NICOLAE BNESCU

NICOLAE BNESCU

ISTORIA IMPERIULUI BIZANTIN

VOL. I

IMPERIUL CRESTIN si

ASALTUL INVAZIILOR ( 313-610 )

NICOLAE BNESCU (18781971) sI SINTEZA SA DE ISTORIE BIZANTIN

Era n zilele Congresului International de Studii Bizantine tinut la Bucuresti la nceputul lunii septembrie a anului 1971. Organizatorii acestui Congres - al XtV-lea n seria general a Congreselor de bizantinistic - l denumiser si Bucuresti II", avnd n vedere faptul c prima ntrunire international a bizantinistilor avusese loc tot la Bucuresti, n anul 1924.

n dup-amiaza uneia din acele zile nsorite, o sedint plenar a Congresului avea loc ntru-unul din amfiteatrele Faculttii de drept situat la parter, n partea de rsrit. Pe la mijlocul sedintei, n timpul unei comunicri, pe us a intrat un tnr congresist - Matei Cazacu, din cte mi amintesc eu. El s-a ndreptat ctre presedintele sedintei, spunndu-i ceva cu o voce imperceptibil pentru participantii din sal. Scurta discutie particular dintre cei doi s-a ncheiat repede, n acelasi timp cu textul comunicrii prezentate de ctre unul dintre congresisti.

Dup acel moment, nainte de a anunta titlul comunicrii urmtoare, presedintele sedintei, care era profesorul Giuseppe Schiro de la Universitatea din Roma, s-a ridicat n picioare, aducnd la cunostinta ntregii adunri, cu o voce gtuit de emotie, la triste nou-velle, recemment parvenue: le Professeur Nicolae B-nescu est mort un ge tres avance. Je vous propose une minute de recueillement sa memoire."

In ultimii ani ai unei vieti exemplare si ndelungate, Nicolae Bnescu simtise din plin semnele de uzur ale unei btrneti petrecute ntr-un fel de quasi-anoni-mat, dar lumea istoricilor, ca si a altor reprezentanti ai disciplinelor umaniste, i pronunta numele cu respect si chiar cu admiratie, nc din primii ani de studentie, mi-a fost dat s aud acest nume trecut uneori, alturi de cel al lui Nicolae lorga, la unele prelegeri de istorie veche si medie.

Destinul i-a hrzit ns lui Nicolae Bnescu o iesire de exceptie din scena vietii pmntesti, ncheiate chiar ntr-un moment cnd la Bucuresti era adunat crema bizantinisticii mondiale, care 1-a omagiat nso-tindu-1 pe ultimul drum pe savantul ce prsise aceast lume, spre a se ntlni cu cerul si cu stelele", dup cum descrisese el nsusi moartea lui Iulian Apostatul n paginile sintezei aduse acum la lumina tiparului. Este revelator n aceast privint discursul rostit cu ocazia nmormntrii sale de ctre profesorul Paul Le-merle, membru al Institutului Frantei si, pe atunci, Presedintele Comitetului International de Studii Bizantine. Se poate afirma c pentru anonimatul n care fusese aruncat de ctre evolutia politic a trii sale dup anul 1948, Nicolae Bnescu a fost rzbunat ntr-o oarecare msur: chiar si autorittile aflate la originea acestui anonimat au fost puse n situatia de a-1 rupe: n ziua urmtoare funeraliilor savantului, ntr-o pagin interioar a unuia dintre ziarele centrale putea fi citit un articol despre O viat nchinat stiintei", dedicat tocmai personalittii savantului, plecat atunci din lumea celor vii. Pentru o pres strict controlat cum era cea din Romnia acelor vremuri, care se apropiau de sfrsitul unei scurte si trectoare perioade de dezghet, faptul era ns iesit din comun, impus de incidenta unei situatii de exceptie, marcate de decesul unei personalitti stiintifice chiar n orasul si n momentul cnd specialistii breslei sale se aflau ntruniti n Congres.

Nicolae Bnescu a vzut lumina zilei la Clrasi, la 16 Decembrie 1878, ca al treilea din cei 14 copii ai sotilor Petre si Ecat.erina Bnescu, nscut Drgulnes-cu. Situat n vechea vatr de romanitate din Sud-Estul Romniei, zona din jurul orasului Clrasi face parte din regiunea Dunrii de Jos, a crei frmntat istorie n perioada bizantin avea s-1 preocupe si consacre pe savantul de mai trziu n lumea stiintific.

Fiu de avocat, INicolae Bnescu si-a petrecut copilria la Giesti, iar .studiile liceale la Sf. Sava, centru de nvtmnt cu o -veche traditie n capitala trii, dup absolvirea cruia s-a nscris la Facultatea de litere si filosofic a tinerei, pe atunci, Universitti din Bucuresti. Viitorul savant i-a. avut aici ca dascli pe B.P. Hasdeu (1838-1907). Titu Maiorescu (1841-1917) si Ovid Den-susianu (1878-19'38) pentru domeniul filologic, iar pentru istorie pe Grigore Tocilescu (1850-1909), Dimi-trie Onciul (1856-1923) si Nicolae lorga (1871-1940). Cei dinti i-au inspirat lui Nicolae Bnescu preocuparea pentru forma aleas si claritatea expunerii, iar ceilalti dorinta de informare si curiozitatea stiintific, rigoarea metodei si strdania permanent pentru cunoasterea adevrului istoric, ntr-o atmosfer de eruditie, elan creator si veritabil patos patriotic, nc de la nceputul activittii sale stiintifice, el s-a obisnuit s mbine pre-cizia informatiei cu forma aleas de exprimare, pentru care a avut un cult permanent, dovedit de numeroase pagini ale scrierilor sale, ca si de textul prezentei sinteze de Istorie a Imperiului Bizantin. Forta de evocare a trecutului, senintatea cugetrilor si forma aleas de exprimare a lor l apropie pe Nicolae Bnescu de alti reprezentanti de seam ai studiilor istorice clasice si bizantine, n primul rnd de Charles Diehl, cu care a avut comun chiar si cutezanta de a reda istoria Bizantului n chipuri si icoane", cum si-a intitulat Nicolae lorga una din sintezele sale de istorie a romnilor. Dup cum Charles Diehl a lsat dou volume de Figuri bizantine", Nicolae Bnescu a descris cu o competent egal, cu o remarcabil miestrie artistic si o incontestabil valoare literar Chipuri si scene din Bizant", carte aprut n 1927 la Cluj, unde autorul ei se nscria n pleiada crturarilor romni ce ddeau strlucire Universittii din Nord a Romniei Mari, institutie stiintific si cultural ntemeiat din 1919- Unul dintre acesti crturari, filologul Vasile Bogrea, se stinsese prematur din viat n anul anterior aparitiei crtii la care ne referim si pe care Bnescu o dedica memoriei sale: Acest volum, ce strnge la un loc cteva articole si conferinte menite a nftisa publicului nostru unele aspecte ale vietii Bizantului, de care ne apropie un lung si vechi trecut istoric (subl. ns. T.T.), e nchinat memoriei scumpe a bunului meu prieten si strlucit coleg V. Bogrea, din al crui ndemn mai cu seam iese azi la lumin." O mentalitate diferit de aceea a zilelor noastre, cnd multi tineri se grbesc s ajung ct mai repede creatori n domeniul istoriei si autori de crti, i impunea lui Nicolae Bnescu, n vrst de aproape 50 de ani atunci si dispunnd de un bogat palmares stiintific,din care nu lipseau nici titlurile de crti, o atitudine retinut, publicndu-si noua carte la ndemnurile unui coleg dintr-o breasl foarte apropiat de a lui. n ciuda ezitrilor sale initiale, cartea s-a bucurat de succes att n rndurile specialistilor, ct si a publicului larg.

Nici a doua vri ant a ei, aprut n preajma Congresului International de Studii Bizantine de la Bucuresti, adic n anul 1971, nu a fost publicat din initiativa lui N. Bnescu., ci din aceea alui Gheorghe Cront, istoric al dreptului civil si canonic, specialist n vechiul drept romnesc, c^re n Nota asupra editiei pe care o ngrijea, a artat c n ea erau retiprite cinci din cele nou studii prezente n vechea editie, anume Hypatia, martir a filosofici pgne, Heraklios si asediul Con-stantinopolului, Leon al V-lea Armeanul, Mihail Psel-los", n sfrsit Mariue Comenul", care ncheiase si cartea din 1927. Nu rnai figurau alte trei studii referitoare la Theodor Studitul, la Bizantini si Rusi la Silistra (a.972)" n vremea recuceririi Bulgariei de Nord-Est de ctre loan Tzimiskes, ca si la Katakalon Kekaumenos, general bizantin din veacul al Xl-lea. Cauze de ordin ideologic", mai ales prezenta elementelor religioase, pot s explice destul de usor lsarea deoparte a acestor trei studii, ca si a celui privitor la Sf. loan Chrysos-tomul. Aceleasi motive de opotunitate usor de nteles ne pot explica de ce editorul a dat ultimul titlu mentionat ca absent n e ditia sa. n realitate el figura si aici, n varianta aproape identic din cadrul studiului privitor la mpratul Arcadius. Acesta, ca si cel privitor la Theodosius sau Teodosie cel Mare, erau, dup cum tot Gh. Cront ne informeaz, capitole extrase din lucrarea intitulat Istoria Bizantului, pe care autorul a elaborat-o ca sintez final a cercetrilor sale", ntr-ade-vr, textul acestor dou studii este identic celui pe ca-re-1 ntlnim si n editia de fat, reprezentnd mai putin de o zecime din totalul acestui volum. Exist altminteri si alte indicii, chiar n manuscrisul pe care-1 avem la ndemn, c Gh. Cront a avut cunostint de existenta lui. Regretatul nvtat a mai adugat alte trei istorii la editia sa din 1971, privitoare la mpratii Vasi-le I si Vasile al II-lea, ca si la Anna Dalassena, mama Comneilor", unul dintre ultimele studii ale lui Nicolae Bnescu, aprut n periodicul bisericesc Mitropolia Olteniei" din anul 1963. ntruct cenzura oficial nu agrea notiuni ca sfnt ori martir, editorul din 1971 a introdus studiul despre loan Chrysostomul n acela, mult mai extins si mai laic, privitor la mpratul Arca-dius, iar titlul O martir a filosofici pgne: Hypatia", aflat n editia din 1927, a fost inversat n Hypatia, martir a filosofici pgne". De asemenea, referirile prea insistente la crestinism existente n ultimul paragraf din Un asediu memorabil al Constantinopolului (626)", au dus la suprimarea acestui paragraf la editia din 1971.

S revenim ns la tineretea lui Nicolae Bnescu, marcat de dobndirea licentei, n anul 1901, dup care a functionat ca profesor de limba francez la un liceu din Craiova. nc din aceast perioad el si-a fcut debutul n activitatea stiintific, prin studii de literatur antic greac publicate mai ales n revista Literatur si art romn". De atunci dateaz si primele sale traduceri din greaca veche, n primul rnd din dramaturgia lui Eschyl, Sofocle si Euripide, pentru ca n anul 1907 s. ajung la Viata lui Pericle" de Plu-tarh, care marca it teresul tnrului erudit