Nr. 122 i 24 februarie 2009 i 3,5 rON

6 4 2 1 8 4 7 0 0 0 0 8 6 22100

ROMÂnia

|n vReMe de cRiz~ManageRi

cuM atac~ {efii cOMpaniilOR ROMåne{ti

actuala peRiOad~ ecOnOMic~ dificil~

repede decât preconiza.Pentru Otter \nc` nu au ap`rut pro­

bleme la Bucure[ti, pia]` care a generat anul trecut \n jur de 75% din cifra de afaceri de retail, ci de ora[ele mai mici, unde vânz`rile sunt \n continuare reduse. Acele pie]e p`reau mature, dar \n final s­au dovedit a fi neprofitabile. De aceea, \n 2009, retailerul schimb` macazul [i \[i propune s` fie mult mai precaut \n mi[c`ri, pentru c` la finalul zilei “cifrele vorbesc”. Singurele deschideri ce vor avea loc anul acesta vor fi \n Bucure[ti, pe brandul Ot­ter, \n centrele Militari Shopping Center [i Grand Arena, dup` ce la \nceputul lunii a fost inaugurat` o unitate Otter \n extinderea Plaza România. Pe lâng` acestea, compania are contractate spa]ii \n Cotroceni Park pentru un magazin Geox monobrand, un multibrand Otter [i al doi­lea magazin Fila monobrand. Deschiderea unui magazin cu o suprafa]` medie de 120 metri p`tra]i necesit` o investi]ie de circa 200.000 euro, cu stocul de marf` inclus.

Pe partea de fashion nu se va schimba

De Corina ComanPrivind \n urm`, Filip Schwartz, directorul general Otter Distribution, recunoa[te c` deschiderea a 15 magazine anul trecut a fost u[or exagerat`.”Dac` am fi [tiut ce urmeaz` ne­am fi extins, dar poate nu atât de mult”, spune el, ad`ugând c` sunt unele ora[e unde ar mai fi a[teptat unu­doi ani \nainte s` deschid` magazine.

În cazul Otter, distribuitorul mai multor branduri interna]ionale de \nc`l]`minte, criza a \nsemnat sc`derea vânz`rilor cu 2­5% fa]` de 2007, \ncepând cu luna septembrie, sc`dere mult accentuat` \n decembrie. Planurile companiei prevedeau ini]ial o cre[tere cu 20% a vânz`rilor din perioada toamn`­iarn`, cum se \ntâm­plase pentru colec]ia de prim`var`­var`, dar socoteala de acas` nu s­a potrivit cu cea din târg. De[i afacerile companiei au crescut cu 35% fa]` de 2007, ajungând la 19,5 milioane de euro, Filip Schwartz spune c` 2008 nu a fost un an “str`lucit”, mai ales \n ultima sa parte.

Unul dintre motive ar fi cele dou` start­up­uri prin care Otter a p`truns

pe segmentul de fashion, magazinele M Missoni [i Selections, care au necesi­tat investi]ii destul de mari (circa dou` milioane de euro), dar care au nevoie de o perioad` mai \ndelungat` de timp pentru “maturizare”, adic` pentru a genera profit. Cel`lalt ar fi expansiunea extrem de ac­celerat` de anul trecut, prin deschiderea celor 15 magazine amintite, care au inclus opt unit`]i Otter, trei Geox [i un magazin al brandului sportiv Fila.

Planurile Otter, ca [i ale altor re­taileri din zona de fashion, au avut la baz` apetitul crescut al românilor pentru astfel de produse. Apetit care a dus, \n ultimii ani, la na[terea mai multor afaceri de milioane de euro. Pia]a local` de profil a avut o ascensiune exploziv` \n ultimii ani,

când nenum`rate branduri interna]ionale [i­au f`cut apari]ia, aducând cu ele produse de la primul pân` la ultimul nivel de pre]. “Dar cine cre[te prea repede cade mai de sus”, sintetizeaz` Filip Schwartz, directorul general Otter Distribution, evolu]ia unei pie]e care a \nceput s` simt` gustul crizei mai

Retail

Doi pantofi, unul sau nici unul?Criza a pus piciorul \n prag [i pentru retailerii de \nc`l]`minte. Moda anului 2009 se anun]` auster`

BUSINESSWEEK I 24 FEBRUARIE 2009

4447 Datoriile companiilor europene bat la u[`48 Pilonul 2 de pensii are din nou probleme50 Cei care muncesc doar pentru laudele altora53 Cum te aperi de proprii angaja]i54 Google la tribunal \n Italia56 Cre[tere cu mobil` personalizat`57 Stresul, comb`tut prin comunicare

NeXt

-35%este sc`derea medie pe magazin a vânz`rilor Benvenuti \n luna ianuarieSursa: Compania

nimic, \n sensul c` \n 2009 nu este luat` \n calcul nici o alt` deschidere. Asta [i pentru c` nici acest segment nu suport` criza mai u[or, \nceputul de an aducând o diminuare cu circa 10% a consumului, cauzat` \n principal de reducerea bugetelor disponibile pentru shopping ale românilor. Ramona St`nciulescu, directorul executiv al Rafar, divizia de fashion a grupului RTC, se a[teapt` ca bugetele alocate acestui tip de produse s` se diminueze \n continuare. O parte a clien]ilor vor r`mâne fideli bran­durilor pe care le apreciaz`, dar vor alege s` cumpere mai pu]ine produse, \n timp ce al­ ]ii se vor orienta c`tre pre]uri mai mici.

Ca [i Otter, Rafar a avut anul trecut o dezvoltare foarte rapid`, extinzându­[i re­ ]eaua cu 19 magazine, ceea ce a \nsemnat triplarea suprafe]ei de vânzare pân` la 13.500 metri p`tra]i. Recent, compania a preluat franciza pentru brandul de haine destinate femeilor Toi&Moi, precum [i magazinul deschis sub acest brand din B`neasa Shopping City. Rafar va conti­nua s` deschid` magazine [i \n 2009, dar

investi]iile se vor limita la capacitatea de finan]are a companiei. “Prioritare vor fi proiectele [i magazinele cu un grad cert de profitabilitate”, precizeaz` Ramona St`nciulescu.

SE StrâNGE CUrEaUa|n acest an, b`t`lia companiilor de pe seg­mentul de \nc`l]`minte se d` pentru men]i­ nerea pe pia]` [i optimizarea costurilor. Cea mai mare problem` \n cazul Otter Dis­tribution este deprecierea monedei na]ion­ale \n raport cu euro, fiind vorba de o firm` care import` o mare parte din produsele pe care le comercializeaz`. Cu toate c` Ara [i Geox de]in dou` fabrici de mare capacitate \n România, la Timi[oara, respectiv \n apropiere de Oradea, cu angaja]i proprii [i investi]ii masive, Otter Distribution este nevoit` s` importe produsele acestor branduri [i s` respecte logistica stabilit` de cei doi produc`tori.

Retailerul a reu[it s` compenseze o parte a efectelor deprecierii prin ob]inerea de discounturi dup` negocieri avansate

cu furnizorii [i prin reducerea marjelor de profitabilitate despre care sper` s` nu scad` mai mult de 5% la \nceputul sezonului.

Pe lâng` depreciere, mai este [i proble­ma limit`rii creditelor acordate investito­rilor, dar [i sc`derea puterii de cump`rare. Solu]ia este diminuarea stocurilor pentru asigurarea unui cashflow propriu, care s` reduc` dependen]a de creditele bancare, stoparea momentan` a investi]iilor [i anali­zarea afacerii \n detaliu.

În afara contractelor deja semnate, Otter Distribution nu mai are \n plan alte deschideri, dimpotriv` ar putea \nchide magazinele neprofitabile, cel mai probabil unele unit`]i din afara Capitalei. Un maga­zin Otter Distribution are nevoie de cel pu­ ]in un an pentru a deveni profitabil, tendin­ ]a fiind de cre[tere de la un an la altul, dac` nu intervin anumi]i factori externi, cum ar fi deschiderea mai multor centre comer­ciale \n acela[i ora[. Un exemplu \n acest sens este Clujul, unde “lucrurile mergeau bine” pân` când pia]a s­a aglomerat cu dou` mall­uri.

Per total Filip Schwartz estimeaz` c` ar putea \nchide maxim cinci magazine \n 2009, \n func]ie de renegocierea contracte­lor de \nchiriere. Dac` nu vor fi \nchideri, vor fi reloc`ri, chiar [i \n incinta aceluia[i centru comercial. Dezvoltarea companiei se va concentra \ns` pe brandul Otter, care r`mâne motorul afacerii. Asta [i pentru c` Otter reprezint` toate brandurile impor­tante de \nc`l]`minte cum ar fi Geox, Clarks, Ara sau Steve Madden. Negocierile pentru aducerea brandului american Steve Madden \n România s­au finalizat anul trecut, iar pân` \n prezent produsele au fost promovate \n magazinele Otter, urmând [i deschiderea unui monobrand.

Cel mai probabil portofoliul Otter Distri­bution nu se va \mbog`]i anul acesta cu noi branduri, cel pu]in nu \n primul semestru. Când vine vorba de aducerea unui brand nou pe pia]a local`, proprietarul Otter spune c` ia “exemplul vecinilor”, uitându­se la evolu]ia brandului respectiv pe pie]e ­ le externe, dup` care analizeaz` dac` este potrivit sau nu pentru mediul autohton. Îns` anul acesta ar putea avea loc renun]`ri la diferite branduri, de[i momentan “nu este nimic b`tut \n cuie”.

Otter Distribution nu este singura com ­ panie care ia \n calcul \nchiderea de ma­gazine sau reorganizarea portofoliului pen­ tru optimizarea businessului. Unul dintre

45

24 FEBRUARIE 2009 I BUSINESSWEEK

Benvenuti estimeaz` anul acesta sc`deri importante ale vånz`rilor

concuren]ii s`i, Benvenuti, care de]ine 34 de magazine la nivel na]ional, are ca prin­cipal obiectiv \n 2009 “administrarea efi­cient`” a fiec`rui magazin, l`sând \n plan secund expansiunea re]elei. “Nu excludem \nchiderea unora dintre magazinele exis­tente, \n cazul \n care vânz`rile nu se vor redresa”, a declarat pentru BusinessWeek România, Miruna Dumitrescu, directorul de comunicare al companiei. Sc`derea vânz`rilor \n cazul Benvenuti a venit puternic \n luna ianuarie, când s­a observat un declin cu circa 35% pe magazin fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, de[i \n toat` re]eaua au existat discounturi de 50% la produsele din colec]ia de toamn` iarn`.

Nici pentru Benvenuti strategia anilor trecu]i nu mai este valabil`, planul “an­ticriz`” vizând \n primul rând reducerea costurilor prin t`ierea bugetelor de marke­ting sau renegocierea chiriilor. Miruna Dumitrescu spune c` se \ncearc` identifi­carea unor canale mult mai directe c`tre consumatorii finali, care s` influen]eze direct decizia de cump`rare. Un lucru este clar: pentru moment, extinderea re]elei a fost sistat`, dup` ce \n 2008 au fost des­chise [apte magazine, prin investi]ii totale de 1,4 milioane de euro. Compania are \n portofoliu branduri precum Lacoste, Geox, Laura Biagiotti, Enzo Bertini, Solo Soprani, GianMarco Venturi, Benvenuti, Piquadro sau Morgan [i a avut anul trecut vânz`ri de peste 41 milioane de lei, \n cre[tere cu 34%.

a{tEPt~rI PESImIStECre[terea vânz`rilor \nregistrate de mai toate companiile de profil \n ultimii ani, ar putea fi mult diminuat` sau chiar inexistent` \n 2009, mai ales c` pantofii nu ]in de foame. Otter Distribution se a[teapt` la o stagnare a vânz`rilor \n anul curent sau chiar la o diminuare cu pân` la 5% a cifrei de afaceri. Aceasta ar fi prima sc`dere \nregistrat` de companie \n cei peste zece ani de activitate pe pia]a local`. Partea pozitiv` ar fi c` nu

sunt previzionate sc`deri “catastrofale” de 30­50%, dup` cum le nume[te Schwartz, judecând dup` prima lun`. Acesta spune c` a observat o tendin]` clar` a clien]ilor s`i de a­[i diminua consumul, fiind de dou` ori mai aten]i la ceea ce cump`r`. Totu[i, nu crede c` va sc`dea num`rul clien]ilor Otter anul acesta, ci mai degrab` num`rul perechilor de pantofi cump`rate.

Contrar opiniilor vehiculate de unii anali[ti, Schwartz este convins c` seg­mentul de lux va resim]i mai mult criza deoarece \n România sunt preponderen]i oamenii care tindeau spre acest tip de produse, dar nu puteau s` [i le permit` cu adev`rat, cu atât mai pu]in \n contextul crizei. Brandurile comerciale de top vor

deveni astfel preferen]iale, deoarece consumatorii vor c`uta produse cu pre]uri nu foarte ridicate, dar de calitate. “Criza va duce la normalizarea acestei pie]e care devenise ineficient` [i noi (devenisem ineficien]i) \n mod automat”, mai spune Schwartz, dând drept exemplu chiriile exorbitante care ajunseser` la 200 euro pe metru p`trat \n cazul unui spa]iu stradal.

El a[teapt` o stabilizare a situa]iei actuale \n al doilea semestru al anului, când com­paniile din pia]` vor \nv`]a s` aib` a[tept`ri realiste, fiind de p`rere c` mediul economic nu va mai reveni la stadiul dinaintea crizei o bun` perioad` de timp.

Pe de alt` parte, criza ar putea crea noi oportunit`]i de intrare pe pia]a juc`torilor interna]ionali, mai ales c` retailul românesc de \nc`l]`minte nu a ajuns \nc` la satura]ie. Este [i cazul Deichmann, cel mai mare retailer de \nc`l]`minte din Europa. Compania a deschis primele magazine din ]ar`, \n 2007, \n ora[ele Pite[ti, Arad, Roman [i Cluj Napoca, expansiunea continuând [i \n 2008, tot \n afara Capitalei. În urm` cu dou` s`pt`mâni grupul anun]a cre[terea cifrei de afaceri cu 6% \n 2008, pân` la peste trei miliarde de euro, mai mult de jum`tate din vânz`ri fiind aduse de magazinele deschise pe pie]ele externe. Într­un ton destul de optimist, repre­zentan]ii Deichmann au anun]at c` vor continua investi]iile \n extinderea maga­zinelor, dând senza]ia c` au fost ocoli]i de criz`. În mod cert, criza nu va ocoli [i pia]a de profil din România, care ar putea \nregistra sc`deri cu pân` la 20% pe tot anul, potrivit estim`rilor principa­lilor juc`tori din pia]`. ê

46

BUSINESSWEEK I 24 FEBRUARIE 2009

-5%este sc`derea estimat` a cifrei de afaceri a Otter Distribution \n 2009, prima din cei zece ani de existen]`Sursa: Compania

“Dac` am fi [tiut ce urmeaz` \n 2009, ne-am fi extins, dar nu atât de mult”, - Filip Schwartz,

directorul general otter diStribution

Otter Distribution a deschis anul trecut trei magazine Geox

cu o s`n t̀ate financiar ̀relativ bun .̀ O serie de companii, precum grupul minier elve]ia- no-englez Xstrata, au emis noi ac]iuni cu care s ̀achite datoriile, dar au fost for]ate s` ofere reduceri uria[e ca s ̀atrag ̀investitorii. Majoritatea companiilor deja \ntâmpin` dificult̀ ]i. Agen]ia de rating Moody’s a redus anul trecut calificativele a 249 de companii din Europa de Vest, cea mai mare

depreciere de dup ̀1990. Thomson, furnizor francez de servicii [i echipamente video cu o cifr ̀de afaceri anual̀ de 7,2 miliarde de dolari, a \nc l̀cat termenii din contractele cu creditorii pentru o parte din totalul datoriilor de 2,7 miliarde de dolari. Thomson depune eforturi s ̀genereze lichidi- t̀ ]i prin scoaterea la vânzare a unor afaceri precum Grass Valley, produc t̀or de echi-pamente pentru proiec- ]ii video din California, pe

care \l achizi]ionase pentru a furniza servicii la Hollywood.

Cum a ajuns Europa \n aceast̀ situa]ie? Reglement̀ rile conservatoare ale b`ncilor au blocat creditele ipotecare riscante, a[adar b`ncile au r`mas cu suficiente fonduri de alocat companiilor. Fondurile de investi]ii, care au sim]it oportunitatea companiilor europene subevaluate, au investit sute de miliarde de dolari. Cu dobânzile sc`zute [i aprecierea monedei europene, companiile erau dornice s ̀apeleze la credite pentru finan]area achizi]iilor.

S` lu`m ca exemplu Lafarge, cel mai mare produc`tor de ciment din lume. Compania a pl`tit anul trecut 11 mili-

arde de dolari pentru Orascom Construction Industries, din Egipt. Ast`zi, Lafarge are datorii \n valoare de 22 de miliarde de dolari, dintre care peste 3,4 miliarde de dolari trebuie achita]i \n 2009. |n prezent creditorii au permis Lafarge amânarea datoriilor pân` \n anul 2010, cu excep]ia a 500 de milioane de dolari. Dar m`sura ar putea amâna doar ziua pl`]ii dato-riilor, \n condi]iile \n care vânz`rile Lafarge se estimeaz` c` vor sc`dea cu 2,7% \n acest an.

Mai Multe repliciPreviziunile sunt [i mai sumbre

pentru companiile de]inute de fonduri de investi]ii cu capital privat. |n iunie 2008, conform estim`rilor Standard & Poor’s, 58% dintre companiile europene achizi]io- nate prin intermediul \mprumuturilor \n- registrau datorii mai mari decât se estima ini]ial [i 56% erau sub estim`rile privitoare la profiturile opera]ionale.

De atunci, situa]ia s-a \nr`ut`]it. Pe 28 ianuarie, fondul privat de investi]ii 3i, din Londra, a avut pierderi de 942 de milioane de dolari, adic` 21% din valoarea celor mai importante active ale sale. Iar produc`torul german de piese auto Edscha, cu o cifr` de afaceri de 1,4 miliarde de dolari, achizi- ]ionat \n 2003 de fondul de investi]ii ameri-can Carlyle Group, [i-a anun]at falimentul pe 2 februarie.

Undele de [oc s-ar putea extinde [i pe pie]ele mondiale. S&P estimeaz` c`, pe parcursul urm`torilor doi ani, 150 de companii din Europa ar putea e[ua \n plata unor \mprumuturi \n valoare de 65 de miliarde de dolari. ê –Cu contribu]ia: Andrea Zammert (Frankfurt)

De carol Matlackparis

Un alt val de active toxice ar putea lovi \n curând sistemul

financiar global. Epicentrul surprinz t̀or este Europa corporatist̀ . Companiile de pe B t̀rânul Continent, de la produc t̀ori de ciment, la cei din industria chimic ̀au apelat \n ultimii zece ani la \mprumuturi, acu-mulând foarte multe datorii. Datoriile cor-pora]iilor din zona euro se ridic ̀la 11.000 de miliarde de dolari, ceea ce \nseamn ̀95% din produc]ia anual̀ a regiunii. Comparativ, datoriile corpora]iilor din SUA reprezint̀ aproape 50% din economie.

Similar crizei creditelor ipotecare din SUA, \mprumuturile riscante acordate mediului corporate au fost “\mpachetate” [i revândute investitorilor. |n prezent, sunt scadente pl̀ ]i \n valoare de sute de miliarde de dolari, chiar \n momentul \ncetinirii vân - z`rilor, pe fondul crizei economice mondi-ale. |n vremuri mai bune, companiile ar fi putut apela la b`nci pentru refinan]are. Nu [i acum. Creditele acordate de b`nci com-paniilor din zona euro au sc`zut din toamna trecut̀ cu 40%, pe m`sur ̀ce s-au \n`s- prit condi]iile de creditare.

Ceea ce ajut̀ la explicarea motivului pentru care euro-penii au emis \n luna ianu-arie obliga]iuni \n valoare de 159 de miliarde de dolari, maxim ̀record din ultimii doi ani. Dar costurile sunt foarte mari. Dobånzile medii ale obliga]iunilor corporatiste din Europa aproape c ̀s-au triplat de-a lungul anului tre-cut, chiar [i pentru institu]ii

Datoriile \mpov`reaz` EuropaMulte \mprumuturi sunt scadente anul acesta [i b`ncile nu acord` credite. |ntreaga lume ar putea resim]i \n curând efectele

Ke

ith

Ne

gle

y

Finan}E 47

NeXt

24 februarie 2009 I BusiNessWeeK

801 mld. $ este datoria com-paniilor europene scadent` \n 2009, comparativ cu 628 mld. $ pentru cele din suaSursa: Standard & Poor’s

care s-au transformat \n monitorizare continu` [i supraveghere electronic`. “De fiecare dat` când cineva trimite un fi[ier, fie prin po[ta electronic`, fie pe internet sau prin intermediul telefonulului mobil, poate

fi monitorizat”, spune Gunter Ollmann, specialist \n securi-tatea pe internet la IBM.

Din ce \n ce mai des, infor-ma]ia este moneda de schimb a delapidatorului. Chiar \nainte de Cr`ciun, un angajat apreciat la o companie de software [i-a dat demisia, motivând o serie

de probleme de familie. Când a predat documentele [i telefonul mobil, a anun]at c` i se furase laptopul. Ceva nu era \n ordine. A[a c` [eful a cerut departamentu-lui de IT s` localizeze laptopul angajatului. Folosind internetul, l-au localizat chiar \n locuin]a angajatului. “A fost ademenit de unul dintre concuren]ii no[tri [i se folosea de metodologia, designul sistemului [i tehnologia noastr` pentru cimentarea noii pozi]ii”, spune [eful companiei.

Fraude pentru deplas~riTehnologia ajut` companiile s` lupte \m- potriva furturilor pe toate planurile. In-dustria restaurantelor se confrunt` demult cu probleme ca absenteismul acoperit de colegi (semneaz` condica [i pentru al]i angaja]i) [i simularea muncii. La Valenti Management, care de]ine [i gestioneaz` 117 francize fast-food Wendy’s [i 17 Chili’s, Pachy Torresola, [eful departamentului IT, c`uta “cea mai fiabil` metod` pe care o putea g`si” pentru recunoa[terea indivizilor care deschid casa de marcat. R`spunsul: instalarea scannerelor cu am-prent` la casele de marcat din restauran-tele Chili’s. Torresola spune c` angaja]ii se scuzau de multe ori c` nu au atins casa de marcat. Dar nu s-au mai auzit astfel de

scuze \n companie de la instalarea dispozitivelor. Valenti le va instala, \n curând, [i \n francizele Wendy’s.

La capitolul deplas`ri [i dis-trac]ii, fraudele nu sunt o noutate. Dar \n astfel de vremuri dificile, o serie de angaja]i se gândesc c` pot fi concedia]i oricum, astfel c` mai bine profit` cât \nc` le merge bine. |n ultimele luni, Nakia Wil-liams, [eful departamentului de contabilitate la Carl Zeiss Vision, a fost extrem de zelos \n leg`tur` cu astfel de abuzuri. Ca multe alte companii, Carl Zeiss utilizeaz` pentru gestiunea cheltuielilor software de la Concur Technolo-gies. Acesta poate c`uta activit`- ]ile dubioase: cifre rotunjite, prime de c`l`torie neautorizate sau aceea[i cin` decontat` de doi angaja]i. De curând, Williams a prins angaja]ii care modificau kilometrajul ma[inilor, umflau bac[i[urile [i predau rapoarte asem`n`toare. “Angaja]ii nu [tiau c` le verific`m rapoartele”, spune Williams. ̂

de Michelle ConlinEste logic c`, \n vremuri dificile, cresc [ansele ca angaja]ii s` fure de la angajatori. Potrivit unui studiu Deloitte, dou` treimi dintre directorii executivi se a[teapt` ca infrac]iunile interne s` sporeasc` \n urm`torii doi ani. Ho]ii corporati[ti devin [i mai curajo[i. De curând, un angajat din Maryland a furat 32 de laptopuri de la organiza]ia non-profit specializat` \n asigur`ri de s`n`tate pentru care lucra [i le-a scos la licita]ie pe eBay. Un vicepre[edinte regional de vânz`ri a cheltuit 4.000 de dolari de pe cartea de credit a companiei pentru lenjerie de la Victoria’s Secret [i nici m`car nu a f`cut-o pentru so]ie.

Faptul c` aceste fraude sunt descoperite este o dovad` a progreselor \nregistrate de poli]ia corporatist`. Echipamentele de monitorizare se afl` la ani lumin` fa]` de cum ar`tau la ultima recesiune, \n 2001. {i când majoritatea companiilor caut` sc`derea cheltuielilor, managerii sunt dornici s` pun` cap`t fraudelor interne, care \n medie \nseamn` 7% din venituri, potrivit datelor Asocia- ]iei Examinatorilor Certifica]i \mpotriva Fraudei. “Ne pute]i considera poli]is- tul electronic, aflat \n c`utarea unui comportament bun sau r`u”, spune Ralph Baxter, CEO la ClusterSeven, care vinde software pentru echipamentele de monitorizare unor companii ca Dresdner Kleinwort sau Mitsubishi.

Dup` atentatele din 11 septembrie com-paniile au f`cut progrese la capitolul sigu-ran]` fizic`. Actul Sarbanes – Oxley a for]at cre[terea num`rului de controale interne,

|n medie, fraudele interne echivaleaz` cu

7%din venituri

Sursa: Asocia]ia Exa­minatorilor Certifica]i \mpotriva Fraudei

dA

n p

Ag

E

management 53

neXt

Cum se prinde un ho] corporatistVremurile grele scot la iveal` necinstea unor angaja]i. Dar noile tehnologii prind tot mai mul]i infractori interni

24 februarie 2009 I BusinessWeeK

Google [i justi]ia \n stil italianAcuza]iile penale \mpotriva a patru directori ai Google \n urma post`rii unui fi[ier video ridic` semne de \ntrebare referitoare la responsabilitatea legal` a companiilor de internet

54 internet

BUSINESSWEEK l 24 februarie 2009

go

og

le

De Mark ScottCine este responsabil de muntele de informa]ii afi[ate zilnic pe internet de utilizatori? Aceasta este \ntrebarea vital` ridicat` \n cadrul unui proces \n care sunt implica]i patru director executivi ai Google, care intr` pe rol pe 18 februarie, la Milano.

Directorii, printre care se num`r` [i pre[edintele departamentului legal al consiliului de administra]ie, David Drummond, sunt acuza]i de def`imare [i \nc`lcarea dreptului la intimitate, din cauza unui fi[ier video postat \n anul 2006 pe site-ul video YouTube, de]inut de Google. Dac` vor fi g`si]i vinova]i, ace[tia risc` o deten]ie de pân` la 36 de luni. Google respinge acuza]iile [i ia ap`rarea directorilor executivi.

Dincolo de soarta managerilor Google, cazul ridic` probleme extrem de grave cu privire la gradul de responsabilitate a companiilor cu domeniu de activitate pe internet, precum re]eaua social` Facebook sau YouTube, \n leg`tur` cu con]inutul ad`ugat de utilizatori pe pa-gini. Pân` \n prezent, astfel de companii nu erau acuzate direct pentru con]inutul \nc`rcat de c`tre ter]i [i motoarele de c`utare precum Google [i Yahoo! nu erau trase la r`spundere pentru rezul-tatele pe care le furnizau.

Dar, \n cazul din Milano, procurorul italian Francesco Cajani nu este de acord [i sus]ine c` aceste companii sunt vino-vate pentru \ntreg con]inutul din lumea virtual`, chiar dac` nu sunt con[tien]i de acesta. {i prin acuzarea unor anumi]i di-rectori executivi ai Google, \n loc s` dea \n judecat` \ntreaga companie, procesul mai realizeaz` o premier`: este pentru prima dat` când li se cere socoteal` unor indivizi \n leg`tur` cu \nc`lcarea protec- ]iei datelor de c`tre o companie.

“SUrprIz~ {I {oc”“R`spunsul la acest caz a fost surprinz`tor [i [ocant”, spune Trevor Hughes, director executiv la Asocia]ia In-terna]ional` a Profesioni[tilor \n Protec]ia Intimit`]ii (IAPP), care nu este implicat` \n proces, dar \l monitorizeaz` atent.

Procesul din Italia, care a fost amânat din data de 3 februarie, graviteaz` \n jurul unui clip video de trei minute, \nc`rcat \n anul 2006 pe site-ul ita lian Google Video. În imagini, patru ado-lescen]i din Torino terorizeaz` un b`iat

David Drummond, membru al conducerii Google, este acuzat \n procesul din Italia

NEXT

55

24 februarie 2009 l BUSINESSWEEK

Ch

ar

is T

se

vis

cu sindromul Down. Google sus- ]ine c`, la 24 de ore dup` ce a primit dou` plângeri cu privire la con]inut, a [ters fi[ierul. Dar oficialii italieni care nu au r`spuns telefonic pe tema articolu-lui precizeaz` c` filmul nu ar fi trebuit postat deloc.

Google recunoa[te c` imaginile sunt ofensatoare. Compania precizeaz` \ntr-o declara]ie: “Dup` cum am clarificat \n repetare rânduri, suflete[te suntem al`turi de victim` [i familia acestuia. Suntem mul]umi]i c`, \n urma unei strânse colabor`ri, atacatorii din film au fost iden-tifica]i [i sufer` consecin]ele legale”.

Controversele planeaz` acum \n jurul chestiunii dac` gigantul cu domeniul de activitate online este vinovat legal de con]inutul site-urilor video. Con-form legisla]iei americane [i europene, furnizorii de servicii pe Internet, ca AOL, nu sunt responsabili \n astfel de cazuri, deoarece nu sunt de]in`torii sau produc`torii informa]iilor. În schimb, ace[tia sunt un canal de comunicare, care distribuie informa]ia, o g`zduiesc f`r` s` contribuie cu con]inut editorial sau s` o p`streze.

“Dac` nu [tiu despre materialele ofensatoare [i nu editeaz` post`rile, atunci furnizorii de servicii online sunt la ad`post”, spune Louise Prince, avocat independent, care colaboreaz` cu Har-bottle & Lewis, o firm` de avocatur` din Londra cu clien]i din domeniul mass-media.

La LIMITa LEGaLIT~}IIDar reglement`rile din telecomunica]ii cu privire la acest gen de protec]ie au fost scrise cu ani buni \nainte de explozia con]inutului generat de utilizatori. Acum se sub]iaz` din ce \n ce mai mult grani]a cu ilegalitatea \n principal pentru com-panii precum Google, \ntrebarea care se pune fiind dac` acesta este mai apropiat de un furnizor de internet sau de un furnizor tradi]ional de con]inut, respon-

sabil pentru materialele distribuite.Dac` Google cade \n cea de-a doua

categorie, din care fac parte institu]ii media ca ziarele [i revistele, atunci gigantul motor de c`utare ar putea fi pus sub acuzare conform legisla]iei italiene, la fel ca \n alte sisteme legale din lume, pentru \nc`lcarea protec]iei de date furnizate de generatorii de con]inut.

“Nu sesizez diferen]e substan]iale \ntre legisla]ia \n vigoare a Uniunii Europene [i cea din Italia (despre aceste aspecte)”, spune Rocco Panetta, partener la firma de avocatur` italian` Studio Legale Panetta [i totodat` fost oficial

\n Autoritatea Italian` pentru Protec]ia Datelor.

Cazul din Italia nu este primul \n care Google a fost acuzat c` este mai mult un furnizor de con]inut pentru Internet decât un furnizor de servicii. |n 2006, Copiepress, un trust de pres` belgian, a câ[tigat un proces cu Google \n care compania a fost acuzat` de preluarea f`r` acord a unor titluri [i postarea pe serviciul de [tiri Google News. Un an mai târziu, conglomeratul media Viacom a dat \n judecat` Google, cerând desp`gubiri de un miliard de dolari pentru “\nc`lcarea flagrant` a legilor interna]ionale de drept de autor”, obiectul procesului fiind fi[ierele piratate \nc`rcate pe YouTube. Procesul este \nc` pe rol. {i retailerul francez de mod` Lou-is Vuitton a avut câ[tig de cauz` \ntr-un

proces intentat \n Fran]a gigantului motor de c`utare, pentru \nc`lcarea dreptului de uti-lizare a m`rcilor, \n leg`tur` cu sistemul publici-

tar AdWords, al Google. Google a f`cut recurs la Curtea European` de Justi]ie din Luxemburg.

“F~r~ DovEzI cLarE”“Procesul intentat de Viacom [i cazul de acum din Italia ar putea \nsemna cu siguran]` un \nceput”, spune un avocat specializat \n legile propriet`]ii intelectu-ale, care a preferat s` r`mân` anonim.

Ceea ce este, de asemenea, neobi[nuit referitor la procesul italian este c` acuza- ]iile sunt aduse unor directori executivi

[i nu companiei. Google a refuzat s` comenteze, dar \n pres` se vehiculeaz` c` cei patru directori sunt Drummond, fostul pre[edinte al departamentului legal din consiliul de administra]ie Google, George Reyes, consultant interna]ional pentru protec]ia datelor, Peter Fleischer [i Arvind

Desikan, responsabil cu administrarea Google Video pentru Europa. Nici unul dintre acuza]i nu se afl` \n prezent \n Italia, dar procesul se poate desf`[ura [i \n lipsa acestora, conform surselor.

Nu este clar de ce procurorul italian i-a ales pe cei patru executivi, deoarece nici unul nu a fost direct implicat \n clipul ofensator. Hughes de la IAPP admite c` va fi extrem de dificil s` se demonstreze inten]ia f`r` dovezi care s` lege direct directorii de caz. “Nu sunt dovezi clare”, spune acesta. “Procurorii trebuie s` demonstreze c` executivii [tiau de un clip despre care ace[tia nu aveau habar”.

|ns` simplul fapt c` angaja]i ai Google sunt acuza]i penal este un semnal de alarm` pentru directorii executivi ai altor companii \n leg`tur` cu reponsabilitatea acestora \n ceea ce prive[te \nc`lcarea intimit`]ii. Majoritatea proceselor care au obiect protec]ia de date sunt intentate corpora]iilor, dar exist` [i legi - \n special \n Europa – care incrimineaz` indivizi. “Exist` un soi de siguran]` c` nu se va face niciodat` uz de sanc]iuni penale”, mai spune Hughes. “Acest caz poate face oamenii s` se gândeasc` de dou` ori”. ̂

Faptul c` angaja]i Google sunt acuza]i penal este un semnal de alarm` pentru directorii altor companii privind reponsabilitatea acestora \n \nc`lcarea intimit`]ii

procesul a pornit de la un fi[ier video \nc`rcat de utilizatori

BUSINESSWEEK I 21 octombrie 2008

un

ica

n

56 strategie

de 140 metri p`tra]i. De ce doar un singur showroom \n zece ani? “Pentru c` pân` acum a fost suficient”, spune M`d`lina Grigore Zamfir, directorul general al com-paniei, ad`ugând c` majoritatea clien]ilor aflau despre Unican de la al]i clien]i.

De acum \nainte se simte, \ns`, nevoia de schimbare pentru ca busi-nessul s` se poat` dezvolta. Primul pas va fi inaugu-rarea altor dou` showroo-muri anul acesta, situate \n Bucure[ti [i \n Ploie[ti, similare celui din Cânga[i. Momentan, compania nu se gânde[te la dezvoltarea unui lan] de retail cu ma-gazine stradale, deoarece costurile cu marketingul sunt prea mari.

M`d`lina Grigore de]ine 50% din ac]iu- nile companiei. Cel de-al doilea asociat este chiar fratele ei, Gelu Grigore, Unican fiind de fapt o afacere de familie \nceput` \n urm` cu 11 ani, cu o fabric` \n Chitila [i doar doi angaja]i.

Producerea de mobilier personalizat era atunci doar un segment de ni[`, care \ntre timp a luat tot mai mult avânt, Uni-can ajungând \n prezent la peste 50 de angaja]i, inclusiv arhitec]i, operarea unui centru de crea]ie [i o cifr` de afaceri de un milion de euro \n 2008.

Circa 60% din structura cifrei de afaceri o reprezint` contractele corporate \ncheiate de companie cu dezvoltatori

imobiliari [i cu un lan] interna]ional de hipermarketuri prezent \n România. Anul trecut, Unican a furnizat mobili-er de buc`t`rie atât pen-tru retailerul \n cauz`, cât [i pentru trei complexe reziden]iale dezvoltate de Adama \n zona Titan.

Buc`t`riile repre-zint` 50% din volumul

comenzilor, acestea pu-tând avea \ncorporate [i electrocasni-ce, la cerere. Grigore spune c` structu-ra cifrei de afaceri se va p`stra [i \n

urm`torii ani, tocmai pentru c` nu vrea s` se canalizeze pe o singur` direc]ie, aducând iar`[i \n discu]ie importan]a flexibilit`]ii acestui business. Chiar dac` pia]a imobiliar` este momentan blocat`, directorul Unican crede c` vor exista [i dezvoltatori care vor duce la bun sfår[it proiectele \ncepute, iar compania va putea \ncheia alte contracte pentru furnizarea mobilierului.

De fapt, Unican se afl` \n negocieri cu Stein Construct, dar [i cu al]i dezvoltatori ce urmeaz` s` livreze proiectele pân` \n martie 2010. Pe lâng` comenzile de pe pia]a intern`, Unican a \nceput s` exporte din iulie anul trecut mobil` pentru dou` companii din Anglia, situate \n estul Lon-drei. Momentan, exporturile reprezint` doar 6% din cifra de afaceri. ê

De Corina ComanEste destul de greu de crezut c`, \ntr-un an ca 2009, companiile pot veni cu solu]ii suficient de viabile pentru a-[i consolida businessul [i a atrage clien]i noi. {i mai greu de crezut este c` acest lucru se poa-te \ntâmpla \n industria mobilei, unde to]i marii juc`tori au declarat resemna]i c` se a[teapt` la sc`deri drastice \n produc]ie sau vânz`ri.

Dar criza unuia poate \nsemna succesul altuia. Produc`torul român Unican mi-zeaz` anul acesta pe cre[terea vânz`rilor cu 10% fa]` de 2008, cu o marj` de profi-tabilitate de 30%, prin oferirea unor solu- ]ii de mobilier ce pot fi adaptate \n func]ie de gusturile [i mai ales bugetul clientului. În acest sens produc`torul a \nceput \n urm` cu trei ani un proces de retehnolo-gizare prin investi]ii de 300.000 euro [i a achizi]ionat un soft de proiectare 3D care controleaz` tot procesul de vânzare, pân` la produc]ie, oferind \n acela[i timp clien- ]ilor idei de amenajare a locuin]ei.

În plus, Unican a inaugurat s`pt`mâna trecut` un showroom de mobil` [i acce-sorii \n centrul comercial Grant Shopping Center din zona Crânga[i a Capitalei. Inaugurarea marcheaz` \nceputul unei noi etape, \ntrucât primul showroom al companiei a fost deschis tot \n zona Crânga[i, dar \n urm` cu zece ani, fiind ulterior relocat \n complexul Sphera Building Center, apoi \n Grant Center. Investi]ia se ridic` la circa 40.000 euro, unitatea având o suprafa]`

Clientul nostru, designerul nostruPe o pia]` aflat` în picaj liber, produc`torul local de mobil` Unican vrea afaceri cu 10% mai mari. Solu]ia: personalizarea mobilierului

Compania mizeaz` pe personalizarea accentuat` a gamei sale de produse

60%din cifra de afaceri a Unican o reprezint` contractele \nche-iate cu dezvoltatori imobiliari [i cu un lan] interna]ional de hipermarketuriSursa: compania

nevoi]i s` aloce [i mai mult timp activit`]ii de la birou, ceea ce poate \nsemna adânci-rea dezechilibrului dintre via]a profesio-nal` [i cea personal`, precum [i apari]ia oboselii [i, implicit, pierderea concentr`rii, factori decisivi \n sc`derea productivit`]ii.

Cum de cele mai multe ori conducerea companiilor crede c` stresul la birou are oarecare beneficii, investi]iile \n m`suri de combatere a stresului au fost mereu la coada listei cu priorit`]i. “Din p`cate, \n aceast` perioad`, majoritatea companiilor [i-au redus bugetele, primele «servicii» scoase de pe list` fiind cele care nu sus- ]in \n mod direct productivitatea”, spune C`t`lina Cochinescu, consultant \n resur-se umane la firma de consultan]` HR-Ro-mânia. Astfel de [edin]e [i m`suri menite s` reduc` stresul nu se mai reg`sesc \n ac]iunile pe care firmele [i le-au propus pentru anul \n curs.

|n schimb, o bun` comunicare poate ]ine loc, cel pu]in pentru o perioad`, m`surilor practice de combatere a stre-

sului, mai spune consultantul HR. Lipsa transparen]ei fa]` de angaja]i, care nu este o noutate pentru marile companii las` loc interpret`rilor, [i faciliteaz` apari]ia zvo-nurilor, unii dintre cei mai neproductivi factori din rândul for]ei de munc`. Zvonu-rile referitoare la posibile restructur`ri pot duce rând pe rând la sc`derea eficien]ei lucrului \n echip`, t`inuirea sau \ntârzierea informa]iilor, \n unele cazuri la pierderea total` a interesului unor angaja]i, fa]` de locul de munc`, dar \ntotdeauna alimen-teaz` instalarea stresului.

Urm`rile acestui adev`rat flagel al se-colului XXI? |n plan profesional, stresul se poate manifesta prin suspiciuni la adresa colegilor de serviciu, cu rezultate directe asupra productivit`]ii, dezvoltarea unui comportament deviant, caracterizat prin agresiuni verbale [i chiar fizice, iar \n plan personal prin st`ri de anxietate, tulbur`ri de somn [i alimenta]ie, sau deteriorarea rela]iilor familiale, avertizeaz` R`zvan B`lan. {i cum reducerea cheltuielilor pune be]e \n roate implement`rii programelor pentru combaterea stresului [i cre[terea productivit`]ii angaja]ilor, cele mai eficien-te m`suri de mobilizare a for]ei de munc` pentru orice tip de organiza]ie r`mân comunicarea, [i transparen]a. “Oamenii vor s` [tie ce se \ntâmpl` \n companie, mai ales \n ceea ce prive[te locul lor de munc` [i situa]ia lor financiar`”, arat` C`t`lina Cochinescu. ê

De Ovidiu Neagoe Este nevoie de un simplu zvon care s` alimenteze cele mai sumbre scenarii perindate \n ultima vreme \n mintea celor mai mul]i angaja]i. Apoi, \ntreaga oaz` de lini[te din birou se poate transforma radical \n cel mai scurt timp. Treptat se instaleaz` stresul. Motivul? Cea mai mare temere a angaja]ilor \n actualul context economic: pierderea locului de munc` [i dificultatea reangaj`rii.

Un studiu realizat de site-ul de recru-tare Myjob, dat publicit`]ii s`pt`mâna trecut`, arat` c`, pentru 49,42% dintre responden]i, principala \ngrijorare este dificultatea g`sirii unui nou serviciu. “Pierderea locului de munc` \nseamn` pierderea venitului, cu implica]ii asupra bun`st`rii familiei”, spune R`zvan B`lan, psihoterapeut. “Angaja]ii r`ma[i \n companie trebuie s` fac` fa]` unui volum suplimentar de munc`, pentru a putea acoperi nevoile firmei”. Iar, pentru a duce la bun sfâr[it toate sarcinile, angaja]ii sunt

Vorba dulce stres reduceActuala situa]ie economic` cre[te gradul de stres al angaja]ilor. Una dintre solu]iile ieftine de combatere a sa este transparen]a \n interiorul companiei

ric

ha

rd

du

dle

y

resurse umane 57

NEXT

24 februarie 2009 I BUSINESSWEEK

Premian]i la stresSe spune c` stresul este necesar [i uneori chiar benefic \n productivita-te, cu condi]ia ca angajatul s` nu fie expus la el \n repetate rânduri [i la intensit`]i mari. având \n vedere c` transform`rile economice actuale fac din ce \n ce mai dificil` evitarea pa[ilor de mai sus, Organiza]ia interna]ional` a Muncii a realizat un top al celor mai stresante profesii din lume, cu o ierarhizare pornind de la zece, pân` la cifra [ase, care reprezint` un nivel mediu de stres. astfel pe prima pozi]ie, cei mai stresa]i angaja]i sunt minerii (8,3), ei fiind urma]i de poli]i[ti (7,7), pilo]i [i jurnali[ti (7,5). de cealalt` parte, cei mai “relaxa]i”, cu un nivel mediu de stres, sunt asisten]ii sociali [i managerii de resurse umane (6).

Conexiuni

vis

ta

BUSINESSWEEK l 24 februarie 2009

De Alice TaudorLa câteva zile dup` ce Banca Na]ional` a redus dobânda cheie, care ar trebui s` fie un semnal [i pentru calmarea randa-mentelor la depozite, b`ncile au conti-nuat s` m`reasc` dobânzile [i s` lanseze noi produse de economisire. “D`m [i un semnal de temperare \n aceast` curs` a economisirii”, spunea Mugur Is`rescu, guvernatorul B`ncii Na]ionale, referin-du-se la reducerea dobânzii de politic` monetar` cu 0,25 puncte procentuale. Dar, dup` cum se vede, pia]a nu reac- ]ioneaz` \n acela[i sens.

În ciuda semnalului dat de Banca Central`, nivelurile dobânzilor la pro-dusele clasice dep`[esc noi [i noi limite. Intesa Sanpaolo Bank a atins un nou prag [i ofer` acum pentru certificatele de depozit o dobând` care ajunge pân`

la 17% pentru lei [i la 7,75% pentru euro. Certificatele au perioade de maturi-tate de 3, 6, 12 [i 18 luni, cu o valoare nominal` minim` de 1.000 lei, respec-tiv de 500 euro. M`riri de dobând` a f`cut [i CEC Bank, care pân` \n prezent

nu se ar`tase agresiv` \n atragerea de depozite. “La CEC, ponderea creditelor \n totalul depozitelor este de circa 70%, total diferit fa]` de ceea ce se \ntâmpl` \n majoritatea b`ncilor”, declara recent Radu Ghe]ea, pre[edintele CEC. |ns` nici noile m`riri nu duc randamentele de la CEC peste media pie]ei. Dobånzile la depozitele \n lei au crescut \n medie cu dou` puncte procentuale, iar cele \n euro au fost majorate \n medie cu un punct procentual [i se situeaz` acum la 13% pentru lei [i la 5,85% pentru euro.

Dac` m`ririle de dobânzi nu sunt su-ficiente ca s` atrag` \n conturi acei bani despre care bancherii cred c` stau \nc` bloca]i sub saltele sau \n casete de

valori, directorii de retail trec la inova]ie. Piraeus Bank s-a gân-dit s` le ofere clien]ilor dobânda \n avans. Astfel, clientul câ[tig` pe loc o sum` cash, iar banca e sigur` c` banii nu vor fi retra[i pe durata pe care e constituit depozitul. Produsul se adreseaz` exclusiv persoanelor fizice [i poate fi deschis \n lei sau euro, pe termene de 3, 6, 9 sau 12 luni. Dobânzile pot ajunge pân` la 12,25% pentru lei [i 5,65% pen-tru euro, niveluri care nu trec de media pie]ei, \ntrucât, la produ-sele clasice, dobânzile au ajuns demult la 15% la lei [i au trecut de 7% la moneda european`.

Tot la capitolul produse inovatoare, continu` seria de lans`ri a depozitelor cu dobând`

progresiv`. Bancpost a anun]at la \nce-putul s`pt`mânii lansarea unui depozit \n lei cu dobânzi progresive, care cresc de la 14% \n prima lun`, la 16% \n cea de a treia. Un produs similar mai au \n portofoliu [i alte b`nci cu ac]ionariat grecesc, ca Emporiki Bank, Alpha Bank [i Piraeus Bank.

Pe viitor, este de a[teptat ca ceea ce urm`resc oficialii b`ncii centrale s` se [i \ntâmple concret \n pia]`. Petre Bunescu, vicepre[edinte al BRD, declara recent c` banii retra[i din depozite \n ultimele luni ale anului trecut \ncep s` se \ntoarc` \n b`nci, ceea ce \nseamn` c` agresivitatea \n a atrage cât mai multe resurse se va domoli. Pân` atunci, cei care nu [tiu ce s` fac` cu economiile, nu prea au de ales alte variante mai bune \n afara b`ncilor. ê

B`ncile reinventeaz` economisireaDup` ce s-a atins pragul de 17% la dobânzile depozitelor, \n scen` intr` inova]ia. B`ncile \ncep s` pl`teasc` dobânzi \n avans, fiind sigure astfel c` banii din depozit nu vor fi retra[i \nainte de termen

NEXT

58 finan}e personale

M~riri de doBânzi |n ultiMa s~pt~Mân~Intesa Sanpaolo Bank

17% la lei

7,75% la euro, pentru certificatele de depozit

CEC Bank

11,50% la lei pentru contul de economii

13% la lei

5,85% la depozitele la termen