nguyendu povestea arborelui de capocdoc

7
NGUYEN-DU (Secolul al XV-lea) POVESTEA ARBORELUI DE CAPOC Traducere de ANGELA CROITORU Tînărul şi chipeşul Trinh Trung Ngo, vlăstar al unei avute familii din ţinutul de miazănoapte, închiria deseori o joncă pentru a coborî în părţile de miazăzi să facă negoţ. După ce-şi ancora ca de obicei corabia sub podul Lieu-Khe (podul Sălciilor), se îndrepta către tîrgul din Nam Xang. în calea lui întîlnea adesea, venind dinspre Cătunul de Răsărit, o fată de-o frumuseţe răpitoare, însoţită de-o mică slujnică. Deşi îi căzuse tare dragă, nu ştia cum să se iapropie de ea, necunoscînd obiceiurile locului. într-o zi, în-tîlnind-o din nou şi luîndu-şi inima în dinţi spre a-i vorbi, o auzi spunînd slujnicei sale, în timp ce grăbea pasul : E mult de cînd, amăgită de vinurile ameţitoare ale primă- verii şi ţintuită în patunmi feciorelnic, n-am mai putut ieşi să mă plimb pe podul Lieu-Khâ ; şase luni au şi trecut şi mă întreb dacă peisajul o fi rămas acelaşi! Pentru că în noaptea asta sînt liberă, n-ai vrea, draga mea, să imă-nsoţeşti pînă acolo ? Poate că priveliştea acelui loc să-mi aline tristeţea. Slujnica se învoi. La rîndul său, tînărul nostru, fericit că a surprins micul dialog, se hotărî să nu piardă acest neaşteptat prilej. în noaptea .aceea, încă foarte devreme, se şi afla lîngă pod. Trecătorii se răreau din ce în ce şi noaptea era întunecoasă. în curînd o văzu venind pe tînăra fată împreună cu slujnica ei, care ducea o ghitară. Ajungînd la pod, fata-şi roti privirea în jur şi spuse, sus-pinînd adînc : Vai, priveliştea e neschimbată, numai noi ne-am schimbat! Cum să nu mă podidească plînsul ? Apoi se sprijini de parapet, luă ghitara şi cîntă cîteva melodii foarte populare : Armonia Sudului şi Spleen de toamnă. Dar cîntecul păru s-o obosească, deoarece lăsă ghitara şi, ridicîndu-se, spuse ca pentru sine : Aş voi să mai îngîn cîteva cîntece pe ghitară, să-mi uşurez tristeţea ; dar, vai ! nu e nimeni pe lume să mă înţeleagă. Mai

Upload: xtix

Post on 29-Sep-2015

219 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

NguyenDu

TRANSCRIPT

MIHAIL EMINESCU

NGUYEN-DU(Secolul al XV-lea)POVESTEA ARBORELUI DE CAPOCTraducere de ANGELA CROITORU

Tnrul i chipeul Trinh Trung Ngo, vlstar al unei avute familii din inutul de miaznoapte, nchiria deseori o jonc pentru a cobor n prile de miazzi s fac nego. Dup ce-i ancora ca de obicei corabia sub podul Lieu-Khe (podul Slciilor), se ndrepta ctre trgul din Nam Xang. n calea lui ntlnea adesea, venind dinspre Ctunul de Rsrit, o fat de-o frumusee rpitoare, nsoit de-o mic slujnic. Dei i czuse tare drag, nu tia cum s se iapropie de ea, necunoscnd obiceiurile locului. ntr-o zi, n-tlnind-o din nou i lundu-i inima n dini spre a-i vorbi, o auzi spunnd slujnicei sale, n timp ce grbea pasul : E mult de cnd, amgit de vinurile ameitoare ale primverii i intuit n patunmi feciorelnic, n-am mai putut iei s m plimb pe podul Lieu-Kh ; ase luni au i trecut i m ntreb dac peisajul o fi rmas acelai! Pentru c n noaptea asta snt liber, n-ai vrea, draga mea, s im-nsoeti pn acolo ? Poate c privelitea acelui loc s-mi aline tristeea.Slujnica se nvoi. La rndul su, tnrul nostru, fericit c a surprins micul dialog, se hotr s nu piard acest neateptat prilej. n noaptea .aceea, nc foarte devreme, se i afla lng pod. Trectorii se rreau din ce n ce i noaptea era ntunecoas. n curnd o vzu venind pe tnra fat mpreun cu slujnica ei, care ducea o ghitar. Ajungnd la pod, fata-i roti privirea n jur i spuse, sus-pinnd adnc : Vai, privelitea e neschimbat, numai noi ne-am schimbat! Cum s nu m podideasc plnsul ?Apoi se sprijini de parapet, lu ghitara i cnt cteva melodii foarte populare : Armonia Sudului i Spleen de toamn. Dar cntecul pru s-o oboseasc, deoarece ls ghitara i, ridicndu-se, spuse ca pentru sine : A voi s mai ngn cteva cntece pe ghitar, s-mi uurez tristeea ; dar, vai ! nu e nimeni pe lume s m neleag. Mai bine s ne ntoarcem de ndat.Atunci Trinh iei iute din ascunztoarea lui i se grbi s-i spun : Scump domni, eu snt sufletul frate care v nelege. Ah, aici erai, domnul meu, rspunse tnra fat cu un aer foarte surprins. Am avut de multe ori cinstea s v ntlnesc pe drum i s-mi dau seama c-mi purtai interes; v snt profund recunosctoare. Dar eram foarte ocupat i nu aveam timp s stm de vorb. n seara asta, fiind liber, am vrut s m plimb pe pod i poate c Providena a vrut s ne ntlnim. Dar dumneavoastr sntei ca o perl strlucind cu mii de lumini, n timp ce eu, o biat fat, m tem s nu v stingheresc, i, drept s v spun, mi-ar fi tare ruine. Cum putei vorbi astfel ? i rspunse el. Modestia v e pe msura frumuseii. E o mare cinste pentru mine s v cunosc.O ntreb apoi ce nume poart. Tnra fat i rspunse, ncreind sprncenele : Numele meu de familie este Nhi i prenumele Khanh. Familia mea este nobil, dar prinii mei au murit de mult. De curnd soul meu m-a prsit i de aceea locuiesc n afara satului. Cnd m gndesc c viaa omeneasc nu e, la urma urmei, dect un vis, caut s m bucur de zilele care mi-au mai rmas de trit. De ndat ce-ai murit i nu mai eti dect un suflet chinuit, rtcind n regatul celor nou izvoare, nu mai poi s guti cu nici un chip voluptatea.Tnrul nostru, care bineneles i mprtea prerea, o pofti s urce n jonca lui. Tnra fat i spuse : Nu snt dect o biat femeie a crei via e aproape geamn morii. Triesc singuratic n locuina mea retras, nimeni nu se intereseaz de mine. A vrea ca la atingerea voastr vie s renasc la via ca o plant vetejit. Vei fi soarele care alung ntunericul din viaa mea ndurerat. Dac-mi vei drui un pic de dragoste, voi fi prea fericit.n scurt vreme tinerii notri cunoteau toate desftrile iubirii. n zbenguielile dragostei, el o gsi i mai fermectoare, i mai atrgtoare. Tnra fat, la rndul ei, improviza dou poezii pentru a srbtori prima lor noapte de dragoste :PRIMA POEZIEPrimvara lncezete n alcovul pustiu,Ah ! ct de ntristat e inima-mi de-apropiata desprire.Degetele fine ca mldiele de bambus mngie brara de jad,E scoas cingtoarea de mtase parfumat, ca i pantofii brodai ;Se sfresc plcerile dragostei, se ncheie noaptea de primvari plnsetul cucului trece prin visul meu cu fluturi.De ce nu pot oare muri ca s-mi dovedesc dragostea,Ca s unim inimile noastre n acelai mormnt!A DOUA POEZIEFrumoas e noaptea, s ne bucurm de fericita ntmplare,S lum ghitara i s cntm cteva melodii ;Speka de jad e nfipt n conciul meu nclinat,Talia mea subire bine ncins se nmldie ca o viespe de aur ;Roul florii de scoru abia nflorite este nc jilav,Albul florii de pruni e nc departe de-a se irosi.S ne iubim, s ne iubim din zori i pn-n noapte,Se ne bucurm cu vntul dimineii i cu luna nserrii.Trinh, care nu era dect un negutor bogat, nu nelese nimic din frumuseea versurilor. Atunci ea i explic sensul ascuns al poemelor sale, precum i numeroasele aluzii literare. El i admir mult talentul. Poi fi comparat cu marea poetes chinez Di-An din timpul dinastiei Song. Rostul omului aici pe pmnt este s fie liber s fac ce-i place. Tot restul nu-i dect literatur ! Ce mai rmne din aceste femei renumite ale trecutului ? Mai bine s gustm plcerile care ni se ofer acum, ca s nu pierdem cele mai frumoase zile ale primverii ! i rspunse ea, n vreme ce noaptea se apropia de sfrit.Cnd zorile ncepur s mijeasc, ea l prsi i reveni astfel noapte dup noapte. O lun se scurse repede i, ncet-ncet, sntatea tnrului, care se afunda cu patim n desftrile unei iubiri ce i se prea pe de-a-ntregul minunate, ncepu s se ubrezeasc.Unul dintre prietenii lui, negutor ca i el, aflnd despre ce e vorba, l dojeni astfel : Te afli pe meleaguri strine, trebuie s tii s-i crui puterile i s nu dai loc unor urmri de care te-ai putea ci. Cu dragostea nu se glumete ! Aceast fat pe care o primeti adeseori la tine este ori o femeie uoar, ori iitoarea vreunui dregtor de aici, creia i plac aventurile sentimentale. Dac vei duce mai departe aceast legtur primejdioas, va veni o zi cnd n-o vei mai putea ascunde. Vei fi chemat n faa judecii i nimeni nu-i va lua aprarea. Ce-ai s faci atunci ? De ce nu caui s-i cunoti adresa i familia ? Dac ai cu adevrat de gnd s te cstoreti, i va fi cu att mai uor. Dac, dimpotriv, vei voi mai trziu s curmi aceast legtur, care pn la urm te va obosi, i vei fi cunoscut cel puin originea i condiia. Nu-i asta oare cea mai bun dezlegare ?Trinh gsi c ntr-adevr sfatul era nelept. De aceea, ntr-o noapte, i spuse tinerei fete : Eu snt strin de locurile acestea ; o minunat ntmplare a fcut ca s ne ntlnim i s ne iubim. Dar n-am avut nc cinstea s vin s-i cunosc frumoasa locuin i s-i salut rudele. Acest lucru nu-mi d pace. Nu locuiesc departe de aici, i rspunse ea; dar socot c iubirea noastr e un lucru care ne privete numai pe noi; m feresc s atrag atenia oamenilor, pentru a nu aa ura sau a trezi gelozia. De aceea am i inut mereu s vin eu la tine, chiar cu preul de-a m ntoarce acas singur, pe drumul pustiu, doar n tovria lunii sau a stelelor.Dar pentru c el struia, ea i rspunse surznd : Mi-e ruine de srcia casei mele ; am vrut s i-o ascund; dar dac ii s-o vezi, fie, te poftesc la mine chiar n seara asta.La miezul nopii, sub un cer fr lun i fr stele, l cluzi pe-un drum ntortocheat i acoperit de mrcini. Ajunser la o colib de paie prginit, cu pereii acoperii de liane slbatice i blrii, n mijlocul unui arc mprejmuit de-un gard de bambui pitici. I-o art cu degetul, spunndui: Iat locuina mea, n-ai dect s mpingi ua ca s intri, eu m duc s aduc foc.n pragul uii, Trinh se ncovoie ca s treac. nuntru era ntuneric i valuri de aer urt mirositor l izbir n fa. N-apuc s-i dea seama de unde venea acest miros urt, cnd deodat se fcu lumin, o lumin surd, ntunecoas. Vzu atunci n partea sting a ncperii un pat mic de rchit, pe care era aezat un sicriu de lemn vopsit n rou. Cu toate c nu cunotea caracterele chinezeti, izbuti s descifreze, pe o fie de mtase roie care acoperea sicriul, cele cteva semne care alctuiau tocmai numele fetei. La picioarele sicriului se afla o figurin n teracot reprezentnd o slujnic cu o ghitar.Simi sngele nghendu-i n vine. O groaz ciudat l cuprinse, nelese totul ntr-o clip. Ddu s ias, s fug, dar tnra moart i tie calea : Pentru c vii de-att de departe, i spuse ea, n-ai nici o pricin s pleci att de repede. De altfel, n versurile pe care i le-am nchinat, nu spuneam oare c voiesc s-i druiesc viaa mea ? De ce nu vrei, acum cnd totul este pregtit pentru pecetluirea unirii noastre, s mori aici. cu mine ? Vei avea inima s m lai singur n sicriul meu rece ? Vino, nu te pot lsa s pleci astfel.Zicnd acestea, ea ncerc s-l rein, nfurndu-l cu o pulpan a rochiei sale de mtase. Cu toate puterile lui de om viu, el reui s se smulg din demonica strnsoare. Fugi mncnd p-mntul pn la podul Slciilor, simind c-i piere i graiul de spaim. A doua zi dimineaa se ntoarse n Ctunul de Rsrit i afl c ntr-adevr o tnr fat cu numele de Nhi Khanh murise de mai bine de ase luni i c sicriul i fusese depus vremelnic ntr-o colib n plin cmp. Ceva se prbui n el i czu grav bolnav. Un fel de nebunie l cuprinse cu ncetul. Pe deasupra, tnra moart nu-i ddea pace, n fiecare sear i aprea pentru a-i opti cuvinte de dragoste la fereastr. Voia s ias, s-i urmeze iubita, dar, din fericire, slujitorii lui l mpiedicar, legndu-l cu strnicie de pat. n nebunia sa, el i inea de ru : Cu ce drept m mpiedicai s-mi urmez soia ? Ea locuiete ntr-un palat strlucit, plin de flori i de psri. Nu mai vreau s rmn pe acest pmnt nefericit. Lsai-m s plec, lsai-m... Dar ntr-o bun diminea, cum supravegherea slbise puin, gsir patul gol. nsoitorii lui neleser c se produsese sfritul fatal. Cercetar mprejurimile i1 gsir n coliba de paie, ntins eapn, acoperind cu trupul su de adolescent sicriul moartei. i ngropar n grab i nimeni nu se mai ngriji de -mormntul lsr. i de-atunci, n nopi de furtun, fr lun, erau vzui amndoi rtcind pe cmpuri, printre mrcini, acum rznd, acum plngnd. Pricinuiau epidemii i molime n tot inutul. i sileau pe steni s le aduc tot felul de jertfe. La captul puterilor, locuitorii satului le dezgropar osemintele i le aruncar n apele fluviului care curgea n apropiere, creznd c astfel i vor sili s plece aiurea. Dar pe malul fluviului se nla o veche pagod prsit i, n faa pagodei, un arbore de capoc, btrn de cteva sute de ani. Sufletele celor doi tineri, neostoii n dragostea lor pmntean, se rentrupar n arborele centenar, prefcndu-se n doi demoni rufctori. De ast dat nimeni nu izbuti s doboare copacul, adpostul dragostei lor. Toate securile folosite se sfrmau sau se toceau.ntr-o noapte, un sihastru budist, om plin de nelepciune i har, trecu pe acolo. Vznd pagoda prsit, o gsi foarte confortabil i se hotr s poposeasc n ea peste noapte. n jurul orelor trei spre ziu, pe cnd linitea era nc atoatestpn i luna ncepea s pleasc ntr-un cer ceos, vzu o pereche de tineri cu desvrire goi zbenguindu-se dinaintea copacului. Creznd c snt nite dezmai de prin partea locului, se fcu a nu auzi i nu le deschise ua. A doua zi i cut pe btrnii satului pentru a le povesti cele vzute. Un btrn venerabil i rspunse : Nu tii blestemul care ne apas ; aceti doi tineri care i-au tulburat somnul nu snt fpturi vii. Snt doi demoni care i-au gsit sla n btrnul arbore dinaintea pagodei. Ei bntuie locurile acestea de mai muli ani i nu s-a gsit nici un vraci destul de priceput ca s-i nimiceasc. Dac un mare nelept ar stpni o spad divin cu care s-i ucid, ar binemerita recunotina ntregului inut. Am socotit ntotdeauna de datoria mea s-i ajut pe oamenii n suferin, spuse preotul. Dac astzi n-a ncerca s v ajut, ar nsemna c fug dinaintea unui om care se neac.Btrnul preot, a crui buntate nu cunotea margini, rmase o clip pe gnduri, apoi se hotr s curme rul. Cu ajutorul oamenilor din sat, nl un altar n aer liber, pentru a cere ajutorul zeilor spre nfrngerea demonilor. Scrise trei amulete sfinite. Pe una o atrn n copacul bntuit, pe o alta o arunc n apele fluviului i pe a treia o arse pe altar. Apoi, cu voce puternic, strig n cele patru vnturi : Zeii i zeiele snt chemai s vin n ajutorul meu pentru a-i nfrnge pe aceti demoni. mplineasc-se pe dat porunca mea l" Dup o lung rugciune, fcu semne cabalistice i deodat se vzur nori mari adunndu-se n zare. n acelai timp se porni s sufle un vnt rece i puternic, i cerul se ntunec dintr-o dat n plin zi. Pe fluviu se ridicar valuri nalte ct casa i curentul apei clocoti vijelios. Apoi, totul se liniti ntr-o clip, un soare strlucitor se ivi din nou ntr-un azur fr pat. Oamenii vzur atunci btrnul arbore despicat de sus pn jos, puternicele rdcini noduroase fuseser smulse i date la iveal de-o putere supraomeneasc. Iar nuntrul copacului parc se auzeau plnsetei strigte amestecate cu lovituri de ciomag. ntr-unvrtej de nori, stenii putur s deslueasc, nmrmurii, o escort de ostai cereti, cu faa amenintoare i nfricotoare, ducndu-i pe cei doi demoni legai fedele. Izbvit de flagel, tot satul alerg s nge-nunche dinaintea btrnului preot i, drept recunotin, i aduser numeroase daruri. Dar acesta, dispreuind bunurile materiale i trectoare, nu primi nimic, ci, vnturndu-i mneca larg a vemntu-lui, se fcu nevzut, ntr-o clip, n muni.Traducere de ANGELA CROITORU