatorii clujeni presintaupe vicariul Simion Crainic, asezat In locul lui Lemenyi, sus-pendat, ca pe un instrument al razboiului civil. Se trimeteade-a dreptul la Imparat oontele Mik62. Se va constata Incurand cit adrninistratia nu mai exista3. Incercarea de imrpaciuire a lui Kossuth, prin Joan Dragos, nu plitea izbuti.

Noul regim unguresc in Ardeal, s000tindu->se asigurat, pro-ceda, cum era si firese fata de noua doctrina de Stat, lareerutari i Intre Romani. Unii dintre aoestia se impotrivira,

atunci se trase asupra lor, hind omoriti douazeci dintredansii. Se tinuserd, fata de primejdia ce se degemna, douanoi adunari In Blaj, considerat, tn amintirea scenelor dinMain, ca o adevarata Capitala a Romanimii eliberate, sti aceastaeu toata atitudinea episoopuhii, care intelegea sa uneatsca de-votamentul Tata de patrie", de noua patrie, cu credinta, da-torita Impiiralului, Inca mentinut. In acest timP i se dadeaBisericii ortodoxe, de catre rebelii unguri, un vicariu al lor,in contra lui Saguna, care cauta i sprijinul episcopului bu-covinean, Eugenin Hacman, ea sa s desfaca de Sarbi 4, 5i,

daca Hacinan era pentru acceptarea hegernoniei Patriarhuluidin Carlovat, Romanul episoop de Arad Gherasirn Rat seopunea cu toata hotarirea5.

Atunci, la 13 si 21 Septembre, se rosti Indemnul la Inar-1 V. Trei rapoarte ale acelor prefectl de legiunt rornanesti cart

ln anul 1848-1849 au sustinut luptele cu insurgentii unguri, Sibiiu 1884.2 Mihail Popescu, Documente inedite priuitoare la istoria Tran-

silvaniei tntre 1848-1859, Bucuresti 1929, p. 6 si urm.3 Ilarion Puscariu, Metropolia Ronidnilor ortodocsi din Ungaria si

Transilvania, Sibiiu 1900, p. 37.4 Ibid., p. 40 si urm.5 Ibid., p. 18 si urm. (aceasta cu prilejul proclamatiei noului

Imp4rat).

si

Revolutka románeasca In Ardeal 187

mare, poate i dupg InvatAtura miserabilului sfarsit al revo-lutiei bucurestene, pornitig cu planuri atAt de Indrgznete, darcare, cu toate silintile catorva spirite realiste, nu se stiusepnegati militar. 0 garda nationala trebuia sä se injghebe; uniipuneau in vedere, tot dui:4 exemplal din Bucuresti, i alegereaunui Guvern provisoriu" al natiei, pang. ce monarhul Ii vaface datoria fata de Romanii.

Ceia ce grgbi lucrurile, puind In 'liana minor de tgraniromani ce armA ggsira la IndemânI i, Cu organisareadin vremea austriaca, a satelor, nu era asa de greu sä seggseascA o pusca , au fast Increzutele greseli ale revolu-tionarilor unguri, cari, In orbirea lor, nu-si vedeau nicia pie-decg. Inainte, atunci cand, pe de o parte, Slavii din Monarhie,lreziti la constiinta chemarii lor, se organisau si, in Croatia,potrivit cu privilegiile ei, Banul Jellacich, un militar cu totuldevotat Irnparatuhl,i, avea un adevgrat rost de print, dfspu-nand de o armata nationall, iar, de altg. parte, Rusii luiLiiders, instalati In Principate, mi asteptau decat un semnca. sa trea d. muntii pentru a restabili ceia oe era pentrurTar ordinea oriunde. Ideile de cuminte organisareeconomicA, de siguna propk-ire culturall ale mai batranuluiSzecstSnyi fuseserg. InlAturate rgpede de apriga pornire roman-tial a avocatului Ludovic Kossuth, de starea de spirit, devotatgrevolutiei ca atare, care se Intrupg. In pootul PetOffy, lucrueiudat: amândoi având sdngele slay 2 Cu sau fgra motiv, custr.glucitorul ideal al independentei nationale, al vechii situaliiistorioe, cu neaprata oonfundare a celorlalle natii In ceamaghiarA, toata lumea, dupI volul dietei din Cluj, fiind acumade o potriva Unguri Rudapesta se ridic g. pe baricade i mi-nistrul de rgzboiu Lambcrg, un Austriac, In. care revolatia-narii nostri, nau primiti de dansul, vedeau doar un Odo-bescu" reactionar, fa ornorit de multime. Dictator al republiciiunguresti, Kossiuth ajunse idolul urrhi popor care se visa tutorsla timpurile gloriei de odinioara.

1 Ibid., pp. 64-9. V. explicatia mai &parte. Cum data e Dohritin,26 April, atunci and negociatiile cu N. Balcescu sant din tunic,trebuie sa se admita aici o antedatare.

2 Pelöffy e Petrovici, Sarb. Pentru Kossuth a se compara nu-inelc rom4nesc Corth (cf. Balolä, Calotil, etc,).

legata",

188 Preggtirea Unirii Prineipatelor

RAspunsul Imperialilor, Kaiscrlichii" lui I36.1cescu, nu sefulcu asteptat. Cum republica era represintata In Ardeal deacel comisariu al Guvernului budapestan, Vay, care trata cucea mai mare salbAtacie elementul valah", socotit a priorica trAdater, trebuia ca, in ciuda intelectualior din Sibiiu,cari recomandau prudenta, qi a lui aguna Insusi, care, caortodox, format la Slavi, vedea in Rusi ogrotitorii firesti aiBisericii sale, ceia ce-I facea sa-i considere i ca pe mkntui-torii obligati ai credinciosilor säi calcati in picioare,nimea, care trecuse asa de rapcde de la sperantele din Mainla noi si cumplite suferinti, sa se ridiee pentru a sprijini Innevoia lui pe Imp5ratul, inchipuit ca represintantul tuturordreptatilor. Accasta a fost deci hotarirea care s'a comunicatgeneralului comandant in Ardeal, Puchner.

In fata, avAnd Ca singur scop, dar frä paräsirea programu-lui ideologic, impacarea, arturarii se organisau deosebit intr'uncomitet a carui metoda de lucra se vede din insusi titlul ce si-adat: Comitet de pacificare". In el se Intalnesc tot oameni, deambele confesiuni, cari se Infratiser4 in entusiasmul initial dinCâmpul Libertatii. Deci, In lipsa lui Laurian §i loan Maiorescu,plecati In misiunea lor pentru o allA revolutie, care tocmai atunciIi daduse sfâritu1, Barnut, devenit un simbol, Cipariu, Ni-comae Balasescn, mai thrziu si Barit, iar ca elemente aridpotrivite pentru actiune Bran si Miches.

porniti pe lupt5 i rAsbunare a mortilor lor, abisericilor profanate, a insultelor primite, nu puteau sa Cautemacar o Intelfegere cu aoeste spirite, indraznete numai Inmargenile teoriilor. Un alt §ef li se impuse, unul singur, de

langa el se intianesc si alto valori tinere. ca Buteanu.Axente Sever: avocatul Avrarn Iancu, Mot din Muntii Apu-seni, uncle starulia crunta amintire a1 lui Horea. Inca de laIneeputul lui Octombrc, nu si blt uncle legnuri cu a-guna, lupta deschisa cii cetele revolutionare unguresti incepe,in forme nobile romane, cu prefccti i tribuni, printeo reginneputin canoscuLa dusmartului creditar.

Un program fixat pang In arnanunte nu putea sa se injghebe,repetându-se lipsa de adevarata cohesiune de pe vreinea re-volutionarilor de la 1781. Ceia cc sliibia Iiiclt anscic iz-biluda politich' la capalul nenumIratelor mici succesc mili-

:tAra-

Tetranii,

si

ui

Andrei aguna.

"

.. ,.; .1 14T1

. . itt-7%-P,f ,. DO" ... ..-,:f

f i:i!..f."-',. :0° :..-:- -,,t-,,,.*,..' ig.rii

th

e 2.

Ilevolutia romneagc tti Ardeal 1119

taro., lrecule in frumoasa legendo. care dainuieste Si pm,aacum, era faptul ca din partea Imperialilor nu vcnise Akioofcrtii cu privirc la viitorul romAnesc. Nimenca n'a avut cu-rajul de a trata cu acesti Valahi". Puchner instalase doar, maiales ca organ de conlu.crare ca Raii, o comisiune militard",In care luptdtorii români n'aveau niciun delegat. Si totuicativo. (Entre intelcctualii cari aparur In lfigItrul natieilor alcaluira, In mijlocul razboiului civil, un nou nwinoriucare noul Imparat, adolescentul carat i simpatic care into-tuise Inteun noroc pc bolnavul Ferdinand. Ei Voiau ca, dinnatiile necompromisc" deci si Sasii, din mijlocul cdrorase desfacu un deplin inteIegator al rosturilor romdriesti, careplati cu viala manifestarea unei porniri de inimoasd lupta,parohul Ludwig Stephan Roth1 sa se aleagil doar, pen-tru ca s ajute administrativ pe dictatorialul Puchner, unConsiliu international.

Saguna lua parte, in Del:sombre, la desbaterile din. Sibiiuin jurul acesbei formulle 2 Erau de fabti, aducând vechilecereri, Barit, protopopii Arbanas si Hanea, Iacob Bologa siPavel Dunca 3. VIddica nu era Insa in cuvAntärile sale, dincare nu lipseste osebirea Intre liberalism si nationalism,pe care Balccscu urma incd s le confundc, represintantulideii, neccsare, a osebirii Romdnilor, de a cdror hegemonitIn acele imprejurari n'ar fi pura sA fie vorba, ci numai alunei reorganisgri,supt absolutismuI habsburgic restaurat, a unornatitmi transilvane", menite si colaboreze frateste dincolo descopurile strict nationale. Dar acest Ardeal sii redavic ce alost: tard de sine siiildtoare, supt stapdnirea impdrd1easca14.Pentru a sc ajunge la stabilirea definitivd a lucrurilor, darsi dupa aceia, urmand exemplul Croatilor, Rornânii, reclama

1 V. operele sale tiparite mai de curand, In mai mulle volume,de d. Folberth.

2 V. Mihail Popescu, o. c., p. 214 si urm.8 Ibid.4 Ibid., p. 31 i urm. RAspunsul imperial, din Februar; ibid., p.

38 i urm. A doua petitie, din 1849, a lui $aguna; ibid., p. 43 siurm. A treia, din acelasi an; ibid., pp. 46-7. Cea din 25 Februar,cu iscaliturile lui Laurian, a protopopului, a celor trei Mocioni, alui loan Dobran si a citorva altora; ibid., pp. 83-9. V. si raportullui Bach In numele obstii ortodoxe; ibid., pp. 107-11. V. hotdrirea

ins

190 Pr Witirea Unirii Principatolor

dreplul unei Adunäri representative si vor aibri unAceasta in ajunul cAlaitoriei la Bucuresli, unde nu mai eranici urnisa a revolutiei, care nu interesase de loc pc Saguna, aacestuia 5i a represintantului Sa5i1or, call, in nurnelc luiPuchner, cereau imediat interventia Cazacilor.

Dar In acest moment ceva se petrecu In sufletul aceluiacare se simtia chernat a fi, i supt vesnitIntul silu de cleric,un domnesc conducAtor de oameni. In mullul ee s'a scriscu privire la acest adevArat Andrei-Vodr al celei mai maripari din romAnimea Ardealului i celorlalte pArti de acolo1,nu se gilit nimic cu privire la legAturile personale care auputut influenta un spirit, puternie, cu autorilabe i prestigm,dar Ineet ca desvoltare ideologid. El vAzuse insA acuma, inCapita la supusA a Munteniei, uncle i un $tirbei ajungea sAviseze de unirea oelor dolia Domnii, e curios c.A. 5i. JoanMaiorescu vorbeste de posibilitatea de a se face din duoelede Leuchtenberg san dinteun fiu al Tarului regele

o viatA romAneascA oricum tota5i 1ibert, si tre-buia s rAvneasod o astfel de libertate si pentru oei de suptoblAduirea lui pastorall. De aici surprinder2a unui nou pro-gram in numele Romelnilor din bode provinciile habisburgice,cari, prin Cern4u(ul Hurmuthcheqtilor, refugiu i al emigra-fiet moldovencfli, si ceroetat de arhiereul ardelean, ajunse-sera, in astfel de vremi, la o legdturd cu acesta. Cad $ngreul drum de iarna la Olmiltz, uncle resida, In restristea samomentanA, tanArul Francisc-Iosif I-iu, Saguna aducea o in-

irnperialà; ibid,, pp. 125-6. Cererea din Viena a lui $aguna; ibid.,pp. 136-41. Si n-1 urmator. Aici isalesc si Constantin Pomut i Lana-rul jurist Vicentiu Babes. Rornânii cerând i un semn al lor Insterna noului Ardeal; n-I urm.

1 Pe IMO ce se cuprinde In Popea, o. c., in marea colectie alui Ilarion Puscariu, Metropolia Romdnitor ortodoc$i din Ungaria

Transilvania, Sibiiu 1900, i in I. Lupas, Mitropolitul Andrei$aguna, ed. a 2-a, Sibiiu 1911, $t. Metes, In Patria din Cluj, V,1923 (raporturi cu tärile libere). Cf. Sagunaifemorii din anti1846-1871, Sibiiu 1923; Iosif Sterca Sulutiu, 0 lacrimd fierbinte,Brasov 1877-80. Acum In urmA i Gh. Tulbure, Mitropolitul $a-guna, Sibiiu 1938.

2 Transilvania pe 1877, pp. ;73-4.

Rom&niei"2

si

sa-si

iievolutia roinaneascri iii Ardeal igt

treagd manifestare d ronidnism ortodox, dar numai ortodox,in care Intrau. Banateni din altii tabrtra decal a lui Murgu,ramas neinduplecat In. legatura sa, fortata, cu Ungurii revo-lutionari: nobili de acciasi origine macedonean5roan si Lucian Mocioni, cne.scuti toLusi ungureste si

numele ou ortografie maghiara, functionari ca Mace-donfi, dintr'un vechin ncarn dc nemesi, de Macedorga"alti aristocra(i valahi", din partite Crisurilor, loan, care-sizicea de Stoica", i Vasile Ciupe, dar si, alAturi de un Mi-hail Botnar (de unde Bodnaretii, de fapt butnari"), de ladieta provincialä din Cernauti, i viitorul istoric In nerntesteal neamului intreg, Eudoxiu de Hurmuzaki, alt nobil, mandrude originea sa, cane ins, prin bunul baler de modii veche,foarte Moldovean", Doxachi, era coboritorul unei rnlädite, corn-picot i adânc rornanisate prin boierie, a Fanarului mavro-cordatesc.

Din toti acesti Romani, poate si din cei de peste munti,oeilalti cautau sä se faca an singur organism sur.t Mare leDuce al Romanilor", Cesarul, din Austria restauratd, i pentruaceastd restaurare a Austriei. Pentru ei, acelasi sef, aoeiasi re-presintantk un Sen,at", potrivit Cu ideia rornana in miscare,un singur Mitropolit, un adevarat ambasador" in aclminis-tratia Impar4tiei. Nu f4rd o afingere i ea exila(ii causeimoldovenqti, progranful bucovinean biruise timidele tncercciriale Ardelenilor singuri, cari Insä, in aneasta noua conceptie,Mud totusi considerati ca un singur grup, n'aveau legatura,fi.reasc i neaparka, intre cele doua confesiuni odaltli In-frati be.

Se ftigadui de Imparatul recunoscatior", caruia vechea pru-denta a cancelariilor Ij pusese pe buze aoeste cuvinte, ca, pen-tru jertfele gnele", pe tare le adusesera Insa aceia cari nudolduserd lui ,Fagurba nician mandat, Avram Iancu era uncredincios al Bisericii unite, o chibzuire amanuntitA" i farA

1 v. Mihail Popescu, o. c., pp. 29-30. Iscalesc petitia cAtre Im-pArat egumenul Patrichie Popeseu, administrator at diecesei de\Target", protopopul DrAghiciu, judele comitatului Timi, Vasile Stroia,

trei Mocionesti:: Andrei, Petru si Lucian. Cereau o deputatie laImparatul. Romanii din Caransebes pentru desfacerea de VoevodinaSarbilor, aceasta cu celelalte doul fronturi create prin noua Imp5rtire

cu Ardealul propriu-zis (inulte isalituri); ibid., pp. 123-5.

CU clausal,scriin-

dmai

Y2- PregAtirea ttnri Principateloi'

nurnele acelor protivnici unguri cu cartregele muntilor` era inclestat in lupta pc viatà si pe moarte.

La 4 Mart se crea, printr'o proclanialle irnperialA, Sta-tul austriac al natiunilor egal Indreptlitite, i Francisc-IosifIntra in conceptia politicA, pe care o pastreaza. In toate mani-festatiile ulterioare, a popoarelor sale".

Nemultrimiti, Romilnii nu lucrark niei atunci solidqr. Ce-rerile yin, fiecare coloratk altfel, din toate pärtile. Mocio-nestii, cu cativa ooboritori ai vechilor chinezi" din Banat,presintk un memoriu, care tindea mai ales sk se capeteasigurare Mk de Sarbi, cari, mai bine condusi 51 eu sacri-ficii care-si stiau core asplktirile, capdtaserA o Voivodink",dupà dorinta lor mai veche, alkturi de Banatul autonom alfratilor lor catolici, Croatii. Se ajunse si la o Intelegere,Inca In April, Intre RornrAni si, clack, nu Skrbii mnii, Introceilalti membri ai Slavilor In Monarhie, Croatii i Slovacii,pentru a se care ea nu curnva sk se revie la ideia,rnejdioask pentru toti, a acelei Unglarii care taxa pe JAVA-torii din Muntii Apusetni de udgasi, hoti, aventurierizic tribuni,. prefecti sau centurioni" i pe Romanit In generade nenorociti Valabi", fosti robi ai Romanilor, pe cari numaiUngurii s'au milnit a-i face oameni 1. In. attar se strkluinNicolae Bkloescu sA ajung/ la o Intelegere cu Batthydnyi sicu Kossuth; acestia puturA MgAdni o Inältare spre situatia dedrept a acestui popor despretnit 2, dar aceasta era In Julie,

In August, Giirgey, unul din comandantii arrnatei revolu-tionare maghiare, era sk depuie armele Inaintea lui Liiders,la Siria, pc Murks. Incercarea lu,i Beni, comandantul polonacceptat de revolfuttie (de fapt un German boom: Beam), dea rAscula Moldova, sprijinindu-se pe Ceangkii de pe valeaTrotuplui, nu izbutise; ba Ine.k, de pe la sfdrsitul anuluiprecedent, Românii din Secuime se ridicau Imipotriva pri-vilegiilor secuiesti si Guvernul moldovenesc tramise s, ieiemasuri In wide parti de catre munte ale tinutului Bacau.Pe eland Saguna, in sfarsit convins de isprava fAcutk de Iancu,intitulat conducktor distins", Intelegea sa se incredintezeacestuia un rot in. supun.erea totad a rebelilor, dar supt con-

1 PAcittianu, Cartea de aur, II.2 Ion Ghica, Amintiri din pribegie, passim. V. si aid, mai departe,

zahava, evitiindu-se si

pri-

cari-tsi

t

t

si,

Revolutia romAneas-A in Ardeal 193

dUcerea Unui otpitan de oaste irnpartteascd regulatg, Iinpt-ratul rostia Ina. din Iunie hottrIrea sa dcfinitiv In cepriveste soarta viitoare a RomAnilor: "constituriani organicepotrivite ea trebuinfile acleparate ale aeestui popor, Inconsonanfri cii unitatea Monarhiei". Pentru. esenta propune-rilor fAcute prin Saguna era un hot*it Desgustat,irnboln6vit, fncunjurat de negurile raitäcirii ruintilor, AvramIancu, umbra räfacitoare a jertfei fllrä izbandt, a credinliifax% rasplatd, nu se va mai ingtisa rnlcar, suprernal -nani-festatie a unei mandril pe care n'o aveau rugAtorii despre-tuiti pentru a striga tare dmptatea neanfului squ 2

Acesta pornia acuma pe alte clii, trecând pe alAturi decumplita tragedie care se incheiase, färä sl producti mIcarcele mai modeste din recompense decAt shntitor mai tarziu.

Toatit speranta de viitor era in propaganda ce o vor facemisc.:1th revorutionare din Principate".

Inainte de a o urmlri si mai depa,rte In silinlile si ispra-vile ei trebruie observat i un alt prilej de intalnire si deconlucrare intre Romilnii de o parte si de alta a muntilor.

In Mart 1849, când primejdia din partea Ungurior re-volutionari era mai mare, Selma arzAnd HArmJanul stsescsi Bern facandu-si intrarea in Ardeal, oei compromisi cu Im-päratul trecurt granita In Muntenia. Intre ei Sasi, euaccl Schuller care cAptt1 la Bucuresti Intelegere si gust pen-tru literatura româneasct, pe lângit interesul pentru cante-cele poporalui si datinile lui, cu care se farniliarisase Incadin Ardealul s5:11 3. Dintre RomAnii cari lucrasera in Inva-tArnantul muntean, reveniau astfel, fart a li se fi acordatamnistia, AhnAsanu, Codru Dr6gusanu si cativa altii, cari sifurt arestati, pe langt loan Puseariu, care-si schimba numele.Oaspetii germani mai ales furl bine primiti de boicrime, ltsân-du-li-se i uniformele de gardt cettteneasei. Mai putin favori-sati, pentru bAnuiala cit au legtturi wcrete eu faith revaliitio-nari, i.uiii dintre Ardeleni, ca fOrnut si Boer, trecurl pe la

1 Alte cereri, Puscariu, o. c., pp. 24-5.2 V. pretuirea lui de Imperiali, Intr'un nr. din August 1938, al

foii sibiene Siid-Ost; resumat In ziarul Porunca Vremii, la 28.3 V. bibliografia lucrArilor sale despre noi, In Rev. 1st., 1938,

Ianuar Mart.13

9i

rerus1.

Invlflil

i

194 Pregatirea Unirii Principatelor

Giurgiu spre Consitantinopol si de acolo, stäpaniti tot de ideiaromana, se Imbarcara pentru Trieste ca s inceapa apoi studiinoun de drept la Padova, wide se intalnira. cu Papiu Ea-rian i cu unul din conducatorii luptei in munti, Iosif Hodosi.

Si, In acest timp, Hurmuzachestii continua actiunea lor pan-romaneasca, si nu numai prin ziarul lor, Bucovina, care vatrebui apoi O. fie oprit de carmuirea absolutista. Astfel vedempe Constantin Hurmuzachi stäruind pe langa harnicul egumende Neamt, Noonil, patron cultural, O. trimeata in Ardeal, dinbogata lui manästire, carti si odajdii nefericitilor frati dinArdeal". Hurmuzachi, care fusese insusi la manästire, cauta sila partieulari ce trebuie pentru noua 1nzestrare a lacasurilorpradate din aceastä tara 2. Pentru urmasul lui Paisie, Ardeleniiortodocsi erau niste frati", ca si pentru boierul bucovinean, siel vorbia lui Saguna, drept slavitorul episcop al Sibiiului si alMarelui Printipat al Ardealului", de rauvoitorii i nelnduratoriirebeli", cari i-au j1uii3. Multamilnd calduros la intoaroereadin inisiunea vienesa, la Prea-Innaltatul i Prea-induratulnostru Monarh", cu baci-batii neamului, lucrand pentru inna-intarea binelui national si bisericesc" d'intaiu pomenitin frunte episcopal °ere un InLreg sir de carti LipOriteIn Moldova, pe care nu le avuse pana, attoci, si el se simte1ndemnat a-si face insusi o tipografie ca acea nanteana, sipentru folosul sooli1or4. Si, interesant amanunt, vedem peSaguna trimetand prin. staretul de la Neani liii GheorghiesSturdza, cumnatul ltd Hurmuzachi, portretul prefecttilailancu" 5. $i, continuand corespondenta, ierarhul sibiian arataarhimandritului ca, In decursul odor doi ani sAngerosi dinurma, ni s'au ars patruzeoi de bislerici, trei sute cincisprezoces'au Wait si una s'au därilmat pana la pamânt."6. $i intro

1 V. Al. Marcu, Simion Bdrnuliu, Al. Papiu-Ilarian si Iosif Hodo$la studii in Italia, Ac. Rom., Memorii literare, seria III, t. XIII cf.Puscariu, o. c., p. 23.

2 N. Banescu, Un capitol din istoria mdndstirii Neamtului, Sta-retul Neonil. Corespondenta sa cu C. Hurmuzaclzi si Andrei ,$aguna,Valenii-Ide-Munte 1920, p. 61 si urm. $i Liiders fusese la manAstire.

8 Ibid., p. 67, no. V.4 Ibid., pp. 69-72. El iscáleste drept-credinciosul episcop al Ardea-

lului". Un sir Intreg de ell* e trimes apoi; ibid., p. 75 si urm. Seoferiau i douit teascuri de lernn, tipografia avfind acum altelede _flu"; ibid.

6 Ibid., p. 83.6 Ibid., p. 85.

cel

Revolutia româneascl in Ardeal Ig5

binefäcatorii aoestei Biserici atat de incercate se inseamnaoei patru barbati cii simteminte nobile, cari si-au adus a-minte de noi, oei de toata lumea Prea Cuviosia Saparintele episcop al Romanului, Logoflit Grigori Sturza" (defapt Gheorghe) si d. Constantin Hurmuzaki"1. El putea scriecu dreptate, in 1850: de si santem departati unii de altii,totusi Prea Cuviosia Ta cu fapta te-ai at-Rat a fi mai aproapede noi decat chiar acela cari ne-au randuit soartea salacuim Inteo patrie" 2 Era vorba chiar ca acela care pc.Incetul devenia conducatorul intregului neam de acolo in ur-marirea tintelor lui politice sa vie la milnästirea binefkica-I oare 3.

Si aceasta legatva Intre deosebitele tari romanesti, iwcare deci n'o puteau rupe nici piedecile strainilor, niciplanurile de organisare locala ale cdpeteniilor neamului, seInvedera i prin aoeia cla, la 1852, fostul profesor NicolaeBalasescu, invatatrul latinist, cunoscatorul aanc al limbii fran-cese, revolutionarul i misionarul politic, era acuma acolo,la Neamt, supt rasa de saiac moldovenesc, pärintele NifonBalasescu, monahul Soborului acesLuia si tot odata si pro-fesorul nostru", circulând ins pana la Sibiiu, inainte ca alteledin multele schimbari ale vietia sale sä-1 faca din nou, tre-cand prin seminariul din Husi, profesor la Bucuresti si auto-rul unor luerari soolare de cea mai inalta importanta,icoana 111010 a interdependentel firesti Intre ostenelile Roruct-nilor de pretutindeni4.

Neonil (t 1853), Insusi fost duhovnic al lui Ioan-VoditSturdza si candidat la Mitropolia Moldovei, dupa Veniamin,venise la Neamt din glorioasa, odinioarti, Sticeavd3. JoanMaiorescu fusese, de alminterea, i profesor la Seminariuldin Iasi, dupa oe se vazuse silit, la 1842, s piece dinMuntenia, §i i se oferise, cu stitruinta, catedra de istorieuniversald, a patriei si a literaturii elene si latine la Facul-

1 Ibid. Se cercau i slove de la Lopilorla nemleana Mc se luarii,insä din Buda.

2 Ibid., pp. 92-3.3 Ibid., p. 93 si urm.4 Ibid., P. 96.5 Ibid., p. 13.

uitati:

Cu,

196 PregAlirea Unirii Principalelor

tatea filosofica" a Academiei, pe care o i ocupa el ciltvatimpl. Si, Intors din Viena, la 1849, el strabate tinuttul cum-plitelor lupte ale Matilor pentlra lucrarea sa Die Rainaenender oesterreichischen Monarchic, inainte de a trece In ser-viciul Austriei pentru lucrari d3 jurist la Ministeriu 2. Si elavea stranse legaturi cu Hurmuzachi, ba chiar cu Stirbei,acuma Domn In Bucure§ta 3.

1 N. 135nescu §i V. Mih511es,m, loan Maioresen, pp. 19-54.2 Ibid., pp. 67-8, 279 §i urm.3 Ibid., p. 71 §i nola 2.

CAPITOLUL VII.

Propaganda romineasca prin emigrati

Cei siliti a pardsi Bucureslii devenird, ceia ce nu prevdzu-serd prigonitorii lor, elementele ce1 :-. mai convinse si mai pa-sionate, iar, prin trecutul si rolul lor, si cele mai pline deantoritate pentru causa, oricat de rdu servia, peutru careluptaserg.. Procesul care pand atunci se purtase prin neva-lutie se strAmuta acuma pe calca Lulea ncIncetale si din cein ce mai ascultate protestari cdtre opinia publica a popoa-relor libere.

Intdiu, grupul conservator, care se osebisc lndata de rosii"cu can fusese oonstrans a colabora o bucatä de vrerne, oa-menii de la Islaz, incepdtorii ;31i aceia In manile cgrora In-oetul pc incetul ajunsese miscarea, dgiduid semnalul plan-gerilor prin adresa Cdtre Sultan a lui Eliad si Tell, aoestadin urind fiind cu totul la Indemana celui d'intdiu. Ei ridi-cau glasul ca mernbri ai unui Guvern legitim, In numeleM. Tale Imperiale si a poporului roman". Ei cereau sg. fie In-locuit Fuad cu un adevdrat Musulman", care sg. cencetezesuferintile, de sigur reale si adânci, care se abdtuser g. asupraunei tari ce nu se impotrivise; se va vedea cg. polit*a bu.n.itfusese a lui So1iman-P4a. Gel doi semnatari, aflgtori acumaIn Apus, neputand transmibe actul Ia Constantinopol, 1.1 pu-blicau, In calitate de capi ai natiei", in presa francesa. Eliadmai vorbia de cei optsprezece ani" In cari se strdduise alega viitorul poppru,lui au de interesele Insesi ale ImperiuluiOtoman1. Acest grup represintg. un prim succes prin votarea,de catre cloud sute de emigrati aflglori la Brasov, altii erau

1 Anil! 181V, V, pp. 326 31

193 Pregátirea Unirii Principatelor

la Sibiiu , a unui cornitet de conduoere, de Munteni §iMoldoueni laolallld, avand, pe lAng5. grija Intretinerii mate-riale a InvIn$ilor, misiunea de a trimete Puterilor presupusefavorabile delegat1"1. La inceput, se crezuse cA alegerea s'.arface mai liber la Trieste sau la Viena2. Tell se arAta neural.-Omit cA-1 WO. oei cu cart $i-a mancat amarul trei lunide zile", In momenlul cand acum sosiserä Bo Lac, Zane, Dei-vos, IpAtescu 3.

Din parbea lui, Maioresca, Inclintat de cate ori putea facepe vre unul dintre deputatii, un Fiirsber, un Schulz, ai dieteirevolutionare germane, de fapt discreditatA prin. anarhia ei,apoi i izgonitA din Frankfurtul vechilor ImpArati In Ger-mania-de-Sud, unde o asteptau, Ong la disolvare, ciocniri sichiar varsari de sange cn o muncitorime cAutanduli o altA cale,s. ridice glasul, i In numele intereselor eoonomice germlanela Dunitre, pentru causa Romani lor oprimati de Ru,i,el era informal tArziu i rAu de ce se pelrecea in Bucu-resti, se rfresintl, ca imputernicit nariei sale i pu-nea arnandoud principatele romdne, Moldavia ft Romania, sariprotectiunea Germaniei" 4. El visa, in oonverbirile cu Germaniicari n'aveau simpatii pentru Maghiari, de un Imperiu ro-manic", cu Bucovina $i Basarabia, aluneeandu-se si la ideiaunei Dacii mai mari5. Se trudia, in lungi memorii fitritefiect, sä fach pe Germani a intelege el nu e nimic pansla-vist6 In. rniscarea ardeleanA din luna lui Maiu7.

Pentru a se da un rAspuns, se consultara de arhiduceleIoan, administrator revolutionar al Imperiului, i fostul consulde la Iasi, Richthofen, si chiar istoricul Trapezuntului si alGreciei medievale, Fallmerayer, foarte bine vAzut de Turci 2.

Intru acestea, Maiorescu astepta cu incredere actiun.ea aceleiambasade a dietei la Constantinopol, de care cu atata opti-

1 Ibid., p. 157.2 Ghica, Aminliri din pribegie, p, 156.

Anul 1818, V, p. 415, no. 2656.I 1. Ghica, o. c., pp. 331-2.5 Ibid., p. 217.6 Pentru zvonul, ieit din Fafnir, al planului d Stal româno slay;

ibid., p. 30.7 Auld 1813, V, p. 361 §i orm.8 Ibid., p. 162,.

Incolo,

al

I.

Propaganda romAneasca prin ernigrati 199

mism, se vorbia. Germania ca arbitra" ar mijloci UnireoPrincipatelor inteun. Stat singar, neatftrnal, supt protectiuneaGermathei (fireste $i Cu celelalte Pateri"), iar, In cas derazboiu, ea ar deveni protectoare".

Langa el, Alexandra Gh. Golescu capatase pentru cerca-rile englese scrisori de recomandatie asa de pretioase ca aministrului de Externe german von Schmerling 5i a frateluipre$edintelui dietei, von Gagern2. Urma, si mai departe actiu-nea lui Golescu 2, care-si pierduse pc meritosul VornicIordachi4, $i, In Novembre, Edgar Quinct Ii cerea sa se adre-seze noii Adunari Nationale franoese. care, dupa zdrobirearevoltei muncitoresti din Iunie, avea un caracter neted conser-vator 5. Michelet va publica mult mai tarziu (dupa moartea luiN. Baloescu) framoasa Infatisare a presentului si trecutuluiRomanilor, glorificand eroismul sotiei englese a lin Roselli G.Neajungand acolo la nimic, $i Golescu si Dimitrie Bratiana,abiasosit, se hotarIrd s Inoetroe la Londra, ramasa continua favo-rabila7. Ei puteau fi incurajati In aoeastit direc(ie prin de-claratia facuta la 23 Novembre de Stratford Canning ambasa-dorului rus Titov contra ocupatiei militare, a sarcinilor aduseasupra Orli, a Impiedecarii administratiei, a tratamentuluiaplicat indivizilor cari au introdus sau sustinut ultirnul Gu-vern provisoriu-; el yorbia si in numele Franciei, de o potrivade Ingrijorata, cerând schimbari la Regulament 8. Incepeau

1 Ibid., pp. 380-1. Cf. ibid., p. 613 si urm.; VI, p. 85 i urrn.2 Ibid., p. 663, no. 2897. V. 5i scrisoarca, urmatoare, a lui Stefan

Golescu. Neincrederea lui Voda-Bibescu In planul Statului romilnese unit (Iulie 1848); N. 131nesca 5i V. Mihailescu, o. c., pp. 301-3.Inalta ideie a lui Maiorescu despre dânsul i despre Stir-1)cl; ibid.,p. 327.

3 Delegatia lui; Anal 1848, VI, pp. 7-8. $i ibid , p. 763 si urin., Treiluni In Valahia" ale lui Ubicini; ibid., p. 787 si urm., e de pevremea Divanului ad-hoc. LegAtura cu Drouyn; ibid., VI, p. 76, no. 49

4 Ibid., p. 27, no. 27.0 Ibid., V, p. 344, no. 2580.6 v. §i ibid., p. 533 si urm. Mernoriul lui, impreuna cu Maiorescu,

critre Guvernul trances; ibid., p. 540 si urm. Relalii cu agentul polonVoronicz; ibid., p. 547, no. 2790. V. si 11-1 urrn. p. 551 si urrn.(cAtre Adunare .

7 Ibi I.. p 37S ) 2 ilb Ibid., pi) 3S6 S.

si

teal,

1

200 PregAtirea Unirii Principatelor

astfel sa aeara primele arlicule Lu presa englesa,1. Golescu,retras la Fontenay-aux-Roses, ajunse s. regrete cI Romdrilinu dau probe de vitalitate, care ar ski in lupta din Ardeol,aleituri de lancu. De ce n'au rdmas in Apuseni ceice emu acolo2?

Din parte-i, Dimitrie Golescu vorbia, In August 1848 inck,el singur Intre revolutionari, despr ce frumoas g. tarit s'ar facedacä Moldovenii ar vrea Unirea i s'ar acaugi toate celelaltetitri române,sti, si el adthrgia profetic: dar fi lupteyrozaue pcM,d ce acest primipiu sd se poatd preface in faptin todki Egropa"3.

In Paris, se Inta1nir4, pe lâng batrânii cu clan.ul lox, Go-Voinescu II, Rosati, BrAtienii, C. BNIcescu, Cretulescu,

aflAndu-se lAngq. Vasile Alecsandri, care-si astepta fratele,alp expulsati 4. Toti sefii emigratiei se Intelegeau in aceastiiluna Decembre pentru o proteslare, trimeas6. si In Anglia,Austria si Prusia 5.

Din Constantinopol, Ion Ghica, acusal cA lucreaM pentrua face din atat de compromisul Câmpineanu tin Domn6, re-cornanda lui Nicolae Golescu unitatea de conducere, sup! Ale-xandra Glzica, sau supt gencralul rcvolutionar 7.

In acest timp tn Decembre, din Belgrad, Bälcescu, plinde urii contra vechiului regim si in forma Schwarzgelbilor"austrieci, rätnânea in Ardea18, ds uncle fu expulsat, unservator simpatic al actiunii unguresti, de i, la 16 Deceni-bre, el putea spline c6, atat in Banat, at si In Transilvania,Românii In gloata s'au scu,lat asupra Ungurilor i i-au stinscu totul i pentru totdeauna din acele ei fiind cioctoii"

1 Ibid., P. 565 si urm. Cf. si ibid., p. 710 si urm.2 I. Ghica, Amintiri din pribegie, p. 270 si urin.

Capitala ar fi Iai sau Roman, apoi ar urma Infratirea popoa-relor".

Anul 1848, V, p. 658 si urm.5 Ibid., p. 761 si urm.

Ion Ghica, o. c., p. 221.7 Ibid.. pp. 51-2. Rosetti-i scrie cA, mai bine organisati, am fi

putut räpi Ungurilor gloria de a salva Viena revolutionar6; ibid., p.63. Era vorba si de viitorul Domn al Moldovei, Grigore Ghica; ibid.,p. 340.

Corespondenia Iti ca I, Cultica, (lc acolo; ibid., p. 238 si urrn,

si

Afunfii

uor

lestii,

ob-

t6ri",

3

Propaganda romilneasca prin emigrati 201

populatiei romanesti, asa Inca ajunserà a sprijini reactiu-nca imparäteasca", care InsA. li-ar fi fagaduit (In Ianuar 1849)un Voevod"1, ceia ce-1 facea pe acest liberal si revolu-tionar sa adauge: Penfru mine chestia na(ionalitri(ii 0 painmai presus de libertate. Pond cOnd on popor nu va exislaca nafte, n'are ce facie ou libertatea. Libertatea se poalelesne redob4indi, cOnd s oct pierde, iar na(ionalitalea, nu" 2ii inoepea sa, se teaina ca prietenii de la Paris sAl nu On-

deasca altfel.Tottisi el oferia un batalion roman" lui Bem, care, neavand

autorisatie de la guvernul unguresc, soviaia 3, apol lui Bat-thyttny14. Kossuth era mai larg, si Balcescu se si gandia

cheme pe Tell si pe Magheru. pentru legiunc, regretandInsa el Iancu lupta de cealalta parte5. Se fix i o basade intelegere, admitandu-se drepturile limbii romanesli, darnu ca diplomatic6.- G. Istoricul roman ajungea, in or-

sa momentana, a da, asigurarea ca, in. loc de a des-päri Transilvania de Ungaria, noi am vrat Inca mai malta o uni, i incd a face mai mull pentru Ungarla", cci ideiade regatul Dactiei este naseocia de Rusi spre a baga neu-nirea i vrajba inlre noi si Unguri"7. Aceasta, cand Un-guru spanzurau prin tradare pe Buteanu, ceia cc nu-i eraascuns ideologului roman.

El Incerca tot* o mediatie si se bucura ca de la acestiadmirabili luptatori venia un memoriu care admilea inlegri-tatea regatului si limba ungureasca de diplomatic" 8. .5i elcredea cd la Pesta prin majorilatea slavo-rornang se valiga mai mult. Ba socotia ca Ungurii i ai lui Iancu ar

1 Ibid., p. 246.2 Ibid. Acolo, In scrisoarea din Belgrad, i legaturile Sirbilor cu

emisari rusi; ibid., p. 247. Acela care avea inleres i pentru Mace-doneni, ibid., p. 417, se intereseaza, fiind pe la Negotin, de de-mentul rornânesc de pe valea Timocului. Cu el era i ItalianulMonti. Bulgaria proprie este o arä româneasca", scrie el; ibid.,pp. 356-7.

3 Ibid., pp. 267 si urm.4 Ibid., P. 291.5 Ibid., pp. 272-3.6 Ibid., pp. 273-1.7 Ibid., pp. 274 5.8 Ibid., p 27i.

limbabibea

pe

cas-

sd

202 PregAtirea Unirii Principatelor

putea sa can asupra Rusilor in Moldoval. Visa, pe alaturi,faca o oaste de 30.000 In Ardeal.

Un larg project al lui prevedea recunoasterea Tit utraliatii",intrebuintarea numelui de Roman, crearea de scoli bilingve,dar i cu 5tiinti1e In românesbe, catedre de romaneste laUniversitäti, limba romaneasca In discutiile comitatelor, cuprotocol romftno-maghiar, petitii in romaneste, tiparirealegilor i ordinelor In romaneste, in care limba vor lu-cra i juratii, administratia româneasca unde sant Romaniin majoritate, proportia la fanctionari, liberarea Banatenilorde supt Biserica srbeasc i sinod anual, despkrtire roma-neasca la Ministerial de Culte, desfacerea Bisericii unite deStrigoniu 2 *i Batthyányi opunea: unitatea si integritatea Sta-tul,ui supt hegemonia Ungurilor, in calitate de cuceritori cuarmele In mane, limba maghiark In legislatie, In adminis-tratie, justitie, Inva.tamântul superior, chiar In matricule,inspectia suprema a Statului" si In Biserica Insäsi 3. Balcescu,din parte-i, credea c. asa nu se Nate 4, si un contra-memoriurepeta oererile prime, cu. drepturi pentru cler, cu un Patriarhin frunte i amnistia 5. Dar Batthydnyi vorbia In schimb de oamalgamare" 6. Concesiile smuls3 guvernului unguresc In a-gonie nu mai aveau, astfel, nicio valoare 7.

Totusi ele cuprindeau limba romaneasca, in comune si, fa-cultativ, In comitatele cu majoritate romaneasca, dar corespun-zand unguraste ea guvernul, limba romaneasca In scoli, injudecata, In petitii, In garda nationala, prevederi pentru cler

1 Ibid., p. 278. A ramânea langa Unguri, chiar intr'o positie putinmai jos"; ibid., p. 287.

2 Ibid., pp. 293-5.3 Ibid., pp. 295-8.4 Ibid., p. 317.5 Ibid., pp. 319-21.6 Ibid., p. 323. Bdlcescu reproduce admirabila scrisnare a lui

Buteanu cdtre Unguri, ibid., p. 25, cdrora Li aruncá in fatA uciderileprofanArile: Ne vom bate pang la moarte, ca sd nu cadd pe

noi blAstAmul nepotilor no§tri". El §tie cà planul unguresc e sätopiti celelalte neamuri in elementul maghiar". Libertatea voastrde linguOturd, aingitur i vorbA seacd". $i Murguii pierduse ilu-siile; ibid., pp. 345-6. BAlcescu recomauda totu0 in extremis Iui Iancu,regele codrilor", neutralitatea; ibid., pp. 349-56.

Mid.. pp 362 §i urm :171 i urm.

sa

§i

si

,

Propaganda romineasca prin emigrati 203

si Invàtämant, amnistie, jurând pe independenta Ungariei",liberarea tärantilui. Se admitel $i legiunea romanä

La urrnä, crezand cI Bern a biruit In Ardeal, la Bistrita,Baloescu avea un naiv ayant de bucurie, si el se vedea adu-nand 8.000 de Romani spre liberarea tNrii sale, descälecanddintru Ungaria" 2.

Actum, el ar fi dorit ca, In loc sä urmeze pe Austrieciastepte pe Ru$i, Romanii sä se fi neunit Intr'o nou5Adunare

pentrfa a separa eausa lor i credea cg. asa s'ar fi urinal dacide la comanda impeniald nu s'ar fi admis cloud congrese, dupilconfesiune; el sfAtuia pe Bänateni sa vie in Ardeal. Dar desa-proba caracterul barbar" al luptei i ajungea, ca liberal, s5esclame: O, cate nenorociri sirntimantul de nationalitate aadus Inteaceste locuri!". Credea Insa cd ambele prouinciiastfel liberate s'au apropiat malt de unire cu noi". In acesttimp, cum se vedea acusat de rusofilie din partea vestitilorlocotenenti", el 1$i radea de invinuire: ar fi mers, In loc deParis, la Constantinopol pentru a gäsi pe Ghica, rätnas acolo 3.Era uremea cland i se cerea liii Fuad sri ingddaie ca militiaromilneascd th alerge in ajutorul fratilor ardeleni4.

De attic!, i Nioolae Cretulescu, care se Intalnise la Pestacu Murgu, era de pIrere c s'ar puitea face cu Ungurii ointelegere, mergand p5nä la confederatie chiar5.

Nicolae Golescu, care, indreptat inthiu spre Brasov, se In-voise a merge la Constantinopol, fusese considerat la trecereaDuntirii ca arestat6, $i tot asa Voinescu II, care $i-a descrisaceastà alatonie silitä 7. Ei furä suiti insä pe ghimia careducea pe ceilalti prisonieri polilici.

Dintre Moldoveni, Kogdlniceanu n'auoa nicio aqiune; de-

1 Ion Ghica se intelegea cu Czayka pentru a se cAsliga si ofi-teri poloni; ibid., p. 403. Odiseia ulterioard a lui 1361cescu, ca Motvfinzglor de doniti; ibid., p. 407 si urm. Cu Rusii era 1361Asescuun Popescu"; ibid., p. 409.

2 Ibid., p. 366.3 Anul 1848, V, pp. 652-3.

Ibid.. P. 694. Cf. si ibid., pp. 699-701: Transilvania se facecu WW1 tara rorna.neascl". Voia sa scrie in iarnä o luerare, Ideilereuolutiei romdne. Cf. i ibid., VI, pp. 74-6.

5 Ibid., pp. 24-5.6 Ibid., pp. 44-5.' Ibid., in acclasi olam

sä

4

si

ti

204 Pregalirea Unirii Principalelor

clarandu-so fara mijloace, el refusa sä ajutc cu banul saucAlAtoriile diplomatice ale lui Eliad1.

0 presä romaneasca revolutionara se organisq in straina-tate. Ea lncepu odatd, in Mart 1849, In Ardeal prin treartoarea publicatie Espatriatu12, a lui l3oliac, legat de Bern 3,caruia BA1oescu-1 suggera c I s'ar potea promite dc formha-1 face doinn sau rege al Rornanilor"4. Foaie general re-volutionarlt, care trebuia sa castige simpatii arcangelului

bittranului general polon In serviciul Ungu.rilor, astep-Land sa poala Invia patria romaneasca I,usái. Eroii frail ma-ghiari", generosi.i frati maghiari", creatori de adev4ratä ii-hertaLe" in Ardeal, sant astM aeoperiti dc toale lande1e5.

Deosebil de spornigii, se arai la Paris actiunea tut Dumi-tru Bratianu, care, cum am spas, Inca din 1840 filsese in ca-pitala. Franciei i legase relatii folositoare, acolo, avand, ca sifratele sail Ion si ca si alt student in drept, Glieorghe Cre-teanu, prietenli thine francmasoni, carora li era afiliat 6. Stalusesi In raport cu eercurile polone la Dijon7. De si atilt de tanar,trezise interesul lui Michelet8. Fgpand parte din socielateastudentilor din Paris, el, care era foarte aproape de Ion Ghica,ajunse a cm-waste si pe Mihail Kogalniceanu 9. Printr'insul vier-titul Montalembert capritä cartea lui Vaillant, cele trei volume,pline de istorie Inchipuita, dar si dc frumoase descrieri si delegende, /a Romante10. vedem vorbind inaintea lui Lamarline

1 I. Ghica, o. c., pp. 226, 301.Articole, si de arhimandritul Ioasaf Snagoveanu, si in Anal

1846, VI.3 I. Ghica, o. c., pp. 281-2. Balcescu incerea o forrie, Democratia;

ibid., pp. 301-2, 358, 419.4 Ibid., p. 343.5 Iese doar douasprezece nurnere Wand la catastrofa maghiara. V.Iorga, 1st. lit. rom. fn sec. al XIX-lea, III, pp. 62-3. Cf. si I.

Ghica, o. c., p. 629 (se publica in 1.530 de exemplare . Pentru opublicalie eliadistä, cenligrafratti, dupa eat se pare, Carul-iute, 1.

Ghica, o. c., pp. 640-1, 719-20.6 AI. Cretzianu, Din Arhiva lui litanitru Briitianu, 1, Bueuresli

1933, p. 45, nota 3. Intre ei i Balaillard.7 Ibid., pp. 116-7.8 Ibid., pp. 118-22, 122 si urrn.9 ibid., p. 123." Ibid., pp. 126 8.

liber-late,

m

3

Propaganda romlineasai prin emigrati 205

si castigand -simpatale rnarelui poet si slralucitului agitator,pentru causa româneasca.

In Decembre 1848, e prirnit de Pahnerston, canna sill-ceritatea i vioicimea lui ii fac impresiel. Vorbindu-1 si deavantagiile unui trartat de comert cu tgrile romilnesti libere,el cerea ca Anglia sg. sprijine unirea lor, intr'o conferintacare ar fi chemata de ea anurne pentru aceasta.

Memoriul pe care-1 redacteaza singur e cea mai inserdnatamanifestare nationala din aceasta tabara a emigratilor: In-treaga politica a Rusiei e aenuntata, amintindu-se i incer-carea de a pune In legatura Bisericile romanesti cu SfantulSinod rusesc. I se pune In sada, ceia ee e nedrept, i incer-carea de a Inlatura limba romitneasea din Invatarantul supe-rior. Dimitrie Bratianu pretinde cä prin influenta lui Duhamelau fost opite adunarile cuprInzand mai mult de cinci persoanesi Ca IrimesulTarului ar fi provocat Inca inainle de izbucnirearevoltei cererea unor boiari pentru trimiterea de trupe ru-sesti. Se ataca i inditferenta Turcilor fata, de aceste Incalcari,oda ce a fosi privit de oupul din jurul lui Eliad ca ogreseala, data fiind sentimentele Englesilor fata de ImperiulOtoman. Dar el observa ca dreptate ca schimbari a§a deadanci intervidnise,ra In Turcia Insgli prin actal de la Ghiul-hanè, Inc At Romanii se puteau crede autorisati i ei a-si re-visui statutul politic. Se pratesta contra invIninrii de comu-nism chiar contra celei de a fi voilt s4 se introduo4 repu-blka. Se face o osebire, totasi necrutAnd nici pe Turd, Intrepurtarea trapelor lor i aceia a trwielor rusesti. Nu St gilisescIndestulatoare nijci protestarile 1u. Colquhoun. Se adaugiaIn starea aetuala, puterea ru.seasca e o ilusie. In sfarsit, sepunea In vedere, potrivit cu. trecutul engles mai recent, posi-bilitatea de a crea din cele doe' tari unite, ajuuse indepen-dente, o Belgie de la Dunare, ca mijlocitoare Mire Apzusi Rds.drit 2,

Se ca*tiga pentru causa româneascä si lord Dudley Stuart,care cunoscuse pe Campineanu 8 Se provoaca astfel o des-batere vie In Parlamentul engles, prin interpelarea din Mart

1 IbId., p. 35, no. xxi.2 Ibid., p. 136 §i urm.

Ibid., p. 37 j arm.

fi

ea,

206 Pregalirea Unirii Priwzipatelor

a acestuia. Dar Disraeli, viitorul lord Beaconsfield si pre-mier engles, iea apamrea Rusiei, pe care si Palmerston sefereste a o jigni 1.

In schimb, In Franta, care si-a dat In noul presedinte al u-nei subrede Republici un stapan, nu se capätä decAt posibilita-tea de a se presinta Adunarii, prin Edgar Quinet, o protestarecontra conventiei de la Balta-Liman: Ledru-Rollin, pe care seconta pentru o interpelare rasunatoare, refusa 2.

Dar memoriul mai Dimitril Bratianu nu e numai de ceamai mare Inseannatate prin Insusi cuprinsul sau si prin in-fluenta ce a avut in Anglia, ci si prin lämurirea ce a pro-dus-o In randurile chiar ale emigratilor. Eliad era inteostare de spirit care se explica numai prin catastrofa uneisituatii politice In care el ajunsese a se considera ea unadevarat sef de Stat, si in curind acela care era, de fapt, fiulunui Ilie, deci Iliescu", dupa moda timpului, Isi va adaugi, cugandul la Radu Negru, Intemeietorul Domniei, numele deRAdulescu. Pe lângd ce fusese, pe langa ce va cauta, printoate mijloacele, sa fie din nou, pe langa calitatea de re-presintant legal, Impreuna. cu Tell singur, apoi tsi fara dan-sul, al Romaniei revolutionare, de putea sa. Insemne aoesttineret, ca si, de alminterea, oricari altii de vrasta si de cute-goria lui, si cum Isi putea el Ingadui sa intervie flra niciunmandat, fara nidio Indrumare si färk niciun control, oricarei-ar fi netamurita misiune ce i s'ar fi dat, fara multa chib-zuire, Intr'un anume moment? Cu morga despretuitoare pecare-o va pastra de acum Inainte fat.1 de alti Romani, consi-derati ca intriganti si chiar ca tradatori, Indata ce erau dincolode Indrumarile lui, el califiek un nobil act politic numaide necuviintA copilareasea."!.

In schimb, C. A. Rosetti s: ridica Intru apararea lui Di-mitrie Brgtianu, cu care, ca si cu. fratele Ion, era asa de strfinslegat §i de multa vreme, de and, In tara, el se forma romanticsi sentimental, mergand si pana la un misticism bolnavicios,

1 Ibid., p. 39.2 Ibid., p. 40.3 I. Eliade. Ebistole $i acte ale oamenilor miveirii romane din

1848, Paris, p. 22.

Propaganda romfineascii prin entigrati 207

asa cum apare In Jurnalul s5.0 intim 1, fiind adânc influentat deParoles d'un croyant a lui Lamennais si de Manfred al luiByron, de Faust al lui Goethe 2 Acela care, crescut In boie-rime, dup g. ce fusese In legituri, la 1846, cu un Mihail Ghica

un Iancu Bibescu, cu rn Iancu Filipescu, In. acelasi limpcând cerceta pe Murgu In temnita din Pesta, ba chiar cu Voa.-Bibescu, pe care-I credea in stare de lucruri mari dac5. I

s'ar lingusi ambitiile", avuse apoi rolul pe care 1-a arltatIn revolutie, pentru care avem aceleasi note zilnice 3.

Prin Dimitrie BrAtianu, sp-ine el, Românil au ajuns O. fiecunoscuti Inteo Ora, unde chiar existenta lor era proble-maticr 4. De fapt, cu Dudley Stuart se Incepu, de altfel,o corespondentit care dunk clitava vreme 5, i se adAugi cu-nostinta lordului Beaumont, a lui Harry Verney, membru alParlamentului 6.

In Februar Eliad si Tell se presinlau Inaintea unei adu-nari a emigratilor, in cantata trimesi plenipotenti dinpartea emigratilor din Transilvanla i recunoscuti locotenentispre a lucra In causa român g. d'impreulnA. cu colegul ct-lor,d. N. Golescu", care era absent 7. Se anal' acolo aproape numai

trei dintre Golesti, Voinescu II, Grigore GrAdisteanu,,Nicolae Cretulescu, Rosetti, Cretea.nu, tânIrul Magheru, tana-

1 Vintila C. A. Rosetti, Pagini din trecut, Note intime, 1844-1859,scrise zilnic de C. A. Rosetti, Bucuresti 1903. 11 vedem, la 1811-6,in stranse relatii cu Câmpineanu. E legat si de Nicolae Balcescu;ibid., pp. 13, 16, 21, 34. Avuse un frate, care suferia de o boalamorale; ibid., p. 18. La saisprezece ani in oaste; ibid., pp. 59, 135.Se credea un mare poet"; ibid., P. 65.

2 Intrarea in loja masonic6; ibid., p. 52. Era bolnav de piept.Cunoaste admira pc lIeriniona Asachi; ibid., pp. 106 7, 123. Cribid., pp. 153, 162. Rclatii cu Vacarcscu i Fercchide; ibid., p.154. Cu Ilerescu; ibid., p. 156. Cu femei din boiel ime; p158. Cf. si pp. 142; 144-5, 147. $i chiar cu familia lui Dascov; ibid.,P. 146. Dar: bärbati ce simtiti, nu vg. Insurati cu o cocoanArominAl"; ibid., p. 149.

3 Cf. si volumul II si cel de Coresponden(d, Bucuresti 1902.4 C. A. Rosetti, Scrieri din junime si exit, II, Bucuresti 1885, p. 45.5 Cretzianu, /. c., p. 172 si urin.6 Ibid., pp, 173-4, 181, no. xxxiv.7 Ibid., pp. 178-9. Interventie pe langA Palmerston pentru arestatii

din Bueuresti; ibid., pp. 175-6.

d-

i

ibid.,

tinerh

208 l'regAlirea t. iiii1t Principalelot

rul Joan, fiul lui Joan Filipescu, Plesoian,u si alti etitiva.Stefan Golescu propuse sa nu se recunoasca triumvirii dreptsefi carmuitori al emigratiei si ai causei ronrane", pe eandpentru mai moderatul Golescu ei puteau fi admisi ca atarinurnal pentru ca represintau o mai largit parte dintregrati, mandatul ramaind a fi Insa numai provisoriu, panala intelegerea cu cei din Ardeal. I se parea mai preferabilea un singur conducator :sit fie alutat doar de un Sfat depalru, cinci alte persoane. Propumerea fu votata, dar auto-ritatea conferita lui Eliad i asoeiatilor sal era, cum se vede,cu totul margenita 1. Totusi, cerand socoteala emisarului dinAnglia, delegatii Isi fixau programdle pc aceasta linie, pe careEliad o va mentinea OA la capat contra eleMentului radi-cal: a relnoi vechile noastre legaturi cu Inalta Poarta §i ao convinge, In toate lucrarile ce vorn face, despre a noastrasinceritate i credinta" 2. Primind de la ei instructii care sunauca un ordin, Dirnitrie Bratianu observa: De m'ati fi cunoscutmai bine, negresit ati fi socotit de prisos sa-rni aduceti aminteca sant raspunzator de actele mele Inaintela Romanilor"3.Urma apoi asa de frurnosnl lui apel catre Parlamentul engles,adresat acuma ca represintantul oficial al Locotenentei Prin-dare din Valahia"4 i diseutia de care a fost vorba maisusi 6. Dar tonul celei de-a doua slcrisori de mustrare din partealui Eliad, iscalita si de Nicolae Goleseu, era si mai asPru po-runcitor. Iar el se credea In drept sa observe ca are drept lamanifestatii carora, daca e do nevoie, n'are decat sit h seopuie critica. Desavuat i lnlocuit chiar, el Isi va continuaopera 6. Plecand la Constantinopol dupa o aparitie la Londra,Eliad crezu ca trebuio sa sc rosteasca altfel, admitand cit

I Ibid.. pd. 178-9.2 Ibid., pd. 179-83.3 Ibid., pp. 181-2.4 Ibid., p. 182 si urm.

lescu pentru ca a jiguit paprinlr'o scrisoare la "Morningaceasla inlenlia; ibid., Pp.

5 Ibid., pp. 201-2.6 Ibid., pp. 203-4.

Si o desaprobare din partea liii Cretu-Turci; ibid., pp. 18 r-5. Bralianu revenia

Herald", aratiind ea nu i-a foql.185 G.

emi-

Prdpaganda romkneascA prin dmigrati 209

si el Insusi poate gresi: la Paris lasia, sin aceiasi calitate dedelegat, pc Stefan Golescu, Un moderat 1.

In eurAnd Dimitrie BrAtianu, Inainte Inca de a veni la Paris,incerca o alta forma a propagancliei fata de extrema stdpgatrancesa2.0 cerere de audien.ta fu facuta la 28 Februar 1849presedintelui Republieii pentru a presinta un mernoriu contraoeupatiei: ea poartä nurnai isc.lih1rile lui Nicolac, Stefan. si A.G. Golescu, a Bratienilor si a lui Rosetti 3. Dar aici, afarä deräsunete In presa, situatia, dominata de reactiunea burghesd,era Socotita mai pu;in prielnica 4. Inainte die a parasi Londra,eel d'intaiu luptator in Anglia pentru drepturite Romilnilorera recomandat cakluros de Dudley Stuart si lui lord Nor-manby 5.

Oricum, D. Bratianu considera asigurarile, de si strict cum-panite, ale lui Palmlarston ca un folo3 mare pentru. causa ro-mâneasea si-i arata In numele mandatarilor sal recunostinta.Adaugind frumosul Album moldo-valaque, tiparit In l'Illustra-lion de prietenii francesi, el Isi arata dorinta ca interven-tia lui Stratford Canning O. Impiedece impunerea in tall aunei legislatii Sociale injositoare pektru tarani 6,

Dar In acelasi timp se ventila i ideia, venind de la IonGhica, a unUi dictator revolutionar care ar fi frumosul Mol-dove,an Costachi Negri, amicul lui Aleesandri 7. Se vorbia

de o legiune româneasea" In A.rdeal , cu Magheru.

1 Ibid., p. 205.2 Ibid., p. 193 §i urm. Catre Ledru-Rollin, ibid., pp. 212-3. Pentru

Thiers, I. Ghica, o. c., p. 102.Hod0§, 1. o., pp. 124-5. V. §i ibid., pp. 123-4.

4 Scrisoare din April a lui Stefan Golescu; Crelzianu, 1. c., pp.207-9.

5 Ibid., pp. 209-10.6 Ibid., pp. 206-7.7 Scrisoarea lui Rosetti, din 20 April, vorbeVe *i de o formatie

Ion Ghica, Nicolae BAlcescu si Negri; se infAtiseaa A. G. Golescuca sluga lui Eliad",; I. Ghica, o. c., pp. 67-8. El admitea i altiMoldoveni, Intre cari I. Ionescu, MAlinescu; ibid., p. 74 si urm.

pArea hisa cA n'are la foi du révolutionnaire; ibid., p. 70urm. Ar fi vre unul din BrAtieni; ibid., p. 72. Nicolac Golescu

se lnjosia sA cearl ca o milA" bani de Intretinere lui Soliman-Pasaibid., pp. 203-4. Se gAndia §i la Alexandru-Vodà Ghica; ibid., pp.205-7.

Ibid., p. 207 si urm.14

8

Negri-i

8

si

si

iö Pregatirea Principatclo

Atrnosfera Intre emigrall era in general favorabila unci 11413-legeri in extremis cu miwarea ungureasca in agonie; ea siBalcescu judoca si Golescu, iar Ion Bralianu, supt nurnelede I. Mariosse Boghos", cerea de la Dudley Stuart o reed-mandatie ca sa poata lupta in Ardeal supt Bern contra Austro-Rusilor gray bolnavul Rosetti, care aparu in vara laPlymouth, era gata sit alerge In Ungaria" pcntru ca SAajutc pe ostasii democratiei

Era vorba de un congres al ernigratiei, dar el nu se aduna3.Numai atre toamnil uncle lucruri noi erau sa se potreacaIn aceasta lume a pribegilor.

Acum, Dimitrie Bratianu-si isprkvise rostul, pe and laBrusa se afla Ion Ghica, putin amestecat in discutiile de padaatunci: se credea ca el ar fi candidatul de tron al Englesilor.LangN dilnsul se aflau Aleca Golescu Albul, Radu Goleseitcolonehil, Zane, Alecu Manu, Serghiad, fratii Costachi siDimitrie Florescu, Joranu, Nit4. Magheru, Negulici, ScarlatFilipescu, Zosima si iln Pdeanu4.

Intre cele doua tabere vor 1ncepe apoi, la capatul aceluiasian, tristele discutii asupra intrebuintarii fonclurilor.

Irnpartita mare mai multe tabere, care ajunsesera, astfel, ase ur15, nascocindu-se in jurul lui Eliad cele mai urite calom-nii, acesti izgoniti pe meleagurile straine pacatuiau si prin aceiiaca ramâneau Inchii, fitrit legatura, pe care do puteau avea, cutara, inchisi in singurul lor cerc, neavând, dupa plecarea luiBalcescu, nicio legatura macar cu Ardealul in lupta de moarte

1 Cretzianu, o. c., I, pp. 211-3, 215-6.2 Ibid., pp. 213-4. Din Bucuresti, Grant, secretartil CoIquhoun,

stArnia desperat pentru Unguri.3 Ibid., pp. 218-9.

I. Ghica, o. c., pp. 192-3.5 V. §i Cretzianu, 1. c., p. 219 si urm. Acolo, p. 223 si urm.,

incercarea de a se uni emigratii din Brusa ou noua Asociatie" dinParis. Cei d'intaiu delegau pe $tefan i Dirnitrie Golescu, pe D.Bratianu sau Bolintineaau; ibid., p. 226 si urm. Se refusA ideia unuicap. D. Bratianu scrie o admirabilA scrisoare lui Michelet; ibid., p.234 si urm. E cea mai frumoasa presintare a poporului romitnesc.Bratianu se gindia sa revie la Londra; ibid., p. 261, no, ram.

Si

lui

Baird

Propaganda romAnoasca prin emigrati 211

cu aoeia chiar pe cari ar fi volt vada Invingatori emigratii,nici cu opera de refaccre, Octal, Inoeata, dar solida, pe careo Incepu, neadmitand pe revolutionarii de ieri, rarnas1 cuIntregimca unor credinte, Indata exaltate, Stirbei, si, cu con-cursul oricaruia se ofcria dintro reformistii din Mart 1848,Grigore Ghica.

OricAt dc interesanta ar fi ideologia Instrkinatilor, oricatesuccese dc opinie ar fi repurtat, in Germania, si chiar iiiAustria , la Franta si Anglia, neintrerupta propaganda alor si a liberalilor apuseni, pe cari au stint sa-i cdstige sisa-i relic, ceia ce se savarsia n teribilelc conditii ale uneiIndoite ocupatii acasä merit s opreasca atentia Inca dela cele d'intAiu masuri ale unei atal de neoesare refaceri.

nu e vorba nurnai de savarsiirile, oricAt de 1nsernnatesi de rodnioe, ale unei birocratii de stil rusesc, ci si de oconceptie care era In fond aceiasi ca si a oamenilor de la'48. Am vazut pe Stirbei gan.dindu-se la unirea Tarii-Romd-rLesti cu Moldova supt un stapanitor de origine strAina, oferindmai multe garanlii de durata i bucurandu-se de un maimare prestigiu. Dar pana i comandantul tare al armateide ocupatie, Omer-Pasa, era de IpArere ca si pentru. Turdar fi mai bine dacA s'ar crea, In anume conctitii, o Belgiedunäreand, aliatä fireasca a Imperiului Otornan in apararealui contra obraznioei imbulziri a Rusiei lui Nicolae I-iu.

Greutatea cea mare pp care o Intalniau sfortarile de In-dreptare ale celor doi Domni, dintre cari, Ghica fiind maimutt un visator romantic, influentat si de o stare de nervicare-1 Oen, un tinp, sa se retraga la tara, Barbu Stirbei eraun administrator de talia lui Mihai Sturdza, färä brutalacomic a aoestuia, era presenta celor doua ostiri straine. Par-tarea Turcilor fa, cu toate neajunsurile de educatie ale luiMehmed-Pasa, comandant al Bucurestilor, de aproape supra-veghiata si de Omer, care, personal, isi Ingaduia une origesturi insolente, si de manieratul Fuad, pe când Rusii. tuiLilders, lui Hasford, lui Dannenberg si lui Komar, tot Germanide origine, de si cal d'intaiu se lau.da ca nu, mai cunoastelimba Inaintasilor saii, se dedau la nesfArsite abusuri. Vistieriafu srcith, Intretinerea ostasilor Tarului cerând, de si Tesait-rul imperial platia lefile ea In timp de garnisoa acasit, In

la-

*i

212 l'regiftirea tJiiirii Principaicior

curs de un an cu sacrificiul a apte rnilioane, adaugindu-sedaruri benevole i branirea trupelor care fura chemate säIucreze in Ardeal. Din fericire Du.harnel plena Inainte desfarsitul primuhd an de Domnie, si Polonul Halcinschil, careinlocui la Consulat pe agitatul Kotzebue, ingaduia Math maisuportabile; Fuad nu rnai era la Bucuresti in April 1850 2.

Nu era vorba insa nurnai de cheltuielile asa de mafi pen-tru ambele tari. Domnii erau tratati insä, In ciuda onorurilor,mai ales de la instalarea aceluia al Moldavoi 3, ca niste func-tionari turci subordonati celor doi cornandanti, cari nu lip-siau sa-i facia a simti neputinta lor de a se apara, de araspunde la jignirile atrat dd dese. Aceasta se siluti mai alesde Stirbei, privit ea un delegat civil al Sultanului, ca unsub-prefect, cum o spunea, cu mojicie, unul din generalii rusi.La 25 Iunie, cand se cern firrnanul de numine a noului Damn,asistara fireste oei doi comisari, consulal rus si chiar Omer-Pasa, dar nu si generalii rii4. Totusi nu se Inlatura nimicdin solemnitatea vechilor sfintiri, a alaiurilor de pe vremuri,

daca Lfiders, gata a trecc la biserica Inaintea Domnului,nu aparu acolo 5, el si Fuad participara la ceremonia cetifiidiscursului domnesc.

Barbu Dimitrie-Voda. mergand la Constantinopol pentru in-vestitura, aceastä cerernonie pane a nu fi avut niciun prestigiu;la intors ginerele domnesc, Vellark, care se coborise din vas,se Ineca. 6. In aceste conditli nici sosirea la Bucuresti nu se

Iorga, Documentele $tirbei-V odd, 1, pp. 381-2.2 Ibid., p. 471, no. ru.8 Draghici, o. c., H, p. 222 si urm. Fuad nu aniâna Cercrnonia

pAnä la venirea lui Duhamel; ibid., p. 224. Cei 4.000 de Turcisositi dui:4 asezarea Domnului defilará inaintea lui.

4 Iorga, o. c., II, pp. 4-5 = Hodos, I. c., p. 167, no. =VII. Con-sulul Franciei constata. receala Românilor de fgA, cari ar fi preferatpe Constantin Cantacuzino.

6 lorga, o. c., II, p. 5 no. Iv, = Hodos, I. c., p. 169, no. crocvm.Asa crede i noul consul Poujade; Iorga, o. c., II, p. 7 = Hodos,I. c., p. 174. Iorga, o. c., II, p. 39 = Hodos, I. c., p. 206, no.cam

6 Iorga, o. c., H, p. 6, no. vur si n-1 urm.= Hodos, I. c., p. 184,no. cLxxxv si n-1 urm.

1

Propaganda româneasca prin emigrati 213

fAcu dup 6. dating, nefiind nicio pregtire, i Mavros, ginerele,lui Constantin Cantacuzinot, impuind carantina. Dreptul dea se mirui nu fu recunoscat niciunuia din Domni2.

Lipsit de ee era mai ales tntra intelectualii Tioii generatii,Stirbei trebuli, i supt inflnenta ruso-turceasca, fact tu-thiul din elemente inferioare sau compromise, maimult boieri bätrani, cunoscuti 11. Constantinopol. ConstantinCantacuzino, fastul Cairnacam, figura In el alaluri d acelCostachi Sulu, zis Sutachi, care, Impreung. cu Vellarh. i Ar-sachi, poate fi privit ca una din ultimele icoane ale Fana-rului disparut, de Iaucu Filipesou, de un membrii al familieiGhiculestilor si de rudele Domnului: fratele, Iancit Bibtf.scu,ginerele, Plaginb. In Comisiunea Proprietätii, care inlocui pecea de supt Cgimdcg.mie, gsi.n pe acelasi fost Caimacam,pe Filipescu Vulpe, pe ace1id A1exandru Ghica, pe Arsachi,1âng6 un Otetelesanu, si pe Constantin Ghica. Noul Ministeriudin 1850 adusc pe Iancu Manu, pe Grecul neimpamAntenitrefusibid cetAtenia romaneascl Arghiropulo, pe reactionarulManolachi B6.1eann, pe Iordachi Filipescu, pe Constantin He-nsell, al cärui Irate va juca nn rot In aknuirea militiei celeinoi, i, iardsi, de nevoie i pentra a avea un sprijin efectiv,in mice imprejurri, pc Iancu Bibescu si pe Plagin6 2.

1 Iorga, o. c., II, p. 54 §i urm. = Hodo0 1. c., p. 234 qi urm.;cf. ibid., p. 252 0 urm. Ceremonia se fäcu la Bucure0i in Decembreabia.

2 Aten(ii turce0i pentru acesta, fäcut bag-boier i rAsplAtit cubani din Vistierie; Iorga, o. c., II, p. 47, no. xxxi = Hodo0 1. c., p.213, no. CCM Bibescu revenia de la Constantinopol, unde fusesecoy:II-01 de favoruri, daruinclu-i-se i un palat acolo; Iorga, o. c.,II, p. 68. = Hodo§, 1. c., p. 239. El revenise In tall. V. §i Iorga,o. c., II, p. 99, no. un = Hodo§, I. c., p. 260, no. cccur. Ru0i Iirefusa" o pensie; Iorga, o. c., II, p. 136, no. wan = Hodo0 I. c.,pp. 288-9. Invitat a se a§eza la Odesa, alege Parisul. Trebui sAfie invitat a pleca la Viena; Iorga, o. c., II, p. 161, no. waxvrnHodo§, I. c., p. 312, no. cccmaxr. Pentru o datorie a lui,Iorga, o. c., II. p. 170 = Hodo0 I. c., p. 318, no. ccr.xxxv. Cf. I.Ghica, o. c., p. 340.

3 Stirbei facu din ba§boierul Iordachi Filipescu pre§edintele Diva-nului. El relua in serviciu pe colonelul Grarnont, adiulantul lui Ale-xandru Ghica; lorga, o, c., II, pp. 19-20 = Hodo0 I. c., pp. 191 2.

A-1iMinisteriu

si

8

=

214 Pregatirca Unirii PrincIpatelor

Cu totul altfei se presinta, In oe priveste pe ajutatori, nouaDomnie moldoveneasca. Dintre vechii boieri Ghica alese numaipe Alexandru Sturdza, ca ministru d. Interne. Intre noii numitiera Petrachi Roset-Balaneseu, Teodor Bal cel Vann., Iorgu Sutu,Alecu, fiul lui Clostachi Sturdza, Nicu Ghica din Gomanesti

viitorul rânduitor al Finantelor tarii unite, Petrachi Ma-vroghenil. Vrând sa arate cä nu aduce nicio clusmanie fata denimeni, Ghica-Voda ceru Mitropolitului Ca In rugaciunile ce serostirA la numirea lui sA nu sc vorbeasca de biruinta isu-pra protivnicilor pe care ar avea sa i-o acorde Dumnezeu" 2,

Din fericire era la Bucuresti, pentru a inlocui toate acesteinsuficiente, actiunea de fiecare clipa a unui om de mareharnicie, de pricepere superioara si de o initiativa biruitoare.

Acusat ea e omul Rusilor, Barbu Stirbei va trimete In Rusia,pentru a grabi evacuarea, la 1850, pe fiul sau Gheorghe, tanärprecoce, de o deosebitA intieligenta, doctor ln drept de laParis, unde fusese undprezece ani 2. El trebuia sa cercetezeImprejurarile de la Petersburg, uncle statu opt luni. $i tana-rului i se va marturisi siu.pararea a tatal san s'a Indatorit,Intr'o scrisoare entre Re0d-Pasa, a Inlatura orice ingerin[astraina".

0 legatura strânsa fu stabait l. de la Inoeput, nu numnicu Dornnul Moldovei, s000tit ci un bun prieten personal, cucare mai tarziu se vor schimbq consideratii asupra unei si-tuatii Inraite 0 de dusmanii interne, Stirbci represintând fatade melanoolieul Ghica lncrederea barbateasca In misiunea deindeplinit, dar á cu printul silrb Alexandru Caragheorghe-

Printr'o mdsurd iscdlità in acelasi limp de Fuad si dc Caima-cam, trimesul MIT in prima linie, se anulase liberarea Tiganilor deproprietate particulard; Hodos, F. c., p. 92. no. Lxxx; cf. ibid., p.347, no. cccx = Iorga, o. c., II, pp. 207-8. Rusii se plAnseserd

Fuad ,.dä decrete" Mrä a consulta pe Dullamel; ibid., p. 99, no. xc.1 Dra'ghici, o. c., II, p. 225.2 Iorga, o. c., II, p. 6, no. vir = Hodos, 1. c., p. 173, no. cmv.

Moldovenii puturá s6 asiste la lupta provocatá de invasia lui Bernpe la Poiana Shrat5. si Grozesti; Hodos, F. c., pp. 196-7. V. si n-IurrnAlor si no. cLxxxr. Un Filipescu, Muntean, servia In armataaustriaca; ibid., p. 180, no. cLxxxII; p. 182, no. =XXII/.

3 G. B. Stirhei, Peuilles d'automne et feuilles d'hiver, I, Paris1916, pp. 265-74.

si

al

Propaga,,da romAneascä prin emigrati 215

vici 1. Dar el niärturisia, la August 1849, vecinului romAngreutdtile resUltind din deficitul de 14.000.000 si din covAr-sitoru1 budget extraordinar" 2. tirbei avea, de la inceput, ne-pldcerea de a recurge la mijlocrd axi1ului pentru a sfaramao opositie imediat rasaritä In calea sa 3, inainte chiar deinstalatia" i mdsluirea" din Bucuresti, care ava loc numai1a 4 Decembre st. v.4.

Orice Inoercare de a apropia In Muntenia cele doud ta-here, aceia a ordinii" restabilite i aceia a revolutiei con-vinse c. Indeplineste o functiune nationald, nu putea sa fiedecAt zadarnicii 5. Tollusi In 1849-50 nu se IntA1neste In co-respondenta asa de larg pastratd a emigratilor aicio pornirede urd contra lui Stirbei, pe care cei mai multi dintre aeestia11 cunosteau, de malt, si chiar supt un raport favorabil, caunul care in limpid miscarii se ferise de a juca vre-un rol,dar i tde a inteti contra bor. El Tnsd, vorbia cu mAnie, InIunie 1850, de indivizii incorigibili, incremeniti (endurcis), acaror hotartre nestrarnutatd, ca i interesul personal, e de

sufla asupra irii focul discordiei si al patimilor rele pen-tru a distruge ordinea stabilitii,, si el cita pe B11cescu, so-cotit ca afidtor la Londra, pe Eliad i pe Tell, au Go1estii

Rosetti, la Paris, pe Al. Gh. Golescu, care ar mai fi Incala Viema, pe Constantin Filipescu, plecat din Turcia la Trieste,

1 Iorga, Documente $lirbei-Vodd, I, p. 17 si urm., 36 si urm.Un plan de da fata dupl Mihail, fiul detronatului Milos; Iorga,o. c., II, p. 141 = Hodos, I. c., p. 293..

2 Iorga, I. c., p. 21.3 Ibid., pp. 22-3.4 Ibid., p. 23, no. vli; p. 105, no. HI.5 V. mai ales veninoasa adresa a lui Eliad si Tell, cari-si adaugä

pe N. Plesoianu, contra lui N. BMcescu, Invinuit Insusitbanii Incredintati; I. Ghica, o. c., pp. 661-6. V. si alte elucubratii;ibid., p. 674 si urm. (Decembre 1849). Totusi Eliad iscIlise, cuai sal, In Mart, actul prin care se dädea un singur sef indoitei cmi-graii, muntene i moldovenesti; ibid., p. 709 si urm. Acolo i unTeodor RAscauli, un Catargiu, un D. Gherghel si I. Ionescu. Pcaceastä bask dui:a plecarea lui Enact, se alese Negri; ibid., pp.710-3. Insemnale iseälituri. V. si ibid., p. 722 si urm. Rosati acusapc lAtrAnul tribun ca n'a fost pentru unirea eu MoldoN a, propusade genera Oa lui ; ibid., p. 838.

cA

a

si

a-7i

7i-a

216 PregAtirea Unirii Principatelor

unde va veni i Magheru.1-, p. Ghica ai ai ramasi laConstantinopol at la Brusa. Se plangea cit Magheru a fosttolerat, la Sibiiu i Nicolae Golescu, Impreuna cu acelasi Fili-pescu, la Mehadia2. Se diklea lista oelor caH n'ar trebuirabdati la hotare3. [Alders oerea masfuri ai contra grupului,fara Insemnatate, In care ai profesorul Boerescu, de la Giur-gin i Rusciuc4. Duhamel tnsusi anunta aparitia la Brailaa lui Zalic 5. Se urmärise cu aftentie si trecerea pe terito-

turcesc a Invinailor revolutiel ungureati, Dembinski, Me-száros, Perczel, Kossuth Insusi.6. Ru5ii se temeau nu camvasti apart In Principate i scriitorul $i ornul politic italian,Niccolb Tommaseo, amestecat In revolutia venetiant 7. Vomvedea ca, la sfaraitul anului 1851, Domnul parea aplecat larechemarea pribegilor.

Paul la sfaraitul anului 1850, lucrandu-se la o eVacdare,doritit si de Turci, dar refusatli pentru mai mult timp dfqofiterii Tarului, se lucrase series oi In chestia ruralt. Boieriivechi mentinurd principiul lor de proprietate deplinkt asu-pra moii1or, dar $trbei interveni personal, ai cu energie,pentru mai multa marithmie in ce privcate pamanlul delucru i dijma, mai ales locul de ptaune, care fu Indoit,dandu-se putinta de stramutare la care tineau sttenii aaode mult, dar numai la cinci ani; se cauta ca proprietaril salea asupra lor jumatate din dataria fata de Stat pentru p0-

1 Iorga, o. c., I, pp. 109-11. Cf. ibid., pp. 251-2. V. si Ion Ghica,Amintiri din pribegie, p. 151 i urm. In Ardeal fusese §i Arislia;ibid., p. 151.

2 Iorga, o. c., I, pp. 103-8.3 Ibid., p.- 52.4 Ibid., pp. 370-1. Domnul Ii aparA, aratAnd ca Boliac nu e acolo.

Acesta fusese In armata lui Beni §i director al imprirneriei"; Hodos,I. c., p. 176. Cu el un Balaceanu, un Costescu, un Caraca§. Boliace trimes la Brusa; Iorga, o. c., II, p. 51, no. xxxiv = Hodo§, I. c.,p. 221, no. ccxvin.

5 Iorga, Documente $firbei-Vodd, I, p. 389, no. xxii. Turcii refusaIntoarcerea lui Marin Serghiescu; ibid., p. 477, no. xr. Stirbei observAca acesta fusese §i la ocna, pentru arnestecul in conspiratia luiMitica Filipescu; ibid., pp. 478-9. Mai tArziu revine chestiunea; ibid.,p. 482, no. xvi.

6 Ibid., I, pp. 18-9.7 Ibid., p. 369, no. Iv.

Sti",

rOil

Propaganda rornAneascA prin ernigrati 217

dun i osele1. In aoelasi mernorin eitre ambasadorul ruspe langA PoartA, Titov, se arata cA InueileimOntul va retie-veld national §i se ua adapta la adevi*.atele neuoi ale socie-td(ii, aprogiindu-se mai malt de clasele sdrace; se recunoasteorganisatorul priceput de la inceputurile erei regulamentare.

Cologii se va face un larg Ice limbii latine, francesiagreaca rAm'aind margenite la cei din. urnia trei ani. De acolose va pleca la semin.arii, la scoala mihtara, care &Ida indataabsolventi cari vor Di apoi leneralii lui Cuza-Vod i ai luiCarol I-in, la seoala de agronomic si economie agricola",Ea cea de arte i mescrii", la scoala de stiinti exaebe", ousectii pentru, topogra4e, inginerie de poduri i De1e i arhi-tectura, In sftirsit si la scoala de drept" 2. Un internat su-perior, ca 14 Paris, Perlin, Odesa, 'ar suplini costal peri-culoasei trimeteri In strainatate3.

putea spline a a indeplinit ceva din frumoasele fägrduiell fAcute la mirgirea lui, cand amintise iii noble cuvintedo Thomnia frabell sau, asa de rapede intrerupta, i trecusecu discrietie asnpra regimului revo1utionar4.

Dar mai semnifieative stint observatiile fAcute de DomlnulTarii-Rornanesti la plecarea lii Duhamel. Pornind de la eve-nimentele din 1848, el cercetieaza care pot fi clasele stabileale societAtii si nu le gaSeste. Raspinge i garantia dubleiocupatii, care poate saraci i dcmoralisa" tara5. Aminteste

1 Ibid., pp. 378, 382-3. V. memoriul unui tAnAr Wier conservator,cu studii de drept la Paris, In Iorga, o. c., 11, p. 58 si urrn, =Hodos, I, c., p. 233 si urm. Raportul din 1850 al comisiunii; Iorga,o. c., II, p. 125 si urm. Flodos, 1. c., p. 281 si urm. Se pre-vAd dou'azeci de zile de lucru pe an si se defineste ce Inseamnaziva de lucru. Se adliugia i un Consiliu comunal pen tru sate. $i sepresintà i programul pentru alte reforme, Mire allele si pentruconstituirea corpului electoral pentru Divanul Administrativ. Pro-prietarii capatarä i numirea agentilor administrativi; Iorga, o. c.,II, pp. 206-7. = Hodos, I. c., p. 315, no. cccvnt

2 Ibid., p. 378, 384-5.3 Ibid., p. 380. Planul amanuntit, In Iorga, o. c., II, p. 74 si urrn.=

Hodos, I. c., p. 244 si urm. Cf. Iorga, I. c , pp. 81-5 Hodos,I. c., p. 251, no. ccxxxiv.

4 Iorga, o. c., JI, p. 92 si urrn. Hodos, I. c., p. 255 si urm.5 Aceiasi parere de la inceput; Iorga, o. c., If, p. 21, no, xvir

Hodos, 1. c., p. 1.92.

EI

In si

218 PregAtirea Unirii Principatelor

legaturile CU Poarta consist= odinioara doar in numireaDomnului si chcmarea lui pentru investitura la Constantinopol;se adauP-e i Insemnarea, stearsä apoi, c Mihai Sturdza,Ghica i Bibescu n'aU adresat zece depesi Portii In cei sai-sprezece ani ai adminstratiei lor", pe and acum `d. e kin antes-tec si in amanunte, nepotrivite, de altfel, cu spiritul tanzi-rnatului: un singur Imperiu i provineii, uncle dintre dan-sele fiind doar privilegiate. Se Incercase dp consulate a se in-troduce regimul capitulatiilor. Si impunerea principiului schim-bArii Domnu lid e o scadere pentru autoritate. Stirbei rnarturi-seste 6, de si a creat o miliUc, supt Spatarul ConstantinGhica, Voinescu. I si Rusul Paznanschi 1, pe care n'o maidli pentru serviciul carantinclor, Incredintat satelor de mar-gene, s'a gandit a tocrni, pc doi, trei ani, 500 de militaristraini, fie chiar Sviteri, earl ar fi r`amas in garnisona la13ucures1i 2.

Grigore Ghica nu se crezu dator sa prestinte si el Rusiloro lista a realisarilor din primii doi ani de Domnie. Atitudinealui si a stocietatii moldovenesti fall de 04i era sirntitordeosebita. Pe cand In Muntenia se putea vorbi de o comisiunede ofiteri imperiali pentru. a pregati casätorii ruso-romanesticu mostenitoare bogate i astfel de legaturi se si Iacur13,Moldovenii se tineau la o parte de acpasta lume militaria aocupatiei. Consulul Franciei in Principate, Poujade, care elinstoi ha tn cAsNttorie a Ghica, putea sii scrie, In Maiu1850: La Iasi. Rusii sant abia primiti in societabe. Nicitmofiteir rus n'a putut sit se In Soare In Moldova si, chiar pevremea cand era acolo generalul Moller, guvernul n'a suferitniciodata arnestecul Rusilor In afaceri". Ghica lupta cu Du-hamel; care ocrotia Latis pe Mihai Sturdza si opria cercotareagestiurni acestula, si el ar fr mers panli la denuntarea unuisprijin pe care-1 credea cumparat cu bani 4. Aoeasta, pe candla Bucuresti g3ncralul IlasFord impunea militiei coiful rusesc

1 Si ibid., I, p. 469.2 Ibid., pp. 399-403. Tunuri de la Turd; ibid., pp. 470-1 i urm.

Pentru muni1ii, Tarul trimetea tot la ei; ibid., p. 397, no. xxxiv.3 Hod0§, I. c., p. 307. V. §i n-1 urmätor Iorga, o. c., II, p. 309

§i urm. Cf. Hodo§, I. c., p. 331, no. CC,CMII.4 Ibid., p. 310.

ca

§i

Propaganda romaneasea prin endgrati 219

si ameninta cu Siberia pe redactorul ziarului frances, Kean,supus imperial, pentru cit n'a pus in. coloanele lui descriereaunei serbari dinastice rusesti1. $tirbei n'avea macar putintasa aleaga liber, dupa moartea Spatarului Constantin Ghica,pe noul sef al

Oa se putea face altfel o dovedia Domnul Moldovei, pecare noul comisar turc, Ahmed-Efendi, care se Intelegea greucu Domnul muntean, 11 critica pentru legaturile lui en Ni-colae Sutu si familia lui, priviti ea rusofili, adaugAnd in-solent ca Poarta nu poate primi pe niciun Sulu ca lune-tionar otoman"3. Totusi cu prilejul visitei la Iasi s putuconvinge ea Turcii erau preferati Rusilor4, Hasford. si Da-nenberg fiind, cu ciltva timp Inamte, foarte rau primiti aeolo,

consulul trances credea cd e i aminfirea rdpirii atsa-rabiei.

Dar si Ghica si Slirbei trebuird sd renunte la ideia unelBanci .ciu capital german, propusa de consulul Prusiei 5. Duha-mel credea cit poate sa capete In Muntenia garantia averilormanastirilor Inchinate, pentru un imprumul de 14.000.000 delei 6. Plana si alegerea noului Mitropolit Nifon se fiicu prinlupta Intre Duhamel si Ahmed7.

Din vara anului 1850 relatiile lui Stirbei cu Poujade, in-fluentat de profesorii francesi, acum fara catedre, si de fa-milia Ghica, se stricara 8. Consulul Franciei lua oarecum ocro-tirea pribegilor, acuma prin Ardeal, la Mehadia, Brasov, Sighi-soara, si chiar la Bacuresti, ca Filipescn9. El cradea ca. Rusiipregatesc caderea aceluia care totusi se aralase destid. de plecatIn fata vointii lor i, enervat, Slirbei lua masuri de apararecontra unor cu caracter revolutionar10; astfel se forma

1 Iorga, o. c., II, pp. 163-1 Hodo§, p. 312,2 Ibid., p. 151 Hodoq, I. c., p. 103. Cf.

199 §i urm IIodn I. c., p. 310 §i urm.3 Iorga, o. c., II, pp. 162-3 = Ifodo§, 1. c.,4 Hodo, I. c., p. 332 i urm.5 c., II, pp. 198-9 Hodo§, I. c., pp. 339-10,6 c., If, p. 265, no. xc. Hodo§, I. c., pp.

c., II, pp. 188-9 Hodi31 1. c., pp. 330-1.c., II, p. 369 §i urm. Hodo§, /. c., p. 318o Ghica, In Iulie.

no. CCCLXXXI.Iorga, 0. c., II,

p. 313, no. ccr.xxxu.

Iorga, o.forga, o.

7 Iorga, o.8 Iorga, o.

C/Isatoria cu

314-5.

Si 1.11111.

9 Iorga, o. c., II, p. 172, no. xmv §i urm. = Hodo5, I. c., p. 320,no. CCLXXXvIl i urm.

to Iorga, o. c., II, p. 183 = Hodo§, I. c., p. 326, nu. ccxun.

militiei2.

intrigi

1).

220 Pregä area Unirti Principatelor

noul Ministeriu de care a fost vorba mai sus, inlocuindu-sefostul Caimacam, Alexandru Ghica si I. Filipesco, iar Sutuchiar prin decret de destituirel. Cu ajutorut lui Poujade secapätau la Paris lucrari prin car.3 era atacat regimul de laBalta-Liman, ca un memoriu al lui Ion Ghica2.

Anii Intre 1851, data evacuarii, si pt presiunea anglo-fran-oesä, a Principatelor, si 1853, Inceputul crisei orientale, careridica Franta si Anglia Impotriva tendintilor rusesti de tira-nica hegemonie In Orient, sant putin bogati In ce privestepropaganda pentru causa romaneasd In Alms

Neintelegerile dintre capetenii ajunsescra Chiar a o anula.Nimic nil iesi din lacrurile care fusesera pregatite si anun-

tate. Tolusi Balcescu lucra acumi i cu Polonii si trimeteaun memortu contra: ocupatiei si contra lui Stirbei, carefilcea tot posibilul pentru a o Inlatura prin emigratiapolona condusa de Zamovski 3: se cerea tot odata amnistiao mare Adunare nationala", cu represintarea tuturor claselor,pentru elaborarea noului statut constitutional. 0 scurta visita laLondra, unde, cthitand pe Palmerston, gasi ajiutorul lui DudleyStuart, n'avuse resultate; WilceScu nu izbuti s castige i pepopularul Cobden, care facu ideologie genialä" in jurul pro-blemei4. El stia ea fiul de Domn roman care era ambasa-dorul Turciei la Paris, Callimachi, Intrebat de Aall-Pasa asu-pra chestiei romanesti, era si dansul de parere a se facela DurAre o noua Belgie independenta.5. 0 convorbire a luiBalcescu, rapede bine informat asupra partidelor si curein-telor din Anglia, putea sa deie si ea unele sperante 6. IstoriCulroman credea cd va dainui comiletul international, ce alcatui

acolo cu. vechiii sai amici, Ungurii, fiind prieten cu. gene-ralul Klapka, care se arata gala a prirni o ,,dietä federala" cudiscutie In limbile germana i francesa(! Billcescu propu-

1 Iorga, o. c., II, p. 185 si urm.2 Iorga, o. c., I, p. 292 si urm.

$i n-le urm.3 I. Ghica,4 Ibid., pp.

Blanc, cu un5 Ibid., pp.6 Ibid., pp.

Hodos, 1. c., p. 328 si urm.Hodos, 1. c., p. 312 si urm.

o. c., p. 438 si451-3. Relatii cu ambasadortil Turciei i cu Louis

scriitor Henigsen"-; ibid., pp. 451-5, 458.419, 461.456-8. Un articol al lui Daily News; ibid., p. 158.

si

lirrn.

=

Prtipaganda romaneasca prid eniigrati 21

nea latinal, apoi cu eei noi, Polonii, pc cari Eliad ii acusacd recunosc fatiq inbentia de a-$i aniexa Principatele la taralor Inviatd, In fine cu Slavii-de-Sud i chiar cii Cehii, Turcii$i Rush (!) 2.

Un mai Malt comitet ar cuprinde, dupli el, pe Mazzini, carenit odatd s'a exprimat cantra egoisrnultti unguresc 3, $i pe fostuldictator venetian, Maniu4. i el visa, ca i un Carlini, mai1.5rziu, Venetian revolutionar 5, de Statele-Unile ale Dundrii",in care ar Intra Ungaria, pastrand prile romanesti, Basa-rabia, ca $i Serbia 6 Pardsind ideia tmei reViste, el se gandiaacuma din nou la marea lui opera de cdpetenie: voiu sasfarqesc o scriere asupra lui Mihai Viteazul si sa puiu piatrade temelie a unitatii nationale" 7.

Se mangaia cu ideia ca Rornanii din Austria" sdnf dataceard unirea tuturor Romanilor9. El pardsise, acum, Lon-

dra, Inaintea altor doua interpelari fart resultat9. Pregdtia,pe langt revista sa, si frumosul stucliu frances asupra chestieipropriebatii la Romani", care se ceruse de la Petersburg".

1 Li recomandil sA." primeascl a fi vasalii Turcilor; ibid., pp. 163-1.2 Ibid., pp. 459-61.3 Billcescu se gAndia s se aseze in Spania; ibid., pp. 511-2, sau

in Turcia; ibid., p. 534; in Dobrogea, unde Ion Ionescu lucra pen-tru Turci; ibid., pp. 347, 537. In Bulgaria; ibid., p. 538.

Ibid., pp. 491-2.5 Marc' Antonio, Dix années d'exil, §i lorga, in Bulelinul frances

al Academiei Române, 1938.6 Pentru aceasta i negociatii cu Zamoysld, ca mediator, in numele

printului Czartoryski, fata de Unguri; ibid., p. 515 si urm. Pentruneintelegerile lui Kossuth, v. Kossuth, Schrif ten. Thilcescu sing nrIaratd o perf ectd cunoastere a trecutului Romdnilor ardeleni inuna din cele mai f rumoase scrieri ale lui. Cf. Eliad, Souvenirs elimpressions d'un proscrit ; Le protectorat du Czar ou la Roumanieet la Russie (1856); Mémoires sur l'histoire 'de la régénérationroumaine et la Russie. istorh evenimentelor Intre 1828 $i 18 18 9,

7 I. Ghica, o. c., pp. 463, 466.8 Ibid., pp. 470-1.9 Ibid., p. 466.0 Cf. I. Ghica, o. c., pp. 498-9, 506-7. E vorba si de un arlicol

al lui I. Ghica, In La Concorde ; ibid., pp. 502-3, 508, 510-1, Un ar-ticol, iscalit Carpentier, In T ribune des peuples, ibid., pp. 513-1Atunci i studiul lul Desprez, In Revue des deux morales.

41 Ibid., p. 5 10. Plan de a se trimete In tarä; ibid., p. 5 11

sg,

E

222 i'regatirea lJniri Principateia

In acest limp Eliad Iti publica In deosebite brosuri Memo-rii le in limba francesa1, denuntand pe tort reformistii casimpli agenti ai dorintii R4lor de a tulbura apele, ca pe-t:1,06.1DH acurn, prin cafenelc i oarciumi, ca agitatori 2 Elea-a pornit, In duelul cu Tarul, In visarile lui mistice, peo linic care trebuia faca nefolositor causei nationale.In aceastä atitudine a un.ui om de mull talent, de o neobositämunca si de un glorcios trecut er1 fara indoiala efeclul, fatal,al provenientei lid sociale. Si Balceseu avea deptina dreptatetând scria in Mart 1850: Revolutia noastra nu e sfiirslita easa fie judecatd... Gea mai mare parte din aclori nu s'aunett ciinoseuti destul. N'au zis ultimul lor cuviint. Prin co-municarea intinia a parerilor se poate doar pregati acea:stil.istorie`-. Deci e mai bunä o abtiner din lipsa .inei eunos-tinti depline, decat a scrie o istorie ipotetica si falsä 3.

gilnditorul eel mai serios la Munteni, iar, fata deKogalniceanu, superior prin continua preocupatie de princi-piile sale pe care le intaria activitalea sa de cercetator altrecutului, cauta sa explice lui Al. C. Golescu ea revolutian'a fost inventata, nici fabricala" de nimeni, ci iese dintr'olunga inlantuire al carui ultim inel e an.ul 1821. Ni mairamâneau doua alte revolutii de facut: o revolutie de imitatena(ionalei §i, mai tarziu deci mai tarzia, independen(anafionalei, pentru a face sa reintre astfcl natia in plenitu-dinea drepturilor ei naturale".

Lucrurile nu se opririt insa aici. Aparu In 1850 revistape care o anunta Balcescu, Romania viitoare 4. Nu mai

1 V. ibid., p. 530: Ungaria nu poate sä Inure ca Stat maghiarIn ligä fArl sä sufere o prefacere interioarA".

2 Ibid., p. 473.3 Ibid., p. 474 si urm. Cu acest prilej el dit istoria participarii

sale la revolutie si presintA pe gliad ca dustpan al ImproprietaririitArAnesti; ibid., pp. 484-5. Acesta ar fi vrut ca in Constituanta safie cate o sutA din cele trei clase: boieri, negustori i drani. Biil-cescu apme ca sprijiniLorul foii Poponil Suveran. I s'a propussA Intre in Locotenenti; ibid., p. 486. El vede bine cl prin cedareafall de Soliman-Pasa revolutia isprIvise; ibid., p. 487. Rceornandaresistenta arinata i pe Magheru ca dictator; ibid., pp. 487-8.

t Ibid., p. 551.

sä-1

$i

Propaganda ronvinedsca prin entigrati 223

hi/cm a face nici en Incereari tinercsti ca acelea dinBucure.sti in virernea revolutid, tin singur spirit original for-miindu-se, al hit Vasile Boerescu, p3 carc-1 om intfani

scrios la Paris, iar, p langa dânsul, Barbu Giineseu,care va juca apoi un rol In politica francesa. Nu mai e senti-mentalitalea unui Gheorghe Vernescu, care va fi apoi untildint* ministrii lui Carol unui poet. Ioan Catinal, tolusinu lipsit de Insthsiri literare. Prrincul Tiorniin, radical, Po-porul SaMeran, Intretinut de fratii lui D. Bolintineanu, mode-ratul, nu fttrà partitiparca lui Balcescu i Boliac, ha chiara liii Grigore Alexandrescu, conservaborul, tonslitufionalul,care, cu. Propaganda, trcbuia sa deie un nou ziar, Roindnia,wide se manifesta I,ntliiu poetul Gh. Baronzi, din Braila, scrii-tor romantic de forma noui, rb.'mAn mult n urm5, cu prosalor nesigura si versurilc inferioare. Dar si in revista din 1850,publicata in numele intregului grup de la Paris, chiaral lui Magheru, al Moldoveanului Mrdinescu, nota declama.-toar..1 e represintata de Rokietti, cad numai lui i se poaleatribui articolul de dime*: (1.3 la Alacsandri e doiar o bucatilcontra cloodului". Studiul liii IlMeescü se ridica foarte suspeste acesbe strigate de p.asiane obosita'. El tnece peste lup-tele de persoane contra lui $tirbei sau lui Mihai Sturdza,peste antagonismul de clase 51 campania contra boierului", pceare-1 desface neted de ci000iu"; cl raspinge ideia mode-rata" a until nou Sfat n.egustoresc sau oräsenesc", cu

pune ea singura mare problema reStifuirea Ia libeirtatga Pronului pentrlu a Intineri i ImpUternici Statul". Prinunirea nationala slinguna se vor da eonditiilb pentru accasta.Dar ea nu va iesi din mila Puterilor, ci din jertfa proprie)

spre ea lnebuie sä Indemne earfurariii In scuferintile ceau de Indurat. 0 Casa, de credit, un imprumut ar da fon-durile marii reforme 3.

Dar el Insusi se gandia, In local luptei In Ardeal, doritaodinioarä, ori a misinnilor In Aptts, la vezarea in vre-un)) dobrogean alaturi de bunul gospodar moldovean Ioan

1 poesiile lui apthuseil la 18132 V. §i Iorga, 1st. lit. rm. in see. al X1X-lea, III, pp. ,03-4.B Ibid., pp. 81-4,

lu-crand

strlinii,si

l-in,

I'reOtirca tfuirii Principaldicir

Ionescul. Ajunse sa nu mai a0epte inantuirea de la cabi-nate, ci de la ,,revolutia generala"; nu Intelegea nici actin-nea comuna cu comitetul international de la Londra, necau-hind a cunoaste pe Mazzini2.

Numai Ion Bratianu morse in Ardeal, unde i se Lisa Ii-bera propaganda, incercand, in acest timp de viata greade pierdere a sperantelor, a actiune positiva . 4upra 1eg5,-turilor lui Intre Romanii intrebuintali si functii de Aus-tria dictaturii n'avem insa nicio informatie.

Intors la Paris, el va colabora, in 1851-2, en C. A. Ro-setti la foita, in form,a de brosura, pentru o mai usoara ras-pandire, care, aäutand s fixeze ca tn. .nota Romania nupoate fi verba de o forma a monarhiei, se chiama Repu-blica Romani. Aparurii, nu In Franta, acum reaetionariicu. o politie vigilentä, ci la Bruxelles, clonal singure numere.Boliac era unul din aalaboralori, cu un stndiu de istoria drep-tului roman, iar poesia o da Creteann, iscalind L. F. Fabian".Contributia luji Rosetti au un larg studiu, bine informatsocotit, despre Rusia Tarilar, e, dat.g. aceasta, In adevar re-m arcabila

E vremea cand Dimitrie Bratianu, prins inteo polemica,de altfel piing, de curtenie, cu Ungunil Daniel Iranyi, bi carevede un posibil tovaracs al lupbei pentru liberta% face siaapara frumoasa brosura Lettres hongro-roumaines: basa idea-logica e Intomeiarea unei Rornanii unite

El adma lui Michelet un imn al tarii, care, IAacestuia, poate fi pus alaturi de Cantarea Romaniei" Insasi 6,

marele scriiitor frames) pentra. totdeauna castigat, rem.mancla lui Ledru-Rollin pe acela care, la sfarOtul anului1850, se gandia sa reieie opera sa de propaganda la Londra 7.

1 Ibid.2 I. Ghica, o. c., pp. 556-7.8 Ibid., p. 559.4' V. Iorga, 1st. lit. rom. in sec. al XIX-lea, III, pp. 64-5; D.

Simonescu, Din istoria presei ronvInesti, Republica romdnd', Bucu-resti 1931.

5 Iorga, o. c., pp. 75-6.6 Cretzianu, o. c., I, pp. 234-60.7 Ibid., pp. 261-2. Ledru-Rollin scrie: Votre nom ne vous ser-

vait-il pas de passeportTh ibid., p. 263, no. Lxx4.

si

'n

si

6i

.

f'ropaganda româ icascit prin emigr4 228

Prin Quinet D. Bratianu cauta sa eunoasca pe Mazzini, gataprimi, acolo, la Londra, In April dip anal urmalor 1.

In Intelegere cu Dumitru Florescu, acelasi cauta sä raspau-deasca un non ziar al emigratilor din. Paris, Junimea Ro-mánd, pe care-1 oomunica i lui Mazzini ca prima lacticde romaneste. Se taliase 1.a Comiteld Democratic Euro-pean" i relatille cu grupul mazzinian rämasera ode maistranse 2, ajungAndu-se la frumoasa adresa calm Romani aComitetului3. Se capata i o Intelegere cu UngUrii, chestiaRomanilor din Ungaria avand a fi hotarlta In legatura cuo martifestare de sufragiu, universal si cu alca.'kuirea Con.go-suirui democratic europeap". Se credea cA s'ar putea capatade la Turd independenta.4.

In Italia lnsasi lucra, la Turin, cu Constantin Racovitä, nepotal Golestilor, si un Alexandra Manu, si era vorba ca ciunelteasca in regimegtiele roma,nesti de aoolo5. Germania erastrabatutd, in acelasi an, de Stefan. Golesca. In Viena eraacum, pe langa Maiorescu tri Laurian, Papiu Ilariafl, un 0-pran si Magheru 6.

Dintre strAini, vechiul prielien Valliant d o culegerc dctraduceri din toat a. literatura poetica mai noua In ambelctiiri libere, In Poésies de la langue d'or (1851) 7.

Miscarea se Oa acum pe linia complotului democratic con-tra tuturor dinastiilor. Afara de dansa era numai asteptareaprudentä a lui Ion Ghica si politica, acum total falimentara, aconservatorilor din Turcia, Eliad fund, pee lin an de zile, laChios, altii la Constantinopol, Brusa i Spirna, iar Ion Io-nesieu, eum s'a *Azut, In Dobroglea, ingrijindu-se de paman-turile Marelui Vizir si puind pecete romaneasca. pe Intäilerealisari stiintifice In agricultura; N. Golescu stRea, In 1852,la Atena 2.

1 Ibid., P. 262, no. Lxx.2 Ibid., P. 266 si urm.

Al. Marcu, Conspiratori si conspira(ii, p. 44.4 Cretzianu, o. c., I, pp. 268-9.5 Ibid., p. 270, nota 2.6 Ibid. Lucrau i ei cu soldati. Proclamatia catre ei, pp. 283-9.7 Ibid., pp. 79-80. 0 parte In propaganda o are credinciosul

Armand Levy.8 Ibid., pp. 277-8.

15

sti

a

a-I

226 PregAtirea Unirit Principatelor

In acesl timp insa, Brdoescu, covarsit de truda alcatniriiopopeii lui Mihai Viteazul, agonisa. Trecuse pentru sandtatela Marsilia, In Ins'ulele Hyeres, si de acolo la Palermo, un.de-1.va prinde moartea, in Novembre 1852, pierzandu-se eu elunul din cele nai frumoase sidlebe si mai ales din celeimai man l. inteligente ale unei nobil .-. generatii d visatofi 1.

Si In aceasta fasa a. propagandei nu mai era nicio putintrtde intelegere cli acela pe care cei din Paris Il nUtniau dourMonsieur Stirbey" §i cu celalt, care era pentru Eliad unGhiga". Baloescu paruse aplecat sit se intoarcd, Eliadde altfel, tanguindu-se de o exceptic de la amnistie, exceptiecare 1-ar privi doar PC d'ansUl. Na odala istoricul lui MihaiViteazul s'a gandit sa gaseasca mijlocul dc a-si revedea 'taxaiubita. Ar fi cautat uli. adapost In Moldova mai libera, siodatit el a venit cu un vas pc Dunaré fara a i se Ingadulsd se coboare. Dar nici publicatii ca Republica RoauInd, Pkiproclamatia din Londra, Septembre 1852 2, 'nu m'ai Ingaduiauapropierea.

In aceasta din urma, cel mai bun produs al mintiilui Dimilrie Briitianu, se scria astfel despre oamenii de is-pravd, can Incereau sa scape cat de putin tara lor din In-doita strangere a unei ocupatii provocate, de sigur, prin neex-Perienta guvernului irnprovisat- al unei reyolutii c tottil ne-pregatite: De Domnul Tarii-Romanesti si de Domnul Mol-dovei nu va vorbhn, cacd ei ii sant decat niste unelte Im-pitrittie$i, ca si eeilalt.i calli de guvernatori austriaci §i mus-cali in Banat, Transilvania, Bucovina si Basarabia". Masu-rile luate pentru ocrotirea ;aranului, fie i, pentru. Muntenia,pe basa unui principiu gresit, nedrept, erau Infatisate ca oInraire a situatiti clacasului 3. De altfel, pe langa tonul ro-mantic declamator, aceast A. pmclamatie are §i neajungull citdeslipeste causa roraaneasca din Insusi tararnul mlosiei salesi 0 preface Inteun simplu capitol al unei revolutii generale,care ise anunta ea apropiatd .§i care, cu toate luptele si

1 cf. ibid., p. 277, no. mom (v. plângerea lui D. Bratianu, ibid.,pp. 316-7), si lorga, In Mem. Ac. Rom., seria a III-a, VII (1927),p. 353 si urm.

2 Cretzianu, I. c., p. 361,B V. Iorga, I. c., p. 361.

Propaganda roman easca prin emigrati 227

convalsiile sale, n'a putut ajunge la capa niCäiri. Lovit Urade Stat a lui Ludovic-Napoleon, care aducea mkar un nume

un program, contra anarhici demoexalice parlamentare, carecu greu ar fi putut resista maselor minicitoresti mitraliatein Iunie 1848, e l'nfieratg. ca Vn act thilarese", cum, dinpunctul de vederc constitutional si legal, a fast de sigur, sipresedintele Invineator prin vointa ostirii c Infglisat ca unprint" care, In calitatca sa de print, nu paten sa fac6 altfel.Intre aliatii luptei care trcbuie conlinu,ata, cu vitejia pompie-rilor roman' cari, la 1848, In numär de 260, au spurt o ar-maid de 12.000 de Turci", se enumer 5. atatea popoare,din prudentà, se 1as15, la o parte, din aoest Indemn, adresat

c5.tre Ardeleni, Ungurii, de si apelul, tag, al Comitetului dinLondra Mem din Romani una din verigile de unire menitea lega activitatea ei (a gintei latine) cu. accia a gintelor slave

maghiare". Rosetti era asigurat prin cumnatul sku Granta Stirbei e pkasit si de Rusi 1.

Pentru 0. In Serbia era tot un print", Stefan Golescunu era dispus sä se InteleagI en ministrul sarb Garasanin,care, alMorind spre Turin, uncle alt print", Victor-Ema-nuel, nu putea fi luat In consideratie din causa aceslui ca-racter al sN.u, fuses° pus In leglturI cu Dimitrie Brätiatni 2

Nu e de mirare Ca Eliad, ajuns la o asa de InaltI cons-tiint.N. de sine, adresa lui Stirbei o 1u.ng scrisoare, 11ii care-sisatisfkea i pasiunea contra acclora dintre revolutionari cariaveau alte conceptii si alegrmu alte melode &cat ale lui 3.

1 Cretzianu, 1. c., pp. 311-2. Grant va fi, cu Stefan Golescu, laDresda ; ibid., p. 313. Retras Intr'un sat, RoseLti arat5 resemnat ;ibid., p. 317 si urm.

2 Ibid., pp. 301-2, 360-2. Golescu iea In rfts pe amicul säu carecastigat un rost In miscarea italianA.

8 v Ion Heliade RAdulescu, Scrisori din exil, cu note de I.B. Locusteanu, Bucuresti 1891, P. 114 si urm. Cf. G. Oprescu,In Daco-Romania, buletinul Museului limbii rorndne", III (1922-23),Cluj, p. 1 i urm., si ibid., IV (1924-23), p. 1 i urm. B51cescuindignat de titlul de malfaiteurs" dat revolutionarilor de Stirbei,Inteun ofis"; I. Ghica, o. c., p. 592. Pentru tntdlnirea la Paris,tn uremea Expositiei, cu a/1i Romdni, din cealalta tabärä : lancuBibescu, loan Florescu, Doamna lui Stirbei-Vodä, Constantin Canta-euzino, care, de nkaz fata de Domn, se. face frate cu revolutionarii,Ibid., p. 594. Cf. ibid., p. 595: Parisul e plin de reactionarlromani; dar loft spun cã sant reuolutionart" (vorbestc tot BlIcescu),

dar,

si-a

si

si

Preginirea Unirii Principatcloi

Lipsia deci, afara de uncle visite de reactionari" la Paris,contactul cu cei din lark Alecsandri, care-si pierdu, in ratä-circa prin lume, care-1 duse In Maroc, la Venetia, la Cons-tantinopol, iubita, sora despartith. a lui C. Negri, nu jucaniciun rol in miscare, Kogälniceanu era in lard, Negri fact"o sporadia visita parisianl, pentru distractie 1. Afara de Ma-lineseu, Moldovenii lipsese in propaganda.

Apoi, eu toata initialiva lui I. Bratianu in rosiurile Ardelenilor, acestia lucrau de sine. DUO lUngul sir (13 potitii, cii aade putine resnitate, la Viena, Ii vedem merolnd din nou, sieu Avram Iancu, indata. arestat, cu Balint, cu I. Maiorescu,Florian si Babes, en Ull Mocioni, cU Cipariu, la aceleasiprea-inalte praguri", pentru a cere, in sensul lui Saguna,dar froa" dânsul, unitatea administrativii a natiei credin-cioase i jertfitoare, acum insangeratä si sarkitä, caree (lata pe mAna minoritatii sasesti si chiar unguresti,cu atat mai mult a Sarbilor: poate fi tratata astfel na-tia cea mai numeroasit si mai veche, fall a se uita impu-nerea, pana jos, a limbii germane, pe cand, supt Duch-ner, isi aveau $i limba si dregatorii? Iar Saguna si Sulut,noul episcop unit, se plang2au in 1852 ca. in Senatul penatiuni partea Romanilor e prea mica, c6 une ori numelelor chiar e trecut supt tdcere; isc4iau i Laurian, Bärnut,Cipariu si chiar Avram Iancu 2. Totul fara folos. Nici ilcinu e o ac(iune solidard, antagonismul conlesional, in erg-tore, addpgind la dificultd(ile lupteis. In ca priveste disixi-siiile guvernatorul Wohlgemuth trAgda la rkspun-dere pe Saguna die ee-si ziee episcop roman al Bisericii.rasaritene In Ardeal.'4.

Asupra omulni die atata autoritate i credintl se exercita de

Ibid., p. 595.2 Scrisoare din 31 Decembre 1832. Ciocnirile intre uniti i neu-

niti, erau In spor.3 Actele sant date, romaneste, in colectia arhimandritului Pus-

cariu. V. si Silviu Dragomir, 'tyrant lancu, 1924.Puscariu, o. c., p. 55 si urm. Mspunsul generalului e un

Mac la dreptul national.

28

austriece,

r

Propaganda romaneaseit prin emigrati 229

Guvern o continua supraveghere banuitoare. Pe child el caulasd adur nafia fn jurul sdu i chema un mare sinod diocesansse cerc4 s i se impluie ca mirenii, pe cari el ti voia alaturide cleric!, sa, fie numiti de dansul, 0.11 a1ei, i ca orice discutiesa se tie in singurtd domeniu religios gi scalar 1. I ge triMesetin comisar al Adunarii In persoana Armeanului maghiaMatapoi austrificat Johann von Karabetz, care tinu, garnisoana Si-.biiului snpt arme 2. Aratand ca, In vederea adurnarii de episcopiortodocsi la Viena, un astfel de sinod era o necesitate, Saguna,a earth cuvantare a Lost ua Strigat de indignare, o expunerede drepturi ale suferintii unui Intreg popor, cerea cu WAN.hotarlrea recunoastcrea caracterului romanesc al Bisericii sale,In legatura cu petitia din Februar 1849 pentru recnnoastereanatiei 1nsesi, refacerea Mitropoliei 3, cu un Sinod si de mireni

cu o organisare scolarä; celelalte dorinti, de ordine mate-rialä, veniau numai pe urma4. Fusese de fatä si Avram Iancu.$i punctul national-rcligios apare si In memoriul, asa doamanuntit, privitor la congregul episcopal'.

Totusi de la Viola i se dadea episcopului, orig.:and gata desfaturi neascultate, titlul de baron si apoi acela de congilierintim (1850-1). La urmasul lui Wohlgemuth, Carol Schwar-zenberg, se va gsi cu totul alti atitudine fata de Romani a.Cum, la Gazeta din Brasov fusese inlaturat Barit in 1852,Saguna lncepea foaia sa bigericeasca, pe cam o intitula Tele-graful Roman.

Dar .Ludovic-Napoleon nu fu rasturnat cum sperau mi-grata romani, si pana la atentatul lui Orsini, care peri peesafod, pentru a ispask monrtea sainanata dc fanatica sa ideo-

1 Ibid., p. 58 i urm.2 Ibid., pp. 64-5.3 V. ibid., p. 88 si urm.4 Ibid., pp. 65-8. Actele sinodului s'au publicat.5 Ibid., p. 73 si urm. El merge la CarloOt, pentru alcgerea,

dupä moartea liii Rat, a episcopilor banateni; p. 166 si urin., darPatriarhul, sprijinit pe privilcgiile Biscricii sarbcsli. nu-1 admite;ibid., p. 102 si urm. Pentru politica lui Wolhgernuth, Lupas, $aguna,p. 90, nota 6. Cf. si ibid., p. 91 si urm., i Conv. lit., 1899, p.703 si urm.

6 Joseph Grimm, Carl Furst zit Schwarzenbera, Goauernfur PanSiebetthargen, Viena 4861,

pi

230 Pregatirea Principatelor

logie, si In curand antagonismul, asa de vechiu, si In necon-temitg crestere, al Angliei liberate, interesatg la soarta Im-periului Otoman, Se uni cu dorinta noului Impgrat Napoleonal III-lea, care se afirmase ca protector al catolicismului Inacest Orient turcesc, cu iubirea sa de glorie i tendinta de aräsplgti lovitura suferita in 1812 de gloriosul sga unchiu, casg. aducg. la p actiune militarI contra planurilor, din te Inoe mai Indräznete, ale lui Nicolae I-iu. Deci mi revolutiamondialg, care nu se proclucea, putea s ajute pe RomaniIn realisarea progiamulni br, ci acea diplomatie, socotitaneIntelegAtoare InceatA, acei printi" de la cari se spu-nea cIt. nimic nu. e de a$eptat. Si astfel intregi edificiul ridicatde radiculii emignafiei -addeia la peirniint i trebuia sg. se cla-deasca prin schimbgri de sistem un altul cu total nou, prinaceiasi oameni, ajunsi la vislimea realitWor, sau prin altiicari nu rglIciserg.

Ar fl Insit cu total nedrept s1 se 'Lille tot ceia cc acestioameni, In dureroasele tor sforOri, castigaSferg pentru causaromaneascg, ajunsa acum aproape tot asa de cunoscut g. caacea ungureascg sau polong, In cercurile cele mai Inalte caintelectualitate si talent din sociertatea europeang a timpului,farg a mai socoti, lucrii, i aoesta, de cea mai mare impor-tantg, tot ce castigasera ei Insisi, ca informatie, orizont, dis-cipling de cugetare, obisnuintä de muneg i tinutä, prin con-tactul cu oameni cp. acestia.

Punctul de Intoarcere In politica emigratlei se produse toc-mai In momentul cand pentru netggitduitele, dar nu, cums'a crezut, i criminalele sale leauri cu conspiratorii repu-blicani din Paris, Ion Brgtianu, Intors la Paris din Ardeal 1,era Intemnitat pe mull timp, asteptand gratia Impgrahtluiurgisit2. Dimitrie, mai muncitorul si mai bine orientatal luifa-ate mai mare, 1i asociase acum. pe N. Golescu, alergat dinOrient, si urma In Anglia, mergand din oras In oras, exem,

1 Era vorba ca si Al. G. Golescu s rnearga acolo; I. Ghica, o.c., p. 559. Cf. si ibid., pp. 503, 577. Balcescu credea ca numai prinArdeleni ar putea fi reluata misearea; ibid., p. 568. Lui BratianuUngurii Ii ziceau In deradere dacicul ambasador"; ibid., p. 634.

2 Smochina, In Mélanges ale $colii Romane in Franta. XI (1933),p. 155 si urm.

UiiirU

i

Propaganda romAneasea prin emigrati 231

plul lui Kos Stith, pentru o folositoare propaganda, asteptandca Magheru sa Incinga sabia"1.

Rana la crisa europeand din 1853 cei doi Domni romA4 sea-pati de presenta trupelor ruso-turcesti, putura hicra mai liberpentru scopurile br, cape, cu alt°, miebode si In cu totul alteIhIpreSurari, erau aceleasi ca si ale altor grupari In caresoarta sfarfimase avântul de Inaintare al unui popor In plinamanifestare a unei vitalitati prea multa vreme comprimate.

Agitatiile boierimii contra Domnilor cari puteau fi lo-puiti i 1 caror termin de sPapilnire era margenit prin Con-

contlinuara si In anil 1851-3. Ele bura mai vioaie InMoldova, cu toabe atat de bunele intentil ale sufletulfri sen-timental 01 fratesc" eare :ra frumosul Domn al Moldovel,cu tot ocmcursul unei mari parti din tirileretirt odaba revolu-tionar", en tot farmecul unei Curti de caracter apiislean Incare strAlucia frumuseta do -mitei Aglaia si a doaninelor dingeneratia ei i intelectualitatea franoesä era reprdsintatä dearnicul lui Alecsandri, In sfarsit Intorg acasI, romanticul poetEiouard Grenicr, retinut la Iasi, si de sentimentele salt, si nunumai fata. de Domn, dar si de Incantaboarea lui facia; lfpsianumai Doamna, in1ocuit,6 cu o favorita francesä, de originemodesta, de care va vorbi cu o brutala cruzime Vaillant,Inteun poem satiric de mai tarzh, dupla ce dina Leroy deve-nise sotia fostului stapânitor, acum Ijii. exil 2; alti Francesi,doetorul Bassereau, consulul Tastu, cancelarid liii, erau In celemai stranse leigaturi cu oercul din jurul Dornnului, catandrul Ioan Cantacuzino, format, cu Golestii, In Geneva luiTOpffer. Dar nu lipsiau aspiratiile la Iron ale unui TeodorBals si, din tabara, rarnasa strans unita, a oamenilor de la1848, a lui Costachi Negri'. Insurat cu fiica bogatului Co-nachi, Nicolae Vogonkli, 'care-0 va adAugi si numele acestuia,figura i el printre acesti doritori de Domnie si, pentru a se

1 Cretzeanu, o. c., pp. 348-9. Cf. si ibid., p. 351 si urin. Legdturacu Mazzini continuil; ibid., p. 358, no. cxxii. 0 scrisoare cdtreOmni; ibid., p. 361.

2 V. Barbu Slusansehi, In Mémoires ale Swill Rornâne In Frank.XI (1933), P. 49 si urm.; Iorga, in Mem. Ac. Rom., seria a III-a,XVI (1934-5), p. 331 0 urm.

3 Iorga, Doc. $tirbei, I, p. 7 t.

vmtie

pl

232 Pregalirca Unirii Principatelor

semnala Turci1or, purta fesul de care nu s'a despArtit nic.i-odatA 1.

Ina din 1852 itrebui sA se recu.rg la mAsura cre a se tri-mete la mosie doi dintre boierli mai recalcitranti, i sotiaunuia din ei mergea prin. 'Bucuresti la Constantinopol ca sApârasa. pe Domnul prigonitor 2. De pe urma acestor nep11-ceri Grigore-Vodl se fmbolnAvi i trebui sA. se retraga Iatarn, lAsAnd grija afacerilor pe sama Sfatului Administrativ3;

IndatA se Incera la Constantinopol Inlocuirea lui, pe care oImpiedecarA i observatiile rusesli. De la HAmIsesti, loculde retragere i Intremare, el adresa vecinului muntean randuride adancA melancolie, arALAnd el suferintari mania din oste-nelile peste mAsurii, amestozate cu amf`are pNreri de au asilinti si jertfe Rio mai auzite nu izbutesc sA unreAsea\ toatespiritele spre un scop comun, bunl-starea tarii, si nu afungsa sting patimile care, In vesnicA agitatie, cautd &1 paralisezevederile i aclinnea Guvernului... Unii din compatriotii midise IndarAtnicesc s flu voiasa a recunoaste abnegalia ce odovedesc ci vederile pArintesti i ImpAciultcare care mA con-dnc". Refacut, in Mart 1853, el se deelara gata relua,In ciuda nerecunostinlii, sarcina care, un moment, II pusesela pamânt 4.

Intr'un admirabil rAspums, iesit din cresterea adanc mo-ralA si din cetirile alese de care se ImpartAsise, Stirbei sfAtuiape acela care i se spovedise cu atfita Incredere sA priveasatot ce XntAmpinA ml,nteleg.tor i dusmanos ea lucruril inhe-rente situatiei noastre i nedesp5rtite de misiunea de a gu-verna pe oameni en toate patimile care-i zbucium,A... AltetaVoastrA va gsi ,in curAtenia cionsliintli Sale i In stAruintace cheltuiesbe ca sA ating. nobilul scop ce-si propune motivepotrivite ca O. se Ina lte peste aceste miserii, care din nanoro-cire nu se pot InlAtura." SfAtuieste ple eel adand ranit sA,nu dea la ivealA amArAciunea ce trebuie sA resimfl, si sernArgeneascä a se folosi de ccia ce ImprejurArile i-au desvAluit

1 Ibid., p. 75.2 Ibid., p. 70, no. IN. Candidatii munteni, In Iorga, Via(a

Domnia lui B. $tirbei, p. 136 §i urm.3 Iorga, Doc. $1irbei, I, p. 77 §i urm,

4 DrAghici, I. c,

a-*

si

ci

Propaganda romAneasa prin emigrati 233

aiba parenea sa hotariil asupra oamenilor pentru asti sä se 'n.drepte cu. Incetinealä si prudenta."1.

Inca din 1851 se Incepuse de Domnul muntean gratiarealunora din emigrati, si Constantin Filipescu, socotit cA s'a po-cait, se si Intorsese In tara.2. Dar prilejul de a lua astfelde masuri nu se mai oferi. Emigratia Intreaga statea contrahospodarullui" care inlocuise republica In care se speratirbei regreta ca evenimentele din Franta n'au. convins pe

emigrati de zaditmicia sperantelor 1or, i el se plangea,prin consulatul engles se poarta corespondenta eu ei 4. Cunositeaperfect actInnea celor din Paris cazusera Iii mani bro-surile lor pe hartie suptire, ba char scrisoarea prin caveEliad anunta, In 1832, ca. In patra luni rervine Ineunjurat deglorie si mai puternic dealt oricand"5. Se arala, inteo seri-soare greeeasca a Domnului calm capuchehaiana Aristarchi,beama ca. la Tuloea se aduna revolutionari din Conslanlinopol

Brusa, I,n agelasi Limp and se permitea tntoarcezea hiiNicolae Ipa,tescu si a sotiei, din care se facuse o eroinI a

se semnala aparitia la Sibiiu a lui Maglieru8.Se .redacta o lista de suslpecti, si cu un Ferechide si cuOrascu arhitectu17. Se primiau stiri din Paris despre Eii-geniu" si Dimitrie Bratianii, intrigantul niediocru", despreBoliac, desipre Varnav sit un Paladi8. Se afla astfel Oa Al.Golescu era sigur, In 1851, ca ajunge revolutia la Bucuresti9.

In schimb, Ghica Ikea sa vie la Iarsi insusi revolutionarulLaurian, care, biruind tendintile moldoveneSti" ale lui N.Sutu, ap4rItor si al limbii grecesti si al vechiului stil, era.

1 Ibid., pp. 79-80. Multämirile lui Ghica (April); ibid., pp. 80-1.Pentru boala de ochi a lui Stirbei (1851), pp. 132-3.

2 Ibid., p. 131.3 Cererea lui Marin Serghiescu; ibid., pp. 477-9, 481-2.4 Ibid., p. 479, no. xm.5 Ibid., pp. 480-1.6 Ibid.. II, pp. 323-4. Prietena lui 1341cescu, Alexandrina Florescu,

era In Bucure0i i corespundea cu emigratii; ibid., p. 334, no. x.7 Ibid., pp. 322-3.8 Ibid., pp. 325-7. Scrisori prinse ale lui Rosetti; ibid., p. 327urm.

9 Ibid., pp. 334-5. El gAzduieqte pc Alexandru-Vodri; ibid., p. 137.

sit

Ine1 3.

si-i

si

ii

revoluliei,

si

234 PreAtirea Uriirii Principatelor

un Invatamânt roman" si Iatin". Se Incearca primele scolide fete si In provincie, se desparte gimnas,ful de sapLe clase,cu internat, de dursurile universitare In pregatire si se animaideia scolilor reale1.

In ciuda frumoaselor sentimente ale Doamnei muntene Eli-sabeta, o Cantacuzind din Moldova, care se ingrijia si de Invii-tamantul fetelor 2, nu se putea forma 5i Ia Bucuresti, ajubludla aceasta i discretia red& a lui Stirbei, un cerc de tinereascaprietenie i Incredere ca la Iasi. Legat de familii strain& si can-tand i noi legaturi de acest fel, Domnul asupra caruia exercitainfluenta ruda sa, d-na de Uxküll. maritata cu un Suedes. Isidadea, in 1851, ma din fiice dupa contele austriac Leon deLarisch 3, pe cand fetele lui Ghica erau soiiIe unui Mavro-cordat, unui Rosetti, unui Bals 4. El cauta, In. chida atititdinhiputin pretentioase a consulului von Lahrin, ode mai banelegaturi cu Austria sti cern de Ia Turd, earl binevoird, pebasa precedentelor, sg. 1-0 lngaduie, voia de a saluta 1n nu-mele Divanului Administrativ pc Francisc-Iosif, vemt In Ar-deal, uiide Avram Iancu. a refitcat s i se infatiseze; ba chiarSultanul, prin Marele Vizir Aali, Ii acea marea favoare dea-1 Insarcina sa transmita celuilalt Imparat felicitarile sale:in aceasta scrisoare Domnui era intittulat: unul din primiiprintre personagiile eminente ale Irnperiului nostru". Fu deciprimit, dupa recomandatiile lui Schwarzenberg, amicul lui$aguna, la Sibidu de puternicul vecin eeti o ciivântarecuprinthnd numai mentiunea Sultannlui, raspansül tiindu-sefireste In acelasi ton, ca la granita celor douafara nicio mentiune a vre unei tari intermediare5. I se per-mitea purtatorului de scrisoare sa poarte decoratia austriacaprimita 6. Era In momentul cana eel privit en o deosebitaincreidere de Aall-Pasa trimdea la Constantinopol pc inteli-

1 Iorga, 1st. fnudIdIndntului; Lapedatu, in Cony. lit., I. c.2 Iorga, 1st. Invdtcinkintului; Viala Dornnia lui B. $lirbei,

p. 69. Cercetitri pentru Maiorescu i Laurian ; ibid., pp. 258-9.3 Iorga, Doc. $tirbei, I, P. 134 51 urm.; II, P. 697, no. f.4 S1u5anschi, o. c., pp. 61-2.5 Iorga, Doc. $lirbei, I, p. 136 qi urm.

Ibid., pp. 139-41.

i

6

Propaganda româneasca prin emigrali 2E5

gentul sau fiu Gheorghe, viitor sef al militiei, care era primitIn audienta de Sultan1.

Dar tirbei trebuia O. constate peste cateva luni ca In con-flictul pentru Locurile Sfinte, si pentru dreptul ce-si atribuiaRusia de a ocroti pe totl ortodocsii din Imperial Otoman, Im-paratul Austriei, de si declarase atunci, la Sib lin, et, 1,n. ziLelelui grele, numai Sultanul i-a lost um Sprijiin., se da de parbeaadversarilor acestuia. Era vremea când, pentru rascoala dinBosnia, de care Austriecii nu era- straini, printul de Leiningenmergea la Constantinopol ca sä ceara imperios neaparatelereforme 2.

0 supraveghere de aproape n'a lipsit Domniei muntene,seful Statului el 1nsu3i mergand din lac in. lc .r! cu. pedepse siräsplatiri, ingrozind u.ne iori prin hotarirea masurilor salepe calcatorii legilor 0 ai moralei. Nu mai adinite, spuneaeI, a se imparti tam In do1.1.: In apasatori si apasati".

In tot acest timp literatura romfineasdl din tail cuprindemai mult carti de scoala, lucrate, mai ales la Munteni, cu odeosebia rftvna.4.. Se numi la Bucuresti o comisiune pehtrilalcatuinea lor, In Care intra profesorii cunoscuti, plus filo-soful Zalomit si 0rascu8. Grarnatici si dictionare bine fa.-

cute vad lumina, Facultatile" functionau, 5i, la Drept, Gheor-ghe Costaforu In locula pe Moroiu 6. Dupa. Shnion Marcovici,si alaturi de Poenaru, mai tiinarul Constantin Bozianu ajungeain fruntea Invatannintului. Doctorul Polizu Incepea la Spi-talul Filantropia cu absolventi ai scoalelar primare un cursde chirurgie 7, Si un. foarte tariar strain, Carol Davila, primaca medic militar, era sa deie viata aoestei moclesbe scoli defelceri", necesari ca medici de plasl, noua creatiune carenu se intalne5te in Moldova8.

1 Ibid., pp. 141-2.2 Jorge, Politica Austrlei Ma de Unire,

seria a II-a, XXXIV.3 Bukarester deutsche Zeitung, 1850, no.

foaie 5i din Vestitorul romdnesc, In Iorga,.$tirbei, pp. 133-5.

4 Ibid., I). 79 5i urm.5 Ibid., p. 80.6 Ibid., p. 85.7 Ibid., p. 88.8 Ibid., pp. 88-9. Cf. Gomoiu,

Davila, Dr. Daoila, Bucure5ti 1936.

In Mem. Ac. 1?om.,

44, 5i 5tirile din aceastAVia(a si Domnia lui B.

1st. medicinei, §i Elena Perticari-

236 Pregatirea Unirii Principatelor

Aldturi, In deosebire de mitropolitul Moldovei, Sofronienoul sef al Bisericii muntene, Nifon, Intemeia, Inca din 1851,Seminartul care-d poartä numele i o tipografie Menitgirivaliseze cu cea din mandstirea Neamrului cu noua fun-datie a lui Saguna la Sibilul. Incepu a se tipdri foaia Ecoul

In ajumul theeperii marii lupte din Orient, atata vremezAbovitg, nu numai pribegii, In opositie cu canoelariile, afarllde raporturile ce avuserk un mombnt cu conducdtorii politicienglesi, dar nici cei mai amestecati In afacerile politioe dintreboierii cari Incunjurau pe Domn nu puteau s. tie cd se pre-gateste ceva care va sfIrma toate maruntele socoleli de pändatunci. Informatia curentd pe care o dddeau ziarele de la MI-curesti, Vestitorul romtinesc al lui Carcalechi, un Culegdlornomtin sporadic, cele doud. foi In limbi strdine. Journal deBuoarest, al lui Auguste Gruson, i Bukarcsler deutsche Zeitung,de tun caracter cultural mai limn, erau nule pentru luau-rile din strdinglate 2 Ceva mai vioiu se ardta, la Iasi, lângg. pu-blicatia lui Asachi, Zimbrul lui Teoclor Codrescu, fost seolaral Academiei, acum din nou vasiliene", apoi profesor defrancesd. acolo i autor al unui Diotionariu franoesei-romilnpentru co1arii sdit, aeolo ieiau1 une ori informatii carefitoeau sfmge rdu la Bucurest.

1 Iorga, Viafa ;i Domnia lai B. $tirbei, p. 102.2 Ibid., pp. 146-8.

sii

eclestastic.

p1

p1

e A P LUL W it.

Problema româneasci adusi inaintea guropei.

Dar Domnii, mai ales Stirbei, care-si avea la Viena unagent initiat in tainele Cabinctului de acolo, Philippsborn, autrebuit s. afle de negociAldila ineepige in primavara acestuian 1853 pentru ca s[a. impiedeoe ciocnirea amenintatoare intreRusi si Turci. Mislualea generalului Gyulay, trims la Pe-tersburg supt forma unei participari la manevrcle armateiruse§ti1, n'a putnit s scape atentiei Domnului ninnbean. Ise va fi comunicat ce sfortiari se Mean acola I,a Vienapentru a se aduce la indeplinire planul ambasadorului Fran-ciei, Bourqueney, plan care ingadmia dupa plecarea din. Cons-tantinopol a insolentului trimes al Tarului, printul Mencicov,reluarea relatiilor Rus;ilor cu Potarta printr'un trimes spe-cial al Sultanului la Petersburg ca inaintea conventici de laAcherman 2.

Dar Nicokne I-iu credea cei-qi poate permite, tntr'o Europacu tatul sclzimbaki, gestil pedepsitor pe ca.re-I Mouse, la 1828,si ac(iunea neconcertat4 nimeni 18M. Nu contra unortulburatori de la mi., cari ar fi pus in primejuie paceaEuropei, ci contra resistentei Sultanului la cereri pe care elle credea perfect indreptgite, Tarul ordona sá se tele, ca ga-rantie ca. se va reveni la sentimente mai lame, Prineipateleabia evacuate si pe care declarase, in Ianuar 1853, ambasado-

1 Forcade, Histoire des causes de la guerre d'Orient d'apres desdocuments frangais et anglais; Bamberg, Geschichte der orientalischenAngelegenheit im Zeitraume des pariser und berliner Friedens, Ber-lin 1892; Adolf Beer, Die orientalische Politik Oesterreichs seit 1774,Praga-Lipsca, 1883. Cf. Iorga, in Mem. Ac. Rom., seria a 2-a,XXXIV, p. 4 i urm.

2 Ibid.

i

ca dirr

238 PregAtirea Unirii Principatelor

rului engles et le priveste ca urz Skit independent sup!protegia sa", cum fi trebuie sd reirndiel,

Grigore Ghica, informat oficial despre accasta2, Incerca sitlntrebe ce are de astcptat. 0 depulatie de boicri marse la Scu-leni, dar fu oprita acolo 3, tirbei ineerSa in zAdar o legtturAcu vecinul din Moldova, prin rnisiunca colonelului Nicolae Bi-bescu la Iasi; consulul Halcinschi, care merse in Basarabia sitpregtteasea invasia, se opwse4. Proclamatia din Iunic a genera-luFul care trimetea Inainte pe Dannenberg, o maiveche cunostintt, ignora pe Domnii functionari otomani si seadresa de-a dreptul locuitorilor" celor cloud ttri. Li dadea asi-gurarea et nu e vorba de o eueerire, de schimbarea statutruliiipolitic al patriei lor, de initturarea asleztmintelor de care eise hueura, ci numai, in aceasta ocupatie provisorie", de kinact de ocrotire In situatia pa care a creat,o refusul de laConstantinopol. Se asteaptt doar o schimbare de atitudine,trupele intrabe se vor Intoarce Inapoi. Locuitorii" sari cattlede lucrul lor; nimic nu se va lua fart plat's.

Comandantul general instiinta osebit, la 29 Iunie, dinChisintru pe ambii Domni, ctrora li se vorbise si de con-sulii Rusiei, despre motivele" acestei noi Inctictri, en aceleasiasigurtri de respect al instilutiilor si de crutare a popUlatiei 8

La junittatea lui lulie Nicolae I-iu declara et prime* pla-nul frances de la Viena7, si in adevar din Constantinopol veniao alta forma a notei cu privire la Locurile Sfinte. Si ministrulde ckpebenie al lui Franeisc-Iosif, care izbutise a face din.Viena load de adunare a unei conferinti de ambasadori, oer-cand a o influenta In sens:il ru.sesc, ctptita i o serisoare aImparatului sau ct,tre Sultan (August) 8. Starnintile puterni-

1 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, p. 33.2 Ibid., pp. 146-7; p. 155, no. 148.8 DrAghici, o. c., II, pp. 235-6.4 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, p. 684; Iorga,

p. 304. Pentru aceastä misiune i tot ce a premersportul din 1855 al anchetei turcesti; ibid., p. 681 siInselat lumea printr'o primblare calare a Domnuluimilitare In piete; ibid., p. 684.

6 Franluzeste, ibid., I, p. 417.6 Ibid., pp. 445-6.7 Beer, o. c., p. 442 i urin.

Cf. Memoiren des Baron Bruck, Lipsca 1877.

Doc. Stirbei, II,ocupatia, v. ra-urm. S'ar fi

prin musicile

Gorceacov,

8

si

5

1-'roblema româneas,1 adusä fuahttea Europei 239

cului arnbasador engles la Constantinopol, Stratford Rude liffe,erau sil. anuleze intentiile irnpaciuitoare ale Franciei insesi.

Domnii romlni, earl gurernaserA doi ani sUpt indoita ocu-patie straina, crezura el pot sr,. rämlie In noua stare de lu-eruri produlsa prin ocupatie. Ghica, foarte real MO do Turci

gata sA aseulte de alte ordine care pot fi in opositieeu aoelea"1, merse chiar panI acolo, Meat primi oficial pieGorceacov, venit indatif la Iasi. El trimese, pentru In-tampina, pe seful militici sale, Nieolae Mavrocordal, cu membride-ai Sfatului adrninistrativ i cu un delegat civil din parteasa2. De la inceput, consulul rus Haleinschi transrnitea, lxi

numele lui Nesselrode, cehri pe care-1 considera ea pe un.funetionar instnic(iile oele mai precise asUpra purtarii cetreinhie sid urmeze, din eausa ocupatiei Principatelor de tilt-pele imparalesti, fatl de Poarta Otomand", oprind eeiace nu se potrivia cu sensul animtat al ocupatiei, tributulfata de Poart1.3.

Pe cand regimentele rusesti urmau sa treael Prutul, Iii-

dreptându-se spre Dun Are, asprul general, care nu se arltadispus sl tie samä de Domn, Ii lua resedinta Lemporard inCapita la Moldovei ca intee tarl. cuoeritA, pentru. ea apoi stpregateascit aceiasi situatie i principatului vecin. Domnii ro-maui aveau sarcina de a pune la IndemAna Rusilor toatc celetrebuitoare. In curAnd 80.000 de ostasi ai Taruhri didean dinnou asupra nenorocitelor OH care abia sclpaserl de stoar-cerea ostilor ruso-turce. Ghica-si ingIdui dear sa comunicePortii instructiile" rusesti 4.

La Bucuresti, Rusif. intrau in ziu.a. de 15 lie st. v., bine-euvAntati de mitropolitul Nifon 5. Austriecii faceati intre aces-tea cele mai mari sfort/ri. Nieolae I-iu fu invitat pentrusfarsitul lui Septembre la manevre1e diii OlmüLz i, In pre-

1 D. A. §i D. C. Sturdza, a. c., It4 p. 156, no. 148.2 Draghici, o. c., II, p. 236.3 Ibid., p. 160, no. 150.4 D. A. i D. C. Sturdza, o. c., pp. 160-1.6 V. qi raportul anchetei turce§ti; ibid., I, p. 685. Stirbei e acusat

cl a chemat pe Rust. la Braila ca sa nu intre Turcii; ibid., p. 684.El ar fi doclarat consulului frances c va face ce-i dicteaza mina-rea"; ibid.

si

a-I

246 Pregatirea Unfril Principateloi'

senta lui Buol qi a Ili Nesselrode, se la. Indatorinea de anu se trece DanOreal. Viena merse pnit acolo, hien InoercOsa. amestece i Puterile apusene in atilt de dibacele i prinaoeasta chiar inutilele IncercAri de a schimba interprelareatutor adte diplontatioe, dc vOdit antagonism, care nu se maiputeau retrage.

UrmA. Intalnirea la Varsovia, In. cele d'intäiu zile ale luiOctombre, intre cei doi Suverani Inca strâns legati prin amin-Urea anulni. 1848, pila.r i cu participarea regelui Pritsiei, acgrui politicd, si ea indrepfata spre Dun Ore, pentru sustinereaintereselor economice germane, se deosebise tot ntai mull dea Austriei 2.

Toate aoeste silii4i ale timiditätii san ale calculului nuduserä Insa decat la o oarecare intdrziere aoeia Ce neaparattnektia sä se producO du.p câtä stofä Cie dusmOnie se IngrO-mAdise de atatia ani de zile. DupA Indelungate tergiversärise ajunsese si In Anglia la o oanecane Imitate a punctbluide Ivedere si, pe de altl parte, o hotthine francea arunse ase forma supt apalsarea, indoitg, a intereselor catolicismuluisi a revansei napoleoniene. Turcii tanzimatului nu mai erau,

sfanSit, aceia canora orice brutalitate IndarOtnica puleasg. Ii impuie orioe oancesii. Mentin'andu-si punctill de vedereIn e priveste punctele in discutie, et declarara, la 26 Septem-bre, razboiu acelor can li inalcasera teritoriul, dar, In ace-lai ca sä impiedece treoerea la sAngeroase Indepliniri,se punea in vedere lai Gorceacov retrag Iin terminde o lun A. trupele din Principate.

In acest timp, lodatä ce Fuad fu inlocuit prin Resid,Domnii ronzdni printira ordinul" de a ie0 din Wile in-vadate, unde nu pufeau fi uneltele usilrpatorilor (25 Iu lie).Motivarea era el Rthsii au oerul sO. nu se trimeaa tributulPuterii proprietary". Altfel, Sub lima PoartA, liberä din par-tea ei va lna masnrile ce le va cnede potriyitp cu Inse§iafacerile i interescle ei" 9. Guvernul trebuia s. treaea Insama Divanurilor Administrative.

1 Jasmund, Aktenstücke, la aceaslä data,3 V memoriul mieu citat din Nem. Ac. Rom.8 D. A, si D. C. Sturdza, o. c., II, p. 181, no. 161,

dii

sa-si

i,robiema romineascA adusA Inaintea turopei 24i

bar, data aceasta, o vointä a Orli se manifestd pentru aceiacari de patru ani Ii jerlfiau ostenelile bor. Ea se Int Athestesi la Iasi si la Bucuresti. La 6/18 August Ghica scria veci-ruului säu cd din toate pdrtile i-au venit adrese calduroase,cerând intervenirea la Poartä pent,ru ca sd i se ingAduie ardmilnea 1. El stia cd Stirbei-Vodi, care se gandise a trecela bailie de la Borscc2, chemAnd Sfatul, Ii adusese la cunostiniddorintile, in aeelasi sens, de prelungire a ciirmuirii sale, pecare i le aratas2ra un nurar de notabili" si cd, in toate for-mele, dupd o intreitd cetire, ele fuseserd adoptate de mem-brii acestui quasi-Parlament al conventiei de la Balta-Liman 3.Se puse la rale deci o In(elegere permcrnenia infre cei doiDomni, i fiul mai mare al lui Ghica merse in misiune laBucuresti 4.

Inainte de sfarsituil acestei o mud telegramd a luiReid-Pasa, prin pare se denega Divanurilor, In a caror cd-dere este numai expeditia afacerilor eurente 4 ordinare aleprovinciei", dreplul de a se amesteca In afaceri politice, In-gaduia totusi Voevozilor" rechemati sArsi pAstreze functiunile,dacd Ru5ii nu-i irnpiedecal de a se tinea in legdturd cu Poartasi de a-si indeplini datoriile5.

Dar ce permiteau aeuma Turcii nu mlai corespimdea in-tentiilor rusesti. La 28 Septembre st. v., aplrea la Iasi gene-ralul Urusov ca sit iea In primire administratia Moldovei,si Ghica se retrdgea imediat In Austria (14 Octombre) 6. Stir-bei 7, care se Indreptdti prin neprutinta de a trimete tributul,luX aoeiasi hotArh,e, taratand cit va merge pe Dungre sit ga-

1 Iorga, Doc. Stirbei, I, pp. 82-3.2 Ibid., p. 152, no. xLm. Cf. Eliad, Scrisorile din exil, p. 236.3 Iorga, Doc. $tirbei, I, pp. 152-3, 154 si nota 2.4 Ibid., p. 83, no. max. Stirbei se declara gata de o bunA

loaialA Intelegere asupra tuturor chestiunilor de un interes comun";ibid., p. 84, no. mu.

5 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, pp. 213-4; Iorga, Doc. $tirbei,I, p. 83, no. loca; II, pp. 304-5.

6 DrAghici, o. c., II, pp. 237-8; D. A. i D. C. Sturdza, o. c.,H, pp. 252-3, 271-2.

Pentru ultimele relatii ale lui Slirbei cu Ru5ii, v, raportulanchetei turce5ti, ibid., pp. 686-7. Se laucht mAsurile de tot ielulpe care le-a luat acest orn eu bune intentil,

ban

si

it'

o

142 Pregittirea I5riirl Principatelde

seasci pe Doamna la Paris1. AnAndoi trebuirt sa fact decla-ratii publice pentru ptrisirea puterilor 2. Se prevenise astfelcu cAteva zile ordinul lui Resid ca acesti functionari numitide Poarta" st nu mai riimaie pe tenitoriul ocupat de par-tea adverst" 3.

Pint la sfarsilul anului, un nou Navarino" se producea:flota tureeasca era distrust in golful de Sinope. Dar Vienaliurma sfortirile de pace, de si i se oferia de la Peteraburgdrum deschis prin Serbia In Bosnia. Se propuneau, pe basaprotocolului din 5 Decembr. 1853 1, o nout scrie de negoi-cieri, incepand cu un schimb de vederi la Bucuresti 5, pen-tru a se ajunge la conferinta vienest, doritt de Buol, carear Indupleca pe Tar Ali retragd armatele. Dar Nicolae I-iuceru, pe lângt pretentiile da pin4 atunci, retragerea vaseloranglo-francese care apiruseri in Bosfor, i, in schimb, dela Paris si Londra venia Indoita somatie, de la sfarsitul luiFebruar si din Mart 1854, pentru evacuarea pint in April aPrincipatelor. $i la aceastt somatic se addugirt in cursulaceluiasi an la staruintile Anglo-Francesilor adesiUnea, nunumai a Austriei, ci si a Prusiei, totusi atãt de strâns legatäde Romanovi 6.

La Inceput, Rusii intrebuintau in armuirea tirilor roma.-nesti Sfatul Administrativ, fart a-i adtugi elemente de alelor, ba, mai mull Ina, se folosial in Moldova si de ofiteriimilitiei locale7. Dar incA din Februar 1854, dup i. ce se Ineepla Duman, uncle Tamil ocupasert Calafatul ca si alte punctepe malul gang, ca Oltenita, uncle se didu o luptt In dailnaRusilor, pe care o pune pe panzt noul pictor muntean Teo-dor Aman, expunând la Paris tabloul, si nu putusert fi

1 Ibid., p. 264, no. 202. Declaratia Sfatului cä preia puterile; ibid.,pp. 268-70.

2 Divanul muntean reunia pe batranii Iordachi Filipescu si Re-rescu, pe lanai Filipescu, pe Ioan Manu i Ioan Bibescu, pe JoanOtetelisanu i Ioanid.

3 Ibid. p. 272, no. 207 (31 Octombre). Plecarea lui Stirbei la 28;ibid., p. 689. Renunta la lista

4 Iorga, Gesch. des osrn. Reiches, V.6 Beer, o. c., p. 459.6 Memoriul mieu citat, pp. 9-10.7 Cf. si Alfons von Wimpffen, Erinnerungen a:is der Walachei

civilk.

I'robiemd romAneascl adusa inainten Europei

scosi de acolo apanea noul Chiselev", genera-lul Budberg, inviind bistitutia presedintelui pleni,potelitiaral Divanului"1. El se asezg. la Iasi cu o cuvantare care, Inteoatmosfera vadit defavorabila protectorilor", interzioea Ro-mânilor, daca voiesc sa fie cruSati, orioe amestec intr'o

peste puterile bor. Un Osten-Sacken, un Giers stapaniradeci Moldova, si acelasi amestec se prodnse si in Tara-Roma-neasca. Budberg primia demisiile rnem.brilor Sfatului si faceael nurniri 2. Supt acesti guvernatori, Teodor Bals, batranul $tP-£ an Catargiu, Petru Mavrogheni, Costachi Sturdza, N. Sutu, cutitlurile obisnuite de ministri, indepliniau functiunile adminis-trative In Moldova si primiau decoratiile, pe cand la 13ucu-resti favoarea ruseasca se revarsa asupra aoestor boieri 3.

Carmuinea mi1itar6 ruscasca Intrebuinta militia rnunteanaindrepta spre Bri1a artileria valahä" pentru ca gasia cii

e acolo mai bine deal la Bueuresti4, cu explicatia c n'opoate tinea la cartierul sau general, Uncle n'are destule trupepentru a o supraveghia.

Dar, pe ea-11d Rusii, si cu Goroeaoov, apoi cu Lftders, cu1nsusi batrAnul Paschevici, faceau silinti desperate ca sä iea

wdhrend der Besetzung durch die österreichischen Truppen in denJahren 1854-1856, Viena 1878 (din Oesterreichische Revue, 1864-7),resumat In Iorga, Mem. Ac. Rorn., seria a 3-a, XIX, p. 250 si urm..

D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, p. 286, no. 216; pp. 301, 305-6.Halcinschi devenia vice-president al Sfatului administrativ muntean.Motivarea numirii lui Budherg e aceasta: asupra comunicatiei cäHospodarii $tirbei i Ghica arätaserg, dupà manifestul de rhboiual Turciei atre Rusia i deschiderea ostilitgilor de Turci pe Du-are, dorinta de a se retrage de la guvernarea principatelor Moldovasi Muntenia, i nevoind sii ne opunem la aceastä dorintA, am crezutde cuviintà, printr'o deosebita ingrijire pentru pästrarea ordinii sia bunei stari a tArilor incredintate protectiei noastre, potrivit cuprecedentele", etc.; ibid., pp. 305-6. Budberg vorbia Sfaturilor dcdemisia oferitä de Hospodari"; ibid., p. 307. Pentru purtarea luiUrusov; ibid., p. 306., no. 231.

2 Ibid., p. 332, no. 252. El dii rang de Ban lui Manolachi 136leanului C. Cantacuzino; ibid., p. 465, no. 317; p. 466, no. 318.

8 Draghici, o. 4., II, p. 238 i urm.4 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, p. 306, no. 232; p. 321, no.

245. Pentru serbarea, cu participarea militiei moldovenesti, a zileiTarului la Ia§i; ibid., p. 318 i urm. Bal la care asista 700 deboicri, supt patronagiul cnejilor Grigore qi Leon Cantacuzino.

poll-tica

241

ai.

f

244 Pregatirea Unrti PrincIpatelor

Silistra, care, ca L A 1828, Ii Indeplinia rostul de apararefiind acurna supt conducerea tehnie a ofiterilor aliatilorAustria Isi preg.atia lovitura pentru a se interpunc tare celedotra Puteri in luptii, eu speranta de a putea sa pastreze

asupra carora de un veac i jumatate se intindea laco-mia ei, ascunsa numai, din limp In timp, din causa lmpre-jurarilor. Ea, care tinea la Viena pc Mihai Obrenovici, vazusecum consulul rus Tumanschi, apoi urmasul 11, Fonton, cautasä deschida si In aoeste Orli de Apus drurnul in Balcani 1,cum se creiaza, o Uniune slavA, care, de altfel, intr In legartura si cu. pribegii unguri si poloni.

Pe child, In Ia,nuar 1854, Liprandi, veche cunostinta a tart-lor noastre, nu reusia inteun atac la Getate, se conoentrau InBanat puternice elemente militare austriece, a caror destinatienu se deslusi de la Inceput. Printul sarb, Alexandru Cara-gbeorgbevici, crezu c trebuie sä visiteze pe comandantullor, Italianul Coronini. Turaii, Ingrijorati, se gräbiau a faoeconcesii acelor cari s'ar fi putut, supt o presiune sau alta, säse aseze lane dusmanii lor sau langa falsii lor prieteni; nu sestia c Poarta e hotarlta sa se opuie cu arrnele unei strababeriaustriece In Serbia asemenea cu a Rusilor In. Principateleromanesti. Printul I.nsiii, chemand i sfatuitori tehnici dinApus, i un Frances, se arata gata de Impotrivire 2, alatuindu-si,dupla o tralitie pe care, din nenorocire, Moldovenii si Mun-tenii, nu Indr nier s o tirmeze, o puternica armatavorbind cu. mandrie in numele natiei"3. Din partea 1114 Gor-ceacov, intarindu-se In Oltenia, parea gata sa iasä InainteaAustriecilor, dincolo de Dunare, la Sarbi. Si, legand relatiinu numai cu Muntenegrul, dar si cu bandele grecesti dinTesalia, unind Greci si Slavi inteo notth ,,cruciath" de stauro-fori, atitând, mai aproape, pe Bulgari, diplomatia secreth aRusilor, mai de iisprava decal armatele br, pregatia desfa-cerea Imperiului Otoman4.

1 Dupli Itrimpffen, Iorga, In Mem. Ac. Rom., 1. c., p. 2.2 Plcingerea lui catre Poarlä; D. A. §i D. C. Sturdza, o, c., I, pp.

425-6.3 Ibid., II, p. 225 si num. TotuO el trebui sa ceara sense, Ia

arhiducelui Albrecht.4 Wimpffen, resumat In Mem. Ac. Rom., 1. c., pp. 3-4.

$i

Scullin,

Portii,

th-rile

Problema romanease4 adusii Inolutea Europei 245

Grecii furl Insa opriti de interventia flotei anglo-francese,iar Austriecii se aratau gata sg. Intre ei In Muntenegru si Al-bania, pe Mare, tintind la Cattaro 1.

Deocamdatil, cum Turcii, nizami si basbuzuci, nn puteauInainta mai departe deck banda de,a lungul Dunarii,dându-si sama de lipsa de folos a bnor sfortari care Impiede-casera doar Intrarea Turcijor i prin Dobrogea, un.de trecuraunele detasarnente cdntra lor, luara, dup g. visita lui Paschie-vici, hotarirea de a se retrage.

Plecarä trupele din Oltenia, desarmand militia organisata deStirbei, desfiintând carantina, 'Mind podurile, luand cu eiadministratia din Craiova (April), ai Ora locuitori se Impräs-tiara In cea.rnai mare parte. Lumea ramitnea parasitä, nepu-tându-se pune la loc In. grab a. o alta adrninistratie. Ha lim-Ahmed 5i Ismail-Pasa Intran peste ckeva saptamilni In capi-tala olleana. Din. nou, ca pe vremea Cârjaliilor, Pasa de Vidin,Sarni, Egiptean, cerea pentru dansul, potrivit cu noua con-ceptie cg. Imperiul e nu numai o unitate politica, dar poateajunge si una administrativa, administratia judetelor oltene.

Pentru aceasta el credea c>1 se poate sprijini si pe elemen-tele românesti ale emigratiei, precum Poloni, unii trecuti laIslam, si Unguri erau, In. acest punct, contra Rusiei si contraAustriei, In jurul cornandantilor turci 2.

In tot anul 1853 Eliad fusese la Chios, neavând nicio infor-matie, macar in ce priveste pe Tell si pe Magheru.N.ra la sfar-situl anului prirnia insä stiri exacte din ziarul grecesc guverna-mental de la Smirna, Amalthea 3. $i el avea, printeuna din sur-prinzatoarele invieri ale inteligentei sale, o visiune perfecta alucrurilor; iesind din obisnuibele reverii4, el scria: Frumosplan mi se pare sa stea In defensiva ostirile de la Dunbe, caci,dupg. Intaririle ce s'au faeut pe toata linia Dunarii, Rusii nupot trece fara sä piarz a. intreitä ostire; al doilea, c planulrusesc de a scu,la popoarele din Rumelia se dejoacI, cäci

1 Ibid.2 Ibid., pp. 4-5.3 Eliad, Scrisorile din exil, pp. 237-8.4 Dar 11 pasioneaa. 51 aeolo ideile je Wauster" ale lui Fourier;

ibid., P. 239 §i urtn.

Ruaii,

246 PregAtirea tnirii Principatelor

presenta armatelor lui Omer poate tihea ordinea si pacea.Armata ruseasca din Principate ramane mai cu gura cascata,iara *Turcii, in Asia, aflandu-se intre popoare simpa,tice, caArmenii, Circasienii, etc., In clima for, in proviantele lor,pot face multä treaba... Nicipdata Turcii n'au aratat niciatata energie, nici atata curaj, nici dorinta de razboiu, niciatata strategie, nidi atata putere reunita. de haionete disci-plinatel".

Dar, pe lângi vestea cutarui ernisar polon de la Bratienicatre Ion Ghica, el ar fi fost sparizurat ca spion rusEliad putea sä afle de sosirea la Constantinopol, uncle veni, dinChios, si Tell, a lui Nicolae si Alecu Golescu (Negru), pe candMagheru s'ar afla la Dunare, avand a Indeplini in rol Incunoscutele i iubitele sale parti oltene2.. eful conservatorilorse temea Insa iarasi de nu sti-f ce isprävi ale nebunilor" 3Se gandia sa nu fie flu v2nit the i s'ar da drumul si socotiaca Turcii ar fugi de oricare din oamenii de la 1848 4. ChematIn sfarsit la Constantinopol, atunci strabätut de clericii si stu-dentii cari cercau neaparat razboitd, el nu gasia niciun grupromfinese solidar. Ar fi vrut ca Magheru insu5i s Inlocuiascape Deivos ln frunIca uoluntarilor roindni, cari i trecuseirdDundrea cu Turcii5. Inca din Decembre fostul $ef al Guyer-nului revolutionar, internatul de la Chios, era trimes, ofidial,la armata lui Omer-Pasa, si el lua Intre putinii sai credin-ciosi i pe asociatul de la Islaz, popa Sapca.

Omer ceru Insia lui Eliad Impacarea cu Tell, care lianaafunci !nu va fi lasiat a trgoe In Oltenia 6. Dar si acuma batra-nul fost dictator nu suferia tovIrasie; el pretindea ca genera-lul sa rupa, nu numai cu Go1estii, fara osebire, dar si cu IonGhica, ar de bine privit la Turci. De o parte si de alta semanifesta f4i o uA care trebuila si Impiedeee orice actiune.Anume scene dc ipocrisie ca st Imiptiedece temuta alma-camie" a lui Ghica nu puteau sa Inlocuinsca o intelegere

1 Ibid., p. 238.2 Ibid., p. 245.3 Ibid., p. 246.4 Ibid., p. 249.5 Ibid., p. 251. Aceleasi bAnuieli In ce prive§te, nu numai pe

Unguri, dar qi pe voluntarii greci din oastea tureease6; ibid..6 Ibid., pp. 252-7.

Problerna românease5 adustt inaintea Europei 247

francia, onesta si durabilä; se mai vorbia intre cei doi si desansele de Domnie ale unuia si altuia.

Tell ramase, astfel, la Sumla, unde Intl In conflict cu Del-vos si cu Cretutescu, care era in legaturg cuf Po lonli lid Sadie-Rasa (Czayka) 1, pe arid Eliad chema In laggrul coman-dantului suprem turc pe Grigore Grgdisteanu si pe Magheru 2El se temea Inca de atunci interventia austriaca va resta-bill pe Stirbei Credea since,r ca Principatele au fost ofe-rite In scris lui Francisc-Iosif, nu numai de Domnul nuAntean,care prin Trieste stnea sä vie la Constantinopol, dar g deBibescu, de Alexandru Ghica, de Mihai Sturdza*. Si el auzisede existenta cru.ciatilor", pe cari-i socotia la 2.000, si credeaca poate sti si numele tuturor persoanelor, de a'ltfel de micainsemnatate, care-i finanteazg. 5.

De fapt, la Vidin veniserg Filipescu i chiar MagheruTell, In vethrea unei legiuni romfinesti luptand pentrii Turci 6.Un izvor austriac semnaleazg i presenta Golestilor §i a luiPle§oiann7. Dar si acuma erau trei tabere: cei rgmasi laParis, sperand totul de la o marA schimbare europeana, ceide la Sumla, cu Omer-Pasa, cei de la Dungrea olteana, cusefii trupelor tarcesti de acolo. Fusese uorba de un firman alautonomiei, cdruia i s'ar fi dat drama! In acelasi momerntcu actul care, cum am udzut, se aoordase Serbiei pentru ao retinea credincioasd 8, dar nimic nu interuenise pentru ainlocui o stare de lucruri care, dupd desclziderea rdzboizzliti,nu mai putea sd fie aceia a Conuen(iei de la Balkt-Liman.Iar, pe de altà parte, cum o observa cu. dreptate Eliad,In mijlocul amintirilar sale inacrite de miserie si. nenoracire,Austria, pe care Turcii socotiau fried folositoare fi decare, In oiice cas, nu se puteau rape, privia cii destuld te-mere presenta in oastea turceasc4 de la Apus a reuolutio-narilor unguri fi a celor pokini, asodatii celor d'intdiu In

1 Ibid., p. 259 §i urm.2 Ibid., p. 261 §i urm.3 Ibid., pp. 264-5.4 Ibid., pp. 266-7.5 p. 269.6 Ibid., pp. 268-9.7 Wimpflen, o. c., p. 65 §i8 Eliad o. c., pp. 279-80.

cfl

fi-o

IbkL,

si

248 PregAtirea Unirii Principatelor

1848, pentru ca sd poatd admite fird protestarc o intoarcerea oamenilor revolutiei din Bucure?til. Pentrn capetenia con-servatorilor, de altfel, pretuit`i numai de micul grup de oa-meni cu totul nelnsemnati earl se aflau in jurul lui, laBucure,stf nu mai erau deed uoar patru farisei de episcopi,cu Mitropolitul lor, i vre-o zece familii de Româno-Fana-rioti" 2. Ii scapa din vedere si tot ce se formase In spirite lami. din Paris, In atingere de sigur cu ce era mai exaltat Incerourile revolutionare nazziniene i radicale, dar si cu ocivilisatie disciplinatd, si tot ce daduse ca alt tineret Invatai-mantul national. Desptre ce era In Moldova si influenta careIncepea sl. porneasca de acolo, ca si despre starea de lu-cruri din Ardeal, acest desta,rat si desradacinat n'avea nicicea mai mica ideie.

Austriecii, concentrati In Banat, pAreau c pregatesc despa-gubirea pentru usurpatia ruseasel In Principate printeo ocii-patie In partea aptiseana, a Balcanilor. Dar In curând frontulkir se Intinse In Rasaritul Ardealului, metgand pand In Bu-covina. CUM se Invedera ca. Rusii nu pot face ispravä si càvor trebui sa renunte la ideia de la Inceput a razboiului laDunäre, cei din Viena se gandian acum la prada, mai usoara,a celor cloua 4ri românesti. Incl. din Maiu se luase hotarireaocupatiei lor, dar se astepta, evacuarea ruseasca, asa d. numaiin Iunie se puteau lua masurile pentru, luarea In stapanirea Olteniei si a partilor de peste Olt. Pana atunci o ultimacioenire Intre ostasii Tarului i ai SuRtanului avtise loe laBrfincoVeni 3.

Dar, ca s sle ajunga, la ocupatia austriaca, cliplomatia ceamai precauta din Europa viola anume asigurari din toate par-tile. Ca sa nu se rupa. dii Rusii, li se puse In veuere; cepagube sufar interesele austrieoe, In oe privest e. navigatiape Dunare, de pe urma prelungiriti unei stari de razboiufthà resultat In perspectiva. Se arata. ca Austria a trebuitO. se alature Puterilor apusene, aciima In rdzboiu cu Tana,si se recomanda mutarea aiurea a eampului de lupta. pentru

1 Ibid., p. 280.2 Ibid., p. 282.8 Wimpffen, o. C., pp. 64-7.

0

Problema româneasc5 adusl Inaintea Europa 249

a se evita o eiocaire cu acesti prieteni cari fuseserä adusi aInfra In cealalta tabarl. Altfel, se afirma eg. Imparatul Austrieiare datoria imperioaA de a avisa el Insusi la mijloacele pa-trivite pentru a aphra interesele. pe care situatia actual lecompromite asa de greu"1. Si se adangiau amenintarile, totasa de netede, ale Prusiei, care se credea ehematä O. aperesi ea interesele Dunarii germane 2, CU tot ceia ce se puteaface, deocamdata economic si cultural, pentru sporul german,In aceste regiuni.

0 asemenea asigurane trebuia luata si de la Turci, de sicomandantii dundreni fremälau de manic la ideia ca o altäarmed va veni sa de aseze pe teritoriul Imparatului" lor. CumAustriecii tineau eu orice pret ca razboitil pe care-I aveaugata Anglo-Francesii, razbeiul liberalilor, al prietenilor revo-lutiei, sa nu Inceapa la Dunare In mijlocul unor societätinationale abia iesite din tulburari revolutiOnare, cum ei pre-vedeau cu groaza aparitia In mijlocul trupelor lid Napoleon.al III-lea si ale reginei Victoria a emigraplor de la Paris sido la Londra, ei grAbira Incheiarea cu. Sultanul a conventieide la Boiagi-chioku3.

Prin aceastig. Intelegere se prevedea mentinerea presenteiunei armate straine" dincoack de Carpati. Aceasta se va face,la nevoie, si cu sila. Se va lucra pentru aceasta impreund cuOmer-Pasa, dar fiecare din cde cloud armate va functionadeosebit, eu totul independent, fdr a. coordonare, fdrd subordo-nate, nicciiri fi in nimic. Se va intrebuinfa, prentru administra(iaeivild. aceia care, in numele Sultanului, fusese /And atund.administratia cgreia, ea sä nu i se zieä: româneasca, moldo-veneasca, valaha", se Intrebuinta terminul de: locala, intoc-mai cum mai tarziu limba sarbeasca In Bosnia si Hertego-vina ocupatä se va nuini, exclusiv si permanent, limba. tarii",Landessprache. Se va deschide astfel o perioda, peste ma-sura de grea, a rivalitalii de fiecare clipa intre doua armate,din care eea olomana, mândra de biruintile ei 5i pritrunsAdie eel mai bun spirit, se simtia continuu jignita ca pie Insusiteritoriul stapthrului ei se afla o alta, al earii rost nu se putea

1 D. A. §i D. C. Sturdza, o. c., II, pp. 452-3.2 Ibid., pp. 456-7; Iorga, memoriut citat, pp. 11-2.3 D. A, §i D . C. Sturdza, o. o., II, p. 459 §i urm.

250 PregAtirea Uninii Principateler

Indneptati de vreme ce trupele lui Omer-Pasa erau capabile,cii prisos, sit Introneze i O. conserve acea ordine legalV decare se vorbia In Conventie. Aceasta fArN, a mai tinea I,ri samAc,c1 marele comandant at Tuncilor era un fost subofiter alarm atei austriece, desertor renegat, care nu putea a nuaduca toate amintirile i toate dusmaniile sale, avand sA In-tampine la comandantli din cealalta parte sentimente ca ace-lea care se cuvin unei asemen.ea cariere. In sfarsit, cumtnimic tn u. lega pe Romani de aceasta armata ausftriaca, venitaICU prOmisijUil, dar izbutind prin protectiile ei sA se facade la Inceput inipopulara, se evitase orice contact IntreRomanii din trupele imparatesti si oei din tara ocupata, chiardaca ocupatia s'a inceput cu elemente militare valahe"Omer-Pasa se putea sprijini pe simpatiile populatiei, dar, iarasi,In masura pe care li-o Ingaduia asteptarea Infrigurata a apari-tiei steagului frances, de care, de atata vreme, erau legatesperanivle unei natiuni vii i pline de Incredere In viito-rul ei.

Deocamdata Austriecii scoaser't Inainte, pentru a grabi Inain-tarea lor, privita de Turd cu atata dusmanie, Incat Pasade Vidin ameninta cit bateriile sale. din Ada-Cale i Cladovavor trage asupra vaselor de transport1, starea de absolutanesiguranta pe care o crea retragerea Rusilor din Olterna.Un Grec at lui Sami-Pasa tua mAsuri samavolnice pe ter--toriul evacuat, si o militie romaneasca, pe care o recomandausefii rusi, nu se putu organiSa spontaneu. Bande de hotiIneepeau sa tie drumurile. Dintre oamenii de la 1848, apa-reau Romanescu, Marghiloman pentru a Incerca o miscarenationalia 2 Astfel fntrarea Imperialilor ar fi deuenit pentru(ara frzsdsi singurul mifioe apcirare3

In acest timp planul legiunii romOnesti pc care s'o orgarniseze emigratii i Rosetti de la Paris 4, apoi D. Bra-

1 Wimpffen, o. c., p. 73.2 Ibid., p. 68 si urm.3 V. acum si tot ce a scos nou I. Nistor din Corespondenta lui

Coronini, Bucuresti 1938.4 V. scrisoarea lui din Belgrad, 30 Ianuar 1854, in C. A. Rosetli

(1816-1916), la o mid de ani de la na.,ferea lui, Bucuresti 1916,pp. 409-10. V. si no. v i n-le urmatoare. El trece la Constantinopol;acolo j, no. m, scrisoarea lui Al. Gh. Golescu, despre buna pri-

alergI

Problema româneasci adusa Inaintea Europei 251

tianu, gata s Inarmeze pe Olteni, fie $1. cu ciomege"1, nupilau sä fie realisat, de $1, supt alte forme, el va mai apareaIn cursul räzbaiula Nicio organisatie a radicalilor nu fu cuputintä, curn qi nicio Intelegere a celor cateva elemente mi-litare. La Sum la, purtand fesul pe cap ca orice Vogoridi,Eliadse lAsa recomandat ea Heliad-beiu, Roman trimis de Ina ltaPoarth. l.angl Omer-Paa ca represintant al natiei rornane

consilier al maresalului In ce se atinge despre Romani" 2Pe la jurnAtatea lui Iulie, comandantul austriac Coranini,

Italian de nastere, arunca proclamatia sa catre locuitori".Se pun", scria Eliad, tepeni si tantosi ca Inge conchistatori$i suverani ai Orli."

Ocupatia austriaea. se fleea Insl greu i prin mari Incura-turi, f àr s poat6 da o randu.ialA solidä tArilor, din fericireramase supt ingrijirea Divanului singur, dupä retragerea dinBucuresti, la 31 Inn; a lui Gorceacov, care trecu puterileasupra fostului Caimaeam Gonstantin Cautacuzino3.

Divisia Paar, Intrand pe la Varciarova, ffu Indatä rechemat6In Ardeal, In momentul cand Budberg mai asigura pe mi-tropolitul Nifon si pe boieri armata Tarului nu va pleca$i se opria evacuarea Giurgiu1lui. Stavroforii" aparean, gatade lupa, la PAWL Totusi niNsuri se luau pentrit ca si militiamunteanA, amestecatti i p4nI acum cu cea ruseascä, sä fieatrasä In miscarea de retragere 4. Cum oea din Moldova, de

participase la sertdrile ruse$ti, nu se arata dispusl a trecePrutul, ea fu Incunjurat4 de Ru$1 $i desarmag, imul din $efiirecalcitranti, cpitanul Filipescu, fiind dus ca prisonier In

mire, de Omer-Pasa la Sumla (si despre rolul lui Tell si Eliadacolo). Si Stefan Golescu apärtise In lagär (scrisoarea lui atre Omer;ibid., no. iv); asprul rAspuns al acestuia; ibid., no. v. Despre fra-tele lui Omer, care fuse dourtzeci de ani In Moldova; ibid., p. 430.In Oltenia 400 de graniceri se oferA Turcilor, caH nu-i primesc.

1 Ibid., no. x. Scrisoare de la Severin, 6 Maiu. Era la Vidin, InMaiu; ibid., no. )(it. Era un plan de actiune comung cu Polonii;ibid., p. 452.

2 Eliad, o. c., pp. 30-1.3 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, pp. 479-80. Se prevedea Insä

cä o parte din teritorin va rAmAnea supt comandamentul rusesc.4 Wimpffen, o. c., p. 68 si urrn. Cf. Nistor, a. C.

ct

ai

252 PregAtirea Unirli PrIncipatelor

Rusia, iar Hatmanul N. Mavrocordat inlocuit cu Ba1$1. Co-misarul pentru aprovisionare, Manole Florescu, fu $i el re-tinut, pentru. Intovarlsire.

Dar acum masurile austriece fusesera luate pentru ca, laoevoie, Rusii O. fie Inclunjurati din toate partile, $i pe laTulghe$, $i pe la Bicaz, $i pe la Carlibaba.

Divanul muinbean, avand s aleaga Intre Turd $i Austrieci,paru a se orienteaza cdtre aoe$tia din urma, un trimes alpana atunci ata.t de rusofilului Constantin Cantacuzino mer-gand pana la Bistrita ardeleanä ou o scrisoare catre arhidu-oele Albrecht, In care se cerea a se primi o dcputatie atarii care e gata sa. se Inchine aoestuilalt Imparat crestin2.Dar, acum, Omer-Paso alerga sä se Substihtie noilor usur-patori.

Inca de la Inceputul lui Iu lie Turcii erau in Giurgiu, sila 8 August st. n. Halim-Pasi intra in Bucuresti cu o avan-garda otomana, condusa de Sadac-Pasa. Polonul, $i instill:4ape locutbori cä a luat In stapânire orasul in numele atotputernicului Suveran", caruia trebuie sa-i arate cuvenita sit-punere" 3.

Indatd, emigatii alergard la Omer-Paso. Acesta primi laGiurgiu pe doi Filipesti, pe Vagarescu. 0 amnistie fuscse pro-clamata pentru amicii Rusilor 4, dar fdra a se spune, i unatata de altii: oea d'intaiu, supt $tirbei intors, va trebui apolretrasä. In Capitala munteand, unde se agepta si Eliad, careveni mai tarziii nu.mai, pentru afaceri, si pie foarte scurt timp,fdra a Inceirca vre-o manifestatie politica, se vedeau NioolaeGoliescu, langa. Maid. Cretulescu, de care a lost vorbamai Inainte, $i se pomeneste si trecerea lui C. A. Rosetti,5.Am vazut ca., de un an. si mai bine, la Palermo, unde agonisaIn miserie, N. Bidoesou Inchisese ochii arsi de lungul dor alOrli, lasandu-i cornoara sufletului situ Inchisd in Istoria luiMihai Viteazul", Indemn si v Iurt pentru viitor.

Dar spirilele erau ncconienit urmdrite de fantoma revolu-

1 Pe larg, In Nistor, o. c.2 Wimpffen, o. c., p. 91. Cf. DrAghici, o. c., II, pp. 244-5,3 Wimpffen, o. c., pp. 93-1.4 D. A. si D. C. Sturdza, 0. c., p. 488.

Wimpffen, o. c., p. 91.

$i

i'robiema romaneas-ii aIusii nain lea Europei

tici. Dup informaitii inai tlirzii, nepolul" lui Magheru ar ftfost dus, in sunetul clopotelor, de preoti, de tarani dinlr'un sataproape de Ca lafat la bisericl, uncle parohul sooase de suptpiatra altarului proclarnatia dria 1818 $i i t'ar fi spus olGheorghc Magheru e asteptat si, dac Sc va ivi, si femeilesi copiii vor lupta pentru Cons litutie 1.

Erau numai iiu$ii, ca $i in oe prive$te posibilitatea unuialt regim, Ha lirn se grabise sit IllStiintcze cti nu e vorba denicio schinibare in guvernul care este. P5n6 etind (Suvera-nului nostalu)", spunea el Bucurestenilor, ii 'va plkea s4preschimbe soaria voastrN, nimeni sa nu indrfineasc5 a luainitiativa $i a cere cu zgomot vn--o prefaoere, caci aifteasemenea turburdfori vor fi pedepsi(i de cdfre noi en as-prime" 2.

Dar numai la 15 August, Omer, okuia generalail Pdpo-viei It anuntase rApadea inaintare austriaca, Intra in Bucure$11cu nizami i trupe de cavalerie, ferindu-se a lua cu dânsulsi basbuzuci, numerosi Inteo armata cu eleirneute popularefanatice, si cu Egipteni. Sc faceau lagNne $i la Cotroceni i laColintina, pe eand Englesul Lakeman, devenit Mazar-Pasa,Paine se va apeza apoi staternic aid, alerga cu oeva clthratisN intalneasca spre Buzdu coada Rusilor cari se retrNgeau 3.Dervi$-Pa$a hia locul de comisar pe cane-1 avusera, pe randlFuad i Ahmed-Vefac.

Fire$te a nu mai putea fi vorba de aoea Inchinare cdtreAUstriecii la care, cat ataa u$urkate de spirit, se gluidisenl.aceia earl primiseiN bine pe Ra$ji, de ai nu ata dé mutt caIn Moldova, unde se uitaserN, orice traditii de lupta $i se pArN-sase chiar oea mai elcmcintarN, bunA cuviinfl nationalk Dele-gatia care tnebuia sit meargl in Ardeal ng mai fu deci aleasl.Dar $i flrI aoesit interesant oniagiu Imperidlii trecura, $i pela Turargl Ro$u $f pe la Predeal, Inaintand prin locuri care

1 Iorga, Cor. $tirbei, I, p. 190. Un fiu a generalului, Inan, erala Constantinopol; ibid.

2 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, pp. 480-1. Se punea In pers-pectiva, fund vorba de Ingrijirea ce se va da ranitilor rust, cit, poate,cele doul Imparatii ce astazi se razboiesc, mane se pot Impaciui";ibid.

3 Iorga, Cor. $tirbei, I, p. 108 qi urm,

54 Pregatirda Principateloi'

prin miserie Si boalg, prin pushire aratau patrunderea redentga Rusi lor; colotrelnl Voinescu. I, cane fusese prefectul depolitie al liii Stirbei, indeplini pe langa acestialalti navAlitori,Intre can j Ita lterh, functinuile care fuseserA Incredintatepentru ventrea lor lui Flonescu; apti se trimese, in altaparte, pentru acelasi scop, 5i batranul rusofil Solomon1.

Intrarea Imperialilor in Bucuresti se facu, la 6 Septembrc.Dar, când fu vorba de o proclamatie caktre aceiasi locuitori",anonimi pentru toatg, aceasta lume strAinä si stapAng., Omer,care se intitula guvernator general al provin.ciilor reocupate",$i Dervi nu voiau s'o ingaduie, $i Solomon, care trecu pesteaceste instructii, fu, un moment, arestat.

Proclamatia, raspandita liber la Iasi, care nu primise Inca peTurci In ceia ce batranul istoric Manolachi Draghici nu,meste:pamAntul fagaduintii, din care acum izvoriau numai lacrimide durere", de noul comandant al pieta, venit din Buco-vina, generalul Blumenkron, cuprindea mentiunea conventieiIncheiate cu. Turcii $i asigurarea a nu e vorba deeât de o11YU i sigura cheza$Ie a pacii printr'o armata de o per-fectA discipling., farg nicio atingere a privilegiilor ce sântasigurate de Sub lima Poarta". Nu lipsia Visa, cu gandul larevolutionarii de mai multe nap, cari se strecurasera odatg.cu soldatii turci, adausul c »s' ua pidzi cU toad asprirnealegii cdtre (sic) orisice Incercar3 de rdscuktre sau de ame-nin(are a ordinii

Turcii nu lipsira A page in fata, supt iscalitura JUl Dervi*-Pa.,5a, ale eArui nStc,ii erau si fie prietemog cu Austniec,o altä proclamatie, care, aceasta, nu se Indrepta dire simplii51locuitori" ai celor dola tari, ci cAtre Valahi", cgftre Bombe.a odror oatiarte" era deci recunoscutd. Comisarul imperial,

destfainuia aceasta calitate, vestia cäi vor veni trupeaustrieoe, a cAror' presentA nil tram.* sg, nelinisteascgnimeni, ele apartialand ,uneia din Pnberile amiceale Sublimei florid". El asigura C(Ai doptg, plecarea RuOlorotarea de rriai thainbe a *di trebuie s rfie restabilitV. Se spu-pea limpede, dupg. InvAtItura de la Con-stoutinopol siconoordanta eu doriutile ernlgatilor, ea si clupl presiuni anglo-

1 Nistor, o. c.

D. A. qi D. C. Sturdza, o. c., II, pp. 492-3,

pu1lice2.

pef

sti aliate

tn

Unirit

care-ui

S

Grigore Alexandru Ghica.

-p; a 7.","-le,c

gik

-cc-4r11..

,rtfi.:4.. %

i3roblema romineasea adusa inainten Eilropei 258

france6e. c, pastrandu-se vechilc privilegii i inrunitati",yeti vedea Inc a. prin aceasta ca pristrarea acestor priuilegiirtu e datorita de loc tnatatelor care acurn stint anulate, cigrijh bincVoitoare i parintesti a Maiestattii Sale Imperia.leSultanul". Era deci ruperea cu era Regulamentalui Orga-nic, imprenna cu negarea c Rusia ar fi irnpu,s schimbariletn sittuatia mai veche a tarilor romanesti. O mai fericitadesvoltare" a acestor asczaminte era pusA in iegitura ouIrnprejurarile ce se pot prozlucel.

Ca singurul in drept, Impreund cu Omer-Pasa, a da oran.-duiri in tara Sultadului, Dervis numia un Consiliu Administra-tiv, avand însIt in frunte tot pe Constantin Cantaeuzbio,ca membri tot pe aceia cari functionasera supt Rasi, dear cuadausul, ea provisoriu, la Justitie, a tanaruhd Ioan Canta-euzino. Pentru orice ar fi sa se schimbe, sa se astepte or-dinul" Portii 2.

De altfel rechemarea lui Stirbei era de mult hotarita. Dar eaIntampina greutati, Orner-Pasa fiind contra aceluia pe care-1socotia prea mult legat de Austria. Colquhoun, care se parecä in adevar prefe.ra numirea lui Ion Ghica, Ikea tot ceputea ca s'o impliedece i, ca i dansul, Poujade, legat, princasatoria sa, cu familia Ghica3.

Pentru a prevent Pe Anstrieci, cunoseuti ca ocrotitori ailuli Stirbei, ad4postit eatva timp la ansii, acelasi comislar,Inlaturand orice initiativa politicä a lui Coronini, instiintaSfatul cd, potrivit unei hotarhl. a Saltanului fall a trececu vederea conventia de la Boiagi-chioin cu Austriecii, o sareaduca pe represintantii stärii legale in Principate, DomniiIndepartati In 1853 4. Ei primbt porunce s revie laloeurile ler.

Dar nici Coronini nu se läsa. La aceeiasi data de 13 Sep-bembre el fAcea sal se afiseze proclamatta sial care se rosbis.astfel: atat Curtea imperiall a Aastriei, cat i Inalta Poartaau. sooatit de trebuirita..., S recheme pe alnumitelor taxi j sä dea din nou in mianile lor canna adminis-

1 Ibid., pp. 498-9.2 Ibid., pp. 500-1.3 Wimpffen, o. c., p. 128.

Iorga, Cor. $tirbei, I, p, 505, no. 34

si

1,au

printii legitimi

si

4

256 Pregatirea Unfril Principa[eloe

tratiei"1. Deci si el, ea si Dervis, dtipä ordinele primite si deunul si de altul, au invitat pe Donmii restatorniciti sa leaasupra lor misiunea din. nou ineredintat . prieeperii lor. Nuse uita a se spune in proelamatia pentru Munteni 43.4. Stirbeise afIA. la Viena 2.

lintrAnd la Bueuresti 1,n ziva d3 6 Septembne, col, 12.000de Austnieei, Intre cani si Croati, Unguri, Poloni, furI primitide Co`nstantin. Cantaeuzino sl d. nn grup de boieri potrivitcu situatia lor, dar rnartu,r frances asigura c nicAirin'a vazut cel mai mic semn. de entusiasm, macar de bunk-vointä

Intrarea Austriecilor In Moldova se fleu, supt conducemasupremä a generalului Hess, care cornuniea deschis lui Buolca hicrurile nu se vior Indrepta In. Prineipate pank nu va

izgonit din ele, pentru totdeauna, i ultimul Titre", repre-sintant al barbarelor horde" si al asiaticei guvernilri stor-catoare", puindu-se In loc, deci formal, in numele Europeio protectie" austriac.a asemzsTea o durabila ocupatie,

pe hinefaceri economioz, culturale, i chiar sociale, con-tra egoismului bolieresc5. Imperialii patrundeau In acelasitimp prin mai mulbe trecatori... Inceputa la 18 Septembrest. n., Inaintarea a tinut douazeci de zile, Iasul primind ogarnisona de 10.000 de oameni 6. Primirea din partea po-pulatiei fu i aici ca si la Aucaresti, unde adaugim ca odeputatie alcatuita din episcopal de Arges, din Tamil Fili-pescu si din Scarlat, fiul lui Grigore-Voda Ghica, mersese

1 Si in Nistor, o. c.2 Iorga, Cor. $tirbei, I, pp. 506-7.3 Jouve, Voyage a la suite des armées alliées en Turquie, en Va-

lachie et en Crimée, II, Paris 1855, pp. 194-7.* El apasA asupracaracterului strivitor al rechisitiilor; ibid., p. 184.

Die Austibung des Protectorates dieser Lander von dein gc-sammten Europa Oesterreich allein fibertragen." Se pastrau Insä,ca ocrotiti, Hospodarii".

5 Dupa Beer, o. c., p. 823 si urm., lorga, In Mern. Ac. Rom., 1. c.,p. 851 i urm. Se arata ce puncte ar trebui Intarite, la Galati, FangFocsani i pe Prut, apoi ce ar trebui facut la DunAre (dar i linieferata CernavocIA-Chiustenge) i pe Marea Neagra. Turcii sant ail-tati ca sprijinitori In acesle parti ai spiritului rcvolutionar.

e Wirnpffen, o. c., p. 149 si urrn.; DrIghici, o. c., II, pp. 216-7,

reala"'.

fi

4,

spri-jthit

nIt

cra

1.

C. A. Rosetti ca ofiter.

ilrobiema ronâiicascii adusti inainlea Europei 257

sa Intampine pc Coronini 1, relativ buna. Feldmaresalul loco-tenent Path-, care fa col d'inlaiu in capitala Moldovei, venindde la Onesti, &Iasi acolo o administratie In fruntea careiaGorceacov, plecat numai la 16 ale lunii, pusese pe Cons-tantin Sturdza.2. Dervis-Pasa crezu Inst. nccesar O. apart siel la Iasi, ca sa explio3" ocupatia 3.

Incepu din acest moment c lupta surcia, trccand hist lineori si la acte fatise, intre sefii celor cloud armate care, ne-fiind margeniete dintru inceput la o anume misiune pe unteritcriu determinat, cautau fireste sa-si Intinda fiecare catmai mult cercul de activitate.

Austriecii ar fi vrut sa ocupe Galatii i Braila, de uncleRusii luaserd cele sapte canoniere supt steag muntean, dar,de si se asezasera in acest din urmil port, ei trebuira, dupdordine de la Viena, sa-1 cedeze Turcilor4. Aceasta atitudinefu urmata si mai departe. Cum trupe turcesti nu erau inMoldova, Omer va propune o actiune peste Prut care arfi adus si aici amestecul sau3.

Inainte dc intoarcerea Domnilor 6, la incepulul lui Octom-bre se cauta, dupd staruinta necontenitil a Anistriccilor, carinu pierdeau din ochi elcmentele revolutionare, curatirea dcernigrati a celor cloud Capitale românesti. Cluburile" bucu-restene, cu atitudinea bar turcofilt, cnervau pc Coronini, ai aridofiteri nu. gasiau prietenia asteptatt la aceia earora ii ga-rantau ordinea". Poldni, ea Zamoyski, e puteau vedea pre-tutindeni atunei cand Sadae-Pasa juca un rol important inarmata de ocupatie7. Se etpatt doci Inca din primele zileale lui Septembre o prima purificare, odata cu plecarea lui

trimes In Asia. Eliad nu fu crutat In aceste ba-1 Wimpffen, o. c., p. 108.2 Ibid., p. 148.3 DrAghici, 1. c.4 Wimpffen, o. c., pp, 133-4, 136. Cf. ibid., p. 115.5 Ibid., pp. 151-7.6 Stirbei statuse, bolnav, la Baden, langt Viena; Iorga, Cot%

$tirbei, II, p. 245, no. yr. De acolo anunta Sfatului apropiata reve-nire; D. A. si D. C. Sturdza, o. c., I, pp. 513-4.

7 Pentru rolul lui mai tärziu; ibid., pp. 506-7, 522-3, 533-5. Laplecare el adresase o proclamalie atre Moldoveni i Valahi";ibid., pp. 562-3. Cf. Eliad, o, c., p. 333.

17

Ismail-Pasa,

58 I'regatirea tlnirii Principaielor

nuicli1. Mazar-Pasa fir, in sfilrsit inlaturat, i &lilac insusi tre-bui sit pardseasca Bueurestii 2

Instalarea Domnilor, voiLA. d3 Austrieci, fit privilä tocmaide aceia cu dusindnie it Turci. Cei cari, in loc sä se duetla Conslanlinopol, prefcraserd o sedare la Viena sau oriundeaiurea In Apus, nil puteau fi niste credinciosi functionari-ai Sultanului, care in aeel timp spera de la alianta sa cuAnglo-Francesii cele mai marl resultate, pand la reanexareaCrimeii, spre care, campania din Dobrogca neizbulind dincausa conditiilor de sanatate, se indreplau impundtoarele floteale Apusului 3. Omer plea la Coirasi ca sa nu fie de fatd;ofiterilor austrieci li se eeru sd se abtie de la solernnitate;Mazar-Pasa indemna In afie tipdrite i populatia sä nu iasäinaintea unui Dornn care fusese totusi bun, drept si harnic;miliiei i se porunci" sa nu primeasca solemn pe acelacare o refactuse. Steagurile la feresti furd oprite4.

Dar la Giurgiu, in ziva de 4 Octombre st. n., cel reenematin Scaunul sau prirnia onofuri rnilitare tUrcesti de musir",pe când un delegat al lui Coronini adirgea salutarile aeestuia,si &ill boieri cari, impreuna cu episedpul die Buzau,sd-i ureze bunk venire. In. Bucuresti lumea se ardtd miscatii

cu toad interventia lui Omer-Pasa, soldatii lui Francisc-

1 Raportul lui cu Dervis-Pasa, care-i impulrt revolutia de la1848, izvor al relelor; ibid., pp. 301-7. De cc an proclamat Ro-mania Mare?; ibid., p. 302. El iar pune ideia in sarcina radi-calilor si mai ales a lui Ion Ghica; ibid., pp. 303, 305. Dar, Incursul convorbirii, aruncl, la intrebarea Turcului: ia spune-micine a iesit cu Romania Mare", aceastà miindrà sentin(ii: Ea nu eiesità; ea exi.vld pdnd untie se vorbeste limbu roman& cum existasi Germania si Italia, si asta nu e nici virtutea, nici crima nimului";ibid., pp. 304-5. Voià un ducat vasal TurciloN ibid., p. 338. Darvedea i perspectiva regatnlui complect, cu print strain; ibid.;cf. p. 378. Dusmania lui cu Czartoryski, Zamoyski si Sanc-Pasa;ibid., pp. 308-10. Furà retrimesi la Sumla i Stefan Golescu,arestat la Vidin, care rAmanea legat de Românlia Mare", si Tell;ibid., p. 313 si urm. Eliad ii aminteste si de primirea lui la Bra-sov; ibid., p. 323.

2 Wimpffen, o. c., pp. 117-9, 1253 V. §i scrisoarea prin care Stirbei anunta primirea invitatiei

prin Dervis-Pasa; lorga, Doc. Stirbei, I, p. 167.4 Wimpffen, o. c., pp. 139-40.

ae

si,

13roblema romtmeasa adusa inaintea Europe!

Iosif, Insiruiti plc strazi, dadura onorurile.La Palal erau, langaMitropolil si functionarii romani, Coronini i ofiterii statului-major al ski (5 Octombre)1. Domnul se adresa in mythic.iubitoare catre supusli sal 2.

Grigore Ghica, dupd a carui rechemare Dervis-Pasa se cre-zuse Indreptätit a numi el ministrii3, veni mai tarzin (la 14)pe Dunare la Galati, si, pentru a-1 instala, mersera la Jasisi Coronini Si Dervis-Pasa4.

Intre sfatuitorii Domni lor restabiliti nu se facura schim-bari Insemnate. Rarnaserä, la Bucuresti, cei doi Filipescu

Otctelisanu, dar, Slätineanu si tânarul loanCantaeuzino, se pusera in Inc Nicolae Baleanu 5i ruda dom-neasca Alexandru Plaginb. Ba chiar Campincanu intra InSfatul administrativ. Stirbei trebui s explice noului MartVizir Aall ca a cautat sai-si sacrifice radele, care se retra-sesera totui supt Rusi, loan Manu i Iancu Bibescu5. Ghicaaduce langa dfinsul pe fiul i ginerele sau, chiama pe StefanCatargiu pentru experienta lui, si introduce ca elemente noipc Boldur-LAtescu. i pe provesistul" Ralet, om cult si despirit, prieten al revvlutiongrilor de la 1818, tinuti Inca de-oparte 6.

Cum amlestecul turcesc era pestc masurä de suparator,Sadac oerând Inscrierea amicilor Rusiei pe o adevarata, sinu nemeritata, lista de proscriptie in Muntenia, EmanoilFlorescu, care fusese totusi delegat oficial pe langa Rusi7,Solomon, care se grabi sa treaci In Ardeal 8, iar, in Moldova,

1 Ibid.; Iorga, Doc. $tirbei, I, p.2 Buletinul, Septembre 1854.3 C. i A. Sturdza, St. Catargiu,

D. A. si D. C. Sturdza, o. c., I, p.ale lui Grigore-Voda.

4 V. Slusanschi, 1. c pp. 78-9.5 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., I, pp. 512-3. LAmuriri pentru

Baleanu, Campineanu i Plaginb, Otetelesanu, I. Filipescu, VlAdoianu,N. Cretulescu; ibid., pp. 513-4.

6 Wimpffen, o. c., pp. 142, 150-1; Iorga, 1. ult. c., pp. 156-7.7 Ibid., pp. 496-7. Stirbei inlocui pe colonelul Paznanschi cu VIA-

doianu; ibid., p. 497, no. xxxvi.8 Energicul protest al lui Coronini; ibid., pp. 492-3. El cerea

imediata rechemare a lui Solomon; ibid., p. 500, no. xxxix. I sedadu explicatia ea el devastase 1 InseIngerase, pana la aruncarea tn

155.

Teodor Bats si P. Mavrogheni;519-20. Tot acolo primele acte

Inlaturiindu-sesi

Pregatirea Unirii Prineipateior

fratii Moruzi, Constantin si Panaioti, colonelul Singurov 1 ,ajungAndu-se la arestkri si silind pe Moruzesli sg. treaeg.Prutul, cum militia, jandarmii munteni erau intrebuintatidupi burial plac turcesc, o intelegerc Intre Domni eramai necesar5. decal oricand. Lasear Rosati, trimes dc Ghieala Bucuresti pentru a trata schimbgri In ce privesteva fi avut si alte Inskrcinkri (Decembrc) 2. Se räspunse prinmisiunea la Iasi a lui Plagin6 3. Indalli se c5u.lii si legaturaliniilor telegrafice instalatc d Austrieci. Era vorba, In prima-varg., si de o Inalnire Intre cei doi vecini, pentru. a vorbiasupra chestiunilor politice" comunicate si hii Coronini 4. Seajunse la fixarea pentru aceasta a zilei de 11 April, dartudinea presei moldovenesti MIA de Stirbei sili pe aceastasä se plang g. fktis de nedreptatea ce i se fade en inggduintaGuvernului moldoveaesc, mai ales tinand sam6 de solidari-tatea positillor noasltre ii da identitatea de interese 5".

Dar Turcii trebuiserk si evacueze Muntenia. Omer se dusein Crimela pe Mare, lgsg.nd comanda trupelor de la Dungrehii Ismail-Pasa si lui Mahmud-Pasa, cari si ei plecar g. dup5.egderea lui Resid in Decembre 6, rgmaind numai, pentru scurtävreme, trupe de paz5. fatg. d aparitia sporadick a Rusilorin Dobrogea 7.

In aceastk stare a lucrurilor, Stirbei trebui s caute totmai mult singurul sprijin probabil, al Austriecilor. El li seplange lor de purtkrilc lui Colquhoun, acelasi vechiu dusman,

foc a copiilor, si cu Cazaci, audnd cloud tunuri, satele oltene Sal-cea, Pristot si Cusmir, amenintemd si Maglauitul, ca aflätoare Instare de turburare; ibid., pp. 500-1. Cf. si o acusatie din partea luiDervis; ibid., pp. 503-4. V. si Eliad, o. c., p. 321, confirmitnd fap-tele (proprietari treierfind desculti pe märacini, ibid., p. 321).

1 Lista celor numiti de Rusi, D. A. si D. C. Sturdza, o. c., I, p. 791,2 Iorga, Doc. $tirbei, I, pp. 84-6.3 Ibid., pp. 85-7, 87-9.4 Ibid., pp. 88-9.5 Ibid., pp. 90-2. Räspunsul (12 Maiu st. v.), ibid., pp. 92-3.6 LegIturi ale lui Stirbei cu ei; ibid., pp. 521-2, 537, 542.7 Ibid., p. 167. Stirbei Intreba ce sä se facä fat6 de numirile

datorite Rusilor; ibid., pp. 491-2.

ati-

Mc)

si

Problema romAneasla adusä Inaintea Europe! 261

care publica in Zimbrul din Iasi, foaia cu atacurile contralui, cutare scrigoare a lui lord Clarendon, care, favorigand peprogresisti pentru o demonstratie anglofflä, Ii dadea dreptateconsulului contra Domnului muntean, si el acusa fatis peGhica pentru ocrotirea acestei campanil 1 Domnul muntean searata adanc jignit de purtarea lui Stratford Redcliffe, pe andThouvenel, ambasadorul frances, II parea a 1-ar putea sprijini,mai ales daca vine la Constantinopol noul trimesl al Austriei,Prokesch-Osten 2. Primise in tara pe Maiorescu, pe care Ghica-1privia cu bänuiala, 5i trimetea prin el Imparatesei Austriei uncostum oriental" 3.

Dar Austriecii nu crau multarniti cu administratia dinOltenia, unde sute de oameni acusau In. strada. pe sol-datii lor pentru um omor 4, de toleranta MO de agita-torii maghiari, poloni si italieni, cari ar lucra Intre trupe,aga cg. trebui un ordin de zi, In April, contra lor i stareade asediu5. Cum Stirbei voia sa mreasc niilitia tarii, Coro-

anunta cä, nea5teptându-se la o astfel de mägura, vaanunta guvernul sau 8. Dar el intrebuinta pe Domn ca s Un-piedece plângerile provocale de Turci contra purtgrii solda-tului austriac7. Si el lu A. apärarea odor prigioniti i arestatide Turcii in retragere, conform cu hotärirea unei conferinteanume chemalfai pentru aceasta de Buol 8. In acelagi timPse legau de tirbei relatii cu Schwarzenberg si se presintauomagii, In Ardeal, arhiducelui Albrecht 8. Numai pUrtarea nou-lui consul Mihanovich putu sa tulbure aceste raporturi".

Odatg ce armata austriaca singura raingsese si $tirbei,dar nu gi vecinul sAu din Moldova, privit cu dusmgnie deocupantin, era silit sa-si caute in ei basa politica, la Cons-

1 Ibid., pp. 169-70 (clitre Coronini).2 Ibid.3 Ibid., pp. 91-2, 159-60.4 V. i lorga, /. c., p. 185, no. xiv.6 Wimpffen, o. c., pp. 175-6, 179-81.6 Iorga, Doc. Stirbei, 1, pp. 170-2.7 Ibid., p. 172.8 Ibid., pp. 175-6.9 Ibid., pp. 177-8.10 Ibid., p. 194 5i urm. In Iulie el fu Inlocuit cq Weclibecker; ibid.,

p. 196, no. xxv.12 Wirnpffen, o, c., pp, 172-3.

nini-1

262 Pregatirea Unirii Principatelor

tantinopol intrigile contra lui rausind , nu mai puteafi vorba de o realisare sti. In folosul oamenilor de la 1818 aamnistiei anuntate, de la Sum la, de Omer-Pasa. Cum loanBA lackanu i Ple$Gianu revenisera In Oltenia, Domnul mun-Lean, care adrnisese intoarcerea preotului Sapcd. 2, 1111 voi cuniciun pret sa adrnita pe oel de-al doilea, ofiter care se ali-pise la Islaz steagului revolutionar $i condusese la BUcurestipe Eliad, pdstrAnd i acuma titlul de colonel, dat de revo-lutie5. Se luau masiiri contra unei brosuri anti-austriece alui Aricaccu4. Stirbei afla de la Coronini ca s'a trimosl deKossuth un emisar sarb cui o proclamatie a lui catre Romaniidin Muntenia, avand a merge apoi In Moldova $i In Basarabia;Eliad i Cantactivinii de la Hangu ar fi indicati ea aceiala cari, pe 1AngI un numAr de Unguri i Germanidin Bucuresti, s'ar putea adresa5.

Nu lipsira Insa, prin fiul Gheorghe, care fäcea studii mi-litare in Franta, si prirni apoi conducerea militiei muntenelegaturi ale Dormmlui cu Guvernul Trances, de la care seoereau ofiteri pentru militia munteand si cdruia i so oferiaaprovisionarea. Stirbei se plangea de activitatea dusmanoasaa consulului Poujade, legat de familia Ghica7, $i se bucuracit un alt represintant al Irnparatului Franoesilor so aseazala Bucuresti 8.

Dar Domnul care era adus a prigoni, $i contra caruiacontinua sa se Indrepte o ura pe care n'o merita, se ocupa side situatia Anternationala a tarii sath, eulegea argumente pen-tru calitatea ei de Stat suveran", recunosculit si de un Mar-

1 Iorga, con lui $tirbei, I, p. 188.2 Ibid., p. 495, no. XXXIII.3 Ibid., pp. 183-5, 525-6, 530, no. Lxxvi; p. 513. no. xciv; p. 549.

Dar si masuri contra lui C. A. Sutu; ibid., pp. 526-7; II, p. 238,no. n; pp. 239-40.

4 Ibid., p. 203.5 Ibid., pp. 189-90. E vorba si de un Iordachi Carnarasul, care din

Silistra spunea ea ar trebui sa se taie cateva capete de boieri; ibid.6 Ibid., pp. 531-2. Coronini-i dit o masa; ibid., p. 216, no.7 Cf. ibid., II, pp. 238-9, 240-2. Pentru timpul cat Pouiade, Ora-

sind, supt Rusi, functiunile sale, fusese acreditat pe langa armatalui Omer-Pasa; ibid., I, pp. 494-5. Conflict eu consulul prusitmMeusebach; ibid., p. 357 st

8 Jbi,, p. 337 §i urn

vit.

urn,

liberali

6,

Problem roniAne'ise adusit inainlea Europel 263

tens, el pleda, contra boierilor conrupti, umbland numaidupa 61ujbe, pentru Domnia ereditara1, potrivitä si cu interesulPortU, pentru scutirea de costisitoarea visita a Investituriila Constantinopol, pentru. admiterea la functii a oamenilorde merit, si dad nu sant boieri, pentru un imposit care sänu apese numai asupra saracilor, ci set atingd piimantul, 1norice manii ar fi, ceia ce ar crea venituri man t. apoi, pen-tru o schimbare a Adu.narii Obstesti, de si nu in sensulMcatorilor de Constitutii", pentru liberarea tuturor Tigani-Ion, pentru introducerea, In favoarea si a taranilor, a unuisistem de colonisatie mai intinsa" si. pentru. Inlaturarea capi-talistilor 2. Si, in planurile de viitor, omul de geindire si deexperienta plead., nu de la principii abstracte si de la con-sideratii generale, ci de la constatarea claselor care se ridica

pe care de acum inainte Statul s'ar putea sprijini. Astfelnumai sc va ajunge la formuleje prin care s'ar lmpdcaideile epocii cu situa(ia nevoile practice ale pa-porului" 3. Progresul", afirmä Stirbei cu dreptate, nu e ideia,ci numai irnpaearea ideii cu nevoile veii intelectualemateriale a nattei, cu traditille, obiociurile, convihgeritecredinta lui E o sarcing obositoare 'Nana lamoarte (martelle) aceira de a traduce teariile de scoaldi Inrealitati politice, de a preface fantasii, patimi ale unei casteintFo institutie de ordine si de securitate" 4. $i o IntreaggiConstitutie se schiteaza., cu Domnia ereditara, cu un Con-siliu de Stat permanent", de cinsprezece membri numiti deDomn pe trei ant, din toate clasele, dupa meritele tar, cu

1 Candidati contra lui Stirbei se credeau a fi Alexandru Ghica,Ion Ghica, C. Sutu, Billeanu, Vistierul Alexandru Ghica; ibid., II,pp. 210-1. Fostul Domn era Invinuit cd a pldlit mi§carea din1848, Imprumutând 15-20,000 de galbeni, din vânzarea cdtre Milo§a mo§iilor sale Berca Negoiu, lui N. Golescu; ibid., p. 212 no.

Dervis ar fi fitcut o ancheld pentru gestiunea liii Stirbei; ibid.,p. 241 si urrn. Arestarea lui Alccu Manu pentru intrigi contra Dom-lui; ibid., pp. 244-5. Raportul anchetei turce§ti contra lui, acusatformal de Inaltd trddare", neascultare fatd de Suzeran, favorisare aRu§ilor. D. A. 0 D. C. Sturdza. o. c., I, p. 681 §i urn].

2 Iorga, o. c., II. p. 286 i urm. Cf. ibid., pp. 297 0 urm., 303 §iurm. Supt forma de articol In presa strdina; ibid., p, 235 0 urtn,

3 Ibid., p. 304.4 Ibid.

Orli si C7

religioasa".

ni.

si

81

264 Pregatirea Uniril Principatelor

trei legislatie, administratie, contencios, initiativa lcgIlorfiind insä a gurernului si presidentia a stapanului Insusi 1.Cum se va vedea, o alt a. forma, cu Consiliu de Stat sit Adu-flare Obsteasca, se va elabora In 18572, de eand e, de sigur,si memoriul despre unirea, car-, atunci, ajunsese a fi soco-tita. necesara, a celor doat taxi S.

Dar, in Mart 1855, Nicolae I-iu inchisese ochii, lasand Iiuluisau, Alexandru al II-lea, sarcina de a pregati prin ultimedovezi de eroism saraina unA paci onorabile, care ar permiteImperiului sä reviie, cu toate ingustarile rnomentane, destulde iute, la situatia pe care o pierduse In Orient. Si la Vienase deschideau conferintile care, Intre Rusi 5i aliati, in randulcarora Intrase, ca sä afirme ideia nationall. italiana, si Pie-montul, incepeau discutiile cu privire la mut stalut al En-ropci Orientate, scoasa de surt tiranica hegemonie a Rusiei.

Ibid., p. 306 §*1 urm.2 Ibid. 0 urm.3 Ibid., pp. 321-3. Cf. §i Iorga, Barba $tirbei ca educator, In Meat.

seria a 2-a, XXXV, P. 175 §i nun.

sectii:

1

Ac. liom

CAPITOLUL IX.

Chestia ronaneasth i Puterile europene.

In acea lung.' a lui Mart Inca 185, la acele conferinti pe carernândria austriaca le stiuse reserva In Capita la lui Francisc-Iosif, nu fAra speranta ct s'ar putea pastra macar o rama-sitA din marele plan de Intindere, Inteo forma sau In alta,peste Carpati, dibacia ruseasca, represintata prin Gorceacov,devenit acuma conducator al diplornatiei intperiale, in ce pri-veste, poireisirea protectiei exclusive", prinzandu-se de ideilepc care le emisese In nurnele Cabinetului sau Prokesch-Osten,initiat In rosturile rasaritenel, se aseza pe basa imbungla-tirilor" (ameliorations) situatiA acestor iri romAnesti, a In-

actuale i adaugirii lor In margenik posi-spre a creste buna stare" (bien-Ctre) a lor". Si se

specifica de ce c vorba: totala libertate a comertului, cu In la-turarea oricaror piedeci si abusuri, Domni, Hospodari", a-lesi de Divanuri, tribut unic, carintina si militie pentru pazaei, Inlaturarea sapanirii otomane pe malul stAng al Dunarii

a oricgrui amestec turcesc, cu p revisuire a Regulamen-tului, dar cu vremea i prudent, toate ca puncte introduseIn dreptul public europeart-; se poiate admite pentru aceaschimbare a orAnduirii launtrice In cele dougi principate con-sultarea dorintilor Insesi2. Vorbindu-se, in explicatii, deo administratie independent't si nationald", kusia trecea decipentru Intdia oarei, contra doctrinei lui Nesselrode, pe plarzulna(iunii romeinecti, cum facca pentru SArbi, a caror situatie

1 V. §i T. W. Riker, The making of Roumania, Oxford 1931, p.29 §i urm.

D. A. §i D. C. Sturdza, o. c., I, pp. 623-1.

täririi

sti.

privilegiilorbilitatii,

tarn"

si

266 Pregatirea Unirii Principatelor

politica Ultra sti ea In discutie. 1.7n. hatiserif constitutiv" eraconsfinteasea peatru oele trei Principate" noua situalie

de drept1.Turcii raspunsera cä au ei Insii In lucru un proiect eu

privire la aceste tari, pe care, cu invoirea aliatilor lor, dealtfel, le privian ca niste provincii ale lor, dar li se ras-puuse c aceasta nu poate s1 Impiedece discutia asupra celorpresintate. Pentru intdia card Bourqueney, represintantid Fran-ciei tnvingdtoare, supt anume slovstii venite de la Impd-rata! 11470, stercara o propunere care ar fi Ingtkhdt a seintroduce tn discutie §1 cliestia Unirii 2, revenind asupra aces-tui proiect si la 26 3. Rialspunsul engles fu imediat: initiativaIn tot ee prive$e aceste tkari trebuie sa fie a Turciei, si, cumsi represintantul otoman interveni In aeest sens, se socotiincidentul ca vidat". Faptul ca. In expunerea lui Bourqueneyera vorba de printul strAin face a Se crecte ca Napoleon mieno pdrere asupra acestuia4.

De si ministrul de Externe al Angliei, Clarendon, arata, Incade pe atunci, si cu toga hotarirea, ca, preoeupat mai ales deviitorul Turciei, el nu admite nici Wear un Dornn indigenereditar pentru ambele tifri 5, §i la Constantinopol Francafdcuse intervenCii fn aces1t send 6.

Cum lucrul de capetenie era Insa altul: statutul dunarean,nu se mai vorbi pana In Maiu de a:pestle schirnbari, fata decare Rusia §:time a se arata, incontestabil, pe atal. de late-leapta In fond, pe eat de generoasa in forma. Dar fusesevorba de a se trimeibe, eu Invoirea, fireasea, a Portii, infor-matori romani la Viena. Cum apoi, eonferintile furl suspendate,Marele-Vizir Insliinta, In aceiasi limit, pe Stirbei ca nu maie casul a se trimete asernenea delegati, cari fusesera de-semnai Pen.tru Muntenia erau sit piece chiar trei aseme-

1 Ibid., pp. 625-8.2 Ibid., p. 626; Riker, o. c., p. 30. Suggestii ale lui Titov si In

ce privesle Intocmirea militiei; Riker, I. c. Asupra unor initiativeenglese pentru Unire v. mai departe.

3 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, pp. 638-9. Riker, o. c., p 36,4 Ibid., p. 31.5 Ibid. Anglia era si contra garantiei colective, a Puterilor; ibid.

p. 30, nola 7.6 Ibid., pp. 30-1.7 jorga, Cor. lui I, p. 545, no. xLvu.

sa

i

$71rbei,

Chest la rom4neasc4 sl Niter Ile curopene 261

nea Informatori", /rare cari un Fdlcoianul, iar din Moklova,al carii Domn se Intalnise cu vecinul la Focsani, In April,Costachi Negri 2,

Totusi, Moil din toamna lui 1854, Colquhoun era pus de gu-vernul sdu s oeroeteze ce formd do carmluire ar voi Romanii,iar, in cas de o vor represontativd, cum sd se alcdtuiascd. Adu-

ce oaste nationalfd. ar fi sa se formeze si mai ales,MA a se uita chestia, secundarit, a mAndstirilor Inchinate.Locurilor Sfinte, ,,dac popiila4hl aoestor cloud Principate potprospera mai bine prin unirea celor cloud täri supt aoelasIguvern i supt aceleasi institutii".

Aceasta era situatia (=land, In legdturile cu planurile lacane nu remmtase Austria, Francisc-Iosif apart' la Cernduti(Iunie), uncle merse sd-1 salute Ghica, s000tit ca fiind legatmai mull de Francesi, cuni ii era Curtea, i, din partea lulStirbei, care n'aviuse vneme sd intrebe pe Turd, Gheorghe,fiul mai mare al Domini.' lui muntean 4. Ca o urmare a visiteilimpArdtesti, se scant numdrul ostasilor ocupatiei 5.

tirbei era in relatii rele Insd si cu Coronini, care, Inurma deselor conflicte cu locuitorii a soldatilor sdi,

prin mahalale pentru excesele ce-si permiteau, supuncalegii martiale pe oricine le-ar ataca, si mai ales cu Turcii,cari-i imputau ca mdsura s'a luat cu voia lui. Cum fuseseo sesiune a Adunarii muntene 6, se sprijiniau de la Cons-tantinopol oposantii; Domnul trebuia sa se Indreptilteasca pen-tru cd, In grija de 'a acoperi datoria, care, din causa Intreiteiocupatii, se ridicase pand la 26.000.000 de piastri, se adresasesi la veniturile mAnastirilor inchinate. Cum Fuad-Pasa eraacurna la carmid, aoesta aducea cu dansul sim1patLile i anti-patiile din mrul 1818 1. El era prutru reprimirea in tart a

1 Ibid., p. 160, no. LII. Winipffen, p. 189, descrie pe cei designatila Inceput.

2 Ibid. Dar Vislicrul Bals merge el la Viena, s pârascA pc Damn;ibid.

3 Eliad, o. c., pp. 310-1.4 Iorga, Cor. 5tirbei, I, p. 552, no. mini; p. 562, no. cxx.(5 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, p. 899 si urm.6 Wimpffen, o. c., p. 194.7 Ibid., pp. 553 si urrn., 562, no. cxrx. Ordine ale IM; ibid., p.

575, no. cxxxtx.

narile,

ciom5-giti

268 PregAtIrea Unirii Principatelor

lui Marin Serghiescu, zis Nationalul", lui Grigore Peret,nuit a a tras cu pistolul asupra lui VodA-Bibesca, 5i lui Bo-Itntineanu, care dAdea la Paris o editie francesa a Orienta-lilor" lui: tustrei se adresasea direct Turcilor 1. Dommil, arA-Mud cä primul a fost i la ocnA, Mud amestecat In actiu-nea iLu Miticl Filipescu, si a al doilea era Invinuit de atentatcontra persoanei stApAnitorului atunci, dAdea asupra poettildiusoarelor, armonioaselor, dar netrainicelor Flori ale Bosfo-rului" i Caicoelaneelor" aceste lAmuriri: d. Bolintineanu edintre putinii caH s'au distins prin parerile demagogice celemai Inaintate i prin activitatea ce a cheltuit-o ca sA, le rAs-pAndeasa In timpul misarii de la 1848" 2. Era atunci, obosit,In retragerea din mAnAstirea Bistrita 3. Se ingAduia totusi Incercurile turcesti ca o campanie contra lui s fie dusA prinoficiosul frances La Pre.,se d' Orient 4.

Dar Sevastopolul, care ceruse ottliea jertfe de &Inge, cddeutn sfdr§it tn toamnd, i pentru Domnii romAni, dintre cariStirbei orAndui manifestatii de trei zile spre a celebra multasteptata biruinui, aceasta Insemn-i o nou schimbare a situa-tiei, de care atArna soarta tArilor lor.

La Bucuresti, tineretul entusiast pentru biruinta aliatilordemonstra pe strazi, de si i se refusase musica militara 5.Incercarea de a scoate Patria, jurnal politic, literar si indus-trial" (sic), cu Cretenii, cu Baronzi, cu studiosul de istorieP. Teulescu, cu Nenovici,cel asa de iirAt presintat ca tadatoral camel" rositor" de Eliad In scrisorile lui, din nou In-veninate, de pe acea vreme, colaborAnd Boliac si Adrian, nureusi prea mult dar foaia nu se deosebeste de Timpul luiBossueceanu (sic), ferindu-se de tot ce ar putea sl fie politicazilei. Albumul Litterariu al acestuia, In 1855 7, cu colaboratorii

1 Ibid., p. 561, no. cxvia. Colonelul Joan Gigartu, care plecasecu Ruii, Intrebuinta calea Vienei pentru a fi primit; ibid., pp. 567-8

2 Ibid., pp. 565-6, 569, ,C_7$,913 Ibid., pp. 566-7.

Ibid., p. 567, no. cxxvii.5 Ibid., I; Wimpffen, o. c., pp. 195-6.6 Cretzianu, o. c., II, p. 3.

7 V. Iorga, 1st. lit. rom. frz sec. al X1X-lea, III, pp. 249-50

ba-

4

ste

dhesiia romaneaseN si Puterite eltropend kb

marunti, Secolul, care urrneazI Patrici, nu indeplinesc rostulunei prese de lupta 1.

Dar nicio actiune nu putea sa piece, in vederea °ear ccerau sa se desfasure, de la acest grup de liberali banuiti.Prietenii de la Paris, complect descurajati dupa nereusitalegiunii, care ar fi fost cel mai potrivit mijloc de manifestarea aderentilor causei nationale, si dupa masurile luate de Turcicontra celor cart ras6risera, ca sa-si c3rce norocul la Dunareaolteana, nu mai putea:u urma pe linia revolutiet generale anepublicanilor mazzinieni. Am vazut ca., aupa descoperireaunei prese clandestine in odaia lui Ion Bratianu, el ftt arestat,achitat, apoi totusi condamnat ca täinuitor si statu oprit Ranace gratia noului Imparat 11 restitui cercului de luptgtori ten-tru tara cea now12.

Fratele lui, Dumitru, ascuns In tall, trecu apoi la Londra siramase acolo. Il vedem 4n legatura cu tanarul Peel, caruia-iaminteste intentia acestaia de a crea un Stat independent laDunarea-de-jos, cu 5-6.000.000 de oameni" 3. Starea de lucruridin tart era comunicata lordului Ellenborough, care anuntase ointerpelare in Parlament'. Austriecti, spunea el, sant mainai si decat Rusii, pe cari, de almintierea, li servesc de faptmai mull decal pe aliati; de ce n'ar fi ei inlocuLti printr'uncOrp de armata romanesc", cane ar lupta bucuros contra.tiranilor de ieri. Singura solulie buna, fatt de neajunsul celeiclte la Viena, ar fi intemoiarea Statultli neutra dupa exempinlBelgiei, supt garantia dreptului public european, cu tributafro Turci sau cu o rascumpamane a lui; i s'ar pittea adaugisi Basarabia5. Cum Layard, marele explorator al monumen-telor asiriene, aratase vi el, inteun meeting din Main, siintr'un artiool din Quarterly Reuleu, sentimente Nine fat6.de Romani, i se presinta, amintindu-i-se atitudinea avuta cudoi ani in urma, aceiasi formula. Lordului Clarendon6 i se

1 Totusi scrisori ale lui Mazzini catre D. BrAtianu; Cretzianu, o.c., II, pp. 21-2, 23-4.

2 Smoching, 1. c., passim.3 Cretzianu, o. c., II, pp. 5-7.4 Ibid., p. 8.6 Ibid.0 V. si ibid., pp. 42-4.

2770 Pregthirea tjniril 1rincipa1etth4

araLa ca protectia in patru a Principatelor se va reduce lavechiul control ruso-turc, cum w vette si din elausa care pre-vede paza contra agitatiilor periculoase pentru linistea Orli;macar de s'ar fi chemat un singur represintant al natici CU

privire la care se luau hotaririle!" De la Romdnii tnsii tre-buie si piece impuisul pentru schimbarea sitnariei lor1. Oriceactiunc serioasa a aripii stangi extreme Incetase: banuila,supraveghiata, ea nu pu tea sa mai aiba vre-o legatura folo-sitoare2. Se ajunse asa de departe, Inca! Palmerston, (tinnou interesat In chestia romaneasca, ceru u.n memoriu si ise vorbia series de co! 100.000 de Romani gata sa se ridicepentru a forma oastea liberarii lor: rechemandu-se pribegii,s'ar avea ea sefi Tell, Magheru ti ali ofiteri. S'ar pu.teapastra si Domnii, iar, daca nu, un singur locfiitor s'ar numipentru ambele (dri, pregdtind Unirea; se propunea N. Go-leseu, acum la Paris. S'ar putea capala astfel tot Balcanulcontra Rusilor 3.

In cercurile oficiale franoese patrundeau acuma arlicole con-tra Rusiei, dar ele se credeau inspirate de Ghiculesti4. Primej-dia cea mare venia In.sa de spre partea Austriei. Pentru a luptacontra ei, Ioan Bratianu publica, in west an 1855, Inteleapta saexpuncre asupra Imperiului Austriei In chestia Orientului"(Mémoire sur l'Empire d'Autriche dans la question d'Orient)5,Aratand cum Austrieci i Unguri se Impacasera peste amin-lirile din 1818, el ridica in fata pornirilor de anexare aleunora, de desnationalisare a celorlalti, pe Romani, In numaregal cu. Maghiarii" In Ungaria ,,5i cari, cu celelatte sase mi-lioane ale Principatelor si ale malului drept al Dundrii, faco masa de mai mult de zece milioane, In, stransa fratie derasa, de sange, de spirit si de traditie cu toga rasa latina,care se afla In capul civilisatiei". Ei s&nt neces'ari pentrua opri o strababere economica a germanismului, care se co-

1 Ibid., pp. 15-9. Cf. §i ibid., pp. 25-6. Se incerca §i publicarea dearticole In Daily News; ibid., p. 20, no. cxxxtv.

2 Voinescu II, bolnav de piept, §i el va muri in curandmergea sä se caute; ibid., p. 23, no. cxxxvna. LegAturi cu Otway;ibid., p. 27, no. cxut.

3 Ibid., pp. 27-37. Si catre Colquhoun; ibid., pp, 37-42.4 Ibid., p. 22, no. cxxxvn.5 Reprodusa In D. A. §i D. C. Sturdza, o. c., II, p. 856 qi urn

thestid rot ?tneac i Vuterile europene

boara pe hula Dunarii si se amtnta propunerea, facuta laBucuresti, do a se da Omani. la 00 000 de mamilii germane.Afirmatii care se Inraresc prin observatii ca ale martoruluiaustriac al ocupatioi, ofiterul Wimpffen. Iii stralueibe paginide istorie se semnaleaza o politica de dibkie care tinteste lahegemonia In Orient, chiar i cu concursul Rusiei rivale. 0Romanic nationala unitrt ar fi o pieded opusa periculoaseigermanisAri lente, dar sigure.

In acelafi limp trisid Moldova lui Grit-tore Ghica Ultra 1:n

actiune prin oamenii de la MS.Kogalniceanu era In fruntea lor. Incepu prin tiparirea

ziarului unionist, primit cu bucuri3 la Paris1, Steaua Dundrii,la care lucra si o parte a tineretului, care, Willa atunci, cuun Dasdlescu de la Focsani, cu un Dimitrie Gush, cu unSion, cu un Gheorgbe Tautu si Ghoorghe Melidon, scriitorde schite de drum ca si de istorie, de pedagogic, se IntalnesteIn noun publicatie Foiletonul Zimbrului.

Dar Alecsandri Insusi so aduna, In acest an 1855, ctt prie-tenul C. Negri, cu loan Ionescu si Ralct, Inlors din Orient, cuAlecu Russo, care da duieasa Crintare a României", cu AlecuCantacuzino, care incearca un roman din viata covurluinnI,Inteo revista care se intituleaza Romania literard", procla-inland astfel idekt Unirii, pe lftnga unii dintre batrani, caNegruzzi, cduittindu-se 5i scormonirea literaturii istorice.

Foaia avea si colaboratia lui Slamati si loan Sarbu din Basa-rabia, lui C. Hurmuzachi, scriind despre emanciparea taranu-lui, apoi a Muntenilor, ca Grigore Alexandrescu2, i chiar aexpatriatilor, privii cu atata dustnanie la Bucuresti, Bolinti-neanu, Creteanu 3. Tendinta e hotarlt anti-ruseasca, dar ideilepolitice apar numai foarte prudent, censura intervenind pentrua chema la ordine, cum a fkut and a oprit din scrisul luiKogalniceanu asupra boiercscullui, asUpra robiei, pe care Gri-gore-Voda Ghica o desfiinta totusi4.

Domnul Insusi nu Impiedeei prea mlult, de si Kogalniceanu

1 De Rosetti, de Dimitrie Brätianu; Cretzianu, o. c., II, p. 45 si urm.2 Se (IA si din Istoria lui Mihai Viteazul de Menem8 Iorgi 1st. lit. ront tn sec. al X1X-lea, III, pp. 187-8.

Ibid., pp. 171-207.

271

272 15regii1irea Lnirii Principateldr

s'a crerut dusmanit de ditnsul, aoeste manifestäri, care inkre-,ceau cu mull ce putea face in situatia sa acela cdruia Bratianucel mare li doria sa. proclame nevoia Unirii supt un rege,strain care ar putea sA fie indicat, fie si numai do forma, inpersoana duoelui de Cambridgel. El se ajuta tot cu oamenivechi, ca Stefan Catargiu, ministrul din 1818 contra revolu-tiei, Iordachi Costachi, loan Cantacuzino, pe lâiigii Petru Ma-Vrogheni i Anastase Panu, singurul care putea fi privit cafiind castigat de miscarea nationala 2 Dar, in acest cerc chiar,Mavrogheni, un Boldur Costachi si fiul francofilului Cons-tantin Mavr000rdat, Alexandru, unlit din oamenii de la 1818,declarau ca nu numai Moldovenii, ci natia moldo-romand"s'a electrisat" k vestea luarii Sevastopolului, cd lumea dinIasi s'a unit pentru. a o serbatori cu colonia francesä si sefacea o Insemnata subscriptie pentru ränitii franco-englesi 3.

In (west timp rzegocierile pentru pace Inaintau, fariia se cere lamuriri de la delegatii tarilor noastre, carl totusifusesera trimesi: Arsachi pentru Muntenia, si, cum am spus,pentru Moldova Negri4. Austria-si spunea si ea cuvântul. VoiaInlaturarea protectoratului Ruslei; Poarta singura, dar cu sfatulaliatilor ei, va da o organisatie interioara uniforma cu nevoilesi dorintile populatiilor", armata lor va trece supt firma desistem defensiv permanent, reclamat de situatia geografica"(!),In vederea raspingerii oricarii agresiutni straine", ceia ce eratotusi ceva. Dar, la 1854, urmAnd un vechin plan, aprobat si inoercurile oficiale franoese5, care ar fi mutat &Are Nistru. cin-gatoarea de aparare a Austriei Ins*, se cerea noului 'farInvins oedarea, dar nu dire Moldova, ci catre Turcia euro-peanP, a u,nui teritoriu plccand din Imprejurirnile Hotinului§,i urmand linia de munti care se Intinde In directia Sud-Est

1 Cretzianu, o. c., H, p. 49.2 V. si D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, p. 839.8 Ibid., p. 849, no. 459. EtAspunsul; Oid., pp. 959-60.4 W. G. East, The union of Moldavia and Walachia, Cambridge 1929;

Riker, o. c., p. 26 i urm.5 V. La revision de la carte d'Europe, Paris 1854 (si In D. A.

0 D. C. Sturdza, o. c., II, p. 852 si urm.). rometnesti alipiteAustriei ar pldti liberarea Build (vorn mai regni ideia). Brosuraa fost atribuit5 ImpAratului Francesilor,

insd

facile

romhneasea Puterhe europene

ajunge la local Sabsic"; teritoriul concedat s'ar inloarcela Principate supt suzeranitalea Portii", ceia ce insemna, cuamintirea rpirii, adaugirea nu la singura Moldova, ci lateritoriul romancsc concep ii acuma ca unitate de aeciachiar cari erau mai hotdriti contra aricdrii idei de unirepoliticd1. Din partea e, prin de Thouvenel, ambasadorul Im-paratului la Constanlinepol, diplomatia francesa nu, ridica incalea solutiilor In mcrs din partea cealallii dealt intrebari,intre care cra i aceia a Unirii si a printului strain, dar,fireste, data fiind legatura ea Poarta, nu si a independentq.Se prime i problema daca reformele ce ar fi sä se introducase vor face de o cornisiune moldo-valaha" lucrilnd la Cons-tantinopol sau, mai tarziu, de insusi noul regim 2

0 revelatie recent:a arata cI asa-zisa ideic francesd" nu eranumai a lui Napoleon. Inca din Februar 1855, inainte de moar-Lea Tarului, Palmerston era de pärere ca, de oare oe protectieirusesti irn i ie Nate substitui, cum se propusese, aceia a celorcinci Puteri, ar krebui o Conslitutie, arrobata de Puteri, cu unulori doi Domni, fie si Fanarioti, chiar i fara stapfinire pesi donA. Adunari. In Octombne insä, in przajma conferintilor,ministrul de Externe, Clarendon, evident de pe zirma rein-treruptei propagande a lui D. Brdtianu, gandia altfel si scriaasa: Independenta Principatelor Unite i un rege strlin arfi cea mai potrivifld ordnduire pentru an popor care ardede dorinta sd fie scdpat de ocupafia unuia sau celailalt dintreputernicii brutalii lor vecini qi nu s'ar supune u§or la maipatine privilegii fag de cdrmuirea turceasca decdt se bucurdacum". Cum Insa e si chestia interesului pentru ele al Puteri-lor si aceia a Dunarii, poate cel mai bun plan ar fi o unite aamdndurora supt un print strain ereditar, dar privind totusipe Sultan ca suzeran", ca in Egipt. Fata de aceasta ideie,ministrul de Externe franoes Walewski spunea lui Cowley,ambasadorul engles la Paris, ca nu aprobd ideia UniriiPrincipatelor supt un print strain". Fu cdstigat insd Impd-ratul (30 Octombre), care, legand ideia d3 planurile sale ita-

ar fi awzat la DunAre pe ducele de Parma ori pe

1 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., pp. 844-5, Cf. textul Nesselrode infata textului Buo1 Ibid., p, 888,

g Ibid., p. 892.

18

liesRa 23

3

ci

Ilene,

pi.

viata.

13regiitirea Unirii Principateldi

col do Modena. Clarendon mergea Si pinici la indcpendenP,cu capitalisarea tributului, d si-i vedea piedecile. In caleaacestei propuneri se va ridica Insa atot puternicul StratfordRedcliffe. Din parte-i, Claren.don va declara apoi c,1 .,e ig-norant ca oricare altul In cc privesle starea de lucruri InPrineipate" 1.

Dar, cu o opinie publio4 Med nepregitild la Paris, cu unacare abia incepea sa se forrneze la Londra 2, u nde se treziainteresul lui Gladstone, li fu usor Austriei s introducd spiri-tul ei in hotáririle de la 1-iu Februar 1856 ale conferinfiideschise la Paris. Textul lui Buol, peste propunerea lui Nes-selrode-Gorceacou, era acceplat pe de-a'rztregul3. Se sacrifica-sera doar Indräznetele pretentii ale unei Turcii pe care obiruinp care-i fuse.se ca.stigata de altii o faceau sä treadidincolo de margenile orieäror posibiliti, pretentii ea: márireatributului, reocuparea cetatilor de pe malul sting, numirea Dom-nilor, si nu numai dintre indigent, si decretarea la Constanti-nopol, dupa consuRarea unor delegati rom,ani, a noii asezaria Principatelor. Stratford recurbostea el Românii, cugetândnational, vreau Unirea, dar adaugia ca aceasta ar atrage co-rolarul independentei i ar deschide Poarta amestecului austro-rus 4. Din parte-4 Anglia, tot asa de eau informata si neavandniciun adevarat interes pentru chestia româneasca In ea In-sasi, nu mai scotea macar inainte ideia unui proteetorataustro-rus'.

Se ajunse, in sfdrsit, pe basa cererii turcesti, sprif.inite de An-glia, la ideia unei conferin(i la Constaritinopol, ceia ce insemnareadurerea inaintea Portii suzerane, considerat4 chiar ca pro-prietarii i Suuerami, a acelei ch, stii romduesqi, pe care repre-sintantii nostri, pe base priucipiilor Marii Reuolutii, o uoiauhotdritii de Ron-qdnii lnii, pukind incredintatid cel mull unuiarbitragiu al Paterilor apusene, pe care si le socotiau femora-

1 Temperly, in Rev. hist. du S.-E. eur., 1837, n-le 7-9.2 In instructiile date lui lord John Russell, trimes la Viena, se

1.6gdduia nevoia reformelor, dar se admitea cre0.erea tributuluidreplul Sultanului de a tinea garnisone ca In Serbia (I); East, o. c.,pp. 30-1. Cf. Riker, o. c., p. 26 qi. urm.

3 D. A. i D. C. Sturdza, o. c., pp. 908-9.4 Riker, 0, c., p. 33.5 Ibid., p. 32.

274

si

diestia romeineasca i Puterile europene 275

bile. Anglia, banuind pe Austrieci, cari, de altfel, se landau cuaceasta, c voiesc s despoai3 Imperiul Otoman, avuse de grand

invite pe accstia, ceia ce na pu,tu sa fie evitat, Impitra-tul Francesikkr al/and in vedere, inainhe de oHce, acel concertal Puterilor" pe care spera sd-1 poat a. presida permanent,asigurând dorita pace unei Europe de sistem frances1.

Deci acolo la Coinstantiinapal era sci se diseate, intr'o atmos-ferci turceascii, soarta poporului ramdnesc. Se putea credeca Domnii afllatori In Scaun vur fi ingaduiti sa-si arate pare-rile, din Moldova veniserd Negri si chiar Vogoridi.

Parerea lui Grigore-Vodd Ghica, influentat de incunjurimeasa tinereasca Si francesa, era hotarit pentru Unire, renuntfinddeci la orice viitor al lui personal. Dar, child Alison, poate

secretar al lui Stratford, fu Insarcinat 2 sa cerceleze starleade spirite.la Bucuresti, Stirbei se arata de aceiasi pärere, de sinu si pentru printul strain 3. Lisa nici noul conduchtor alpoliticii francese, Walewski, nu mai tinea, ca sa nu se In-curce lucrurile, la Unirea cu print strain ca punct de hotaritatuncea 4.

Dar, pe cand Nicolae Roznovanu mergea la Viena In nu-mele boierilor5, partidul national din Moldova, care se poatesocoti ca fund acum constituit, mergea mai departe decâtDomnul 1nsusi, care Intelegea sa serveasca aceiasi causa, darIn formele constitutimale existente, imprenna du Divanul sau 6.

I se parea acestui partid ca Domnia si-a facut timpul sica mântuirea Principatului est; a veni de la allä forma deguvern", care aceasta ar fi sa faca Unirea, altfel nerealisabila.Aceasta pe vremea &And se arata lui Rosetti, In aceasta hotäri:-toare lunit Ianuar 1856, ea, Inca din. Decembre, s'a Mout decatre boieri" o adresa i catra Poarta si catre ambastadoriireuniti la Constantinopol 7.

1 Ibid., p. 34.9 v i Cretzianu, o. e., II, p. 65, 1O. ow; Eliad, o. c., pp, 450-1,

459, 463.3 Riker, o. c., p. 34.

Ibid., nota 7.5 Wimpifen, o. c., pp. 218-9.

V. Ili. Cretzianu, o. C. II, pp. 61-2. $i la Bucuresti se desehisesesesiunea ordinara a Divanului; Iorga, Con II, p. 596, no.

Cretzianu, o. c., p. 51, no. cxi.VItt.

nu-i

si

isto-ricul,

El

.5tirbei,coml.

sS

216 Pregatirea Uniril Principatelm4

Acuma, inaintea Domnului Moldovei Insiii, carJ-si chemascministrii pentru. a redaeta un apel la coupes, se presinla odelegatie compusa din boierii loan Cantacurino, Aleca Catargittsi Lase, fr Catargiu, din tinerii Kogalniccanu, Rola, NicolaeIstrati, Dimitrie Cornea si Nicolac Mil lo, ea sa ceara, atirmandnevoia Unirii, o desbisirel, care se mântui cu asigurarea luiGhica-Voda va faoe datoria de Roman". Actul careresultä si fu adus Inaintea unei mari Adimari din toateclasele", adevaratä Adunare Nationala, fu hotarit 5i curagios 2.

Se analisa punct cu punct decisiile care atingeau drep-tul de autonomic al unei Oh care s'ar pntea i desface dinvechea legaturd feudala si se atingea si primejdia invasieievreiesti.

Se adause acestui act, trimes la 9 Februar, o petitie cutrei sute de iscalituri, refusand doar a iscali candidatii laDomnie, Teodor Bals si Costin Catargiu. 0 delegatie de treitrebuia s plece la PariS3. Aceasta aduse insa un violentraspuns al Domnului vre-o catorvu turburAtori cunosoutiprin anteoedentele lor pn i Guvernultn" si desaprobareaPorti 4.

In fata, la straini, proieclul lui Prokesch-Osti2n arala un actiniccunoscator al lucrurilor din aceste parti. Sant cercetate originileregimului actual. Se asigura respectUl" de catre Pourtd, care vaimpune si altora respect", pentru noul statut, corespunzand cuactul din 1802, si se enumera ca datorii pentru viitor un nonsistem proportional de impcsit asupra pamantului, fara ea-pitatie i fard utiri, o usurare a taranilor". Se opria for-tificarea liniei Dunarii. Ace tsta pe Yang privilegiile in vi-

1 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., III, p. 427 si urm.2 Ibid., p. 965 si urm. Wimpffen II credo redactal de Kogalni-

ceanu si Alecsandri; pp. 218-9. V. si Slusanschi. o. c., p. 109urm. (dar Grenier se declard autorul: el ceteste actul in Adunare).

RAvunsul lui Thouvenel la prolestele Domnilor; D. A. si D. C.Sturdza, o. c., II, pp. 1102-4; III, P. 106 i urm.; V, p. 888 si urm.V. si ibid., II, p. 994; III, p. 427; V, p. 892. Cf. observatiile luiEliad, o. c., p. 503 si urm. El amesteca pe Alecsandri, Negri, Ralet,I. Ghica, cart 1-ar fi pregAtik la Constantinopol.

8 Cretzianu, o. c., II, pp. 61-5; D. A. si D. C. Sturdza, o. c. II,p. 966 si urm.; Eliad, o. c., p. 472 si urm.

D. A. si D. C. Sturdza, o. C., I, pp. 954-6

ca-$i

pi

1

Cbestia româneasc i Puterile europene 277

goare. Se suprimil, cii indreptatiri In sprijin, boieria oelorcaH mi sant functionari i mostenirea acestei calitati. Serefusa tarilor twice drept de a negocia In afara. Domnii potfi depusi pentru felonie constatata de suzeran i recunos-cuta de Puterile garante". Va fi, cu optsWzoce si doispremeemembri, alesi de Senat, un principal Consiliui, si legislativ, cualti membri, pe viata, dintre marii demnitari, nurniti de Sultan.Se pastreaza. si Divanul Administrativ. Vor fi comitete judetenealese. Se supune °rice maSurä legislativA primirii de sitzeran1.

Proiectul turcesc reunia Insä t.rile romanesti si Serbia Inacelasi tipar, cu Domni pe putand fi depusi, cu. Divanadministrativ si DMA general2. Din parte-1, Stratford, con-siderand pe eele ca parbe inbegrantV, a Imperiului,adaugia libertatea de cult, despagubirea pentru exproprieri, li-berarea taranilor prin raseumparare, independenta puterii

unitatea administrativa 3. El se sprijinia pe proiec-tul lui Thouvenel, care mai prevedea disparitia Bisericii titu-lare i dadea alta, formatie Senatului 4. Din parte-i ambasa-dorul franees refusase cererea englesa de amnislie pentru revo-lutionari 5.

In sfarsit, conferinta Incheie protocolul, redaetat de Thouve-nel si de Prokesch, prin care se hotara cä Regularnentud Orga-nic, ea si tot ce resulta din tratatele dintre Rust si Turd, se vadesfiinta, urmand ca asupra alegerii Domnuhii si con,stituiriiunui Senat in locul Adunarii Obstesti, ideia era francesa,O. se diseute cu comisia moldo-valaha." la Constantinopol,apoi cä Poarta va numi Domni separati pe o lista de trei des-eendenti ai marilor farni.lii 6, ca, va fi uni nou regim fis$cal, castrainii vor putea eurnpara Läsandu-se la o parte

1 Ibid., pp. 925-38.2 Ibid., pp. 942-5.

Ibid., pp. 945-8.Ibid., pp. 939-42.

5 Ibid., p. 919; ibid., pp. 950-1. El vorbia i de refusul Portiicu privire la ideia Unirii. Ar fi fost pentru prelungir,m pc un an aDomnilor, pe cari-i apärd.

6 V. $i ibid., III, P. 994; IV, p. 423; V, pp. 892, 888 §i urm.7 Eliad credea cA putea fi intentia de a alege Fanarioti: un Cal-

limachi, VogorldI; o. c., p, 470.

vIa,

d'intaiu

3

4

tin

278 Pregatirea Unirii Principatelor

si garantia Pluterilor, se punea In vedere instituirea unei Cal-mäcdmii pentru vremea and se va proceda la o consultare,fie si In aceasta formk a tarilor, masura care, deci, nu fuseseInla,turatA, fiind admisä si de Clarendon: un comisar otomanva rämânea In tall pana la desävzirsiirea nonlui regim.

Inalcarea mergea asa de departe, Mat orice tratat deCornell, orice conve.ntie du Poartu vor fi obligatorii pentfriuprouinciile Moklova si Muntenia, care fac parte integranteidin Imperial Otoman", din care nici Franta nu IntelegeasA le desfack sa le clatine mkar din legAtura lor. $tirbeiinsusi protestA, observând a, prin confundarea Principatelorin Turcia si strângerea legaturilar cu ea se fate jocul Rasici1.

Cu accastal prefiag pu(in incurajdloare, se oa deschideCongresul pe care, fieicand toate concesiile §i in ce privestepe Romani- §ii gala a niai face f i allele pentru succesul lui,Napoleon §tiuse sii-1 atraga la Parisal sau, Capita la preuazutda noului sistem european (25 Febraar).

Inaintea acestui resultat, nationalii moldoveni, indignati 2,oerurä interventia directà a lui Grigore Ghica In munele uneiautonomii traditionale, consacrata Intru atva si prin felul re-dActArii Regulamentului Organic Insusi. Actul de protestarese Mai, dar, firesbe, fara. nicio isprava 3. Astfel de chestiuninu erau doar de un interes european... Iar Stirbei, care vA-zuse InlAturata ideia milirii, preocapanda-se de propria soartita sa, Isi trimetea fiuI Gheorghe si la Viena si la Paris Inteomishme al arii scop, neexprimat, se Intelege usor4.

Dar, pe and Domnul mimtean, se lupta acas'A ea noilepari ale familiei Ghiculestilar, sprijinite de Turci, cari-1 so-coliau ca un instrument austriac, pqnd Inteallta, inat ofi-ciosul La Presse d'Orient tipiiri o pail fdtisä a beizadeleiCostachi Ghica Impotriva administratiei usarpatorului in daunafamiliei sale, faptul cä decisiunea definitiva asupra viitoruluiromânesc era sb. se Me N Paris punea din nou chestiuneafrz sarna celor de acolo, a emigrafilor manteni, carora nu lise Ingaduise Intoarcerea In tall si prin aceasta putinta unei

1 D. A. §i. D. C. Sturdza, o. c., H, pp. 963-4.2 Crelzianu, o.3 Riker, o. c.,

c.,p.

pp.36.

60-1.

4 Iorga, Cor. $tirbei, I, pp. 598 §i urni., 606 §i urtn.

Chest la rornaneasa I Puterile europene 279

colaborari cu un Domn avAnd In fond, cu alt fel de a cugeta,acelasi Whin scop.

Ei Incepura ms g. cu pâra, privind i pe Ghica insusi, casingura adevarata represintanta romaneascä e a lor, cu NicolaeGolescu In frunte, ea mandatar general, pe clad Domniicontinua a fi doar niste instrumente rusesti1. Ei se cereau acaskprin Ingaduirea Portii, care numai silit ar fi admis desta-rarea lor s. Si, osebit, Dimitrie Bratianu revenia pe langaClarendon, a arui atitu.dine de pferfecta indiferentA, a douazi dupa deplina victorie asupra Rusilor, fata de dorintile ro-mânesti, cane, In alte Irnprejurari, II iirteresasera totusi odata,Cu cererea, atat de IndePArtata de interesele rninistrului deExterne engles, a unui regat independent ca al Belgiei, saumacar uninea cclor cloud täri, pentru a servi Europei inapararea granitei ei rasaritene. Pe basa, nu a tratatelor din-tre Rusia si Turcia, ci a pretinselor vechi capitulatii, sase stabileasca raporturile cu Puterea suzerana, margenita latriba si la Investitura numai, frä acele firmane i hati-serifuri" care au deschis pofta de amestec si Rusilor. Drep-tul de perfeeba autonornie sa fie Inlarit Ronaniei unites. Ro-setti, initiat in aceasta interventie, aslepta o cerere analoagadin partea Moldovenilor, can In&t zaboviau, fiind In luptacu Ghica-Vocla. Era in pregatire si o petitie care Napoleon,ca si atre Victor Emanuel Si chiar care regina Sardiniei, ovisita la Bruxelles*, unde Nicolae Ionescu va tipari formafrancesd, foarbe bine redactata, a Stelei Dunarii". Dar Mun-tenii consimtiau, Intr'o astfel de vreme, sä serveasca si InDaily News pasiunile nationalilor din Moldova contra Dorn-nului lor, care ar fi trebuit sa li. fie un prieten i un asociat 5.De fapt Dimitrie Bratianu pulu fi prima, In Mart, de Cla-rendon si de Walewski 6.

Era Ina., de sigtur, prea tarziu. Si mai ales cra, In. toate

1 Cretzianu, o. c., II, p. 51 0 urm.; Corivan, Din activilutca emi-gran(ilor rorndni din Apus (1853-1857), Bucure0i. 1931, pp. 89-91(2 Februar).

2 Ibid.3 Cretzianu, o. c., pp. 55-7.4 Ibid., pp. 59-60.5 Ibid., p. 60.6 Ibid., p. 65 §i urm.

280 P.-cgatIrea Unirii Principatelor

aoeste sfortgri, prea puin. Imitate. Se luera nu numai se-parat, dar i dusnidneste, Intro Munteni si Moldoveni, Intreea din Bucuresti, cei din Paris si cei din Constantinopol, earlerau contra Unirii si pentru none eetdti turcesti1,Intre Ghica

KogAlniceanu, care trimetea ne3ontenit lui Rosetti materialpentru a dovedi pe Domn cd a dorit pe Rusii In 1853 sis'a furat supt dânsul'. Brosuri ea a lui N. Russo, apdrutg. laBruxelles, In sensul lui Eliad, ca accia, foarte Insemnatitdin punctul de vedere al dreptului public, a lui Vasile Boe-reseu 5, nu puteau fi oetite Inteun moment cfmd Napoleonera asa de Obit Inca tratatul se va incheia, evitând chestiigingase ea a Italiei, pentru. care se agita Cavour, el Intre-buinta chestia nationald roil-IL-teased drept mijloc pentru a trezipe a unitdtii italiene , la 30 Mart, lasand pentra diseutiicare tinur g. pdnd la sfarsitul lui April o surnd de chestiunipendinte. Articolele prin ziare nu se legau Intre ele, ba uneori represintau oiocnirea Intre interese inconciliabile.

Astfel, ln teribila grabd 4 la care mana. Walewski, Inhtu-rand protocolul din Constantinopol, oausa româneasc d. se bu-curd numai de o singurd mare sedintd, accia din 8 Mart,In care se desfgsurd o ipocrild paradd de discursuri: de o parte,unionistii, la cari se farcea a se ralià Rusia 5 si nu se ardta acumprotivnie nici Clarendon, influentat de ambasadorul britanicla Paris, Cowley, si ambii atarnau de Palmerston, iar acesta,cu ureehea la opinia publied, aproba, dar ca sdi se des-zdcal Indata eel se va lesi din aoeastt atmosferd internalionaldi,si el va fi fatd in fald cu. o Franld gala de orice pentru pdstra-rea legdturii englese, dar si desehisd pentru o noui; prietenieeu vielean-Imbietoarea Rusie. De alta, Austria, dusmand päng.la ,,epilepsie", si ea amenintdrile de apoplexic ale lui Buol,care eredea Inci in putinta de a ramanea peste Carpati, iarProkesch-Osben marturisia ca. se teme pentru supusii romdniai Austriei, cart s'ar lcisa .sedusi de ideia Statului indopen-

1 Eliad, o. c., pp. 469-70.2 Cretzianu, o. c., II, 685 V. §i Eliad, o. c., P. 477* Opinia publicA In Anglia

o. c., p. 61, nota 6 (dupäPalmerston).

5 Eliad credeagerea ducelui de

§i lirm.

era pentru continuarea ritzboiului; East,Kingsley Martin, The triumph of lord

cà Tarul s'ar fi Inteles cu Napoleon pentru ale-Leuebtenberg; a. C., p. 470.

ed

Chestia romkteasca si Puler Ile europene 281

dent, cuprinzand Bucovina, Ardealul, Banatul si aveind ne-voie de lan(ul Balcanilor ca hotar 1, si Turcia, care stia cItnimic nu se va hobari, prin vointa de fier englesa, contra ei.

Astfel hotaririle ce se luara In sensul discutiilor anierioarenu cladiau nimic sigur si atnamlntit pe ruinele protectoratuluirusesc; se reservau pentru. mai tarziu toate chestiile gingase.Tar, cand se reluara discutiilc, in April, ele se Invfwtira cutot asa de putin resultat definit in jurul chestiunilor de eva-cuare, Austria facand sa i se acorde, pentru retragenea ttnortrupe pe care &luta sa, le mentie In vedorea si a conflictuluiiminent cu Franta pentru r3solvirea chestiei italiene, un ter-min de sase luni de zile" 2.

La 8 April se dadeau instruc(iilc peniru comisiunea spe-ciald chematd si adune elementele si sd prepare baseietoarei organisa(ii a prouinciilor ddnubiene", titlu care ar ficuprins si Serbia, daca pentru (lama ar fi fost vorba de oasemenea opera de reforme. Dup't dorinti care se gacesc usor,numele national, sau mIcar c31 politic, al tarilor noastre fuseseevital. Trimesii Puterilor vor merge la Constantinopol dupitce va fi Inaintat evacuarea; ei vor trece pe la Bucuresti faraprejudecati si Mira a lasa sa li se Aizeasca, sentimentele. Se vorcerceta toabe domeniile publioe, fara a parasi basa tra-tatului Insusi. Când se Vor alcatui apoi Divanurile ad hoc,se Vor primi si cere parerile acesboral.

Dar oamenii cari cunosteau bine lmprejurarile, ca Thoit-venel, caruia i se promises ! si sprijinul prusian, prevedeauIn acest moment si opositia, d.! nezgmluit, a Turcilor, cu toatapardrea, din 1854, a lui Resid-Pasa ca s'ar putea facie unStat rorniin pana la Marea Neagra, chiar cu independentarascumparata4 si opositia (Farzit a lull Stratford si obiectiilelui Prokesch-Oslen contra Elvetiei" Romanilor", fineste dea doua zi iredentisti, si ei socoliau cit, oricum, chestia Uniriinu e pregatita diplomatic5.

1 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, pp. 1101-2.2 Actele ibid.; analisa lor, nu totdeauna cu total dart, In East

si Riker, oo. cc.3 D. A. si D. G. Sturdza, o. c., pp. 1097-70.4 Thouvenel, Trois années de la question d'Orient, 1856-1859,

Paris 1897.5 Ibid., pp. 1 i urm., 4, nota 1. Walewski credea ca la Curlea

englest se vrea, ca si de care Napoleon, Unirea; ibid., p. 8.

sill-

vie0i

CAPITOLUL X.

Unirea thrilor libere prin Romani.

Coronini anuinta lui *tirbei Inca din April 1856 ca a primitordinul de evactiare succesiva."1, aproape In acelasi tinyand I se oomunica de la Constantinopol ca masuri se vor luacontra sfortarilor neputincioase" ale unor spirite ratacite"2.

Era vorba de miscarea Ghiculestilor, totusi sprijinita de Turci,candidatura la tron a lui Alexandru-Vocla impunfindu-se totmai mult la Constantinopol. Dar actele cornandantllor aus-trieci, cari atatau pe tarani, 1ntrebandu-i de ce se pastreazaiobagia desfintata, la ei, de Imparatul lor 3, nu se potriviaude loc cu pregatirile de plecare si se ajungea la ciocnireIntre soldatii Imparätesti $i militia miunteana4. E vremea cand,dupa ce Divanul Administrativ admisese negocieri pentru oeale ferata, de la Viena venia propunerea unui traseu dela Predeal prin Ploesti In legating si cu. minele de la Slanic,si se credea chiar cä lifnia s'ar pulea prelungi si pana la

intentia Tiind de a merge apoi pana la termul Marii 5.Domnul se declara pentru acest proiect, cerând Turcilor sagprimeasca; si Camera de comert din Brasov se amesteca, $i uninginer austriac veni pentru Muddle preparatoare. Concesiacu o firma din Viena si en Maximilian von Huber din Cads-ruhe, conceputa Intaiu prin Orsova $i Craiova, cu drept de

1 Iorga, Cor. 51irbei, I, p. 609, no. cimmI. Arndminte pentru eva-cuarea i cresterea militiei indigene, in Wimpffen, o. c., pp. 222-5.Acolo ordinul de zi imperial pentru aceasta (20 Main); p. 225. Cf.

Nistor, o. c.2 lorga, Cor. lui .5tirbei, I, p. 610, no. cLmocitt; pp. 611-2. Noi

asigurari turcesti; p. 613, no. ctxxxvm.3 Cretzianu, o. c., II, p. 83.4 Iorga, Cor. mi .5tirbei, I, pp. 616-7.5 Ibid., pp. 614-5; Wimpffen, o. c.

Braila,

Unirea tärilor Iibere prin Romani 283

folosire a minder ce s'ar 061, se acora pentru directiileGiurgiu, cu participarea rii printeo garantie de

50/o (2 Februar, 24 Mart) 1, dar s abovi hotarlrea pAng. InSeptembre. In acelasi timp, In Moldova se presintase o Baneade Stat, Banca Nationa1N. din Dessqu; concesia se si dadu acestorGrerrnani, eari, in rivalitatea, tot mai ascutitl, cu Austriecii, 1,i.

baturA (Maiu) 2. De altfel, 5i Stirbei negocia cu acesti capita-listi, pe aceiasi basa a intelegerii cu marea proprietate, ga-rantAnd cu moii1e ei: avem statutele Mncii Nationale mun-tene", care, nu s'a infaptuit din causa plecarii Domnului.

Ghica, ocupat cu noi reforme, privitoare la pres5., la In-chisori, la jurati, prirnise aceiasi instiintare de evacuare, cu1ndemnul de a-si cresle militia 3, ceia ce s'ar ajuta de Coronini.Dar legnura dintre cei doi Domni se rupse pentru totdea-una; Stirbei se plAngea c. tara-i e nN.padita de ziare moldo-venesti care atat6 contra lui, cu voia lui Ghica Insu5i4.

Pe atunei Dimitrie Brnianu era primit si mai depart ?. derninistrii englesi, caH, ca legalisti constitutionali, nu admiteausa se voteze de cetAtenii unei Orr supt ocupatie strainäeereau evacuarea 5, iar Palmerston 11 asigura a Adunarile,arora li se d6du.se numele de Divanuri ad hoc", vor fi abasede tara 6. Bratianu cerea deci sa i se trimeatä din ambeleCapitate romthresti acte de multitmire" pentru Clarendon 7.

Wimpffen. o. c.2 Ibid. Cf., pentru conditiile unei concesii de banca, avand par-

ticiparea tuturor marilor boieri, la 1817, D. A. si D. C. Sturdza,o. c., III, pp. 477-8; fors, Doc. 5lirbei, II, pp. 361 si urm., 401si urm. $lirbei si Casa din Dessau; ibid., p. 363 si urm. Capitalde 3.000.000 de florini in 20.000 de actiuni. Se prevede patro-nagiul consulului Prusiei. Scutire de mice imprumut de Slat. Adu-narea generala pe rand la Bocuresti si la Lipsca, pe vremea bahciului. Planul de contract cu Dommil; ibid., p. 396 si urm. Cf.

protestul austriac contra proiectului Magnan; D. A. si D. C.Sturdza, o. c., III, pp. 681-5, 747 si urm., 779, no. 653; pp. 780 1,787, 816 si 822, 837-8, 841 si urm., 879. V. si Crelzianu, o. c.,II, p. 96 si urrn.: scrisoare a lui Kogalniceanu.

3 Grazianu, o. c., pp. 69-70.4 Iorga, Cot. lui $tirbei, I, pp. 239 si urm., 618-9.5 Cretzianu, o. c., II, p. 80.6 Ibid., p. 79.7 Ibid.

Braila i

si

o

si

284 pregatirea Unirli Pr Incipatelor

$i Nicolae Golescu, din parte-i, era primit de ImparatulFrancesilor, care se Intliti$a, precum o Muse fatä de Claren-don 1, ca prieten alUnirii, din care putea face un precedentpentru. a Italid 2, cu care se simtia dater, si el 1ndemna la acti-vitate pe Moldo-Români", ca a caror ideie se deprinsese; oereas4 i se arUe care gilt intentiile emigratilor, pe cari-i iertasepentru pacabele lor revolutionare, in ce prive$te acea -Im-proprielärire a tiliranilor", do care vorbise N. Miloescu3 siVoinescu II, diSparut $i el acurna dintre cei vii, $i care in-teresa pe un Suveran sacial cum lera Napoleon; dar el era depärere c rechemarea pribegilor nu se poate face din afara 4.

In sfArsit Kogalniceanu credea, in starea sa de spirit depri-mata, cä nu va veni comisit de organisatie" sau, cum ajunsea li se spune curent, comisarii"5. Grija oea mare la toti

si cei din tara $i acestialalti din strainatate, era felul cumei vor trebui g fie informati in oe prive$te cererile Roma-nilor6. Câbe funul dintre cei cari ajunsesera a se strecurala Bucure$ti, $i pentru a Intemeia un nou jurnal, se ocupamai mult de lupta contra IW Stirbei, a ctirni atitucline unio-nista, i prin declara(ii kL congres, n'o puteau leiqddui 7.

In Septembre membrii comisiunii, a Orli sarcina Insernnarecunoasterea indirecta a existentei unei natiuni, de si An-glia, se Invoise la dânsa $i pe basa propriilor ei principii cons-titu(ionale, se aflau la Constantinopol. Faceau parte din eapentru Franta baronul de Talleyrand-Perigord, cu care emi-gratii avuserd legaturi, pentru Anglia Sir Henry Bulwer, apoide Basily, pentru Risia, un ,,mustegr" al Marelui Vizir pen-tru Turcia, Koller, Liehmann de Palmerode pentru Austria,von Richthofen, care tralas:s, la 1847, afacerea de Barna a

1 East, o. c., p. 47.2 Argumentele d-lui East contra acestei conceptii, o. c., p. 54 si

urm., nu conving.3 Prin Elias Régnault, autorul unei lucrari despre isloria Princi-

patelor (Histoire politique et sociale des Principautés Danubiennes,Paris 1855), lucrarca lui Balcescu (Despre starea so(iald a mun-citorilor plugari In Principatele Rumdne In deosebite timpuri, inMagazin istoric pentru Dacia, MI (1846), pp. 229-46), cunoscutdsi de Karl Marx, cum a ardtat-o d. Zane (Economia de schimb inPrincipatele romane, Bucuresli 1930 .

4 Ibid., p. 80.5 Ibid., p. 78.6 Ibid., pp. 80-1.7 Ibid., p. 81 si urm.

unio-nistil,

mrea prilor libere prin nomtini 283

Moldovei cu capital prusian. pentru Prusia, i l3enzi. pen-Era Sardinia.

PAO la aparitia lor in cele dou6 Capitalc, unde erau a--teptan cu. cele mai nerdbcfAtoore sperante, trebuia ca Domniis`a OraseaseA puterea, al cArii termin septenal sosise i caAustriecii sA-si retragA mAcar cea mai mare parte din trupeia$a cum se hotArise la Paris.

Inca de la inoepulul lui Iunie, supt cuvant el pornestointr'o mud inspeetie, Sicirbei pArasise Bucure$Lii Inoatä seproduse dcmisia" Dornnului Moldovei, de mult hotArit laaceasta2, care fa primitl de Poarlit la 26 Iunie, numindu-seCaimacam vechiul adversar i candidat la Domnic ToderitABals 3. Ghica plecase Intr'o calatorie prin provincie, mergandla Targul Ocnei $i la Galati 5i fiind prinlit pretntindeni casolul Unirii4. Intors la Iasi, el aflA plocarea lui tirbei (mpginvitatia Marelui Vizir°. Inteo frumoasa proclamane, duOoe lasase puterea, Ong. la venirea Caimacamilor, Consiliului deministri, cu. experientul Stefan Catargiu In frunte, el se des--Oita de tara pe care o iubia adanc si o servise, in daunasänäthtii sale, acum plerdute, cu un devotament fArd margeni(15-23 Iulie) 6 Pleca prin Galati spre Paris, de uncle nu erasa se intoarcä niciodatA, isprävind, supt miserabil2 calornnii,prin sinuciderea din castelul de langa Melun7.

La 25 Iunie, din parte-i, tirbei anuntase din Pite$11 cA i s'amantuit o trudA de sapte ani care n'a foist decat o singurdlung crisr 9 Peste cateva zile sosia firmanul, redactat intermini onorabili pentru cel desArcinat, prin care el era invitata trece puterile lui Alexandru Ghica 3. Redactand ceia ce privia

1 Wimpffen, o. c.2 Slusanschi, o. c., pp. 108-9. Demisia 3n Maiu; ibid., p. 118 si

urm. Grenier e trimes la Constantinopol ca sä cerceleze terenul;ibid. Cf. Cretzianu, o. c., II, p. 111 i urm.: scrisoare a lui Kogill-niceanu.

3 Draghici, o. c.4 D. A. $i D. C. Sturdza, o. c., III, pp. 565, 597.6 Ibid., pp. 928-9.6 Ibid., pp. 654, 656, 672.7 Ibid., IX, p. 401.

Iorga, Viata $i Domnia lai B. $tirbei, p. 187.9 Dupa ziarele muntene, ibid., pp. 187-8. Cf. $i Wimpffen, o. c. Iii

Maiu, refus al Portii; D. A. qi D. C. Sturdza, o. c., III, p. 489.

1.

286 l'regaLirea Unirii Principatelor

ea un act de abdicarc, el pleca de acolo ca sa-si caute primuladapost, ea simplu particular, in manastirea Bistrita, refrt-etutit de dânsul 1

Prin aceasta inlaturare a oamenilor, ecruta, pentru Stirbei,de Englesi, cari-1 priviau ca legal de Austria2, cari tinuserapiept attilor greutati, Vara a se injosi pe sine si a prirnejduitara care li era incredintata, Poarta uoise s4 (Orme dreptulei suueran" de a face in ele tot ce nu-i fusese interzis ab-solut si formal prin conuen(iile care o inglobau n noua Eu-ropa, de care de fapt TUrcii se sim(iau legafi asa de pu(in.De altfel si vcchile moravuri rimasescra.: s'a pasLrat actulprin care Panalle Bals recu.noaste ea, a dat Grecului Adosides,secretar intim al lui Aall-Pasa", pentru varul sau Toderita,18.000 de galbeni, suma. care nu se va reclama de la aceastarudd, &cat dacit varul mieu va fi nurnit Domn al Ma-dovei prin grija d-lui Adosides" 3.

Oricum, eliestia rometneascei era mutald aslfel acasd. Emi-gratii nu mai aveau glas: nici cei din Paris, niei cei din Turcia,intre earl Eliad mergea in ura sa contra radicalilor asa dedeparte, Inca", in aceste momenta, lauda pe Mihai Sturdzapentru ea a avut si curajul si mijloacele sit dea in capcelor ce au iesit cu steagul din consulatul rusese(!)" 4; elhiera eu Inviersimare pentru dardmarea lui Stirbei, urit deTurci ca om al Austrieeilor 5.

Acum, printeo serie de depese din Paris, Walewski comunicalui Thouvenel la Constantinopol ea in sistemul european al laiNapoleon inirei unirea celor cloud (dri, si, foarte bine infor-mat, pana la intrebuintarea de euvinte romanesti, ca /7/0f-neni, fostul ministru la Atena, viitorul autor de publicatiiprivitoare la misiunile sale, presinta tot felul de planuri asupracompunerii DiVanurilar inenite sa-si dea parerea asupra vii-torului românese, vedem propuind un singur Domn re-

1 Wimpffen, 1. c.2 D. A. si D. C. Sturdza, III, pp. 491-2 (interpelare In Par-

lament, a lui Lord Lyndhurst).3 Ibid., II, p. 1104, no. 501.4 Eliad, o. c., p. 494.5 Ibid., p. 495 si urm, (convorbire cu Moharnmed-Chibrizll, care

tinea locul lui Aali, plecat la Paris).6 D. A. si D. C. Sturdza, o. C.j III, p. 43 6 $i urm,

sid

Uiilrca tArilor libere prin Rom Ant

presintat la Iasi printr'un Caimacam 1 Aceasta pe vremeacand o brosurd oficioasa francesa vorbia de Principale ea de,5partile aoeluiasi corp, natia romana", de o Rdumanie, cuun singur sef, de nevoia la Danilre a unui popor organisat",atacand si cenlralismul, neadmisibil fata de rnlitati, al Turci-lor i sistemul de evitare a greutatilor al lui Fuad i Inda-ratnicia Austriecilor de a mentinea ocupatia2. Dar Clarendon,menlindnd aprobarea sa principald, declara cd e totaqi legalde resisten(a tarceascd3.

Papa' la venirea comisarilor se produsese in Moldova cioc-rirea Mire spiritul austrofil al lui Bals, alat de iaudat, cutwiä cornplecia-i lipsa de valoare personala, de infaare side prestigiu, i intiv puternicul grup, care va strange maiIntreaga tara In Turul sau, al nationalilor". Caimacamul cautasa distruga tot ce facuse Ghica pentru a castiga i magulipe Franoesi, dispaithnd astfel, odata cu libertatea presei,ruitä de Domnul demisionat, planurile de navigatie pe Si-retiz, pe Prut, al mi Magnan4, dar si ruperea planului deband. acordat Germanilor anti-austrieci5. Din cealatta partese serbatorise maiorul pe care Rusii fusesera siliti

libeireze; banchetul se dada, si primul care vorbifu Hatmanul Insu.si, Boldur-Latescu; se auzi glasul luiKogalniceanu, care-si ridica paharul pentru realisarea u-nei dorinti care este astazi In inima tuturor Romanilor,gaj de glorie, de Were si dr intemeierea exislentei po-litica a Patriei, Unirea Principabelor", si celalt macre ora-tor al Moldovei, Anastasa Paniu, Indemna, ca si un VasileSturdza printeun act scris6, la cea mai stransa unire pentruatingerea aoestui soop suprem, Dimatrie Ralet, care va spri-jini si printr'un poem publitat romaneste la Britxelles 1,

1 Ibid., p. 459.2 Affaires d'Orient, Réorganisation des provinces danubiennes,

Paris 1856. In D. A. si D. C. Sturdza, o. c., III, p. 114 si urni,Citat i un articol de la 1837 In Revue des deux mondes.

3 Ibid., pp. 524-5.4 V. 0 ibid., p. 445, no. 523.6 V., ibid., pp. 528-30 i Wimpffen, o. C.

6 D. A. si D. C. Sturdza, I. c., p. 439 si urm.7 Romdnia dupd tratat. Si In D. A. i D. C. Sturdza, III, p. 273urm

sà-1

781

dl-

FitipescI,

causa

813 Pregthirea Unirii Principateioi

vorbia i cl, Glrica fiind incd in Scaun, ca ministru de Ins-tructie 1. Panu nu uitit nici pe Romanii cari lipsesc in striti-ndtate" si cari au suspinal improuna cu. noi la toate nenoro-cirile noastre, au suferit Impreund cu nol i, neobositi apostoliai binelui patriei, au pledat i a apdrat pretutindenea drop-turile Rornanici", ca apostoli ai nationalitatii noastre" 2. SiKogalniceanu se pleca, induiosat, Inaintca arnintirii lui Ni-colae 1361cescu, marele istoriz na[ional"3.

Aceasta ca prefatid a constituirii, la 6 Lurie st. n, a comi-tetului pentru unirea supt print strain, din dinastie curopeand,dar nu din tdrile uecine. El se declara pentru locotenentadomneascd a Regulamentului Organic si contra Cdimdcdmieicare se astepta. 0 comisiune compusd din C. Hurmuzachi,Kogdlnioeanu, Ralet, Rolla si N. Sutu trebuia sit se ocupede redactan3a unui rnemoriu asupra conditiilor in care aua se alege Divanele. Muntenilor li se trimqea cel d'intdiusol pentru Unificarea silintilor, In persoana liii Alecsandri.

Cei d'intaiu inscrisi sant, pc: langd oei de ma,i sus', biltranulStefan Catargiu, a qdrui va ar merita o cercetare pentrucat a fost amestecat in afacerile publice, Petru Mavrogheni,apoi, dintre Ghiculesti, mai vechi si mai noi: Leon, Constantin,Iancu si Alecu, Alecu Catargiu, Negri, Pisoschi 5i, prin seri-soare, Gheorghe Sturd.za 4. Ei erau incurajati si de ornul de maremerit pe care Imbdratul frances 11 trimesese consul la Iasi,cerceatorul antichitatilor asiri2ne Victor Plac-, care declarasede la 1noeput, Ord reserve, cd e pentru Unire5. Indatd, dintoate oolturile ii.r1i alergard adesiunite, cuprinzand 15i boietridin marile familii: Cantacuzini, Mavrocordati, Rosetesti, si in-telectuali ca Inteleptul ganditor Stefan DdScalescu din Foc-5ani, Gusti, A. Papadopol, fiu al unui ofiter grec si al uneinice a lui Scarlat-Voclä Callimachi, poetul Sion, I. V. Adrian;dr. Apostoleanu, ofiteri In functiune, ea Scheleti, Casimir,

1 Mälinescu Inchinä pentru aliati. Nu se ilia Saint-Marc GirardinQuinet.

2 D. A. si D. C. Sturdza, I. c., p. 500. Ibid. Scrisoarea catre ei alui D. BrAlianu; ibid., pp. 514-6. V. 5i paginile urmätoare. $i opoesie a lui Sion; p. 524, no. 542.

3 Ibid., P. 520 5i urm.Ibid., P. 527.

5 Ibid.. Pp. 525-6. Consulul angles represinta punctul de v.edere opus.

4

pi

Vasile Al ecsandri,dupà portretul, mai thrziu, de la Academia Românit

4 'L.

:to

°.°

°

Unirca Wilor lihere pria Romani 2 I)

Bojinctl, d-rul Fltu 1. Incercarea d; a infatisa Portii intreagamiscare ca o intriga intercsalI nu reusi2.

Dar o a doua adunare, la Mihai Canlacuzino Pascarm,nu putt.' s fie tilluth. nmnai in rnargenile singurului programcare sc impunea pentru momient 3. Ceitt ce e inkresant liitoate aces& manifesta(ii e aparifia, dacd nu a unei burghesii

afaceri, care nu se putuse forma, a unei Ouse de nzodestiintelectuali, produs al noilor qcoli ale Regulamentului Orga-nic. Ei, acesti fii de pdrin(i mai mull seiraci, de cele maimatte ori fdr,d ranguri, uor fi, supt conducerea cdtoraa oamenicu spirit puternic, fditritorii Unirii, pe generoasa fettled aMoldovei lor. Cu ei se unege j mai toatd boierim!ca din pro-uincie. Ba vedem ca se adauga, supt conclucerea invatalului%lumen DiOnisie, i cdlugdrii de IA Nearnt, cu profesorii coliilor 4. Afard de cd(iva crestini impdindnlenifi si de vechiioaspe(i ai Moldouei cari erau, oa la Focsani, Armenti 5, nu eniciun singur apel la acei strdini de cari wise a se seruireuolu(ia de la 1818.

Se Incepeau i publicatiile. In numele clerului vorbia ren-tru Unire arhimandritul Neofit ScribanG. rtispundoa, in-vocand trecutul moldovenesc, va propun3 Si 0 statute carear face din Stefan-cel-Mare insusi adversand Unirii 7-, un Ni-come Istrati.

1 Ibid.. pp. 531-2; pp. 512-3, 515 si unn.2 Ibid.. p. 511, no. 552.3 Ibid., pp. 543-4.4 Ibid., p. 550. Cf. Banescu, SI iretul Neonil, Valenii-de-Munle, 1910.Nistor, o. c., pp. 652, 741-2, 113. 531. 0 predied a arhimandritului

Melhisedec Stefdnescu, rector al seminariului de la Husi; D. A.si D. C. Sturdza, I. c., p. 623 i urm. Mitropolitul Sofronie Miclescuc al-Mat ca Inca indoielnic; ibid., pp. 555-7. El se temea sa nufie supus sefului Biscricii vecine i Intreba dacd prin(ul strainnu amenintd ortodoxia.

5 Ibid., pp. 580-2.6 LTnirea si neunirea Principatelor romdne, Iasi 1856. In D. A.

si D. C. Sturdza, o. c., I, p. 1 si urm. El arilla cii numai Romdniiuniti ar impiedeca pc Slavii din Nord de a veni cdtre cci diitSud i ca pentru Austria primejdia panslavisli Inlrece an mult pccca romAneascd.

7 Despre cvestia zilei in Moldova, Iasi 1856; reprodusa in D. A.si 1). C. Sturdza, o. c., I, p. 126 i urm. Iasul ar ajunge unApoi despre puterea legislatiud priuilegille Principatelor moldo-com(ble; in D. A. si D. C. Sturd7q, o c, TT, p 117 i urm,

IQ

Harlan.

de

si-i

pi

1i

2bo Pregatirea L niiii irincipa kidi

Inca inainte de plecarea lui Ghica se schimbark prefect.iicari nu erau sigari, i Domnul care pleca fu calduros si cura-gios serbatorit, cu ()rice risc, de pfircalabul" tie acolo, Ale-xandru, fiul lui loan Cuza si al Grecei Sultana, dintre foteleaduse de la Constantinop0 de a dotba sotic a lui MinaiSturdza 1. Steam Duni ;di lua asupra-si propaganda, si poesiaduidea oda Unit-Li a lid Alecsandri:

Hai O. dam nifilla cu manACei cu inima rorndna,Sli jucam horaPC pant:tutu! Romatliei 2.

Dar nici In west indemn, nied I.n dialogul glumet deSpreUnire, in care amesteca_ fara rost si fitrit gust figurile popu-lare ale lui Pacala 5i randalä3, nu e nimic nici din spiritulales al saloanelor care-1 admirau pe poet, nici din saltaretulhumor al poporului.

Rcsistenta grupului ntoldovenesc" era sprijinita de con-sulul austriac Goedel de Lannoy si de atitudinea Guvernuluiotoman, mai ales dupa tntoarcerea din Apu.s a lui Aall-Pasa,care aflase ca nu va fi o presiune pentru Uaire din partea

Clarendon si .mai ales din partea Austriecilor, cum ospusese deschis Francisc-Iosif, oorbind si de primejclig Uniriiplentru pcistrarea Ardealului si. a Banaturui, si cit reistentava fi chiar tolerata, cum II asigurase Gorceacov, de Rusl 5.

Un articol, e drept, desavuat die Fuad, in Journalde Constantinople, faCand din Bogdan, fiul lui Sbefan-oel-Mare un Pasa de a doua clasa, adeca beglerbeg (sic), pentruservicii aduse Suvcranului in campania contra Poloniei", de-

1 Slu$anschi, 1. c. (dupl Insemarile lui ('irenier). C. D. A. $i D.C. Sturdza, o. c., III, p. 559, no. 564.

2 V. ibid., p. 560, no. 564; p. 574.3 Ibid., pp. 574-80. Alte versuri, de Donici. un Teodor Porfi-

riu; ibid., p. 613 i urm.4 Un Iancu Negura ii rAspunde lui Istrati; ibid., pp. 634-9. Alt

rAspuns e al lui Manolachi Cantacuzino; ibid., pp. 657-60. Vehement,ea renegat", Istrati e atacat de C. Hurmuzaki; ibid., pp. 663-7.

5 Ibid., pp. 589, 604 si urm. Rusii fac sa apart In ziarul le Nordlucrarea, plint de ascunsuri i cotituri, iscalitK k. Sancjouand, LesPrincipautés roumaines devant l'Europe; reprodusa In D. A. $'1 D.C. Sturdza, o. c., p. 352 si urm.

frAtiei

lui

'I

Iii,

Unirea thrilor libere piin Itom'ani 291

clara tArile romanesti prorvincii indubitabil anexate"; recu-noseandn-se asa-zisele acte de Inehinare, ele erau presintate casimple hatihumaiumuri1. Daca e vorba de Unire, nurnai Poartaar avea dreptul de a o hotart, din suveranitatea-i deplina. Nuse poate insa un Stat intr'un Stat". A dada' se intreabq aceftiRomdrzi, de cc nu qi cele patru milionne sup use altor Pliteri?E vorba Insa oare si de desmembrarea altor Imperii? $i, InEuropa, unde s'ar opri astfel de consultatii2?

Dar, si mai departe, manifestatii personale pentru Unire auloe pe langa acelea de grup. Vedem astfel pe Constantin RosettiTetcanu, care se va rosti mai tarziu cu aceiasi critica asuprastarii de lucruri, declarand ca se uneste mtmai pentru ea,prin declaratiile ce se strangeau, pretutindeni, se véde ca numai era vorba numai de un act al boierior pe cari In mariImprejurari nationale pune eel mai mic temeiu" 3.

In sfarsit glasuri straine se adaugiau: al vechiului prielenVaillant, care-si amintia crezul4, al tanärului l3ataillard, arhi-vist-paloograf, care cunoscuse pe Baloescu si pe fruntasii emi-gratiei si care presinta o solida opera de argumentatie islu-rica5, si, adaugia si o nota th adancä simpatie si de puter-nica. incredere In poporul romanesc insusi6.

In drumul spre Bucuresti comisarul franees eeroetase caree atmosfera la Vieua, pe care o gasi hotarita la orice ca sdhnpiedece Unirea7. Inainte de aparitia lui si a tovarasilorlui, eu prilejul instalarii Caimacamului la Iasi, Austrieciicautand O. dea ceremonici un cat mai mare prestigiu mill-tar , se adaugisera la eelelalte forme ale iluminatiei siembleme unioniste, si se danta pe strada hora Unirii8.

i Ihid., pp. 566-7.2 $i... deosebirile Intre Moldoveni 0 Munteni; ibid., p. 570 si urm.3 Ibid., p. 592.4 Premier point de la question d'Orient, Les principautés de

Walachie et Moldavie devant le Congres; §i In D. A. si D. C.Sturdza, o. c., III, p. 373 O. urm.

5 V. §i Le firman turc puor la convocation des Divans Ad hocdans les Principautés du Danube, Paris 1857; in culegerea citath,p. 341 si urm.

6 Ibid., p. 618-20.7 Ibid., p. 689 si urrn. Pear lasase pe generatul Gablenz, ames

tecat si In afacerea bancii.8 Ibid., pp. 672-4.

I3regatirea Unirli 1rincipateio0

Daca alcatuirea noului Ministeriu, cu Cos lin Calargin, Scar-lat Rosetti, Teodor Bals si Alexandra C. Sturdza, arata limpedeca se va face tot oe se poate pentru a pune pledeci

Intre dinectori gasim, Mug Asachi i Negruni, pe D.Corne2 si chiar pe Alecu Russo 3, i Mitropolitul era clstigatde adversarii Unirii4. Se capatA restabilirea censurii, si Ko-gillniceanu opri deci foaia sa5.

De allfel, trimesul turc Chiamil.-bei avuse ordin sà thni-teze rostul schimbalrilor ce au a se tnfteiptui la 0 revisie pur

exclusia administratio4: Regkmentul Organic are a serevisui spre a Imbunalati administratia d'Iniluntru a tariia asigura Indemnarea i fericirea populatiilor" 6, adaugindcx.7 nici uorbei 1111 poate fi de o ac(turde autononiti: imbuna-latirile din Mantra care se vor desbate", nu sd hotgrIse vor Incuviinta si se vor pane In lucrare de Inalta Poarta" 7.Tolusi Caimacarnul Bals avu bun& simt sa nu iea prin cuvin-tele sale de raspuns nicio indatorire politica si in ofisul"sau el asigura cA se va feri de mice inovatie pripite2.Unionistii observara insa ci macar In tradueerea româneasctifirmanul primise pentru Sultan titulatura de ,..Suzeran", liii-pusit de noua Europa". La Bucuresli, discursul lurcesc fuacelasi, dar Caimacarnul Alexandri Ghica vorbi, nu de Regula-ment, ci de institutiile acestei pri, consecrate de cdtre aiscii glorio# stramo#". i nu uita sa pomeneasca simpatia ce,

1 Ibid., p. 674.2 Corespondenta lui cu N. Istrati; ibid., p. 755, no. 644.B Ibid., p. 700, no. 623.4 Ibid., pp. 745-6. Un Milo, unionist, la Constantinopol; ibid.,

pp. 788-9. KogtIniceanu dà portretele noilor ministri; Cretzianu, o.c., II, p. 123 si urm.: vcclii prieteni ai Rusilor, luptätori contraAliatidor. dusmani ai pranitor.

5 Ibid., p. 839, no. 691.6 Asa si In circulara lui Fuad care agentii otornani; ibid., pp.

729-33. Ion Ghica era pentru numirea de Turd a Domnului; ibid.,p. 736.

7 Ibid., p. 691.8 Ibid. Generalii austrieci trecurA in revistä Si trupele moldo-

venesti; ibid., no. 695. MAsuri pentru iernarea Austriecilor; ibid.,pp. 805-6.

9 Ibid., p. 699.Ibid.

'3

22

Unirea tad lor libere prin Romani 293

ca Domn, i-o angtaserg locuitorii".. El vorbia de Augugiipe cari i uitase Ba Is. In sfftrsit el Indritznia sit spuie

cg. _pulerile sale le razimit In protee4a M. S. Imperialein d ragosl ea c mccla(ani(or scii", ale cgrur drepiuri se (gimlet.

In acesle Imprejurgri intra in Bneuresti, unde eraU siGoronini2 si comisarul turc Soliman-Pasa, la 17 Julie, Tal-leyrand-Perigord, salutat supt Caimgcgmia, care s'e va dovedirapede favorabila Unirli 3, a lui Alexandru Ghica, grgbit sit de-clare ca Unirea e consacratg" de tratat, de dire ziarul oficiosfrances din Capitala munteang. La o mare distantg de oras,spune foaia, comisarul fu asteptat de sute de represintanti aicelor mai bune familii. Se Inggdui celui primit cii flori sg, pH-meascg o deputatie a numereasei adungri, chematil Inteo grit-ding, care-i arittg sentimentele de recunostinta pentru ImparatulFrancesilor, In numele, nu al locuitorilor acestei tgri singure,ci al patru. milioane de Romani. $i trimesul, ciilcand InvoialainternalionAlg, se argta foarte bucuros cit e chemat sa ajutela Iniplinirea niarelui act cara trebuie sg fixeze viitorul Prin-cipatelor i sg ii as,igure fericinea", nu Ming a sublinia citTurcia trebuie sa rgmaie suzerana i sg recom'ande cea maidesavarsitg. liniste4 Plecand la Constantinopol dupg aceastil

1 Ibid., pp. 720-1. Nemultilmirea lui Chiamil; p. 756.2 Plecarea lui; ibid., p. 737, no. 635. Marziani lull comanda generala.3 Dar ca ministri batranul Constantin Cantacuzino si beizadeana

Costachi Ghica, apoi Costachi Baldceanu lângll ultimul Fanariot. Su-tachi, Cretulescu (v. si memoriul pentru unirea netedti deplina,lasat la Constantinopol d6 un Cretuleseu, care se pave a fi acesta;ibid.. p. 725 si nrm. , CU un necunoscut Meer Dumilrescu ca Secretarde Slal. Dimitvie Ghica era Agg. Gheorghe Hagi-Tudorachi c Mire-buintat in calitate de controlor, i oameni noi, din birocratie, figu-reaza. ca directori; ibid., p. 701. Caracterisarea lui Alexandru Ghica, dcAl. Palcologu; Cretzianu, o. c., II, pp. 179-80. Plaginb i Gh.Stirbei trebuirii sll piece; ibid., pp. 713-4. Se scoas-ra din armatatoti membrii familiei Bibescu si prietenii ci; ibid., pp. 818 9. Fatilde trimesul frances, Ghica se declara impartial; ibid., p. 713.

4 Mai PC urrnll va declara visitalm ca nu poale promilenici el. nici chiar Impgratul, Unirea; ibid., p. 714. Musa si unbanchet si o pelitie; ibid., p. 715. Dar primi de la neguslariadresii cu 200 de iscalituri; ibid., pp. 715-6. Goa 4 Mitrdin Buzzw; ibid pp. 710 7.

44"ii

)polilulaj,

p

6

o

294 PregAtirea Unirii Principatelor

prima visita, el trebuia .sa revie cu ceilalti nalenibri ai co-misiunii 1.

Pana atunci se discuLau In. tara, mai ales In Moldova, con-ditiile In care erau sa se Mel alegerile pentru Divanuri2,pe dud JE). Bratianu, la Paris, se va ocupa, Inteo pubaicatieanume 5, de circulara de la 31 Iulie a Portii. Sosit la Cons-tantinopol, Richthofen, care va juca un rol important in po-litica germana, stia ca regele Prusiei e pe.ntru Unirea suptun print strain, dar el credea ca pentru moment lupta tre-buie data numai pentru principiul Unirii4. Grecul care re-presinta Rusia se arata nesigur si Guvernul. lui InsusiIntelegea decat sa se foloseasca. de Imprejurarile care se In-curcau tot mai mult, pentru. a reveni pe dat se poate la o maibuna situatie internationala. Se tinea fireste la scoaterea catmai iute a intrusilor austrieci 5. i Franta fnsd§i cent aceasta 6.

Pentru a se ajunge la venirea formalia a comisarilor, carieran. acum cu totii la Constantinopol, Poarta crezu cA trebuiesa, afirme din nou drepturile Sullanului prin redactarea fir-tnamilui pentru alegeri 7.

In prima redactie, acest act fixa cA exista numai privilegiispeciale acordate oh antiquo de Poarta Otomana fiecdreia

1 Ibid., pp. 678-9. Raportul lui Insusi; ibid., p. 682 si urrn. Fuseseasezat In casa Ghiculestilor, Dimitrie i Scarlat. dusmanii oamenilorde la 1848.

2 Proiecte; ibid., p. 738 si urm.3 Lettre sur la circulaire de la Porte du 31 juillet 1816, relative

a la reorganisation des Principautés; ibid., p. 758 si urm.4 Ibid., pp. 773-4. V., pentru hotarirea Turcilor mai ales contra

prinfului strain, ibid., p. 775 si urm. Ei ar fi vrut, In casul cel mairAu, un Domn numit de dansii; ibid., p. 783. Campania din Journalde Constantinople o purta Ahmed-Vefic, fostul comisar in Principate,trecut apoi In Persia si care era socotit ca un viitor ministru deExterne; ibid., p. 784. Aall se apArA cA ar fi Indemnat de Austrieci,cari prin opositia lor servesc de fapt Unirea; ibid., p. 785 si urm.Se s'lla cd Anglia se clatind; ibid., pp. 790-1. La nota turceascA serAspundea de Cavour cA IntAin trebuie sA se cunoascA dorintile po-pulatiei; ibid.,loase pot iesi

5 Ibid.. pp.6 Ibid., pp..7 Ibid., pp.

pp. 794 5. In acelasi timp sa se arAte Por[ii ce fo-din crearea Statului Iii .,via(a realitatii romane".829-30. Dar v. ibid., P. 831.

832-3, 810-1.855-6 si urm.

nu

Unirea tarilor libere prin Români 295

din proviinciile Valahia si Moldova, care fac parte integranladin Imperiul nostru". Se repeta cä e vorba doar de a serevisui acele regolamente organice interioare ale fieclireiadintre zisele prouincii", fail a se indica prin nimic parti-ciparea Rusiei la acordarea i alcatuirea kr.

Reformele sant acelea de care fiecare provincie are ne-voie separat", deed se inlaturI i unitatea de legislatie aRegulamentului din 1834.

Tratatul din Paris era presintat, apoi, ca Incheiat Intre Gu-vernul mieu si lnaltele Puteri europene" si se apasa ca el aconfirmat si consolidat" drepturile sacre si surerane (sau su-verane) ale Portii". Se va aduna deci un Divan special" In fie-care din cele dona provincii", In car. till exista dealt clase depopulatie". 0 colnisiune va fi compusa dintr'un delegat numitde noi si din delegati trimesi de Inaltele Puteri contractanle".Apoi va fi discutia lntre Poarta aceste Puteri. In fine noulregulament organic" va fi dat fiecareia din cele doua pro-vincii printeun hati-humaium".

Pentru a se avea o adunare nesupusa igpitelor se prevede cäaceastä represintare pe cIasa s vi. alcalui din alesi ai aceloracari au panuint (500 de Mei In district sau proprietate Inorase, ori platesc patenta de prima clasa, adauglind.u-se maitarziu numai, supt anume presiuni, un numar de membriai Invatamiintului si de birocrati. In ce priveste pe alesi, laboierii mari eligibili nu vor putea fi decal aoeia al caror buniccel putin a lost tot boier. La alesii Omni se prevede con-ditia de a fi mosneni i, daca se poate, de a avea o pro-prietate cu venit de 350 de lei. Se cere de la toti membriivrasta de treizeci die ani. Se va discula Intaiu pe claseapoi se va comunilca regultatul Adunarii generale, al cariipresident, si chiar secretarii ei, va fi numil ae Cal-macam. Se va lucra supt controlul comisarului turc, care saavea dreptul de a lua masuri daca se depaseste competentaAdunarilor (1-10 Seplernbr3)1.

1 Ibid., pp. 862-71; forma presintall comisarilor; ibid., pp. 887-8.Observatii lui Thouvenel; ibid., p. 912 si arm. V. si ibid., n-le urma-toare. Indata Walewski presintA observatii Cu privire la aceast6limitare de compelentä; ibid., pp. 874-5. Thouvenel despre firman;ibid., p. 876 i arm. Audienta lui la Sultan, care Lionise a-1 vedea;ibid., pp. 889-90.

si

si

2(.6 PregAtirea Unirii Principat2lor

Aceasta forma fu supusä amb.sadorilor1, si al Rusiei oh-serva a nu se spune nimie de acea garantie a Putieirilor,pentru care, spnnea el, 'rand lsi retraseNe asa-zisul" protec-torat. De allfel nu sr. facura decat schimbiri de stil. Dar InNovembre Throwenel se pa Lobunou Ca si intrebeformal Poarta daca au on flu voi 3 Divanarile sa trateze desprerunirea teriloriala si administrativa a calor douri Principate,daca aceastä unire e In dorintile kcuitorilor" i daa, avanda se propune Congresului, ea s'ar Impotrivi 2.

Austriecii nu plecasea Ina,. 0 Bulwer era de parere cäs'ar plaea merge i asa pcintrlu a face cercetarea i, dupädiscutarea de Puteri, a resultatului, sa se dea de cornisariun program precis Divanunilor3.

Rana atunci Bals subscria oficial la statuia lui Stefan-eel-Mare, Inceptind prin a swim., In ofisul" säu, ca e Indemnatde gLindul pdstriirii Statulai Moldavpi, cu religia parintilornostri, cu ale ei drepturi natimale si autonome 4"

Noul Mare Vizir Resid era, acum, peste opinia, asade favorabila, din 1854, de aceiasi parere In chestia Prin-cipatelor ca si ireductibilul Aall. In zadar i se denuntade un numar de boieri activitatel anti-unionista a lui Bals,de si se credea ca noul regim ar ii dispus sa-1 Inlature 5. Sevorbia totusi de posibilitatea ca locul dc Caimacam moldo-vean sa. fie dat tanandui Vogoridi, sustbiut de tata vicumnat, Mihai Sturdza, care ar fi urmdrit situa(ia, la carefusese invitat candua, de Domn al Prilor unite 6. Ceia ce nuImpiedeca pc Ba4 de a jigni Divanul sau, presidat de Vasilc

1 Ibid., p. 916 si urm.2 Ibid., p. 924. V. §i ibid , n-I urmAtor, §i pp. 944-5. Ohservatiile

lui Talleyrand; ibid., p. 928.3 Ibid., p. 877. In0iintarea turceasa adi'csat lui Ghica pentru

numirea comisarului turc; ibid., p. 916, no. 729.4 Ibid., pp. 891-2. Cf. Thouvenel, o. c., p. 58 §i urm.5 V., pentru schimbare, Riker, o. c., pp. 77-8. Cf., pentru actiunea

Caimacamilor, Thouvencl, o. c, p. 71 0 urm.6 D. A. §i D. C. Sturdza, /. c., pp. 947-8, 969 0 urm. Thouvenel

ar fi fost pentru Stefan Catargiu; ibid., p. 971. Pe hasa prevederiiRegulamentului, el propunea un al treilea Caimacam pe lângä VasileSturdza, president al Divanului domnesc, unionist, pe Milo, oriLatescu §i Negri (ce dernier u'est pas fort, mais il est honnête").Asupra venirii unui cillittor" engles la Bucure0i 0 la Constantinopol,condus de I. Filipescu, ibid., pp. 972-3.

uni ea

de

Unirca lor liberc prh Romani. 297

Sturdza si de a-i provoca Mustrat de Place, elajunse a primi observatii serioase de la Poarta 2, dar aceastanu-1 Impiedeei de a face din Nicolae Istrati, cel mai in yoga

carnpionii, spPijinili de Austria, raulra tni ru, utinb4-Una Lucr:irilor Publiee

Tinerctul moldovean era intreg pentru. Unire, si din el serecrutau cei mai harnici propagandisti. El trebuia lovit. SesuprimarA clasele universitare", de Mosaic si de drept, apoi,la cea d'intaiu neinsemnala tulburare de ordine, profesoriitrebuir .a. sa piece si Academia fa Inchisa4. Aoeiasi soartao avu i scoala de preoli de la mthastirea Neamtului. Seadause Inchiderca, prin tinuturi, a dowazeci si dout de scolielementare5. Asachi publica Istoria Moldjuei, in care e cri-ticath administratia lui Grigare Ghica, porneuindu-se si AdeleOficiale, tiparite de N. Istrati , a Postelnicului ManolachiDraghici, care, ca si traducalorul, din alta. familic, Vasile Drä-ghici, fusese trimes pentru. actiunea anti-unionista prin tard 6.

Anul 1856 se isprävia in aceste Imprejurari. Discutiile laConstantinopol mire ambasadori, Indath dominate de inteli-gentul i activul Thouvenel, ajunsesera in sfitrsit la slabilireaformei definitive a firm(anului pentru Divanurile ad hoc. SeIn1titurase din preambul presintarea masurilor de luat ca ve-nind de la singura vorinta a Portii, puindu-se, din potrivA, eafactor decisiv Puterile, cu car Turcia se Invoia numai, adrm-gind comisarul ei la cei numih dc dansele. Nu mai eravorba de o discutie Intre Poarti. i Inaltele Puteri", nici dehatihumaiumul" care singur putea sa deie statulul unor pro-vince, termin aliituri de care se puma acela dc Princi-pate", dc si fara alLä designatie. Se tale si subliniarea care

1 Ibid., pp. 975-6.2 Ibid., pp. 977-8. E inlocuit prin omul de rea faimä N. Cantacuzino;

ibid., p. 983, no. 76; p. 1098 si urm.3 Ibid., p. 984, no. 771. Comitetul, presidat de Asachi, pentru

statuia lui Stefan-eel-Mare; ibid., p. 935 si urm.4 ibid., p. 1009.5 IbW., p. 1010.6 V. Driighici, 0. C., II, pp. 318-9. U. A. si D. C. Sturdza,

o. c., iii, p. 1025. Cu ei 4 un Mihai Gherglwl, tin Mihai Strajescu.

demisia 1

dintre

i

298 Preg5tirea Unirli Principatelor

osebia noile regulamente dupä fiecare din ziseleSe preMceau mult i conditiile corpului adkigindu-seamAnuntite precisiuni In spirit frances. Sedenii hi genere voralegoe prin comunele rurale, compuse din (drani cldcasi, ()H-oare ar fi clasa cdreia-i aparfin propetetarii peandatului, iiei vor trimete doi delegati, in formele ca pentru Sfaturile lorcomunale, 5i dintre ei se var osebi delegatii la Divan. La re-presintanfii oraselor se alipesc profesorii de Slat, menibriiAcaderniilor sau societdilor literare stiintifice organisate,ca rnedicii fi oamenii de lege,audnd diplorne regulate, ingi-nerii chilli i mdsurdlorii", cu conditie s. aib.1 In rostut tor ovechirne de trei ani. Se opreste orice amestec al Administra-tiei, afarä de paza bunei râriduieli, si se aratä cldirectarii de departarnente Si ispravnicii" nu pot candida. Pre-sidarea va fi a MiCropolitului, vice-presedinlli si secretariiavând a fi alesi, si principiul de alegere e introdus 5i Insinul comisillor (1 anuar 1857)1.

Dar, In asteptarea comisarilor, cani, chemati de Reid-Paaasculte un act 11 care ar fi darit, mai ales Bulwer, sa fi

colaborat 2, puteau acurna sa-si indeplineascg misiunea, de 5ioei mai multi credeau cd, din causa termin. al our;patiei austriece 3, 30 Mart, pot face Inca un drum la Viena, pre-senta lor la noi fEnd ceruta doar In April 1, prigoana contraunionistilor continua, pdtimasii. Se opria orice manifestatie,OnIt si a portului romeinesc, se InlAturau din armata ofiteriibänuiti, un colonel Frun4 un major Diamandescu, se arastautrimesii comitetului de Unire, agentii puterii In uniforma rner-geau sil sloara iscalituri p3 actPle contra dorinUi nationale 5.

Dar tab5ra uuionista se forma ca mi comilet electoral alcuprinzand i pe lAtranul Gheorghe Sturdza, pe Stefan

1 Ibid., p. 1023 5i urm.2 Ibid.. pp. 1057 5i urm., 1060 5i urni. Bulwer avu o cearai cu

irascibilul Stratford Redcliffe. Farina In care e expediat firmanul;ibid., p. 1049 5i urm. Apreciarea acestei lucrAri de Talleyrand;ibid., p. 1039, no. 1013.

3 In care servia acum Brancoveanu Bibescu; ibid., p. 1097. 0scrisoare a lui, In Nistor, o. c., pp. 323-6, no. 254.

4 Ibid., p. 1089 si urrn.5 Fapiele scint semnalate In editia francesil, de In Bruxelles, scoa3ii

de N. Ionescu, a Stelei DunArii"; ibid., p. 1034 si urrn.

electoral,

fi

ultimtului

Unirii,

provinciP.

rninistrii,

sd

Unirea prilor libere prin Români 299

Catargiu si, Inco lo, numai reformisti tineri: Petru Mavrogheni,Dimitrie Ralet, Dimitrie Cozadini, Constantin Hurmuzachi, Va-sile MAlinescu, Rolla, Anastase Pain si Kogglniceanul. Re-latii se si legaserA cu Muntenii, de la cari venise i un de-legat, de si erau deosebiri esentialc Intre ei si Moldovenipe multe chestiuni si, apoi, A. Gh. Golescu nu vedea bucurospe tArani In Divan, ca unii cari n'ar fi In stare sA latelealsrprostul Unirii 2; se credea cg fratii de peste Milcov, lucratide Austrieci, earl, In Moldova, voiau sA Intrebuinteze i peInvgigtori3, ar avea rele sentimente fata de boieri4. La Bu-curesti influenta lui Stirbei era Meit paternicg, si chiar alui Bibescu, care, declarAndu-se si el, ca si fratele On, pen-tru Unire, ar fi voit sit instaleze dinastid familici sale, seotândInainte pe tâniirul Briincoveanu, care, °filer In. armata Im-pgrateascg, ar fi sprijinit i d3 Austrieci5. Tinerii munteni,ca si atfitia altii din primele riinduri ale aristocratiei mol-dovenesti, cereau indatg, ca o garantie cg alegerile vor filibere, Iniaturarea Caimacamlului pgrtenitor 6

Dar Bals se IrnbolnAvi greu Inainte de sffirsitul lunii Fe-bruar si el trecea puterile sal; Sfatului Administrativ Extra-ordinar, In care la Culte era Panaite Bals, iar cond.uoereaarmatei fusese incredintata colonelnlui P. Scheletti 7. Pesteateva zile el se stiingea8. Disparea astlel cea mai supus6unealtg. a Austriel, da la care astepta tronul celei umilevasalitAti 9. Cel care-1 Inlocui, In ciuda petitiilor unioniste dea se reveni la CaimActimia In trci, dupl Regulament 14, fu,

Ibid., pp. 1107-8.2 Cretzianu,8 Riker, o.

Cretzianu,

o.c.,o.

c.,p.c.,

II, p.72.II, p.

142.

113.5 Ibid.6 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, ,n. 1139-42. V. §i n-1 armillor;

p. 1145 (sprijinirea cererii de ciltre Place .7 Ibid., p. 1161, no. 850. Dernisia ltd Istrati; ibid., pp. 1132-3.8 Ibid., p. 1161 si urtn. Cumnatul vaduvei era Alexandru Moruzi;

ibid., p. 1175. In comisia funerartitor, si C. Negruzzi; ibid., p. 1176,no. 861.

9 V. portrelul lui de liog5Iniceanu; Cretzianu, o. c., II, pp. 111-5.I' Stefan Catargiu era cat pe-aici sA fie numit; D.A. si D. C. Sturdza,

o. c., IV, p. 32.

iu.ii

1

300 Preghtirea Untrit Principatelor

cu toatit nulitatea sa Vogoridi, un dugnan cilpit-tAnos $1 cinic, ciu toate asiguritrile false date In scris 1WPlace a e pentru Unire cu prudenri", dae:i are san.seCougres 2. Turcii. 0,6 aeesla era al lor, nu al Austriecilor,credeau poat zdrobi prin brutalitatea acestui otti de pu-VIZ inteligehta. $1 cu totul strilin de tura, de i bUscut laIai $i botezat la Sf. Sava3, partidul

Intreaga chestiune a viitorului RomtInilor, stransit in jarulacestui singur punct, era si se decidefi fn Moklova anului 1857.

De .$1. Clarendon se plângea ca se hulbura Europa din.causa unei mici provincii barbare in caAtul ei"5, opiniapubliod europeand nu mai trebuia solicitatd decat dupd cese vor cunoaqle dorin(ile Moldo-Valahilar" i ua trebui decica Puterile ocrotitoare scI iea o hoteirtre cu privire la ele.

Astfel in activitatea pribegilor,cu babe memoriile care tre-ceau supt iseg.litura lui Magheru, fu, cava timp, o oprire.Aceasta, de $i Dimitrie Brillianu continua A. fie primit amabilde aeelasi Clarendon, care radea cn dânsul de planul amba-sadorului oternan la Londra, Musuras-Paw, care vrea sepa-rarea Românilor i pe Mihai Sturdza Domn In Moldova 6,el legase relatii i cii Bulwer7, ea Crowe8, cu Gladstone chiar,care se seusa di nu e deplin informal 9, an mare meeting

1 Portret de Crenier, In VI. I. Ghica, Snicuiri istorice, I, 1936,pp. 103-4.

2 Riker, o. c., p. 90; Thouvenel, o. c., p. 84 $1 urni.; D. A. §iD. C. Sturdza, o. c, IV, p. 8, no. 371; pp. 36-7, 48, no. 497.

3 Ibid., pp. 55-6.4 Ibid., p. 18 §i urtn. Canuchehaiaua tàrii, Fotiadi, li era cumnat.

p. 24. Place propusese pe Stefln Catargiu, Mavrogheni Vogoridi;ibid. Unit Turci vorbiserä §i de Costin Calargiu si de Cuza, ibid.Candidali fuseserä Vasile Ghica, Al. Moruzi §i chiar N. Istrati; ibid.,p. 6 si urm.

5 Riker, o. c., p. 118. C. ibid., p. 128.6 Cretzianu, o. c., II, p. 87. Corespondenta la Morning Post; ibid.

pp. 92, 187, nota 1. Incerari la Examiner, 'la Star; ibid , pp. 116-8;pentru The Post, p. 137, no. crAcoctx. Matti cu Olway; ibid., pp.117-8. Cf. $1 memorial; ibid., p. 120 $i urm. Pentru Daily News,ibid., p. 167.

7 Ibid., P. 102, no.8 Ibid., pp 116-7.9 Ibid., p 12,8. V. $i n-le urnirttoare i p. 131 §i

ridiculA1,

ht.

Unirii 4.

CLXXIII.

tirm.

si

Divanul ad-hoc muntean.

cur-1

I tP1

tf4 itit 2 R "ti,41

;. . IF 1.4 icA*4,3,211! giNg N,

. V'hA

r

I N P'

_frFa

70-3

Unirea tarilor libere prm Aoingni

(inu in Oclombre la Brighton'', fiind in.vitat i GrigoreGhica2 iar Al. Golescu Negru vazuse la Turin pc Ca-your 3. Boerescu-si tiparise, cu o preratä a doctrinarului Ro-yer-Collard, foarte favorabilg. Românilor, studiul de o largginformatie si de o strlinsa argurnentare cu privire lii suvcrani-tatea, continun pgstrata, a Romanilor, dar Intr'o scrisoarecare Eliad, caruia-i trimetea lucrarca, ci Isi arata parereaca nu trebuic a se mai vorbi, ca odinioarg, si de Ba,sarabiasi Bucovina 4.

Actiunea In Paris, odalii cc Napoleon mentinea, mortis, punc-tul.sau de veclere: neaparata Unir ea Principalelor 3, nu mai era,de altfel, necesark publicatiile care vor aparea la 1857 fiindmai mult In legriturd cu. node irnprejurari cc se vor creain acest an, care pgrea hotaritor. La Londra Insa se pronuntatot mai mult, alaturi cii grija, esentialk de a nu se slabiTurcia, In sfarsit pusa pe ricioare i introdusii in Europa-ca membru egal, gelosia fati de Franfa napoleonkznd. Untildin corespondentii lui Dirnitrie Bratianu, Crowe, o spunclimpede, Inteo scrisoare din Constantinopol, Inca de la 8

Septembre: .Lord de Redcliffe se tune de un Principal fran-ces pe Dunetre ca Egiplul supt Ibrahim sau Said" 6, accl Egiptpentru care, cu. vre-o dou.azeci do ani In urmg, antagonismulIntre Franta protectoare si Anglia dusmand era O. aducgrazboiul european. Ace lasi observa cii visita lui Talleyrandsingur 7 la Bucuresti si triumfala lui prirnire fusese unq din

1 Ibid., pp. 170 i urm., 201-2. Mispunzind unei interpclari a luiOtway, Pahnerslon mentiona cu laude pc D. Briitianu; ibid., pp.205-6.

2 Ibid., p. 174, no. cm. Pentru succes, ibid., pp. 175-6, §i East, a. C.3 Ibid., p. 119.4 Cii ar fi renuntat la aulonomie" nu e de crezut; Eliad, o. c.,

pp. 548-9. Cf. ibid., pp. 553-4.5 V. Thouvenel, o. c., p. 63.6 Crclzianu, o. c., II, p. 144. El lucerca sii .convhvgg pc

Stratford c6 emigratii nu sant niste li,zeri, ci oameni mai maturidecal represintantii din Iasi si Bucuresti ai aceleiasi cause; ibid.. p145. El observa a la Constantinopol se lucra contra Unirii si decorespondentul ziarului Times, un Maghiar; ibid., p. 117. Cf. Insgibid., p. 167.

7 0 scrisoare pentru Unirc a lui, dare D. 13ratianu; ibid., pp.188-9

oi

so

. .Ilredltarda untrn

causele acestei stari de spirit'. Sprijinul dat de Francesi RusieiIn chestia hotarului basarabean, Incurcat prin existenta unuidublu termin geografic (Bolg:ad) sit a Insulei Serpilor adangila temerile de viitor 2. Inca In Septembre Colquhoun, Nachiuadversar al Unirii, fu.sese instiintat aceasta c politica oficialaenglesa3. Cand Napoleon facu sa se dea prin Moniielr asign-rarea ea se va face totu.si Unirea, la Londra, neconSultata, fuun strigat de indignare contra trufiei fostului alial4. i A.

Gh. Golescu, recomandand nn apel la opinia publica, avea ungest de indignare fatà de guvernpl unei taxi asa de puternicecare nu stl la ganduri s Intindä o cursä unui bict popormic ca al nostru numai dintr'o miscare de ciuda, poate, con,-tra guvernului trances" 5. Un alt Engles, Hartman, care, dinConstantinopol, venise la Bucuresta, scrie lui Dimitrie Bra-lianu cä Guvernul engles tr:buie adus printeo actiune asupraopiniei publice, sa-si modifice punctul de vedere6. Iar unN. Browne, care nu credea In posibilitatea mome.ntana. aUnirii, recomanda sa se preOteasca, prin mai bune institutii,o stare a sulletelor care, In cativa ani, s. poatit wince siunirea cu conationalii din Austria 7.

La acest fatal antagonism, care va face sa se verse ata,ta cer-neala diplomatica si va clinti apoi pe Napoleon din prima luipositie, care i se pramea cä nu mai peate fi sustinuta, contri-buia esential continua rivalitate, la Constantinopol, Intre am-bitiosul Thouvenel, care izbutia O. se impuie In primul. loc,si Intre vesnic Iracritul Stratford8.

Zabava, Incurajaloa.re pcntrn dusmanii schimbarii cousti-tutionale, durase asa de mult, InCat in tart se crease o starede spirit deosebit die nervioasa. Fat't de sovairile care se cons-

r Ibid., p. 189. Cf. §i ibid., pp. 162, 166-7, 172-3.2 Ibid., pp. 162-3.8 Riker, o. c P. 73.4 Cretzianu, o. c., II, pp. 189-90; Riker, o. c., p. 85.6 Cretzianu, o. c., p. 164. Rosetti contra ki; ibid., p. 170, no. clu,nc.6 Ibid., pp. 183-4.7 Ibid., p. 186.8 Ibid., p. 151. V. qi observatiile d-lui Riker, o. c., pp. 54-5, 60

§i urm. Din aceastA causl A. Gh. Golescu, care se afla la Constanti-nopol, considera, In aceastA lunA Septembre, situatia ca pierduttt:Cretzianu, o. c., p. 157.

id2

el

linirea tarildr libere itoinani Jo3

tatau din toate pArtile, trebuia sa. se ajungli. la convingerea,care s'a dovedit mantuitoare, cä solu(ia cli eslici romanesti eraIn mdnile poporului romdnesc el tnsufi, Impolriva vechii sinenorocitei traditii die a se astepte ceva de la hunavointile,prieteniile si interesele altora1. Dimitrie Brätianu, al caruiavant dupd atatea sfort,dri i desilusii nu sldhise, scria luiKogdiniceanu: Geia ce ni lipseste mai cu saind este toc-mai ce ni se core mlai malt astdzi: piept. S. firn dar maitantosi, mai cu piept": la visita 1-11 Crowe in Iasi nu s'a ridicatrndcar un Ohm- pentru Unire 2. Si el stdruia, nu Mrit suc-ces, pentru. cdpdtarea dreptului de Intoarcere al emigratilor,care ar fi permis concentrarea la fata loculid a fortelor na-tionale 3. Dar, cand, In primavard, Dirnitrie Brätianu, Nicolaesi Stefan Golescu, Rosetli aparurI pe Dundre, ei furd opritila Rusciuc multe sdiptdmetni, viin.d In &tar si la Galati 4.

Deci find d1nii, numai de cei din (and era sd se poartegreaua luptd.

Prirnit rdu de la Inceput5, Vogoridi, sfltuit de rudele sale,un frate era secretar al ambasadei otornane la Londra , sedesvalui Indatd, fIr d. acele metode de dibAcie care-i intreceauinteligenta. El 'Astra Minisleriul lui GOdel", consulul austriac,cu nescrupulosul Gostin Catargiu In frante, care declara ciisit i se radd mustata" dact iese vre-un singur unionist.Istrati-i fu sfetnic de la inceput 6, I se ordonase de la Poortasa se tie strict de prescriptiile, une ori calcate de predece-sorul sau, ale Regulamentului7 si de litera firmanului, iar,In secret, sa nu se desparta de acesti oameni 8.

De si la Bueuresti Se dIduse Incit de la 10 Mart st. li. oft-Sul" pentru chemarea Divanului9, alegerile erau jsit fie Inca

1 Dar D. Bratianu, seriind lui Kogalniceanu, era Ingrijorat§efii miscarii moldovenesti merg la mosie sau la bai; ibid., p. 181,no. ccv.

2 Ibid., p. 193. El cerea la Bucuresti o cancelarie moldoveneasca"si la Iasi una munteana; ibid., p. 194. Cf. ibid., pp. 203, 559.

3 Ibid., p. 196 i urm. Cf. si ibid., pp. 177-81.4 Ibid., p. 206 si urm.5 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., IV, p. 18, no. 878.6 Ibid., p. 27, no. 884. Instructii; ibid., p. 76 si urm.7 Ibid., p. 19.

Ibid., p. 131 si urm. Demisionase numai Alecu Sturdza,Ibid., pp. 28-9, 34-5. Instructii; ibid., p, 76 si urm,

ca

9

prin

go4 Pregatirea thiirii PrincipaLetoe

multa vreme zabovite, pernatfind unci diplornatii la care preaadese ori ignoranta se unia cu spiritul de intriga, bialaEuropP a lui Napoleon!, sä sc Incuroe si mai mult infirele pe care le tesea neobosita. Anume nelamuriri in ins-tructiile de la Constantinopol si patina intelegere in a le in-terpreta aduse aceastä intrtrziere, care ingächti c'31or dotal par-tide sa se gäteasca de lupta.

Inca de and era la Iasi Cabull-Etendi, aducatorul nouluifirman, i se presintase un memoriu pentru Unire, aratand-oca prielnica si intereselor turcesti 1 Si, de la Bucuresti,dupa o Adunare Ingaduita de Ghica, prin Corniletele unite"se raspundea cu proclamarea (27 Mart) cclor patru puncte:drepturile din capitulatii, Unirea deplina, print strain ere-ditar, din dinastie europeand, farI restrictii, mostenitorii aviinda II ereseuti In tara2.

Comisarii sosisera Insa, In timp ce plecau ultimii Aus-trieci. Pe tot parcursul, si, mai tarziu, pana la Iasi, vi-sitat Intaia cora, Talleyrand fu prima in aclarnatii pentruFranta si Napoleon3. Primirea oficiala fu ca a unui Suveran4.Raspunzilnd adresei care i se Infatisa, comisarsul frances de-clara ca tine usa deschisa pentrrt oricine; el se feri sa vor-beasca de chestia In Might°, Accasta pentru forma numai,eaci, la 2 April, Napoleon scria pe margenea unui raportal lui Thouvenel: A apasa puternic pentru a obtinca con-cursul lui Resid-Pasa pentru unire. A nit menaja nimic pen-tru a capata aoest resultat" 6.

Cuvinte calde f!ura adresate Benzi, represin-taut al unui guvern care ne-a invatat cum o n.atie die cinci

1 Ibid., p. 37 gi urm. V. si apelul care tart din n-le urnittoare.2 Ibid., p. 50 §i urm.8 V. §i Riker, o. c. Cf. Thouvenel, o. c., p. 92 si urin.4 D. A. i D. C. Sturdza o. c., IV, p. 64 si urm.5 Ibid., pp. 73-4. Cf. §i ibid., p. 123 (descrierea de dansul a et-

lAtoriei). Alexandru Ghica mersese sa visiteze el eel d'intgiu peoaspete; ibid., p. 127.

6 Appuyer fortement pour obtenir le concours do Reschid-Ncluil'union. Ne rien menager pour obtenir ce résultat; ibid., p. 211,

no. 977. Dar In scrisoarea lui Walewski care Talleyrand (18 April):Nous ne voulons d'une opinion factice, pas plus en faveur piecentre l'union"; ibid., p. 360.

a

hula I. - N57.

11 Yet P.

A? 2. Lunt AugnstA.

, Vs sti Lonis Clara

WARIt POLHILL El IIT FRU' , dAlt ot test. d dttptul

1.staniitn. I. A Ketrul. alpotrals Om (AMC.... 1111111,1 Ol SI' t. Iti!.

1314.C1211111 12 2,1916e1, limy. sille ne sal 41,41.al one,. 111 An- .51111.1. Lori .11 I. errs tnotIltorp...un. I I114.l4. 11.1spnoule w fain. din Isnr so ;sap ..n.Atali1spiln date is Asap, Annsnelnp de LoptIsll., . 1, oproka"... I *Yam'. Wm.,. hoc dd. nul no *nig, Only

LULAtIL"1.4.71'n.arin'ttdps7..e.s7st " sii. IIla dope... Ii 111a-LITpebein 1, lama ..oes kanosmIn nstlettl -Entlitops stst awn tratn in leis Is fin 11bnp i. 114.111. Ned odst Ia ass. as- imon, wao. 1, a, so.

tinPs de imolAn .k. es. sot,, oetemuln apin lope ecIen-!stdr, IpensIr 1. I04 CI Psmusiel it III.; asint/2.n. dero mikpi paap! n'a no.nit din 4tit seisHil Int c.1 me, .1 Ilmil e Ins Wm, toonl".........s! Coin. now. .n u., nr

.6....letT1, ne'nInIntl°1, d'a M14.' anis, oral ant S. oede einelt. kaielsmen les no, pnposod, maPnIndantit 441. d."Ife .12.,102 dm 1011 j, PIalulil, toops safer role lop ta-11. 0, In le,. mopylo Dear.,Ifeldssis LIpdt1 11.Irseostot Mk, lontsmIal... . InIap de epistles, la noir Solt Indcl Ascii hen In yule Aesielmopli

Ia ael napsdinleCstik, ko nen saris ..mstnstpi A

satIA.O.,.. ns fi co.Lit relay 64 014.11 aaa nnosDisol nil, poll, ..1.1 do Asod ilPp,I. atIe poolUnapt!. lop, mi rIvavokt-nd O. Is, nt.'s 1, auspon At dokitold usu.. ho npetttl onarIsi lop. Mope' nits EV0111.1 tpahloltl de In lisp.,AA slat nermolstd In sloospile Main in I'mno. so I $ins etre. In lot. toot este: sawn loo ple0,ttleil Lsm n1.1 as flAept stoop. sol.t.

d 4,44. MU.* 4111101, 1.mM' mope srlIcp wsnte tolept ddpingeIt odustpe. Ass, ,11sp se all esle 1111 P Indy+ men MAIOIntsp.1 IMloi..0.410nn 114. desran.r. 61. 'no se .1..141" nII-I atm sera. soh.% o Ilia,. In si 'not Soo., 11.1 bine nr its

ku.12221 Londe,. 11.1.nrotos.I 410 II 1,6 h0111 Infrha Ito MA; 41411, flA1-a01

r MI< soin. I.Septslen" mi nom non-c....thond I. se atm, odes Iota.* toreptlop Est.-ptis ap, Dept An Olt 4. amount. ne cite kale. 14,04eue novo nom.. saps ne loslonps oatenOrals ItpluninstnInp nn .Ap-Ann Wt. as, 1,,,lest 4. loos na.em Wine, Is MY Ipen'pes din arpt.. Hen.. ie. fepition dm lidps

A .13 4, ape nor. node* 1.5016. tnll lei tm-Ine so I Isdepes de nu sem Leary tome.' Nal bine se a AM.. lest. Iskpat de spills doonIIn "'ans... mgt." n'ap ustes 4. eslenak o. three1 dise1Iell.1.0 Pt li' knot 1.. nnnt 1.1,4 !Infests!

asseepo-nel, land 'mil tumble .01 N. Ittedrio so onIrm none no, dolt n las-

p!, . Oh. 1s. 11,Sltalle, Its dopitn Ittisno on loll,. nes soless.211. mi fa -

/snips stele newt! in 1,1.1 date op, o UPC Ill slopmsnt. Dentin 410401 Ast tul 1111111 pinled .. I,, Hm Lemennie p

In.on ...In nit...pees .Ieleil.l.Inewe pconnan "-I sem', 410,1.1 III 'pt,' .4Os un ns. st nt ...en. At !state.... lno .2. ono- on nIcon, naIer, nts. In nkil von pool, Advil1 to tpekil In le 19. All, to

1. mai Inns de Stow, do Asian...1m de all kradtm;stp. 1.401.111,1 SOO,. se nu upIneak. 110 IpeAst 11.1 ns operenta, de som neaten. oic1" " ." de Malts nano ntnleatupes In surpana, t11 .Born kerb, n ..1.t.1.1. dr elehinsee...Iran nth, amino mentlInp ai nms, indttanipilt ltminspds el din imps. ns ue '` ',J. do yelp. "" app,, Ito I"ICep, 1,4, 014.1 ,. Ipso, 0,0.11 conpoiAs, lotalA, 41 !Man de o mope mod. A...din-anignosple PtanInisi, mi nom sinus, anol.ma is deecilein Au "Lapse rin LIIi onto keno se ye. 4, Asia. 51.1 .50154 uti 1.neutlinnel ns-stns.. Isle. nen massos Imp* sapinI amtlta slap.; U. no ..jtni 'tOil,' 1,1111011 na nep.1.1 de malt Dm Hint. sto-op'. Itts- sae. nsate Iri ally Mails! -Dept rase nrolps tepoilti onlfikspil litt.I sal. moody i n's sal.", la /nal. Inustpe. Nial sal 111o1 Indnenik din nr- 1-.131 se-ml luironApe npiotin.al dpHislal ne-n, stout grAs hope troll. 416 opt te. 40 IN ajals de r ne nom ajnIs nal In- ...Haul ye 1 op 6 dot In 12.11...n dpentni mik, st, Won 11111 kond slpelthl nn 1ci10.t.. sire,. &ass etInpll din !nips, .1 Lao.-se. dts...D, 11l IA In Ind,: '.1.01,4.1111,111 5.44. drag. Hurl. lottlaI skeiAll U 1' de. extepen Her nacinnele.Aura. Long a ml dtmosta 4. oat, Aind Ace, fun II., kw,/ slpeInil PtIt Idols. bine!, ? 11.1 losnd, Stapes ,!. sksio I voodoo um...pa so &tee-

Ana ill Isat altio.Oiltit alprielf se ne dos Oben...lei Stpeillil is It pe-Iteteln fuaple mail do rpm,. ripelosm ep.110I - colour epormieleten! Edneirdl loo Ile opc.Iies tea.. 4. gar stptIvale din 1759.

nanttele! Ston k... se no !Acts I S PI Siprinil 11 at.. adesspal l Ponca sena Hahn WI. din In-Z ,P,,,,. oe dearer Indsslpie1 SlocinI1 se ne faits qtr. Ie o minks, Ions ep yaps Its 'Ins. ken-tread L., als sdstApal 4. Cannon!. oeulp LA1 11 dpsnorpf! OC *2,1,0.! 5141131111 II atnIpills !eaten notolu emus,. pereptan

itticeldst le Sau imnlpis1 bum Akan' ml nof nissik. Ns. Ipettilip as/ de who I. ntlepIle tui mode. roans din InIps, Hsi CsIlI octoO,sttnAnit Inch kim neoant.to *On de °compel P. praellto tmopetn mile Ina11 tenor mantle, lot IpeAsil 1a1s so slat optu"'", - -- ellele epartlespole 11.I,ll,A i Poll rtalpint tape s'opIn cpsjmnutDop esistings no. Tale on-

,Jkolps Wpm In tIto:Opes dpealspilnp nentlpoI °sepal° lope Ipso), mattut let 10.0 1.011.1.s. Toolle Lade Ito ke-Imps ar -tucadelt utplinil. es de!k al doom 'A Credit pin tante 15 NA essl IS-

.

FOITA n. tt:i!1luys.1tepal. ANA eine fazes kilts ....malt 11.1.2 apt Sara. pasynktal ...I inmost 115.1H1 names.. Alla&Os ...An emotion paps. in suoleate, Ina train rota. tteedest, opt friary solo. Impsnentrtpst AspOsteuttatt d. 1,...lizna to. to- it.0...spinpOstes sonv. nine

Itaps IBA!, all malls nt1eti4 ,11. 1.1es &pupa., loos ss. Ma IhilIlOpIba Irma. O. 410.1.....'"'gyie..- tk, moral 414,nlys dtwolslia bps sllinsleama 1114,1 ..ichas 4.1.1.011 511 510it,1,011,

(OWL.

ItUNTEL,

!!'.-4 ,t11.".._;.°7.7..:tJ;77t11.7;1;:::,,;,'..'r;.:,',k,:'::,,,5,7.:::::.1..r..;,:,:,:: ::,r0.7,,.1,:1Tr...,.,...., ....... ,... 1 klq.lo WS ishi. S. otstinasp sepimi spin splatte, oplu lpciassa wi s

2,.. ti tan nps stst de 1,, ta.; Stall Idtilop I. on .icepllop °pin toosp11. 3e111.1..'F.,..nt.; 4I!11. 1..IIIntnIer. ne;cdrons in... .1 no Ion en, sulpil int psIpt npin 1..111 snei fiesomii ta nazi

1I.. I' '''''Ii I I. V.,!* ao,14.21. 11»,",,,.,,,,,,,..,,,, .1.,. ..., ,,,,. mi oat p.,, .. nlont. les..nti !tunes sop..., ea sIets dn. kfIlips. .1. L.10 mi Pood... rat Is tn., apintO.. mudettls

nataitsta a: . In voi Orem. al el CookA s sees. tai ksp ... noon. 4 se nen. Imintra'50.001 .1. 5..,..."",s,p, si ,..i11.-....1 on.p4o,' !apt lia n facts, sant4111ts. Wort not lpodatio Ism.-'As tot AnIt.,.li. lass el foto Apo:My, Iis tt ii d'op iroptt And tail in Immo imp, eon

sat Iron int.,. 11.1 no Ott, Itkatert. din vonwt," ...pule' nosnars. Ism . 0....1 up,Atiodttsso ds al

La inlelni essenilip. s A sticlAt op...O.:nap.' nat. A Jost a Ieninits end' ms. 11111511 . Alp*.sonle,'test 1, moan. n.....ont tsp. ea nonS ...tont& nt at. romq...... a.. Is asen.1.11. anlie 4,1,

, iltsts sOn. CatIneI jtt.... 1,... '. i,...,, , . ,. Jingo loo .. . Wale..

,.4' ., .04.,,, iv mil, tui.dalitcs Insi. *lost, In set ne. I...spent.. istp, losleiste

LII' calsitiont'inainstr. ,.1.41.

!....,' F. L. pm. sip 1 stoke opl 'pinto'. .orla opt. I. fttsa . Ilon sod.: tot re, mon an nOlt11 A. I.A. .., 4. h.f1.11,4- ,..,... '.... i,,,Ap,,,... i ,,,, . .1: 4!...7.....4 0,". l .,°?0,. . : .I. 1.1.1 .. t.,...,, penults., ..... se psalms.

,,,,,.4,41,,r,,,,, .11,,,,i 0,, 7:4.7.7 Anp.I.neli de nO,...1.,.,,,..,,,.l,,,,,,,,,,,t.,:...-,...h..,.enejt,. son- ..11 mfrs.. in mi n Ls!. 0 is 4,1

010..1u dOcePt. PIspitalt stStVala in Anist.e apsolt;th. n'als.11. ler...11: Is sttsn'iallo',7. l...."potl'llos"..!..:11:ifs ....... Cows a 11''''.44::ie

..e Z..

Ronnânul » din 1857.

# A.rr-1717111.'1.,..41.11,11Ln6 'putt

mbl Salaam di

,

..1.14,611.2.1171 5011 0414.. rani .14464 # leO

I d 6.pc 1.....11/ Imose corks*

y .....I. V.." -

66.Z. al Ay . ....I ro eqpiledi. *dray m ty'r....... *ark, ne

4,,,,,....1.. 1. ...At . I.

t.,...e!t a1.ø ix

:op ... [06.6. . .1111Inky:op. ml 4'-

A kV Lie a.

p '''.. .4 .....e-o,- sob ... ogy le-arra. . 1144 e, IM ma sl .....1.. I....y.y. up, y. L.... py, , h.I. iry...... .. A ..., .6, ryo b le

4:.

Ilr441.11 lute .6 4.1.4.611Iserk44fl. " .* ""`" 'Is"... 4' .....5 .A.-I....... 0..... 101, . ..1 ./....1.,,,,,,,,, 0,..g. v., ,,,...- yy 1.,,,, rue. yell, 1..el

Ira I. da.

.111 la ro epcfmrs Ii Wm.

ma I.11 - .. ...a ts, to. pavIsg. is .I., . . . Pmts.

,, y lysyg. .0.w...11s 111eDI ED VI

. ..........1., 4. ...pare ape Illt. 11 r..

...lagSass 44 rude.. i te .... 1104

Ls.. "..". . 146... 'sLao ... mapi..... dm ams..1.1. ...ay mug La .......1......1... doer. la ... I. S.

°P....1...,... 6.46.6 a ...

...".' '...' .4. I... " ''s l I'.4.. I-11.4.1. wt.!..1.114.6. gra dm gluo a.. Ire. opi... '1. y.

1. or-aloar.. ye..

kcal- .11*, aalk akt, 1145II -

rM.61* .4*

11.411,

r .4.14 al on

,.........ye!. Mara 6.tfINI

grfzesai2.. .. I- ' 1

{i611.1 4.m.

£161,111121/14 .44 polar a. n11 ..,oit K. 4

. I. ,.'

4.6

, _

.

!

Onus. a. he. lama. 1.

47

r; ad

nr.0I"",

' ob.

a

.

.

.

. -

.......

oi

tInirea tart lor tibere prin flomAni 863

milioane de oameni poate prin loialitatea si energia sa shinspire Ineredere si respect tot asa ca ,si marile Puteri",si Benzi raspundea cd e bucuros cd, iefit din aceiqi rasd,primeste eu memdrie numelt de frate", In romaneste,ce-mi dati"1. Lui Savfet-Efendi, care va mai fi aimestecat,cu aceiasi dusindnie, in viata Romaniei, i se vorbia numaide credinta fatd de Maiestatea Sa Imperiald Sultanul, glo-riosul nostru suzeran" 2. Lui Bulwer insd. i se amintia, ceia oemomientan nu era plaeut, initiativa englesa macar pentruconsultarea libend a tarii, si de la el, atat de doritor sd. semanifeste, se prirnia rtispunsul ca se poate avea Increderein Poarta, cd favoarea ei trebuie rasplatita prin liniste sivirtuti care se asteaptd mai putin de la ei", ca inteligenta,visibild, are nevoie de cdlauzirea experientei pentru a deo-sebi practioa de teorie, posibilul de imposibil". Nu lipsiaulaude pentru neamul din care se cobora comisarul, pen-tru loaialitatea lui si reputatia die franchetd" 3. Lui Lieb-mann de Palmerode, trimesul austriac, i se arninti numaidatoria de nepartenire; el rerusk insd primirea adresei,ca unul care na poate Inira In legdttird decat cu Diva-nurile ad hoc 4. Se &ill euvinte ealde si pentru PrusianulRichthofen 5. Zdbovind pentru a fi oel din urmd, comisarulgrec Basily fu primit si de supusii lath pe care o represinta,si de Greci, cari-i stiau originea, si de Bulgari 6. I se semnald,Inteo adresa plind de recanoastere pentru binel6 ce s'a neut."Romariilor adesiunea la Unire a t.arii lui 7.

Campania electoral.d. porni ci apelurile si Indatoririle rds-pandite de comitetul unionist din Moldova. De la Bucurestili rdspunse adresa pe care o iscaliaa Insä, In lipsa pribegilor,persoane de o mai mica importantt si notorietate: pe langaC. A. Cretulesciu, care va publica apoi si o Istorie a culturii

1 Ibid., p. 57.2 Ibid., p. 58, no. 908.8 Ibid., pp. 59-60.4 Ibid., pp. 68-9, 248, no. 998,b Ibid., pp. 145-6.a ibid., p. 211, no. 276; pp.

addict cd o parte din Turd erditt Ibid., pp. 264-5.

310-1. Indreptatia inior:iered prinInca la Duldre; bid., pp. 253-4,

20

5o6 Prcgaiirea lfiilrll Principalcioe

umane 1, Alecu Golescu (Albu , un Filipescu, I. 1311.1ceauu2,cu un C. Racovit pe 1âiigi car:, se adauga, dintre tineri,P. Cernatescu, Costaferu, Predesct, Ioranu 3, arhibectul ALOrdscu, cativa negustoni s. a.v. Un apel unionist al proprie-tarilor5 e iscalit de Constantin I. Filipescu, Em. Florescu sifiul Alexandra, Grigore N. Filipescu, un Barcanescu., BarbuBela si tânärul Barbu Catargiu.

De partea cealalta, cum un grup muntean daduse o lectiecornitetului pentru, statuia lui Stefan-eel-Mare, trimettlnd, liinumele comunitatii de limbi, origine si nationalitate", o in-semnalä contributie, N. Istrati Inapoiè suma, pretextand canu s'a %cut Inca s000teala cheltuielilor necesareg.

Abusurile se produserä pretutindeni, de la talsitictarea lis-telor electorale pana la arnestecul Pips al administratiei. Eravorba sa se destituie prefectul de Covurluiu, care se declarasepartisan al Unirii, i cel de Dorohoiu primi ordinal sa meargala consulul austriac ca s. i se dea instructii contra Unirii 7.Se Ingadui tiparirea uned foi evreiesti, nu si a ziarelor Zitn-&rut si Steaua Dundrii8. Plângeri fura adresate de la In-ceput comisarilor, cari, strict vorbind, nu puteau interveni,de si Vogoridi, pe care-1 cerceta o comisiune, Ii trimese laaoesti represintanti extraordinari ai Puterilor , intre cari Tal-leyrand mustra pe sefii unionistilor munteni pentru ca intro-duceau in formula low si punctul printului strilin10.

Ele nu aduserä niciun resultat, Vogoridi raspunzAnd Candvalui Place a dare de oe sa se amestece In administratia inte-

Un articol al lui, la ziarul Concordia; ibid., p. 130 qi unn.2 o scrisoare a lui; ibid., pp. 157-8.3 Un articol al lui pentru Unire,In acelagi ziar; ibid., p. 120 qi urm.4 Ibid., pp. 104-5.5 Ibid., p. 162 si urm.6 Ibid., pp. 102-4.7 Ibid., pp. 183-4. Circulara ipocritä a lui Catargiu pentru lega-

litate; ibid., pp. 201-2.8 Se refusal un raspuns scris. Place observa cä Muntenii au cinci

fni; ibid., p. 182.9 Ibid., p. 165 si urm.

10 Ibid., p. 197 §i urm. Talleyrand dadea crczare acusatorilor luiGhica; ibid. Istoria acestor adunäri, la care participara Barbu Belu,I3ozianu, Costaforu, care avea directia §colilor, D. Ghica; ibid.

Unirea. tlrilor libere priti lománi 861

rioarsa. a Orii1. Costin Catargiu Isi continua, astfel, opera. Elmergea asa de departe Incat ataca fnis urmNrile unei particledin acest Principat, care si-a Insusit dreptul de a se cons-titui formal In comilet, a delibera asupra fiii4ei poitice aaoestui Principat, a iscäli jurnale, a publica probbrne si pro-clamatii, litogafiAndu-le": o astfel. de actiune neautorisat a. tre-buie opra. de Administratie (15 April st. n.) 2. Se arest a. unprofesor i un boicr de a doua c1as1 3. Mai t4rziu casa luiRosetti Tetcanu fu nWlitä noaptea de o adev6rath. bandk

Thouvenel clpAtI de la Resid o declaratie el Poarta n'arenicio parte In ceia ce se face de Caimacam prin miuitrii cesi-a ales fn toag libertateat . Dar comisarul otoman Isi chemacolegii pentru a li comunica adeshmea guvernulai slu la mI-sura contra comitebelor si In Muntenia". Numai Divanurilead hoc ar avea dder3a sI trateze despre afacerile politice,g se 6.011 o parere pe care el o putea socoti favorabilä 6.Agentul comercial trimes de Franta la Galati, contele de Bros-sard, considera chestica Unirii compromisg. dacä nu se pro-duce o interventie din afarI7. Totusi, prmiti de comisari,Kogälinceanu, Ralet si Alecsandri izbutiser g. a exercita o in-fluentä asupra lor 6. Se luI hotl,rirea carcethrii la fata locului.

Talleyrand c616tori In triumf, dupl demonstratiile muntene,din oras moldovenesc In ora§ moldovenesc9. La Bac* ltd.-sura lui fu deshapatä si trisA de multime, cu streanguriletricolare nationale ale Unirii. Din oealalt1 parte, pe cand

1 Ibid., pp. 233-5,2 Ibid., pp. 215-6. Protestul Comiletului central; ibid., pp. 279-81.

V. i ibid., pp. 486, 494 §i urm.3 Ibid., pp. 222 qi urm., 245 §.1 urm. $i la Roman; ibid., pp.

255-6, 262-3.4 Ibid., pp. 260-1.5 Ibid., pp. 355-7.6 Ibid., pp. 320-2.7 Ibid., p. 315, no. 1046. Cf. raportul lui Talleyrand; ibid., p.

330 qi urm. Fratele din Londra al liii Vogoridi Ii recomanda sit nuse Indepärteze de sfaturile lui Giidel; ibid., pp. 343-5: Ce-ti pasä dacdoamenii pe cari ti-i recomandä consulul Austriei au moralitate sauskit vitio,§01". Prokesch-Osten scria de-a dreptul liii Vogoridi, tn-curajdndu-1; ibid., pp. 358-9.

8 p. 331.9 Ibid., pp. 350 si urm., 333, no. 1057; p. 433 si urin. Cf. Thou-

venel, o. c., p. 89 i urrn.

La,

PregAtirea tThirii Principatehni

Benzi era incunjural dc aoe1easi simpalii 1, dalorite fratelui"de cei oe au ptstrat limba strtbunilor, i Inlocuitorulai htiBulwer, bolnav, Stanley, i se arrita recunostintt RichthofenaflAndu-se Mire cunoscuti 3, Liehmann cra primit mai multde Evrei, iar Arabul" trimcs ca st Intarnpine pc SavfetImpartia de pe capra trtsurii lovituri de sable celor oe acla-Mau pe Sultan 4 Cum se arborasert colorile Unirii, Caimaca,mulordona arestarea cui va Indrtzni st le poarte 5. Fotiaderocomanda, cu aoest praej, lui Costin Catargiu politica ac-telor lArt zgomot" 6 Se urmtria de la Constantinopol visitagu.asi-oficiala a Englesului Dalyell, btnuit cit e pentru Unire 7.Vogoridi era autorisat formal a opri reaparitia Foilor unio-niste 8. Mitropolitul Moldovei, care era oarecum unionist", side pe urma continuei rivalitati cu episoopul de Husi, fratelelui N. Istrati, primi neindreptAtite observatii, ca 'de la unsef ierarhic, de la Patriarhul constantinopolitan Chiri19.

0 schimpare se produse prin InlAturarea stlbatecului apt-rttor al unei cause pierdute, Costin Catargiu. Nu Mil ca siSavfet st-si fi dat saint ea prin aptlicaturile sale el deservestecausa In servicinl cAreia isi pusese toata pasiunea siTalleyrandst fi amenintat cu plecama10, ministrul sprijinil ptna la capAtde Austrieci trebui st piece de pe urma hotarkii energiceifiice a lui Conachi care, retrast, la tart, Isi amenintase sotulcu un divoq care ar fi insemhat pentru dansul intoaroerea

1 Ibid., pp. 431-2.2 Ibid., pp. 405-6. Si adresä cltre Mitropolit; ibid p. 414, no,

1085; p. 433.3 Ibid., p. 416, no. 1087. Cf, ibid., p. 1019.4 Ibid., pp. 388-90, 396-7, 431, no. 1093; pp. 471-2, 484. Dar v.

qi darea de saint din gazeta lui Asachi; ibid., p. 405.5 Ibid.6 Ibid., pp. 369-70.7 Ibid., pp. 384-5.8 Ibid., pp. 384-5.9 Ibid., pp. 465-6.

doua scrisoare, ibid. ,

de Culte, Beldiman;Costin Catargiuanti-unionistA cttreBats; ibid., p. 502.

" Ibid., p. 505.

V. si Mid., pp. 509 si urm., 519, no. 1140; ap. 542. Se destitui pentru slniciune ministrul

ibid., pp. 480-1, 506. E Inlocuit cu Al. Sturdza.ministrul de Finante erau iscaliti pe o petitiecomisari; ibid., p. 481. $i Secretarul de Stat, P.

mai

ai

Unirea tArIlor libere prin Români L109

la skräcia de la Inceput1. Intre factorii cei mai harnici aiopiniei publice unioniste erau femeile din boierimea Moldovei;d-na Cantacuzino-Pascanu din Roman, care gazduia pe Tal-Ieyraiid, d-na Ruxanda Roznovanu, din Tutova, care inter-venia personal pentru a opri abugurile 2. Dar Vasile Ghica,Inlocuitorul celui In sfiirsit dint, era sccotit ca fiind omai sigurg. unealtg austriacg, 3. Bdtranul Vogoridi deplora pie-carea lui Catargiu, care. ar fi datoritä sp3rantelor de Domnie 4.

De altfel comisarii iesiserg cu totul din rolul si din primalor atitudine. Dacg. Talleyrand obsferva reserve, Liehmann,Stanley si, fireste, Savfet se manifestau ca dusmanii hotgrItiai Unirii5. Deci eel d'intgiu si cu el Benzi si Richthofen.se declarau, In Maiu, gata de pleeare 6. Alegerile fIcute suptun astfel de rzgim", scria el, rpl pot sg. ofere nicio garantie7".Poarta, care-si schimbä mtinistrul de Externe, continua sgcearg. Puterilor dreptul de a trimete In Principatele care arfi In piing tulburare trupe care sit garanteze alegerile.

La trecerea prin Moldo7a ngsgriteang cornisarii favorabiliUmrii furl primiti cu aceleasi demonstratii pe care nirneninu cuteza sit le opreascV. La Bucuresti, lipsa lui Savfet 11

1 Ibid., p. 479 si urm.2 Ibid., p. 452, no. 1106.3 Ibid., pn. 456-7. Thouvenel protestd contra inten(iei de a ecoate

pe Mitropolit; ibid., pp. 552-3, 601 si urm. V. audienta lui la MareleVizir pentru aceasta; ibid., pp. 578 si urm., 603 si urm., 608 si urm,617-8. Cu acest prilej presinta encrgic i alte cereri In 1egatua cualegerile. Imediat Fotiadi Instiinteaa pe Vogoridi ; ibid., pp. 591-3.0 lungl scrie de staruinti e in legAtua cu rechemarea lui Savfetla Bucuresti i 1mpiedecarea ingerintilor In Moldova. Neofit Scribanrilspunde dovedind autocefalia Mitropoliei Moldovei; ibid., p. 56urm. Raportul oficial contra lui Scriban; ibid., p. 588 si urm. PentruInlocuirea lui cu Vladimir Sohupan ; ibid., pp. 682-3. V. adresa Mitro-politului; ibid., p. 697 i urm. Cf. ibid., p. 701, no. 1234, pp. 718-9,723-6, 729 si urm., 747-50, 787 i urm., 867 si urm.; V, pp. 1-2, 56-7.

4 Ibid., IV, pp. 513-4. Si Fotiadi i Prokesch; ibid., p. 517.5 Ibid., p. 504 si urm.6 Ibid., pp. 505, 544, no. 1151.7 Ibid., p. 538.8 Ibid., p. 545 si urm. Savfet amase; Liebmann plea maj

tärziu; ibid., p. 571, no. 1165. Cererea functionarilor anti-unionistiegtre prim]; ibid., pp, 572-4. Raporlql liii Benzi; ibid., p. 674 si urtn.

0

5I

310 Preghtirea Unirii Principatelor

Impiedeca s luerezel. Actiunea contra lui Vogoridi se mu-tase la Constantinopol taif a se capata altceVa decAt circu-lari ipocrite 2. Acolo se hyt4ri In Iunie adunarea conferintiicare trebuia s decida In sfArsit chernarea Divanurilor 3,

din nou Puterile interesate zzrmdrird oselyirea Mire oele doudViri. Si, la Bucuresti, In acelasi scop, Incepeau adunarilicomisarilor4, Thouvenel declarand a nu s'ar putea avea Lre-latii cu Divanul fabricat de Vogoridi, pe care Austria-1 deco-rase de curAnd cu Coroana de tier'. Se adthigiau nemultA-miri si cu Ghica, invitat In zadar de rudele i amicii pribe-gilor sa Ingaduie Inboarcerea lor6.

Contra listelor electorale din Moldova, facute, dupa planulaustriac, Inainte de resolvirea unor Intrebari din Muntenia,pentru a face atmosferd, produs al rafinarii fanariote", fu,de la Inceput (Iunie), un singur strigat7. Acei cari lucraserdPah atunci, tn perfecld InteleVere Mfrs, lzotarele celei maiperfecte legalittili se gdndiau la arma supremd a rdscoalei 8.Din 3.600 de preoti se trecusera 205, din 2.000 de maH pro-prietari 350; din 20.000 de proprietari mici 2.264; din totiintelectualii se alesesera 11; dintre proprietarii de case sea-pasera doar 598; dintre 1.200 de negustori i mestesugari1.190:dar se turnasera, printr'o manevra, 167.222 Otani. ProportiaIntre orase lipsia cu totul 2. De toti, abia 171.998 alegatorio.La 20 Lillie o violenta probestatie contra grosolanei mistifi-catii" era trimeasa comisarilor 11.

Deci la 30 ale lunii comisarii Franciei, Prusiei, Rusiei , deGorceaccv,se plAngea de ingerinbe franoese, cat si de oele

1 Sosirea lui Savfet; ibid., p. 684.2 Ibid., p. 671 si urm.3 Ibid., p. 709 si urm.4 Ibid., p. 720 si urm.5 Ibid., p. 743, no. 1252; p. 753 si urm. Memoriul contra lui;

ibid., p. 805 si urm.6 Ibid., pp. 754 si urm., 1000-10. Confliclul lui cu Spencer, minis-

trul Americei la Constantinopol; ibid., p. 766.7 Ibid., p. 857, no. 1298.8 Ibid., p. 881 si urm.9 Pp. 882-3.

10 Ibid., p. 888, no. 1307. V. si Ubicini, In Etoile du Danube:ibid., p. 967 si urrn. Excluderea ltd C, litwmuzakt; ibid., pp.987-8.

11 P. 904 si urm.

§j.

si

si

Unirea tärilor libere prin Romani 311

austriece i Sardiniei declarau cá, emanatie a Congresu-tui", cred supt demnitatea lor a Intra In relafii cu Divanulco s'ar tolege, fi la 7 Julie Thouvenet aranca printr'o noldreispunderea asupra Por(ii1.

Fata de aceasta. hotarIre, Austria arata aplecare la uncleconcesii: In ce priveste Unirea, admitea o asimilare In ad-ministratie i legislatura", sistem foomun de apanre",dar Intelegere cu Poarta", si unirea vamala"2. Totusi, Inunire cu Stratford, se Impiedecq o anchetä pe care Turciierau gata s'o trimeata 3.

In oe priveste pe acestia, Resid declara ca nu se solidari-seaza cu Vogorldi, dar cil pentru a lua vre-o masura iitrebute acea Intelegere Intre Puteri pe care 0 tia cu nepu-tinta4.

Sustinul puternic, Caimacamul moldovean continua linistitpolitica sa, numind In comitetele de revisie persoanele careputeau sà Intareasick listele falsificate 5 . Dintre toli dregatorii,numai Alexandru Cuza, In care Vogoridi vazuse un prietensi un sprijiflitor, reprimindu-1 In ntilitie ca subl000tenent,pentru a-1 Inainta In cateva luni pana la gradul de major 6si adjutant al sari., si dandu-i administratia Covurluiului,cu amintirea particip6rii la evenimentele din 1848, demi-siona ca protestare contra listelor schimonosite" i schim-barilar litre functionari, ci Insusi fiind trirnes in misiuneprin. Basarabia pentru. en In lipsa 1ii sa se poata savarsitoate calearile de lege7. El brainta comisarilor traducereascrisorii sale 8. Nu gacia ca prin acest act face oel d'intaiupas catre cea mai Inalta situatie In Stat, la care In viata luide Maar nimic mi. 'Area sa.-1 poata indritui9.

1 Ibid., pp. 963-4, 967, no. 1348. Aprobarea lui Walewski; ibid.,pp. 996-7.

2 Dup g. inedit engles, Riker, o c., p. 109.3 Ibid., p. 117.4 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., V, p. 9. Nous ferons quelque

chose"; ibId., p. 10.5 Ibid., p. 38 si urm.

venel. o. c., p. 113 sicamului, ibid., p. 131

6 V. si D. A. si D.

V. Scrisparea lui Fotiadi calve Vogoridi; Thou-urm. Pentru atitudinile urrnAtoare ale Caima-si urm.C. SITurdza, I. c., p. 415, no. 1086. In ordine

civilä avea taint de Vornic.7 Ibid., pp. 47-8.8 Ibid., p. 50, no. 1435.9 Place II judeca. unul din functionarii cei mai capabili, cci mai

Inro

312 PregAtirea Unirii Principatelor

Alegerile din Moldova fard fixate pe zina de 12 Julie.Inca de'nainte, taranii fusesera pusi, de forma, O. ivoteze"pe delegatii 100% Un ordin smuls Portii impunea o zabavade cineisprezcce zile 2, dar ambasadorii Puterilor dusmane Unirilcerura o conterinta prealabilä, care neputându-se tinea, pre-lungirea se reduse la o singurl saptämâna; pentru a revenila primul termin, cu ordin la Iasi SA se revada 1itele 3. 0interventie a Sultanului Insusi pgrea cI ajutg. causa

4. Dar se Ingaduia vechii cunostinti Sad'ac-Pasa sa vie In Mol-dova-de-jos pentru propaganda anti-unionistäts. Si Stratfordse prop tia cu toata hotaxIrea c slt apere pe falsificabortuldin Iasi. Thouvenel ajlungea s Intrebe la Paris dada n'artrebui slt oear a. condediu pa.plt la schimbarea situatieiIn Moldova, dela ce ar aduce caderea lui Res1d6, si i se tele-grafiè sa proteste contra alegerilor care trebuie sa fie pri-vile atinse de nulitate"7.

Dar Ghica se osebia tot mai insult .cfe colegul sau, restrfin-gAndu-se deci numai asupra adestuia Intreaga problema ro-mfineasca. El deschidea, in sfarsit partile pribegilor. Ei Xierau, de altfel, necesari ca slt resiste agitatillor pe care Bibeseu,de mult Won, le faidea Intre miarii proprietari8. Astfel In-trasera acasa la ei Eliad, Tell, Magheru, Nicolae Golescu, Ste-fan Golescu, C. A. Rosetti, D. Bratianu, Joan Bratianu 9, Bo-

Paleologu, Constantin ThIcescu, arhimandritul Iosafat Sna-goveanul 10.

Alegerile clerului moldovean icirlt räu pentru Caimacain,care, supt cuvuand ca se gatesc tulburari, scoase armata In

cinstiti si mai energici din tail". Vorbe§te de averea, de legaturilede familie ale lui; ibid., pp. 53-4.

1 Ibid., p. 69 §i urm.2 Ibid., pp. 70-1.3 Ibid., p. 71, no. 1449; p. 84. no. 1454; pp. 87-8, 108, no. 1471;

p. 111 §i urm.4 Ibid., pp. 71-2 si urm.5 Ibid., pp. 109-10, 115 i urm.6 Ibid., p. 275, no. 1593.7 ibid., p. 286, no. 1599.8 Ibid., IV, pp. 311, 317-20, 391.9 Articolul lui, in l'Eslafette; ibid., V.

10 Ibid.. pp. 133-4.

ünioniLi-

un

ca

liac,

Unirea tärilor libere prin Romani 313

strata 1. La celelalte categorii alegatorii rdspunserä prin ab-tineri In masg. 2.

Pe când In Comisiune se lupta cu Liehinam13, Vogoridii,speriat, Ii dadu sama ca. a Ora peste cal.

Aturici cd.zu lovitura. Conform cu instructiile trimese deWalewski, Thouvenel se presirdd Sultarurlui qi cent anidareaalegerilor. In cuvinte aspre arata ca Mare le Vizir si ministrulde Afaceri Straine au jignit pe Imparatul Franoesilor prinactiunea lor reoenta. de Inselare. Cu aoestia nu mai Intelege

aiba nimic a face si amintesh tot odata datoria de rem-nostinta fata de Napoleonl.

Thouvenel prevedea amAnarea Divanurilor i apelul la onoul conferinta oe s'ar linea la Paris, dar i caderea luiResid5, i In adevar se varbi In acest setts i ambasadorilorRusiei 5i Sardiniei.6. Se raspundea de la Paris cu autorisatiaruperii legaturilor cu Poarta, care violeaza tratatul de laParis" 7. Dar ambasadorul Franciei, cu toate ca de la Parisii venlau nu odat a. instructii contradictorii, care-I puteau des-curaja, era convins ca nu-1 vor lasa sa plece"8.

Inaintea aoestei aLitudini Poarta dadu Inapoi, dar faraconsimti s. primeasca de piano anularea oeruta a alegerilor:se oferia s cheme la Constantinopol, pentru lamuriri, peambii Caimacami, cari ar fi Inloelliti prin vechili In lipsalor 9. Mai era vorba de o scrisoare a Sultantdui catre oeipatru Suveranilo. Se ajunse a se crede inteun tratat secret,

1 Ibid., pp. 243-4.2 Ibid., p. 289, no. 1598; pp. 326-9f, 395-6. Lista alesilor; ibid.,

pp. 370-1.3 Ibid., p. 378 q't urm.4 Ibid., pp. 297-8. V. Thouvenel, o. c., p. 137 si urm., i amin-

tirile d-nei Durand de Fontmagne (Drummond de Melfort , resumatede N. Iorga, In Rey. hist. du S.-E. eur., 1938. Acolo, continueleciocniri cu Stratford.

5 D. A. si D. C. Sturdza, I. c., p. 302, no. 1615. In acest timpRusii se tineau la refusul de contact cu Divanurile; ibid., pp. 302-3,314-6.

6 Ibid., pp. 320-2; Thouvenel, o. c., p. 111 si urm.7 D. A. si D. C. Sturdza, I. c., p. 323, no. 1635.8 Ibid., no. 1636.9 Ibid., pp. 383-4.10 Ibid., p. 388, no. 1658; pp. 389-90. In desacord cu ambasadorul

sau, Bulwer evita sä se pronunte (3 August).

0

sil

814 PregAtirea Unirii Principal 213r

°antra Uniril, cu Austria si Anglia, si ambasadorul Tarului sete.mea serios de o Intoarcere a Austriecilor in Principatel.In sfArsit, la aceste Incercari de a se castiga timpu,1 se ras-punse de Thouvenel cu anuntarea oficiall a ruperii rela-thlOr 2,

Indata ambasadorul se si pregati sa se suie pe bordulvasului Ajaccio, cand Sultanul In Susi, tutors dintr'o excursie,Ii iesi, adânc miscat, inainte. Aceasta nu aduse totusirirea. Turcii erau gata sa sacrifice pe Resid, Mare Vizirva fi Mustafa-Pasa i Aall La Afacerile Straine daca Frantas'ar Indatori sä aduca Inaintea Divanurilor chestia Unirii 8.Era, de fapt, propunerea care venia de la Londra 4.

Un ordin telegrafic de la Paris opri plecarea lui Thouvenel,caci Anglia izbutise s birnie punctul de vedere frances la In-tainirea de la Osborne (6-9 August) Inutile Napoleon si reginaVictoria, adecä, In adevar, sotul ei, printul Albert, care, cri-ticand felul de a se rosti al liii Palmerston, lua asupra-si punc-tul de veder.au al acastuia. De alifel, ideia, vag, a printului selovia de nepotrivirea oe era de ast-ptat Mire sisternele deaplicat Principatelor: confederatie", guvurnele separate si Sul-tan, preferind numai Sultanul si, candva, un monarh crestin" 5.In ziva die 6 In fata Imparatului 51 a lui Walewski stanumai Clarendon 6, canna i se adresase D. Bratianu Inca la 27Main In numele a oelor cinci milioane de Romani"7,ministrul engles s3 gandia la organul planuitei confederatii",fiind I,n fond pentru a se pAstra o situatie veche de0,zeoe secole" 8; o gne5ealä de invitatie Impiedecase presenta

1 Ibid., p. 390, no. 1661.2 Ibid., pp. 391, 393.3 Ibid., p. 388, no. 1657; Thouvenel, o. c., p. 141 si urm.,

d-na de Fontmagne, 1. c.4 D. A. 5i D. C. Sturdza, o. c., p. 415, no. 1667..5 Harold Temperley, In Cambridge Historical Journal, V, n-1 din

3 Octombre 1937, no. 1; traducere in Rey. Ist., 1937, P. 333.6 V. Temperley, ibid., n-le 7-9, Four documents.7 V. i Cretzianu, o. c., la aceasta data de August.8 Ibid. N'am avult la indemana biografia lui Clarendon de Makwell,

Life and letters of George William Frederik, fourth earl of Clarendon.Amanunte asupra IntAlnirli, In East, o. c., care dAduse, inse§iIn English Historical Review, LXIII, pp 409-12. Cf. si Riker, o. e.,

aclele,

bulb-

si

Unirea tArilor libere prin RomAni 815

prernierului engles, care se Inlalni cu Napoleon, deosebit, adoua zi. De fapt, ministrul de Externe engles uoia ftlfifa pcird-sire a ideii Unirii, disolvarea Comisianii interna(ionale §i re-nuntarea la Divanele ad hoc, singur Congreslul de pace audndsá decidit.

In general, dupa mustrari reciproce pentru devierile de lapactul franco-engles care Rusia, de o parte, catre Austria, dealta, se ajunse la ciocnirea Intre ideia Imparatului Francesilorca ärile noastre unite supt un print strain ar fi o piedeca Infata planurior rusesti In Orient, orieat de putin simpatica,i-ar fi personal banda" de la Constantinopol, i Indaratnic.1afirmare englesa ea orrice fararniVare a unei Turcii conceputeunitar ar deschide iar Rusiei calea spre Bosfor, cu Walecä intentia fusese negatä fata de Napoleon de Mare le DuceConstantin. Imparatul Francesilor tinea neaparat sa nu aibaaierul ca a consirntit la o Intelegore cu Anglia, a carii aliantao credea Inca necesara, prin parasirea hotarIrii sale pentruUnire, si aceasta numai ca s1 capQte anularea, datoritä prinel Insusi, a listelor 1. Dar pu.nctatiile stabilite de partea en-glesa, admitand aceasta anulare si repeland prevederile Con-gregului carap'oarbele cornisari10 i dorintile Divanurilorvor fi supuse unei c-reetari internationale la Parrs, asigurau,dupa dorinta printului-consort, si suzeranitatea Sultanului, casi ordinea interioara nou5, basata pc privilegiile Principa-telor". Se ajungea pentru aceasta l.a tfiechea propunere aus-triacd a institu(iilor organice similare §i la sistemul conpin"rapt cloud guuerne s-parate", mentionandu-se chiar uniuneavamala pe rang unitatea de moneda si de tarif, cu. un corolarjudecatoresc i militar 2.

In realitate, Napoleon, cu toate Indreptarile aduse proto-colului discutiilor de Persigny, ambasadorul frances, la Lon-dra, era Invins si Cowley, represintantul engles la Paris,

p. 130 si urm. V. si corespondenta lui Thouvenel, o. c., p. 149 siurm. Cf. si expunerea, impersonalA, a lui D. A. Sturdza, atunclbolnav, In Mem. Ac. Rom., seria a 3-a, XXXIV-V.

1 Clarendon credea chiar cA Napoleon, bucuros cA scapA, ar fifoarte culant" In ce priveste revisia listelor.

2 0 formA, In Alice M. Carter, n-1 precedent din revista de laCambridge; romAneste, In Rev. 1st., 1937, pp. 352-3.

,

316 Preggirea Uniril Principatelor

spunea lui Clarendon, la 22 August: ,,d-voastra ati cistigat esen-In timp ce Franta luptd pentru o umbrP1. Aceasta

de si Walewski retfusä s deie, prin senintura sa, o valoarestringentà achilui, si adevIrata biruintA era ea si la 1853, astaruintii dibaciu strecurate de Bual.

Nici o parte, mid cealalt g. erau sineeri. Anglia, ocupatäeu strasnica rg,sooalä din India, cNuta tot asa de mult stscape din Incurc6turA ca si Napoleon, care vedea c5. nu poateclinti pe Turd. Informat secret ca Franta a p6r6sit punetulei de vedere In ce priveste Unirea, pentru a obtinea inschimb anularea alegerilor si asigurand a se va gsi mij-locul de a astiga si Austria, eel-. ce putea euprinde ideia unei

Ind6rAtnicul Stratford nu astepta decat atata, si elsomnala cd, astfel, clausa despre Unire trebuind Ad fie se-cretd, se prepara, prin cAstigarea, Ritisä, a anularii alegeri-lor, friumful lui Thauveael. De la Londra se lAsa %msg. Insama lui calea de urmat. Abia la 16 August i se orbia dco actiune comunli cu Viena, unde se eunostea acuma, si sedAdea In vileag, elausa secretä. Nurna,i clad un ordin formalnu-i mai tag pe vechoa lui linie, ambasadorulen,gles deslegg. Poarta In chestia anulArii alegerilor moldovenesti.

In toath aceasta urIUt afacere de blnuiaa reciproca 2 0

1 Temperley, 1.'c., no. 6. Cf. ibid, n-le 2-5. In schimb, lord Mal-mesbury, care doria i independenta moldo-valahg, era de pArerePalmerston a fost lnvins, Memoires d'un ancien ministre (1807-1869),par lord Malmesbury, Paris 1885, pp. 247,8; cf. ibid., p. 277.

2 V. Thouvenel, I. c., §i amintirile d-nei de Fontmagne. La Lon-dra erau multrimiti cä un adaus, imprudent, al ambasadorului Per-signy dA autenticitate unui act pe care, altfel, Walewski 1-ar puleanega; Temperley, 1. c., no. 86. Si Clarendon II declara mincinos";ibid., no. 96. Si in adevAr acesta tagAduia fall de Cowley cä s'ar Iirenuntat la ceva; ibid., no. 9 a. Oricum, el ar pune-o In legAturAcu discutii anterioare; ibid., no. 10 a. Clarendon invoca i declaratiilclui Napoleon fata de reging. i printul Albert; I. e., no. 10 b. Amba-sadorului austriac la Paris, Hfibncr, i se spunea de Walcwski cA dcfapt se va lzotdrt in congres, pe basa raportului comisarilor; ibid.,no. 11 a. Iar lui Thouvenel i se telcgrafia, la 8 filed, astfel : Guyer-nul angles sf5tuieste Turcia sa se plece (déférer) cererii noastre";D. A. Sturdza si D. C. Sturdza, I. c., p. 421, no. 1671. Nina atuncicea mai mare moderatie i buretele peste trecut"; ibid., p. 435.no. 1678. Cf. si ibid., p. 464, no. 1694. E un oarecare [cinch Inplângerea lui Clarendon cA. nu se respectO de Walewski i chiar de

zablvi,

sa ramfite

Valid,

tao

ra

Unirea tArildr libere liomAni 311

de Incercare de a se lInsela i Intrece intr'o chesliune careinteresa viitorul Introg al utv,i natiuni nevinovate, asociatiiFranciei nu primisera insliintarea pe care guvernul engleso strecura Indata noilor sai asociati In. politica Europei, laViena, care se ternoa continuu de o actiunc separatli franco,rus5, i doria publicitatea clans& despre Unire. Napoleon ob-servase totusi ca, frira a intreba Rusia, Prusia si Sardinia, eln'are dreptul de a semna o Intelegere ca aceia de la Osborne.Iar In scrisoarea din 9 August Inca, adresath. lui Bourqeney,represintnnlul srtu la Viena, diplomatia frames/ incercase a-simantinea punctul dc vedere, declarand ca o larei uniuneadminisirativd va putea sci fie preferatii unei uniri complecie"

s'ar fi spus Englesilor ca, daei Unirea compiectd, i cuun print strain, combinatie pe care o gasim mai bunil, arintâlni prea mari greutati, (ImpAratul) ar fi gala a-si modificavederile, spre a evita un desacord cu

Astfel se ajunse la declaratia din 22 August a lui Stratfordcatre Poarta si la consecinta ei, care nu putea fi &eta anula-rea alegerior din Moldova2.

Napoleon o Intelegere de gentilomi". Dar Clarendon insusi romu-nicase lui Musureis, ambasadorul lure la Londra, secretul pe careacesta-1 da tot.., secret, lui Aa 11. Cum s'a thuul de acesta secretul,v. ibid., p. 474, no. 1701. Ministrul Spaniel 11 aducea, de la Aall,lui Thouvenel; ibid., pp. 480-1, cf. ibid., pp. 435-6, 446-7 (noul sistemar fi ca acela dintre State le germane). Din partea lui, Aall-Pasase adresa ministrului Spaniei cu propunerea anuIäri, daca o carsi Prat*. si Anglia si dacä existä o lntelegere prealabilä a Pu-terilor el se va inlatura Unirea; dar sA nu piece Thouvenel; ibid.,pp. 434-5, 442 si urm., 475, no. 1704. El nu voia Insa decisitmea ul-timz1 a Congresului.In Parlamentul angles Palmerston rAspundea idDisraeli, tägaduind vre-o Intelegere asupra Unirli; ibid., pp. 447-8; re-cunostea 1nsä cà erau incoutestabil motive aparente de iregulari-tate nedoveditä", asa el e avantagios i pentru PoartiA" a revisui,ceia ce ar admite si Austria, asa a armonia" franco-englesa eneatinsä. Tot asa räspunsul la o interpelare In Camera Lorzilor;ibid., pp. 461-2.

1 Temperley, I. c., no. 11 b.2 Pentru situatia din Constantinopol sAnt noun si foarte jusle

observatiile lui Eliad, In Scrisori din exil, p. 583 si urm. El, carefusese i la Malta, pleca, prin Atena, in Apus, si era la Londra inOctombre; ibid., p. 586 si urm. (si recomandarea, In Times, ca Domn,a ducelui portughes de Oporto; ibid., p. 588), Cf. Thouvenel, o. c.)13. 156 si urm,

pent

aliatii sai"1.

si

518 PregRirea ttnirii Principateldi

Dar cei ce se tnteleseseri la Osborne nu prevekuscrd cddelegatia Congresului ua avea o alta basd pcste care s'ar fiputut trece cum s'a ci fdeut, numai calcond tn picioare prin-ciplul insusi al consultdrii poputitiilor", principiu scthnpImperiului plebiscikzr al lui Napoleon ca si opiniri englese,deprinsa de veacuri a priui co legal numai ce iese din ma-nifestarca libera a uointii unei natiuni.

Caci, din momentul Mild Napoleon sacrificase pc Romaninecesitatilor aliantei cu Anglia, resolvirea clzestici naticaaleromanesti revenia Romani lor tnsii.

Deocamdatä ziva lui Napoleon fu serbatA la 13ucuresti sila Iasi ca a unui statornic sprijinitor al Unirii, dar Talleyrandfu cu paza, In rAspun.s 1 Aproape Itt acest timp, Walewskideclara lui Talleyrand reuisuirea v.a trebui fcicMnumai de forma, pentru prestigiu, si cu noile Divanuri sa semantuie cat mai rapede, opinia lor fiind acuma indife-renta. Gomisiunea, tot asa de indiferenla, si-a Intrecut, cLe

atributiile, si se stie chic e vinovatul. Diplornatia frau-cesa evikz orice conflict pc chestia intitulata ostenlativ moldo-valahP 8. Walewski sc grabia sg. scrie ca nici plecarea lui Vogo-ridi nu mai e necesarA,3.Thouvenel Insusi ramânea Inmemenitcgnd i se cetia de ministrul Spaniei depesils mi Musurus despréin.voiala de la Osborne, si el primia expresia uimirii amba-sadorului rus, In fond poate bncitros pentril cg. se vedea ctplateste patronaOul Franciei imperiale. Bubeniev observa eanu doua Puteri pot decide, dar Goroeacov era mu1tämit4 eli se dädea prilejul sa declare ca actittnea la care se raliaseRusia un privestie Unirea5. Fat5. de Englesi i Austried, amba-saclaral Franciei trebui sä se tie In ce numeste el un rol prisiv"6.El marturiseste cu. parere de. rail- ca. tot Constantimpohil cü-

1 D. A. s't D. C. Sturdza, I. c, pp. 467-9, 470-3, 478-9, 487-90(raport supArat al lui Basily, care aratA cl la zilele Suveranilorcelorlalti comisari nu s'a fAcut nilnic). Comisarii, 1ndusmAniti, secertau pentru candidaturile la tronul muntean. Manifestatii la Ploestisi Carnpina; ibid., pp. 548-9.

8 Ibid., pp. 475-6.8 Ibid., p. 484, no. 1910.

V. ibid., pp. 551 j urm., 591, no. 1770.5 Ibid., p. 491, no. 1715. Protestarea lui contra atitudinii lui

Liehmann; ibid., pp. 494-5 §i urm.6 Ibid., p. 483.

c tasisi

ttnirea tArilor libere prin §10

noaste acum o solutie de care oamenii destepti rad-'1. Incu-rajati, TUrcii se gatiau chiar s raspunda ca nu se potanula alegerile decal dupk cererea tuturor Puterilor2. Si Inadevar aceasta fu motivarea anularii 3 (21 August , asa IncatWalewski se tanguia Eric da lipsa de initiativk si onestitatea Portii! 4.

Se pot inchipui sperantelc anti-unionistior, al ckror eon-ducktor, Nioolae Istrati, provoca printr'o brosurk contra ad-miuistratiei lui Grigore Ghica, din nenorocire crilicata si deKogk1niceanu5, si el aduse sinuciderea aoestuia, cu o expli-catie ultiank care alma pe vinova4 inaintea tribunaluluilui Dumnezeu": nobilul fost Domn nu putuSe ajungo macarpank la Napoleon G...

Dar, cilnd se aflä, lotusi, de anulare, lumea romaneasck, ne-cunoscand parlea asa-zisa. secreta", fu in culmea bucuriei, cumo spune si Place'. Acosta insusi Inoepea sa-i &eased Insusirilui Vogoridi, pe care Thouvenel zadarnic Ii tot dorise reehti-mat8, si el se emotiona ck ministrii Caimacamului, intelesi cuGOdel, vreau s1-1 arestez& si sk-I depuie 9. Vogoridi inlaturade la Interne pe Vasile Ghica, Incredintand Ministeriul oolo-nelului P. Scheletti, alt anti-unionist1o.

Alegerea delegatilor clerului dadu pe Filaret Scriban si pcnepotul Mitropolitului, Calinic Miclescu, egumen de Slatina,apoi pe Melhisedec i preolul Matcas din Roman11. Celelaltealegeri urmark pe aceiasi linie 12, dar ziarul oficios frances dinConstantinopol avea dreptata sk afir ae: Aceasta nu ni sipare eg..ar avea o mare Insemnktate dupa Intelegerea oe s'a

1 Ibid., pp. 483-4.2 Ibid., p. 484, no. 1709.3 Ibid., p. 504, no. 1722, pp. 538-9. Walewski pretindea ca succesul

e deplin (!) i ca In Principate trebuie revenit, acum, la normal";ibid., pp. 491-2.

4 Ibid., pp. 492-3.5 V. pasagiul privItor la aceasta din cartea lui Manolacbi Draghici.6 D. A. 5i D. C. Sturdza, o. c., p. 499 5i urm.7 Ibid., pp. 520 51 urm., 555 i urm.8 Ibid.9 Ibid., p. 562 si urm.

'° Ibid., p. 560, no. 1751; p. 616 i urm.11 Ibid., pp. 571, 609-10.al Ibid., p. 583, no. 1764; p. 589, no. 1768.

Ioinui

Pregatirea tinirli Principatelni

stabilit la Osborne"-, silind totusi pe Thouvenel sa declare,protestand, ca acordul nu exista" 2

Alegerilc din Bucuresti se anuntasera mai zgomotoase. Sepresintase Nicolac Golescu, Rosetti, care f'kcea poesie politickalkturi de viskrile filosofice ale lui I. Brillianu, in. foaia pecare o intitula, ca un. steag de unire: litomdnul, pe Icing Cos-taforu, Orascu si a1tii3. All-Pasa era indignat ca AlexandruGhica permite o atmosferk -evolutionark4, pe o vreme candBenzi declara ck el merge la Tdrgoviste ca sà se inchine Innumele regelui ostas inaintea moastelor lui Mihai Viteazul,simbol al Un:rii5. Resultatul, dupd cxemplul moldovenesc, fu,astfel, mai ales unionist 6, dar se alesera si fostii Domnichiar Solomon?.

P.Ink atunci comisarii, cari nu-si deideau samd cd pesips'th i luat hotlerile principale Aall admitea ek se

poate discuta si In Congress veniau la Iasi pcntru a-si In-deplini si ei forrna9. Lui Bulwer, Kogalniceanu, neinformat, Iivorbia de patria lega1itii i a libertAtii", de regina apk-rkteare a drepturilor seculara ale Principatelor" si ale celorcinci milioarre de Romani", si-si auzia, ca mijloc de poto-lire, cg, tot viitoral unui popor nu se face Inteo singurA zi"

dk nu e bine 2,a merge prea !kite", recurgand si la fabulaiepurelui si a broastei tastoase; nu và pot promite CIa yetickpilta tot ce doriti"V. Din parte-i, Basily gasia rnomentulsa vorbeasca de vechile Indaloriri venite de la Tani si afirmatare ck nu se poate pune o atribAiilor Divanuluitcare va sta gata sk rkspundk la orice Intrebare a Comisarilor n.

Aspectul deschiderii Adunkrii moldovenesti, care, fireste, nu

1 Ibid., pp. 575-6.2 ibid., p. 576, no. 1761.8 V. ibid., pp. 592-3.4 Ibid., p. 622.

Ibid., pp. 577-8.6 Ibid., pp. 655-6, 674 si urm.7 V. si ibid., pp, 670 si urrn., 723 si urm.8 Ibid., p. 663, no. 1794.9 Ibid., p. 649 si urm.1° Ibid., pp, 652-4," Ibid., pp, 662.3,

J26

clansii

limn.

$i

$i

Unirea (Ari lor lihcre pria a21

nici el, nimic din bitelegerea secret/ de la Osborne, se flcusolemn, cu cele mai bune spegante, Caimacamul f/t/rind ceamai deplin/ intelegere cu aleii cari-i fuseser/ Batra-nul Mitropolit lncepu cu formula lgo1do-Rom4niei" si cu rn91-tiunea Rornânike, nu a Moldovenilor strigi §i Trdiascduutonomia!". Prin dantari, prin panglici, prin iluminatii, prinStrigAte se cerea Unirea, pc care printep non/. cleclaratiePoarta o r/spingea hotkrIt 3, pe cand Imp/ratul Franpesiloradmitea, dup/ cerorea austriaca, s/ nu se discute macar InComisiune votul eventual despre Unire i guvern repre-sentativ" 4.

La 19 Octombre dou,d glasuri singure erau contra decla-ratlei de Unire supt Domn strain, dip dinastii ne-yeeine,numit de Congres, respectandu-se legalura cu Poarta.

Peste chteva zile dup/ hotArirea acestei Adundri, Iptroatrnosfer/ mlai putin cald6, Incepeau i discutiile Divanuluimuntean5.. Intr'o unanimitate care cuprindea .si pe Bibescusi Stirbei, se votau aceleasi palm puncte 6.

dorinta imensei maforit4i a Romdnilor gdsia eciu In maitoatd presa europeand, iar, la 16 Octombre, In Parlamentul eu-gles, Gladstone 1a6ea propunerea de,a se arkta Coroanei ,,pater-pica speranpi a Camerel Cornunelor cd, in negociatiile zu.m4-toare privitoare ía aceast4 afacere se va face sit apese, dupa

in cumpdrad aceste dorinti pe care ploporal Valahieifi al Moldouei le-a exprimat conduct prin organul. represintan-tilor aleqi potriult cu tratatur 7.

Propunerea Unirii foese flcutä la Iasi, de KogEriniceanu. Seamintia, pe langa postulatul natiaal, al cArui acterent seargase Napoleon , i o Intreag g. stgruintä romaneascä de ail-tea veacnri, In exercitiul de-a lungul timpurBor al dreptulni desuveranitate, si prin tratatele ea s'au Incheid, cci leAtuxa cuImperiul Otoman lnsusi vine din dorinta de a /Astra aceast1

1 Ibid., p. 687 si urm.2 Protocoalele §edintilor; ibid., VI', p. 35.6 Ibid., p. 724 si urm. Noll/ circular/ dupà votul celor patru

puncte; ibid., p. 741 i urm.4 Ibid., p. 734 si urm.6 Ibid., P. 714 si urm,6 Ibid., p. 736 i urm.7 Ibid., p. 726, no. 1821,

21

Boman!

Stia,

impusi

So

cusdintd,

522 i'reggiirea Unirii PAncipatelof

suveranitate", reservându-se explicit autonomia; si In ufmg.State europene au Incheiat tratate eu tgrile românesti, iar dela tratatul din Adrianopol Inainte nu e nicio tgigadg' a acestu.idrept, cum s'a adeverit si in ultimele acte ale diplomatiei,pgstrandu-Se doar Portii cela oe prevgd capitulatiile", pe careea nu. le-a negat. Se Incheia ca constatarea perfectei unitgtia neamului, In nume, 1imb, lege, culturg, asezImintte, istoriesi aspiratii1.

La Inceput se cgutase chiar leggtura cu Divanul mMtean2.Si acolo, la Iasi, unde, in pecunostinta lucrurilor, se votaseomagiul de recunostintg puternicilor Suverani" ai tratatdluise propuse oprirea lucrgrilor separate pentru ca asupra refor-melor de introdus sg. discute Divanurile reunite, ceia ce s'ar ficerut chiar de la Bucuresti 4. Dar o comisie de noug là aleasgtotusi pentru pregglirea separatä a modificgrilor de cerut, pecând Muntenii se opriau dupg. dorinta oamenilor de la 1848,cari dominau Adunarea, la votarea punctelor principale si pro-vocau astfel interventia comisarior, care nu duse la niciunelect 5. Urmarg. lupte Intre radicali, de o parte, Tell si A.Golescu de alta 6, Onä ce, dupä o propunere nepläcutg. a luiFlorescu, cei d'intgiu pärgsirg In grup Adunarea7. Se lavacantg pgng. la 1-iu Februar. Stirbei si Bibesca se retrggeaudin Adunare 5.

Cu. toatg. opunerea liii C. Hurmuzachi, care argta cä, votdnd

1 Protocoalele, pp. 63-8. In sprijin vorbi, pe langl Kogalniceam)Insusi (ibid., p. 75 si urrn.). C. Hurmuzaki (ibid., pp. 68-74). LogofItulAl. Bals, proprietar de 80 mii Midi, In Moldova, iubita sa patrie",obiectase In scris cä prin Unire se pierd privilegii mai man t. cleatale Invecinatului Printipat" 0 se pregAtesc lupte interne; ibid.,pp. 74-5. Loctiitorul episcopului de Roman se deszise, explicAnd cäadesiunea sa la Unire o fAcuse doar Intre patru ochi"; ibid., p. 75.

2 Protocoalele, p. 62.3 Ibid., p. 742, no. 1831. V. protocoalele, pp. 89-90 (propunere a

lui Petru BrAescu).4 Ibid., pp. 795-6, 807-8. PArerile lui Talleyrand; ibid., pp. 797-8.

El denunta teoriile ca ale lui Proudhon", din noile scrieri ale hitEnact; ibid., p. 790.

5 Ibid., pp. 835-6.6 Ibid., pp. 825-7.7 Ibid., pp. 843-4.8 Un memoriu al primului (1856); ibid., pp. 914-6; cf. lorga, Doe.

,Virbei, I.

Unirea tärilor libere prin Ftomitni 823

ca pentru Moldova, punctele viitoarei organisdri, Adunnrease lndepdrtenzd de la concepria necesarei wlitiiti politice cucealalti tarã, pe Iting4 faptid oci se subordoneazd autononda,din care ar iei forrnete viitoare, hoteirtrii Congresuldi1, se votl,deci, acolo, la Iasi, religia de Stat, cu libertatea cillturilorin mArgenirea capitulatiilor", judecaLori inamovibili, un singuesinod.2 pentru arnbele tan, organisarea puterii armate, cti in-terzicerea cetatilor tUrcesti, neutralitatea, egalitatea cetateneasca$i darea proportionala, libertatile personale, responsabilitaieaministerialä, inlaturarea Senatului separatia Puterilor, desfiin-tarea capitulatiilor, represintarea la Poarta,, fixarea interna-tionala a hotarului, necontenit crampotit de Austrieci, instrue-tia generald obligatorie $i gratuita, recunoa$terea cu sfinteniea proprietatii, fixarea de Puteri a tributului, reclamarea Deltei:Times" declara ca e un 4 August roman"3. Numai asupraeetateniei de recunoscut la toti pamantenii crestini4 i asupradeeptului la pamant al taranilor, $i in aceasta lard, mai gene-roasä, diseutiile fur. lungi i aprinse.

Plangerea taranilor vorbia de sarcinile grele cazand numaiasupra lor, färä a uita vanzarea" care Jidovul orandariu,

ea sä ni suga toata vlaga" prin. bautura scumpa si otravita",robia la oqiile straine. Si lotnsi ei tin intreaga tara: toata

bogatia, toata Imbielsugarea, bratele i sapele noastre o aduc.Dunarea de mare si de larga, curge raul sudorilor

noastre, se duce peste mari si peste hotare, acolo se prefacein rauri die aur si de argint i curg iaräi inapoi de se revarswl,in tara noastra". Cele douasprezece zile ale pontului" santziva cat luna", fara a se obseeva serbatorile. Regulamentule aratat ea originea Inainte de Reglement sateanulavea zeoe, cincisprezeee $i pout ,. doulzeci de falci, radicamvite, ni prindeam nevoia si era si tara folositd, ea cirezile cell;mune care ie$iau din tara noi la cre$team. Cu Reglement muncani s'a ingreunat, iar pamanturile ni eau micsorat. Ni s'au

fixarea unor base".vorbia de fapt tot

1 Protocoalele, pp. 90-2. El admitea doarManolachi Costachi, constatand aceste pared,de base".

2 V. discursul lui Neofit Scriban; ibid., pp.sedec; ibid., pp. 155-7.

3 Eliad, Scrisori din exil, p. 599.4 Protocoalele. p. 229 §i urm.

102-7. Al lui Melhi-

si

raului:

324 PregAtirea tinirii Principateidr

dat numai elite patru Mei celor eu doi boi, cam- fang. de boili eau. (lat. si mai putin". Aceasta pe Lang ce au luat Dom-niile grecesti". Ei cer, cu. legendaruI Loan Roata In frunte,oprirea tdii, supirimarea haucdelelor,api: dregtitori de ecil aAei, rdscumpdrared boicrescului.Vneaudrepdul la pilmeint pdnet la doud-treimi din movie1.

Marii proprictari vorbirg. de comunism" si, prirnind oele-lalte puncte, afirmara puternic dreptul de proprietale asupramosiei Intregi i cerura Invoiala libera 2

Proprietarii mici se tineau h reforma din. 1851, admiteauplata In bani a luernIut, dar opriau noi revendicatii 3. Un amen-dament al clericilor pornia de la existenta la Incepul a pro-prietatii targnesti libere 4.

Kogalniceanu nu apard cu prea mult g. putere pe tarani 5,ci, vorbind de viitorul regat 'al Romaniei", ceru amânarea.Apararea o facu Insa, calduros, C. Bosie, de si mare pro-prietar 6.

Divanul muntean, care salutase, provocand un mare entu-siasm, pe al Moldovei7, l'u Inchis la starsitul anului 1857

1 Ibid., pp. 342-6.2 Ibid., p. 353 5i .urm. PArerea lui C. Rosati. Tetcanu; pp. 361-2,

388 5i arm. Pentru un pamflet al lui supt Cuza-VodA, v. Iorga, InMem. Ac. Rom., seria III, t. XIX (1937), p. 227 5i urm.; R. Roscai,ibid., p. 237 5i urm.

3 Prolocgalele citate, pp. 36376. lirmeazA ob§crvaliilc lui Hur-muzaki.

4 Ibid., p. 369 i urm. E remarcabil i amendamentul Negri,pp. 385-7.

5 Ibid.. p. 409 51 arm.6 Ibid., p. 419 5i urm. Hurmuzachi e pentru marii proprictari, ca

§i Miclescu. Se discutä i dreptul electoral pranesc in viitoareleAdunär4 ibid., p. 463 §i urm. V. 5i ibid., pp. 507 5i arm., 517 5i urm.Pentru oprirea invasiei evreie§ti, ibid., pp. 481-2. Cf. Emeril,Les paysans roumains depuis le traité d'Andrinople jusqu'd laliberation des terres (1829-1864), Paris 1937, pp. 364-94.

7 Protocoalele, pp. 312-3. Propunerea era a lui Rosetti; VP, pp,632-4 (o alta; ibid., pp. 180-1). E constatatA de Al. G. Golescu, carecere revederea formei; ibid., p. 35. El spune: Dacl nu pot protestacontra necuviintelor ce cuprinde adresa, In numele AdunArii intregi,prolestez eel putin In numele unei minoritAti. $i-mi dau demi.sia cuminoritatea, dact Adunarea pAseste pe astA cale §i va trimite o aseme-nea adresA din parLea AdunArii. (Zgurnot mare In semn de nemultamiredin toate pArtile.) Nu mai pot face parte dintr'o asemenea Adunare.(DesaprobAri generale.))". Inlervin Magheru si N. Golescu, apoi I. Bra.

capitatiei,

Unirea tArilor libere prin Rom Ant 325

printeun nou firman1. Inchiderea celui moldovenesc nu za-bovi: el singur Isi cleclarase misiunea ispravita2.

Intre actitmea celor cloud societati politice romanesti s'aputut vedea de la Inceput o mar^ deosebire. dea Munteanadiscuta principii atctracte, In dosul carora Sant adesea inte-rese personale si ea se la-A. tardtia la desläntuirea pasiunilor,care se hraniau din amintirile exilului, din regimal :rpm allui Stirbei si din contactul continuu cu aceia cari represintauin Apus democratia revolutionara rosie. La Moldoveni averna face, afara chiar de temperamentul deosebit, cu oameniramasi In general acasä, fara suggestii straine, deprinsi printeolung si grea luptd a lucra solidar, cu avocati cari's'au formatslupt influenta normelor juridic& si s'au deprins a deseoperipartea vie a realitAilor, eu spirite care In genere au plecatde la dultura pe care o serviserd la activitatea politica In careaduceau Insusirile de masura, claritate si armonie capatate.ain-colo. De aici o netagaduitä superioritate, care se va menti-nea. In Kogalniceanu, C. Hurmuzachi, Malinescu, ManolachiCostachi, D. Miclescu se vaidisera, zi de zi, dthateri cariputeau sä stele alaturi cu oricari .din oride Parlament euro-pean.

Eliad, care ramasese la Londra ,,pentru niste afaceri par-ticulare, de interes literar 3", citeaza din conversatia sa cu

tianu; Discursul d-lui m'a Innecat In lacrimi i ma simt ca nu potvorbi". Revine Golescu: Imi pare foarte rAu, d-lor, cä m'am lasatsl ml aprinz atata, puiu demisia Inainte; Insl ,astfel a fostsimtirhAntul mieu"; p. 67. Se credea de Bulwer ca aceasta ar puteaduce la disolvarea ambelor Divanuri; ibid., p. 819, no. 1859. V. siibid., p. 330, no. 1871.

1 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., V, p. 853, no. 1389. ProtocoaleleDivanului In vol. VI2 al colectiei. Intre chestiile diseutate gAsim (p.27): D. Chr. Tell se scull si zise cA pArerea d-sale este, daclAdunarea prirneste, ca In tribuna destinatA pentru privitori sA sereserve un loc i pentru doamne". Slirbei cere sA i se ingAduiea pleca: pAtimas fiind, precum e cunoscut de obste i, simtindu-mlde cateva zile mai Intetit de board. slut silit, dupl hotArirea doctorilor,a merge neapArat sA petrec iarna Inteo climA cAlduroasA". Si N.Golescu se declare bolnav tocmai In zilele cele mai pretioase alevietii sale"; ibid., p. 179.

2 V. si protocoalele comisarilor la capAtul volumului citat. Diva-nul muntean protesta contra disolvArii; ibid.? p. 550.

8 Scrisori din ecil, p. 595, no. cr,xxxvn. Va sta la Paris pe vre-

A-mi

si

325 Pregatirea Unirii Principatelor

un ambasador la Constantinopol aceste cuvinte, dureros deadevarate: Soarta ta.rilor d-voastr3 este de mult decis a. intremonarhii intelesi; sg. nu vg. faceti ilusiuni. Acesti comisari,aoeste Divanuri, aceste intrebari sau adreAri catre dorintilegenerale nu sant deal pro formal".

Prooegele-verbale ale comisqxilor aratä In adevar o coin-plecta abdicare de la rolul pe care crczusera ca.-1 pot juca.Ei primesc documentele pentru Congres si adauga. observatiicritice care nu vor fi tinute In samA, informatii proprii carevor avea aceiasi soartg.2. Transmiserd doar un memorandumicare putea servi de basa la Congresa.

In ce priveste propaglanda In strkinatate, nu numaiera acum inutila, dar, cu prefacerea luptatorilor de odinioara,chlar a unui Dimitrie Bratianu, in politiciani rosii", ocupatisa combata in tara pe vechii lor dusmand, nu era eine s'oduck. Eliad, care-si lua aceastä sarcina, avea din nou dreptatecAnd reguma oe se putea face, in. aceste cuvinte, atal de deo-sebite de gestul, tonul i stilul romantic de odinioarg: Säni facem dar, cat putem, datoria din umbra, ca oameni obsouri

hecunoscuti; caci, daca din repausul isolarli si m3ditari1orse afla cAte un adeviar, acela, dat afara, pätrunde maseleisi da. mai curand sau mai tarzh fructele sale". Acum nUmai e timpul de polemice, a caror era era pAnä a nu incepetargul; acum e timpul de tgoere si de acoperire." Si el soco-tia terenul eastigat de la predica lui Lazar pang. In nnomentulcand peste dolma aniilioane de oameni tin fruntea sus mai cumandrie decat Lazgr cand se numesc Romani"mea Congresului, Weptand sa fie consultat. El trim etea un memorinal lui Mocquart, §eful cancelariei lui Napoleon; ibid., pp. 598-9,600-1, 611. Aproband cele patru puncte, vede In raspingerea lorde Imparatul Francesilor o lipsa. de. buria credinta" din partea lui;ibid., p. 603.

1 Ibid., p. 590.2 V. In colectia Sturdza, partea ultimä a volumului VI2.5 Benzi II cere de la D. Bratianu, In .Novembre; Cretzianu, o. c.,

II, p. 217, no. ccxxvi.4 Elia& o. c., p. 606. V. 0 ibid., p. 607: noi bine facem cand acum

vorbim Intre noi i nu dam nirnic afara". Era in legatura §i cuDora d'Istria, fiica, do...mare reputatie literal* a lui Mihail Ghica,printr'o persoana careia-i zicea familiar: Elena"; ibid., p. 610. Vaajunge numai In 1858 sa revie la Bucuresti.

ca

sisi

Unirea tahlor libere prin Romani 327

Totusi la 20 Ianuar 1858 membrii radicali din Divan ramasiInca la Bucuresti faceau din N. Golescu i Dimitrie Bra-tianu, unul fost vioe-presedinte, celalt fost secretar, delegatipentru a sustinea drepturile natiunii" oriunde in Apus"1.Dar, la Viena, Btuol declara ca-i primeste numai daca-i intro-duce ambasadorul Turciei2. Avea dreptate acel colaboratoral ziarului Journal des Débuts care Incepea astfel uu articol:Se pare ea a lost, In ultimul razboliu al Orientului, un mareeveniment militar si politic ck care nimeni n'a vorbit...: cu.-cerirea de Turcia a Principateldr române"3.

Pentru tot ce s'a mai Incercat pana la redeschiderea sedin-tilor Congresului, In vara, stirile lipsesc. In preajma hota-rIrii Insä dolegatii vor face, si n-i I ara succes, In opinia pu-

,dack nu la cliplomatii i ministrii, de multgfortare.

In Ianuar 1858, deschizandu-se sesiunea legislativa, Inaintede atentatul Orsini, gest deplorat de toti Romanii, Napoleon,care se Intalnise cu Tarul la Stuttgart (Septembre), jénatde ce pregatia Principatelor, declara ca Franta, in politicaei desinteresatd, a ocrotit totdeauna, cdt o angajau tralnIelé,dorintile populatiilor (sic) care-si Iutorsesera privirile spreiclansa" si el vorbia de spiritul de conciliatie" care va Insu-Heti noile d3sbateri ale Congresului4. Révenirea lui Aali-Pasa,dupa moartea lui Resid restaurat 5, dadea sperante. Piste doulluni, Thouvenel negocia 1:nsa. Fuad, comisarid din 1848, reve-nit si el la guvern i pregatit pentru a represinta Turcia la Con-gres, asupra formei cc s'ar da acestor tari, facand sa se adoptetitlul dc Provincii (sic) sau Principate Unite". Se admiteasi o Adunare comunia., dar Aall nu voia cuvântul Senat, ci Di-van, care, de altfel, s'ar convoca pe rand In cele dona Capi--tale, dar cu atributii legislative, na si financiare, acestea pri-vind un Gonsiliu anume, un Consiliu de Stat, cu membri mun-teni si moldoveni. Ambasadorul Franciei prommea i numi-rea celor doi Domni de catre Poarta, pe o lista de trei candidati

1 Cretzianu, o. c., II, pp. 218-9.2 Ibid., p. 219, no. ccxxix.3 D. A. §i D. C. Sturdza, o. c., VII, p. 11.4 Ibid., p. 41, no. 1993.3 V. Thouvenel, o. c., p. 222 §i urm.

blic,d, Intelesi,o ultimg

ca

328 Pregglirea Unirli PAncipatelor

alesi 1. Era momentul cand nefolobitoarea Comisie, primithodata cu atata entusiasm, rileca de la Bucuresti2.

Atunci, In asteptarea sedintilor care erau A. se deschida laParis, Gladstcme,-rugat si de delégatii români, ¶tcea interpela-rea sa in Parlament, la 4 Mahr. El propunea o motiune expri-mând 'tarea speranta a Camerei Comuhelor ea In negociatiaulterioar a. a acestei afaceri (a Principatelor Dunarene) se vaface a se all-Mari dapd dreptate dbrintile exprimate dindvaprin otanuI represintantilor alesi, dupla zieul tratat (de laParis) 3. E vorba, spunea el, de binele a milioan z. de su-flete". Scopal moRzznii e sà constate Ca aceastd Camera efavorabild Unirii Princimatelor Dandrene", cum o doresc am-bele tari, aducandu-se ca dolma Insasi mentiunea Regula-mentul Organic. Chiar daca dorinta printului strain nu seprimeste, oelelalte pu.ncte pot fi mentinute. Aittlel, va fi InPrincipate un neseeat izvor de neliniste pentru politica eu-ropeana", pe cAnd asa s'ar crea tin Stat tampon Intre Ru-sia si Turcia4.

Intre sprijinitori erau, pe langa. Roebuck si Deasy, lordfohn Russel Si lord Robert Cecil 5. Dar, de 5i Palmerston cazuse

In Cabinetul lui Derby, Externele l avea Malmesbury, canefusese pentru Unirea Principabelor Inteun Stat indep6ndent,lord Fitzgerald, subsecretarul de Stat la Externe, fu foarte dur,criticanci ca pentru prima oara s! aduce In Parlament o ches-tiune reservata mud Congres care sta sa se adune. Fatif sespunea ,c1 Unirea Inseamna desmembrarza Imperiului tur-oesc", dar se Intrebuinta cuvântul de populatii romanesti".Deasy observa ins ca Principatele n'au Mout parte niciodatadin,Imperiu care n'ar fi desmembrat prin masura propusa; pen-tru Roebuck aceste tari represinta un popor liber,avdnd o ori-gins osebilid: vechial. Imperiu roman". Palmerston interveniinsä, obiectand ca, daca Principaifele nu fac parte din Imperiu,de ce Gladstone a votat pentru raxboiu din causa oeuparii lorde eatre Rusi, dici In ele Insele ele n'ar fi meritat o ase-

1 D. A. si D. C. Sturdza, 1. c, p. 86 i urm. Dar in afar4 Poartale va represinta. Cf. 5i ibid., p. 104 si urrn.

2 Ibid., pp. 136-7.3 Ibid., p. 160 si urm.4 Ibid.5 Ibid., p. 161 si urru,

si,

,

Unirea tAri for libere prin Rom Atli 329

menea decisiune"?. $1, cu o deosebitA rea eredintd, fdandu-sea crede cd printul strain nu poate fi desfäcut de chestiaUnirii, el ved3a Intr'Insul un Rus sau un ocrotit rusese ( I);asa ceva nu trebuie populatiilor moldo-valahe. Pentru Dis-raeli s'ar rupe identitatea" politicä existentä cu Franta.acesta lupta viol3nt cu ideia regatului fantastic" si fantomade independentd", de care nu vorbise Gladstone. Cu 178 de gla-suri pentru, motiunea IntarnpinA resistenta a 292 aliele 1.

La aceasta datA din Maiu se cunostea mai de mull si laIai sentinta i Incepeau ambitiile candidatilor 2; C0116111111 Fran-ciei panea In primul loc, acoperindu4 cu laude meritate, PePetru Mavrogheni, considerat chiar ca adevdratul $ef al unio-ni$tilor 3.

Incepute Inca de la sfdrsitul lui Maiu, Adundrile plenipo-tentiarilor Congresului se zdbovird. Atanosfera de presä, cuarticole In Le Siecle, de veehiul prieten Léon Plée, In Reuuedes deux mondes, la care se adaugd 5i cate o brosurä4, erabund. Din pasiune contra Turciei, sinfpatiile rusesti pentruUnire faviaiu, gdsindu-Si rostirea i fin Journal de St.-Pe-tersbourg 5.

Revenind asupra Indatoririi luate fatd de Anglia, Walewskiuorbi, cel d'tnteiiu, liotdrit pentru Unite, cu soln(ia csa maibund i potriuitil chiar cu tratatele. Din partea englesa, seceru pdrenea Turciei $i a Puterilor limitrofe. Dar Fuad raspunseca punctul de vedere al Guvernului sdu rdmitne neschimbat:doud tdri deosebite. Hamer, Austriacul, ardlä ch, avAnd aceiasipdrere, nu crede mdcar in sinceritatea dorintilor exprimate.

1 Ibid., §i n-le urmätoare; i P. 202 i urrn., 261-32 Ibid., p. 171 i urm.; Thouvenel, o. c., p. 171: Cf. ibid., p. 250urm. (raport consular din Bucuresti .

3 D. A. 5i D. C. Sturdza, I. c. DupA el Grigore Sturdza, intrebuintatde Turci la fixarea granitei basarabene, fiMd In oastea br Muhlis-Pasa(o petitie pentru el; ibid., pp. 231-2; cf. ibid., P. 261, no. 2061). El seofera lui Napoleon; ibid., pp. 398-9. Apoi Mihai Sturdza, Lascar Can-tacuzino, Teodor i Alexandru Sturdza (Cod)); In fine VogoridiN. Istrati; ibid.

4 V. L'empereur Napoleon III et les Principautes Roumaines, 1858.V. aceiasi colectie, pp. 263-4. Cf. si L'Autriche et les PrincipautesDanubiennes, Paris 1858 (mai ales asupra atiludinii Austriei fatiide jurisdictia consulara).

5 Ibid., p. 226 i urm.

§i

xi

330 Pregatirea Principatelor

Chiselev fu acela care vorbi In numele Rusiei, si el nu lipsisa-si Inceapa dovedirea de la Regulamentul Organic 1

Atunci Cowley, In Inbelegere cu Clarendon si Palmerston,ahmeca spre formula mijlocie, care ar putea fi primita dietoti. Pe cand Hatzfeld, represintand Prusia, doria o expunereistorica a legaturilor dintre Principate si Imperiul Otoman,marchisul de Villamarina, In numele lui Cavour, se läsa atrascatre solutia austriaca a aprecierii Intre toate apreciatiile".Si, In sfarsit, Walewski revenia la ideia ca, in loe de a Incercasä se majoreze, Puberile semnatare ale tratatului s'ar puteaintelege.

Nu se putea ajunge mai elegant la sucrificarea Unirii.La 5 ruIrdie, Walewski venia deci cu punctele de la Os-

borne, subliniind a ele na represinta parerea Franciei, civreau sä serveasca numai necesitItii unei Intelegeri. Dar,Turciaabtinandu-se la Inceput, Austrieci si Englesi opuneau i aces-tui gest de conciliatie conceptia unei simple revisuiri a Regu-lamentului, Hilbner repetând ca dorintile exprimate de Di-vanuri nu represinta vointa populatiilor. El se arata incon-ciliabil, si Cowley adaugia, in ciuda Intelegerii din 1857, cain propunerea franoesa e uin fel de Unire", de Ia care nuse poate pleca. Nici chiar Fuad nu era asa de dusman propu-nerii de hnpaciuire, ceia ce facea pe Walewski sit adu.ca sipunctul printului strain, ca facand parte din cea mai Ninasolutie. Se produse o arnana:.:, pentru ca plenipotentiarii An-gliei si Prusiei sa poata oere instructii noua.

Se castiga, astfel, pana la 10 ale hmii, ca Anglia primiabasa franoesa, dar reservandu-si dreptul de a reveni la oealaltI.In fata adesimnii prusiene, Austria-si Inceta oposilia. Rusiasingura arnitinea la primul punct de vedere, pe deplin. favo-rabil Rornanilor.

Dar si aourn Rübner, isolat, era contra titlului de Pro-vincii sau Principate-Unite", Anglia nefiind atat de Indarat-nicV. Austriacul era g contra Comitetului central de la Foc-sani. El refusa alipirea eventuala a steagurilor, propunanddoar o emblema" comuna, In care unii voiau sa introduca

1 V. scrisorile din Thouvencl, o. c., p. 370 qi urm.2 Ibid., p. 287: Lord Malmesbury nous a fait savoir qu'il eon-

siderait la denomination de Principautés-Unies comme une affairereglee". Cf. ibid., p. 275.

data:

tJnirii

Unirea tdrilor libere prin Romani 331

semiluna otoman11. Singura. Anglia era pentru Domnia nuviagerl, ci ereclitarä. Mai departe Fluad dectarä pentruintäia oarä cä Poarta recunoaste autenticitatea actelor aduseinainte de Romani asupra suprirarii capitulatiilor i altorpuncte, ca acela privitor la Dunara. Pärerile furl totusi deosabitesi discutiile lungi. Astfel se ajunse la impunerea prin bite-legere amical.N. a proiectului Thouvenel pe basa punctatiei dela Osborne (19 August) 2.

Aceasta nond formd a ildrilor romidne§ti era sd fie dp.cretatidTurcii singuri prin hatiferif i era sei se numeascd pen-

tru aplicarea pe teren cei trei Caimacami ai RegulamentaluiOrganic 3.

Partidul nafional din Moldova auu pruden(a s prirneosedo aserreenea scldiderie a idealului de a cdrui realisare se cre-zuse sig1ur4. Aceasta In moment-11 and se puneau in miscareactiunile pentru Domnie ale celor doi Sturdza, tatal i fiul 5,a lui Vogoridi 6.

Puterea trecu deci, pentru Muntenia, in mânile bätranuluiManolachi Bäleanu, a lui Joan Mann si a lui loan Filipescu,fiul lui Vulpe 7, iar pentru Moldova Caimacamii furl incercatulStefan Catargiu, unionistii Vasile Sturdza si Anastase Panu,din doua generatii deosebite.

Cu o astfel de Cäimacamie In Moldova nurnirile nu puteausa fie deal unioniste. Astfel de la Inceput V. Alecsandri Cu

1 Ibid., p. 273.2 Protocoalele i In colectia citatA. V. si circulara lui Walewski,

ibid., pp. 336-7.3 Ibid., p. 569 si urm.4 Ibid., pp. 387-9. Place observa cl nu fall pritnejdie Cei Sapte

bat joc de sperantele unui popor In suferintA; Thouvenel, o. c., p.289. Béclard, consulul de la Bucuresti, prevedea resignarea"; ibid.,P. 291.

5 Apelul lui Mihai-VodA; D. A. si D. C. Sturdza, 1. c., pp. 474-5.Atacul grigoristilor" contra lui Vogoridi; ibid., p. 583 si urm. Ade-siunea hti I. C. BrAtianu; ibid., p. 508 si urrn.

6 Ibid., p. 500 si urm. V. si ibid., pp. 517-8.7 Caracterisarea lor In raportul, nu lipsit de ecoul mahalalei po-

litice bucurestene, al lui Béclard; Thouvenel, o. c., p. 301 si urm.El vede In Alexandru Ghica, fostul Domn, un fiu de Albanes Infustanelà.

dg

Ii

332 Pregatirea Unirii Principatelor

numit secretar de Stat provisoriu, Joan. Cautacuzino la Fi-nanite, Ouciureanu, fostul student In Apus 1, la Culte, Pa-naite Donici, inginer de formatiune nand, la Lucrki Pub lice,iar Hatman al Militiei era Insusi Alexandra Cuza, Inaintat colo-nel 2. Cairnacamii Isi continuard 1lunci1e i ca ministri sau eapresident al Divamilui, Inlaturându-se fostii lor colegi, dar nu

dipectorii3. D. A. Sturdza, format solid In Germapia, laIena, uncle, si cu studii teologice, cdpsatase iubire pentru is-torie si nurnismatica, fu namit secretar al Climdcdrniei. Fe-tiadi era desikcinat de Punctiunile sale la Constantinopol4. Ma-iorul A. Catargju, adjutant al Ciiimacdmiei, care demisionaseintr'o formd ofensdtoare, era dat In judecat69, pentru a fiapoi iertat pe temeiul cd nu cunastea datoria ce-i impuiniedisciplina 6. Nu numai cd. se Ingldui reaparitia Zimbrului,cu acelasi Teodor Codrescu, addugindu-i-se tândrul Vasile Alexan-clrescu, nrai tdrziu Urechiä, dar tittul fu prefdcut 'In sensul

ca Zimbral i V ulturul, si, In motivare, Alecsandriardta, lludand rolul Presei, ci prin Conventie äri1e revin.la vechea lor auton.anlie si rnds'ura de libertate a tiparaluiIliad de Grigore Ghica se restabilekste7. Aceiosi pernlisie se&idea doctorului Varnav pentru publicatia lui, Timpul B. SteauaDundrii reapdrea In Novembre9.

In. acelasi timp, se Infra Ms In luptd cu Goedel, care re-fusa hartiile purtand fronlispiciul Principatele Unita ale Mol-doviei i Valahiei" sau o -e.mbl-md analogan. kgenhil aus-triac aducea Inainte, Intre allele, el el nu e acreditat nicirnkar fatd de Comisiunea de la Focsani n. Totusi cai d.oi

1 El nu prilni; D. A. §i D. C. Sturdza, o. c., VII, p. 877; VIII.pp. 2-3.

2 Ibid., VII, p. 612.3 Ibid., pp. 629-30. Inca o schilnbare; ibid., pp. 684-5 Pentru

moartea lui D. Ralet, ibid., p. 714 si urm.I Ibid., p. 761, no. 2171.5 Ibid.. p. 779.6 Ibid., pp. 843-4.7 Ibid., pp. 620-1.8 Ibid., pp. 622-3.9 Ibid., p. 708 i urm.o Ibid, p. 679, no. 2146; pp. 698-9, 735-1.

n Ibid., pp. 754-5. V. observatiile lui Place; ibid., pp. 765-7.Pecetea cu titbit unionist al CLiinnic'dmici in literalurrt; ibid., p.

si

ttnirca tarlior lihere Win flomAal

Caimacami rnerser g. departe, impuntInd fortnula si tribu-nalclor 1.

Dar batrAnul Catargiu In lrg. imediat In conflict cu colegiisgi, refusAnd sä iea parte la luerarile lor 2. El se adresaMarelui Vizir 3: icra bAnuit c vrteia. Domnia 1. Si Inahitelalui Mihai Sturdza labors prin Galati pc un vas austriac ofi-teri superiori se Inchinau ca pe vremea DomMei lui5.

Pe de allit parte, ambasadorii Pnierilor garante Invinuiaupe cei doi Caimhcami cari continual' O. functioneze a aualcat si prevederile Conventici si ale Regulamcntului Organic,ca i datoriile de respect 'fat'l de Poarta 6. Afif-beifu, aduca-torul firmianului de numire, care se vesnicia fgrg rost la

ceti acest non ordin, int:mail-4R de secretarul sgu grec,Adosidi, un vechiu dusman al unioniskilor; Stefan Catargiu,present, plea. Impreung cu Turcul and colegii sill cerura sitdelibereze, ca guvernamant national" asupra a ccia ee el Insusiconsidera ca o poruncg."7. Sturdza si Panu observau Inteunproces-verbal cit Afif vorbestc de destituirea lor si de o in-terventie militar5.8. Li se telegrafiè de Fuad cit trimesul areordine care trebuie utmate9, dar ei trecurg, prin observatiide formg, 5i asupra acestei intrusiuni. ligspunsul lui Sturdzasi Panu fu cg, In lipsa "Mei autorisatii special; cc a filedsit ceteasea Mif-boiu nu. e deeat o p4rene personala"10. Incer-carea lui Catargiu de a inlgtura pe directorul sgu, declarand

797. Ea n'a fost lnsä Intrelmintata; ibid., nota. Walewski gAsia ealitlul e legal; ibid., p. 1011, no. 2238.

1 Ibid., p. 778, no. 2180.2 Ibid., pp. 680 i urm., 722, no. 2158; p. 725 si arm,3 Ibid.. pp. 732-3. flaspunsul celorlalti doi Caimacami; ibid.,

pp. 747-9. Alta scrisoare a lui Catargiu; ibid., pp. 759-61, $i aitraspuns, ibid., pp. 768-70.

4 Ibid., p. 780 si urm.6 Ibid., p. 754 si urm. Cf. ibid., pp. 805 si urm., 851-2.6 Ibid., p. 774 si urm.7 Ibid., p. .787 si urm,8 Ibid., pp. 826-7.9 Ibid., p. 854 si urm. Cf. si ibid., pp. 1006-7. V. si ibid., PP.

1029-30. Place era Indemnat de Walewski sa Impace pe Caimacami;ibid., p. 1009, no. 2236. El desaproba destituirea lui Foliadi;pp. 1010-1.

Ibid., p. 790,

nijai

iv

334 Pregdtirea linirii Principatetor

ca toate Cdimdedmiei" sant anulate, nu reusi . ScORM i gruparea tunctionarilor In jurul grupulni unionist 2.

Totul se termind totusi prin protestäri de fidelitate ale celoratacati i printr'o telegramd amabild a ui Fuad 3.

Astfel, Guvernul Moldovei ard,tase cd nu se sperie. Ba Cai-macamii cerard chiar rechemaroa mi Aft/ 4. Iar tefan Ca-targiu fu. Inlocuit de ministrul di Finante ,

Din cealaltd parte se publica ziarul Constitu(ionalul, par_tidul Mud intitulat conservator-constitutional"6; o altd discu-tie e In patria .

Dar cartdidaturile la Donmia aduceau spdrturi In vechiulfront, perfect unitar, din 1857. Cu Grigore Sturdza era -anA.lecu. Mavrocordat, eel dirt 1848, un Dimitrie Cornea, unDimitrie Miclescu i, pe lângi multi. 51 mann*, chiar Cos-tachi Hurmluzachi9, iar, din straindtate, Vaillant9.

La Bueuresti Cdimdcdmia erg 1nsd hotarit conservatoare.Bäleanu i Manu, care afirma cd i s'a zvarlit pe feresti unfel de bombä fulminantd, d sticld"113, se pldngea cd anurnetulburdtori" due prea departe propaganda lor 11. In jurul lorse strangeau, pe langd. Brdiloiu eel odatd reformist, boieritineri: un Constantin Fdicoiamt, un Ioan SlAtineanu, un BarbuVIAdoianu 12, un Barbu Catargiu 13, care-si hmerca deosebitele

1 Ibid., pp. 791-2. RAspunsul celorlalti doi Caimacami; ibid..p. 793.

2 Ibid., pp. 794-5, 846-7, 1161-2, 1230-1; VIII, pp. 24-5.3 Ibid., p. 1033, no. 2250. Cf. si ibid., pp. 1039-40. V. si ibid.,

p. 1084 i urm. Adresa cAlre consuli; ibid., pp. 1172-3. CAtreWalewski; ibid., pp. 1174-9. V. si ibid., pp. 1127-8.

4 Ibid., p. 1240 si urm. Cf. si ibid., pp. 1295-7, 1339 si nrm.PlAngeri contra lor; ibid., VIII, pp. 2-3 si urm., 131-2.

6 Ibid., pp. 97 i urm., 115 si unn. Protest al consulului engles;pp. 123-5.

6 Ibid., p. 1013, no. 2240; pagina si n-1 urmAtor.7 Ibid., VIII, p. 31 si urm.8 Ibid., VII, pp. 1256-8.9 Profesia de credintA a lui Grigore Sturdza; ibid., pp. 1163-4.

Rosetti recunostea cA era inuntru praf de puscA i pietricele";ibid., p. 879. Cf. si ibid., pp. 938 i urm., 943.

Ibid., pp. 849-50." Ibid. Cf. ibid., p. 859.13 Scrisoarea lui cAtre Napoleon (contra lui Alexandru Ghica);

ibid., pp. 1382-9.

lucedrile

10

3 i

ti mrea tArhor libere prin fkomAni 335

insusiri ca ministru de Finante. Din cealaltä tabärd, Nicolaesi tefan Golescu, D. Brftianu 1, I. Filipescu se plangeau deabusuri 2. Ca ministru de Interne, Cairn acamul BAleanu po-lemisa cu dansii8 pe and ministrul Justitiei si Caimacamloan A. Filipescu se despIrtia de colegii si 4.

1 Scrisoarc a lui crttre Napoleon (contra lui1380-1. Primirea In audientà; ibid., VIII p. 130,p. 183, no. 2412.

2 Ibid., VII, pp. 1233-5. Mäsuri contra presei;s

Ibid., pp. 135-7. Wa'spuns la protestarea lui;4 Ibid., VII, pp. 1180-91.

Stirbei ; ibid., pitno. 2394. Cf. ibid.,

ibid., VIII, p. 110

ibid., pp. 151-6.unn.

CAPfroLUL XI.

Alegerea si instalarea Domnului roman.

Adunarea menia sä aleag. pc Domnul Moldovei se des-chise la 28 Dem Mbre 1858 st. v. Adrefsa e iscalita de VasileSturdza si Panu, cu adausul noului coleg I. A. Cantacuzino;o redactase Vasile Alecsandri, care iscaleste ca Secretar deStat: se spune cu mandrie cä s'a recapatat astfel dreptul dea legifera si cä vor sta represintantii natiei 3n. fata cu per-soana Dominului" 1.

De la ineeput se presintau nu mlai putin deca.t. treiieci §iopt de candidaturi domnesti. Era 5i nn fost Domn,apoi doi fii de Domn, fiu.1 acestuia2 si beizadeaua Costachi allui Grigore Ghica, mai multi membri ai familiilor Bals (Teodor,Grigore i Alecu), Catargiu (Stefan, Cos lin, Lascar), Rosetti (Pe-trachi Balanescu, Costachi Tetcanu), Sturdza (Alecu Al. C. siC. D.), Ghica (Vasile, Teodor, R4ducanu, Scar lat.), Cantacu-zino (I. A.), Costachi (Manolachi, Grigore), Mavrocordat(Dimi-trie, Nicu), si oameni ai Kogalnieeanu i Alecsan-dri 3. Dar Kogalniceanu, gandindu-se la dorinta de print strain,se netnasese 4. Iar la 16/28 se adause Alexandru Cuza5.

Ibid., pp. 169-70.2 Asupra lui Grigore Sturdza va fi o discutie, räspingindu-se. S'a

discutat purtarea lui in 1848. Lascar Catargiu n'o uitase; ibid., p.304 si urm.

3 Ibid., pp. 179-80.4 Ibid., pp. 286-7 (15 Ianuar).5 Ibid., p. 321. Fusese trecut cu vederea; ibid., p. 321. Pentru

cariera lui v. si ibid., IV, p. 155 (cadet, 15 Septembre 1837; demisiela 8 Februar 1840); V. p. 479 (president, director la Ministerialde Interne), Pentru presenta in Ardeal, la 1848; Barit, Pddi alese,

1

Mihal-Voda,

Megerca i instalarea Domnului romitn 3§7

Mitropolitul, In razboiu cu Cairnacamia, se fku bolnavpentru a nu presida Adunarea de a cirii hoLarire era sgalarm asa de mult soarla rii sale1; de allfel el declaraseca. !nu va veni s o Ina din causa feluritelor abateri siviolatii a principiilor hoLarite prin conventia din 7/19 August 2".

In nesiguranta adânca asupra rcsultatului votärii s, Kogdi-nicearui Neu sci se (rated in Ad ware o noud of irmaredorin(ii de Unire complectd, supt prin( sirdin, alesal din arestmoment avdnd datoria sd ajute aceastd realisare4. Dislcutandlista civilii, el cauLa sil pregateaseä si mai mult terenul, spuindca e potrivit pentru aceasta spe0 de interimat un cetätean bunRoman, simplu si modest ca i tara noastra", ceia ce In-semna excluderea lui Mihai Sturdza si a marilor boieri bo-gati 5. Se mergea pand acolo, pentru ca sa se afirme carac-terul democratic" al viitorului Domn, Incat nu i se acorda,prealabil, cleat o aripa din Palatul Administrativ si einciofiteri de suitä 6.

II, p. 569. La 15 Mart 1857 Vornic; D. A. si D. C. Sturdza, o. c.,IV, p. 55; cf. ibid., VII, la data de 11 Iunie 185G. V. si ibid.,

p. 47. In Basarabia, pe vremea alegerilor; ibid., IV, p. 733.In conflict cu unionistii; ibid., p. 808. Chemal Ia Agentie; ibid., p.812. Calificat de devoué au Caimacarn"; ibid., V, P. 98. ,,Digne ethonne.le"; ibid., p. 99. Cf. ibid., pp. 105, 163 si urm., 382; VP,p. 22. La 14 Maiu colonel; ibid., p. 173. Alegerea lui la Galati;ibid., V, pp. 609-11. Ministru supt Vogoridi; ibid., VII, pp. 610,877; cf. si ibid., P. 1256. Era, si vice-presedinte al AdunArii. Thou-venel scrie cà avuse fn gdnd a-I face Caimacam la moartea lui Bal$,o. c., pp. 334-5.

1 Unii candidati se retraserA, neavand vrAsta de treizeci i cincide ani. Asa I. A. Cantacuzino i aprigul dusman al Unirii, GrigoreBals; ibid., pp. 309-10. RenuntA si Stefan Catargiu; D. A. si D. C.Sturdza, I. c., p. 321.

2 Ibid., p. 106, no. 2380; pp. 232-3. Cuza propuse ca o deputatie sAmeargA sA-1 invite; ibid. Si Alecsandri era de aceastA pArere; ibid.,pp. 233-4. Sofronie era pentru admiterea, refusatA de Adunare, alocotenentilor de Scaun, numiti de el; ibid., p. 237. El revine asuprachestiunii. Era vorba de Neclarie Hermeziu, anti-unionist, si deCalinic Miclescu; v, protestarea lor; ibid!, p. 238. Cf. atitudinca luiManolacbi Costachi; ibid., p, 235.

8 Vaillant, rAmas credincios lui Grigore Sturdza, aratA cä partisaniilui Mihai-VodA se unirA cu nationalii; ibid., IX, p. 293 si um.

4 Ibid., pp. 306-7.6 Ibid., p. 308.

Ibid., pp. 321-2. Un amendment semnat de M. Coal:tali, Rolla,23

NUL

a

538 Pregâtirea dnirii 13rincipatelor

Pestle doul zile dup5. Inscrierea lui Cuza, Ila tman al Mol-dovei, Nicolae Sutu desainuia Intelegerea pan g. atunci secretg,care resultase dintr'o votare preparatorie" a partidului natio-nal 1, arätând a, bolnav, trebuie sa voteze In scris, oda ce nui se 1ngadui, pentru noul eandidat, care in Adunare Meusenumai cateva interventii, Impaciuitoare $i de bun simt2. Scu-Landn.-se 1n pjcloare Sio aceast4 zi de 11 Iatruar st. n., Mitro-politul, pe care izbutisell, In sfarsit, a-1 aduce, rosti cuvin-tele: Ziva pentru a se alege Domnul t`drii a sosit.", $i el1nalta o rugaciune pentru alegerea aceluia carele mai multmerith. Incredere obsteasca 41 ale cgruia legaturi cu tara In-chezb.'$luiesc mai mult priincioascle cugetari ale sale catrecompatrioti", aceste cuvinbe fiind salutate cu o Intreitäaclamatie cAtre dransul. Cu gandul la binele PrincipatelorUnite si viitorul natiei romitne", se puroese la vot, cu sgru-tarea evlavioas6 a Evangheliei $i a Crucii, zicilnd Jur, siDumnezeu sti-mi fie Intru rtjutor".

Se hotg.rise votarea IOW, $i astfel, la capatul operatiei careera de mult puSit la cale, Mitropolitul ingusi, amintindulide cuvintele sale din anul trecut: unde este turma va li $ipgstorul", voll si el pentru domnul colonel Alexandru Cuza,Domnul Stitpknitor al Moldovei". Alesul intrunise toate celepatruzeci $i opt de voturi afarit de al sau 3.

Simplu, dar adanc miscator alesul, al ciirui nume va fiapropiat, de catre Kog6Iniceanu, de al lui Alexandru-oel-Bun,--o frumoasa fig)u,r4, rosti aoeste duvinte, iesite din adânculunei inimi a aril bogitie nu fuSese Ina. $tiutd: Jur, In nu-mele Preasfintei Tneimi $i In fata Orli mele, c..6, voiu plzicu sfintenie drepturile si. interesele Patriei, cit voiu fi cre-

Alecsandri, Lascar Rosetti, C. Hurmuzaki, Lascar Catargiu, Al. Mo-ruzi, Gh. Cuciureanu, Rosetti, Gh. Iamandi, Pisoschi, C. Miclescu,§i Cuza, adAugia multamiri Puterilor garanle; ibid., pp. 316-7, 340§i urm. Motiunea insl§i, iscalitä §i de C. AL Ghica, D. Miclescu, unIacovachi §i un I. Gane; ibid., pp. 314-6.

1 Thouvenel, o. c., pp. 333-4 (raportul lui Place din 25 lanuar1859). AC.tul din 3/15, prin care, In sala Museului se iea Indatorireade a vota pe Cuza; D. A. §i D. C. Sturdza, o, c., IX, P. 463, no.2785.

2 Ibid., pp. 341-2.8 V. rapoartele lui Place, qi ibid., IX, pp. 230 $i urm., 242 $1 urm,

Alegerea t instalarea bomnului roman 339

dincios Constitutiei, In textul si in spiritul ei, ca., In toatADomnia mea, vaiu priveghia la respectarea legilor pentrutoti si In toabe, uitand toata prigonirea i toga ura, iubinclde 0 potriva pe cei ce m'au iubit si pe cei ce m'au itrat,neavand Inaintea ochilor miei decat binele si fericirea nalieironnaue. Asa Dumnezeu si compatriotii miei sa-mi fie Intruajutor" 1.

Deocamdata, alegerea lui Alexandru loan Voevod fu primitade Romdnul lui Rosetti ca, o hotarire rnoldoveneasca potrivitäcu sentimentele alestlui 2. RI fu salutat telegrafic de Colegiulelectoral bucurestean si se pregati un banchet pentru el. Acolo,In Bucuresti, alegerile, conduse de oCaimacamie conservatoare,&Aurä multi membri din randurile marii boierimi, care eradespartitä printeo prapastie de zgomotosii, fanaticii radicali,pe cand In Moldova cel mai mare proprietar, Alecu Bals,votase pentru Cuza 3. Intors din Apus, unde avuse stranselegaturi i cu Benzi, si auclienta la Cavour4 trecandpe la Berlin, unde-1 primi printul Carol Anton de Hohenzollern,presedinte al Consiliului prusian, Dimitrie Brcitianu putea siaducd de acolo sfaturi folositoare in momentul decisia5.

Deschiderea acesteilalte Adunari fu fixota la 22 Februar

Ibid., p. 340 si urm. Proclamatia, contrasemnald de Alecsandri,fagaduieste cd, aplicand Conventia Impreuna cu fratcle nostru, Dom-nul din Valahia", Cuza va zidi pe observarea legilor o noug era; ibid.,pp. 353-4. Ordinul de zi &dire armata; ibid., pp. 425-6. Primul Mi-nisteriu cuprande pe V. Sturdza, Manolachi Costachi, Lascar Rosetti,Rolla, V. Alecsandri, D. Miclescu i Hatmanul, do origine armeneasca,C. Milicescu (Iulie); ibid., pp. 475-6. Panait Donici e director; ibid.,p. 483. Se adauge apoi, Lascar Rosetti, bolnav, demisionand, tinärulconservator Grigore Bals, la Finante. Programul Ministeriului; ibid.,pp. 506-8. Kogälniceanu, nemultamit de trecerea peste dansul, provoacaInsä demisia din Adunare a ministrilor; v. si ibid., p. 533. El ataca

pe Alecsandri: In scrisoarea de la 19 Februar catre sotia sa, elvorbeste de situatia rea din causa nehotarkii Guvernului", cu boa-rlri ce se schimba de pe o zi pe alta i nemultamirea ce resultade acolo; Iorga, Mihail Kogdlniceanu, p. 171: Nu stiu In adevarce trebuie facut pentru a guverna aceasia Tara".

2 Ibid., pp. 371-2.a Steaua Dundrii ataca pc Caimacamii din Buouresti; ibid.. p.

458 sl urm.Cretzianu, a. C., pp, 228-9.

6 D. A. §i D. C. Slu.'dza, o. c) VIII, p, 469, no. 2168

si

o

$i

840 PregAtfrea Untril PrincipaLcioe

st. v. Niciunul din candidati, Bibeseu, StirbAli apoi si FiJi-pescu1, ai conservatorilor, N. Golescu, al liberahlor, aici nuse ceru inscrierea si verificarea n'aveau sanse de reusitdIn ciocnirea puternicd a pasinn.ilor.

Domnul Moldovei se va impune astfel partidelor incapabilede a se intelege asupra unui Munlean. Trebuia oare pentruaceasta o sfiatuire secretd. sau o loviturd de tealru., cum conti-nud a se crede, cdutandu-se acel cdruia ar fi s. i se atri-buie meritul ideii sau acela, atilt de dubios. 5i de un. asa derdu exemplu, cum se va vedea, pentru viitor: adunarea in.jurul incdperilor de la Mitropolie a unor cete populare, din.Bucuresti sau din impreSurirni, cu amenintarea "oe putea savie de la asemenea elemenbe nepregdtite si n61ntelegdtoare29

Credem cd nu. Inca din 16 ale lunii, cum Steam Dundriidenuntase UR presupus oomplot prin care, cu ajutorul fos-tului sdu adiutant in timpul rdzboiului Crimeii, Wierzbowskidevenit In 'turcire Murad-beiu 3, Grigore Sturdza ar fi lostsä se proclame, In mijlocul unei revolutii tdranesti, DomnRomaniel", oel invinuit de o asemenea actinne, atat de nepo-trivia cu caracteru1 sdu, explica, In nurndrul de la 16 al zia-rului, cum ca. este cunoscut cd, fnainte de alegerea Domnului,s'a tratat, de public ;i de o mare parte din deputati, chestiade a se proclama Untrea Principatelor, instituinda-se unvern Provisoriu, care or peoi la Foefani spre a se fntrunicii Guuernfil ce s'ar numi fi din Valalzia pentru asemenea(el". Proiectul e, de fapt, cunoscut si de Place, care vorbesteg die votarea lunei noi legi electorale, pentru Adunarea co-mund 4. El, Sturdza, declara cd ar fi combdtut ideia, ardtand ces'a petrecut, la 1846, In Galitia, tard en. acelasi regim de claseca si Moldova". Si el aangia uceastd indicatie, plink' de in-teles: Propunenea mea a lost cdAdanarea... trebuie sd aleagdmai fnfidig pe Damnitor, clapd Corwteptie, Insx cii Indatorireca acel Doninitor, fmpreund ci Ad7narea, i In fn(elegere cu

1 Riker, o. c., pp. 202-3.2 Ibid.,3 Protestare a unui Polon, care-I taxeazA de renegat; D. A. i D.

C. Sturdza, o. c., VIII, pp. 566-7. Vaillant asigurä cd era vorba devre-o treizeci de Poloni inrolati de unul din ei"; ibid., IX, p. 298.

4 Ibid., pp. 217-9.

Gu-

I. C. Bratianu.

17;=;:1:, .t n_

.

9 ,

ea

,

,. .",

y'9111:V? i411

'

Alegerea 51 instalarea Dommului romAn 341

Valahia, stI proclame Unirea Principatelor", deci tdrld a sovorbi de un Domn acolo. De aoeia am i declarat in Adunareal nu vbiu da yotul mica decat acelui Domnitor carele ua faceUnirea Principatelar". Mai mult, el se oIer lui Cuza pentruaceasta, Ineredintandu-1 c m'a5 simri fericit sd contribuez,cu orice sacrificiu, la aceastei mare faptd na(ionald, fiind gataa da tot concurs& mieu Domnitorului spre a II ales Maria Sa§i lii Valahia"1.

E de observat apoi a solia moldoveneascd pentru a pre-sinta alegerea Sultanului, compusd din C. Negri, N. Catargiusi Mavrichi, era la Bucuresti Inca de la 17 Ianuar, serbato-riti printr'un banchet, la care vorbi si baltranul C. Canta-tacuzino 2. Gheorghe Sion era si dansul acolo. Boliac se nu-man. Intre primii castigati, apoi I. Bra tianu, D. Ghica, Bo-zianu 3.

In aceste conditii, In Adunarea, in care se zabovira ea o ziluerarile, nurndrul rosilor" era relativ mic. Intr'o atmosferade intriglt si de conspiratie, cu totail altfel decat la Iasi, nurasariau nici programe, nici nume; nu se injghebase niciodiscutie. De o parte erau practieele fanariote, de alta ace-lea ale cluburilor revolutionare din Paris 5i Londra. De oparte se produsc, la 23, aducerea trupelor, de alta Intetireamultimii 4. Se ivira conflicte personale pe care protocolul leInregistreaza farä a voi sa le desluseasca. Multi, nevroindsa. se cornpromita, se absentard. Caimacamia lu numai ma-surile de Impiedecare a unor tulburari oe ar sta sa se pro-duca B. Se zvonia, In adevar, ca zeci de mii de Omni, dupdamintirile de la 1848, stau sa intre in oras, 51 ca. se vor arestanu numai Rosetti, ci i Boerescu i chiar N. Golescu 6 Par-tidul Ghica, represintat prin. fostul Dornn 5i prin beizadeauaDimilrie, hip ta zgomotos, apostrofand 5i pe Mitropolit, cugrupul lui Slirbei, al cdrui fiu, Gheorghe, si rüdà, colone-lul Florescu, erau in Adunare. Se gasi forma pentru a ell-

1 Ibid., pp. 486-7, 490-1.2 Ibid., pp. 495-6.3 Ibid., IX, pp. 464-5. Cf. Ricker, o. c., p. 203,4 D. A. §i D. C. Siurdza, I. c., p. 569, no. 192,5 Ibid., pp 573-4,6 Ibid., p. 579,

342 Pregatirea Unirii Principatelor

mina pe Alexandru-Ved4, pc Rada Golescu, pe Plesoianu,pe lancu Manu, Cairnacamul, pe Barbu Be lu i pe Lens.Treizeci de radicali, cii darâmarea candidaturii lui Ghica,infruntau acum pie treizeci si trei de conservatori,intre cei doi frati Bibe5ti, fo§ti Domni 1

Atunci, cu. &Alia zile Inainte alegere, Ion Brii Liana s'arfi inteles cu seful mi1iiei, colonelul Vladoianu, Inlrebuintândmijlocirea colonelului Mavrocordat, pentru alegerea lui Cuza 2.

Oricum, a fost o primg zi urkg, eu strigatele multimii,cu Ingramadirea taranilor, Invatati a cere Domn pe Golescu,5 CU discursurile, ca la 1848, ale lui I. Bratianu 3. Se In-demnau soldatii a pune armele jos", daca se alege Bibescu,si, In Curtea acestuia de supt dealul Mitropoliei, odinioaralocuinta pregatita de Constantin-Voda Brâncoveanu celui maimare din fiii siti, poporul", adus de agitatori, fremata, pecând rose erau gata. sa aleaga pe Nicolae Golescu i safaca apelul la popor" pe numele lui. Câtiva juni scolari",Inca un ciudat amiestec, de stil hotar1t revolutionar, facde garda la poarta Adunarii, controland pe cine Intr.a. 0corespondenta a Stelei Dundrii da aceste amAnunte, a carorautenticitate nu se poate, din nenorocire, contesta 4.

In sfarsit, la 24, zi cu totul linitith, ceia ce arata ca se lua-sera hotaririle capabile de a Impiedeca luptele In strada ale co-

Boerescu ceru o sedintil socreta, In numele stângii,InvitAndu-se i ceilalti. Apoi se Melt constiluirea Adunarii.Cand Constantin Cantacuzino cer.1 imecliata alegere a Dom-

aaugind el e un camp de alegere mai Intins decaltotdeauna, caci Conventia nu mai face nicio osebire hareMoldovieni si Români"6, se Intelege ce se putuse vorbi Insedinta de taina,

De altfel, bucuros cit a zdrabit candidaturile adversarilor

1 Ibid., pp. 580-1.2 I. C Brdtianu, Acte si constabiri, ed. G. Marinescu i C. Gre-

cescu, 12, 1935, p. 102, si confirmarea hii VIAdoianu, In TrompetaCarpafilor din 13 25 Mart 1869. Opunerea liii Rosetii; ibid., p. 110.

3 Mid., pp. 584-5.t D. A. si D. C. SLurdza, I. c., p. 608.5 V. raportul Iui 136cIard; ibid., p. 273,

Impitrtiti

teriilor,

natal,

ds

Alegerea §i instalarea Domnului roman 343

familiei sale, D. Ghica o anuntase imediat afar4, provocandstrigatele: Gaza Domn, Ura, Cuza"1.

Atunci numai, In aceleasi conditli de evlavie ea si in Moldovase vota, tot in unanimitate, dir ca bilete", Alexandra loanI-iu, salutat, seara, pe rand de I. Bratianu, Boerescu si D.Ghica, care, presintand apoi ideia ea venind de la el In mijlocultumultului din strada In ziva precedenta declarg. cat, atuncicand s'a propus eandidatura printului Alexandra loan I Cuzasi cand s'a dovedit ca aeeasta Unire ne asigura de un viitorferice, IndatUt aceia ce se socotesc majoritate au prima aceastapropunere cu o adevarata abnegare i entasiasm 3". Doritoriide a aseza pe Alexandru-Voda eelalt ca Domn aveau bucariade a fi tnlaturat pe adversarii statorniei ai farniliei lor, Bi-be.5t.ii. Din partea aceslora nu se rosti un singar cuvant: arnbiicandidati erau absenti 4. Dax e dnept ea, a doua zi, GheorgheStirbei va cere ca ziva de 24 Ianuar sa fie serbatoare na-tionalä 5.

Ibid., p. 609.2 Ibid.. p. 654.3 Ibid., p. 592 i arm. Pentru bibliografia de presä, Xenopol,

Domnia lui Cuza-Vodd, I, Iai 1903, p. 50, nota 1.4 V. i raportul consulului frances Béclard; D. A. 0 D. C. Sturdza,

I. c., p. 262 §i urm.5 Ibid., p. 638. Ziarul Nationalul apaza, de altfel, printre vorbi-

toHi entusia01 de la 23 0 pe Gheorghe Stirbei pe fiul luiBrancoveanu (ibid., p. 655), ceia ce nu se invedereaza pPm procPsul-verbal. Dar a§a spune qi l3éclard; ibid., pp. 274-5.

si

CAPITOLUL XII.

Lupta pentru recunoatiterea Unirii.

Inca din ziva de 24 Ianuar 1859 Mitropolitul muntean NifonInstiinta telegrafic pe Alexandru loan I-iu. Domn Moldovei51 prii-Romanesti" de alegerea sa, salutându-1 cu respect

amor" 1.Comisiunea ce se va alege pentalu a duce Domnului votul

Adungrii cuprindea, pe langa eriscopul de Arges, Climent,pe Nicolae Golescu, candidatul liberal, pe langa. moderatiiScarlat Cretulescu, Alexandra Florescu i Barbu Slatineanula can se adause apoi N. Opran (Inlocraind pe Golescu)Rosetti 3. In sfarsit Cuza-Vodä trebuic s fi avut legaturilesale la Bucuresti, de vreme ce, de la Inceput, el fke:a din celd'Intaiu trimes catre dansul presedintele Consiliului, cu loanA. Fiipescu la Interne, adaugindu-se imediat loan, fiul demare cumintenie, al lui Constantin Cantacuzino, la Culte, apoiC. A. Cretulescu, pricepulul Barbu Catargiu la Finante, Gr.Filipescu la Control si la Externe D. Bral.ianu4, generalulBarbu Vladoianu ramanftnd in fruntea arrnatei.

E caracteristic ca, In aceiasi zi, o telegrama mkstrit al-catuitä, poate supt influenta consululut Place, devenit, din acelmoment, inspiratorul tainic al noului Domn, Instiinta pe Irn-paratul Francesilor, care, In discursul sau la deschiderea Par-

considera dolutia Convehtiei ca definitiva, de adoua alegere a sa si-i cerea sprijinul In numele natiei al

1 Ibid., p. 604, no. 2199.2 Ibid., p. 629.3 Discursul, foarle radical, al acesluia; ibid., pp. 720-2. Primirea

In Adunare; ibid., pp. 726-8. El telegrafiaza. c Donmul e gala a seretrage pentru priniul strain; ibid., p. 718, no, 2536,

4 Ibid pp. 687-8:

lameintului,

si

Lupta pentru recuno*erea Unir Li 345

citrui singur sef ajun.sesel. In ac?iasi zi se &Wu rdsipunsulde acceptare2 cu mAndrie i recunostintr, ceia ce excludeaorice putint g. a unei lovituri de teatru.

In nota Domnului cgtre Puterile garante, el se aseza pebasa celor patru puncte, 1ntre cari $i acela al printuhii strginsi, declarând p6streazI vechiul crez, el adthigia: Lipsitde ambirie personald i nedorind alta deceit binele árii mele,asa precum ea 11 linfeIege si 11 cere, rip am trebuin0 de adeclara cá uoiu fi toldeauna gala de a mci Intoarce la viafaprivati fi cei nu voia oonsidera retragerea mea, az an sacri-ficiu, dacd Mari le Ppteri, ludnd tn Imiriare de sam4 dorinfileilegitime ale unei natii ce aspird a se desuolta si care cedefnaintea sa deschizdndu-se calea unui nou 1itor, ar consimti,prin a lor hotittrire, o combinafi* ce, pentrcu aoasIcl na(ie,ar lndeplini toate sperantele ei" 3.

Portii i se comunied actul printeun arz-mahzar", al cgruititlu de implorare era asa de putin potrivit $i cu situatia$i cu spiritul ttimpului 3; se Inlatuil si agentul muntean. laPoart.I, vechiul Aristarchi 4.

Foarte loaial, fostul general turc care era Grigore Sturdzapropuse imediat convocarea Adundrilor la Facsani 3. Propune-rea, sprijinitg. de Panu i d. Kognniccanu, se primi, si, pen-tru a se pregali 1ntrunirea Adungrilor, acestia din urmii,1mpreurA cu I. A. Cantacuzino, P. Rosetti $i Al. Mavrocor-dat, se trimet la Bucuresti 6. De acolo, N. Golescu cereaDomnului o patrie tare $i independentg"7.

Primind depatatia BucuresteniIor8, Alexandru Joan I-iu ti

1 Ibid., pp. 604-5. Prima leI3grama, din 11, cu aralarca dorintiide print strain; ibid., XI, pp. 250-1, 261.

2 Ibid., X, p. 628.Ibid., pp. 639-40.

4 Ibid., p. 714, no. 2528. El refusä sä piece; ibid., p. 851, no. 2556.5 Ibid., p. 699. Pentru motiv de boall, Barbu Stirbei dcpune man-

datul sau; ibid., p. 735. Discutii la Ia§i asupra cheltuielilor; ibid., p.735.

Ibid., p. 699. Discutii la Iai asupra eheltuiclilor; ibid., p.759 §i urm.

7 Ibid., p. 791.8 Sfaturi ale lui V. Alccsandri pentru legaturile cu Muntenii, Xe-

nopol, o. c., II, pp. 283-5.

3

6

346 Pregatirea Unirii Principatelor

arata multamirea sa de a putea cunoaste In Capita la celeilaltetaH o bunghesie româneasca, pe care In Ia$11.1 coplesit dejiidovime" n'o poate Primirea fa stralu.cita. si Incä odata,fata de un entusiasrn care nu gäsia totdeauna cuvantul expresiv,Domnul fu, In scurtimea cuvAntarilor sale, de un tact deg-vArsit, ca i cum el ar fi fost descendentul unei lungi dinastiisolid Inradacinate 2. Gaud i se mnfatisa Regularnentul Organicpentru a presta juramântul dupt formula lnaintasilor, el II

Inlatura i, declarAnd ca gaseste In inima sa cuvintele potri-vite, regeta formula rostita la kW.

El era la Ducure$1i4, cAnd pleca la Constantinopol, care pas-tra o amenintatoare Macre, deputati t pearl' anuntarea alégerii,in care, retragAnda-se D. Ghica, eran loan I. Filipescu, N. Ro-sett si colonelul Ieronim 5. Aeolo,la Bucuresti, primi el, prinD. A. Sturdza, un memoriu al lui I. Bratianu, care de faptrea sit se liotitrascI inttre sprijinul 1e catre fo.tii emigra(i fi aceaboierime pe care memorial secret o presinta ca neimpacaldcu actul de la 24. lanuar i unellitnd contra Domniei efemere",la Constantinopol fi tntre Ar trebu.i o solutie francaa acestei politick d'inuntru"; grija noastra", se adaugia, nupoate fi alta cleat aceia daca Maria Ta o s gasesti puterilelrebuincioase acolo unde poate le cauti". I se recornanda ener-gic alerga la sorgin(ile tPii ale caci numal d?.vota,mental §i entuskamul viitor.Llui poate s dea osteni si banitntr'asemenea ocasii" Pentru acela care voiA s Inoeapa cuconcursul tuturora, cum o aratase alegerea mini$trilorera, In mijlocul serbarilor care Diu puteaa ameti un spirit

1. D. A. i D. C. Sturdza, I. c., pp. 793-4. Intre deputati, unPenescu, un Disescu, un Nicolae Furca, de sigur Ardelean.

2 Ibid., pp. 881, 888-9.3 Ibid.. pp. 992-3.4 Pentru calätoria acolo, cu miile de oameni ie§indu-i Inainte, v.

scrisoarea lul Marin Serghiescu catre d-na Kogillniceanu, Buzau,7 Februar st. v. 1859; In Rev. 1st., III, pp. 142-3.

5 D. A. §i D. C. Sturdza, 1. c, p. 993. Discursul lui KogalniceanuIn Adunarea munleana; ibid., p. 1003 §i. urm. Raspunde Boerescu;ibid., p. 1003 i urm. In accl moment I. Oteteli§anu condamna §imi§carea din 1821 §i cea din 1818; ibid., pp. 1028-9. Gh. $tirbei seridica impotriva spirilului de partid §i cerea mini§trilor sl vie inAdunare pentru a1i Infati§a programul; ibid., p. 1081

6 Ibid., p. 1130 §i urm.

gasil.

ti ce-

Ward.

,,a nafiiei,

sai,.

Lupta pentru recunoasterea Unirii 347

moldovenesc mai curand rece si bine socotit, cea &Juninuchemare la o realitate tristä pe care o ascunseserk catevazile, discursurile festive si

Napoleon nu raspunsese direct aceluia a carui situatie tre-buia Incercata dupa. Conventie; el Tnsamina pe Walewski sao fact, i acesta-si aratn, alaturi cu satisfactia pentru ce seinlamplase, petrerea de Mu o Impdratul nu putuse da Ro-manilor Insaufii mai conforme cu dorin(ile sale"1. Dar,cand deputatia m`unteana fusese primita solemn la Iasi deCuza, sthgurii consuli cari crezurt ca trebuie sa asistepe langa Place, al Flusiei, al Prusit i si al Greciei 2. Gorceacovi-ar fi recomandat Domnului o deoslebitia prudenta.

De aceia el se. intoarse de la Bucuresti Mth sd fi dat urmareplamdui aclamat in Adunarea Moldouei: prochmarea la Ba-curesti", cum o spunea Insusi, a unirii complecte, cu tOteurmdrile ei" 2. Ramase deci, cum sfätuia si Walewski 4, si cumi se spuse de Napoleon lnsusi la Paris lui V. Alecsandri5,sä se astepte adunarea, in Mart, a Conferintei 6.

HotarIrea era cu atat mai necesarl, cu cat nicio asteptare,i ele fasesera asa de mari! , nu se Indeplinise. Nimeni

nu stia cand se vor lua In sfarsit hotadrile cu care alesuldin Ianuar nu voise sa risce viitorul san si al titrii care i seIncredintase. Pe chcstia Imprumutului moldovenesc de cineimilioane, care era cea d'inlaiu dintre newsitan, fata d slabaadministratie financiara a Caimacamiilor, Adunarea din Iasiridica obiectia cä dupa Conventie ar trebui Intrebata ComisiaCentrala din Focsani pe care Cuza nu Indraznise a o crea,

1 Ibid., IX, p. 283, no. 2704.2 Ibid., p. 284.3 Ibid., p. 288. Cf. Thouvenel, Trois années, pp. 338-40.4 Thouvenel II considera ca partisan aI Unirii; o. c., p. 337.5 Ibid., p. 292. Cf. V. Alecsandri, Extras din istoria rnisiunilor

mete politice (Intaiu In Cony. Lit., XII), p. 41 5i nrm. (5i ed. Al.Marcu, Craiova 1930). V. qi Xenopol, Cuza-Vodd, I, p. 58. Napoleonadmise i un agent al Principatelor Unite la Paris; ibid., p. 64, no.63. Cf., acum, N. Corivan, La politica orientale di Napoleone III,din Cerceldri istorice, MO 1937, p. 18 5i urm. V. qi ace1a5i,Politica secretd napoleoniand, ibid., VIII-IX; Walewski, Napoleonal III-lea 5i A. I. Cuza, In aceia5i revistä, VIII-IX, 1932-3, 5i Dinactiuitatea emigrantilor rorndni in Apus; ace1a5i, In Rev. 1st., 1931.

6 D. A. 5i D. C. Sturdza., 1. c., p. 289, no. 2709.

aclamatiile.

X-111,

348 Pregatirea Unirii Principatelm

E40. nerecunoscut cum eral; D. Bratianu, care capatä de ladânsul desfiintarea provisorie a censurii 2, nu putu facila iscali disolvarea Adunarii din Buicuresti, care continua safie sfasiata. de certe Intre grupari 3.

Dar convocarea, ceruta insistent de Turci. a Conferinieizabovi. La sfarsitul lui Mart st. V. $tefan Golescu, caruiaprintul Napoleon si Morny, pe Mng Talleyrand-Périgord, Pou-jade, Benedetti, li aratasera satisfactia pentru dubla alegere,spunea la Berlin, unde fu bine prima In lumea oficialä, c.alegerea lui Cuza va fi sprijinita la nevoie cu armelel.

De fapt, Cuza Insusi declara, la Bucuresti 5, deschis, lui Col-ouhoun, repetand de doua ori, ea, dacd Turcii intrd (ard,el se oa prune in frantea a celor 40.000 die osiqi pe cari-ipoate sitainge6. Cu conditia de a nu se merge mai departe,

Englesii, de si Alecsandri fu. prima numai ca particularde Malmesbury, care mustra pe Rom:111H revolutionari, cd-&ttori ai Conventiei 7, erau. de parerea ea nu. Se poiate reveniasupra alegerli !acute . Ministrul engles asigura Insa caPoartaar trebui s. fie nebana" ca s'.t refuse dubla alogere Oricum,

1 Ibid., LX, la aceastA data.2 CreiZiantt, o. c., II, pp. 231-2.3 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., IX, passim; Corivan, o. c., p. 23.4 Cretzianu, o. c., II, p. 233 si urm.5 Aid un complot al unor strAini contra lui; Xenopol, Cuza-Vodd,

I, pp. 71-2.6 Riker, o. c., p. 213. Dupa Alecsandri, In conversatia cu Napo-

leon, doar 10.000, rAu organisati i armati, dar, cu corpurile auxi-liare, 25.000 de oameni purtatori de arme"; Cony. lit., XII, p. 45.Cf. Xenopol, o. c., III, p. 239 si urrn.; raportul catre Domn; elvorbia de o situatie ca in Suedo-Norvegia. Napoleon, care va fishut ce era In Serbia, perfect pregatita pentru razboiu, Intreaba:N'aveti fonduri de tunuri, fabrici de capsule si de praf". N'avemnimic, Sire (I); ibid. Imparatul, aftand ca nu e un singur tun, arAtaca ar darui doua baterii, pe langA 10.009 de pusli; ibid. Cum i sevorbia de un Imprumut de 6.000.000 de franci, se ofcri sä vor-beascit bancherilor pentru o stung Indoita; admise si tineri Romanila scolile de-la Saumur si Metz; ibid., p. 49. Ba chiar recunoscu si de-coratia ce ar funda Cuza; ibid., P. 52. Intalnire la Paris cu Chiselev;ibid., pp. 154-5. Atitudinea acestuia, dubioasA; Thouvencl, o. c., p.336,

7 Cony. lit., XII, pp. 81-7. IsprAvi insa inlituland pe Cuza print-.8 V. Riker, o. c., pp. 215-9.9 East, o. c., P. 167. Alecsandri vede, pc Fang Malmesbury, pe

sä-1

si

Irn

I. C. Bratianu tan5.r.

t-71' ;or.,

w

p,

t up la pen Ertl rectinoa§lerea Ilnirli 34§

boinnul cauta, pentru mice cas, si cumpere caleva zecimii de pusti In Apus 1. El ar fi you nct de alunel o misiunefrancesa care sa-i reorganiscze armata, cerand pe generalulDieu, cu un grup de ofiteri din Wale specia1it5tile 2

Geia ce intarl siluatia Romnâniei abia si nandestuntor for-mata erau Irnprejuritrile din. Italia, uncle Napoleon va intraca liberator In numele ideii nationale care Muse Unirearoniiineascii. El cauta un .sprijin prelulindeni, pana la revo-lutionarii unguri, dintre earl. generalul Klapka veni In Prin-cipate sa disoute cu Domnul, care cerea concesii de autonomiecomunald fi de comitet fi formOuni militare deosebite pen-tru Romdnii din. Ardeal, chestia Unirii cu Ungaria avdnd a firesolyitd de o Adunare a provinci z dupd rozhoia, o alianta,garantata de Sardinia, cu conditia codarii Bucovinei pe basaunor conoesii in folosul Romanilor din Ardeal, In schinth pen-tru admiterea Principatelor ea bask pentru o ofensiva ma-ghiara 3, aj!ungandu-se si la un project de tratat, valabil, fire*,mergdnd fi pdnd la confedera(ia ungaro-serbo-romdnd, numaiIn casul unei resistente austro-turoesti la alegerea din Ianuar-Februar 4.

In astfel de Imprejurari, cam era limpede cä nu se poaleprevedea o apropiata adunare a Conferintii, intreruple, noulDomn nu mai statu pe ganduri, dupii ce-si asociase pe Ion Ghica,Munlean, dar fost profesor la Iasi, ocia oe se uita, In Minisleriuldin Ianuar, sä Inceapti aloquirea Gomisiunii mixte, a treia

Clarendon gi John Russell ; Cony. lit., XII, p. 53. Dar cf. Corivan,o. c., pp. 24-9 (Mahnesbury pentru anularea alegerii din 13 .

De sigur ca Malmesbury nu era, cum o arata i Memoriile lui,un cap clar. Dar v. §i ibid.; pp. 36, 57, 63.

1 Cretzianu, o. c., II, pp. 236-7.2 Ibid., pp. 238-9. Cf. §i ibid., p. 246. Cuvantarea lui Grigore

Sturdza pentru armatl, In Monitorial pe 5 Maiu.3 V. ibid. i pp. 313-4; Riker, o. c., p. 265 0 urm.; Marcu, o. c..

p. 141 0 urm.; Gh. BrAtianu, Napoleon III et les nationalités,Bucure§ti 19343 Emerit, Victor Place et la politigue francaisel'époque de l'Union, Bucure0i 1931.

4 V. Kossuth, Schriften aus der Emigration, II, p. 232 (de nudeIn Codrescu, Uricariul, XIII, p. 33). $i Al. Marcu, V. Alecsandri titItalia, i mai ales Corivan, o. c., pp. 40 i urm., 80 si urm.; v.cu deosebire p. 86, nota 2. Apol ibid., p. 131 qi urin,

ck

350 PregaiIrea Iinirti Principatelor

putere publica a Statului", si a Inaltei Curti jUdecatoresti I.In aoelasi timp, pentru. a afirma principiul Unirii, se schim-bau trupe Intre amandoul

Dar doua case ministerille se produsera, in Moldova, undeatitudinea lui Malinescu si Cozadini, dar si a lui KogalniceanuInsusi, nu era, Inca In Mart, de loc loaiala fao. de Donn-13, siIn Muntenia. Aid, Ministeriul D. Bratianu4, rasturnat de con-servatori, fu inlocuit prin al boierului cult, viitor autor alunui Sumariu al istoriei universale a culturii", C. A.. Cretn-lescu, cu tanarul I. Cantacazino, Scar lat Faleoianu, un Ste-riade luand interimatal Finantelor. Ce preocupa mai ales pcDomn era Irma manifestatia militara care, In. cas de strivirea Austriei, ar fi pulut deschidi intrarea In Ardeal, undeostasii lui de la Furceni, lane. Ploesti, erau asteptati cunerabdare 5.

Cdci Napoleon fdcuse pe Alecsandri sà ardte pe hartd carestint toate provinciile locuite de Romani, si el nu uitd nici pecei de peste Dundre, iar poetul visionar Ii vorbi despre ceregat important ar constitui adeudrata Romonie, cu ale saleoptsprezece milioane de Romani, davit Providenta ar realisavisul aspiratiile lor" 6.

Adunarea Moldovei fu Inchisa dupä votul celor opt mili-oane pentru acel lagar care nu se putuse strange fara asili pe unii din soldatii moldoveni.

In mijlocul nemultamirilor si ingrijorarilor Insä, Conferintade la Paris se aduna la 7 April ca sa auda. plangerile Portii,sustinute puternic de Austria, dar c.elelalte Puteri primirddapitul tndeplinit". Astfel, Poarta, prin doui firmane deose-bite, recunostea, fara a parasi opositia de principiu, pe Cuzaca Domn de o parte si de alta a Milcovului, potrivil

1 Ibid., p. 266 i urm., scrisorile lui Docan, värul lui Cuza.2 Asupra aciunii lui pentru Imprumut, v. Xenopol, o. C. 11,

pp. 265-6.3 Ibid., pp. 311-2.4 D. A. si D. C. Sturdza, I. c., pp. 304-5 si raportul urmator al

lui Place.5 Si ibid., pp. 314 si urm., 320-2.6 Cony. lit., XII, P. 47. I se recomandase i lui a nu merge mai

departe pe calea Unirii; ibid., p. 48.

i

invilandu-1,

Ladle°.

sd.1

tupta. pentru rdetinoaqierea Uriirti 3&1

cu prevcderile Conventiei la Constantinopol pcntru laves Laura(31 Main)1.

Pant se ajunse acolo, Domoul abia ales avea sa indure dela Adunarea din Focsani, unde, maim Moldoveni, si Kogalni-ceanu si Grigore Sturdza, de si hohariti adversari Intre ei, repre-sintau o continuAl opositie, iar boierii munteni", Incurajati depresedintele Radu Rosetti, ridicand necontenit chestia abdicariipentru printul strain, zguduiau situatia sefului pfiterii exe-cutive, presintdnd aceastei Comisie Centrald ca principalul or-gan al Unirii 2,

Astfel Cuza trebui sA lucreze prin decrete ministeriale pen-tru. reformele In sens liberal care erau absolut necesare Innona atmosfera 3. Incercarile de a strange pe toti In jurul luinu izbutisera 5, cu totul strain de ideia sprijinirii vechilorprivilegiati, necontenit loviti de mAsurile ce se luau In ataleadomenii, el nu Intelegea O. se robeasca unei stangi, cu. careIn zilele de la Paris nu lucrase ImpreunA si care nu-i oferianicio garantie.

Purta deci singur greaua sarcina a prirnelor reforme, sit-vârite in oe priveste capitulatiile, lucrul la sosele sau ras-cumpararea lui, agentia lui Negri la Poarta., etc., In situatiagrea a unui sef de Stat Inca nerecunoscut. Incurajat de ati-tudinea lui Napoleon, el trimese In 4113, pentru a castiga altsprijin decat recunoasterea Conterintei care nu putea sa seadune din nou, pe D. Bratianu apoi pe Joan Bratianu: ambiitrebuiau sI vorbeasca la Paris de neinlaturabila nevoie a pro-clamarii Unirii complete 5. Aceast.1 Uaire, spunea deschis, el,care, dupa. Intaia experien0 c oamenii, egoisti, intriganti

nepractici, li se simItia Cu mult superior, In ciuda InfAti-sarii sale ironice 1 despretului pentru lucrul disciplinat si mi-gitlos, nu. e bine sa se faica prin revolutie si ea dovedit cit nuse poate face pe cane parlamentare. Adresandu-se atm un

1 V. Corivan, o, c., pp. 121-2.2 Xenopol, Cuza-Vodei, I, p. 102 si urm. Discutia pentru Capihila

Bucure§ti, sprijinitä de Kogalniceanu; ibid., pp. 118-20.3 Ibid., p. 120 §i urm.4 Cretzianu, o. c., II, pp. 243-5.5 Riker, o. c., p. 242.

si

352 i'regatirea Ufitril Principateibi

ImpArat, Ii vorbia de Romania" ea de un lucru hide-plinit1, cane Incepuse cu o loviturti de Stat, el punea InperspectivA, deci, o curagioasa dictaturA pentru a face lu-crul inevitabil, cu discretie si fArA zgusluire" 2 Nu prilni apro-barea la Care spCra i aeest ',erns i se corminia prin cei doiconsuliz,.

Dar, In aceastA atmosferl, a dona zi dupd marile discursurifestive 5i In acelasi Limp cu. discuilile faira sinceritatefolos de la Foesani, viata economicA a Krii Ins55i se para-lisa In acelasi timp cand Statul, cu. sau fAra drept, impuneaImprumuturi In interior si L cersia In afarA4.

In sfarsit, la 6 Septembre Conferinta, adunalA la Paris, sinu la Constantinopol, cum ceruserl. Turcii, cari continuau siiridice noi chestiuni in. C.1 priveste situatia Principatelor, recu-nostea pe Cuza, dar numai ca hospodar al Moldovei i Va-lahiei 6. Turciei i se promitea Insa pAstranea neatinsA a Con-ventiei, MA cane vor intorveni din nou, panA la mäsuri coerci-tive, Poarta i ambasadorii Puterilor, prin delegatii lor 6. PoliticaAngliei,care se Invoise la aceastä Tormuld, era acum condusA devechiul prieten Russell. De acuma tnainte cel contra recunoa--terii cinzia se lucrase ap de malt pdtea uorbi fi pelfiEl scria lui Napoleon el, astfel, WA:ma formalitate, care retineaInca avAntul Principatelor, pane a se fi indeplinit" 7. El crezuastfel, c poate trail rece pe trirnesul turc, interzicand Inambele Capita le orice ceremonie si ref us,and urnilitoarea sdru-tare a firmanului 8.

Cuvintele spuse lui Tahir-beiu ca omagiu atre Sultan, scurtesi cuprinzAtoare, sant de fapt crt ale unui Suveran care sesimte obligat numai sA indeplineasa fata de Poart6 conditiileimpose de Europa garana i ocrotitoare: Presintati MaiestAt'dSale Sultanului" , care nu e macar calificat de suzeran",

1 Ibid., p. 246.2 Riker, o. c., p. 212, nota 2. 0 spune si lui Gödel; ibid., p. 255.3 Ibid., pp. 242-3.

Ibid., pp. 243-4.6 Ibid., p. 247. Cf. Corivan, I. c., p. 112.6 Riker, o. c., p. 218.7 Ibid.. p. 249, nota 3.

Ibid., p. 230.

i lard

altfe!.

4

Lipta pentru recunoa$terea doh- ii s.5.1

,,omagiul oelui mai adâne al mien respect $i asigurarea In-lregului mieu zel pentru prosperitatea tarli" una singural ;,,asigurati de o potrivA pe Maiestatea Sa Ca Rom Ann",terminul cel nou ,* stin st fie credincia$i tratatelor", $i

nu Sultanuluil.Nu se araa do toe dispns sa faca. anumul la Conspinta-

nopol pentru o Investitura de cars nu sirntia nevoie. Dar, inacelasi timp cAnd disolva acel lagar de la Furceni care erade fapt i un rgspuns la miwarile de trupe turceai la Du-!Are, de care vorbia zvonul public, impunea ordinea Bulga-rilor din Basarabia, suparati de o recrutare contra privile-giilor oe avasera supt Rusi 2 si reprima o miware la Craiova 3.Lutind personal conducerea armatei, Domnul se acIresa catreRom Atli", multarnindu-li peutru patriotica Thr purtareinte de actul inuestiturii, atunci p cand ambitiile personalecutezau Inca a hrani oarecare sperari de$erbe", adaugind cao natie se mareste $i se Intareste atunci numai Cand caare constiinta Indatoririlor sale catre Patrie, catre Guverncatre legi", prin fnleiturarea luptelor de partid. Nu voima vedea Intre Români nici partide, nici clase Indusmainite,ci numai fii ai aceleia$i niame $i frati de aoela$1 strive".Nu uita, In iubirqa sa, pe cei eari, rataciti de patimi vio-lent; se expun a fi Infranati si cadea $upt asprimea le-gilor". Noi vorn $ti mentinea orclinea legala: Innauntrudemnitatea nationald In afar14."

In Decembre, In sfarsit, Domnul cleelara ea epoca proviso-riului si a tulburarilor politice s'a Inchis", cu sprijinul" Pu-terilor Intäi i apoi al Curtii macrame", c. trebuie sa dis-para din cateva capete oarecare sperari si visuri personale".

Deocamdata el, care schitase in mesagiul acesta de la 18 De-combre, un Intreg plan de reforme, i financiare 3, se gdndia sa-$ifaca Adu.nari mai ascultatoare si s Infraneze pe visatorii,

1 Mord (oral Oficial al 7'ârli Romdneei, 28 Seplembre 1859;Iorga, Cuza-Vodei, Mesagii, proclama(ii, retspunsuri scrisori ofi.ciale, Välenii-de-Munte 1910, p. 6, no. Iv.

2 Iorga, o. c., pp. 8-9.8 Xenopol qi Riker, 11. cc.4 lorga, o. c., pp. 6-7.6 Ibid., pp. 7-8. Gontraseanteazd V. Aleesanciri. V. mai departei

Ina-

in

'48

si

a

si

54 PregItirea Ijuirli Principiatelde

ideologii, oratorii, juristii si intrigantii de la Focsani, cantproclamau Romania" si puricau in vcdere o Adunare Natio-nalk. In cei mai pondcrati oameni ai tärilor, Ion Ghica pen-tru Muntenia, Manolachi Costachi pentru Moldova, el gksisesefi de guvern p earl se put2a sprijini. E uremea de lucru,acesta va fi 5i small adresei lui dare cele cloud Parlamente.,pentru moment Iirà valoare politick, si al aoeleia calre mem-brii Adunkrii comune, ckrora li se amintia cà fuseserk nu-miti pentru mäsuri practice, nu p2ntru alcktuirea unei cii-tezlitoare Constitutii, care incepea cu afirmatia, nu fAtä in-tentic strecuratä, a Domnului strain,

De fi alogcrile din Februar 1860 dddurd Adand,ri si maide dreapta, Donmul recurse la oameni de sicinga pentra aconduce noile Ministerii: Kogalnioeanu pentru Moldova 5i N.Goleseu, mai tarziu (abia in Iunie, dupa ce Tell spusese inAdunare ck i s'a cerut sa ajute o loviturk de Slat', pentruMuntenia. Fkoeau parte din Cabinclul munlean ambii Bril-tieni si Boerescu, Rosetti chiar, la Culte i Instructie (31 Mainst. v.) 1, Vladoianu, I. I. Filipescu. Dar Guvernul ya fi in1ocuitpeste putin cu oameni moderati, Intre cari I. Ern. Florescu,ginerele lui Bibedcu2.

Nu persoanele care se schimbaserk intereseazä insä, ci aceaac(iune personald a Domnului, care era recomandatk, cu adancsimt patriotic si o depliak corectitudine personala, de chiarD. Bratianu 3, tot mai mult deosebit de acea atmlosferk declub In care ramksese 5i I. BrAtianu, dar mai ales, recoman-dandu-se, mai mull si deck stiinta dreptului, care se poatedobandi cu vremea, probitatea si onorabilitatea persoarber, deC. A. Rosetti 4. In aoel program din Deoembre 1859, se afla, Informe lapidare si planuri de reform6, a Justitiei, a Finantelor,creand o singura Cask, a Ministerin1W, promitand o Curte deControl, o Baneä de circulare, o Rana foncierh, Inlaturand ideiacontinuelor Imprumuturi, puind aroi In perspectivk o operkp. 353. V. i Filitti, Un proiect inectit de Constitutie al lui Cuza-Vodei; Andrei Radulescu, Organisarea Statului ta limpid Doinniei luiCura-Vodd, Bueure5ti 1932.

1 Iorga, o. c., p. 11 5i urai.2 Ibid., pp. 37-8.

Biker, o. c., pp. 256-7.Cretzianu, o. c.

8

Lupta pentrtt recurio*erea Jnirii

de creatiurue tehnicd, asemenea cu a lui Napoleon, Oricumsd fie", spunea el, al cdrui glas Ii simim, i nu al ministruluiresponsabil, eu prefer zece greseli cu bunid credintd decat osingura prevaricatie". Ne vom ardta fard mild pentru jude-eatorul care $i-ar cdlca sfintenia datoriilor sale." Promiteaintroducerea procurorului, a judecatorului de pace, a grefie-rului pastrand sentintile. Politiei nu i se va Ingadui a lucra,afard de casuri de flagrant delict, fdrd mandat judecdtoresc,$i se va introduce principiul lui habeas corpus. Nu era exclusa, de. si zabovita, inamovibilitatea magistratilor. In Ad-ministratie erau sd se croeze circumscriptii mai largi pen-tru a mari iutoritatea, adaugindu-se silinti pentru a creabasa morald a comuneil. Se prevedean. Cousiliile generale"pe judete si, langd ele, comisiuni agricole", care nu s'au.aledtuit nici phud &SItdzi. In. materie de armath., Domnulpreocupat de formarea cadrelor si de Inzestrarea tchnicAnu, era de parere cX Ora poate spriiini o puternicd trupdpermanenta.

In ce privessle mijloacele de combnicatie, a cdror UNA,In dauna agrilcnlLtMrii, e pretuitd dupd cuviintd, se recornanddo Intelegere cu companii puternic2 de capitalisti Intreprin-zdtdri, gata de a veni la noi peintru a execula, tntr'un timpde einci-sase ani, i au banii lor, toate podurile, canalurilesi drumurile ce ni sdnt trebuincioase, fiind platibe cudobanda i o amortisare regulati a sumelor Intrebuintate";iar total se va face supt privegherea Statului". Participandla aceste luerdri, se vor forma arhitctii, ingincrii fi cons-trfuctorii", in lac ca tineri sd fie trimesi pentru acaasta Instrdindtate. Se va da astfel un impuls si industriei private",$i ea interesala In aceste man lucrari. Se va rdspAndi prinexemplul lor spiritul asocierii", $i In ()rase se vor face opereedilitare $i prin initiativa privatd. Un cadastru trebuie slifie basa acestei vaste actiuni. Caile Ferate ar veni numai sithicunusne ce s'ar fi Mut pentru drumurile deschise pro-ductiei agricole. i pdnd la putinta Inceperii acestui nou ca-pitol de mulled nationald sd se preeiteasci exploatarea mi-nelor de carbuni si de fier.

1 Cf proiectul de reorganisam comunall alcdtuil de I. Ghlea; (100publicatia InsLIi, Iorga, Iii Reti. lst., XX, p, 209 $1 urm,

o

2.56

§56 bregliiirea ilnirii

In materie de 111%414im:int, e condamnare asprä,cade asupra tincretului: Da ctrsuAzeci i saple de ani, deand exisUt coh1e noastre ele nu au realisat nicicum spe-rantele natiei". S'au pregfitit doar tineri pentru profesiileliberate", pe clind de altce-a era si este nevoie. Trebuie 0instructie la niuelul luturor claselor. Daä o instructie su-perioarg, cuprinzilnd Facultatile de Ina lt inv6tlimânt, ni estefolositoare, instructia elemeniar;i si primarA. ni este neaparatäspre a r6spAndi o viata noud in toatd tara." Ga O. sa ajungäla generalisarea cunostintii d carte, so prevede participareaelementului sidtesc. secundard nu trelnde sd se in-tincla cu profusie nesocotild". In genere, totul si fie addsla ceirinfile adevdrate ale natiei: ,,Nu mai putin a uoi casistemul total de froyd(citurd sd fie mai molt ;i mai specialapropiat trebuinfitor i naturii Romdnilor, decal imitat feudrzicio chibzuire din cutare sau cutare institufil strdind". Maipresus de Facultatile de Stiinti, de Drept, de MedicinV, sta-rea de astdzi a Romdniei i viitorul ei cer numai decdt o Fa-cullate de ;tiinfri economicd", era epoca lui Michel Cheva-lier In Franta, a lui Liszt, en economia nationaa", In, Ger-mania , ,,precum ;i o Faclatalte de -§ttinfd agronomk4industriald ;i comerciald". Adminiutratori, finantiari, agri-cultori, industriali, comercianti, iat 6. oamenii de caH avert'mai milltä trebuintà." Un doctor de agronomie sd afungdin lard fri aceiafi cansiderare fi (la aceleagi) avantagii ma-teriale, prccum ar putia (-gunge un doctor In Were.",

Cad, deocamdat6), cultura pAmantuhti este, pot zice, sin-gura noastra Industrie si singurul object de comert la noi. Pen-tru aceasta, libertatea legfiturilor organice se impane: Guver-nul sd intenfie cat se poate mai pup' in transac(iile particu-laritor". Altfel, ocetidlenii .se obimuiesc a da toate pesocoteala Statului i a agapta total de la. el". Pe child Inschimbul libcr se desvolta, si iubirea de lucru" si demni-tatea personalA, prin simPrea aspunderii". Numai sicuri-tatea i moralitatea transactiilor" trebuie puse In sama Sta-

tului.Domnul urea un ,,sistem proteguitor", nici industrii artifi-

ciale, ce nu pot sd se fie decdt prin puterea unor legi speciale")din care, de fapt, nu folosesc deal dear cAtiva

13rincipa1eicii

...

parlizulaer..

holarigt,

t

coala

Lupta pentru reeuaoasterea Unirii 357

State le care patimesc de aceasta rana. nu stiu cum O. se des-bore de ea,." Nici monopoluri", nici privilege Brevetede inventie", de perfectionare sou de importatie, atilt. DarStatul va ajuta lucrul minelor i va iniia tnfiintarea deateliere pentru construirea §i dresul masinilor agricole".

Munca ç In legaturä cu situatia muncitorilor. Mai ales InagrieulturA. Oricane ar fi desbinarile de azi Intre deosebi-tele interese, aceasta chestie tretPuie dar sd fie hotdrttd, i

va fi".Totul Insa pe bask de dreaptd despdgubire". Nu cu

prouisarie", ci chestia sa fie studiata afund, cu toatä finis-tea de care am fost lipsii pana acum din pricina preocu-parilor politiee". Combinarea ce se arla acum", In studiuhied din 18591 va aduze multantire tuturor dorintilor legi-time", legand pe tori cettilenii de pcimAntul patriei prinaceleasi legaluri de iubire §i de interes". Pang. atunci sim-tire parinteasca" la proprietari, Indeplinirea datoriilor" latärani!

Si iota In ce cuvinbe Domnul de abia câteva luni ame-,ninta pe exploatatorii problemei sociale. Dad., pang la pro-mnlgarea acestor mhsuri, si In vremea aplicarii lor, ar In-drazni cineva s cerce a raspandi prin tar seminte de till-burari si de grijä, clack ar cuteza a atata ura 1ntre proprie-tari si tarani, voiu privi fapta lui ca o crim, i-1 voiu pe-depsi cu toga asprimea legilor. Un asemenea perturbator, 11voiu considera ca dusman al natiei, si ca pe un (Tasman deuntie 11 voiu trata, prin organul Gurvernului".

Fata de straini, o alusie la Inlaturarea capitulatiilor, insatrebuie a se pastra vechea ospetie româneasca", dar sfânt ddla stramosi".

Ministeriile se vor inchide in statute sigure, cu furzctionaride carierd, mai bine platiti, observând ierarhia si disci-ciplina".

Trecand la prosä, Domnul constata ca, liber-tatea pentru a colabora la opera de organisare, ea nu araspuns la toate asteptarile sale". Nurnai atacuri personale"

porniri violente", hränind ura. Nu se poate ingadui Insaca presa sa devie, In mânile unor persoane, un instrumentde neordine §i dc desbinare tntre catei(eni",

,

dandu-i-se

si

358 PregAtirea Unirii Principatelor

Maretu1 program, cleat care n'a fost rostit altul, cu aceiatsiIndräzneala cuminte i curagioasa autoritate, se termina cuun calduros apel la unirea sufleteasca din partea acelui care,ales fail rival, n'are amintiri anterioare suirii sale pe tron.Cu laude pentru cei ce au hite les, crednd pideréa execu-tiod, singura lor misiune, opera legislatiud d pond atuncifiind ardiald ca o intrusiun; de care nu este a se tineasami, el anunta noile alegeri, din care pot iesi i aceleasipersoane, dar pentru altd misinne: e vorba de treblle si,pot zice, de menagiul tarii noastre"1.

Cei Carl iscalese acest mesagiu-program, caruia nu-i sapanicio chestiune si dincolo de care nici astazi, and, din neno-rOcire, nu toate tintele au fost atinse maear pe vechiul pa-mant al patriei libere, nu se pot Intrevedea mai Inteleptedeslegari, sant Ion Ghica, Alecsandri, A. G. Golescu, I. Flo-rescu, tânarul Gh. Creleanu, Steriad, Domnul aviind curajitlde a face 0 singurd disoluare a ambelar Adv4ndri, cu contra-semnarea fmpreunid a unor ministri moldoueni i mulateni,

un pas thine Unirea depeiM, ce i se refusa tiledi pe care era Iio1irII s'o duel la capat, contra oricui.

Partea ganditoruhii economic care 'era Ghica s'ar putearecunoaste; el era In stare O. aduc a. si acea neuitata operape care o Indeplinise, spre multImirea tuturora, si a

ca guvernator, In insula Samos. Alecsandri, care nu eranumai un poet, si-a putut avea si el partea. Idei de libertalóputeau veni prin Golescu. Dar d.? la un capdt la all& acestmanifest national poartd pecetca Domnului.

Astfel Cuza nu mai e, cum 1-au presintat, fara dreptatesi fr pietate, i cercetatori straini mai noi, jucalorul de cart'',7)lenesu1".cinicul", ci, In ciuda unor aparente care mascanun suflet onest, nobil si tare, el e In adevar Voeuodul, duSvechea datin g. a lui tefan-ce1-Mare. In el se tncorporeaxdnafia, cu nevoile ei cele mai adanci i aspirafiile ei cele maitnalte.

In timp ce arunca acest program, el raspundea Consti-tutiei ce i se trimetea de Adunarea de la Focsani, cu o ama-nare pe vremea and ea ar putea servi, pentru moment fiind

lorga, iliesagii, elc., pp. 11-33.

strAi-nilor,

si rfied

Lupta pentru recunoaterea Untrii 359

vorba de altceva cleat de mkrete ideologii: de modesta faptlspornica a organisarii, pe basele, care hila se pot schimba,ale Conventiti. Lin singur om contrasemneaza: alt elementde ponderatie, Manolachi Costachi 1. Despartindu-se de mi-nistrii acestia, Domnul U arata recuna5tinta pentru activi-tatea, experieuta, probitatea si Intelepciunea" lor 2

In cuvintele rostite la Anul Nou, el credea, apoi, cg, poatespune: timpul agitatiilor va trece"3. Dar alegerile nu erausa-i dea dreptate. Alesilor el li Infatisa, totusi, programul dinDeoembre 1859 4.

Pentru a-1 aduce la executare Alexandru loan I-iu nu seputu sprijini nici pe cele cloak Adunari noi, care nu arataranicio putere de initiativa. Ele aduceau necontenite crise mi-nisteriale 5. Pe chestia arestArii lui Gheorglhe Stirbei, invinuitea ar fi atacat persoana sefului Statului, Ministeriul Ion Ghicatrebuise sa cada supt votul de blam pentru care se uniseIntreaga opositie, eateva zile dupa ce, In April, ManolachiCostachi demisionase In Moldova, si, acolo, dupl. o Incercarenereusita cu rnoderatii C. Hurmuzachi, P. Mavrogheni, St. Ca-targiu si Lascar Cantacuzino, puterea fusese data lui Kogillni-ceanu, care veni cu amicul slu Cozadini, cu episcopul Mel-chisedec si jurisbul Bojinea6; el pusese In programill siinodic doug chestii care preocupau pe Domn: cea tiIrgueasc:1si cea electorala, adaugind pe aceia, veche, a averii manasti-rilor Inchinate.

La Bucuresti se instaleaza, in schimb, un Ministeriu pur ra-dical, cu N. Golescu, Brätienii, Boerescu, Rosetti, I. I. Filipescu.Dar Inca de atunci gandul Domnului fit sa scape de lanturilepe care i le impusese aceastaConventie care nici nu iesise dinvointa poporului sau.Un apel contra rebelei Comisii Centralefu adresat deci, Inca din Mart1860,Sultanului. Se arata eat degreu lucreaza Intr'un oras de provincie, Ma opinie, fail prtesl.,

1 Ibid., pp. 33-4.2 Ibid., pp. 36-7.3 Ibid., p. 35.4 Ibid., pp. 35-6.5 Xenopol, o. c., p. 151.q Ibid., pp. 149-30.

360 PregAtirea Unirii Principatelor

acest organism hibrid, lang a. care era O. se aseze apoi i Curteade Casatie. Macar de s'ar muta In Bucuresti...Un memoriu plinde bun simt politic tindea sä arate i Puterilor el Aduntiri alesecu un sufragiu a§a de restrdns i trebnind th discute separatacelea# proiecte sdrzt un lueru absurd i c4 deci Unireacompletd se impune d la sinel,

Domnul crezu astfel ca drumul la Constantinopol, pe care,pentru preStigiul lor, 11 doriau TUrcii noülui regim, gata siaduca si Insemnate sacrificii, numai O. se afirme nexul Prin-cipatelor Unite" cu Imperiul Otoman, 1i poate servi pentru a-oeasta, i prin ce i-ar actaugi ca prestigiu conditiile primirii lui.

Inainbe de a pleca, el tinu sFi duel Insa, fara a intreba pe ni-meni, mai departe Unirea 2. Incepu prin a face din I. Em. Flo-rescu, care se dovedia un escelent organisator,un ministru deRazboiu i pentru Moldova. In acelasi timp el anunta untda dinconsuli ct va privi Bucurestii, uncle concentra conducerea

Vamilor, Serviciului medical, clrept principala sa Ca-pitala si In cale Instiinta Comisia Centrala ca. In scull. Limpnu va mai avea d.e lucru.

Cum Golescu se docnise In Adunare cu Barbu Catargiusi nu fusese destul de sprijinit, cum I. Bratianu atacase pu-blic si Austria, care ar fi intervenit contra admiterii unuideputat, si chiar Poarta, el demisionase9. Atund lid Mano-lachi Costaclzi i se dolga presidientia Ministeriulai nbantean,care 'Astra pe Boierescu si I. I. Filipescu, dar introc4usepie Costaforu i pe capabilul general Adrian, care e i scriitormilitar.

De si totul era pregatit pentru. caltitorie Inca din August,Cuza, care refasa o Intalnire cu Vizirul venit pe liniaDunarii turcesti 4, cent Intaiu garantii. Era bine Inteles canit va aduce daruri, c1 va purta uniforma armatei sale, ava fi gazduit potrivit cu situatia sa, ca, de oare ce nu mai erade Inmânat niciun firman, el va face numai visita de oma-gin. liii Abdul-Aziz, Sultanul In stil european, mândru de

1 Riker, o. c., pp. 295-300.2 Ibid., p. 301 §i urm. Cf. ibid., p. 260 i urrn.3 Xenopol, o. c., p. 152 ;1i urm,4 Ibid,, pp. 157-8.

PostH,

Lupta pentru recunoasterea Unirli

flota sa, de palatele sale fäcute de arhitecti i decoratorifapuseni, care va avea curajul a parasi si el, ca si tatal, Stam-bulul sau, pentru a visita Expositia din Paris. In accastägtabilire de program Negri fusese ajutat de ambasada Franciei.

Declaramil ca. merge la Constantinopol pentru intereseleromânesti", Stapanitorul roman plecä de la Sulina In Octom-bre 1, pe unul din vasele de razboiu care erau mandria Sulta-nului. Ajuns Inaintea cetatii Imparatesti, de care erad legateatâtea amintiri ale neamului su, pana. la vechile umbre tute-lare, bizantine i romane, el fu primit In salve de tu.nuritrecu printre nizamii razboiului Crimeii, cari-i presintara ar-mele. In palatul bogatului Resid, care-1 Muse stapanului sau,la Emirgian, de unde abia plecase Mare le Duce Constantin, tri-mes de Tar acolo i pentru prestigiul numelui sau, el fu ospatat,eu suita sa de saizeci de pergoane, Intre care si ofiteri, si salu-tat de amba,sadori, ca si de Fuad, minista-u de Externe. A douazi, Intre aceiasi garda de soIlati, cl fu condus de Vizir la Sul-tan, care-1 primi In picioare in mijlocul salonului, viind IntruIntampinarea lui, dupa care-1 Intreba de sanatate. I se tri-mese o sabie de onoare. Cand visita pe Vizir, musicaturceasca Invatase cantece romanesti. Se vazu chiar acestlucru rar pentru obicelfurile orientale: Sultanul asistfind dinlop sa la o represintatie de teatru oferitä oaspetelui 2.

Dupa o conversatie cu Domnul roman, care castigase pana. sipe Ludolf, ambasadorul austriac3, Bulwer, totusi, pc vise-

Decretul pentru exercitarca puterii supreme de ininistri, 26Septembre sL n., In Iorga, o. c., pp. 38-9.

2 Bolintineanu, Cdldtoria Domnului Principatelor U nite fn Cons-tontinopole, 1860. Cf. Riker, o. c., pp. 263-4, si Xenopol, o. c., I,pp. 157-60. Fe1icitniIe lui Mihail al Serbiei; R. Bossy, Agentiadiplomaticii a Romdniei fn Belgrad si legdturile politice romdno-sdrbe sup! Cuza-V odd, In Mem. Ac. Rom., seria a 3-a, XV, p. 27,no. ii.. Raspunsul; ibid., n-le in-iv. Doi ofiteri sarbi la manevreleromânesti In 1863; ibid., n-le vm-ix 0 invitatie a lui Mihail laRuginoasa In 1865; no. xxxv. Scrisoarea, din acelasi an, prin carese trimete In Serbia locotenentul-colonel IIerckt, director al Arse-nalului; ibid., n-le xxxvn-ix. Cf., pentru calatoria la Constantinopol,de acelasi, Agentia diplomaticd a Romdniei f n Paris si legeiturilepolitice f ranco-romdne sup! Cuza-V odd, Bucuresti 1931.

3 Dar Inca din Mart 1860, prin Prolesch-Oslen, Austria li schim-base complect atitudinea; Paul Henry, L'abdical ion du prince Gaza

361

si

O

362 PregAtirea llnirii Principatelor

muri, un aspru critic al lucrurilor romAnesti, scria lui Rus-sell, acurn cu total favorabil, c alesul din 1859 e un ornextraordinar (above the common) 5i en o minte care se pareIn stare s4 profite prin simt de raspandere si experieng"1,

La Intoaroere, Cuza putea spune In salonul Palatului dinIasi, de si vorbise la Bueuresti d- o simplA visig de curtua-sie" 2, de izbanda realisatA: Va atarna nurnai cue noi, depatriotismul, de prudenta 5i de concordia noastrA pentru caIn curand aspiratiunile noastre ()etc mai fierbinti sA se rea-liseze i patria noastrA s redobAndeasel In Europa locul cei se cuvine" 3.

In situatia pe care i-o (Muse ducerea la un asa de buncapSt al misillniii sale, Cuza ataca i problema bisericeasckdeschisA, supt anume influente strAine, de mai m'ultA vreme,Intrebuintându-se bAtrAnetele si sliibiciunile Mitropolitului So-fronie, supt care lucra grupul de cAlugAri de la Neamt, cari-siaveau sucursala, cu acelasi nume, In Basarabia. $eful Bise-ricii moldovenesti, aoela care-i anuntase si binecuvAntase Dom-nia, fu declarat, Inaintea tuluror celor de fag, cari tot maiinult ajungeau sA Inteleag g. el au un stApAn, ca rau Incun-jurat, rAu sfAtuit... pe o cale nepotrivitl, nici cu demnitateaBisericii, nici cu interesele Statului". Revolta" si anarhia",el, Domnul, nu le va tolera nici acolo. Trebuie In viitorcapetele cele mai IndArätnice sg. se supuie legii!" E drept c5Statul se amestecase In ce nu-1 privia la mAnAstiri, de altfelcu cele mai bune intcnii, dar Mitrrpolitul lupta ou cArti deafurisenie" si sunare de clopote la sosirea oercetAtorilor mi-reni; se refusa slujba pentru Domn 5i chiar prirnirea seri-sorilor lui4. La Bucuresti se vorbi, In Decembre, tot asa detare, in chestia rniscrtrilor une,llite la Ploesti si la Craiova 5,

et l'avenement de la dynastie des Hohenzollern au trdne de Ron-manic, Paris 1930, p. 105, no. 1.

1 Riker, o. c, p. 303.2 MOnitOnd muntean, 18 Octombre.3 Iorga, o. c., pp. 40-2. Urtneaza critica Justitiei.4 Ibid., pp. 40-8.5 Ibid., pp. 19-50 (Turcii Incercarä a cere informa1ii; Riker, 0,

c., p. 305).

Lupta peutru recuneasterea LTnirii 362

in acelasi timp cand, fatä de intentia lui Klapka de a Inceperevolutia ungureasd dc aifi, Domnul proclama o neutralitatepe care va sti s'o aperel. Se ating3a la Bueuresti, cu prilepulAnului Nou, $i nevoia de a se acupa de chestia tärIneasd,acläugind Ins4 cl se asteaptä propuuerile Adungrii 2. La Iasi,tot atunci, se inaugura, cu pomp'S. mare, Universitatea, In caredomina spiritul exclusiv r?rnan al lui Bilrnu4iu3.

Dar anul al treilea al acestei Domnii acurn tntemeiate nuputu da isprava asteptatä din partea Adurarilor.

Disohrarea Aduarii rebele din Muntenia $i Incercarea untilMinisteriu conservator cu Barbu Catargiu nu reu$i (Februar1861). Ministeriul Manolachi Costachi nu fu mai fericit. I sedutase pricinl. In anume dldri de lege, de dtre un carppolitic care nu vnia cu niciun chip sNrl sufere: nu lipsianici acmatia c. s'ar fi procedat cu brutalitate la potolircamisarilor din Craiova 4. Un nou Ministeriu nmatean amosleca,In Maiu, un singur Moldovean, M61inescu, Cu trei oamenide la 1848: Stefan Golescu, Bolintineanu $i Constantin Balcescu,anugindu-se Fanariotul" Grigore Arghiropol5. Tot odatN., InMoldova, Kogiliniceanu trehuise sL place, pentru. cd, ur-mând directia anticlericald, suspendase pe Mitropolit, mer-gaud i pAnä la arestarea lui . Desbateri pItimave, In care seintrodused si alte IncMdri, tindeau la o dare In judecal5.Si aceasta Ingh,dui marelui orator s ridioe din nou cheslinsAteascl 7.

Inlocuitorul lui fà Aaastasie Panb, ajutdtor loaial $i spiritmoderat, care se Incunjud de p6nd atunci ncrnultAmitul C.Hurmuzachi, de Mavrogheni, si cl tinut la o parte, de Rolla, deCuciureanu $i de tilarul D. A. Sturdza, dar, In fata omului

Lascar Catargiu ridid public chestia ultimci do-

Iorga, /. c., pp. 51-3. V. mai SUS2 Iorga, I. c., pp. 54-6.3 V. Si ibid.. pp. 55-6.4 Xenopol, I. c., pp. 185-8.5 Iorga, 0. e., pp. 59-60.6 Pentru greutAtile lui, scrisoarea ciltre sotie; Iorga, Mihail Kogdl-

niceanu, pp. 172-4.1 Ibid., pp. 182-4.

ImpAcarii,

6

364 PregMirea Uniril Principatelor

rinti a Divanurilor ad hoc, aded. Inlocuirea Domnului, aproapcde capaul str4duinti1or sale pentru bine, cu awl print stralnpe care nimeni nu stia de undl sa.-1 ieie, si Ou un strigatde triumf rIspundeau din Bucuresti i I3arbu CatargiuGheorghe Stirbei. Trebui s se declare prin foaia oficia15.cA Puterile nu admit acest punct1. Apoi, prin artificii deproceduil, se Impiedec la Bucuresti ca si la Iasi 2, repetareaunor astfel de iesiri.

Dar Adunarea din Iasi se ganctia totusi, s se unleascq, laFocsani cu noua Adunare munteant i pentru a discuta ches-tia rura15. 3. Intriga, supt masca ideologiei, nu se la.sa biruitA:Domnul insusi era sti resolve tnsd, pe basa- resaltatelor dela Constantinopol, Unirea.

Scriind si lui Napoleon dupN. Intorcerea aceasta de la Cons-tantinopol4, el ar fi vrut ca InKturarea ultimelor piedeci Incalea Unirii sg. fie luate Intr'o conferintl europeang., dar el mAr-turisia lui Negri cä, de oare c ea 4.boveste, tara o va facesingurg. 5 Se vorbia si de o nouN. Comisiune europeang. 6. Nu-ilipsiau lui Cuza crisele de constiintA, i Intre aceia cari 1-ausprijinit In mijlocul lor trebuie st se Insemne Inainte de toateNegri, prea putin Inteles i pret-iit de contemporani, care, lasfarsitul aoestui an hotaritor, 1861, scria amicului si acarn Dorn-nului sgu: Alteta Voasträ sg. nu se descurajeze si. O. nuvorbeasc g. de abdicare In niciun cas, ckci ar fi din nenoro-Ore a se plme totul In joc si a se parAsi tAri1e noastre I.nBarna a c,ine stie ce triste eventualitflti"T. Lucrand altfel",

1 Xenopol, I. c., p. 196 si urm. Bolintineanu, prin Dambovita,cerea di o Constituanta sä proclame Domnia ereditara In familiaCuza; ibid., p. 199. Se organisau petitii populare penlru aceaslocibid., pp. 199-200.

2 C. Negruzzi cerea Capitala la ... Galati; ibid., p. 211.3 Riker, o. c., pp. 309-10.4 Ibid., pp. 335-7.5 Henry, o. c., pp. 105-6.6 Ibid., p. 106.7 Ibid., p. 107, no. 4. Nici sa se vorbeasca, adauge el, de a§a

ceva nimanui; ibid., n-1 urmator. Ziarul engles de la Constantinopolsi anuntase aUdicarea. $i Riker, o. c., p. 311, nota 37. Corespon-denta din Constantinopol a lui Negri n'a fost Inca data publicului,cu alle hartii de la Domuna Elena, prin Toodor Rosetti, dc d,A. C. Cup,

oi

Lap la pentra reddadasleeea Onir Sdl

adgugia el, permiteti-rni sä v'o spun ca amic sincdr, vetiavea grele socoteli de dat istoriei-.1. Si represintanlul tmriila Constantinopol se buidura de thcerea Portii la mernoriuldomnesc, pentru cd, i se pgrea cg raspunsul ar dace la Con-ferintg, iar Conferinta ar Irnpiedoca solulionarea chestiei ro-mânesti prin vointa InslIsi a Romani lor. Era de pgrere ea,la deschiderea clriar a noii Adunari muntene, Domnul sgfaca proclarnatia Unirii pe basa memoriului, lgrnurind-o lYnn-t.fun manifest public 2.

Dar, rgspunsul turcesc viind In April 1862 3, In Iunie Aall,care se gftndise intgla a retrage lui Cuza una din tgri(!) ori atrimete un comisar 1, era acam pentru ra'spunsul favorabil pecare Cuza-1 astepta de atdta wane. Se admitea cg mecanismulstabilit de Conventie nu poate functiona, cit trebuie un singurMinisteriu i o singarg. Adunare, dar se introducea copilk-reasca reserva eit aceasta se admite numai pentru cit s'aiertat a fi un singur Domn, iar pe urmit se va Intoarce lavechiul sistem separat 5. Gorceacov va argla ce puting basitpoate avea aceasta solutic 6. Pentr.i. Conferintg, care s'ar ii-nea la Paris, si Negri socotia cg, In west cas, RomAnii n'armai avea sprijinul de altg. datg, Rusia fiind pentru printulstrgin 7. Dar Franta fu contra Conferintei i, de altfel,Sardinia devenind regatul trial nerecunoscui, al Italieilipsia unul dintre membri 8.

Pang atunci tar vot al Adungrli moldovenesli Indemna lafusiunea celor doug corpuri legislative, dar Camera noug, rgs-punzând la aceastg dorint.g., 'Asa ceasul la judecata Dom-nului.

In tot aoest timp, greutati marl se ridicau la Bucuresti1 Henry, o. c., p. 108, no. 5.2 Ibid., no. 6.8 Riker, o. c., p. 310.4 Ibid., p. 312.5 Dupä Documents diplomatiques, pe 1861,

Externe frances; ibid., p. 320.6 Ibid., pp. 321-2. Pentru scopurile balcanice

le urrnäreascl la Conferintg, i ibid., p. 322.Unirii provisorii pe trei ani"; ibid., p. 321.

7 Henry, o. c., pp. 108-9.8 Riker, o. c., p. 321.

ale Minisleriului de

pe care el voia sit$i ideia ruseasca a

)

Preg5tirea Principatela

dim partea conservatorilor sau, mai bine zis, a proprietarilor,cari, temladu-se c6 Domn.il urmUreste reforma agrari Inseins radical, Macau O. se decia, in aoest moment chiar,di nu se poate färN. votul Adularilor ca un project electorals. fie presintat Puterilor 1. Li se rilspunse prin proieclulSteege, in Comisia Gentralii, care, dupä indemnul Donmnlui,aduse inainte grgirea dreptului electora12. Petilii in masäsosiau si la Bucuresti. Se putea aduce doci, caderea Guyer-nului liberal din Muntenia, dar actiunea lui Cuza contribuila crearea atmosferei de care el avea nevoie pentru desä-vfirsirea Unirii.

Noul Ministeriu avea Iii truntei. sa, dui-A refusul lui C.A. Cretulescu, pe D. Ghica3, impotriva aruia boierimea miputea sa se ridioe ca impotriva radicalilor pe cari izbutiseia-i InlItura de la clirmtl. Domnul inLiturase pentru momentchestia largirii dreptului electoral 4.

Se afiunse totufi la Conferintd qi aflame, pentru a satisfacepe Turci, chiar la Constantinopol (Seplenibre)5. Aici Aall Picaultimele sale sfortari pentra a preggti o viitoare rupere aUnirii si o interventie militara' in cas de nesupunere a Prin-cipatelor" 6

Se ajiunse, si de pe urma somatiei lui Negri, care de-

1 Ibid., pp. 314-5. Austria sustinea accastil opositie; ibid., pp.324-5. Rusia privia chestia electoralà din punclul ei de vedere,fiind contra radicalismului; ibid., p. 328. Barbu Catargiu, cazut dela Guvern, cerea sä se cdmunice Adungrii corespondenta Domnuluicu Poarta; ibid., p. 315.

2 Ibid., p. 316.3 Caracterisarea lui pasionall, de Paint; Xenopol, o. c., I, pp.

292-4.4 Adresa cittre agentii in strain:hale; ibid., II, p. 295 si urm.5 Ibid., p. 293.6 Ibid., p. 327 si urm. (en tonic am5nuntele). Fusese vorba,

din partea Angliei i Rusiei, de inslituirea unui Scant; ibid., p. 299urm. Domnul observase cä Rominii n'au elementele sociale pe

care o a doua Adunare s'ar putea sprijini. Incd de alunci el erapentru Consiliul de Stat, caruia i-ar reveni i contenciosul admi-nistrativ". Regulamentele s'ar elabora acolo, uncle s'ar judecaamendamentele legilor elaborate de Consiliu,

tinirll

si

si

Lupta pentru recunoasierea thiirii 367

cJar lul Aall-Pasa cä allfel Domnul va proclama de la sineUnireal, la pastrarea, toLusi, a roservelor turccsti 2 in ce privesteUnirea pe via, cu mentiunea, prin nola separatA si expres6, atrimeterii unui delegat, ImpreunA cii comisari ai Puterilor,pentru alegcrea duNA,, In cas de vaeantA, apoi mentinereaunor Consilii locale, ramilner2a granitii. Dar parietal de cdpe-tenie: desfiintarea Ministerelor i Adundrilor deosebite eraedstigat.

Astfel, In Octombre, la obisnuita reeeptie, Domnul rispundealui N. Golescu, care aducea dorintiie de Unire deplira ale Co-misiei Centrale, c. aceasta e i dorinta sa, cum a fost de lainceput, 5i cd acum chestiunea e In sama Inaltei Curti su-zerane si Marne Puteri garante". Cfind, deci, procesul, caredurase atata vreme, trezind atAtea interese, era distigat, pro-clamatia din 11 23 Decernbre a lui Cuza, care deelarase Portiic. mArgenirea Unirii la o pe are o putea taia unatentat e pregAlirea de pe acum a distrugerli actului 5i, de fapt,Impiedecarea oricarii guveriAri serioase 3, nu mentiona par-lea Inaltei Porti si a Puterilor garante" decAt dupä oe amin-tia cli faptal mdriet, dorit de generatiac trecute", a lost,pclamat de Co,npurile Legiuitoure", chemat eu edIdard deel", pentru a fi apoi recunoscut" de instanta europeanalInserts In datoriile natiilor4" fi el presinta fericitul resultalca a operd a sa personald: Alesul irostru ve4 dci astd,zi osingura Romdnie". Aceasta totusi, MA a tagadui ajutorul" ce aavut de la Comisia Centrall Firmanul Insusi, in care sevedeau margenirile acelea supgratoare, nu fu publicat decAtcu o mare zAbavA, si numai dupI insistenta consulilor 6.

Pentru a se arAta ca niclo actiune de partid n'a contri-buit la Unire si c4 de acum Inainte e de lucrat In aoela.buna Intelegere, sprijinn pe ace! grup de liberali moderati,

1 Xenopol, I. c., p. 221, nota 85.2 Poarta ceruse i oprirea cresterii puterii armate a Principatelor;

raport al lui Negri, in Xenopol, I. c., p. 220.3 Ibid., pp. 221-2.4 Iorga, o. c., p. 61, no. xxvtn.5 Ibid., pp. 62-3.6 Riker, o. c., pp. 343-6.

viati.

pi

i'regati,rea PrincipAteloli

pe care-1 doria de mutt Domini pulea pune supt aceasla pro-clamalie iscalitura acestor mernbri ai ultinielor Minislerii se-parate: pentru Muntenia, conservatorul moderat D. Ghica,Fanariotul Arsachi, A. PlaginO, legat de familia SLirbei, IonGhica si n.einsemnatii N. A. Nicolescu $i S. Falcoianu, iar,pentru Moldova: A. C. Moruzi, de la Zvorfl$Lea, um de la1848, ca presedinte al Consiliului dupt retragerea lui Panu 2,si boierii Cantacu.zini, loan si Alexandru, apoi Ion GhicaC. N. Sulu. i, la 24 Ianuar st. v. 1862, a treia aniversare aalegerii sale, el putea sä vorbeasca membrilor intruniti aiambelor Adunari 3.

In acest discurs e un adevarat program. El Incepe prina opune Unirii condifionate z temporare, admise la Cons-tantinapol, Unirea N-1 ma indoiesc, domnilor, canici Ina lta Poara, nici Puterile garanle nu vor cugeta adesfiinta In vlitor Unirea ce au recunoseut-o atilt de nece-sana pentru fericirea Principabelotr", introducandu-se si Indreptul public european".

Comuna conluerare", spunea el, e, acum, o datorie pentrutoti. Desavarsita securitate interioara" va sti s'o impuie el. Seva purcede la unirea administrativa,cu o desoentralisare, pentruMoldova, mai ales. Din nou apare, Impreung. en organisareacomunelor, cu Curtea de Casatie $1. cea de Conturi, cu men-tiunea celui al treilea Corp ponderator" (Consiliul de Stat),cu unificarea legilor, chestia ruraPt. Iscalia Insa ea ministru-presedinte hotarItul conservator Barbu Catargiu, care insa recu-noscuse public a total i se datoreste Domnului4, apoi Bräi-loin, Arsachi, Al. Moruzi, alt conservator, Gr. Bal$, I. Ghicasingur represintgnd pe liberali, In forma cea mai cumpanita.

Intre oamenii stangii, cari un singur moment se Imparla-sisera de putere si cari erau strAns Twill In cluburile lor,sustinând pe Domn numai pentru c albii" luerau continnug vehement contra lui, noul Minisberiu, legat de un asa de

1 Xenopol, o. c., II, p. 297.Ibid., I, p. 212.

8 Iorga, o. a, pp. 63-8.Xenopol, 1. c., pp. 224-5,

5i

?

188 rokii

iataogibitu1-

Lupia pCnrU iectinoa§terca 369

blare moment din viata natiei, fu. considerat ca o ofens 4. denesuferit. Aceasta cu gat mai mutt, cu cat Catargiu era ho-Ora sà aducN. Inaintea unei Adunth-i de care dispunea absolutproiectul de reformä agrard pe care-1 alcauiserä de multconservatorii din Comisia Contrail.

In sprIjinul acestei conceptii el aducea mijloacele unui omde inaltthi culturd, ale unui ganditor cumpänit, urmArind cuusurinta linia principalli si a celei mai grele argumenari, odeshvarsith onostitate de convingori i un talent. cuceritor.Comparat cu toti cedalti vorbitori munleni, era farg. Indoialäoel mai impresionant prin caracterul strans legat al doc-trinei sale, si lui Ko0Iniceanu-i putea opune un caracterneInduplecat i o viard privatä care nn putea fi atinsä denicio critic. Un om aruia atata i-a lipsit pentru a faceepod. In istoria veaculul sgu: oH o adaptare la cerintileimperioase ale vremii sale ori subordonarea puterilor saleacelui conducaor al tArii care nu putea fi Inlocuit In func-tiunea sa.

El predica in fata unei demagogii de cluburi pornita, Iaasalt i prin rnijloacele conspiratiei respectul fall de indivi-dualitItile euperioaDe si fata do pulernicul factor economiccare e averea, supunerea in fata ierarhiei indispensabile vietiioricltrii socierati. In chestia agrarà, el relua inosbenirea aceloracari sustineau mentinerea proprietMii integrale, de drept ro-man, oricare 1-ar fi originile si oricare i-ar fi Indatoririle,impuse de conditiile timpului.

Contra lui Ise ridicarl, fireste, manifestatii ta,ranesti, ca aceiadin Buz 6u, porniri cltre imediab schimbthi in domeniul elec-toral, atacandu,se regimul actual al celor 5.000 de proprie-tari mari", ca i sperantele unai legi agrare larg favorabiletgranilor. Se raspunse din parte-i, In. mijlocul preocupatiilorlegislative mai mdrunte, cu o Ingustare a libertätii presei,represintatä acmn prin mai multe organe, intre care radi-calul Taranul Roman.

La 25 Maiu st. v. In sfarsit legda rurall fu luatä In dis-cut-le, pe basa cea mai Inga sta. stabilitä de boierimea Regala-mentului Organic: proprietarul nu datoreste nimic tg.ranului.De aceiasi pgrere se deelarl D. Ghica, Radu Rosetti, fostulpresedinte al Comisiunii Centrale, 51 chiar, dintre Moldovenil

24

Unir

57o PregatIrea Untr Principateke

pe Ifingii. Grigore Sturdza, a carui alitudine era de asteptalfAl. Moruzi, acel revolutienar de la 1848.

In combaterea acestei conoeptii Kogalniocanu intrebuinta,toate mijloacele convingerii unui suflet larg si gencros, ajü-tate de prestigiul obisnuitei aratorii euceriloare. PresedintcleConsiliului le raspinse cu o reoe siguranta. Din partea na-tionahlor moldoveni mai vorbi doar Grigore Cuza. Partea lorfusese acum

Rosh" munteni, traind Inteun oras de populatie saraca,gata oricand sa fie pusä In miscare, aveau vechea lor lac-ilea, de care se folosisera 5i In alegerea din lanuar 1859.Cand i se ceru lui Barbu. Catargiu, de represintantii claburilor,s. Ingäduie celebrarea aniversarei miscarii din 1848 1, care,de altfel, insemnase asa de putin in ce priveste résolvireachestiei proprietatii, el refusä autorisarea. Nu va Ingaduislabirea linistii", preferand sa se expuie mortii, Ea V. astepta,prin glontele din mani platite, supt gangul Mitropoliei 2.

Numele ucigasului, care ar fi fost un Ungur ratacit la noi, numeritä Insemnat pe paginile istoriei; s'a vorbit si de doi inte-lectuali romani ardeleni, nedeplin identificati, Dunca 5i Gro-zescu. Nimeni nu a luat flti5 apa,rarea crimei. Incercarea ces'a facut de a arunca bannieli, care s'au ridicat Ora sus, nupoate fi tinuta In sama nici fata de prefectul de politic, N. Bi-bescu, care Intoräsia, In aceiasi träsura, pe ministru. Cat pri-veste pe Domnul Inscusi, care, cand se adresase, In dorinta depacificare, luptätorului conservator, campionului boierimii mun-tent, li cunostea doar intentiile i nu-si ascundea cuprinsulunui proiect care nu se alcatuise doar atunci de noul sfetnic,el gasi cuvinte mobile pentru a Incerea sa mangaie pe vaduva,

1 $i In August 1861 fusese vorba de o dernonstratie taraneascaInaintea palatului, cu petitia de la 11 Iunie in protap", i se ieaumasuri militare, dar Voda, care radea si el de precantiile boierilor,când a vazut ca-i este palatul mai bine pazit, a iesit ealare, nepazitde nimic, i s'a preumblat dupa obiceiul sau"; scrisoare a lui P.Orbescu, In Iorga, Mihail Kogdlniceanu, p. 203.

2 Cf. Al. Laiiedatu, In 31cm. Ac. Rom., 1936. P. Orbescu arataca s'au cercetat serios la Politic procurorul De.1iu, dar i I. Glzica

colonelul Adrian, Inlocuindu-se prefectul de politic cu R. Roselti;Iorga, Kogillniceanu, p. 204.

Indeplinita.

Mihaile

Lupta pcniru recudoa§terea

ealificand pe jertfa politick de orn de stat eminent, cc amurit In serviciul rii, martir al convingerilor sale si pentrucip4narea principlutai ordinii1".

Se clutk intre ooriservatori un supcesor al lui Catargiu, darDimitrie Ghica refusk o sarcinä asa de grea. Doinnul seadresä atunci la d-rul N. Cretulescu: pknä la Int5rziata nu-mire a acestuia, interimatul fir Incredintat experientulai dr.Arsachi, care refusk sä räm'aie, cum refusä sk vie Alecu Ca-targiu, In a ckrui loaialitate putea sk se creadd, si acesta al-cAtui nn Ministeriu a cgrui lipsk de prcstigiu desvelia peseful Statului. Era format din Teodor Ghica (Finante), Gheor-ghe ,Creteanu lc(Culte), Al. Florescu, D. Come, colonelul I.Ghica (Räzboiu), C. Cantacuzino, Basarabeanul (Externe), apoi

un Catargiu (Control). Contra lui se incepu deci o furioaskluptä de rksturnare: aceasta, a doua zi dupä aclamatiile cu carefusese primitk yestea malt asteptatei Uniri i dupk interpre-tarea pe care i-o dldirse Cuza, chemand In. jurid sku toateelementele capabile sk consolideze un tron hick asa dé subred.

Conservaitorii, cari erau de fapt partidul pretendentilor, cuGheorghe tfrbei i Grigore Brancoveanu In frunte, de sir,idicau necontenit chestia, care s'ar impune neapkrat dupdUnire, a printului strain, erau furiosi cl Domnul refusk skpromulge defectuoasa lege rurall votata In Iunie 2 Nu li rijun-gea participarea lui Cuza la durerea pentru pierderea aeelulacare fusese seful lor, cu neputintk tde Inlocuit, i, de almin-terea, ei nu arktau niciun zel pentrii lkmurirea crimei; si laInchiderea sesiunii Domnul Intrebuintase cele mai cAlduroasecuvinte pentru a-si arkta plrerea de Ha: ImpArtäsind deo potrivk cu domnia voastrk sentimentele de o legitima, In-tristare ce ati manifestat pentru pierderea omului de Stat

Oupez un raport al consulului engles Green, Gaza punea fncauset pe I. Brenianu ca autor moral al atentatalui; Riker, o. c.,p. 384. Cf. Hagi-Moscu, In Rev. 1st., XI, p. 228.

2 Dupä P. Orbescu, Voda li-a zis (conservatorilor): Ati fäcut acealege; poftiti acum de o i executati. Ce? Vreti sA chem Ministeriuldintre liberali sä v'o execute? Nu se va execula decal de dv., caciaceia nu o primesc. Dar vreti armats? Nu ieau o astfel de raspun-dere pe capul mieu. Dv. trebuia sä faceti legi pe care tara trebuie81 le primeascd ca o binefacere, iar nu legi pentru care sa sehcalde In siinge; Iorga, Mihail Kogdlniceanu, pp. 23-4.

Don't

si

o

37 l'reghlirea tJnirii Principatelm1

chemat de noi In capul Guvernului inaugural in zina do24 Ianuarie, Varerea noasträ de rail este cu atilt mai vie,cu cat descrtul ce el a lh'sat Inca nu este Inlocuit"1. Nicioelitudine Ursa a Dotnnului, nicio concesie nu putea sl bi-ruie hotarirea beizadelelor de a rasturna pe omul de o cres-tere inferioard pe care-I ridicase pe tron, un moment, o po-trivire unica a Imprejurarilor2, si nirneni nu putea convingepe un Lased'. Catargiu, pe an Anastase Panu cu Waledemonstratiile credintii sfatuitoare pe care el le daduse, cä nounRomanic trebuie sa devie un apanagiu al farniliei Cuza, do-venita o dinastie. Neputand erea partidul moderat pe care-Idorise, Cuza nu mai gasia la nimeni un sprijin in adevar prie-tenesc, hind silit sa. se Indrepte pe rand la oamcnii earl seridicasera contra lui, jignindu-1 adanc. Ceasul lui IogJni-ocaiiu va trebui sa vie, din causa superioritatii lui intelec-Wale i Inaltului ideal de dreptate sociala pe care-I repre-sinta, dar, pentru a intelege starea lui de spirit rata de prie-tenul de odinioara devenit Domnu.I, glorificat de el Insusi,al tarii, ajunge a receti scrisoarea-i intirna din Februaral acestui an 1862, In care arata cum el a rasturnat, prininiterpelarea aSupra scolilor si a veniturilor rnanastirilor in-ehinate, Cabinetul vechiului sau colaborator In miscarea dela 1848, Alexandru Moruzi. Aceasta de si-si dadea sama deprimejdiile situatiei: Starea Orli e foarte nelinistitoare. Ca-mera e reaclionara i toata tara cata nu e represintata, aproape

1 Iorga, Mesagii, p. 71, no. xxxvi.2 v. cuvintele din 1861 ale lui D. Ghica, raportate de P. Orbescu,

director in acelasi an si viitorul ministru in Cabinettil din 1863 allui Kogalniceanu: Dar pana rand va avea Camera alftLa rndare asuferi astfel Domnului?"; lorga, Mihail Kogillniceanu, p. 197. Gu-vernul de alunci impAcase i revolta pranilor Ia BiIeti, mo-sia lui Gheorghe $tirbei; ibid., p. 198. E denuntat, ca agent allegaturilor cu consulii pentru rasturnarea Domnului, Barbu Belt!,lnsui propunatorul motiunii jignitoare din 1862; ibid., p. 199. Elar fi spus: Trebuie sä-1 rAsturnMn; acum e rAndul nostru a firevolutionari. Am pierdut toate ale noastre i nu ma1 e de suferit";ibid. Orbescu desvAluie i legMurile lui Barbu Catargiu, socrul fostuluiconsul frances la Bucuresti, acum mutat In Egipt, Báclard, cu Liiders;ibid. Raporturile cu consulii; ibid., pp. 200-1. Semnaleaza apoi trium-ful prin chemarea la Guvern a lui D. Ghica a binisliilor, tombate-relor, pulregaielor"; ibid., p. 202.

Ins1ui,

Lupta pentru recunoaslerea Unirti 37$

revolutionarg." Recunostea marele talent ai liii Barbu Ca-targiu, dar era foarte aspra pentrU colaboratorii lui, mailales cei din Moldova, fiind sigur c Ministerial In Intregimen'are Increderea Don:mutat. Ce Va vent pe urmg, Dumnezeukiel." In ce prive$te pe I. Brgtianu i Rosetti, nimic nii putea

O. mai apropie pe ace$ti apgrhori ai vechilor 146 revolu-tionare de acela care vbrbia la fiecare clipg. de nevoia auto-ritii de dreptul lui de a o impune 2

Chematg In Novembre 1862 pentru, Votarea, in $edintg extra-ordinal* a budgetului , se lucra tot cu cel din 18603,verificarea vechilor cheltuieli $i unificarea Iegislativä, Adu.narea, Inkrand In Decembre In sedinte ordinare4, se argtgpornitä la o necrulgtoure luptä, n.1 contra inofensivillui Nhcolae Cretulescu, ci contra sefului Insusi al Statului , care aravea datoria de a face loc printului strg,in, ceia ce se va cere .5tde-a dreptul de la Impgratul Francesilor, ca de la un binefg.-ator si permanent ocrotitor. Apgrarea pe care o va face Kogghniceanu, cu lipsa de respect si de tact care stätea In a. spunetare a alesul din 1859 nu e o personalitate exceptiona1 g. casg. i se cearg mai mult deat ce diii, dovedeste cat de multdispgruse Ingltatoarea stare de spirit de la Inceputul Dom.niei alese 6.

Aceasta pe o vreme and acum sosaserg. misiunile Iran-cese cerute lui Napoleon pentru reorganisarea armatei $i pu-nerea In ordine a finantelor, pentru crearea de drumuri $ipoduri Domnut, din parte-i, apäsa tot mai mult &supra

1 Ibid., pp. 174-5.2 V. Xenopol, o. c., I, p. 267 i urm.3 Iorga, Mesagii, etc., pp. 788-9.4 Ibid., p. 80, no. xu.5 Cf. felul cum el Intelegea situatia crealä prin uciderea lui

Catargiu: In urma unui trist eveniment, lutind insumi cdrma gu-vernului"; ibid., p. 82.

6 Xenopol, o. c., I, p. 260: Domnitorul e otn, nimic mai mult deca.tom; nu are pretentiunea de a fi Un barbat mare. Samanta barbatilormari s'a pierdut de la $tefan-cel-Mare i Mihai Vitcazul: acum se cul-tiva samanta gandacilor de matasä (1 ". Cf. scrisoarea lui Kogalni-ceanu din 20 Ianuar 1863. El arata ca. se cerea printul strain cusiguranta ca el nu va fi primit de Puteri si se va reveni deci lacele dona Domnii osebite.

7 jorga, Mesagii, etc., pp. 82-3. Pentrit unificareu $colilor nliIitarc

7,

ai

374 PregAtirea Unirii Principatelor

sprijinului armatei, suprusa direct autoritätii sale. Astfel cuprillejul diseursUrilor de la 1-iu Ianuar 1863: M'am convinseä, alaburi cu armata, sant oameni devotati, activi, earl pri-cep ca i dansa ea Tara noastra are nevoie de ordineAvem convictia cea mai adanca, a fericirea Tarii depindeIn mare parte de armata. Numai prin asigurarea ordiniipublice se Ira putea asigura desvoltarea institutiilor noastrenationate"

Raspungul veni peste cateva saptamani eu prilejul r6s-punsuhti la Mesagiu, In Februar, El samana cu vestita Intam-pinare a liberalilor francesi contri Ministeriuhd Polignac, side fapt contra lui Carol al In 1830. La Inchinareatre ImpNratul Francesior se adauge critica asprä, brutalä aunui Intreg regim, supt care, ea si cum vina ar fi fost aDomnului nimie nu s'ar fi facitt, i aceasta nUmai pentruea lipseste sincera functionare a mecanismului constitutional",pe cand concursul oamenilor n'a putut lipsi Mariei Tale",membrii celor sasesprezece Minisbere iesind din guvérn farafolos, doar lasandu-si reputatia liii politica". Se cere Dom-nitorului" Indrepte ministrii pe elite cele bune.

IscAlese, cu Panu In frunte, care alicatuise, dupA cat separe, acest adane jignitor rechisitoriu, pretendentii, cate unalt vechiu conservator, liberalii cu Stefan Golescu, Ion Ghica,I. Bratianu si Rosetti 2 In acelasi timp umbla prin judete opetitie pentru printul strain, de care vorbisera In desbaterisi D. Ghica si Grigore Sturdza 3.

La primirea deputatiei municipalithilor, In aceiasi lunä, CuzafIcea deci alusie la adarnici:a politicei" si a teorlilor cons-titutionale", pe cand interesele noastre materlale sant ade-vgratele interese ale tdrii". ArAtand Intregul sku program in

ibid., pp. 77-8. Pentru grija de invalizi; ibid., pp. 88-9. ARe legAluricu armata; ibid., pp. 89-94.

1 Ibid., pp. 82-3. Cuza introduce In Ministeriu, ca element mi-litar de sprijin, pe Tell; Iorga, Milzail Kogdlniceanu, pp. 175-6.

2 Xenopol, 0. c.; Riker, o. c., p. 405 si urm.3 Ibid., pp. 406-7. Prokesch-Osten propunea trimeterea unui co-

misar In Principate; ibid., pp. 407-8. $i Negri denunta la Cons-tantinopol pe cei douAzeci i apte de pretendenti; ibid. Se hotArisA se comunice consulilor cA ambasadorii desaprobA oHce atacasupra Constitutiei", dar i oHce jignire a Domnului; ibid p. 409,Consulii se declararA contra politicii acestuia; ibid.

ca-

sa-si

Lupta pentru recunoasterea Unirti 375

aceastl directie, el se scusa cä dificultAtile guvernarnentale"nu-i permit a merge mai rApedei,

In Mart KogAlniceanu arAta, Intr'o scrisoare privatl, cdsprijinul din afard a lipsit i deci Cuza a Inchide, cândvrea, Adunarea, rAmaind astfel biruitor Impotriva celui maifurios din atacurile Indreptate contra lui 2. Se refusase deAdunare budgetul, dar Domnul era hotArit sa. meargA lnainte,declarand consulului austriac cA. nu-si va pArAsi datoria dea mentinea prestigiul autoritAtii sale: vor vedea ei de ajunscu eine au a face" 3.

Deci, farä zAbavA, la 2/14 Mart, Domnul Inchidea aceastä tul-buratA sesiune, dominatA de ceia oe s'a numit coalitia monstru-oasP, arAtand, cu o extraordinarl rAbdare si cu un supe-rior spirit de iertare a ofensivelor, ce a asteptat de la Adu-narea care-si fixase ca scop daramarea tronului salt: acti-vitatea si silinta domninor voastre s'au pierdut In discutiipolitice, In lupte de partide sau de persoane", esceptandnumai cAteva spirite linistite. Doar cAteva legi s'au puhastreoura, budgetul rämaind nevotat. In schimb s'au Indemnatla neascultare functionarii.

Vina o dadea el doar pe neexperienta noastrA, netabdareanoastrA, precipitarea adesea imprudentA a aspiratilmilor noastrecAtre progres". In credinta cä nu se poate ajunge la lullresultat, sesiunea nu mai e prelungita deci, lasAnd pe fiecaresa-si examineze constiinta. Nu se uita sa se adauge i shn-patia din partea Augusbei Curti Suzerane si 1naltelor Portigarante" 4.

In west timp, dupa ce Gheorghe Stirbei mersese Intr'omisiune la Viena si la Paris, fiind Iurmat de Panu, In toamnä,se credea ci Bibescistii urzesc lucruri 'trate" pentru deschi-derea Adunarii, hotarita sA-si continue lupta, i cdl se vor

1 Iorga, Mesagii, pp. 84-5. Cuza trimese In misiune secrelä laParis pe V. Alccsandri, care-i dädea sari* In Decembre 1863, debuna primire la Napoleon, cerind voie sä mearga, pentru sana-tate, In Egipt; Gh. T. Kirileanu, in Rev. 1st., III, pp. 119-20.

2 Iorga, Mihail Kogalniceanu, p. 177, no. xvu.3 Riker, o. c., pp. 410-1.4 Iorga, Mesagii, etc., pp. 85-8. Se incerc4 de oposilie refustd

impostlelor; Riker, o, c., p. [12.

376 Pregiltirea Unirii principatelor

da In judecat§. Rosetti i Aricescu, pentru scrieri incendiaresi apologiste revolutiilor".

Vara aduse i incidental, In el Instisi putin lnsemnat, almicului grup armat al Polonului Miroslawski, care incerds6. tread. In Rusia, pentru a inaugura revolutia, si care produseo ciocnire, la Costangalia, cu soldatii români, urmând spolliberarea prisonlarilor 2. Consulului rus, care nu era multl-mil cu atata, Domnul Ii rdspunse, hotg,rit, d. nu e .,jandar-mul Rusier 3.

Se Incercase, In Iunie, un nou Ministeriu, cu Cantacuzinodin Moldova, dar acesta cerea ca armata, pe care se spriji-nia Domnul, sa fie la dispositia Adunärii. Cuprinderea In acestCabinet al lui I. Braganu fu r5spinsä de consulul Franciei4.

Un memoriu adta d nu se poate lucra In actualele formede Stat8, constitutionale, cerdndu-se un Senat i un Consiliade Slat, ca suspendarea pe cinci ani a Adunirii. Na(ia ar fibucuroasd de o astfel de schinthare, i stdpdnitorut cii pretuluie(ii o va face. Dac4 nu i so tngdduie, e gala sa* abdice.

Urmä, ca o necesiitate, chemarea la putere, peste tot ce,fusese Othi g. atunci, a lui Kogglniceanu, care, hotthil curmeabusurile administrative 6, aducea Cu dansul pe Bolintineanu,pe Steege, pe N. Rosetti B115nescu, pe P. Orb%cu si peArdeleanul, acum InoetAtenit In tara, unde lncepea tipArireaadrnirabilei sale colectii de izvoare apusme, Tesaurul) PapiuHarlan, care, de alminterea, se va retrage, fiind Inlocuit cuP. Orbegcu 7.

Noul Ministeriu presinta totusi Adunarii, al drii sincerpresedinte era acum Inteleptul advers!ar al birocratiei 5i lup-telor de partide, C. A. Cretulescu8, proiectul de lege pentrusecularisarea, pe baSa de mull figat.a., a averilor mAngsti-re5ti, ceia ce Domnul considera ca unul din ,,actele natio-

1 Iorga, Mihail ICogiilniceanu, pp. 334-5.2 Xenopol, o. c., I; Riker, o. c., p?. 413-5.3 /b;d, p. 415, n313. 4.

4 Ibid., pp. 116-7. N. Golescu pierdu silludia de adiulanl dom-nesc; ibid., p. 417. In aces! limp Domnal inclzeie contracte custràinii pentra banal* $i ced fcrate; ibid.

5 Riker, o. c., p. 118 gi urm.6 Iorga, Mihail Kneilniceanu, pp. 176 7.7 Iorga, Mesaqii. p. 106, no. LTV.8 V. Iouga, in Nem. Ac. Rom, 1937, p. 227 qi urrn.

sg

Lupta pentru recunoasterea Uniril 377

hale" care sAnt chemate a Mari tara si nation.alitatea noastra.Dorind ca aceasta chestie O. fie hotarita In cea mai maregraba, el cerea deputatilor si facit jertfa de a nu lua vacantitpentru serblitorile CrAchinului 1 Data aceasita, el bind pe'nal-Modell sai pnotivnici: ar fi lost si greu ca o astfel depropunere sä fie raspinsa (13 25 Deocmbre 2 Kogalniceanucapatase unanimitatca. CalugArii trebuiau sa capete In schimbpentru proprietatile lor 51.000.000 de piastri, pe cari nu-iprimirl. Refusal Turciei si al Puberilor de a acoepta solu-tia era un act de simpla formalitate, guvernul engles singarmanifestandu-si indignarea pentru aceasta sechestrare. Hota-rlrea "mei conferinti, la 28 Mai-,, urmari, fu ca venitu-rile sä fie depuse la Constantinopol 3.

Situatia Domnului era acum complect consolidata, fata desituatia din launtru. ca si fata de neoontenitul amestec al Su-zerannlui si al protectorilor, cari, MI a se putea Intelegevre-odata Intre dânsii, nu pierdeau nicio ocasie de a se Infartisa drept pedagogii diplomatic' ai unei Domnii care-si ga-sise acuma drumul, asteptând, dupa proiectul franoes din1863, de a da Austriei Principatele" In schimb pentru Gali-tia Intrata Statul polon Inviat ori $i pentru Venetia, atri-buite Italie' tincia nedesiaviirsite, noi idei de IhstrAinare aunei natii ajunse la o nout treapta a liberarii ei 4. Credintaunei armate pe care Londra o socotea ridiculd", era &sit-var$itä, si lagarul de la Cotroceni putuSe fi Un. mijloc de ainfrAna ambitiile raisturnatorilor. Pentru secalariSdre i se pre-sibtara lui Cuza felicitari de negustorii bucuresteni constituiti incorp $i de deputatii suburbiilor Capitalci, li se vorbi depatriotismul si spiritul de ordinc al populatiei Bucarestilor" 6.Când, apoi, la 1-iu Ianuar 1864, se infatisa pentru obisnuiteleomagii presedintele Adunarii, Domnul marturisi cä intentia sa

1 Ibid., pp. 100-1.2 Pentru atitudinea ltti Aall 5i a ambasadorilo Biker. o. c.,

P. 430 5i urm3 Biker, o. c., p. 432 5i urm.4 Temperley and Lilian M. Penson. Foundations of British foreign

policy from Pitt (1792) to Salisbury, Cambridge 1938, pp. 257-8,pentru planurile de schimb teritorial in dauna Principatelor;Sutherland Edwards. Sir William While, Londra 1902, p. 133

6 Iorga, Mesagii. pp. 102-3,

Wt

In

i

11.

378 PregAtirea Unirli Principatelor

e de a resolvi Indata toate chestiunile In zabava: Aceste1mi sant scumpe; ele sant de bun augur ca anului In

care Inträm Romania Ii va datori organisatiunea sa. Dacaaceasta organisatiune, dupä expresia d-voastra, va contribuia-mi face si mie o paging, in Istoria Tarii, ea nu mai putinva contribui Intru a atrage asupra Adimärii binechvântarileNatiunii".

Cum nu se ajunsese pang. In Februar la votarea legilorfinanciare, sesiunea fu prelungita liana la 3/15 Marts, apoipang. la 1/14 April S. Ma, nu fail a se fi primit 1mprumutul

o concesie de cale ferata, S ajunse la momentul, caretrebuia sd fie lwthrItor, al presintdrii noului proiect de legerurald.

Desudluirea proi-ctului ea.e fdcea pe forani proprietari pepankintul care ii fusese dat p..",!nd atunci in folosinfd, dar ldsaproprietarului restul de cloud treimi lfl stdpanire deplinla, desdi de tinerefd martur al reformei agrare din Prusia, adu-sal de tinerefd martur al reformei agrare din Prusia, ada-ocrea la indeplinire a unui vechiu i mare ideal; pentruDomn, in ciuda legendei create fn jurul mimetui sad, eraaltceoa sau, mai bine, i altceva: prilejul bine venit pentru

realisa potrioit cu simful sail de neaparatd impunere aprincipiului de autanitate, oechiul &du program de stdpdnirede fapt, sprifinit pe altceoa decdt pe ootul unei oligarhiielectorale i pe capriciile unor clanuri boierefti i unor cla-buri de origine revolutionard.

Mesagiul din 14 26 Mart 1864 arata ea legea din 1863 n'aputut fi promulgata pentru ca nu coresphndea la conditiilede 1mbunätkire a soartei muncitorilot de pamant", potrivitcu articolul 46 din Conventie, care prevedea formal Imbu-natUirea soartei taranilor". Aducl deci 1nainte noua solutie,iesita din deliberarile Consilialui de rninistri si presintata deKogalniceanu 4. Proieetul fu imediat dat pub1icit4ii. Pentrua se avea ragazul trebuitor desbaterilor, sesiunea Adunarile prelungita pang. la 1/14 Maiu.5.

1 Ibid., p. 104.2 Ibid., p. 105, no. ma.3 Ibid., pp. 106-7.

Ibid., pp. 107-8.5 Ibid., p. 108, no. Lyn.

fell-eitAri

si

t

Lnpta pentru recunoa§terea Unirii 379

Se Incerca, din partea aparatorilor vechii stari de lueruri,o miscare defensiva prin votul de nelnereclere dat

cu o mare majoritate (83 fata de 36).Kogalniceanu demisiona, dar Domnul raspinse dernisia pe

temetul ca votul de neincreder) fusesé dat fail a se fi dis-cutat proiectul de lege, cuprinzand, potrivit cu Conventia, so-lutia pe care tara Intreaga o asteapta cu o legiuita nerab-dare", si adaugind, eeia ce era adevarat, ca aceasta e n 1nsusihileresul asigurarii proprietatii funciare". Se supune, In ace-

timp, Adunärii oligarhice proiectul de lege electorald,tat asa prevAzut In Conventie si dorit de tard, ha chiar deInsasi Adunarea. Prin el Romania poate dobandi a Adunarehi care interesele tuturor claselor societdii uor fi mai deplinrepresintate". Mearga deputatii de serbatorile Invierii Man-tuitorului Omenirii" acasa, vada linistea tarii, se zvonia dergscoala tkranUor si se cerea interventia strainal, j sa. seIntoarca apoi pentru a discuta asupra reformei electorale 2. La2 14 Maiu, dupla o calatorie prin tara a Domnului, un noftmesagiu chema Adimarea In sesintne extraordinara pentru acestsingur scop S.

Prin glasul lui Vasile Boerescu, AdUnarea, reservandu-si pa-rerea asupra proiectelor de lege, refusA sa discute cu unMinisteriu In care nu putea s aiba Incredere. Cum era deasteptat, Kogalniceanu avea decretul de disolvare, caruia-i dAducetire. I se rUpunse, dupa exemplul frances de la 1789,cA deputatii se declard In permanenta. Dar si Kogalniceanustia istoria: dupa exemplul lui Cromwell si al lui Bonaparte,el evaca sala cu soldatii 4.

Printeo proclamatie catre Romani", Domnul, care nu uita s6porneneaseä reeunoseater i pe Inalta Poarta, Augusta noasträSuzerane, i Marile Puteri ale EUropei", augustii subscrii-tori ai tratatelor care au ridicat România", In legatura cu

liberale i hineracatoare" ce aU dat ei tarii prin1 Riker, o. c., p. 441, dupl rapoarte consulare francese §i en-

glese.2 Iorga, Mesagii, etc., pp. 109-10. Se numise un nou ministru de

Räzboiu, de care Cuza era sigur, generalul Savel Mann; ibid., pp.108-9.

3 Mid., p. 111, no. Lxt.4 Recomandarea de cltre N. Cretutescu a dictaturii. In Maiu 1863;

Xenopol, o. c., II, pp. 323-5. Cf. §i scrisoarea din Boto§ani atreI3aligot de Beyne, secretarul lui Cuza, a unui Sachetti; ibid., pp. 327-30.

Iasi

institutiile

Ministe-

380 PregAtirea Unirii Principatelor

Conventie, aratä ce statornica dusmanie a intarnpinat el In oeisase ani de Domhie tdaruitar ide vointa poporuhti sau. Credea a dat nenumarate dovezi deSpre cel mai scrupulossalt respect pentru privilegiile parlamentare", de i, adau-gim, Skit& romada nu era o nioniarhie parlamentarg,

clintr'o lungd desuoltare constitu(ionald mergInd pang.la necontenite cOnodsii cu sacrificarea propriilor sale drep-turi si a unor prerogative suverane". Nu s'au tinut In samalucrurile mari oe a reusit sa Indeplineasca. Patimile vino-v'ate" au stapanit necurmat Wald viala politica. Ele i-au adus

alesul Romani lor", numai Ultragiul si calomnia", por-nite, contra Intelepciunii unui numar de deputati", de la ooligarhie turburatoare", paralisand orice actiune de Stat. Unultim apel, In. vederea Infaptuirilor, privitoare hi tarani, pecaw, le cer marile principii de egalitate si de draptate aletimpului nostru a adus un vot de blam Ministerialui insar-cinat cu aceastä actiune care, printeo lege de dreptate",aduoea realis'area sperantelor legitime ale caor trei miIioane de tarani". El declard, treciind putin asupra initiativellui Kogalniceanu, ca acest proiect represinta propria cuge-tare a Sefului Statului" pe care-1 jigneste acest vot. E adusdeci O. se adreseze trtrii, In conflictul pe care nu 1-a voit,dându-i ei putinta de a se martifesta In adevar prin schimbarealegii electorale. Adunarea nu vrea sa se ocupe de dansa.Apelul la natiune se fdce deci prin plebiseit, intlatisancfurseIn forma unui project de Statut acea reforma electorala, decare singura pentru un moment este vorba.

Peste cilteva zile, Intre 10 si 14 Mak st. v., voturile culeseIn largul tarn, In numar de 682.621, contra 6.307 1, supt su-praveghierea Mitropolitului Primat, aprobau masitra revolu-tionara a Domnului. De ziva Doamnei Elena, el se adresa decicelor de fata pentru a-si arata multamirea: cu acest prilej amin-tia pe membrii vechi ai familiej sale, fpresintati ca ucisi pen-tru drepturile tare, i fagaduia st itrmeze, cii pretitl vietii, e-xemplul lor. Vorbind celui d'intaiu dintre arhierei, el Ii aratao siguranta, care ramânea sa fie verificata asupra fOptului,ca i Puterea Suzerand i cele probectoare vor recunoast6curagiosul act savArsit, aproband crearea noilor institutii, din-

1 Consulul engles notä 52.520 sau chiar 70.220 de alisentiipiker, o. c., p. 447 i nota 3.

al

r9sul-tiaf dl

lui,

LUpla pentru rectinoasterea ilnirli 3g1

Ire care una, Consiliul de Slat, fusese votata, de allfel., delcare Adunarea discklvata.1.

Pentru aceasla se facu al doilea drum la Conslantinopolyde uncle venise numai prestarea formata a lui Aali-Pasa 2 jig-nit ca nu se ceruse invoirea prealabila: el tot nu se lasä atrasydupt experienta trecutului, de invitatia lui Russell, reveuitde la vechile sirnpatii pearl). Romani, de a face sa. Introostile otomane 3 Acurna, Rush erau contra confiscatorului sa-crileg al averilor mainaslirasti, si din nou Austria se ridicadusmana, Prokesch-Osten fund pentru trimeterea unui co-misar al Porta 4. Singur ambasadorul frances, de MousUer, sedeclar a. pentru actul care imita pa acela prin care Ludovic-Na-poleon devenise al treilea Imparat. Deci, supl influenka lui,ambasadorii se unira ca sa declare ca actele Domnului romanerau admisibile, dar nu si calcanca tralatelor 5. Cuza fu, nusomat, ci invitat, prin consulul frances, din partea lui Mous-tier si, prin represintantul sau la Constantinopol, din partealui Aali, sa. vie penkrui explicatii 6, atunci cand el Insusi, caa evite tin act de supunere, presinta farii calatoria sa cavenind din proprie vointa; refusand scrisoarea, ce i se ce-rea, a a calcat prevederile Conventiel, el se lnvoi doar sädeclare cä va zabovi pang. la Intorsul sau aplicarea rnasu-rilor pe care le avea In ved3re pentru, organisarca Statului 7 .

La 2 Iunie st. n. se fated, plecarea. Ftt prima In conditiiextraordinare, fluid gaziduit Inteunul din palatele imperiale,chioscul de la Apele Dulci8: Auclienta la Sultan avu locla 8, fiind bondus prin poarta care nu se deschidea decalpentru acesta. Stätlu pe canapea aläturi cu suzeranul ski.Aratând motivele faptei sale, i se observ a. numai cd shnt In-datoriri faa de Puteri pe care Imperiul trehuie O. le ob-serve. Se vorbi i de progresul armatei otomane 9. Dar, la

1 Iorga, Mesagii, pp. 112-5.2 Ibid., pp. 116-20.3 Riker, o. c., p. 446.4 Ibid., p. 448.5 Ibid., p. 449.6 Ibid., pp. 450-1.7 Ibid.3 IIenry, L'abdication du prince CUrd, p. 125, no. 20,9 Raport al lui M3ustier; Biker, o. c., p. 453,

382 Pregthirea Unirli Principatela

banchetul (Merit de ambasadorul trances, cei mai multi dintrecolegii lui nu vofra s. asiste, de si Aali lira parte, caambasadorul prusian.

Cum hotarirea zabovia, Cuza avu pe ambasadori In fatalui cu staruinte, and ameninta ca plena fail O. mai as-tepte nimic. El 1.1s5. doar sa i se smulga neinsemnate schim-bgri de amänunte In ce priveste conditii1e de alegere, regi-mul oensitar fiind mentinut1. In schirnb s recunoscu dreptulde a publica, In lipsa Camerclor, decrete. Se dadu Statutuluinumirea eufemistica de Act aditional la conventie", asa cum,odinioar.4, noua Constitutie liberall a lui Napoleon I-iu laintoarcerea de la insula Elba fusese proclamata ca Act adi-tional la Constitutiile Imperiului", cu admiterea, de cea maimare importang a complectei autonomii a (aril, liberdschimbe cum va voi legile de adminis1ra0e internd2. Dom-nul se folosi de aceasta explicând tarn cä modificarile irn-puse pot fi schimbate !de dânsa orisicând.

La 2/14 Julie se comunica prin prociamatia lui cimale institutii au lost confirmate la Constantinopol, dar sepresinta formula ca, ducându-se acolo, spre a 1ntari auto-nomia Orli prin o noua Intelegere internationall", el a izbutit.Schimbärile le-a adoptat, tmpreund cu Inalta Poarta si cuadesiunea tuturor Puterilor garante", fall a se schimba sen-sul noilor asezAminte, care, cum ea observat mai sus, fiindprovisorii", pot fi revitzute chiar wie uiitoarele Corpuri Le-giuitoare, In prima lor sesiune. Romania numai de asteizireintrà In autonomia sa din Muntru, chprinsl tn vechilenoastre capitulatii, tncheiate cu Malta Pbartiti i garantateprin tratatul de pariss.

Indata., pe eand o comishme luera la legea ruraid, dinnenorocire Nil a fi pregatit niciun material si a aveala Indemâna mijloacele de executare pe tiren, caci siKogalniceanu era din aceiasi categorie a oamenilor ean l. cred

reformele se Indeplinesc prin ele Insek , se luau, doacela care era si ministru de Interne si de Agricultunä si deLucrari Publice, o serie de masuri menite st fac5. impresic:

1 Ibid., pp. 454-5.2 Ibid., pp. 455-6.a Iorga, Mesagii, etc., pp. 120-3.

sd-fi

si

ati

Lttpta pentru reeunoasterea IiniPi 383

introducerea sistemului metric, crearea primei scoli de co-Inert, instalarea celor Ca-mere de agriculturk si acelei de Mine, pnefacerea Iasu lui In oras franc si intrepo-sit comercial", inaugurarea expositiilor pc judetel. Se re-glementau exproprieri1e2. Se va tncepe lucrul la noile Coduridupä oele napoleoniene.

La 14/26 August legea ruri1 k. era gata. Sktcnilor earl a-veau acurna pkmântul cc ii scIpase odatbi din mâni tre-buia s ii sune pestc mksurk de simpatic desfiintarea clkcii:claca (boierescul) estbe desfiintattl pentru dc-a purnrea", spu-nea proclamatia domneasca3. Proprietarii erau sa fie despd-gubili prin hartii de Stat, a ckror soarta se poate usor In-e1ege. Cu avAnt oratoric Kogalniceanu, al cärui stil se simte,arkta täranilor ce fericine4 asteapt44, fkrà a se gdndiorice capital li lipsia, cit n'aveau pe nimeni care sa-i con-

cA de la sine se impuneau. Impritmuturile amktk-resti sau vesnica, Indatorire la boieri, dintre care unii, cad-nele Riickmann si Bkleann, se. grgbird, nu färk a-si vedeainteresul propriu, sit delimiteze partea datk de ccia pe careo pästrau. Se dkdea in sama unor oameni desorientatisolidaritate, earora erau sa ii cadk In parte odic mai releterenuri, toate rApele 5i 4kräturi1e, ark macar ea acest lotsk fie apgrat de fatala Imbucatktine, $i nu folosia pentrumoment promisiunea Intemeierii de scoli rurale, ciu laudaemfatick a unei culturi care era sk consiste din pure teorii,nefolositoare pentru felul lor de viatk. Nu era necesar sa lise recomande sktenilor buna randuialk: ei dovectisera si Incele mai rele Imprejurgri ck au instinctul pgstrkrii ei.

0 calktorie a lui Kogalniceamt rank In ftmdul Olteniei,desfäsurandu-se supt auspiciile fortii publice5, caci tArkni-Inca nu Intelegea totu.si In de ajuns dartil ce i se Meuse sinu fusese deprinsa a-si arata sentimentele, contribui numaila racinea rclatillor primului minigtru cu Domnul, care doria

1 Ibid., p. 121.2 Ibid., p. 125.3 Questiunea proprietdtei din punclul de uedere al dreptului si al

situatiunei, de un amic al ordinei, Bucure§ti 1864.4 Iorga, Mesagii, pp. 126-8.5 Xenopol, o. c., I.

d'intain

ca

thi i

si fIrS

g84 fregtire ttnirii Principateloi

ca recunostinta A. se Indrepte cAtre dlingul personal 1. N.Cretulescu se folosia de aceasta nemultamire pentru a-si pro-gati propriul Ministeriu, si o impdcare intre cei doi factoriai revolutiei nu era O. dureze multA vreme.

Noul Parlement, in care nu lipsiau oameni de saml,dintre cei Inaintati: Kogillnicoanu, Tell, C. Hurmuzachi, din-tre moderati: I. Strat, Steege, Teodor Bals, dintre conserva-torii hotarIti: Catargiii, Stefan si Costin, I. I. Filipcscu, gene-ralul Nasturel Herescu, contele Rosetti, Aadu Rosetti, po16110 o gramadl de represintanti, total necunoscuti, ai noiiclase rnijlocii, dar Senatul cuprindea pc cei mai multi mem-bri ai vechii clasp conduatoare 2, care se desehise In De-cernbre, nu cuprindea pe vechii dusmani ai lui Cuza. GAnd1i saluta In mesagiul sags, vorbind de luptele de partid"de visurilc iunor ambitiosi", de factiunile" care Isi ridica-sent capul panit la tron"4, Domnul nu prevedea ca din noileAdundri Incetul pe incgtul ii uct ngstdri acriafi oposi(ie. El semândria cu Inflptuirile din ultimele sapte luni: instalareaConsiliior comunale si judetene, descentralisatoare", decre-tarea codului penal, cu institutia, care era s6 functioneze asa

1 Acestc relatii ajunsera aqa de rele, bleat. Kogalniccanu trebuisa prim easca aceasta tclegrama a caril ciorna, de mana insa§i aDomnului, s'a pastral: Am judecat totdeauna pc oameni dupti actelelor. Odatä fixat aceasta, fd-ti deductiile in consecinla. Daca ar fiparasire §i. sacrificiu, te Ine1i asupra victimei. Scandalul nu folose§temai niciodall pang la capat decat celor ce-1 fac. Fii mai reflcxiv§i mai putin patima§ §i mai ales mai circumspect in provocatiiled-tale. Sliam cä ai memorie. Iti aminte§li cronologia istorica. De ceuiti unele fapte recente? Intreaba pe Dimitrie Cozadini daca am §Liutsa tac §i dna nu tiam sa-ti tin sama de meritele reale, sa fac parteslabiciunilor §i vicisitudinilor omen e§ti. De la suirea mea pe Ironam ca reguld de purtare rdbdarea si clementa. Am avuL totdeauna caprincipiu sa nu stigmatisez pe vinovati decal cand nu puteam sa-ireaduc §i sa-i ridic din non inaintea ochilor lor chiar. Crede tot-deauna cit nu voiu uita nichmul din serviciile d-tale fitrit sa ainevoie a mi le aminti"; Gh. T. Kirileamt, in Rey. Ist., III, pp. 118-9.

2 Xenopol, o. c., II, pp. 6-7.E curios ca el revine la titlul de Principate Unite" alaturi de

acela de Romania". Pre§edinte se numise C.. Negri, apoi Al. Em.Florescu; Iorga, Mesagii, etc., pp. 146-7,

4 Ibid., pp. 129-30.

si

Doa

mna

Ele

na C

uza.

Doamna Elena Cuza.

4

Z, V; i e.. ._,...,

,.' e ' V_;,...,A'.I e,...,___...__ _.,.. .... _

, ,Iii.,,,,,,, .,.; 4._ --ariffll-.",

;71-7-OA riol d

L - 0 . t

filI-.

a , ,.., :elk..e,.

I ,

iS ,

,' -- LA:.1,1/40,,: ,r ., ,..,T-- '. ..24

N..,?.r.' 7:', T1, r.:' N Jr: . . . 0fri4fe - A-I 00

4 .":-.1g0.7

,

L.

4;7

07,41

Lupia peniru reciumalLerea Unirii 385

de Hu, a juratilor, Codul civil, elaborat de Consiliul de Stat,Cu asktoria civilä, organisarea Bisericii, supt un singur Sinod,in care e represintatk i nona episoopie de Ismail, favo-rurile aoordate catolicilor si Evreilor, pregratindu-se eman-ciparea Romanilor de ritul israelit", odata. aprig combkeutade Kogalniceanu, se admitea i proprietatea ruralk a still.-nilor introducerea prin noua lege de Invklkmant a scoliide Stat, obligatoare i gratuitl", crearea Casei de consem-natie, nouk lege a armatei, asa do credincioasä, Imprumutulde 48 de milicane Incheiat la Londra. Se promiteau diii-muri, poduri, ci ferate, port la Marea Neagrä (la Jibrieni).Se punea In perspectiva, când va deschide ma= Intreagaylibertati mai largi".

0 Intreagä opera se pregklia care lrebuia sk puie pe altabask finantele. Inundatia din Bucuresti, In Mart, facu peDomn, care se Intinse Indelung, In scrisoarea care presedin-tele Consiliului, asupra acestei nenorociri, sa se gAndeascl laregularea cursului Dâmbovitei.

In acest act el Intrebuinta fatg. de Kogalniceanu, care nuera, de sigur, administratorul cel mai atent, In acelasi limpcand vorbia de oele aproape patruzeci de proiecte de logepe care le avea gata, un ton deosebit de asprul. Cgdereaaceluia care, din prietenul ce fusese, devOnise Un rival puteask se prevadä. Urmasul rninistrului ckzut, ca formä, Intr'tinconflict fkrk mare importantk, cu Consiliul de Stat fu jU-risconsultul i omul de cart; Constantin Bozianu, care nuaducea en dânsul tusk un deosebit prestigiu. Tot In Mart seIncheiè sesiunea Corpurilor Legiuitoare 2, dar pentru legiprivitoare la justitie, la lucrkri publiod st la stabilirnentede credit" se deschise, In Maiu, o nouk sesiune, cu acelasiprosedinte de Consiliu, având pe 14110 el trei Moldoveni:Rosetti Bälänescu, Savel Manu si loan Strat, pe lang g. recon-ciliatul muntean Gheorghe Vernescu, odatä un asa de ho-tarn adversar5. Se aduse atunci Codul de justitie militark I.Comisiunea Mixtk" creatä de Statut incepea sk functioneze5.

Ibid., pp. 157-63.2 Ibid., p. 165, no. LXXV.3 Era dintr'o familie de mopeni din judetul Buzilu,4 Ibid., p. 168, no. LXXVIII.5 Ibid., p. 171, no. totxxtit.

25

o

386 i3regAtirea Unirii rincipatetoil

Acusatia adusa lid Caza c, d-1 tin temperament lasatorpe langa aceasta, de mult bolnav de plgmâni, se desinferesade afacerne publice, retragandu-se in Moldova, la rnosia saRuginoasa, pentru sdptgmg.ni Intregi, cade astfel. Rare oriin asa de putine luni s'art presintat aitâtea masuri tinzAndla alcatuirea, care nu se putea zabovi, a Statului ccliii nou.

Dar nici Minisberiul Bozianu, care nu se putea impuneParlamentului, nu avii dainuire. La 14 Ernie st. v., el erainlocuit prin formatiunea de oameni de Incredere, se vorbiatot 'mai mult de camarila" alcatuitg din chelnerul" belgianLiebrecht, de fapt un om foarte capahil, si de cativa Moldo-veni, pe care o presida doctorul Nicolae Cretulescu: Retra-gandu-se Bozianu, care pgstrase odic trei locuri ale lui Ko-galniceanu, a lui Voinescu i lui Strat, Internele, Agricultura

Lucrgrile Publioe, Ministerele cele mai importante tr6ceauasupra omului ca total sigur, nepretait colaborator In orga-nisarea armatei, care era generahtl loan Em. Florescu. Altgrup de departamente, unind, curios, Cultele si Instructiacu Justitia, fu Incredintat interimar neinsemnatului pang. atunciDimitrie Cariagdil.

Dupa o mai lunga sedere la Ruginoasa a lui Cuza pentruIngrijirea sanatätii prin iubirea Doamnei,pe care n'o putusergIndeparta de dansul legaturile, de multa vreme, en vgduvaMaria Obrenovici, nascuta Costin Catargiu, care avea ea sotulei, ofiter In serviciul Romfiniei, un flu, Milan, menit sa dom-neasca In Serbia2, se lug, hotgrIrea, in credinta ca nu esteniciun motiv de neliniste, a anei caiatorii in Apus. Domnulmgrturisia, i apropiatul sfgrsit al vietii lui va dovecliIn de ajuns a avea clreptate, cd sapbe ani tie maned. Ininteresul Orli, sapbe ani de griji i-au zdruncinat Inteatatsanatatea", de trebuie s. cv ite alinarea la tard.. El se Incre-dea In simtul ordinii si al Intelepciunii stramosesti", cerindbuna Intelegere" si nu uita sä cearA satenilor, cari trecuserg.

1 Ibid., pp. 169-70. V., pentru Floreseu, generalul Rosetti, In Mem.Ac. Rom., 1936.

2 V. Lucia Bor§, Doamna Elena Cuza, i Iorga, Scrisori de Doamne,passim. Doamna siltuse mai mult timp la Paris, de unde a scris fru-moasa scrisoare dtre Hermiona, fiica lui Asachi, ajund sotia luiEdgar Quinet.

5i

st,

Ltipta p^ntru recdnoa,tei:ea Untrii

printeun an greu din causa executärii ,defeetwase a legiiware, care ntz pt-evedaa nici dreptul Ia islaz, nici afcWaIa pddure, ca, fn muncd solidard, sä nu mai piard ii. vremeacea folositoare pentru muncite campului". Civilisatia", spu-nea aoeasta frumoasI proelamatie din 6/18 Iu lie, vine tot-deauna cu spicul In mAnI, cii spicul earele este semnuleel mai doveditor al culturii si al avutiei unui popor1".

I se va raspunde prin tulburthile piuse la cales de vechiiritvolutionari, cari, pe o vreme eand boierii se multAmiaueu plangerile .prin scrisori private, ea ale lui Dimitrie Ghicaindreptate cktre Panu.s, sau cu pârile la Paris ale unui Ale-xandru Mavroeordat i Teodor Ghica4, uneltiau In cluburicontinuarea politicei de lovituri cu mestesug pregglite, pe careo inauguraserä scenele din. ajunul alegerii aceluia care, cumice pret sir orice ar resulta plentru (arc care dupd dis-parifia lui Gaza nu mai avea nimic legal asigurat, trebuiaIn16.turat, prin asasiinat sou, cum se va fi prPevA.zut Inca deatund, prin apirea persoonei sale. Ioan Bratianu stia cdDomnul, care se sprijinia pe Napoleon al DI-lea, nu putea s6primeasca vre-odatä ca sfetnic al säu pe acela care fusese Invi-null ea a participat la o conspiratie contra lui: Cuza Insfisi i-ospfunea lämurit lui Negri in. 1863 Inca 5. Se castigau, la Paris,vechi sprijinitori ai causei românesti, ca Michelet si Colson,ziare importanfe, ca Le Sie.cle6. In acelasi timp se lucra sila Constantinopol: cum era vorba de o decoratie ce s'ar creade Cuza, se credea la Inceputul acestui an ea acesta se vaproclama, de ziva alegcrii duble, Suveran independent 7.

Tulburärile din August n'avurd de fapt importanta carese doria de organisatorii aseunsi 8, cari se Ingrijisera si deräspandirea unor veninoase si atatRoare pamflete s.

Intgiu eativa Olteni vanzbori de zarzavat, arora li se

1 Iorga, Mesagii, etc., pp. 172-3.2 V. Xenopol, o. c., II, p. 35 §i urm.8 Ibid., p. 364 §i urm.4 Henry, L'abdication du prince Cuza, p. 127, no. 23.5 Ibid., p. 110, no 11.6 Ibid., p. 123, no. 24.7 Ibid., no. 25.8 V. scrisoarea luL I. Brreianu, In Xenopol, 1. c., pp.9 Ibid., pp. 36-7.

J.;--1.

388 PregAtirea Unir Principateioe

impunea sa-si fach gherete, manilestara contra Primariei1.Apoi o multime cu bete si pietr3 porni din Piga Sf. .Anton

devastä Palatul municipal. Nu sc vedea niciun conducator.Rasping In Piata Mare, rasculatii se Impotrivira, i lupta urmatrei ceasuri. Trebuira, pe Ungi. focuri in aier, sarje de cava-lerie, si chiar se trase cu tan,ul asupra caselor uncle se ada-postise, resistand $i mai departe, multirnea, care lasä pe tam$apte morti.

Totusi generalul Florescu puse O. se aresteze I. Bratianu,care venise tocmai atunci la Bucuresti 1, in legatura cu invi-nuirile ce i se aduceau, si el publicase o ciudata. seri-scare precum $i Rosetti, Golescu-Albu, Carada i obscuruiSerurie 2.

Dar oricum, Ii trebuia opositiei liberate un rasunator pro-test pentru a se pune In miscare toata strainatatea, care fuIticutä sä creada ca o carmuire rea a ridicat contra ei toatalumea i c. Romania e In. pragul unei adevarate revolUllipopulare.

Astazi, tot materialul diplomatic e cercetat si se poate ve-dea ce zadarnicie, si. In informatie si in discittii si In masuri,represinta diplomatia europeanä din acel moment, care segrabi sä vorbeasca din nou de necesitatea trimeterii la Bucu-resti a unui comisar otoman. Russia cauta de mull. pricing.Dommului, care se afla In cele mai rele legaturi cu consUlalOffenberg, aplecat sa reieie traditiile unui Rückmann si Das-cov, dar scopul nu era deca.t sa-1 smulga de la Franta, cucarie relatiile nu mai erau aceleasi si, In acest moment chiar,consulul venia pentru sfaturi amicale In numele acelui nouambasador al Tartilui la Constantinopol, Ignatiev, care erask joace un asa de mare rol In chestia Orientului, bruscand-opentru a se ajunge la o silnica lichidare 3, i i se raspun-dea ca. el, Domnul, nu e nici francofil, nici rusofil, ci Ro-

Pentru Intemni(area acegtuia, v. Dirt corespondenfa familieiIon C. Bralianu, I, Bucuresti 1933, p. 21 0 urm. Fu retinut laPrefectura Poliiei 0 la Casarma Pompierilor. Rosetti era la arestulpreventiv sau politic"; ibid., p. 35. Full arestati i Radu Rosetti

scriitorul Radu Ionescu.2 Serisoarea lui Florescu cAlre Baligot de Beyne; Xenopol, o.

c., P. 419 0 urin. Cf. ibid., II, P. 32 i urm.; Riker, o. c,8 Henry, o. c., pp. 134-6.

si

o

si

Bar

bu C

atar

giu.

.7;

crz

*..4gC.:2'0

Z- 0

4:' If .'"4

"

1. IX

err.Le.:.0-C4'

; c

j,C"rt

."1Ft,,

LL

1;:s."',4,glikkie: _,..... -!-,.,,4.... ...,,,,

;.1

Barbu Catargiu.

..

'

.g,4. X%)(1

,

LupTa pentru recunoasterca Unirii 389

Eded, represinland Austria, se socoti, pe dreptatc,ofensat de o proclamatie neroadl a Consiliului de mini$tri,compus din patru persoane, dintra care una ad-interim, careacusa politica austriad. de a fi provocat tulburarea prin trans-miterea unor pamflete revolutionare venite din Elvetia. De multAnglia lui Russell $i Palmerston privia, cu toate silintile fkmitcune ori de ambasadorul la Constantinopol Bulwer, pe DomnulRomfmilor ca pe un evadat din legalitatea Conventiei2. Na-poleon Insug se arktase neted nemultämit de sittiatia dinRomânia3, $i Drouyn de Lhuys, revenit la putere, 1$i retrkgeavechile simpatii4. WTI lc continuu defavorabile pe care le dkdeabolnkvieiosul consul de la Bueuresti, Til los, g seful misiuniimilitare franeese5, puteau contribui. la aceasta. Era vorbaacum de o 1ntelegere, de altfel imposibilä, Intre Cabinetepentru a se Indrepta o sitnatie pe care erau total incapa-bile s'o judece.

Domnul, care a putut outage $i personal unele impresii Inlimpul durei sale la Ems, nu asteptase Indemnul telegrafic pie

care Aall se crezu In drept si. i-1 adreseze; el sé grni sk seIntoarck la Bucuregi, unde Florescu, despre ale ckrui legk-turi cu nemultkmitii se vorbise 7, putea fi considerat ea sus-pect'. 0 proclamatie linistitä, la 30 August st. v., vorbianumai de reprobarea Orli", dar se arkta ck nu se va ajungela capät prin orice Incercare de a rksturna institutiilese aoorda $i deplink amnistie pentru toate delictele politioe.

Inch de la sfarsitul lui Septembre, cAnd foaia oficialk Iran-desk II atAck violent de dousl ori, el crezuse ck se poateadresa personal lui Napoleon, care nu primi cu pläcere a-ceastk misivl. El nu stätu la 1ndoiaI s atingk acel proiect

1 Consubil recomanda, ca mai bun ministru din vecbile particle,pe un Oteteli§anu.

2 V. raportul din 1863 al lui I. Alecsandri, in Henry, o. c.,p. 115 §i urin

3 Ibid., p. 112, no. 15.4 Ibid., 13. 129 qi urm.5 Ibid., p. 140.6 Ibid.. pi. 500.7 Riker, I. c.

Nesagii, p. 174, no, r..xxvI,

mAn 1.

@

goo PregItirea Uniril Principatelor

pe care-I avea in adevar Iinparatul Franoesilor, preocupat dea da Italiei Venetia,: de a darai In schimb Austriei Principa-tele,cum vazut la. intrevederea lui la Salzburg cu Francisc-Iosif aceastä nenorocita ideie putand sit explice schimbareade atitiudine a politica francese; prin ce nita cleat Inea-pacitatea de a gaverna a Domnului, aoeia de a Li guVcr-nata a tarii insesi se putea indreptati o aitfel de odioasä pro-punere, egre trimete la aetele, reprobate do orice constiintiipolitica, de impartire a Polonici? Na s'ar pulea intampla, spuneCuza, ca existenta nationalitata romanesti independente safie jertfita atata timp cat glasul Imparatului Napoleon vafi preponderent in lume". Cu un gest cavaleresc, unit cu. unlimn simt al demnitatii sale, Domnul roman adause c, dacaImparatulai i se pare ca. el, Cuza, n'ar putea stapani situatia,dna socoate ea Romania trebuie sa fie incredintata, friritpericol pentru autonomia ei, unor rnani mai, dibaoe decal alelui, e gala a se cohort de pe Iron". Aceasta fi1fr descura-jare" i f.rä frica". Void reintra bu..airos in vigla privqta,prirdsind un tron pe care nici nu 1-am visaf, nici nu 1-anrcdutaf, pe care nu barn datorit dealt stimei computriotilormiei ;i pe care nu 1-am primit din chiar tnticlia zi decat cao grea sarcine2.

Dar Franta irnperiala, unde I. Bratianu se duse inteo nil-siimne de propaganda, ,--- pe cand Domnul trimetea la Napoleonpe Alexandra Cantacuzino 3i continua sa lacurajeze speran-tele unui Nicolae Bibescu, fiul fostului Donan, care, ca sifratele su, GhPorghe, luase serviciu In armata francesä sise bueura de favoarea maresalalui Bandon 4. Aceasta cu toateasigurärile ministeriale in celalt sens5.

Din parte-i, Fuad, Marele Vizir, ornul de la 1848, crezu.se c5trebuie sa atraga atentia Donmului, care trebuie sa pedepseascilpe autorii unor tulburdri a caror causa nn e cunosruta"Portii,asupra datoriei ce o are de a impiedeca repetarea unor aseme-nea fapte. Raspunsul pe care-I primi Vizirul e fara indoiala celmni frumos act de demnitate al celui care, obosit i desgustat,

Lamarmora, Un pa pia di lace.2 Henry, o. c., pp. 132-3; Bossy, o. c3 Xenopol, o. c., II, p. 58 .7i nota 8,

Henry, o. c., pp. 143-4.104d., pp 14.5-U,

s'a

1

Lupta pentru recuneasterea Uniyii 391

va repeta si litaintea taxa cd e gata sa pdriseascd o situatiein care fusese atAt de putin rdsplatit pentru ostenelile siizbanzile sale. J1 Incepea protestand contra comunickrii sitiparirii prealabile a scrisorii care avea aierul unei mustrilcicu totul neacceptabild. El amintia aceluia care fusese ames-tecat si In toate negociatiile din care iesise noul Stat roma-nese ck In Conventie nu e nimic care sk. ingiduie o ingeriutda Portii In administratia tarn, cd. o interventie e prevkzutddoar pentru casul unei adevarate tulburkri a ordinii, si a-tuncea numai dupd o Intelegere cu Puterile garante. Niciuncas de acest fel nu s'a produs, si nici nu. s'a derut westasentiment. S'a inventat, si asa si era, o revolytie carenu existase si s'a vAzut In ea o expresie brutald a uneinemultämiri generale". 0 informatie neIndestulAtoare nu pu-tea sk /ndreptkteasck o desaprobare neingAduitk si nemari-latd. Orland, se Va procedi tot asa de energic. Oriourn,un amestec armat al Turcilor ar du.ce la consecinti In afarkde oric.e prevedere omeneasck". Se repetau spusele de la Cons-tanlinoppl cu privire la avantagiile unor legAturi ca aceleaale Domnilor de odinioard cu Sultani cari, departe de aalktura Principabole la alte posesiuni ale lor, departe de aIndbusi o nationalitate care ar fi putut fi la discretia puter-nicelor lor arme, au vrut, din potrivA, sd-si fack din eh:un zid de apiirare, sk respeeteze a lor independentd interi-car d. si sk intareascA autonemia si privilegiile popondui ro-rade. Si, hotkrit, el deelara a. se va opune la orke inter-ventie cu. forta: ,,Nu voiu avea niciodatd neiertata sIdtdeiunede a ldsa Inaltei Porri grija de a lua, In asem-nea cas, nth-surile concertate ce Conuentia fi impune. Eu Infrlég mai fnaltfi mai cu demnitale datoriile mele." Scrisoarea se terminkIns k. prin cuvinte Impäciuitoare1.

Tot odatd se proclama fatk de Patriarhul Ecumenic, care,tocmai atunci, probestase contra noilor legiuiri bisericesti, cdBiserica romaneased e stkplua acask la dansa 2.

LuAnd mAsuri, prin statul de serviciu, pentru ea funetilo-narii sk-si Indeplineasck mai bine datoriile, Domnul anunta,

1 Iorga, Mesagii, etc., pp. 179-87,2 ibid., pp. 189-99,

392 Pregatirea Unirii Principatelor

In mesagiul de deschidere a noii sesiuni parlamentare ca a-corn, urmand exemplul lui Napoleon in perioada

dreptul de interpelare. Programul prevedeao lege a tocrnelilor agrioole, un cod rural si amintiadecretarea codurilor i intemeiarea .,Bancii de scont si deeirculatie. Se mentionau lucrarile de Cale Ferata. Intre Galati

Tecueiu si ispravirea studillor pentru traseul Bucuresti-Giurgiu, avand a se Incepe in April eladirea Garii din Bu-curesti; se va face apoi legatara Capita lei cu Dunarea. Po-durile de fier, incredintate Englesilor, sant In lueru. Operatehnica straina e primal in toata luinea si se aminteste ciiIn anul vittor se vor aduna popoarele la Expositia din Paris.Cartelul de extrkdare" si conventia tclegrafica cu Austria,cea, In pregktire, cu Rusia, ce , Incheiata, cu Serbia, caconventia cu Rusia, i cu participarea Austriei, pentru navigatiaPrutului, ca Poarta se v.t negocia pentru Impartirea insu-lelor Dunirii, afirma dreptul României de a lua angaja-mente internationale si Posta romana va Incepe serviciul In-ternational. Nu se uita nici schimbul de scrisori cu Fuad.

In sfarsit, in 1tura cu cas-1 din August, Domnul rostiaeuvintele de Ina lta desinteresare prin care asigura ca nu vacaut st domneascà prin forta: Fie In capul tarii, fie ala-turea cu d-voastra, eu voiu fi totdeauna cu tara pentru tang,frà alta tinta decat vointa nationala si marile interese aleRomâniei. Eu voiesc A. fie bine stiut a niciodatd persoanamea nu va fi o tmpiedecare la price eveniment care ar per-mite a consolida edificial politic la a cdrui asezare am foslfericit a contribui. In Alexandra Joan I-iu, Domn al Romanilor,Romanii vor gäsi totdeauna pv. colonelul Cuza, pe acel colonelCuza care a proclamat In Adunarea ad hoc si Camera electivädin Moldova marile principii ale regeneratiei Romaniei si care,hind Domn al Moldovei, declara oficialmente Inaltelor Pu-teri garante, cand primia i Coroana Valahiei, cä el primesteaceasta Indoita alegere ca expresiunea neindoielnica i sta-tornida a vointii nationale pentru Unire, !ma numai caun deposit sacru"1.

Dar la 16 Ianuar 1866 eel ce vorbia astfel trebnia sk constate

Ibid., pp. 187-97,1

Impe-riulsa libOrul,

si

si

Lupta pentru recunoa5terea Unirii 33

ea In Adunarea electiva, al carii prescdinle, Manolachi Coslachiparafrasand declaratia domneasca privitoare la abdicare,

adausese pa,rerea de ram cä de la conduoere s'au Inlaturatveteranii luptei pentru Unire 1, s'a trecut peste drepturik cci se cuvin, ridicandu-se chestiuni cu tolul straine de desba-terile de care Adunarea era ocupata.". Facjand alusie Ia fra-sele despre alte posibiIithi in ce priveste persoana cfuluiStatului, el observa ca. nu se piitea face din exprimarea unordorinti obiect de diseutiune"2.

Consulii vorbesc 3 de rcaua stare a finantelor, dar nouaBarra Inaintase 6.000.000 de lei4, de neplata functionarior,si a armatei chiar, de greutatea de a &I irnprumutul sal-vator, si pun aoeste neajunsuri In sama lipsei de simt practical Domnului. A-1 judeca numai astfel c a ignora Intreagamare opera pe care aocla care nu era chemat ca O. fiecontrolorul, contabilul i garantul unei situatii mult clefi-citare o Indeplinise. Toate aceste invinuiri, pe qare vechiulrival, lucrand pe supt luring, Ion Ghica, nepotul DoamneiElena 5i, mull timp, intimul Domnului, D. A. Sturdza, lcvor ridica, In aspre acte de acusatie, contra ce4 In sfarsit,dup a. o lupta eroica, raPu3, nu ating partea esentiaPt, rosin]

dus fericit la capilt, al acesbei Domnii. Din despret,iar nu din constiinta unor greseli savArsite si care ar fiputut sa. se evite, nu li s'a dat niciun raspuns. Parerea cerce-taitorilor straini, cari jud=a. din punctul de veclere consti-tutional sau financlar, are, fata de sensul acestei epopei na-tionale care va ajunge o drama si va fi terminata printr'unact de uratä tradare, aceiasi valoare ca si osanda moralisti-tilor cari, In ce priveste legaturile ea d-na Obrerlovici i ati-tudinea lui Cuza fatä de cci doi copii nascuti din ele sidin cari, când ei furl recunoscuti, nu M.N. invoirea Doamneituturor sacrificiilor 5i devotamentelar, lingusitorii faceau mos-tenitori presumptivi ai tronului Fara ereditate, se Infatisau caniste censori ai moravurilor Intr'o societate ale aril preo-

1 Renopol, o. c., II, p. 7. El fu InlAturat ibid ,inlocuit cu N. Catargiu.

2 Ibid., pps 197-204.8 V. i Henry. 0. c., p. 155.4 Ibid., p. 11Q, no, 39. Cf, ibid., p. 161

P. 743 Hind

d?

,

insu$1,

si

394 PregAtirea Unirii Principatelor

cupari morale erau tocmai la nivelul acelora care patcaamarea stapanire a lui Napoleon al III-lea. De mult bolnav,foarte obosit, adapat zilnic cu toate amaraciunile, rau servitde oameni manifest interiori, acela care a ramas In amin-Urea rectrnoseatoare a urma$ilor: Cuza-voda." ntt arAta, cutot geStul lui maret de personart desinteresarey prin nimic caar fi avut in vedere, fär. vre-o garantie Inauntru si sigurantilin earl, s,6 lase tronul, pe care-I consolidase cat era ea pu-tinta, In sama valurilor furioase ale patimilor politice si ame-nintarilor, tot asa de grele, din lulburele ccr conIns al ni-plonlatiei internaponale.

Din potriva, asigurarile cie stabilitate pe care le dase litAnal Nou erau Intemeiate prin ultirnele \Testi din afara. Cla-rendon, vcnit dip. non ht Ministcriul de Externe engles,trimetea consulului Green instructia de a face pc Doinn sa$tie ca, supt oonditia observarii mai exacte a Indatoririlorinlcrnationale, el, $i el singar, va fi sustil,nut si mai &parte:In vesnica rivalitate cu Franta napoleoniana, era un raspunsla planurile parisiene de restaurare a Bibestilor 1. De altrol$i carlitorul Tinos amintia lui Drouvn.. de Lhuys c aceiasie linia de conduita care i s'a recomandat, bi Inca su.bliniindcä e vorba de o energica" sprijinire $i contra revolutionarilor$i contra pretendcntilor chiar 2 Totui la interventia lui GreenCuza räspunse, plangfindu-se de lipsa unor ajutAtori mai buni,a el e gata sà fad toe oricai ar putea s asigure mai binesituatia 3.

Evident ca $i din afara se urmati fata. de dansui o ac-Orme lipsita de oneititate. Altfel n'ar fi pulut pomeni amba-sadorul austriac la Londra d un denr-rs frances cu privirela printul Cuza $i la. Inlocuir3a liii eventuald", de la Vienaartitarzda-se chiar disposiria unei Infelegeri i cu Napoleon cuAnglia asupra Infregii chesliuni a Principatelor", 1-are se

1 Henry, o. c., p. 150 si urm.; Riker, o. c.2 Henry, 1. c.3 Ibid., p. 152. $i BolinlinPanu, In Viata lui Cuza-Vodci, p. 118;

Inseam/11i räul elect Mut prin asemenea declaratii asupra oame-nilor politic!, cari nu s'au mai simtit legati de un simplu pro-visorat. Cf. si Xenopol, o. c., II, pp. 57-.8. V. si declaratia liii CuzacAtre Petre GrAdisteanu cA in adevär abdicarea era ultimul punctde program; ibid., p. 61, aola 10.

t

si

Lupta pen tru recunoasterea Un iri i 395

declarase astfel din nou deschisI 1, iar Clarendon vorbia bru-tal de brigandul" care la BueurAi urmAreste independentatärii sale g, adängind Indata i alta calificative care se spri-jiniau pe tot felul de anecdote neverificate 3. Aceasta ca sAsA ajung6 si de Austrieci la pArerea cA, pentru moment, Cuzatrebuie toleral si sfAtuit, cAci prin(al strain n'ar putea figasit cu invoirea tuturora.

Dar In Mile din. Viena se Ins-mna ea Ion BrAtianu a fostprimit de Drouyn de Lhuys i chiar de printul Napoleon, demult dorit ea Domn roman si care Meuse si o visitA la ,131.1-curesti4, i Domnul ,stia de audienta dusmanului situ laministrul de Externe al Franciei5.

Fail a cunoaste aceastA actiune de subminare lentit, elaralta dorinta de a se discuta chestia, care ratnelnea decideschisd fi pentru dans& 6, dar, aceastA dorintA nefiind lade-plinitA 7, se aräta in stare sA pastr ze orclinca, ca unul carenu se teme de dusmani pe cari-i dispretuia8.

De fapt se lucra pe ascuns pentru detronare, poate i deteama ca din retragerea, frumos, dar imprudent, anuntatA. deDomn, sä nu ias1 candidatura ruseasch. la tron sau succe-ulvre-unui pretendent din familiile ridicate de RegulamentulOrganic. Astfel, prin acea declaratie mai mult decat prillgreselile de guvernare, Cuza isi periclilase stApanirea.

Exploatandu-se desordinea finantelor, care, pentru o opi-nie publicA' vesnic bAnnielnicA si urlAtoare, era o ,,hotie".cum o spuneau placardele ce rAsAriau pe stradA, se pre-gAtia o loviturA pentru chiar aniversarea a saptea a lui 24

1 Henry, o. c., p. 153, no. 34. RAspunsul lui Clarendon cl nu sepoate ajunge la o lntelegere europeand; ibid., pp. 158-9.

2 Ibid., pp. 165-6. In schimb se 'Astra sprijinut ambasadoruluide Moustier; ibid., pp. 166-7.

3 Ibid., p. 153 si urm.4 Ibid., p. 160, no. 39. V. si Riker, o. c., p. 405.5 Henry, o. c., pp. 169-70.6 Neincrederea lui Tinos, care nota felicitArile presentate de Anal

Nou i pentru fiii lui Cuza; ibid., pp. 159-60.7 Tillos bAnuia a el s'a Inteles cu Rusia pentru a se da succesiunea

ducelui de Leuchtenberg, descendent al lui Eugeniu de Beaaharnaisginere al lui Nicolae f-iti; ibid., p. 133, no. 31.

0 Ibid p. 154 qi unit,

396 PregAtirea Unirii Principatelor

Ianuar 1. Eden semnala Ministeriului existenta comiletului se-cret care finantase misiunea lui Ion Bratianu si care, In preve-derile sale, ar fi mers si pang. 11. asasinatul care In adevarera aproape O. fie savarsit, si el arata c poliia lui Alexan-dru Beldiman, de o incapacitate absoluta, crezuse ca desco-pere in batranul si total inofensivul Eliad pe marele unel-titor 2.

De fapt se stia In oercurile interesante ca misiunea lui IonBratianu a reusit i c tronul Ronfiniei ar fi dispus a-1

primi fratele negelui Belgiei, contele Filip dd Flandra, dea arui andidatur se vorbise serios Inainte de alegerea din.1859 3. Pe langa aceasta actiune monarliica, de mult, Incadin 1864, se aria In Apus, si In insula Gluernesey, a exiluluilui Victor ffugo4, redactorul ziarului suprimat al Rosetti,Romeinul, Eugeniu Carada, care si cu alt prilej Isi va aratamarile Insusiri de conspirator, dar el declara ca. nu intelegeca amici de lupta deolt presa sau revolutia"5.

Iar, In tara, Inca din Iunie 1865, nitre Rosetli6 i Panu,de o parte, D. Ghica, Brailoiu 5i chiar Gheorghe tirbei i

BrAncoveanu, de alta, se luase Indatorirea de a se tinea mortisla alegerea printului strain 7.

Pe cfind Domnul se gandia la un nou Ministeriu, de pro-prietari, nu fall aplecari catre Rusia, caci se vorbia de

1 Ibid., p. 168.2 Ibid., i p. 160, no. 45. Planul de a ucide pe Cuza la balul

din 8/20 Februar; Xenopol, o. c., II, p. 81, dupA Mernoriile luiPapadopol-Calimah. atunci ministru.

3 V. i Henry, o. c., p. 45 si urm. Am mai vorbit i aiurea deacest plan, cred cA dupl editia francesA, tipAritA in Belgia, deN. Ionescu, a Stelei Dundrii.

4 Xenopol, o. c., I, P. 406, nota 88. Acolo era familia d-noiC. A. Rosati, Grant.

5 Ibid., pp. 381 si urm., 408, no. 92.6 Scrisori ale lui contra plebiscitului, ibid., II, P. 397 si urm.7 Ibid., p. 79; D. A. Sturdza, Treizedi de ani de Domnie ai

regelui Carol I-iu, I, p. xxv. Cf. La Write sur la Roumanie dc-puis la convention de 1858 jusgu'au coup d'Etat du 2 mai 1864,In fap cu Le panslavisme, le prince Couza, la Roumanie et laRussie. Paris 1866; N. Cretulescu, 11123 Fevruarie 1866; I. G. Va-lentineanu, Alegerea, detronarea moartea lui Qugq-Vocid, 1898,

lui

99

Vinovatii rAsturnarii lui Cuza-Vodà.

wda...,.xl=imarA; ,117SUPW4Me Alte. &Wit, ilManFVj

Lupia pentru recunoasterea Unirii

Moruzi ca presedinte vechea coalitie", care se menti-nuse, adthigindu-i-se tiara boierime tntoarsä de la studii,. careformase Societatea Progresului"1, capita aderenti in armata,printre ofiterii legati de politica liberal,a: colonelii Haralamb,D. Cretulescu, Berindei, I. Calinescu, Gheorghiu; capitanii:Malinescu, Lipoianu, Handoca, Costiescu, Candiano-Popescuapoi capitanul Constantin Pilat, ginerele lui Rosetti, i maiorulDimitrie Lecca, din Bacau. Se hotari astfel nävälirea, noaptea,In Palatul Domnasc.

Amianuntele loviturii, desonoranbe si In. ea Insig de un in-teres numai anecdotic, nu se vor putea fixa niciodata Cusiguranta. 3. Cornandantii gärzii din acea noapte de 11 23 Fe-bruar putura patrunde pana. In odaia Domnuhli, a earthusä fu sparba. Gasind pe d-na Obrehovici, nici conspiratorii,nici el Insusi nu putura, ca oameni apartinând unei societatide moravuri alcse, sä mearga liana unde s'ar fi aruncal a-ceia cari de obiceiu savarsesc astfel de fapbe. Fara ame-ninth-4 de si ofiterii erau fireste armati si, In albe Impreju-rari gata la orice, se ajunse, nu la iscalirea unui act adus dinafara, ci a aceluia pe care, cu o mAnla sigura, calm si &Ore-tuitor, Ii redactä Cuza Insusi. El fik apoi condus din Palatla Cotroceni, unde va sta ascuns mai multe ceasuri pana ladesävarsirea actului de abdicar:: silita Acest caracter el nuvoi, de altfel, sa-1 recunoasca, sprijinindu-se pe repetate1 6 salddeclaratii c vrea sa. fack loc printului strain; deosebirea,va spune el cu demnitate i eleganta, Intre el si noii sta.-pitni ai situatiei sta numai In alegerea momentului i nmetoda, care, aceasta, atarni de inte1igenta5.

1 Cu G. Gr. Cantacuzino, N. Blaramberg, Gr. si Gh. Lahovari, Ent.Cretulescu; Xenopol, o. c., II, pp. 78-9

2 Ibid., p. 80.3 V. Insil märturisirile vânätorilor cum a au crezut ca vin sa

aresleze raufacAtori" si cit n'au recunoscuL In omul cu maul& carea iesit din Palat pe Domri; Henry, o. c., p. 280, no. 167.

4 Xenopol, o. c. Stiri noi, la Riker, o. c., dupti declaratia lui Cuzainsusi &are ofiterul austriac St. Pierre. Ce se povesteste mai tarziue potrivit cu noile Imprejurari. Am cunoscut In copilitria mea pcun, Canari care maxturisia a el a condus pe Domn.

5 Nur mit mehr Verstand als dies gegenwirtig geschieht. Ichhabe geglaubt den gilustigen Augeublick abwarten zu sollen; Henry,o. c., p. 178. V. si pretioasele stiri din Kingston, Monarchs I havemet, 1887. Cf. Rev. 1st., XVI, p. 219 si urm.

NI

,

TABLA MATtRIILORCARTEA I-a

Pregitirea Unirii Principatelor(I VI)

Pagina

CAPITOLUL I. Spiritul nou in lupti cu protectoratul ruesc 7

CAPITOLUL II. Spiritul vretnn in itteratura noui 40

CAPITOLUL li . 0 incercarc de rumantism politic 66

CAPITOLUL IV. Spiritul nou de la 1840 . . 85

CAPITOLUL V. Incercarea revolutionari din 1848 117

CAPITOLUL v1 Revolutia romineasci in Ardeal 185

CARTEA a II-aUnirea(VII XII)

CAPITOLUL VII. Propaganda romineasci prin emigrati 197

CAPITOLUL VIII. Problema romineasci adusi inaintea Europei 237

CAPITOLUL ix. Chestia romineasci i Puterile europene 265

CAPITOLUL X. Unirea tarilor libere prin Romani . 282

CAPITOLUL XL Alegerea i instalarea Domnului roman 336

CAPITOLUL XII. Lupta pentru recunoasterez Unirii . 344

.

.

.

.

.

TABLA ILUSTRATULOR

Pavia

Pig. 1. - Adunarea munteana in 1831 8

. 2. Adunarea munteanA a Regulamentului Organic (1837), dupaRaffet 16

3. Voile Car lova 40n

h 4. Grigore Alexandrescu 44

A 5. C. Negruzzi 48

. 6. Gheorghe Barit 60

7. Doamna Zoe Bibescu 68

, 8. Doamna Maria Bibescu 80

9. loan Heliade Radulescu . 8211

10. ,Arhiva Romaneasca" a tut M. Kogalniceanu . 90x

11. Dacia Literara" a lui M. Kogalniceanu . 96, 12. Mittaggliogalniceanu Mar 100

13. N B51cescu 106

. 14. ,Magazinul Istorica al lui Laurian II 1351cescu 110

15. Dimitrie Bolintineanu 112

16. August Treboniu Laurian la17. Simion Barnutiu 135

18. Fratil Go loll 152

. 19 Capit tineri ai miqcarii revolutionare bucurotene din 1848 15420. Generalul Cristian Tell 16021. Barbu Dimitrie Stirbei 18222. Andrei Saguna 18823 Grigore Aleaandru GhIca 25424. C. A. Rosettl ca ofiter . . ..... . 25625. Vasile Alecsandri, dupa portretul, mai tarziu, de la Academia

Romana 288, 26. Divanul ad-hoc muntean 300, 27. Romanur din 1857 304

28. I. C &alarm 34029. Aleaandru loan I-iu 344

, 30. I. Cs BrAtianu Mar 348, 31. Doamna Elena Cuza 384. 32, Barba Catargiu 388. 33 Vinovatti fasturnaril lui Cuza-Voda 396

.... . .

.... .

......... .

,

N. l

orga

-:'

IST

OR

IA R

OM

AN

ILO

RV

ol. I

XU

NIF

ICA

TO

RIL

÷