istoria romÂnilor - gov.md...disciplina istoria românilor şi universală face parte din segmentul...
TRANSCRIPT
-
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAŢIONAL
ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ
CLASELE X-XII
• Curriculum disciplinar• Ghid de implementare
Chişinău, 2020
-
2
COORDONATORI:Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECCValentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator
al managementului curricular Corina LUNGU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de
lucru
EXPERŢI-COORDONATORI:Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator generalRodica NEAGA, dr., USM, grad didactic superior, IPLT „Orizont”, Chișinău,
expert-coordonator pe aria curriculară Educație socioumanistică
GRUPUL DE LUCRU:Rodica NEAGA (coordonator), dr., USM, grad didactic superior, IPLT
„Orizont”, Chişinău Viorica BUJOR, grad didactic superior, IPLT „G. Coşbuc”, Bălţi Pavel CERBUŞCA, dr., grad didactic superior, LTR „Aristotel”, Chişinău Ala GHERMAN, grad didactic superior, IPLT „L. Deleanu”, ChişinăuGalina GUMEN, grad didactic întâi, IP Gimnaziul Halahora, Briceni Ludmila GURSCAIA, grad didactic superior, IPLT „L. Tolstoi”, GlodeniOlga MARDARI, grad didactic superior, IPLT „G. Gaidarji ”, Comrat Tatiana ŢÎMBALARI, grad didactic întâi, Liceul de Limbi Moderne şi
Management, ChişinăuDaniela VACARCIUC, grad didactic superior, IPLT „V. Alecsandri”, ChişinăuSvetlana VASILACHI, grad didactic superior, IPLT „M. Eminescu”, Bălţi
CURRICULUM DISCIPLINAR
Aprobat: – Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019 – Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019
Istoria românilor şi universală : Curriculum naţional : Clasele 10-12 : Curriculum disciplinar : Ghid de implementare / Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova ; coordonatori: Angela Cutasevici [et al.], Valentin Crudu, Corina Lungu; grupul de lucru: Rodica Neaga (coordona-tor) [et al.]. – Chişinău : Lyceum, 2020 (F.E.-P. "Tipografia Centrală"). – 188 p. : fig., tab.Referinţe bibliogr.: p. 185-188 (71 tit.). – 2000 ex.ISBN 978-9975-3436-6-4.373.5.091:[94(=135.1)+94(100)](073)I-87
-
3
GHID DE IMPLEMENTARE
Elaborat în conformitate cu prevederile Curriculumului disciplinar, aprobat la ședința Consiliului Național pentru Curriculum, prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019
COORDONATORI:• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC• Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator
al managementului curricular • Corina LUNGU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de
lucru
EXPERŢI-COORDONATORI:• Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general• Rodica NEAGA, dr., USM, grad didactic superior, IPLT „Orizont”, Chișinău,
expert-coordonator pe aria curriculară Educație socioumanistică
GRUPUL DE LUCRU:• Rodica NEAGA (coordonator), dr., USM , grad didactic superior, IPLT
„Orizont”, Chișinău • Viorica BUJOR, grad didactic superior, IPLT „G. Coșbuc”, Bălți • Pavel CERBUŞCA, dr., grad didactic superior, LTR „Aristotel”, Chișinău• Ala GHERMAN, grad didactic superior, IPLT „L. Deleanu”, Chișinău• Galina GUMEN, grad didactic întâi, IP Gimnaziul Halahora, Briceni • Ludmila GURSCAIA, grad didactic superior, IPLT „L. Tolstoi”, Glodeni• Tatiana ŢÎMBALARI, grad didactic întâi, Liceul de Limbi Moderne și
Management, Chișinău• Daniela VACARCIUC, grad didactic superior, IPLT „V. Alecsandri”, Chișinău• Svetlana VASILACHI, grad didactic superior, IPLT „M. Eminescu”, Bălți
-
4
Preliminarii
Curriculumul la Istoria românilor şi universală include ansamblul elementelor esen-țiale, relevante ale realității educaționale din școală, atât la nivel de reprezentare teo-retică, cât și a activității practice desfășurate, imprimând o continuă reconsiderare și reconcepere contextuală a acestora.
Curriculumul la disciplina Istoria românilor şi universală fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiecta-re didactică de lungă durată și de scurtă durată, dar și de realizare propriu-zisă a proce-sului de predare – învățare – evaluare.
Dezvoltarea Curriculumului la disciplina școlară Istoria românilor şi universală este o necesitate dictată de actualizarea standardelor în educație și de schimbările survenite odată cu adoptarea paradigmei educaționale centrareapeelev și şcoalaprietenoasăcopilului.
Disciplina școlară Istoria românilor şi universală, valorificată în plan pedagogic în Curriculumul dat, are un rol important în formarea/dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor competențe necesare pentru învățare pe tot parcursul vieții, dar și de integrare într-o societate bazată pe o permanentă schimbare.
Actualul Curriculum la disciplina Istoria românilor şi universală este parte compo-nentă a Curriculumului Național și reprezintă un document reglator prevăzut pentru a fi implementat în clasele liceale. Disciplina Istoria Românilor şi universală face parte din segmentul obligatoriu ce definește elementele centrale ale formării elevilor pe parcur-sul ciclului liceal (clasa a X-a-a XII-a), în aria curriculară Educație socioumanistică.
Prezentul document este o continuitate a Curriculumului din anul 2010 centrat pe competențe. Dezvoltarea curriculară implică o nouă paradigmă educațională: de la cu-noștințe și gândire critică la formarea de abilități, atitudini și valori –elemente indispen-sabile cetățeniei participative.
În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Istoria românilor şi universală s-a ținut cont de:
• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și internațional;
• necesitățile de adaptare a Curriculumului disciplinar la așteptările societății, la cerințele educaționale speciale ale elevilor(CES), dar și la tradițiile școlii naționale;
• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisiplinare și specifice;
-
5
• necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre ciclurile învățămân-tului general: educație timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal.
Curriculumul la disciplina Istoria românilor şi universală include următoarele com-ponente structurale: Preliminarii, Repere conceptuale, Administrarea disciplinei, Com-petențe specifice, Matricea dezvoltării competențelor specifice la disciplină, Unități de învățare, Unități de competență, Unități de conținut, Activități şi produse de învăța-re recomandate, Repere metodologice de predare – învățare – evaluare, Bibliografie. Curriculumul la disciplină include finalitățile prezentate după fiecare clasă, care reflectă competențele specifice ale disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învățare ce au funcția de stabilire a obiectivelor de evaluare finală.
Elemente de dezvoltare/noutate curriculară la disciplina Istoria românilor şi uni-versală:
a) transpunerea abordării sistemice a curriculumului ca un concept în Curriculumul la disciplină;
b) reliefarea cadrului valoric transdisciplinar în baza profilului absolventului ciclului gimnazial, din perspectiva unității abordării psiho- și sociocentriste;
c) revizuirea competențelor specifice disciplinei; d) precizarea nivelului taxonomic al competențelor specifice;e) elaborarea unităților de competență conform nivelului taxonomic;f) elaborarea unităților de învățare cu detalieri de conținut; g) raportarea competențelor specifice și a unităților de competență ce urmează a fi
formate elevilor la schimbările produse în societate: globalizare, internaționaliza-re, europenizare, tehnologizare etc.;
h) racordarea activităților de învățare recomandate la unitățile de competență;i) conexitatea abordărilor intra- și interdisciplinare la nivelul competențelor și a
conținuturilor cu alte discipline: Limba şi literatura română, Limbi străine, Edu-cație pentru societate, Geografie, Dezvoltare personală, TIC (în contextul imple-mentării Strategiei „Moldova Digitală 2020” etc.;
j) introducerea activităților de învățare în bază de proiect pentru studierea Istoriei locale, elaborate individual sau în grupuri, cu acțiuni practice, realizate în clasă, școală, comunitate (la alegerea profesorului și elevilor);
k) evaluarea gradului de formare a competențelor la nivel de proces și de produs;l) selectarea pentru studierea obligatorie a noțiunilor și a personalităților istorice
(conform fiecărui an de studiu);m) introducerea activităților de sinteză, studiilor de caz, în rubrica Activități de învă-
țare, la discreția profesorului;
-
6
n) includerea listei de produse recomandate pentru fiecare clasă;o) reducerea numărului unităților de conținut;p) transferarea conținuturilor privind Primul Război Mondial și Marea Unire din cla-
sa a XI-a în clasa a XII-a; q) precizarea conținuturilor obligatorii pentru evaluarea de certificare;
* conținuturile ce nu vor fi evaluate la examenul de absolvire a ciclului liceal;** extensiile curriculare, care, de asemenea, nu vor fi evaluate la examenul de absolvire a ciclului liceal;
r) elaborarea finalităților conform nivelului taxonomic pentru fiecare clasă.La baza elaborării Curriculumului la Istoria românilor şi universalăediția2019 pentru
treapta liceală au stat: documente naționale și internaționale de politici educaționale; raportul de sinteză a evaluării Curriculumului la disciplina Istoria românilor şi universală (2010); sugestiile cadrelor didactice și manageriale din republică, observațiile experților în domeniile educației și istoriei, experiențele programelor anterioare din țară și de peste hotare.
Modul de abordare în studierea trecutului istoric pornește de la Istoria locală spre Istoria națională, regională și cea universală.
Prezentul document este parte componentă a Curriculumului Național, fiind a doua generație de curricula axate pe dezvoltarea de competențe, reflectă angajamentele asumate de către Republica Moldova și recomandările ce se referă la educația: pentru o cultură democratică, pentru drepturile omului, interculturalității, stipulate în docu-mente naționale și internaționale:
- internaţionale – Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948), Convenția cu privire la Drepturile Copilului (1989), Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (2010), Observațiile finale ale Comitetului pentru Drepturile Copilului (2017);
- europene – Recomandarea nr. 15/2001 a Consiliului Europei cu privire la studiul istoriei în secolul XXI (2001), Memorandumul pentru educația permanentă, elaborat de Uniunea Europeană (2000), Carta Consiliului Europei privind educația pentru cetățenie democratică şi educația pentru drepturile omului (2010), Declarația Finală a celei de-a 25-a sesiuni a Con-ferinței Permanente a Miniştrilor Educației din cadrul Consiliului Europei (2016) şi Cadrul de Referință al Competențelor pentru o Cultură Democratică (Consiliul Europei, 2018);
- naţionale – Codul Educației al Republicii Moldova (2014), Programul de Dezvol-tare a Educației Incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011 – 2020, Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 (2014), Standarde de eficiență a învățării la disciplina şcolară istoria pentru învățământul gimnazial şi liceal (2012), Standardelede calitate pentru instituțiile de învățământ primar şi secundar general din perspectiva şcolii prietenoase copilului (2013), Cadrul de Referință al Curriculumului Național (2017).
-
7
Funcțiile de bază ale Curriculumului sunt:• de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Istoria românilor şi
universală;• de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipline din
aria curriculară, dintre predare – învățare – evaluare, dintre produsele curriculare specifice disciplinei Istoria românilor şi universală, dintre componentele structurale ale Curriculumului disciplinar, dintre standardele și finalitățile curriculare;
• de proiectare a demersului educațional/contextual (la nivel de clasă concretă);• de evaluare a rezultatelor învățării etc.Beneficiarii documentului curricular sunt elevii și părinții/reprezentanții legali ai
acestora, cadrele didactice din învățământul general și specialiștii din cadrul organelor locale de specialitate în domeniul învățământului. Curriculumul este un document re-glator pentru formatori, societatea civilă, precum și pentru factorii de decizie interesați în realizarea principiului educaţiedecalitate.Autorii manualelor și ghidurilor meto-dologice vor respecta integral cerințele și recomandările Curriculumului în elaborarea materialelor și organizarea activităților de predare – învățare – evaluare. Cadrele de conducere din sistemul educațional vor utiliza acest document pentru monitorizarea calității procesului de învățare la disciplină.
-
8
I. Repere conceptuale
Reperele conceptuale ale Curriculumului la disciplina Istoria românilor şi universa-lăinclud totalitatea de concepte, principii și abordări ce asigură formarea/dezvoltarea unui ansamblu de competențe necesare pentru o cultură democratică, constituit din valori, atitudini, abilități, cunoştințe şi înțelegere critică.
Prezentul Curriculum la disciplină presupune sincronizarea abordării psihocentrice (în centrul atenției este elevul cu particularitățile de vârstă și nevoile sale, ritmul propriu de învățare și dezvoltare), sociocentrică (focalizarea pe asumarea valorilor democrați-ei, drepturilor omului, statului de drept și diversității culturale), prioritatea finalităților educaționale, integralizarea predării – învățării – evaluării etc. și abordarea individuali-zată (din perspectiva educației incluzive, care vizează valorificarea tuturor diferențelor și calităților subiectului prin dezvoltarea potențialului fiecărui copil. Curriculumul poate fi adaptat sau modificat în funcție de modelul de Plan-cadru de învățământ, selectat de către instituția de învățământ.
Prevederile conceptuale ale Curriculumului la Istoria românilor şi universalăse axea-ză pe:
Curriculum ca teorie:Teoria generală a Curriculumului ca o nouă categorie (știință pedagogică) dezvoltă teoria generală a educației și teoria generală a instruirii din per-spectiva cadrului proiectiv, având finalitățile în calitate de substanță prioritară care vi-zează: definirea conceptului de Curriculum în calitate de paradigmă a educației și model de proiectare a educației și instruirii; fundamentele filozofice, sociologice și psihologice ale Curriculumului; fundamentele pedagogice ale Curriculumului – finalitățile educației la nivel de sistem și de proces; domeniile Curriculumului: tipurile de curriculum, nivelu-rile; ariile curriculare; produsele curriculare; procesele de dezvoltare curriculară.
În ciclul liceal procesul educațional la Istoria românilor şi universală are următoarele obiective:
– dezvoltarea gândirii critice; – dezvoltarea competențelor de lucru cu surse istorice (de informare și aplicare în
contexte diferite); – formarea abilităților de analiză și evaluare a motivațiilor acțiunii umane, de stabi-
lire a relației dintre acțiunea umană și valorile unei societăți democratice;– formarea mecanismelor intelectuale, care să combată și să prevină discriminarea
și xenofobia;
-
9
– stimularea asumării multiculturalității și a multiperspectivității;– oferirea suportului factologic celorlalte discipline școlare din aria curriculară Edu-
cație socioumanistică și alte arii curriculare;– asigurarea intereselor și cerințelor educaționale ale elevilor, în scopul dezvoltării
personalității și asigurării inserției sociale într-o societate în continuă schimbare.Curriculum ca finalitate conferă rolul prioritar finalităților exprimate în termeni de
competențe. Curriculumul ca finalitate este centrat pe sistemul de formare/dezvoltare a competențelor-cheie și a competențelor specifice disciplinei. Finalitățile sunt criterii pentru selectarea și organizarea conținuturilor, selectarea strategiilor de predare – în-vățare – evaluare, iar competența școlară este înțeleasă ca un sistem integrat de cunoș-tințe, abilități, atitudini și valori, dobândite, formate și dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și situații (Cadrul de Referință al Curriculumului Național, 2017).
Conform finalităților educaționale (art. 11 pct. 2 al Codului Educației), școala are misiunea de a pregăti o gândire critică beneficiarilor săi, iar prin componenta sa civică, disciplina școlară Istoria românilor şi universală își menține privilegiul printre științele socioumanistice de a contribui direct la formarea unei culturi generale, a unui sistem de valori caracteristice unei societăți civilizate, având la bază educația patriotică, morală și decența comportamentului cotidian, care, luate drept dovadă și/sau garanție a jude-cății acțiunilor oamenilor, determină interpretările, interacțiunile și comportamentele sociale.
Istoria românilor şi universală, fiind o disciplină școlarăobligatorie din aria Educație socioumanistică, este orientată prioritar spre înțelegerea trecutului propriului popor și a diversității tradițiilor culturale și istorice ale popoarelor lumii pentru a evita pre-judecățile și a încuraja toleranța și comunicarea/colaborarea eficientă între oameni. Elevilor le vor fi formate atitudini și valori de apreciere a rolului și semnificației persoa-nelor cu care interacționează direct sau indirect, indiferent de apartenența lor etnică, religioasă, gen etc., excluzând astfel ura rasială, xenofobia sau antisemitismul. Educația istorică reprezintă unul dintre cele mai importante și actuale aspecte, care contribuie la formarea/dezvoltarea calităților cetățeanului activ și responsabil, fiind axată pe ideea teoriei constructiviste, în care învățarea este o construcție și nu o însușire de informații transmise și receptate pasiv.
Procesul didactic va presupune implicarea activă a elevilor în formarea competen-țelor, luarea în considerare a individualității lor, a contextului real în care se află. Elevul învață să-și construiască propria viziune, interconectând cunoștințele noi cu cele ante-rioare și le memorizează prin construirea propriilor semnificații sub îndrumarea cadru-lui didactic care este organizator, facilitator, coordonator.
-
10
Educația istorică contribuie la dezvoltarea competențelor și atitudinilor necesare absolventului pentru autodezvoltare și încadrarea activă în viața socială și economică a țării. Competențele vizate (valorile, atitudinile, abilitățile și cunoștințele) au un caracter transdisciplinar și definesc rezultatele învățării, exprimate în convingeri, experiențe și produse.
Finalitățile disciplinei Istoria românilor şi universală se reflectă nemijlocit în compe-tențele-cheie și în setul de valori și atitudini enunțate în Curriculumul Național, din care derivă întreaga structură curriculară (competențe specifice, unități de competență, uni-tăți de conținuturi, sugestii metodologice și de evaluare).
Curriculum ca şi conţinut include competențe specifice, unități de competență, uni-tăți de învățare/conținut și activități de învățare, finalități pe ani de studii/cicluri de școlaritate.
Competenţelespecifice disciplinei Istoria românilor şi universală au un grad ridicat de generalitate și complexitate și au rolul de a orienta demersul didactic către achizițiile finale ale elevului.
Unităţile de competenţă sunt derivate din competențele specifice ale disciplinei (fiind etape ale realizării acestora) și acoperă perioada unui an școlar. Unităților de competență le sunt asociate unități de conținut, acestea fiind mijloace de dezvoltare a competențelor.
Curriculumul conține Matricea dezvoltării competențelor la disciplina Istoria români-lor şi universală, ciclul liceal (Tabel nr. 1) în care unitățile de competență sunt eșalonate pe clase și pe domenii taxonomice de structurare a competenței și anume:
– Cunoaștere și înțelegere;– Aplicare și operare;– Integrare și transfer. Tabelul conceptual are drept scop: – asigurarea parcursului didactic de formare graduală a competențelor specifice
ale disciplinei, corelând unitățile de competență – activitățile de învățare – uni-tățile de conținut;
– organizarea evaluării la disciplină în bază de competențe și la elaborarea matricei în cadrul evaluărilor sumative și de certificare.
Unităţile de învăţare reprezintă structuri didactice deschise și flexibile cu urmă-toarele caracteristici: este unitară din punct de vedere tematic; determină la elevi un comportament generat prin integrarea unităților de competență și a competențelor specifice; se realizează în mod sistematic și continuu pentru o perioadă de timp și se poate finaliza prin evaluare.
-
11
Unităţiledeconţinut (Detalierile de conținut) incluse în Curriculum sunt:– selectate în baza principiilor care asigură legătura/conexiunea dintre Istorie ca
știință și Istoria ca disciplină școlară; repartiție spațială și în timp, cauzalitate, structuralism, stimularea și accelerarea stadială a inteligenței, învățarea prin ac-țiune, stimularea și dezvolatarea motivației pentru învățare, învățarea temeinică, cunoașterea sistemică și legătura teoriei cu practica;
– parte integrantă a cunoașterii Istoriei, Curriculumului ca sistem și a competențe-lor specifice ale disciplinei;
– structurate conform domeniilor: economie, societate, politică, cultură; de la lo-cal la național, european și universal (Tabelul nr.2); dezvoltării gândirii critice și reflexive; principiului multiperspectivității în Istorie, coerenței, continuității și re-levanței.
Clasa a X-aprofil umanist
Clasa a XI-aprofil umanist
Clasa a XII-aprofil umanist
Spațiul local 7% 7% 7%Spațiul național 48% 48% 48 %Spațiul universal 45% 45% 45%Tabelul nr. 2 Repartizarea procentuală orientativă a detalierilor de conținut
În elaborarea proiectării anuale la disciplină, la repartizarea numărului de ore pen-tru studierea Istoriei locale, naționale și universale, se va ține cont de raportul procen-tual de structurare a detalierilor de conținut prezentate în Tabelul nr. 1.
Activităţiledeînvăţarerecomandate, element de noutate ale Curriculumului, con-stituie acțiuni elementare ale procesului educațional, care racordate la unitățile de competență și la diverse situații de învățare contribuie la realizarea finalităților edu-caționale propuse. Decizia privind selectarea activităților la clasă și a gradului de com-plexitate a lor aparține cadrului didactic, în funcție de resursele didactice disponibile și caracteristicele colectivului de elevi.
Activităţilede învăţare înbazădeproiect constituie nu mai puțin de 5% din nu-mărul de ore anual planificate. Din perspectiva dezvoltării și formării competențelor specifice ale disciplinei, activitățile de învățare în bază de proiect vin să asigure studie-rea Istoriei locale prin implicarea elevilor în cercetarea și promovarea personalităților, obiectelor, monumentelor, vestigiilor, patrimoniului din localitate, regiune și țară.
Produsulşcolar recomandat în Curriculum reprezintă un rezultat proiectat și reali-zat de către elev, măsurat și apreciat de cadrul didactic, colegi și comunitatea educa-țională. Curriculumul conține liste de produse școlare pentru fiecare clasă, din cadrul
-
12
căreia profesorul va selecta un produs pentru realizare pe parcursul unui an de studii.Finalităţile educaţionale la disciplină sunt structurate pe ani de studiu/cicluri de
școlaritate, reprezentând o etapă de formare/dezvoltare a competențelor specifice și gradul de manifestare a acestora de către elev.
Curriculumul conține principii și concepte clar definite, păstrează libertatea și res-ponsabilitatea pedagogică a profesorului în organizarea procesului educațional la disci-plină pe parcursul anului școlar. În acest context profesorul are libertatea să regrupeze unitățile de învățare, unitățile de conținut, activitățile de evaluare și să aleagă una din-tre activitățile de învățare bazate pe proiect.
Curriculum ca proces presupune abordarea constructivistă, învățarea activă/in-teractivă, axate pe experiențele elevilor, crearea mediilor de învățare etc.
Curriculum ca proces include un ansamblu de activități interconexe orientate spre: cercetarea, proiectarea, implementarea, monitorizarea Curriculumului, dar și comunica-rea curriculară.
Curriculumul ca proces și ca dezvoltare este o abordare operativă, conferă o di-mensiune procesuală mai accentuată a conceptului, determinând comutarea accentu-lui de pe produs pe acțiunile care premerg, însoțesc și urmează procesele curriculare. Curriculumul se bazează pe concluziile analizei documentelor curriculare precedente și se completează pe parcursul aplicării cu sugestii de îmbunătățire.
Curriculum ca produs. Curriculumul la Istoria românilor şi universalăediția 2019re-prezintă și un sistem de produse prin care se proiectează și se explică ceea ce se urmă-rește în cadrul educațional. Sistemul produselor curriculare include: planul-cadru pen-tru învățământul gimnazial și liceal, curricula disciplinelor școlare, manuale și ghiduri metodologice, crestomații, atlase, modele de teste de evaluare, mijloace multimedia, proiecte didactice etc.
-
13
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
În trunchiul disciplinelor școlare pentru învățământul liceal disciplina școalară Istoria românilor şi universalăconstituie disciplina de bază pentru profilul umanist și face parte din aria curriculară Educație socioumanistică. Pentru profilul real, în funcție de modelul de Plan-cadru de învățământ și de anul de studiu, disciplina școlară Istoria românilor şi universală poate avea statut de disciplină obligatorie sau la alegere.
Bugetul de timp săptămânal/anual al disciplinei este constituit în funcție de oferta educațională a modelul de Plan-cadru de învățământ: cu statut de disciplină școlară obligatore și studiată în cadrul extensiei curriculare la disciplină. Procesul educațional la disciplină va fi proiectat separat în conformitate cu numărul de ore săptămânal și anual pentru ambele poziții de studiere a disciplinei, reflectate în Tabelul nr. 3 Administrarea disciplinei şcolare Istoria românilor şi universalăprofil umanist și pentru profilul real în Tabelul nr. 4 Administrarea disciplinei şcolare Istoria românilor şi universalăprofil real.
Modelul Planului-cadru selectat de către institu-ţia de învăţământ
Statutul disciplinei
Nr. ore săptămânal/
anual
Clasa
X-a XI-a XII-a
MODELUL I. Plan-cadru pentru învățământul liceal (profil umanist)
Disciplină obligatorie
săptămânal 3 ore 4 ore 4 ore
anual 102 ore 136 ore 132 ore
Extensie curriculară
săptămânal - 2 ore 2 ore
anual - 68 ore 66 ore
MODELUL II. Plan-cadru pentru învățământul liceal (pentru Liceul Teoretic cu profil real și profil umanist).
Disciplină obligatorie
săptămânal 3 ore 3 ore 3 ore
anual 102 ore 102 ore 99 ore
MODELUL II. Plan-cadru pentru învățământul liceal (pentru Liceul Teoretic cu profil umanist).
Disciplină obligatorie
săptămânal 4 ore 4 ore 4 ore
anual 136 ore 136 ore 132 ore
MODELUL III. Plan-cadru pentru învățământul liceal, profil umanist, Modulul In-struire academică de bază.
Disciplină la alegere
săptămânal 3 ore 3 ore 3 oreanual 102 ore 102 ore 99 ore
Extensie curriculară
săptămânal - 2 ore 2 oreanual - 68 ore 66 ore
MODELUL IV. Plan-cadru pentru învățământul liceal (general), profil umanist.
Disciplină obligatorie
săptămânal 3 ore 3 ore 3 ore
anual 102 ore 102 ore 99 ore
Tabelul nr. 3 Administrarea disciplinei şcolare Istoria românilor şi universală,profil umanist.
-
14
Numărul de ore săptămânal/anual indicat pentru Modelul IV, profil umanist sunt valabile pentru proiectarea procesului educațional la disciplina Istoria românilor şi uni-versală pentru profilul artă și sport.
Modelul Planului-cadru selectat de către institu-
ţia de învăţământStatutul
disciplineiNr. ore
săptămânal/anual
Clasa
X-a XI-a XII-a
MODELUL I (Plan-cadru pentru învățământul lice-al, profil real).
Disciplină obligatorie
săptămânal 3 ore - -
anual 102 ore - -
Disciplină la alegere
săptămânal - 1 oră 1 oră
anual - 34 ore 33 ore
MODELUL II. Plan-cadru pentru învățământul liceal (pentru liceul teoretic cu profil real și umanist).
Disciplină obligatorie
săptămânal 2 ore 2 ore 2 ore
anual 68 ore 68 ore 66 ore
MODELUL II. Plan-cadru pentru învățământul liceal (pentru liceul teoretic cu profil real).
Disciplină la alegere
săptămânal 2 ore 2 ore 2 ore
anual 68 ore 68 ore 66 ore
MODELUL III. Plan-cadru pentru învățământul li-ceal, profil real, Modulul Instruire academică de bază.
Disciplină obligatorie
săptămânal 2 ore - -
anual 68 ore - -
Disciplină la alegere
săptămânal - 2 ore 2 ore
anual - 68 ore 66 ore
MODELUL IV. Plan-cadru pentru învățământul liceal (general), profil real.
Disciplină obligatorie
săptămânal 2 ore 2 ore 2 ore
anual 68 ore 68 ore 66 ore
Tabelul nr. 4 Administrarea disciplinei şcolare Istoria românilor şi universală,profil real.
Adaptarea Curriculumului la disciplină pentru diferit buget de timp anual, se va rea-liza în conformitate cu Instrucțiunea metodologică privind implementarea noilor Plan-cadru dezvoltate în învățământul liceal.
Detalierea orientativă și modalitatea de structurare a activității de predare – în-vățare – evaluare la disciplină în raport cu conținuturile curriculare se stabilește prin Reperele metodologice de organizare a procesului educațional la disciplină, aprobate anual prin ordinul ministrului.
Numărul de ore săptămânal/anual indicat pentru Modelul IV, profil umanist sunt vala-bile pentru proiectarea procesului educațional la disciplină pentru profilul Artă și Sport.
La proiectarea extensiei curriculare la disciplina Istoria românilor şi universală cadrul didactic va respecta numărul de ore inclus în Tabelul nr. 3 (poziția Extensie curriculară), cu structurarea Sugestiilor de conținuturi curriculare pentru extensie, marcate pentru fiecare clasă de liceu ** – extensii curriculare sau elaborate.
-
15
III. Competenţe specifice disciplinei Istoria românilor
şi universală
1. Utilizarea limbajului istoric în diverse situații de învățare și de viață, respectând cultura comunicării.
2. Amplasarea în timp și spațiu a evenimentelor, proceselor, fenomenelor, demon-strând înțelegerea continuității și schimbării în Istorie.
3. Analiza critică a informației din diferite surse, pornind de la cultura istorică, ma-nifestând poziția cetățeanului activ și responsabil.
4. Determinarea relației de cauzalitate în Istorie, dând dovadă de gândire logică și spirit critic.
5. Valorificarea trecutului istoric și a patrimoniului cultural, manifestând respect față de țară și de neam.
-
16
3.1.
Mat
rice
a de
zvol
tări
i com
pete
nţel
or
la Is
tori
a ro
mân
ilor
şi u
nive
rsal
ăCo
mpe
tenţ
a sp
ecifi
căU
nită
ţi de
com
pete
nţă
clas
a a
X-a
clas
a a
XI-a
clas
a a
XII-a
1. U
tiliza
rea
lim-
baju
lui i
stor
ic în
di
vers
e sit
uații
de
învă
țare
și d
e vi
ață,
re
spec
tând
cul
tura
co
mun
icăr
ii.
1.1.
Sel
ecta
rea
term
inol
ogie
i ist
o-ric
e sp
ecifi
ce A
ntich
ității
și E
vulu
i m
ediu
pen
tru
a de
scrie
asp
ecte
le
evol
uție
i soc
ial –
eco
nom
ice,
pol
i-tic
e și
cultu
rale
.
1.1.
Sel
ecta
rea
term
inol
ogie
i ist
oric
e sp
ecifi
ce E
poci
i Mod
erne
pen
tru
a de
scrie
asp
ecte
le e
volu
ției s
ocia
l-eco
-no
mic
e, p
oliti
ce și
cul
tura
le.
1.1.
Exp
licar
ea te
rmen
ilor i
stor
ici,
spec
i-fic
i Epo
cii C
onte
mpo
rane
.
1.2.
For
mul
area
enu
nțur
ilor c
u ca
ract
er is
toric
, util
izând
noț
iuni
le
spec
ifice
per
ioad
elor
Anti
că și
M
edie
vală
.
1.2.
For
mul
area
enu
nțur
ilor c
u ca
rac-
ter i
stor
ic, u
tilizâ
nd n
oțiu
nile
spec
ifi-
ce E
poci
i Mod
erne
.
1.2.
Înca
drar
ea te
rmen
ilorr
spec
ifici
Is
torie
i Con
tem
pora
ne în
con
text
e ca
re
impl
ică
expl
icaț
ii, in
terp
retă
ri și
atitu
dini
.
1.3.
Pre
zent
area
com
unică
rilor
ora
le
și sc
rise,
util
izând
term
eni ș
i con
cept
e ist
orice
spec
ifice
per
ioad
ei st
udiat
e.
1.3.
For
mul
area
jude
cățil
or d
e va
loar
e și
susț
iner
ea p
ropr
iei o
pini
i, ap
licân
d te
rmin
olog
ia sp
ecifi
că E
pocii
Mod
erne
.
1.3.
Apr
ecie
rea
impa
ctul
ui u
tiliză
rii c
o-re
cte
a lim
baju
lui i
stor
ic în
com
unic
are
și re
lațio
nare
efic
ient
ă.
2. A
mpl
asar
ea în
tim
p și
spaț
iu a
ev
enim
ente
lor,
proc
esel
or, f
eno-
men
elor
, dem
on-
strâ
nd în
țele
gere
a co
ntinu
ității
și
schi
mbă
rii în
Isto
-rie
.
2.1.
Des
crie
rea
schi
mbă
rilor
ce
au
avut
loc
în sp
ațiu
l ist
oric
stud
iat.
2.1.
Iden
tifica
rea
schi
mbă
rilor
teri-
toria
le în
baz
a a
două
sau
mai
mul
te
hărț
i.
2.1.
Det
erm
inar
ea sc
him
băril
or te
ritor
i-al
e în
baz
a a
două
sau
mai
mul
te h
ărți.
2.2.
Ana
liza
schi
mbă
rilor
terit
ori-
ale
care
s-au
pro
dus î
n pe
rioad
a st
udia
tă.
2.2.
Arg
umen
tare
a sc
him
băril
or su
r-ve
nite
pe
parc
ursu
l Ist
orie
i Mod
erne
cu
aju
toru
l hăr
ților
și re
pere
lor c
ro-
nolo
gice
.
2.2.
Ana
liza
schi
mbă
rilor
surv
enite
în
spaț
iu și
tim
p.
2.3.
Con
cept
ualiz
area
con
tinui
tății
pr
oces
elor
car
e au
avu
t loc
în E
po-
ca A
ntică
și M
edie
vală
, util
izând
su
rsel
e ca
rtog
rafic
e și
cron
olog
ice.
2.3.
Ela
bora
rea
conc
luzii
lor,
în b
aza
info
rmaț
iilor
ofe
rite
de h
artă
, priv
ind
cons
ecin
țele
eve
nim
ente
lor/
proc
esel
or/f
enom
enel
or.
2.3.
Rea
lizar
ea p
roie
ctel
or d
e ce
rcet
are
a sc
him
băril
or în
tim
p și
spaț
iu p
rin u
tili-
zare
a TI
C.
-
17
3. A
naliz
a cr
itică
a
info
rmaț
iei d
in
dife
rite
surs
e, p
or-
nind
de
la c
ultu
ra
isto
rică,
man
ifes-
tând
poz
iția
cetă
-țe
anul
ui a
ctiv
și re
spon
sabi
l.
3.1.
Sta
bilir
ea ti
pulu
i sur
sei î
n ba
za c
riter
iilor
pre
stab
ilite
.3.
1. D
istin
gere
a fa
ptul
ui d
e op
inie
din
in
form
ația
ofe
rită
de su
rse.
3.1.
Sta
bilir
ea ti
pulu
i de
info
rmaț
ie su
-bi
ectiv
ă/ob
iecti
vă o
ferit
ă de
surs
a de
do
cum
enta
re.
3.2.
Sis
tem
atiza
rea
info
rmaț
iilor
di
n di
ferit
e tip
uri d
e su
rse
pe d
o-m
enii
(eco
nom
ic, s
ocia
l, po
litic,
cu
ltura
l).
3.2.
Sel
ecta
rea
şi c
omen
tare
a in
for-
maț
iilor
din
surs
e pe
ntru
a su
sțin
e/co
mba
te p
unct
e de
ved
ere
cu re
ferir
e la
Isto
ria M
oder
nă.
3.2.
Com
para
rea
argu
men
telo
r din
di-
ferit
e su
rse
pent
ru fo
rmul
area
uno
r ju-
decă
ți pr
oprii
, priv
ind
evol
uția
soci
etăț
ii co
ntem
pora
ne.
3.3.
For
mul
area
opi
niilo
r pro
prii
refe
ritoa
re la
fapt
e/ev
enim
ente
/pr
oces
e/fe
nom
ene
din
Isto
rie în
ba
za su
rsel
or is
toric
e.
3.3.
Eva
luar
ea d
iferit
or a
bord
ări,
punc
te d
e ve
dere
, int
erpr
etăr
i refl
ec-
tate
în d
iver
se su
rse
isto
rice.
3.3.
Cer
ceta
rea
info
rmaț
iei d
in d
iferit
e su
rse
în v
eder
ea st
abili
rii c
redi
bilit
ății
și a
valid
ității
opi
niilo
r.
4. D
eter
min
area
re
lație
i de
cauz
ali-
tate
în Is
torie
dân
d do
vadă
de
gând
ire
logi
că și
spiri
t cri-
tic.
4.1.
Iden
tifica
rea
even
imen
telo
r/pr
oces
elor
isto
rice
aflat
e în
rela
ție
de c
auza
litat
e.
4.1.
Iden
tifica
rea
rela
țiilo
r de
cauz
ali-
tate
din
info
rmaț
iile
ofer
ite d
e su
rsel
e in
vesti
gate
.
4.1.
Evi
denţ
iere
a re
lații
lor d
e ca
uzal
itate
di
n in
form
ațiil
e of
erite
de
surs
ele
inve
s-tig
ate.
4.2.
Arg
umen
tare
a re
lații
lor d
e ca
uzal
itate
/inte
rdep
ende
nță/
cau-
ză-e
fect
stab
ilite
într
e ev
enim
en-
tele
/pro
cese
le is
toric
e di
n Ep
oca
Antic
ă și
Med
ieva
lă.
4.2.
Înca
drar
ea re
lație
i de
cauz
alita
te
în e
xplic
area
eve
nim
ente
lor/
proc
esel
or/f
enom
enel
or is
toric
e.
4.2.
Exp
uner
ea a
rgum
enta
tă a
opi
niei
pr
ivin
d ca
uzel
e și
cons
ecin
țele
falsi
ficăr
ii ad
evăr
ului
isto
ric, î
n di
vers
e su
rse.
4.3.
Dem
onst
rare
a re
lație
i cau
-ză
-efe
ct d
in p
ersp
ectiv
a ca
uzel
or
imed
iate
/înd
epăr
tate
– e
fect
elor
im
edia
te/î
ndep
ărta
te.
4.3.
For
mar
ea o
pini
ilor r
elev
ante
de
spre
impa
ctul
eve
nim
ente
lor/
pro-
cese
lor/
feno
men
elor
isto
rice
asup
ra
soci
etăț
ii, p
rin p
rism
a m
ultip
ersp
ecti-
vită
ții și
div
ersit
ății
cultu
rale
.
4.3
. Tra
nsfe
rare
a ab
ilită
ților
de
oper
are
cu re
lații
le d
e ca
uză-
efec
t în
perc
eper
ea
adec
vată
a si
tuaț
iilor
din
via
ța re
ală.
-
18
5. V
alor
ifica
rea
trec
utul
ui is
toric
și
a pa
trim
oniu
lui c
ul-
tura
l, m
anife
stân
d re
spec
t faț
ă de
ța
ră și
de
neam
.
5.1.
Des
crie
rea
obie
ctive
lor t
u-ris
tice
ce fo
rmea
ză p
atrim
oniu
l na
ționa
l.
5.1.
Iden
tifica
rea
idei
lor ș
i apr
ecie
rea
valo
rilor
gen
eral
-um
ane
conț
inut
e în
ope
re li
tera
re, a
rtisti
ce, i
stor
ice
și fil
osofi
ce.
5.1
. Ide
ntific
area
con
seci
nțel
or in
ter-
acțiu
nii c
ultu
rale
, pol
itice
, eco
nom
ice
și so
cial
e as
upra
evo
luție
i com
unită
ții
uman
e.
5.2.
Exp
lora
rea
opor
tuni
tățil
or
soci
ale
și ec
onom
ice
în a
ctivi
tățil
e de
val
orifi
care
a tr
ecut
ului
isto
ric
și a
patr
imon
iulu
i cul
tura
l.
5.2.
Arg
umen
tare
a co
ntrib
uție
i per
-so
nalit
ățilo
r în
crea
rea/
păst
rare
a/pr
omov
area
val
orilo
r naț
iona
le și
a
patr
imon
iulu
i cul
tura
l.
5.2.
Apr
ecie
rea
impa
ctul
ui re
gim
urilo
r po
litice
din
Isto
ria c
onte
mpo
rană
asu
pra
men
talit
ățilo
r col
ectiv
e.
5.3
. Apr
ecie
rea
rolu
lui i
stor
ic a
l m
arilo
r per
sona
lităț
i ale
nea
mul
ui
în e
dific
area
val
orilo
r naț
iona
le.
5.3.
Pla
nific
area
şi g
estio
nare
a pr
o-ie
ctel
or c
u re
ferir
e la
păs
trar
ea/p
ro-
mov
area
val
orilo
r și a
pat
rimon
iulu
i lo
cal/n
ațio
nal.
5.3
Prom
ovar
ea id
eilo
r des
pre
unita
te
prin
div
ersit
ate
în c
adru
l com
unită
ții.
Tabe
l nr.
1 M
atric
ea d
ezvo
ltării
com
pete
nțel
or la
disc
iplin
a Is
toria
rom
ânilo
r şi u
nive
rsal
ă, c
iclu
l lic
eal
-
19
IV. U
nită
ţi d
e în
văţa
reCL
ASA
A X
-A, P
ROFI
L U
MA
NIS
TEP
OCA
AN
TICĂ
ŞI M
EDIE
VALĂ
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ă U
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
de în
văţa
re ş
i pro
duse
reco
man
date
1.1.
Sel
ecta
rea
term
ino-
logi
ei is
toric
e sp
ecifi
ce
Antic
hită
ții și
Evu
lui m
ediu
pe
ntru
a d
escr
ie a
spec
tele
ev
oluț
iei s
ocia
l-eco
nom
i-ce
, pol
itice
și c
ultu
rale
. 1.
2. F
orm
ular
ea e
nunț
urilo
r cu
cara
cter
isto
ric, u
tilizâ
nd
noțiu
nile
spec
ifice
per
ioa-
delo
r Anti
că și
Med
ieva
lă.
1.3.
Pre
zent
area
com
unică
-ril
or o
rale
și sc
rise,
util
izând
te
rmen
i și c
once
pte
istor
ice
spec
ifice
per
ioad
ei st
udia
te.
EPO
CA A
NTI
CĂCI
VILI
ZAŢI
ILE
ANTI
CHIT
ĂŢII
–In
do-e
urop
eniza
rea.
Pop
oare
și li
mbi
indo
-eur
open
e.
Form
area
pop
oare
lor a
ntice
în A
sia și
Eur
opa*
–Ci
viliz
ațiil
e O
rient
ului
Anti
c* –Ci
viliz
ația
Ele
nă.*
Col
oniza
rea
grea
că –Ci
viliz
ația
Rom
ană
–Ci
viliz
ațiil
e st
răve
chi î
n sp
ațiu
l rom
ânes
c și
form
area
trac
o-ge
to-d
acilo
r* –G
eto-
daci
i și l
umea
gre
acă
FORM
E DE
ORG
ANIZ
ARE
POLI
TICO
-STA
TALĂ
ÎN A
NTI
CHIT
ATE
–M
odel
e de
org
aniza
re p
oliti
că în
lum
ea a
ntică
: de
la o
rașe
–
stat
e la
impe
rii*
–M
odel
e de
org
aniza
re p
oliti
că în
Gre
cia
antic
ă –Im
periu
l lui
Ale
xand
ru M
aced
on. E
leni
smul
–Fo
rme
de o
rgan
izare
pol
itico
-sta
tală
în R
oma
antic
ă –M
arile
impe
rii și
impa
ctul
lor a
supr
a ci
viliz
ație
i anti
ce*
–Ap
ariți
a st
atul
ui la
get
o-da
ci *
–Da
cia
pe ti
mpu
l lui
Bur
ebis
ta –Fă
râm
ițare
a st
atul
ui d
ac și
refa
cere
a un
ității
lui p
e tim
pul
lui D
eceb
al –Da
cia
și Im
periu
l Rom
an: r
ăzbo
aiel
e da
co-r
oman
e; ro
man
i-za
rea
geto
-dac
ilor
• Id
entifi
care
a și
expl
icar
ea te
rmen
ilor n
oi în
tim
pul l
ucru
lui c
u te
xtul
isto
ric;
• Ca
ract
eriza
rea
even
imen
telo
r ist
oric
e di
n sp
ațiu
l uni
vers
al, n
ațio
nal ș
i loc
al, u
tilizâ
nd
limba
jul i
stor
ic;
• Ex
plic
area
sens
ului
uno
r ter
men
i din
text
;•
Alcă
tuire
a en
unțu
rilor
cu
cara
cter
isto
ric,
text
elor
, ese
urilo
r fol
osin
d te
rmen
i spe
cific
i ep
ocii
antic
e/m
edie
vale
;•
Alcă
tuire
a un
ui e
seu
în b
aza
unui
pla
n de
id
ei;
• El
abor
area
uno
r com
unic
ări s
crise
des
pre
un
even
imen
t/pr
oces
/fen
omen
isto
ric st
udia
t ap
rofu
ndat
.
2.1.
Des
crie
rea
schi
mbă
ri-lo
r ce
au a
vut l
oc în
spaț
iul
isto
ric st
udia
t.2.
2. A
naliz
a sc
him
băril
or
terit
oria
le c
are
s-au
pro
-du
s în
perio
ada
stud
iată
.2.
3. C
once
ptua
lizar
ea
conti
nuită
ții p
roce
selo
r ca
re a
u av
ut lo
c în
Epo
ca
Antic
ă și
Med
ieva
lă, u
tili-
zând
surs
ele
cart
ogra
fice
și cr
onol
ogic
e.
• Da
tare
a lim
itelo
r cro
nolo
gice
ale
unu
i pro
-ce
s/ep
ocă
isto
rică;
• Lo
caliz
area
pe
hart
a is
toric
ă a
even
imen
telo
r is
toric
e și
real
izare
a le
gend
ei e
i; •
Desc
riere
a ev
enim
ente
lor i
stor
ice,
util
izând
in
form
ațiil
e co
nțin
ute
în h
ărți;
• Al
cătu
irea
axel
or c
rono
logi
ce a
le e
veni
men
-te
lor i
stor
ice
din
spaț
iul u
nive
rsal
, naț
iona
l și
loca
l; •
Anal
iza h
ărțil
or is
toric
e;
-
20
ECO
NO
MIE
ŞI S
OCI
ETAT
E ÎN
LU
MEA
AN
TICĂ
–Vi
ața
econ
omic
ă în
lum
ea a
ntică
. For
me
de p
ropr
ieta
te.
Econ
omia
get
o-da
cilo
r* –St
ruct
uri s
ocia
le în
stat
ele
lum
ii an
tice.
* O
rgan
izare
a so
cia-
lă la
get
o-da
ci –M
odul
de
viaț
ă în
soci
etat
ea a
ntică
orie
ntal
ă, g
reac
ă și
ro-
man
ă.*
Mod
ul d
e vi
ață
la g
eto-
daci
* –Tr
aco-
geto
-dac
ii în
vizi
unea
aut
orilo
r anti
ci
CULT
URA
PO
POAR
ELO
R AN
TICE
–Cu
ltura
anti
că –
scris
ul, l
itera
tura
, filo
sofia
, știi
nța
* –Cu
ltura
anti
că –
art
ă, re
ligie
, mito
logi
e *
–Cu
ltura
și re
ligia
get
o-da
cilo
r –Ap
ariți
a și
răsp
ândi
rea
creș
tinism
ului
.* C
rești
nare
a da
co-
rom
anilo
r *
MAR
ILE
MIG
RAŢI
UN
I ŞI D
ECLI
NU
L LU
MII
ANTI
CE –Cr
iza so
ciet
ății
antic
e și
form
ele
ei d
e m
anife
star
e.
–M
arile
mig
rațiu
ni și
dec
linul
lum
ii an
tice.
Căd
erea
Impe
riu-
lui R
oman
de
Apus
. –Co
ntrib
uția
civ
iliza
ției a
ntice
la fă
urire
a te
zaur
ului
civ
iliza
ți-ei
uni
vers
ale
*
Epoc
a M
edie
vală
FORM
AREA
PO
POAR
ELO
R ŞI
STA
TELO
R M
EDIE
VALE
–G
enez
a so
ciet
ății
med
ieva
le. C
onsti
tuire
a no
ilor p
opoa
re în
Eu
ropa
* –Et
noge
neza
rom
ânea
scă
–M
igra
torii
din
Epo
ca M
edie
vală
tim
purie
și im
pact
ul lo
r as
upra
rom
ânilo
r * –Fo
rmar
ea și
par
ticul
arită
țile
stat
elor
med
ieva
le în
Eur
opa
(sec
. V-X
I)*
• Pl
asar
ea p
e ha
rta
de c
ontu
r a sp
ațiu
lui d
e fo
rmar
e a
civi
lizaț
iilor
anti
ce, s
tate
lor m
edi-
eval
e et
c.;
• Co
mpa
rare
a hă
rțilo
r ist
oric
e cu
scop
ul d
eter
-m
inăr
ii sc
him
băril
or te
ritor
iale
surv
enite
în
Antic
hita
te și
Evu
l med
iu;
• Re
aliza
rea
pe h
artă
a u
nui c
ontu
r al z
onei
un
de s-
au a
șeza
t trib
urile
mig
rato
are;
• St
abili
rea,
pe
baza
ana
lizei
și c
ompa
rație
i, el
emen
telo
r com
une
și de
oseb
ite a
le e
veni
-m
ente
lor i
stor
ice
care
au
avut
loc
în a
cela
și tim
p, d
ar în
spaț
ii di
ferit
e.
3.1.
Sta
bilir
ea ti
pulu
i sur
-se
i în
baza
crit
eriil
or p
re-
stab
ilite
.3.
2. S
iste
mati
zare
a in
form
ațiil
or d
in d
iferit
e tip
uri d
e su
rse
pe d
omen
ii (e
cono
mic
, soc
ial,
politi
c,
cultu
ral).
3.3.
For
mul
area
opi
niilo
r pr
oprii
refe
ritoa
re la
fap-
te/e
veni
men
te/p
roce
se/
feno
men
e di
n Is
torie
în
baza
surs
elor
isto
rice.
• Co
nstr
uire
a fr
izelo
r cro
nolo
gice
;•
Elab
orar
ea ta
belu
lui c
rono
logi
c cu
priv
ire la
pr
incip
alel
e ev
enim
ente
ale
unu
i pro
ces (
unei
ep
oci);
• Re
aliza
rea
unei
inve
stiga
ții a
supr
a un
or fa
p-te
/pro
cese
isto
rice,
din
per
spec
tive
mul
tiple
se
lect
ate
pe c
riter
ii cr
onol
ogic
e și
spaț
iale
;•
Real
izare
a de
sche
me,
pre
zent
ări,
grafi
ce,
tabe
le, p
entr
u sis
tem
atiza
rea
cuno
știnț
elor
, uti
lizân
d TI
C;•
Sele
ctar
ea in
form
ațiil
or d
espr
e ev
enim
ente
-le
/pro
cese
le/f
enom
enel
e is
toric
e di
n di
vers
e su
rse;
•
Iden
tifica
rea
în te
xt a
par
ticul
arită
ților
uno
r ev
enim
ente
/pro
cese
/fen
omen
e di
n Ep
ocile
M
edie
vală
și A
ntică
;•
Iden
tifica
rea
idei
lor ș
i val
orilo
r um
ane
într
-o
oper
ă lit
erar
ă, a
rtisti
că, i
stor
ică;
• De
term
inar
eare
a ro
lulu
i per
sona
lităț
ilor
isto
rice
în b
aza
anal
izei d
iferit
or su
rse;
-
21
–Fă
râm
ițare
a fe
udal
ă. C
entr
aliza
rea
stat
elor
în E
urop
a –Im
periu
l Rom
an d
e Ră
sărit
(sec
. IV-
VII).
Impe
riul B
izanti
n în
se
cole
le V
II -X
V* –M
onar
hiile
abs
oluti
ste
și ca
ract
eris
ticile
lor
–O
bște
a să
teas
că la
rom
âni –
fact
or d
e co
ntinu
itate
și u
nita
-te
rom
ânea
scă
–Fo
rmaț
iuni
pre
stat
ale
rom
âneș
ti în
Tra
nsilv
ania
, la
Sud
și Es
t de
Carp
ați*
–Pr
emise
le c
onsti
tuiri
i sta
telo
r med
ieva
le. F
orm
area
stat
ului
în
Tra
nsilv
ania
–Co
nstit
uire
a Ţă
rii R
omân
ești
–Co
nstit
uire
a Ţă
rii M
oldo
vei
–Si
mili
tudi
ni și
sinc
roni
sme
în p
roce
sul d
e fo
rmar
e a
stat
elor
m
edie
vale
rom
âneș
ti *
ECO
NO
MIE
, SO
CIET
ATE
ŞI O
RGAN
IZAR
E PO
LITI
CĂ ÎN
EVU
L M
EDIU
–Vi
ața
econ
omic
ă în
soci
etat
ea m
edie
vală
. Apa
riția
și d
ez-
volta
rea
oraș
elor
med
ieva
le –Ec
onom
ia Ţ
ărilo
r Rom
âne
(sfâ
rșitu
l sec
. XIV
-mijl
ocul
sec.
XV
II) *
–Vi
ața
soci
ală
în E
poca
Med
ieva
lă. I
erar
hia
feud
ală
–St
ruct
uri ș
i rel
ații
soci
ale
în Ţ
ările
Rom
âne
(sfâ
rșitu
l sec
. XIV
- m
ijloc
ul se
c. X
VII)*
–In
stitu
țiile
în st
atul
med
ieva
l occ
iden
tal *
–Ro
lul b
iseric
ii cr
eștin
e în
Epo
ca M
edie
vală
și re
lații
le e
i cu
pute
rea
politi
că *
–O
rgan
izare
a po
litică
inte
rnă
a Ţă
rilor
Rom
âne
în se
c. X
IV
mij.
sec.
XVI
I –Ex
pans
iune
a ar
abă.
* Cr
ucia
dele
med
ieva
le
• An
aliza
criti
că a
info
rmaț
iilor
din
dife
rite
surs
e is
toric
e;•
Exer
ciții
de
siste
mati
zare
a in
form
ațiil
or d
in
dife
rite
surs
e pe
dom
enii
(eco
nom
ic, s
ocia
l, po
litic)
;•
Anal
iza d
upă
acel
ași a
lgor
itm a
eve
nim
ente
-lo
r și p
roce
selo
r ist
oric
e as
emăn
ătoa
re;
• Ar
gum
enta
rea
supo
zițiil
or, i
deilo
r îna
inta
te;
• St
udiu
com
para
tiv a
l eve
nim
ente
lor/
proc
e-se
lor/
feno
men
elor
;•
Reda
ctar
ea u
nui e
seu
desp
re a
ctivi
tate
a pe
rson
alită
ților
isto
rice
în b
aza
surs
elor
;•
Elab
orar
ea u
nor e
seur
i tem
atice
arg
umen
-ta
tive
refe
ritoa
re la
un
fapt
isto
ric, u
tilizâ
nd
info
rmaț
ii di
n di
ferit
e su
rse;
• Ex
prim
area
arg
umen
tată
a u
nor o
pini
i, pu
nc-
te d
e ve
dere
, con
ving
eri r
efer
itoar
e la
un
even
imen
t/pr
oces
/fen
omen
isto
ric;
• El
abor
area
uno
r pro
iect
e tr
ansd
iscip
linar
e cu
pr
ivire
la u
n ev
enim
ent/
proc
es/f
enom
en sa
u pe
rson
alita
te is
toric
ă, fo
losin
d di
vers
e su
rse.
-
22
4.1.
Iden
tifica
rea
even
imen
telo
r/pr
oces
elor
is
toric
e afl
ate
în re
lație
de
cauz
alita
te.
4.2.
Arg
umen
tare
a re
la-
țiilo
r de
cauz
alita
te/in
ter-
depe
nden
ță/c
auză
-efe
ct
stab
ilite
într
e ev
enim
en-
tele
/pro
cese
le is
toric
e di
n Ep
oca
Antic
ă și
Med
ieva
lă.
4.3.
Dem
onst
rare
a re
lație
i ca
uză-
efec
t din
per
spec
-tiv
a ca
uzel
or im
edia
te/
înde
părt
ate
– ef
ecte
lor
imed
iate
/înd
epăr
tate
.
EVO
LUŢI
A ST
ATEL
OR
MED
IEVA
LE R
OM
ÂNEŞ
TI –Co
nsol
idar
ea p
oziți
ei M
oldo
vei ș
i Ţăr
ii Ro
mân
ești
în ti
mpu
l do
mni
ei lu
i Mirc
ea c
el B
ătrâ
n și
Alex
andr
u ce
l Bun
–Ţă
rile
Rom
âne
în lu
pta
antio
tom
ană
de la
mijl
ocul
seco
lulu
i al
XV-
lea.
Ianc
u de
Hun
edoa
ra și
Vla
d Ţe
peș
–Ep
oca
lui Ş
tefa
n ce
l Mar
e –Si
tuaț
ia p
oliti
că a
Ţăr
ii Ro
mân
ești
și al
e M
oldo
vei î
n pr
ima
jum
ătat
e a
seco
lulu
i al X
VI-le
a –Re
gim
ul d
e su
zera
nita
te o
tom
ană
și fo
rmel
e lu
i de
man
ifest
are
–Ră
zboi
ul a
ntiot
oman
de
sub
cond
ucer
ea lu
i Mih
ai V
iteaz
ul
–U
nire
a po
litică
a Ţ
ărilo
r Rom
âne
–Si
tuaț
ia p
oliti
că a
Ţăr
ilor R
omân
e în
prim
ele
dece
nii a
le
seco
lulu
i al X
VII-l
ea
CULT
URA
ŞI R
ELIG
IA ÎN
EVU
L M
EDIU
–Cu
ltura
și re
ligia
în E
vul M
ediu
: lite
ratu
ra, a
rtel
e, în
văță
-m
ântu
l, ști
ința
, filo
sofia
* –Cu
ltura
și sp
iritu
alita
tea
rom
ânea
scă
în E
vul m
ediu
* –M
onum
ente
de
arhi
tect
ură
laic
ă și
ecle
ziasti
că m
edie
vală
ro
mân
easc
ă* –U
nita
tea
cultu
rală
a ro
mân
ilor î
n co
ntex
tul c
ivili
zație
i occ
i-de
ntal
e și
orie
ntal
e*
CIVI
LIZA
ŢIA
EURO
PEI Î
N P
ERIO
ADA
TREC
ERII
DE
LA
MED
IEVA
L LA
MO
DER
N –Ap
ariți
a sp
iritu
lui ș
i ele
men
tulu
i mod
ern
în E
urop
a O
cci-
dent
ală
–M
arile
des
cope
riri g
eogr
afice
–Re
nașt
erea
și U
man
ismul
–M
anife
stăr
i ale
Um
anism
ului
în sp
ațiu
l rom
ânes
c –Că
rtur
arii
mol
dove
ni –
căl
ăuze
spiri
tual
e al
e ne
amul
ui ro
mâ-
nesc
(G.U
rech
e, M
. Cos
tin, I
. Nec
ulce
, N. M
ilesc
u-Sp
ătar
u,
D. C
ante
mir)
• Id
entifi
care
a ca
uzel
or și
con
seci
nțel
or e
veni
-m
ente
lor d
in Is
toria
Anti
că și
Med
ieva
lă;
• Id
entifi
care
a re
lații
lor d
e ca
uzal
itate
în e
vo-
luția
eve
nim
ente
lor/
proc
esel
or is
toric
e;•
Exer
ciții
de
argu
men
tare
a re
lații
lor d
e ca
u-za
litat
e/in
terd
epen
denț
ă/ca
uză-
efec
t sta
bili-
te în
tre
even
imen
tele
/pro
cese
le/f
enom
ene-
le is
toric
e di
n Ep
oca
Antic
ă și
Med
ieva
lă;
• St
abili
rea
cauz
elor
înde
părt
ate
și im
edia
te
ale
unui
eve
nim
ent/
proc
es/f
enom
en is
toric
;•
Dete
rmin
area
efe
ctel
or im
edia
te și
înde
păr-
tate
ale
unu
i eve
nim
ent/
proc
es/f
enom
en
isto
ric;
• Ex
erci
ții d
e de
mon
stra
re a
rela
ției c
auză
-ef
ect d
in p
ersp
ectiv
a ca
uzel
or im
edia
te/î
n-de
părt
ate
– ef
ecte
lor i
med
iate
/înd
epăr
tate
.
5.1.
Des
crie
rea
obie
ctive
-lo
r tur
istic
e ce
form
ează
pa
trim
oniu
l naț
iona
l.5.
2. E
xplo
rare
a op
ortu
nită
ților
soci
ale
și ec
onom
ice
în a
ctivi
tățil
e de
val
orifi
care
a tr
ecut
ului
is
toric
și a
pat
rimon
iulu
i cu
ltura
l.5.
3. A
prec
iere
a ro
lulu
i is
toric
al m
arilo
r per
sona
-lit
ăți a
le n
eam
ului
în e
difi-
care
a va
loril
or n
ațio
nale
.
• Id
entifi
care
a și
desc
riere
a pr
inci
pale
lor
obie
ctive
turis
tice
ce fo
rmea
ză p
atrim
oniu
l na
ționa
l.•
Efec
tuar
ea u
nei i
nves
tigaț
ii și
real
izare
a un
ui
plan
de
acțiu
ni d
e lu
ngă
dura
tă în
ved
erea
de
schi
derii
une
i afa
ceri
în d
omen
iu;
• Ar
gum
enta
rea
prin
exe
mpl
e co
ncre
te a
rolu
-lu
i per
sona
lităț
ilor î
n Is
torie
;•
Apre
cier
ea c
ontr
ibuț
iei p
erso
nalit
ățilo
r ist
o-ric
e la
păs
trar
ea in
tegr
ității
terit
oria
le/in
de-
pend
ențe
i sta
tulu
i;•
Exer
ciții
de
auto
apre
cier
e în
cad
rul u
nor
activ
ități
de g
rup;
lucr
u in
divi
dual
etc
.
-
23
–Re
form
a și
Cont
rare
form
a –Ră
zboi
ul d
e 30
de
ani
Extensiecurric
ulară:
EP
OCA
AN
TICĂ
–Te
orii
cu p
rivire
la a
ntro
poge
neză
** –Te
orii
istor
ice
cu re
ferir
e la
con
stitu
irea
civi
lizaț
iilor
anti
ce**
–Fo
rme
de g
uver
nare
în lu
mea
anti
că: ti
rani
a, o
ligar
hia,
plu
-to
craț
ia, d
emoc
rația
. Des
potis
mul
orie
ntal
**
–In
fluen
țe e
leni
stice
în lu
mea
bar
bară
** –Ci
viliz
ația
trac
o-ge
to-d
acic
ă –
part
e co
mpo
nent
ă a
civi
liza-
ției e
urop
ene
** –Im
periu
l Rom
an și
terit
oriil
e ex
trap
rovi
ncia
le *
* –Ce
tate
a ge
to-d
acic
ă de
la B
utuc
eni –
Orh
ei *
* –Pr
inci
pale
le c
ăi c
omer
cial
e di
n lu
mea
anti
că. *
* –Re
form
ele
agra
re a
le fr
ațilo
r Gra
cchu
s **
–M
arile
sist
eme
relig
ioas
e or
ient
ale:
relig
ia e
gipt
eană
, mes
o-po
tam
iană
, hin
duism
ul, b
udhi
smul
, dao
ismul
, con
fuci
anis
-m
ul *
* –Cr
eștin
ismul
– te
mel
ia sp
iritu
ală
a cu
lturii
eur
open
e **
–Vo
cația
uni
vers
ală
a cr
eștin
ismul
ui *
*
EPO
CA M
EDIE
VALĂ
–Ex
pans
iune
a eu
rope
ană.
For
mar
ea im
perii
lor c
olon
iale
**
–Te
orii
cu p
rivire
la e
tnog
enez
a ro
mân
easc
ă **
–Ră
zboa
iele
și c
arac
teru
l lor
în E
vul M
ediu
. Răz
boiu
l de
100
de a
ni *
* –Că
lăto
ri st
răin
i des
pre
civi
lizaț
ia d
in sp
ațiu
l rom
ânes
c în
Ev
ul M
ediu
**
-
24
ACTI
VITĂ
ŢI D
E ÎN
VĂŢA
RE ÎN
BA
ZĂ D
E PR
OIE
CT (l
a al
eger
e):
–M
ărtu
rii și
doc
umen
te p
rivin
d Is
toria
satu
lui/o
rașu
lui;
–M
onum
ente
de
arhi
tect
ură
antic
ă și
med
ieva
lă d
in lo
calit
a-te
/rai
on/r
egiu
ne;
–„G
hid
pent
ru o
zi”
– ex
curs
ii/vi
zite
la m
uzeu
în c
are
elev
ii își
vo
r îns
uși r
olul
de
ghid
, pre
zent
ând
un m
onum
ent i
stor
ic,
expo
nate
de
muz
eu e
tc.;
–Re
aliza
rea
de in
vesti
gații
în re
zulta
tul u
nor v
izite
tem
atice
la
dife
rite
obie
ctive
de
inte
res p
entr
u în
țele
gere
a di
vers
i-tă
ții so
cioc
ultu
rale
la n
ivel
loca
l, re
gion
al (l
ăcaș
e de
cul
t, m
uzee
etc
.); –Re
aliza
rea
spec
taco
lelo
r cu
tem
atică
isto
rică,
etn
ogra
fică
etc.;
–El
abor
area
pro
iect
elor
de
salv
gard
are
a pa
trim
oniu
lui c
ultu
ral.
PRO
DU
SE R
ECO
MAN
DATE
:•
Bucl
et in
form
ativ;
•
Jurn
al, p
agin
ă de
ziar
;•
Albu
m/C
olaj
isto
rico-
geog
rafic
;•
Post
ere/
afișe
;•
Mac
hete
;•
Prez
enta
re P
ower
Poi
nt, P
rezz
i etc
.;•
Text
e, sc
enar
ii;•
Expo
ziții
tem
atice
;•
Vide
o-bl
ogur
i etc
.
Noţ
iuni
: Epo
caAnti
că: a
narh
ie m
ilita
ră, c
iviliz
ație
, col
oniza
re, c
rești
nism
, ele
nism
, etn
ogen
eză,
get
o-da
ci, im
periu
, ind
o-eu
rope
niza
re, m
onot
eism
, or
aș-s
tat,
Orie
nt a
ntic,
pol
is, p
olite
ism, p
rincip
at, p
rovi
ncie
rom
ană,
rega
t, re
ligie
, rep
ublic
ă, ro
man
izare
, scla
vie,
sena
t, st
at, t
raci,
triu
mvi
rat.
EpocaMed
ieva
lă: „
desc
ălec
at”,
calv
inism
, cap
itula
ții, c
atol
icism
, cen
tral
izare
, cle
r, co
nfes
iune
, cro
nică
, cru
ciad
ă, d
inas
tie, d
omen
iu fe
udal
, dom
-ni
e, d
regă
torie
, ere
zie, e
v m
ediu
, făr
âmița
re fe
udal
ă, fe
ud, f
euda
lism
, for
maț
iuni
pre
stat
ale,
inch
iziție
, isla
m, l
uter
anism
, man
ufac
tură
, Mar
ea
mig
rație
, mon
arhi
a st
ărilo
r, m
onar
hie
abso
lută
, mon
arhi
e va
salic
ă, n
obili
me,
obș
te să
teas
că, o
rtod
oxie
, par
lam
ent,
peșc
heș,
raia
, răs
coal
ă, re
gat
„bar
bar”
, Ren
aște
re, s
chism
ă, S
fat d
omne
sc, s
istem
ele
ctiv-
ered
itar,
suze
rani
tate
, șer
b, tr
ibut
, Um
anism
, vas
alita
te, v
lah,
voi
evod
at.
Person
alită
ţi: Epo
caAnti
că: A
lexa
ndru
Mac
edon
, Bur
ebis
ta, C
onst
antin
cel
Mar
e, D
eceb
al, I
uliu
s Cez
ar, T
raia
n.Ep
ocaMed
ieva
lă: A
lexa
ndru
cel
Bun
, Ius
tinia
n, Lu
dovi
c al X
IV-le
a, M
ihai
Vite
azul
, Mirc
ea c
el B
ătrâ
n, P
etru
Rar
eș, Ş
tefa
n ce
l Mar
e, V
lad
Ţepe
ș.
Lasfârşitulclaseia
X-a,e
levu
lpoa
te:
• uti
liza
noțiu
ni și
con
cept
e is
toric
e sp
ecifi
ce E
poci
lor A
ntică
și M
edie
vală
în d
iferit
e sit
uații
de
com
unic
are;
• ar
gum
enta
pro
priil
e op
inii
refe
ritoa
re la
fapt
e/ev
enim
ente
/pro
cese
/fen
omen
e di
n Is
toria
Anti
că și
Med
ieva
lă în
baz
a su
rsel
or is
toric
e;•
tran
sfer
a ab
ilită
țile
de o
pera
re c
u re
lații
le d
e ca
uză-
efec
t în
perc
eper
ea a
decv
ată
a sit
uații
lor d
in v
iața
real
ă;•
apre
cia
rolu
l ist
oric
al m
arilo
r per
sona
lităț
i, pr
omov
ând
valo
rile
isto
rice
ale
neam
ului
;•
valo
rifica
pat
rimon
iul n
ațio
nal p
rin e
labo
rare
a/or
gani
zare
a și
prez
enta
rea
proi
ecte
lor d
e ce
rcet
are/
salv
gard
are
a m
onum
ente
lor i
stor
ice,
ve
stigi
ilor d
e va
loar
e et
nogr
afică
.
Not
ă: C
u as
teris
c (*
) sun
t ind
icat
e co
nțin
utur
ile c
urric
ular
e ce
nu
vor
fi ev
alua
te la
exa
men
ele
de a
bsol
vire
a c
iclu
lui l
icea
l, da
r su
nt o
blig
ator
ii pe
ntru
stud
iere
. Cu
aste
risc
(**)
sunt
indi
cate
suge
stii d
e co
nțin
utur
i pen
tru
exte
nsie
cur
ricul
ară.
-
25
CLA
SA A
X-A
, PRO
FIL
REA
L EP
OCA
AN
TICĂ
ŞI M
EDIE
VALĂ
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ă U
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
şi p
rodu
se d
e în
văţa
re re
com
anda
te
1.1.
Sel
ecta
rea
term
ino-
logi
ei is
toric
e sp
ecifi
ce
Antic
hită
ții și
Evu
lui m
ediu
pe
ntru
a d
escr
ie a
spec
tele
ev
oluț
iei s
ocia
l – e
cono
mi-
ce, p
oliti
ce și
cul
tura
le.
1.2.
For
mul
area
enu
nțu-
rilor
cu
cara
cter
isto
ric c
u no
țiuni
le sp
ecifi
ce p
erio
a-de
lor A
ntică
și M
edie
vală
.1.
3. P
reze
ntar
ea c
omun
i-că
rilor
ora
le și
scris
e, u
tili-
zând
term
eni ș
i con
cept
e is
toric
e sp
ecifi
ce p
erio
adei
st
udia
te.
EPO
CA A
NTI
CĂCI
VILI
ZAŢI
ILE
ANTI
CHIT
ĂŢII
–In