CURS 4 NEUROLOGIE

CEFALEEA. NEVRALGIILE

PATOLOGIA VASCULARA

Dr. Vlad Pădurariu

Clinica Neurologie

Sp. Clinic de Recuperare Iași

CEFALEEA

Ca în orice tip de durere, în cefalee anamneza

trebuie să precizeze sediul (difuz, hemicranie,

occipital, frontal etc.), intensitatea, caracterul

(pulsatil, menghină, de arsură etc.), durata,

orarul (matinal, nocturn etc.), factori

agravanţi (zgomot, lumină) şi amelioranţi

(repaus, întuneric, linişte, somn), simptomele

de acompaniament (greţuri, vărsături etc.).

CEFALEEA

Cauze

1) cauze vasculare:

• cefalee vasomotorie, întâlnită în surmenaj,

alcoolism, tabagism;

• tulburări vasculare determinate de spasme de

acomodare (presbiopie, astigmatism), stază

cerebrală şi hipercapnie (cord pulmonar

cronic), edem cerebral;

• modificări ale tensiunii arteriale – HTA,

hipotensiunea arterială;

CEFALEEA

2) cauze intracraniene : tumori cerebrale, encefalite,

meningite, abces cerebral;

3) cauze extracraniene: nevralgie de trigemen,

spondiloză cervicală, otite, sinuzite.

MIGRENA – cefalee caracterizata prin hemicranie

asociata cu manifestari oculare ce survin in crize

periodice; precedata de neliniste, tulburari de

vedere, scotoame luminoase (aura), urmate de

instalarea unei hemicranii violente cu caracter

pulsatil, insotita de tulburari vegetative, congestia

conjunctivelor, lacrimare, constipatie, greturi,

varsaturi.

TIPURI DE CEFALEE

Cefaleea din hipertensiunea intracraniana

- surda, continua, difuza, mai accentuata

dimineata, accentuata de eforturi si decubit,

se asociaza cu varsaturi de tip cerebral,

modificari ale fundului de ochi(staza papilara)

- Apare, de obicei, in neoformatiuni

intracraniene: tumori cerebrale, hematoame

intracraniene, abces cerebral, AVC,

encefalite pseudotumorale, tulb.in dinamica

LCR(hidrocefalie)

Cefaleea din hipotensiunea intracraniana

- Este frontala sau occipitala, asociata cu

vertij, greturi, varsaturi, astenie; tulburarile se

accentueaza in ortostatism, diminua in

decubit, la ingerare de lichide si

compresiunea jugularelor

- Poate aparea dupa traumatisme craniene

sau ca o complicatie dupa punctia lombara

Cefaleea din nevralgii

- supraorbitare, suborbitare, suboccipitale –

durerea este localizata pe traiectul

nervului respectiv si se accentueaza la

presiunea punctelor de emergenta a

acestor nervi

NEVRALGIA

= durere frecvent paroxistica, localizata pe

traiectul unui nerv senzitiv sau in teritoriul

de inervatie al acestuia

- ex.: nevralgia de trigemen, nevralgia

intercostala, nevralgia crurala, nevralgia

sciatica

NEVRALGIA TRIGEMINALA

- apare la pers. de varsta a doua, a treia

- afecteaza mai frecvent femeile

- episoade scurte de durere faciala

lancinanta, cu aparitie brusca, de obicei in

zona comisurilor bucale, dupa care

iradiaza instantaneu catre ureche, ochi

sau narina ipsilaterala

- durerea poate fi declansata sau precipitata

de anumiti factori, cum ar fi stimularea

tactila, mimica si masticatia

- Pot aparea remisiuni spontane

- Cu timpul, episoadele dureroase devin mai

frecvente, perioadele de remisiune mai

scurte si mai rare; poate persista o durere

continua intre epis.de durere lancinanta;

simptomatologia ramane cantonata in

terit.de distributie al n.trigemen, strict

unilateral

- Cauze – idiopatica

- scleroza multipla, neoplasm

trunchi cerebral

- Tratament – carbamazepina, injectii cu

alcool, sectionarea chirurgicala a radacinii

nervului; controlarea mimicii

Generalitati despre

accidentul vascular cerebral

(AVC)

• Ce este accidentul vascular

cerebral ?

- suferinta acuta a creierului prin

obstructia(infarct cerebral) sau ruperea

(hemoragie cerebrala)unui vas al creierului

- simptomele depind de zona afectata a

creierului

Circulatia arteriala a creierului -se face prin artera carotida si artera vertebrala

-debitul saguin cerebral depinde de forta de pompa a inimii

ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL

Caracteristici

- Deficit neurologic cu debut brusc

- Antecedente de HTA, DZ, valvulopatii,

ATS

- Semne neurologice ce reflecta interesarea

unei anumite regiuni cerebrale

Tipuri – infarcte (trombotice, embolice)

- hemoragii

Tipurile de accident cerebral

vascular ISCHEMIC

(infarct cerebral)

cheag de sange

sau placa de

aterom care

obtureaza un vas

HEMORAGIC

ruperea unui vas

INFARCTUL CEREBRAL

Cauze – embolii: aritmii cardiace, trombi

murali intracardiaci

- tromboze: ATS

Deficitul ce apare depinde de vasul care

este implicat

Ocluzia arterei cerebrale medii

- Debut brusc, cu hemiplegie controlaterala,

pierderea sensibilitatii la un hemicorp si

hemianopsie omonima (pierderea

simetrica bilaterala a vederii in jumatate

din campul vizual), cu privirea deviata

catre partea leziunii; daca e interesata

emisfera dominanta – afazie globala

(ansamblul tulburarilor capacitatii de

comunicare prin intermediul vorbirii,

scisului sau semnelor, ca urmare a unor

leziuni cerebrale)

Investigatii paraclinice – Rx toracica

(cardiomegalii, calcificari valvulare), CT

(pt. excluderea hemoragiei), HLG,

glicemie, lipide serice, EKG (aritmii

cardiace)

Tratament – heparina, terapie trombolitica

i.v., corticosteroizi, terapie fizicala (miscari

pasive pt.evitarea contracturilor,

mobilizare precoce si recuperare activa),

protezare in cazul deficitelor motorii

severe si persistente

HEMORAGIA INTRACEREBRALA

Cauze – anomalii vasculare(ex.anevrisme)

- HTA

- tulburari hematologice si de

coagulare (trombocitopenia, hemo-

filia)

- trat. anticoagulant

- afectiuni hepatice

- tumori cerebrale primare/secundare

Clinic – pierderea/alterarea constientei, varsaturi,

cefalee, simptome de focar in functie de sediul

hemoragiei; in h. Din HTA exista, de obicei, un

deficit neurologic cu evolutie rapidasau forma

de hemiplegie sau hemipareza cu tulburare

senzitiva unilaterala in cazul leziunilor situate

mai profund

Paraclinic – CT (confirmarea hemoragiei,

determinarea sediului si marimii hematomului),

angiografie cerebrala, HLG, timp de sangerare,

timp de protrombina, timp partial de

tromboplastina , teste hepatice

Examenul CT cerebral: orienteaza

diagnosticul in urgenta Hemoragie

importanta

intracerebrala

Ischemie CT

cerebral

normal

Leziune cerebrala prin

mecanism ischemic

Tratament – conservator si suportiv

- decomprimare (in cazul

compresiei si inceputului de

herniere)

- trat. leziunilor organice/tulb.

de coagulare

• De ce AVC-ul este important de

(re)cunoscut ?

- interventia medicala prompta poate salva

viata pacientului “TIMP inseamna CREIER

SALVAT”!

- AVC-ul este o cauza MAJORA de handicap

- 5.5 milioane de decese anual in lume

- a 2-a cauza de deces din lume dupa

afectiunile cardiace

Semne de alarma pentru aparitia unui AVC

Cereti pacientului

sa zambeasca.

Este o asimetrie a

fetei?

Cereti pacientului

sa

intinda bratele.

Cade un brat? Cereti pacientului sa

repete o fraza simpla.

Vorbirea este

dificila?

Daca observati unul

dintre aceste semne,

alertati urgent

medicul

Asistenta/ul medical(a) are un rol cheie in

ingrijirea pacientului cu AVC in faza acuta

si post acuta

Necesitatea unei echipe cu personal

calificat in ingrijirea pacientului cu AVC

Ce trebuie sa cunoasca

asistenta/ul? • Pozitionarea in pat care sa asigure o respiratie eficienta

• Intoarcerea in pat la 2 ore pentru evitarea escarelor

• Verificarea pampers-ului/eficientei sondei urinare

• Urmarirea prezentei scaunului la 2 zile

• Igiena cavitatii bucale,corp,maini,picioare

• Urmarirea temperaturii corporale

• Asternut curat si fara cute,pentru evitare escare

• Aerisirea camerei

• Hidratare corecta pana la 2 l pe zi:alimentatie adecvata

• Dialog incurajator cu pacientul,starea psihica avand o mare importanta

Ingrijirea pacientului cu AVC in faza acuta

- urmarirea permanenta (status neurologic, oxigen, TA, Puls,

Temp, Glicemie, diureza)

- sesizarea oricarei agravari a starii pacientului

- alimentatia cu atentie la posibile tulburari de deglutitie

- mobilizare precoce, preventia escarelor

- comunicarea cu familia pacientului este foarte

importanta

Ingrijirea pacientului cu AVC in faza post-

acuta

- Fizioterapie

- Ingrijire la domiciliu

- Supravegherea factorilor de risc (TA, Puls)

Pacient post-AVC

-pacientul poate ramane cu deficite motorii

-poate ramane cu tulburari de vorbire

-pot persista incontinenta sfincteriana

-tulburarile psihice pot crea mari probleme de

ingrijire

-pot fi prezente crize de epilepsie

-poate avea o schema de tratament permanent care

sa fie urmarit de personalul medical si medicul

curant