A treia editie a Targului Sub­Regional deSeminte Taranesti din Djimini,Senegal................................................... 2

Taranii nu au disparut, sunt din nou laTargul Taranului la The Ark, inUranus..................................................... 5

Agricultura ecologica din Romaniasi­a triplat numarul operatorilordin sistem, in 2011................................... 6

Italienii si nemtii stapanesc cea mai maresuprafata de terenuri agricolein judetul Timis......................................... 7

Oltul, cobaiul marilor companiistraine pentru organismemodificate genetic.................................... 8

Fapte si cifre despre proiectul minierpropus la Rosia Montana..........................9

Gospodaria taraneasca din Romania,model pentru francezi.............................10

Continut

NewsletterAnul I / Numarul 1

In sprijinul taranilorecologici si traditionali

Suntem o asociatie de tarani care practicam agricultura ecologica sitraditionala bazata pe principii de mediu constiente.Eco Ruralis lupta pentru drepturile fermierilor de a practica oagricultura ecologica. Acesta include dreptul de a folosi, inmulti sidistribui semintele traditionale, desfasurarea stricta a reglementarilor debiosecuritate (fara organisme genetic); conservarea suveranitatiialimentare in Romania si respectul pentru sanatatea consumatorului.Asociatia Eco Ruralis a fost fondata pentru a aborda problemele cucare se confrunta fermierii mici, ecologici si traditionali in contextulsocial, economic si politic.

Doriti sa trimitetiseminte taranesti?

A treia Editia a Targului Sub­Regionalde Seminte Taranesti din Djimini,Senegal

Daca aveti un soi de legume, cereale,pomi fructiferi traditional, vechi dinbunici si strabunici, si doriti ca soiuldumneavoastra sa nu piara, vaincurajam sa ne contactati si sa netrimiteti prin posta o cantitate cat demica de seminte, pentru a le distribuioamenilor pasionati de acesteseminte. In cazul cerealelor mari si apomilor fructiferi, vom stabili un sistemde distributie special, datorita cantitatiisi dimensiunii mari care vor trebuitransportate.Mai multe informatii pe pagina noastrade internet,www.ecoruralis.roSectiunea: Programe si Activitati,Seminte Traditionale

Eco Ruralis NewsletterAnul I / Numarul 1

Pagina 2

SeminteTraditionale

de Attila SZOCSNoiembrie, 2011

Fermele mici de familie sunt coloana unei comunitati, a intregii societati. Ocomunitate bazata pe gospodarii familiale este echilibrata si stabila si ingeneral sustenabila. Este aspectul natural al societatii pe pamant. Totusi,guvernele lumii, neglijeaza importanta dezvoltarii durabile prin fermetraditionale si organice, cand vine vorba de problema foametei si nesigurantaalimentara.

Agrobiodiversitatea prin cultivarea semintelor traditionale, varietati adaptateconditiilor locale, reprezinta baza agriculturii taranesti, iar circulatia libera aacestor seminte este primordiala pentru supravietuirea comunitatilor taranesti.

A treia Editie a Targului Sub­Regional de Seminte Taranesti din Djimini,Senegal a oferit o ocazie rara de a experimenta agricultura traditionaladurabila si conservarea de seminte taranesti intr­un climat si context diferit decel Est European. Targul a oferit posibilitatea micilor fermieri, activistilor dindomeniul agriculturii si oamenilor interesati in conservarea semintelortraditionale din diferite regiuni, continente, de a interactiona, impartasi stiinta siideile pe dezvoltarea unei agriculturi sustenabile si viitorul comunitatilortaranesti.

Descoperirea peisajului agricol, culturii si comunitatii taranesti Africane a avutun efect extraordinar asupra mea. Venind din Romania, Europa de Est, ca siun activist si agricultor de subzistenta, nu puteam sa nu observ diferenteleintre cele doua tari.

Senegal se bazeaza masiv pe comunitatea ei taraneasca, care constituie 90%din populatie. Zonele rurale se constituie din comunitati auto­suficiente, careau o legatura puternica cu pamantul si cu varietatile locale pe seminte,dezvoltate de tarani, seminte care sunt tinute in banci de seminte comune sirecultivate in fiecare an.

Targul mi­a oferit sansa de a cunoaste oameni care gandesc la fel si care suntimplicati activ in miscarea taraneasca din Africa, tarani care dobandesccunostintele de conservare si recultivare a semintelor traditionale. Multediscutii s­au axat pe problemele actuale si amenintarile asupra comunitatilortaranesti, si mai multe organizatii regionale si­au prezentat punctele de vederesi planurile de viitor.

In timpul dezbaterilor organizate si discutiilor individuale am realizat ca multedintre problemele prezentate la targ sunt prezente si in regiunea Europeana indiferite stadii de dezvoltare.

O problema majora este amenintarea Organismelor Modificate Genetic:

Organismele modificate genetic (OMG) sunt o problema globala. Presiunea lortrece de sfera stiintifica iar impactul lor poate fi observata peste tot in lume.America de Nord si Sud a devenit un teren de joaca pentru corporatiile agricolemultinationale, prin asezarea profitul in fata securitatii alimentare, brevetareaviului, agresiunea si contaminarea agricultorilor de subzistenta si cei ecologici,eliminearea agrobiodiversitatii si mai mult.

Desi atitudinea Europeana in ceea ce priveste OMG este mult mai rezervata,industria biotechnologiilor are un lobby puternic, iar statele membre au diferiteopinii si abordari. Unii, ca si Ungaria, se opun culturilor transgenice. Delegatiadin Ungaria, prezenta si ea la targul din Djimini, a descris in ce masuraaceasta atitudine se reflecta pozitiv asupra dezvoltarii unei agriculturi maidurabile in tara. In alte state membre, ca si Romania, lobbyul biotech a datroade, iar guvernul promoveaza o agricultura superintensiva bazata pe hibrizisi OMG, neglijand agricultorii ecologici si de subzistenta si sansa pentru odezvoltare durabila in agricultura.

Mai multe asociatii si organizatii taranesti ca si Eco Ruralis, demostreaza caexista si o alta cale, aducand impreuna agricultorii traditionali si ecologici,promovand agricultura ecologica si semintele traditionale, expunand ocomunitate echilibrata, sustenabila si prospera.

Organismele Modificate Genetic au fost un subiect fierbinte si la targul dinSenegal. Asociatiile taranesti locale si regionale au evidentiat ca presiuneapentru acceptarea acestor culturi este puternica si comunitatea taraneascaimpreuna cu societatea civila trebuie sa fie unita pentru a forma o rezistentaputernica impotriva raspandirii acestor organisme care ameninta varietatile lorlocale.

Land grabbing­ul (acapararea de pamant) a fost o alta problema discutatain cadrul targului:

Avand mai multe fete, problema land grabbing­ului exista in multe tari.Participanti la targ, delegatia din Scotia a prezentat felul in care aceastapractica a influentat negativ comunitatea Crofters din Marea Britanie, si maimulti participanti din tari vecine cu Senegal au evidentiat felul in care companiimultinationale cumpara pamant, si alunga populatia locala, contribuind lamigrarea comunitatilor taranesti in orase.

Nu am studiat problema land­grabbingului inainte de targul din Djimini. Amrealizat ulterior, ca aceasta problema este prezenta si in Romania,amenintarea venind de la companii multinationale care se folosesc de climatuleconomic si cumpara suprafete intinse de pamant romanesc. Guvernul nostrupromoveaza actiunile acestor complanii, catalogandu­le ca aducatoare deprofit pe termen scurt.

Eco Ruralis NewsletterAnul I / Numarul 1 SeminteTraditionale

Pagina 3

Pentru a primi seminte traditionale dinreteaua noastra, trebuie sa va luatiangajamentul ca le veti ingriji si le veticultiva intr­un loc in care sa nu seamestece cu alte soiuri. Deasemenea, veti avea responsabilitateasa le multiplicati si sa returnati larecoltare cantitatea de seminte pecare ati primit­o, pentru a putea sadistribuim mai departe, in anii care vin.Pentru ca am fost intrebati denumeroase ori, va confirmam ca nudistribuim seminte traditionale contracost. Semintele traditionale suntgratuite.

Mai multe informatii pe pagina noastrade internet,www.ecoruralis.roSectiunea: Programe si Activitati,Seminte Traditionale

Doriti sa primitiseminte taranesti?

Importanta schimbului de seminte traditionale si a cunostintelortaranesti:

O importanta parte practica a targului a fost schimbul de seminte intre taraniidin Europa si Africa, unde micii fermieri au avut sansa sa interactioneze, savorbeasca despre semintele cultivate, pamantul si cultura lor. Prin schimbul deseminte am realizat cat de importante sunt semintele de legume in Senegal, siam descoperit si obtinut mai multe varietati de cereale care constituie oproportie mare din hrana si furajele locale. Din cauza conditiilor pedoclimaticevarietatile de legume se pot cultiva cu greu, iar cerinta pentru varietatiadaptabile este crescuta.

In timpul schimbului am oferit mai multe seminte traditionale romanesti: ovarietate de rosie cultivata de 50 de ani intr­o regiune arida a judetului Cluj,foarte bine adaptata la seceta; castraveti, cateva varietati de ardei si altelegume. Fermierii si reprezentatii asociatilor taranesti incearca sa re­cultiveaceste legumesi sa leadaptezeclimatului local.

Prin vizitele la ferme am avut sansa de a invata diferite practici de gradinarit siabordari care s­ar putea implementa in Romania. Taranii locali au demonstratcum au cladit cu mana, folosind materiale naturale, silozuri pentru cereale careau rolul de a conserva recolta si semintele pentru anul urmator.

Asocitiile taranesti senegaleze au un rol important in organizarea schimburilorde seminte regionale si in dezvoltarea retelelor de conservare a semintelortraditionale (tarani din diferite regiuni angajati in cultivarea de diferite varietaticu scopul conservarii si replicarii), crearea bancilor de seminte comune, actiunicare asigura cea mai importanta parte a salvarii de seminte, conservarea insitu.

Eco Ruralis colecteaza si distribuie seminte traditionale, taranesti in Romania,contribuind la salvarea si revitalizarea acestui patrimoniu bogat al pamantuluihranei nostre si a culturii taranesti. In prezent, dezvoltam o retea stabila deferme conservatoare de seminte traditionale, identificand tarani din Romaniacare sa devina "ocrotitori" de diferite seminte traditionale romanesti. Datoritaschimbului de seminte din Djimini, am dobandit foarte multe informatii desprecrearea si organizarea acestui proiect.

Targul, schimbul de seminte si idei din Djimini a deschis calea pentru o relatieintercontinentala intre taranii, Est Europeni si Africani, si totodata a furnizatinformatii si descoperiri practice care contribuie la efortul comun de a conservabiodiversitatea si a promova semintele traditionale ca si o solutie eficienta si debaza pentru o dezvoltare durabila in agricultura.

Eco Ruralis NewsletterAnul I / Numarul 1 SeminteTraditionale

Pagina 4

“Seminte traditionale” sau “semintelocale” sau “populatii locale” ­ serefera la seminte vechi mostenite dinbatrani, care NU au fost cumparate laplic, de la magazinele de pe piata inultimii cel putin 30 de ani.Din semintele traditionale se obtinsoiuri locale/ traditionale / taranesti.Cultivate in zonele de origine acesteasunt rezistente atat la stresul biotic catsi abiotic si ofera o productie stabila sisigura fara utilizare de substantechimice. Varietatile moderne au nevoiede pesticide pentru combaterea deboli, fungi, virusi, bacterii etc, spredeosebire de varietatile traditionalecare de­a lungul timpului au dobanditrezistenta la anumite boli si daunatori.Mai multe informatii pe pagina noastrade internet,www.ecoruralis.roSectiunea: Programe si Activitati,Seminte Traditionale

Semintele suntbaza agriculturi i sia hranei noastre.

Pagina 5

Asociatia Grupul de Initiativa RaduAnton Roman este o organizatienonguvernamentala, non­profit, caresustine agricultura durabila, miciifermieri si miscarea Slow Food.Principalul proiect al Asociatiei esteTargul Taranului, o piata de miciproducatori, prin care este constituitaun lant alimentar scurt, pentru uncontact direct cu consumatorii.Consumatorilor le oferim, sub devizaSlow Food "Gustos, curat si corectpretuit!", produse traditionale si localeromanesti, alimente traditionale,proaspete, preparate dupa vechiretete, direct de la cei care le fac.O piata a produselor traditionale estecel mai potrivit fel de a asigurapastrarea si dezvoltarea biodiversitatiiRomaniei, prin sustinereaproducatorilor traditionali. AsociatiaGrupul de Initiativa Radu AntonRoman a organizat in 2010 mai multeactivitati integrate in miscarea SlowFood din Romania, precum si cea dinBalcani, iar in octombrie 2010, a fostprezenta cu un stand, la evenimentulSalone del Gusto din cadrulevenimentului Terra Madre 2010, de laTorino. .Mai multe informatii pe pagina deinternet, www.targultaranului.ro

Targul TaranuluiRoman

TarguriTaranestiConsumand produse locale ii putem sprijini pe fermierii romani, ii incurajam saproduca curat, gustos si sustinem cultivarea gustoaselor fructe si legume aleacestei tari, in dauna importurilor si aproape a jumatate de miliard de eurocheltuiti anual numai in supermaketurile din Bucuresti.

Cand alegem cum ne hranim, putem distruge sau pastra ferma mica saumijlocie taraneasca din Romania. Din 14 ianuarie 2012, in fiecare sfarsit desaptamana, publicul este asteptat din nou sa viziteze Targul Taranului, la TheARK si sa puna intrebari, sa aleaga ceea ce mananca. Chiar sunteti de la tara,de la Talmaciu? De ce unele oua au coaja rosie? De ce altele au coaja alba?Unde sunt crescute oile din care este oferita pastrami la Targul Taranului?Cand putem cumpara branza proaspata din lapte de oaie? Sub deviza„Gustos, curat pregatit si cinstit pretuit!”, Targul Taranului este organizat depeste patru ani in jurul unui nou concept, si anume implicarea consumatorilorin dialogul cu producatorii si alegerea hranei. La Targul Taranului, producatoriide preparate alimentare sunt la dispozitia publicului cu informatii despre modulde realizare al produselor, locul de pregatire al lor, sunt deschisi la vizite laferma.

Targul Taranului este un proiect privat, un eveniment saptamanal in cadrulcaruia, din 2007, publicul se intalneste cu mici producatori si fermieri,producatori artizanali de produse alimentare, antreprenori ce investesc inproduse alimentare cu marci romanesti. La acest targ au fost prezente si pot figasite inca branduri locale de produse precum sucul de mere „Valea Mare”,cozonacul „Bujor”, muraturile „Puiucu”, vinul certificat ecologic „Patrician”,dulceturile marca „Casa de pe Deal” sau produsele din Tinutul Secuiesc„Szekelygyumolcs”.

Targul Taranului este un proiect al Asociatiei Grupul de Initiativa Radu AntonRoman si al Slow Food Bucuresti Valahia Gusturilor, inceput in ”Piata Amzei siapoi localizat la The ARK, in zona Uranus, din anul 2008. Din 2009, TargulTaranului a devenit piata Earth Market din reteaua Slow Food Earth Markets. Opiata Earth Market este un loc in care sunt prezenti producatorii directi, cuproduse realizate de ei, fara ingrediente artificiale.

Adresa Targului Taranului este Calea Rahovei nr. 196 A/Str. Uranus 150, sector5, Bucuresti, in curtea cladirii The ARK, zona Uranus, Piata de Flori Cosbuc.

Contact: Tiberiu Cazacioc,e­mail: tiberiu.cazacioc@targultaranului.ro,site: http://www.targultaranului.ro

Taranii nu au disparut, sunt din nou laTargul Taranului la The Ark,in Uranus

Eco Ruralis NewsletterAnul I / Numarul 1

AgriculturaEcologicaSursa: Romania Libera

Agricultura ecologica din Romania si­a triplat, in 2011, numarul operatoriloractivi din sistem, pana la 10.000, iar cresterea subventiilor in acest domeniu arputea aduce, la finele anului viitor, o dublare a agricultorilor care vor intra însistemul de certificare ecologica. "Este pentru prima oara cand intr­un an semajoreaza de trei ori numarul operatorilor din sistemul ecologic. Daca la fineleanului trecut aveam 3.800 de operatori in sistem, acum sunt in jur de 10.000,majoritatea fiind fermieri mici, de subzistenta, care detin suprafete de teren detrei pana la 20 hectare sau agricultori cu 3­5 vaci, 50­100 de oi sau cu 10stupi", a declarat, pentru AGERPRES, Marian Cioceanu, presedinteleAsociatiei Operatorilor din Agricultura Ecologica ­ 'Bio­Romania".

In opinia acestuia, micii fermieri s­au inscris in programul de reconversie catreagricultura ecologica datorita subventiilor alocate sectorului, de circa 3milioane de euro in 2011 si de 4,5 milioane euro in 2012. "Sumele pe care lepot primi, in functie de suprafata cultivata si de animalele detinute, pleaca de la1.500 de euro si pot ajunge si la 6.000 euro. La finele anului viitor am puteaasista din nou la o dublare a agricultorilor care vor intra in sistemul decertificare, pana la 20.000 de operatori", a explicat Cioceanu.

Acesta a precizat ca subventiile se acorda in perioada de reconversie doarfermelor mici, cei mari primind sprijin financiar doar dupa finalizarea perioadeide reconversie de trei ani, desi costurile pentru acreditare ca producatoriecologici sunt destul de ridicate. Seful Bio­Romania a subliniat ca trecereaagricultorilor de subzistenta catre agricultura ecologica a contribuit si lamajorarea suprafetei arabile intrate in sistem ecologic cu circa 10 procente in2011.

"In acest an suprafata agricola ecologica a crescut de la 260.000 hectare la300.000 hectare, din care terenul arabil reprezinta putin sub 100.000 hectare,adica 1% raportat la suprafata arabila a tarii', a mai adaugat presedintele Bio­Romania. Romania este la ora actuala o piata interesanta pentru industria bio,deocamdata mai mult ca sursa de materii prime, si nu ca industrie deprocesare, detinand unul dintre cele mai fertile si ecologice terenuri dinEuropa. Cerealele (grau si porumb), legumele si mierea raman principaleleproduse obtinute in agricultura ecologica.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, exporturile de produse biodin Romania au crescut in 2010, atingand un nivel record, de 100 milioane deeuro, fata de 80 de milioane de euro in 2009.

Agricultura ecologica la nivel global nu este un domeniu de nisa, europenii, deexemplu, consumand in 2008 alimente bio in valoare de circa 18 miliarde deeuro. Cele mai importante piete sunt Germania, cu o crestere pe primulsemestru din 2009 de 10%, Franta, care are 300 de noi exploatatii agricole bioin fiecare luna, Italia ­ cu o piata de 2,35 miliarde euro in 2009, si MareaBritanie, cu o cifra de afaceri pe piata bio de 2 miliarde de euro, anul trecut.

Eco Ruralis NewsletterAnul I / Numarul 1

Pagina 6

Agricultura ecologica din Romaniasi­a triplat numarul operatorilordin sistem, in 2011

Agricultura ecologica este acel tip deagricultura care se bazeaza peminimalizarea folosirii de materialeexterne, pe interzicerea utilizariisubstantelor chimice de sinteza cafertilizanti si amelioratori ai solului,pesticide, ingrediente pentruprepararea furajelor, ingrediente siauxiliari pentru prepararea alimentelor.Organismele modificate genetic siderivatele lor sunt interzise inagricultura ecologica.Agricultura ecologica este o metodade productie care tine cont decunostintele traditionale ale taranilor sicare integreaza progresele stiintifice intoate disciplinele agronomice,raspunzand preocuparilor sociale fi alemediului inconjurator, fumizandu­seconsumatorilor produse de calitate.Obiectivul principal al agriculturiiecologice este de a proteja biosfera siresursele naturale ale planetei.

Ce esteagriculturaecologica?

Pagina 7

In ultimii ani, intreprinzatorii bogatiprovenind de pe toate meridianelelumii, au investit puternic in terenurileagricole, in special in scopul realizariiunor proiecte comerciale, fara saacorde importanta faptului ca obiectulcontractelor semnate reprezinta dejaun teritoriu utilizat de familii sarace.Dimensiunile reale al acestui fenomen,numit de specialisti "land grabbing"sunt ingrijoratoare, un recent raportintocmit de Oxford Commitee forFamine Relief (Oxfam) lansand unsemnal de alarma vizand acaparareaunor insemnate teritorii de catreinvestitori internationali, prinintermediul unor acorduri la scaralarga.Extinderea fenomenului pune inpericol comunitatile sarace ale zonelorrespective, care se confrunta deseoricu actiuni violente, pierzandu­silocuintele si modestele mijloace decastigare a traiului zilnic, fara a fiinformate, consultate, sau despagubitein vreun fel.

Fenomenul"land grabbingsau acaparareade terenuri"

Acaparare deterenuriSursa: Ziua de Vest

La nivelul judetului Timis, peste 133.000 ha, ce ceea reprezinta 24% dinsuprafata arabila, apartine italienilor, germanilor, arabilor, austriecilor,spaniolilor. La nivel national, peste 700.000 ha (8,5%) este exploatata destraini.

Tiberiu Lelescu, directorul Directiei Judetene Agricole (DJA) Timis, a precizatca peste 40% din investitiile staine au fost plasate in ultimii ani in terenuriagricole. S­a trecut de la boom­ul imobiliar la boom­ul agricol.

Fenomenul de cumparare a terenurilor agricole, la nivel national, ca si injudetul Timis, s­a dublat ca si suprafata. Astfel, in anul 2010, strainii detineaupeste 62.000 ha de teren agricol, fata de anul 2011, cand strainii detin peste133.000 ha de teren agricol.

Investitia in terenuri este considerata deosebit de tentanta datorita pretului mical terenurilor agricole, cel mult 2.500 euro pe ha, fata de tarile cu traditie aleUE, unde ajunge si pana la 15.000 euro pe ha. Cum, de altfel, poate fi luata incalcul si legislatia destul de permisiva vis­a­vis de aceasta situatie.

La ora actuala, foarte interesati de cumpararea de terenuri agricole suntinvestitorii din Orientul Mijlociu, din tari care importa produse agroalimentare.Exemplu: Emiratele Arabe , Liban, Iran, Irak, Siria, Arabia Saudita.

Tari vecine membre UE, precum Ungaria, Cehia, Slovacia si Polonia, auadaptat legi prin care au limitat drastic ori chiar au interzis cumparareaterenurilor de catre staini, chiar daca cumparatorii se inscriau ca persoanejuridice. „Cred ca exista suficiente suspiciuni in ceea ce priveste tranzactiile cuterenurile agricole.

Noi am ramas doar la sintagma ,,Nu ne vindem tara!”, doar ca in practica esteinoperabila. Exista state europene care au dus politici de stimulare acumpararii de terenuri agricole, inclusiv in Romania, printre care Italia, Olanda,Danemarca.

Cele mai mari suprafete detinute de straini in Romania sunt: Italia ­24%,Germania ­15%, Orientul Mijlociu ­10%, Ungaria ­ 8%, Austria ­6%, Spania­6%. Problema este ca investitiile in terenurile agricole realizate prin cumpararenu pot fi considerate o colonizare. Doar ca acest teren agricol sa fie cumparatin scopul productiei si nu in interes speculativ, in ideea de azi cumpar, mainevand mai scump.

Judetul Timis are suprafata cea mai mare de teren arabil detinuta de straini ­din cele 133.830 ha, aproape 100.000 ha sunt sub sistemul de plati pesuprafata decontata prin APIA, restul de 33.830 ha intra sub regimul terenurilornelucrate.

Italienii si nemtii stapanesc cea maimare suprafata de terenuri agricolein judetul Timis

Eco Ruralis NewsletterAnul I / Numarul 1

OrganismeModificateGenetic

Organism Modificat Genetic sauTransgenic este termenul cel mai folositpentru a defini o planta de cultura sau unanimal aparent normale, carora, prinintermediul unor tehnici de ingineriegenetica li s­au transferat gene de la altespecii: plante, animale, bacterii, virusurisau chiar gene umane, pentru a le conferianumite proprietati noi.Ingineria genetica este o tehnologie noua,radicala si violenta, care distruge bariereledintre specii intr­un mod care nu s­arintampla niciodata in nici o conditienaturala. Aceasta presupune practictransferul de gene de la o specie la alta.De exemplu gena de la un tip de pestearctic (Platichthys flesus), care areproprietati anti­inghet a fost inserata intr­ovarietate de capsune pentru a le asiguraprotectie la congelare

Mai multe informatii pe pagina de internet,www.infomg.ro

Ce inseamnaOMG?

Pagina 8

Sursa: Eveniment de Olt

De ani si ani Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Agricola Caracal pune ladispozitia gigantilor care practica biotehnologia la nivel mondial teren pentrutestarea plantelor modificate genetic. Aceste experimente nu sunt straine depoliticile promovate de anumite grupuri de interese autohtone – „ancore“ alemarilor concerne care duc o politica economica agresiva menita sa transformetari precum Romania in piete de desfacere pentru propriile afaceri cuorganisme modificate genetic (OMG). Afacerea de la Caracal aduce statiuniide cercetare zeci de mii de euro la un singur contract. Organismele modificategenetic sunt considerate in multe tari un pericol pentru mediul inconjurator sipentru sanatatea umana.

Cel mai proaspat contract Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Agricola(SCDA) Caracal l­a incheiat cu Limagrain, un grup francez producator deseminte pentru culturi de camp, care testeaza seminte de porumb tratate cuerbicid total. Pana acum doi ani, terenul SCDA a fost utilizat de firma Pioneer,iar in urma cu cinci ani marele concern american Monsanto s­a folosit deterenul din Olt pentru a experimenta pe plante MON 810, o gena care asigurarezistenta la un daunator.

In timp ce in Romania se cere cu insistenta cultivarea organismelor modificategenetic, Bulgaria interzice cultivarea porumbului modificat genetic MON 810,alaturandu­se altor sase tari europene care au actionat la fel. Mai mult,Bulgaria se opune invaziei de OMG in Europa. MON 810, experimentat si laCaracal, este o varietate de porumb modificat genetic dezvoltat de companiaMonsanto si comercializat cu numele YieldGard. Planta modificata contine ogena de la bacterie care exprima o toxina (Bt) otravitoare pentru unele insecte,potrivit infomg.ro. Porumbul MON 810 ar trebui sa se interzica datorita unorstudii care arata ca insectele pot dobandi rezistenta la toxina Bt, aflata inconstructul genetic al porumbului modificat genetic, un alt argument fiind caaceasta toxina ar fi daunatoare solului. Desi MON 810 a fost aprobat initial deUE in 1998, sase tari – Austria, Ungaria, Grecia, Franta, Luxembourg si, mairecent, Germania, interzicand deja cultivarea porumbului. Acestora li s­aadaugat si Bulgaria. In vreme ce Romania vrea productii de OMG, circa 400 dehectare de porumb, despre care s­a constatat ca au fost cultivate cu semintemodificate genetic, au fost distruse recent in Ungaria.

De asemenea, aproximativ 270.000 de agricultori ecologici din SUA, au depusplangere in instanta impotriva gigantului Monsanto. Monsanto, compania liderin domeniul OMG, este acuzat de distrugerea sistematica a culturilor ecologiceindependente. Fermierii americani sustin ca plantatiile de porumb, de bumbac,trestie de zahar sau gradinile de legume sunt contaminate de organismelemodificate genetic pe care Monsanto le cultiva in apropiere. Monsanto maieste acuzat si de faptul ca duce o politica prin care urmareste sa detinamonopolul asupra producatorilor si vanzatorilor de seminte din SUA si caincearca, prin orice mijloace, chiar juridice, sa­i scoata de pe piata pe fermieriieco.

Oltul, cobaiul marilor companii strainepentru organisme modificate genetic

Eco Ruralis NewsletterAnul I / Numarul 1

SalvatiRosia MontanaEco Ruralis NewsletterAnul I / Numarul 1Fapte si cifre despre proiectul minierpropus la Rosia MontanaCe stim despre impactul asupra mediului:1. Proiectul minier propune cea mai mare cariera cu crater deschis din Europasi cel mai mare baraj, inalt de 185 m. Acest baraj ar trebui sa sustina un lac cuo suprafata de 600 ha.2. Barajul s­ar situa la 7 km in amonte de Abrud, oras cu peste 6000 delocuitori.3. In caz de prabusire posibila a barajului, o parte din continutul iazului va fideversata in reteaua hidrografica din zona, cu difuziune in Ungaria, Serbia,Bulgaria, Ucraina, Delta Dunarii si Marea Neagra.4. La Baia Mare s­a produs una dintre cele mai mari catastrofe ecologice dinEuropa, din cauza folosirii cianurii in exploatarea aurului. In anul 2000, inraurile Tisa si Lapus au fost deversate peste 100 de tone de substanteotravitoare. Au otravit 1200 de tone de peste si au contaminat sursele de apapotabila a 2,4 milioane de locuitori.5. In urma accidentului de la Baia Mare, statul roman trebuie sa sa­i plateascaUngariei despagubiri de 120 milioane de euro pentru poluarea Tisei.6. la 5 mai 2010 Parlamentul European a adoptat cu o majoritate zdrobitoarerezolutia pentru interzicerea din 2011 a mineritului pe baza de cianuri inUniunea Europeana, cu recomandarea catre statele UE sa nu incurajeze noiproiecte de minerit pe baza de cianuri pana la interzicerea totala din 2011.7. Pentru extragerea aurului se vor folosi pe parcursul celor 17 ani deexploatare, aproximativ 1.561.000 tone substante periculoase, dintre care84.000 tone cianura de sodiu.

Ce stim despre impactul social:1. De la mutarea sediului companiei RMGC in Rosia Montana, in 1999,localitatea a avut de suferit economic si social prin stramutarea a sute defamilii si declararea zonei monoindustriala.2. Inchiderea in 2006 a minei de stat existente a afectat 775 de muncitori. Maimult, inchiderea minei de cupru de la Rosia Poieni (pentru a se face locRMGC) va afecta alti 1.500 de muncitori. Sarcina disponibilizarii a 2.300 demuncitori si a compensarii lor va reveni bugetului de stat al Romaniei.3. Locurile de munca pe care RMGC spune ca le va crea in zona sunt innumar de 800 pe perioada de 17 ani, urmand ca la sfarsitul perioadei deexploatare a zacamantului zona sa ramana din nou fara locuri de munca, cuun numar mare de someri si cu un mediu grav afectat.4. Conform studiului realizat de o firma independenta din SUA, inca din 2003,in medie, pe perioada exploatarii, vor fi 240 de locuri de munca, nu 800, cumdeclara oficialii RMGC.5. Companiile miniere canadiene sunt acuzate in 30 de tari de incalcareadrepturilor omului.

Academia Româna, Casa Regala, ICOMOS (Comitetul International alMonumentelor si Siturilor), ca organizatie expert a UNESCO, Ad Astra,Alburnus Maior, ONG­uri din România si internationale, numerosi experti,institutii, studenti si cercetatori români din strainatate (RSSA, LSRS)recomanda si sustin includerea Rosiei Montane în Patrimoniul UNESCO.Alatura­te si TU!

Semneaza petitia!Rosia Montana inseamna: tezaur national,patrimoniu natural si cultural, istorie sicivilizatie milenara. Doar prin conservareasi valorificarea acestora se va puteaasigura dezvoltarea durabila a zonei, iarprin includerea Rosiei Montane pe ListaPatrimoniului Mondial, declarând­o peisajcultural si evolutiv protejat UNESCO, sepoate obtine profit pe termen NELIMITAT.

Însa o parte din mass­media si statulromân, care a incheiat cu Rosia MontanaGold Corporation un contract ce detineclauze secrete, sustin un proiect minierextrem de controversat si contestat lanivel national si international. Ce vei faceTU? Depinde doar de constiinta TA si deresponsabilitatea fata de copiii si nepotiitai care, atunci cand vor privi craterul celeimai mari exploatari aurifere de suprafatadin Europa , te vor intreba: Ce ai facut TU,ca sa opresti dezastrul?

Alatura­te comunitatii din Rosia Montanacare doreste sa beneficieze de bogatiapatrimoniului natural si culturalcontinuându­si existenta pe acestemeleaguri. De peste un deceniu, aceastaa rezistat linsajului psihologic si actiunii destramutare în folosul unei companii careva pleca cu 80% din patrimoniul aurifer alintregii regiuni, lasând in urma sufletedezradacinate, marcate atât de nostalgiaunei istorii si civilizatii cât si de amintireaunui paradis natural pierdut si irecuperabil.

Semnati petitia pentru Rosia Montana,www.rosiamontana.net

Pagina 9

Pagina 10

Via Campesina -Calea Taraneasca

“Via Campesina”, sau in romaneste “Caleataraneasca” este ConfederatiaInternationala a Taranilor, avandreprezentare pe toate continentele.Obiectivul principal al Via Campesina estelupta pentru produse alimentare si politiciagricole bazate pe mai multa legitimitate,corectitudine, solidaritate si durabilitate,necesare in Europa pentru a asigurasecuritatea alimentara, sigurantaalimentara, sanatatea publica, ocupareafortei de munca in zonele rurale si pentrua aborda problemele legate de crizaalimentara globala si schimbarile climatice. Eco Ruralis este membra Via Campesinadin februarie 2011, fiind prima asociatiemembra din Europa Centrala si de Est.e

Mai multe informatii pe pagina de internet,www.eurovia.org

Sursa: Gazeta de Agricultura

Philip Catinaud este un mic producator traditional francez de grau, seminte delegume, flori si fructe, care ne­a vizitat tara. Are doi cai de tractiune, vaci, gaini,curci si doi porci.

Este proprietarul a de pamant langa Bordeaux. "Bruxelles este contra noastra,a taranilor", spune el. "De aceea, trebuie sa ne solidarizam si sa ne opunempoliticii brutale si distructive a birocratilor europeni. Vom explica pe toatecanalele ca, in raport cu viitorul, viata taraneasca din Romania are un potentialenorm. Toti avem de invatat de la taranii romani, de la cultura si stilul lor deviata apropiat de natura. Noi, francezii, ne­am rupt fara sa ne dam seama deacest mediu, suntem victime ale politicii agrare comune, iar acum investimmulta energie si mijloace pentru a ne intoarce acolo unde taranii romani traiescin mod natural. Taranii sunt viitorul planetei, nu numai a Europei".

Patrice Godin este unul dintre putinii agricultori francezi care au scapat detavalugul PAC. Are o mica ferma de seminte langa Bordeaux. El cultivaporumb si floarea­soarelui, apoi face o selectie de soiuri locale, nehibride, pecare le vinde fermierilor ecologisti. Deocamdata, pe piata oficiala nu gasestiasa ceva.

Dupa o vizita in Maramures, unde a locuit la cateva familii de tarani, PatriceGodin se intoarce in Franta hotarat sa contribuie la organizarea agricultorilorromani in sindicate. "Romania nu are de ce sa­si faca probleme ca are preamulti tarani" spune el. "Exista o mare speranta pentru Romania, aceastaagricultura familiala sau de proximitate, pe care am descoperit­o in Maramuressi care stiu ca functioneaza bine in toata tara. Este agricultura in ferme de 2­3ha, cu seminte locale, cu baligarul ca singur ingrasamant acceptabil. Printr­oasociere simpla, familiile romanilor pot constitui ferme mici, de pana la 5­10 ha,pentru a primi subventii de la stat. In acest fel se va mentine, partial,agricultura traditionala ­ singura in masura sa salveze taranimea romana de ladisparitie, si pe care, in ciuda imperativelor UE, organizatiile fermierilor francezisi­au propus s­o apere cu orice pret" mai spune Godin.

In ultimii 35 de ani, din cauza presiunii agriculturii intensive, Franta a pierdutintreaga viata rurala traditionala. Mai suntem doar o mana de mici fermieri,organizati in sindicate, care doresc revenirea cel putin partiala a Frantei si aUE la agricultura ecologica, taraneasca. Intrand in UE cu 4 milioane de tarani,Romania va ajuta sa se salveze, ultimii tarani ai Occidentului. In nici un cazRomania nu are de ce sa­si faca probleme ca are prea multi tarani. Taranimearomana este un tezaur pentru salvarea caruia tot mai multi occidentali se vorbate in anii care vin. Occidentul vine sa sprijine crearea unor sindicate peintreg teritoriul romanesc, care vor fi organizatii de aparare impotrivacolectivismului de tip capitalist.

Gospodaria taraneasca din Romania– model pentru franceziAgriculturaTraditionala

Eco Ruralis NewsletterAnul I / Numarul 1

AgriculturaTraditionala

Daca doriti sa deveniti membru alasociatiei Eco Ruralis, va rugam sacompletati formularul de adeziune. Varugam sa luati in considerare ca numaitaranii care practica agricultura ecologicasau traditionala pot deveni membri cudrepturi depline ai asociatiei.

Nu percepem taxa de adeziune pentru niciun membru. Oferim membrilor nostripublicatii si materiale informative precumsi participarea la toate actiunile siactivitatile intreprinse de asociatie.

Persoanele care sunt interesate deproblemele taranilor ecologici si traditionalipot deveni membri sustinatori, completandacelasi formular de adeziune. Acestia dinurma vor fi inclusi pe lista noastra dedistributie a informatiilor si sunt invitati sacontribuie cu idei si propuneri legate deactivitatea noastra, sa participe la actiuni,fara a avea drept de decizie in cadrulasociatiei.

Formularul de adeziune se poate gasi pepagina noastra de internet,www.ecoruralis.rosectiunea Despre Noi ­ Membrii

E­Mail General Asociatie:ecoruralis@gmail.com

Telefon/Fax Birou:0264 599 204

Adresa biroului:Str. David Ferenc (Francisc), nr 10, ap. 5Cluj­Napoca, Jud. Cluj, 400102 Romania

Vreti sa devenitimembru EcoRuralis?

Zeci de tarani romani sunt invitati in Occident pentru a vedea la fata loculuicum sunt organizate sindicatele taranesti, si cum pot face bani din 5­10 hacultivate cu cereale sau plante tehnice, cum traiesc cu cateva zeci de gaini, treiporci si doua vaci, cum se sustin reciproc, semanand numai seminte din soiurilocale.

Taranii vest europeni ii incurajeaza pe taranii romani ca sa nu se lasemanipulati de companiile multinationale care­i amagesc cu productii mari siieftine. Taranii vest europeni ii incurajeaza pe "mamaligari romani", sa continuesa faca mamaliga din porumbul lor roscat.

Sa fie siguri ca fermele mici si mijlocii sunt cele care vor asigura prosperitateatarii, si nu marile exploatatii agricole, care au provocat disparitia meseriei deagricultor in Franta si in alte tari occidentale.

"Daca nu va organizati, in zece ani, Romania actuala va disparea" neavertizeaza Claude Girod, care este o mica producatoare de seminteecologice din sudul. "Bruxelles­ul a avut cinismul de a ignora complet soculnoilor veniti in Uniune. Cu Bulgaria si Romania se comporta, fara masurisociale si fara un moratoriu privind protectia taranilor" spune cu furie Claude.

Din cele arata mai sus rezulta o singura concluzie si anume ca agriculturataraneasca este viata unei natiuni. Daca vom distruge taranii romani, Romaniasi Uniunea Europeana actuala vor disparea cu desavarsire.

In mai multe interventii, domnul Dacian Ciolos, actualul Comisar Europeanpentru agricultura, vorbea despre rolul taranimii si a pietelor taranesti locale inasigurarea unei alimetatii sigure si sanatoase, in actuala criza alimentara dinlume.

Eco Ruralis NewsletterAnul I / Numarul 1

Pagina 11

Parteneri: