neurologie curs

7/29/2019 Neurologie Curs

1/6

Examenul pacientului neurologic

- atitudinile particulare din primul contact cu pacientul, se reamarca pozitiile

particulare pe care le au corpul sau extremitatile pacientului in pat sau in

ortostatism.

Uneori aceste date sugereaza diagnosticul, in boala Parkinson pacientul in

ortostatism are aspectul unui semn de intrebare, cu corpul usor anteflectat si facies

inexpresiv (patologic, boala).

In hemiplegiaspastica pacientul tine membrul superior cu bratul usor addus ,

antebratul flectat pe brat si in usoara pronatie, policele addus si degetele flectate

peste police, in vreme ce membrul inferior este in extensie cu piciorul in flexie

plantara si rotatie interna degetele de la picior flectate cu exceptia halucelui care

uneori poate fi in extensie spontana.

In paraplegia spastica membrele inferioare sunt in extensie puternica.

In discopatiile vertebrale p. adopta atitudini antalgice care imprima coloanei o

scolioza sau flectare ventrala.

- Semnele meningeale: redoare de ceafa, defineste rigiditate si spasmul muschiului

cefii insotite de durere la incercarile de mobilizare voluntara sau pasiva a cefei.

Se cerceteaza cu p. in D.D. si membrele inf. in extensie, examinatorul imprima

miscarea de flexie ale capului pe torace, barbia nu poate atinge toracele datorita

unei rezistente la flexia pasiva. Redoarea de ceafa apare in meningite, hemoragii,

subarahnoide iritatia chimica a meningelui prin injectarea intra tecala a unor

medicamente, invazia neoplazica a meningelui sau a radacinilor nervoase, tumoaracerebrala angajata sau rigiditatea de decerebrare (intreruperea dintre creier si

restul corpului).

- Semnul KERMING I : cand examinatorul incearca sa flecteze coapsa p. din sold

ridicandu-i p. membrul inferior din planul patului apare flexia involuntara a

genunchiului.

- Semnul KERMING II : p. in D.D. cu copsa flectata la 90 gr. din sold, extinderea

gambei din genunchi produce durere si o limitarea a extensiei.

- Semnul BRUDZINSKI I , II :

* semnul BRUDZINSKI I : examinatorul isi plaseaza o mana sub capul p. aflat in D.D.

cu membrul in extensie si ii flecteaza capul pe piept, cealalta mana ii fixeaza pieptul

pt. a preveni ridicarea corpului, la aeasta manevra se produce flexia genunchiului

pe gamba si flexia coapselor pe abdomen.

* Semnull BRUDZINSKI II : flexia pasiva pe abdomen mai ales daca genunchiul este

in extensie produce flexia gambei si a coapsei celuilat membru.


2/6

MOTILITATEA

- In cadrul motilitati: ortostatismul se observa atitudinea pacientului in pat , cocos

de pusca in meningita cu M.I. flectat din coapsa si genunchi; pacientul se ridica din

pat in picioare: pozitia seg. una fata de cealalta cifoza, scolioze, lordoze, asimetrii.

- pacientul trebuie sa stea in picioare cu picioarele apropiate strans, cu ochii inchisi

si apoi deschisi, se noteaza deviatiile.

- p. intr-un picior pe calcaie si pe varfuri, picior unul in fata celuilalt, se da un

implus pt. a se dezechilibra, daca are capacitatea de a redresa sau sa cada intr-o

parte, inainte sau inapoi.

Semnul ROMBERG : are mai multe variante; - varianta vestibulara (tulburare de

echilibru) - urechea interna.

- Semnul apare lent dupa inchiderea ochilor , caderea este de partea leziuni,

modificarile

pozitiei capului duc la modificarea sensului caderii.

VARIANTA CEREBELOASA ; se caracterizeaza prin inchiderea ochilor nu accentueaza

tulburarile de echilibru.

VARIANTA TABETICA: apare imediat dupa inchiderea ochilor.

MERSUL : se testeaza cu ochi inchisi si apoi deschisi cerandu-i pacientului sa se

plimbe ininte si inapoi in jurul unui scaun sa mearga pe varfuri si calcaie , lini

figurate pe podea, sa mearga tandem, sa merga ininte sa se intorca repede, 6-8

pasi ininte si apoi cu ochi inchisi, sa alerge sa urce scarile.

Dreptaci , stangaci; asimetria utilizari membrelor se exprima mai eviden la memb.

superior, ea este o asimetrie constienta, ex. miscarea se poate face bazandu-ne pe

opinia subiectului fie pe chestionare standardizate.

Se culeg astfel informati asupra performantei fiecarei maini si cuprind intre bari

referitoare la activitati curente , se foloseste chestionarul in EDINBURH , pt. adulti

se refera la 10 actiuni de la I - X : scris, desen, aruncare, periajul dintilor, taierea cu

un cutit ( fara furculita) utilizarea unei linguri, maturat, aprinderea unui chibrit,

taierea cu foarfeca, deschiderea unei cutii.

- Chestionarul lui AUZIAS ; se refera la copii: I - X - aprinderea unui chibrit,

introducerea unei tije intr0o gaura, stergerea cu radiera, pieptanat, utilizarea unei

linguri , lustruirea pantofilor, turnarea apei dintr-un recipient in altul, folosirea unui

picurator, introducerea siretului la pantof, sunarea unui clopotel.

Analiza acestor rezultate ob. ne permite sa clasificam sub. dreptaci, stangaci sau

ambiman.


3/6

Pacientul mai este intrebat sau i se cere chiar sa loveasca o mingie cu piciorul si sa

primeasca cu un ochi printr-un ziar ca printr-un ziar ca printr-un telescop (partea

dominanta).

- exista o congruenta intre mana, picior si ochiul dominant in cele mai multe cazuri.

COORDONAREA :

- notiuni despre anatomia cerebelului:

* d.p.v. anatomic cerebelul poate fi divizat in lobul anterior , lobul posterior si lobul

floculonodular.

* d.p.v. filogenetic (evolutia organului pe scala animala) si fiziologic , cerebelul este

alcatuit din 3 parti: ARHICEREBELUL care cuprinde lobul floculonodular , el are

conexiuni in dublu sens cu caile si nucleii vestibulare

PATEOCEREBELUL; cuprinde lobul anterior, posterior si are conexiuni cu maduva.

NEOCEREBELUL: la vietatile superioare, cuprinde ceea mai mare parte din lobul

superior se leaga de cortex.

NOTIUNI DE FIZIOPATOLOGIE;

- lezarea, leziunea arhicerebeluilui- determina ataxia trunchiului, imposibilitatea de

a mentine ortostatismul.

- mersul titubant, ebrios;

- dizartria - tulburarile de pronuntare a cuvantului

- tremor, nistagmus , tulburari de tonus

- leziunea paleocerebelului se caracterizeaza prin: reflexele osteo tendinoase

crescute, tulburari de coordonare, tulburari de echilibru.

- leziunea neocerebelului, homolaterale, distale, dismetria, disinergia,

disdiadotokinezia, hipononia, tremor, reflexe osteo tendinoase abonite, pendulare,

cadere spre partea leziuni, nu poate sta cu sprijin doar pe piciorul afectat in mers

deviaza spre partea afectata, deviatie spontana a extremitatilor extinse.

EXAMINAREA COORDONARI: incepe prin observatie: la copil si adult, modul in caresta in pat pe scaun sau in picioare, se plimba se imbraca, se dezbraca, isi incheie

nasturi de la haine, isi inoada sireturile, isi scrie numele , bea un pahar de apa.

1. COORDONAREA ECHILIBRULUI: ortostatism si mers (evaluare).

- se face in reapus ortostatiune si mers


4/6

Caracteristicile sindromului cerebelos: repaus- se cere p. sa se ridice din D.D. cu

mainile incrucisate pe piept, M.inf. pe partea afectata in loc sa se sprijine pe pat pt.

a ajuta inceputul miscari se ridica de pe planul patului.

Repaus - tremuratura este imposibila, ca sa fie posibila baza este mult largita

(abductie) tinde sa cada inainte sau inapoi daca leziune se gaseste in parteacentrala(vermis) se produce o laterodeviatie daca leziunea este intr-o emisfera.

Inchiderea ochilor nu accentueaza simptomele.

PROBA GARGIN RADEMAKER:

-p. sta cu un picior inaintea celuilat, picioarele vor fi departate, examinatorul va

aplica in partea lombara o impingere, p. se dezechilibreaza facand un pas inainte.

- in sidromul cerebelos unilateral p. paseste cu piciorul sanatos indiferent daca

acesta este inainte sau inapoia celui bolnav.

PROBA BABINSKI :

- pt. sindromul cerebelos: a aplecarii pe sapte- cerebelosul face aplecarea pe spate

dintr-o bucata fara sa flecteze genunchi, cade ca un butuc.

MERS: mersul este cu baza largita cu pasul hiermetric in zig-zag, deviaza spre

partea bolnava.

2. COORDONAREA NEECHILIBRATORIE

- MISCARILE MEMBRELOR: pt. M. sup. in primul rand , probe de dismetrie, proba

indice- nas

- p. avand bratele intinse orizontal trebuie sa aplice varful indicelui exact pe varful

nasului nasului repetand miscarea de cateva ori cu fiecare brat. Manevra se face

incet si pe urma rapid, la inceput cu ochi deschisi apoi cu ochi inchisi si din pozitia

verticala.

Ce se observa: tremuratura intentionata la sfarsitul miscari, hipermetria.

* Indice - indice - p. avand ambele membre departate la orizontala, nu poate intalni

in mod corect varful indicelor pe linia mediana . In leziunile unilatelare, degetul de

partea leziuni nu ajunge la linia mediana iar cel normal o depaseste, bratul cadeusor.

Indexul pe partea afectata va fi sub cel de pe partea sanatoasa.

PROBA STICELEI: - p. tine sticla cu o mana si v-a cauta sa introduca cu indexul cu o

anumita viteza

sa-l introduca pe gatul sticlei.


5/6

* PROBA APUCARII OBIECTELOR- cerandu-i p. sa apuca un obiect (pahar cu apa)

mana i se deschide prea mult.

* PROBELE DE DISDIACOTOKINEZIE:

- proba marionetelor: se cere p. sa execute rapid miscarea de pronosupinatie, se

poate face cu membrele intinse sau coate flectate in drept. La cerebelos

succesiunea pe partea afectata este mult mai lenta, hipermetrice. Miscari sacadate.

* Proba moristii: p. sa invarta in fata corpului mainile in pumn strans, deschidrea

inchiderea mainii.

* PROBELE PT. INTARZIERI SI OPRIRII MISCARILOR:

- se cere p. sa apuce o bara asezata in fata sa cu ambele mainii (simlutan)

* PROBA HOLMES :- p. primeste mainile examinatorului in mainile sale , ii comanda

sa stranga mainile cu putere, se observa o intarziere pe partea afectata.

* PROBELE DE SCRIS SI DESEN

- se cere p. sa scrie o propizitie sau numele propriu, literele sunt mari si inegale.

* Proba liniilor orizontale: - 2 linii verticale, p. i se cere sa uneasca liniile, el nu v-a

putea niciodata de la prima linie ( nu poate sa uneasca liniile).

MEMEBRELE INFERIOARE

Pacientul este culcat pe pat cu M. inf extinse.

* Proba calcai-genunchi: sa aplice calcaiul pe celalat genunchi . In faza cerebeloasa

pac ezita tinta iar la final gamba se extinde brusc.

* Proba calcai-creasta tibiala: - p. trebuie sa plimbe calcaiul de sus in jos (rotul

-haluce)

- In sindromul cerebelos calcaiul nu poate urmari creasta.

*Probele de asinergie: haluce-index

- examinatorul mentine indexul cam la 60 cm de sol, subiectul trebuie sa atinga cu

halucele indexul examinatorului.

* Proba calcai-fesa ;

- p. D.D. indoaie genunchi, calcaiul sa atinga fesa.

In sindromul cerebelos miscarea este descompusa.

* Pobele de disdiadocokinezie flexie plantara, flexie dorsala cu amandoua membrele


6/6

inf. paralele.

Sindromul cerebelos - coordonare neechilibratorie, se constata amplitudine

exagerata a miscari pasive, refelexele rotuliene sunt pendulare.

VORBIREA; vorbirea este sacadata , lenta , uneori exploziva, dizartica.

REFLEXIVITATEA: reflexele osteotendinoase.

- la M.S. reflexul bicipital C5- C6,b bratul este tinut relaxat, cu cotul tinut in mana

sa., antebratul este in semiflexie si usor pronat, examinatorul loveste cu ciocanelul

de reflexe, tendonul bicepsului, raspunsul normal este contractia, M. biceps, flexia

antebratului si supinatie.

Reflexul tricipital: dependent de C6-C8 - brat in abductie, bratul atarnand in unghi

drept pe cot sau sold, se percuta tendonul , M. triceps imediat ccu olecranul, rasp.

normal extensia antebratului, raspuns paradoxal, si inversiunea flexia antebratului

la leziuni nodulare C6-C8 ( ......... radial).

Reflexul stiloradial: C5-C6 - antebratul este in semipronatie cu apofiza stiloida

radiala in sus si se percuta apofiza stiloida radiala, flexia antebratului plus supinatie

prin contractia M. lungului supinator si a bicepsului.

Reflexul cubitopronator; C6-C8 - antebratul este in semflexie si semipronatie,

pronatia antebratului apofiza cubitala......... rotund pronator si patrat.

neurologie curs

Documents