Anul XVI Numărul 10 (220) 30 iunie 2013

În această lună, în ziua a douăzeci şinoua, se face pomenirea SfinţilorSlăviţilor şi întru tot lăudaţilor şi mai-marilor Apostoli Petru şi Pavel. Laaceştia, care altă pricină mai mare delaudă ar putea cineva să gândească aafla, afară de mărturisirea şi chemareaDomnului, de vreme ce pe unul l-afericit, şi l-a numit piatră, asupra căruiazice că a întărit Biserica (adică asupramărturisirii lui); iar pentru celălalt(adică pentru Pavel) a zis că va să fievas alegerii, şi-i va purta numele Luiînaintea tiranilor şi a împăraţilor? Însă,Sfântul Petru era frate lui Andrei celîntâi-chemat, trăgându-se dintr-un oraş

mic şi neînsemnat, adică din Bet-

saida, feciorul lui Iona, din neamul luiSimeon, pe vremea arhiereului Ircan.Trăind cu mare lipsă şi sărăcie, îşi ţineaviaţa cu osteneala mâinilor sale.Murind tatăl său, Iona, atunci Simon,căsătorindu-se, şi-a luat femeie pe fiicalui Aristobul, fratele lui Varnava apos-tolul, şi a născut fii, iarAndrei a rămasîntru curăţie. Pe vremea în care eraIoan la pază în temniţă, mergând Iisusla lacul Ghenizaretului, şi aflând peAndrei şi pe Petru unde-şi întindeaunăvodul şi mrejele, i-a chemat şi îndatăau urmat după El. După aceea,propovăduind Petru Evanghelia înIudeea, Antiohia, Pont, Galaţia, Ca-padocia, Asia şi în Bitinia, s-a pogorât

până la Roma. Şi pentru că a biruit cuminunile pe Simon vrăjitorul, îm-părăţind acolo Nero, a fost răstignit cucapul în jos, precum el însuşi a cerut şişi-a primit fericitul sfârşit.El era la chipul feţei alb, pleşuv şi desla părul ce-i rămăsese, cam crunt laochi şi roşu, cărunt la cap şi la barbă,cu nasul cam lungăreţ, cu sprânceneleînalte, la vârstă om de mijloc, drept lastat; se pornea îndată împotriva ne-dreptăţii, din râvnă dumnezeiască.Spre cei ce veneau la pocăinţă eraiertător şi lesne a schimba şi a mutahotărârile şi judecăţile cele mai di-nainte.

- continuare în pagina 2 -

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

Moment important în viaţa bisericească din Giroc

Lansarea Monografiei Bisericii Ortodoxe „Sfântul Dimitrie”În duminica Rusaliilor, la BisericaOrtodoxă „Sfântul Dimitrie”, nu-meroşi giroceni s-au adunat pentru aparticipa la un eveniment deosebit deimportant nu doar din viaţa lăcaşuluide cult, ci şi din viaţa comunităţiinoastre. Lansarea Monografiei Bise-ricii Ortodoxe „Sfântul Dimitrie”, alcărei autor este profesorul OctavianGruiţa, a adunat în Sfânta Casă aDomnului reprezentanţi ai autorităţi-lor locale, în frunte cu primarul Iosif-Ionel Toma, consilieri locali, profesoride seamă şi oameni de cultură, pre-cum Silvestru Ştevin, prof. Ioan Mu-rariu, prof. dr. Petrişor-Dorin Treta,prof. dr. Viorel-Dorel Cherciu, prof.dr. Florin Golban. Gazdă a manifes-tării a fost preotul-paroh MariusŞonea, căruia i s-a adăugat preotulDaniel Mateia. Invitaţi speciali cuacest prilej au fost membrii Corului„Armonia”, din Bocşa, dirijaţi depreotul Silviu Ferciug.În deschiderea manifestării, alături depreoţi, toţi cei prezenţi au rostit o ru-găciune, iar mai apoi, preotul-parohMarius Şonea a făcut o scurtă intro-ducere a ceea ce avea să urmeze încontinuare. El a catalogat acest mo-ment ca fiind unul deosebit de impor-tant în viaţa bisericii şi comunităţiigirocene, după care i-a dat cuvântulautorului monografiei.Profesorul Octavian Gruiţa a ţinut sămulţumească, pentru început, preotu-lui paroh Marius Şonea pentru ideeade a organiza lansarea Monografieichiar în lăcaşul de cult căreia i se adre-sează.Apoi, tot la capitolul mulţumiri,a amintit aportul adus de ConsiliulLocal Giroc şi de primarul Iosif-IonelToma pentru apariţia lucrării. Profeso-rul Octavian Gruiţa a făcut o amplăprezentare a Monografiei, trecând înrevistă principalele momente ale Bise-ricii Ortodoxe „Sfântul Dimitrie” de-alungul timpului.

N-au fost uitaţi nici preoţii slujitori dinaltarul Bisericii „Sfântul Dimitrie”,amintindu-l aici, în primul rând, pepreotul David Voniga, personalitatemarcantă nu doar a vieţii bisericeşti, cişi a mişcării culturale şi civice dinGiroc. De asemenea, domnul OctavianGruiţa a amintit şi de activitatea înde-lungată şi bogată a Corului Bisericii şi,în finalul discursului său, s-a arătatconvins că, în viitor, vor exista giro-ceni care să-i ducămai departe demersul.Primarul Iosif-Ionel Toma a propus,înainte de a face referiri la lucrarealansată, păstrarea unui moment de re-culegere în memoria slujitorilor bise-ricii care au plecat în lumea drepţilor.În cuvântul său, domnul primar a ţinutsă aprecieze efortul imens depus deprofesorul Octavian Gruiţa pentru rea-lizarea Monografiei şi osârdia cu caredomnia sa a muncit pentru ca lucrareasă fie una cât mai completă.Şi primarul Iosif-Ionel Toma a adus înfaţa auditoriului personalitatea preotu-lui David Voniga, al cărui nume îl vapurta, din toamnă, liceul din Giroc.„Monografia bisericii noastre nu puteasă lipsească din biblioteca domnuluiprofesor Gruiţa şi nu trebuie să lip-sească nici din bibliotecile fiecăruiadintre noi”, a mai spus domnul primar.Referiri pe marginea Monografiei Bi-sericii Ortodoxe „Sfântul Dimitrie” şia momentului pe care aceasta l-a tra-versat în ziua de Rusalii au mai făcutpreotul Daniel Mateia şi prof. dr. Vio-rel-Dorel Cherciu, cel care a şi semnatprefaţa Monografiei.Lansarea s-a încheiat cu un recital decântece bisericeşti, interpretate deCorul „Armonia”, din Bocşa, subbagheta preotului Silviu Ferciug.

Anton BORBELY

Juniorii de la„Ghiocelul”,spectacoleîn Bulgaria

Ca urmare a unei invitaţii pri-mite din Bulgaria, de laVeliko-turnovo, 26 de juniori,componenţi ai Ansamblului„Ghiocelul”, sunt, în aceste zile,într-un turneu în ţara vecină.Este pentru prima dată cândcei mai mici dansatori ai An-samblului reprezintă comunaGiroc în afara graniţelor ţării.Ei vor susţine spectacole la

Veliki Preslav, Shumen,Ivanski şi Dimitrevo.Membrii ansamblului vor pre-zenta, în cadrul spectacolelorpe care le vor susţine, frumoa-sele tradiţii locale, portul bă-năţean, precum şi dansuri dinBanatul de câmpie şi cel demunte. Coregrafia spectacole-lor este semnată de maestrulVictor Jicherean.Tinerii sunt însoţiţi în turneullor şi de prof. Ionel Şipoş, di-rectorul Ansamblului „Ghio-celul”. V.T.

2 DIALOG CU CETĂŢENII3300 iiuunniiee 22001133

Rosalia era la romani sărbătoarea trandafirilor şi a vio-letelor, închinată pomenirii strămoşilor morţi înaintede vreme. Ea consta în depunerea de flori şi coroanepe morminte. Apoi, erau organizate ospeţe de pome-nire. Cucerirea romană a Daciei a fost urmată, cum erade aşteptat, de apariţia noului cult în provincie. Maimulte inscripţii din Dobrogea pomenesc Rosalia, su-prapusă aici, după cum a bănuit istoricul Vasile Pâr-van, pe o mai veche credinţă funerară autohtonă. Iatăun exemplu de izvor epigrafic care făcea referire lasărbătoare: ,,Să cercetaţi în fiecare an mormântul la29 mai, cu primarii din anul respectiv, în aceleaşi con-diţii, dăruiesc satului Celer (Vicus Celeris) 75 denari,ca să serbeze acolo hramul în ziua de 31 mai; iar dacăvreunii din săteni nu-l serbează la ziua sorocită, po-runcesc (ca banii) să treacă la cei ce se vor îngrijii săţină hramul” (ISM, I, 352 b). În lipsa unor date maiample, oferite de inscripţii sau alte documente, istori-cul poate bănui acţiunile prilejuite de aceste ceremo-nii: banchete funerare, ofrande, libaţii, sacrificii,ornarea mormintelor, aprinderea lumânărilor şi a opaiţelor.Peste această sărbătoare Pascha Rosata s-a suprapussărbătoarea creştină post-pascală (Domenica Rosa-rum). Rusaliile reprezintă o sărbătoare creştină im-portantă, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de ziledupă Paști. De Rusalii este comemorată coborâ-rea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret.La români, etnologii şi istoricii sunt aproape unanimiîn recunoaşterea substratului păgân al acestei sărbă-tori, consacrate cultului strămoşilor, de unde şi numeleei de Moşii de Rusalii sau Moşii de Vară. Ziua de Rusalii s-a transformat într-un ciclu de nouă zile, careau căpătat şi alte conotaţii în calendarul mitic româ-nesc: pe lângă ziua festivă consacrată cultului morţi-lor (prin Moşii de Rusalii, zi de praznic şi de pomanăfunerară) şi cultului solstiţial al soarelui, pentru roadebogate în agricultură, pentru protecţia vegetaţiei, aapelor, a medicinei magice şi pentru tratarea unor bolipsihosomatice.La noi se consideră că, începând din ziua de Joimari,cerul ,,se deschide”, adică graniţele dintre lumi dispar,iar sufletele morţilor vin pe la casele lor. DuminicaRusaliilor este ultima zi în care sufletele strămoşilor

mai sunt tolerate printre cei vii. De aceea, majoritateaobiceiurilor şi a ritualurilor din săptămâna Rusaliilorau drept scop petrecerea spirituală a morţilor în lumeade dincolo. Lucrul acesta se face prin mijloace de îm-bunare (pomeni, jocuri, petreceri, dansuri, descân-tece), fie prin mijloace forţate, prin folosirea unuibogat arsenal de obiecte şi acţiuni apotropaice, în carelocul principal îl ocupă jocul căluşarilor.Funcţia acestui joc este acela de izgonire a Rusaliilorsau a Ielelor, care sunt spirite feminine ale morţilor ceapar noaptea, înainte de cântatul cocoşilor, în perioadacuprinsă între Paşte şi Rusalii. Ielele, după ce au pă-răsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştele cucei vii, refuză să se mai întoarcă în lăcaşele lor subpă-mântene. Pentru a fi îmbunate, primesc pomeni abun-dente şi nume eufemistice: Iele, Şoimane, Mândrele,Dânsele.Victor Kernbach susţinea că superstiţia interzice folo-sirea numelui de Rusalii, de aceea s-a folosit pronu-mele personal (ele - iele popular), celelaltepseudonime fiind epitete. Ielele sunt fete tinere, fru-moase, vesele, nebunatice, dar vindicative şi rele. Potfi văzute rareori noaptea, fiind considerate excelentedansatoare şi cântăreţe vocale, dansul specific fiindhora. Ielele sălăşluiesc în păduri, peşteri, munţi, pemalurile apelor. Principalele atribuţii sunt acţiunilemalefice, pedepsind pe cei care lucrează de Rusalii.Ielele ucid oameni, vite, aduc grindina, inundaţiile sauincendiile. Se răzbună pe cei care le insultă sau dormsub copaci.Vechimea credinţei în efectul Ielelor pare destul deadâncă, putând fi de sorginte dacă sau romană. Proba-bil că horele frenetice nocturne, cuprinse de patimă şidelir, ale Ielelor în mijlocul naturii sălbatice corespundîn oarecare măsură baccantelor. Este posibil ca jocu-rile frenetice ale Ielelor să se fi perpetuat şi din jocu-rile de Floralia (Flora – zeiţa ce patrona înflorireaflorilor şi cerealelor), din cele dedicate Dianei, Parce-lor, Silvanelor, Muzelor şi Graţiilor.Tradiţia romană de a nu se lucra în timpul Rosaliei s-a păstrat şi la români, cei care nu o respectau fiindînnebuniţi, ridicaţi în văzduh sau schilodiţi. Pentru a sevindeca, oamenii nu se culcau sub cerul liber şi purtaupelin sau usturoi la brâu. Cei posedaţi puteau fi vin-decaţi prin descântece sau jocul căluşarilor. Subscriem

teoriei lui Mircea Eliade care susţinea despre jocul că-luşarilor că ,,în formele sale atestate în ultimele se-cole, e cunoscut numai în România” şi poate ficonsiderat ,,o creaţie a culturii populare româneşti”,cu amendamentul că respectivul obicei poate să aibăorigini preromane.Deşi, aceste manifestări au deviat cu mult de la vecheasărbătoare romană, multe din obiceiurile Rusaliilor,aşa cum am explicat, au fost preluate de la romani.Există obiceiul de a curăţa şi de a împodobi cu florimormintele, a comemora defuncţii şi a acorda pomeni,la fel ca la romani. Această pomenire variază în func-ţie de regiune, în Banat având loc în Duminica Tomii(Paştele Mic), în timp ce în Bucovina comemorareaare loc de Rusalii. Cu alte cuvinte, Rusaliile ajung săreprezinte contopirea cultului naturii cu cel al morţilor.Duminica Rusaliilor era numită în funcţie de regiuni:Duminica Teiului sau a Romaniţei. La fel ca la Florii,creanga de tei, sfinţită la biserică, se arunca afară, cândploua cu grindină şi se opreau stihiile. În acelaşi scopprofilactic, floarea de romaniţă era dusă la biserică,preoţii citind Liturghia peste ea.

Prof. dr. Florin GOLBANColegiul Tehnic „Ion I. C. Brătianu” Timişoara

Rusaliile (Rosalia)

DDiinn îînnţţeelleeppcciiuunneeaa oorrttooddooxxăăUn gând care zăboveşte arată împătimirea omului, iar dacă ealungat repede, arată război şi împotrivire. (Sf. Marcu Ascetul)

Dacă vrei să dobândeşti adevărata smerenie, deprinde-te să rabzibărbăteşte ocările aduse de alţii. (Avva Serapion)

Cel ce a învăţat cunoştinţa de la Dumnezeu nu va fi necredinciosScripturii. (Sf. Talasie Libianul)

Cel ce nu se stăpâneşte pe sine cum va putea să conducă pe alţiicu rânduială? (Sf. Ioan Hrisostom)

Aducerea aminte de moarte este o moarte de fiecare zi. Aducereaminte de moarte e un suspin de fiecare ceas. (Sf. Ioan Scărarul)

Sufletul apăsat de necazuri se ridică spre Dumnezeu prin lacri-mile pocăinţei. (Sf. Ioan Scărarul)

Stăpâneşte-ţi pântecele ca să nu te stăpânească el pe tine. (Sf. Ioan Scărarul)

Rugăciunea are nevoie de priveghere, precum lampa de luminafăcliei, a fitilului. (Cuviosul Isihie Sinaitul)

Frica de Dumnezeu şi mustrarea primesc între ele întristarea.Iar înfrânarea şi privegherea se însoţesc cu durerea. (Sf. Marcu Ascetul)

- continuare dinpagina 1 -

Sf. Pavel era şi elevreu, din neamullui Veniamin, din-tre farisei, fiind în-văţat de Gamaliel şiinstruit desăvârşitîn Legea lui Moise.Locuia în Tars, carefiind fierbinte iu-bitor al Legii, jefuiaşi strica Bi serica luiHristos, şi cu a luivoie şi sfat a fostomorât întâiul mu -cenic Ştefan. Cu -noscându-se deDumnezeu în amia -za zilei, şi orbindu-i-se vederea, i s-atrimis glas dumnezeiesc din cer, princare a fost trimis către Anania, vechiulucenic al Domnului, ce locuia în Damasc; şi, acela învăţându-l, l-abotezat. Fiindcă s-a făcut vas alegerii, apurces, ca şi cum ar fi zburat cu aripi,de a înconjurat şi a cuprins toată lumea;ajungând la Roma, şi învăţându-i pemulţi, şi-a săvârşit viaţa acolo, tăindu-i-se

capul din po runcaîmpăratului Nero,pentru mărturisirealui Hristos, în urmalui Petru. Se spunecă din tăierea aceeaa curs sânge şilapte.Şi, fericitul Pavel s-a săvârşit mai peurma lui Petru,moaştele lor însă totla un loc s-au pus.Fericitul apostolPavel era şi elpleşuv la cap, vesella căutătură, cusprâncenele plecateîn jos, alb la faţă,barba îi era camlungă, cu nasul ro-tund şi cuvios, la

toată faţa împodobit, cam cărunt la capşi barbă, om sănătos cu virtutea, puţincam scurt la trup, înţelept, plin de daruri,cu cuviinţa obiceiurilor sale şi cu tăriacuvintelor sale, şi cu dumnezeiască put-ere trăgea pe cei ce mergeau la dânsul.Însă amândoi corifeii apostoli erau plinide Duhul Sfânt şi de dumnezeiescul har.

(M.S.)

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

3DIALOG CU CETĂŢENII 3300 iiuunniiee 22001133

În şedinţa Consiliului Local al comuneiGiroc din data de 27 iunie, aleşii locali auvotat proiectele de hotărâre: aprobarea pro-movării în calitate de partener a proiectului„Servicii de îngrijire la domiciliu pentrupersoanele vârstnice din comuna Giroc – ju-deţul Timiş”, prin programul Fondul ONGîn România, Componenta 4 – Servicii so-ciale şi de bază; modificarea art. 3 dinH.C.L. nr. 9/10.07.2012; aprobarea accesăriiunui credit în valoare de 1.300.000 de lei, învederea achiziţionării a două autobuze; alo-carea sumei de 5.024 de lei, în vederea achi-ziţionării de cărţi pentru elevii din unităţilede învăţământ girocene, care au obţinut re-zultate foarte bune la învăţătură şi activităţiextracurriculare în anul şcolar 2012-2013;alocarea sumei de 3.286 de lei pentru asigu-rarea transportului A.S. WMT Giroc, în ve-

derea participării la Cupa României, ediţiaa IV-a, eveniment desfăşurat la PiatraNeamţ; aprobarea decontării sumei nece-sare deplasării, pentru participarea lotuluiS.V.S.U. Giroc la cea de-a XV-a ediţie a con-cursurilor internaţionale CTIF ale servicii-lor de pompieri, la Mulhouse (Franţa);aprobarea transportului Ansamblului Fol-cloric „Ghiocelul” în Bulgaria (Velikotur-novo); alocarea sumei de 25.000 de leipentru susţinerea activităţii sportive a Clu-bului de Şah Giroc; aprobarea intabulăriiDe 41/1/5/1; aprobarea tarifului la canali-zare şi epurarea apelor uzate, pentru servi-ciul public de alimentare cu apă şi decanalizare al comunei Giroc; constatareadreptului de proprietate asupra unor imobile.

Vasile TOMOIAGĂ

Din agenda Consiliului Localal comunei Giroc

În perioada următoare, poliţiştiilocali vor desfăşura activităţi deprevenire şi sancţionare, înscopul respectării prevederilorHCL Giroc nr. 63/2012, privindRegulamentul de organizare şiutilizare a parcurilor şi locurilorde joacă din comuna Giroc.Atragem atenţia cu privire la re-spectarea accesului în incintaparcurilor, nu mai mult de ora 23,şi evitarea distrugerilor echipa-mentelor de joacă. De asemenea,nu este permis consumul de ali-mente ori alcool în perimetrul dejoacă, nu este permis accesul cuanimale sau obiecte contondente.Sancţiunile contravenţionale pre-văzute sunt între 1.501-2.000 delei, până în prezent fiind aplicateşase amenzi, pentru neres pec -tarea programului de închidere şipentru provocarea de scandal şizgomot. Vom mai avea în atenţie veri-

ficări pe linia prevederilor HCLGiroc nr. 64/2013, în ceea cepriveşte respectarea regimului decreştere a animalelor, fiind per-mis în gospodăriile polpulaţieimaximum cinci capete bovine /cinci capete animale mici (ex.:porcine, ovine). Vom fi atenţi şila respectarea normelor demediu, respectiv adăposturile săaibă autorizaţie de construire, săfie organizate la o distanţă deminimum zece metri faţă de ceamai apropiată locuinţă înveci-nată. Este obligatorie asigurarea,în permanenţă, a curăţeniei, adezinsecţiei, iar deşeurile tempo-rare de origine animală trebuiegestionate în aşa fel încât să nuproducă disconfort vecinilor. Încaz de nereguli, vor fi aplicatesancţiuni contravenţionale între1.000 şi 2.500 de lei.

Şef Serviciu Poliţie Locală, jr. Daniel SGURĂ

Poliţia Locală Girocvă informează

Oricât de mari, frumoase şi atractive ar figrădinile decorative, în cele din urmă, totacelea de legume satisfac necesităţile prac-tice şi sunt mai apreciate. Grădina de legumedin gospodarie oferă o îndeletnicire con-stantă, care este benefică organismului, iarprodusele din grădina ta sunt 100% naturaleşi au un gust minunat.În lunile iunie-iulie apar primele roade îngrădina ta. Salata, morcovii şi alte culturitimpurii pot fi deja culese dacă au fost în-grijite corespunzător. Pentru că de acumsoarele începe să ardă din ce în ce mai tare,ar fi bine să acorzi mai multă atenţie irigăriigrădinii tale.Iată câteva lucruri pe care este bine să le faciîn această perioadă:

PământulPământul săpat şibine aerisit poateprimi mult mai bineapa de ploaie sau ceadin stropitoare, iarrădăcinile plantelorsunt mult mai puter-nice şi mai sănătoase,dacă pă mântul estesăpat în mod regulat.Cu atât mai mult enecesar acest lucru,dacă ai decis să pleciîn concediu sau într-o călătorie mai lungă.

IrigareaChiar dacă plouă în această perioadă,plantele tale au nevoie, din cauza razelor so-lare puternice, de multă apă. Acestea suferăde sete şi au nevoie de apă pentru a nu seofili. Foarte potrivit este să uzi grădinaseara şi/sau dimineaţa cu apă de ploaiestrânsă într-un recipient mare. Tot seara poţistropi frunzele cu apă, pentru a înlătura pra-ful şi a le înviora.Atenţie: niciodată nu trebuie udat la prânz,când soarele străluceşte puternic! Întreagaapă se va evapora numaidecât, iar în pluseste posibil să ai surprize neplăcute: planteletale frumoase se ard şi se usucă, pentru căpicăturile de apă în bătaia soarelui suntasemenea unei sticle sau a unei lupe pe o

coală de hârtie. Rezultatul nu este cel doritde tine şi plantele tale au de suferit.

Pliveşte straturileÎn această perioadă va trebui să te ocupi deburuienile din grădină. Pentru ca legumeletale să se dezvolte armonios, în continuare,este bine să ai grijă să pliveşti straturile oride câte ori este nevoie, chiar şi o dată pe săp-tămână. Buruienile din jurul legumelorplantate de tine absorb din nutrienţii nece-sari dezvoltării acestora. De aceea, ele tre-buie eliminate.

Bucură-te de primele roadeSfecla roşie, ridichile, salata şi ceapa cres-

cute în grădină potfi consummate în lu-nile iunie-iulie. Nuuita să replantezi oparte dintre ele pen-tru a te putea bu-cura de gustul lor şiîn toamnă.

TrandafiriiTrandafirii sunt ve -detele acestei pe-

rioade. Este timpul să te ocupi de îngrijirealor. Taie florile şi frunzele uscate pentru astimula apa riţia altora. Dacă este cazul, con-struieşte puncte de sprijin pentru acesteplante – nu uita că soiurile căţărătoare sedezvoltă cel mai rapid acum.Anumite specii de trandafiri pot fi plantatechiar şi în această lună. Să ai în vedereatunci când le achiziţionezi ca rădăcinile săfie sănătoase, solide. Trandafirii trebuieudaţi des, în special imediat după ce îiplantezi în pământ. Pentru o dezvoltare câtmai bună a acestora, sunt indicate locurilecu mult soare. De asemenea, frumoasele floriiubesc locurile unde să crească nestingheritede alte plante, pământul bine irigat şi aerisit.

Mai multe informaţii pe:www-gradinamea.ro

Insp. Maria HANEŞ

Lucrări în grădină în perioada următoare

PRIMARUL IOSIF-IONEL TOMA SPRIJINĂ ACŢIUNILE PENTRU

ÎMBUNĂTĂŢIREA SERVICIILOROFERITE DE ENEL ÎN COMUNA GIROC

Dat fiind gravele probleme cu serviciile de electricitate pe careCompania Enel, în calitate de unic furnizor, ni le oferă, am adresatcâteva întrebări pe această temă edilului-şef al comunei, domnulIosif-Ionel Toma, care ne-a răspuns cu amabilitate:

- Domnule primar, după cum sigur ştiţi, locuitorii comuneinoastre se confruntă cu grave probleme legate de furnizareacurentului electric, probleme care de cele mai multe ori ducla distrugerea aparatelor electrice şi electronice. Cum vedeţidumneavoastră această problemă şi ce poate să facă insti-tuţia pe care o conduceţi în această direcţie?

- Problema serviciilor electrice furnizate de Enel mă preocupăde câţiva ani. Au avut loc, periodic, întâlniri cu reprezentanţi aicompaniei Enel, dar şi primari, însă, din păcate, trebuie săînţelegem că vorbim despre serviciile unei societăţi private, iarprimăria, ca instituţie, nu are pârghiile necesare pentru a controlaaceastă situaţie. Problema principală este subdimensionareareţelelor de medie tensiune pe linia Urseni. Localităţile din suduloraşului, dezvoltându-se mult în ultimii ani, au depăşit consumulde energie pentru care a fost proiectată reţeaua. Nu numai co-muna noastră se loveşte de această problemă, ci şi localităţile în-vecinate, Moşniţa, Urseni, Uliuc şi chiar periferia de sud aTimişoarei, Săcălaz etc. Supărarea mea, dar şi a celorlalţi con-sumatori, este aceea că, deşi se sesizează de mai mulţi ani acestaspect, societatea de electricitate întârzie să ia măsurile necesare.

- Totuşi, ce şanse avem să se rezolve această problemă?

- Cred că una dintre soluţii ar fi sensibilizarea mass-media şi aopiniei publice. Tocmai de aceea, zilele acestea i-am propusdomnului Ioan Sorincău, primarul comunei Moşniţa şi preşedin-tele filialei judeţene ACOR (Asociaţia Comunelor din România),să facem o conferinţă de presă în care să prezentăm şi să dez-batem această problemă, poate ne vom face auziţi şi în medii„mai înalte”. Această dezbatere, la care va participa şi unreprezentant al Primăriei Timişoara, va avea loc cât de curând şisperăm că reacţiile nu vor întârzia să apară.

- Mai mulţi cetăţeni din comună au propus redactarea uneipetiţii, pentru a-i sensibiliza pe cei în drept faţă de acesteprobleme... Ce părere aveţi?

- Voi fi primul care o voi semna şi voi susţine orice acţiune legalăcare ne-ar ajuta pe noi, toţi, în rezolvarea problemei.

Interviu preluat de pe portalul www.girocchisoda.com, A consemnat, Ovidiu IGNEA

4 DIALOG CU CETĂŢENII3300 iiuunniiee 22001133

Final de an şcolar 2012-2013 la Giroc şi ChişodaAbsolvenţii clasei a VIII-a,

Şcoala Gimnazială din GirocAbsolvenţii clasei a VIII-a,

Şcoala Gimnazială „Iosif Ciorogariu” din Chişoda

Crina-Andreea Blănaru, Caius-Delian Bosancu, Carina-Luiza Brînda, Raul-Caius Conţescu, Dariana-Denisa Drăguţ,Dacian-Florin Filimon, Cătălin-Marian Gorun, Cristina-Maria Gorun, Raul-Ioan Maliţa, Melisa-Mălina Marc, An-dreea-Maria Marincu, Irina Maxim, Florica-MihaelaMărşoane, Sebastian-Tudor Mihai, Rahel Molnar, Andreea-Cătălina Nicula, Bianca-Maria Radulov, Răzvan Rămneanţu,Mihai Sănduleac, Tibi Roland Szasz, Luiza-Armina Tănase,Maria Berchi, Alexandru Bănăţean.Diriginte: prof. Violeta Liseţchi; director: prof. dr. Petrişor-Dorin Treta

Larisa Coclea, Simona Huţuleac, Dumitru-Dobrin Lakatoş,Samir-Răducan Lakatoş, Alexandra-Mihaela Loghin, Benia -min Magda, Denis-Emanuel Magda, Alina-AnamariaNecşuleu, Anamaria Pintea, Anca-Lorena Pugna, Alin-MihaiSaioc, Anamaria-Nicoleta Spînu, Deian Stanoiev, Gabriel-Constantin Vuin.Diriginte: prof. Gabriela Vlasie; director: prof. dr. Petrişor-Dorin Treta; director-adjunct: prof. Marieta Deneş

Despărţire de şcoalăprin… fotbal

În mod tradiţional la Giroc, la sfârşit de anşcolar, absolvenţii clasei a VIII-a şi profesorii

lor s-au întâlnit la un meci amical de fotbal. Însala de sport a şcolii, atmosfera a fost una demare meci, iar pe teren, indiferent de cât deîncinsă a fost partida, a dominat spiritul de

sportivitate. Chiar dacă rezultatul a trecut în plan secund, meciul a avut darul de a rămâne în memoria nu doar a prota go-niştilor, ci şi a celor care au luat loc în tribune – cadre didactice şi elevi de la şcoala noastră, ultimii veniţi să ia contact cu

atmosfera pe care o vor întâlni şi ei în anii următori, la absolvire.

Serbările de la Grădiniţa cu ProgramPrelungit din Giroc au fost un prilej debucurie pentru copii şi de încântare pen-tru părinţii acestora. Pe scenă au urcatmicii artişti ai celor opt grupe de preş-colari şi au încântat spectatorii cuevoluţia lor, în programele coordonatede doamnele educatoare: „Dansul flo-

rilor”, „Dansul fluturaşilor”, „În lumeapoveştilor”, „Valsul prinţilor şi alprinţeselor”. Bineînţeles, grupele mariau fost puse în situaţia de a spune„Adio, grădiniţă”, luându-şi, astfel,rămas bun de la cei patru ani petrecuţi

în mijlocul jucăriilor. Cu emoţii, culacrimi, copiii şi educatoarele au mulţu-mit, în acest fel, părinţilor pentru re-spectul, înţelegerea şi buna colaborareavute până acum. Cadrele didactice dela Grădiniţa cu Program Prelungit din

Giroc le-au urat vacanţă frumoasă,drum bun boboceilor grupei pregăti-toare, iar părinţilor – putere de muncăşi multă răbdare pe mai departe înmunca de părinte. Prof. înv. preşcolar,

Janina TERTECI

Serbările Grădiniţei cu Program Prelungit din GirocPrimul an de grădiniţă a reprezentat pentru pri-chindeii grupei mici B, de la Grădiniţa P.P.Giroc, prilejul de a explora minunata lume a bas-melor şi a poveştilor. Data de 14 iunie 2013 a

marcat sfârşitul anului şcolar într-un mod plăcutşi emo ţionant. Copiii, costu maţi în di ferite per -sonaje din poveşti, au prezentat în faţa părinţilor,bunicilor şi prietenilor un program artistic alcă-tuit din cântece, poezii şi jocuri muzicale.Mulţumim tuturor celor care, în mod direct sau in-direct, au fost implicaţi în acest proces educaţional.

Prof. Simona LEONTESCU

Hai cu toţi la Carnaval!

5DIALOG CU CETĂŢENII 3300 iiuunniiee 22001133

Iniţiativa clasei I B de la Şcoala Gimnazială din Giroc,coordonată de învăţătoarea Daniela Simionese, aceea dea acorda câteva clipe, la sfârşit de săptămână, sportuluişi sănătăţii se dovedeşte, iată, de la primele ediţii, oreuşită deplină.Prima ieşire de acest fel, desfăşurată în data de 16 iunie,a adunat la „start” zeci de giroceni, în frunte cu primarulcomunei, Iosif-Ionel Toma. Vremea a ţinut cu cei peste50 de alergători, copii, tineri şi adulţi, care au parcurs înalergare traseul de la Şcoala Gimnazială la Stadionul„Unirea” din Giroc. Aici, au mai efectuat câteva ture destadion, cei mici au ascultat câteva poveşti interesante,spuse de medicul stomatolog Ioan Gaşpar, fratele doam-nei învăţătoare Daniela Simionese şi alergător de mara-ton, dar au efectuat şi câteva mişcări de recuperare, subîndrumarea domnului Ioan Flonta.Medicul stomatolog Ioan Gaşpar a oferit, prin tragere lasoţi, cinci vouchere în valoare de 100 de lei celor mai noro-coşi participanţi la prima ediţie a evenimentului „Sport forfun”, aşa cum se va numi, de acum, încolo acţiunea.În duminica următoare, 23 iunie, alte câteva zeci degiroceni s-au prezentat în faţa Şcolii Gimnaziale şi aualergat alături de iniţiatorii acţiunii. Printre cei care auvenit să facă mişcare s-au numărat multiplul campion lamotociclism Ionel Pascota şi antrenoarea clubului dekarate din Giroc, Amalia Şişak. Vasile TOMOIAGĂ

Cu mic, cu mare, hai la alergare!

Şcoala GimnazialăGiroc, locul I

în finala naţională a Campionatului

Şcolar de Şah „Elisabeta Polihroniade”

pe echipe mixtePaul-Alexandru Paraschiv, Denis-Dean Alboni,Robert Perţe şi Petronela-Alexandra Paraschiv şi-au adus contribuţia la obţinerea titlului naţionalde către Şcoala Gimnazială Giroc în întrecerea in-stituţiilor de învăţămînt din mediul rural, dincadrul Campionatului Naţional Şcolar Gimnazialde Şah „Elisabeta Polihroniade” pe echipe mixte.Reprezentanţii Timişului s-au clasat pe locul 5 înierarhia generală, din 39 de echipe participante.

Elevii din Giroc au înregistrat cinci victorii şi douăeşecuri, încheind la egalitate de puncte în clasa-mentul general cu Şcoala Gimnazială „MironCostin” din Galaţi, situată a patra, dar deasupratuturor celorlalte formaţii de şcoli din mediul rural,dintre care au mai urcat pe podium Liceul Tehno-logic din Corund (Harghita) şi Şcoala Gimnazială„Ion Popescu Voiteşti”, din Bălăneşti (Gorj).Faza naţională a Campionatului Şcolar de Şah areunit la hotelul „Parâng”, din staţiunea Băile Ol-ăneşti, 39 de echipe, care s-au întrecut în sistemelveţian pe parcursul a 7 runde. Campioana naţională a fost decisă doar după ul-tima rundă, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”din Ploieşti adjudecându-şi titlul, cu şase succese şio egalitate. (A.B.)

Dezvoltarea unei comunităţi locale este strâns legată de pro-movarea energiei durabile. Aceasta reprezintă atât o provo-care, cât şi o prioritate. Provocare, pentru că o comunitatetrebuie să fie receptivă la transformările şi schimbările ex-

terne şi interne care o pot afecta, adaptându-se acestorschimbări prin acţiuni şi iniţiative strategice locale. O prio-ritate, pentru că modul în care se dezvoltă localitatea îi afec-tează prezentul şi şansele de viitor.Primăria comunei, în colaborare cu Liceul Teoretic ,,DavidVoniga” din Giroc, a organizat acţiunea „Circulăm cu bici-cleta”, din cadrul evenimentului „Ziua Energiei 2013”, îndata de 25.06.2013, începând cu ora 20.00.Grupul de participanţi a plecat din faţa Liceului, a parcurs

traseul stabilit şi s-a întors în acelaşi loc, după parcurgereacelor, aproximativ, 4 km.Organizatorii au avut în vedere următoarele aspecte privindcirculaţia pe drumurile public: grupul de participanţi să fiecompact; să se execute viraje doar la dreapta; să fie însoţit,pe întregul traseu, de către două maşini ale Poliţiei Locale,una antemergătoare şi una care va închide coloana; traseulfie unul mediu circulat; ruta să aibă zone protejate împo-triva soarelui de minim 50%.Domnul primar Iosif-Ionel Toma a venit cu propunerea caaceastă acţiune să se repete săptămânal.

Insp. Adelina SÎRBU

Ziua Energiei 2013

AS WMT Giroc, în calitate de vicecampioană aLigii 1 timişene, şi AGMA Tiucă, locul 3 în Cam-pionatul Judeţean „Al -borz”, vor reprezentaminifotbalul local la fazafinală a Cupei României,ce se desfăşoară la Pia-tra-Neamţ.Campionatul JudeţeanTimiş de minifotbal„Alborz” se regăseşteîntre cele mai bune 12din ţară în baza puncta-jelor reactualizate, ţi -nând cont de mai multecriterii de departajare, şiare posibilitatea să alinieze două reprezentante înfaza finală a celei de-a patra ediţii a Cupei

României. Alături de AS WMT Giroc, care a pier-dut finala Cupei de vară timişene, depăşită fiind

de MAV Glissando, la Piatra Neamţ va juca şiechipa AGMA Tiucă.AS WMT Giroc este ofostă câştigătoare a CupeiRomâniei. Conform Fe de raţiei Române deMinifotbal, evenimentulde la Piatra Neamţ esteunul dintre cel mai aştep-tat din minifotbalul româ-nesc. Până acum,pre cedentele trei ediţii aleCupei României au fost

câştigate de Cipricom Zalău, AS WMT Giroc şiJuventus Sibiu. (A.B.)

Comuna Giroc, prezentă la CupaRomâniei la minifotbal

Jucătorii de la WMT vor să readucăCupa României la Giroc

6 DIALOG CU CETĂŢENII3300 iiuunniiee 22001133

MMeeddaalliioonn lliirriiccCCaarrttee ddee vviizziittăă

Sunt un oarecare, Chira,Peste care zburdă anii.

Pâinea mi-o câştig cu mira,Iar cu lira doar duşmanii.

LLaa aanniiii mmeeiiPe jumătatea cea de sus

Cunună anii mi s-au pus,Dar baiul este, din păcate,

Cu cealaltă jumătate.

LLaa 7700 ddee aanniiProgresând, cu mult elan,Într-o conjunctură nouă,

Am mai câştigat un anŞi-am pierdut vreo şaizeş-nouă.

EEuu şşii SSffâânnttuullPPeettrruu ddiinn RRaaiiSuntem urgisiţi de soartă

Ca să fim, la posturi, spirt:El să stea în Rai, la poartă,

Iară eu la porţi de birt.

PPuunneerree llaa ppuunnccttVă precizez, contemporani,

Şi nu din falsă modestie,Că nu am scris nicicând pe bani,

Ci pur şi simplu pe hârtie.

RReeccoommaannddaarreeDacă ai femeia-n faţă

Cugetă o treabă-adâncă.Numai una îţi dă viaţă,Celelalte ţi-o mănâncă.

UUnneeii iiddiilleePierdut prin cârciumile pline,Simţind acum triste urmări,

Eu în genunchi mă-ntorc la tineŞi tot pe două-trei cărări.

CCoonnvviieeţţuuiirree ppaaşşnniiccăăSfaturi ne-mpărţim, frăţeşte,

Ca să-i fiu mereu pe plac.Astăzi numai ea vorbeşte,

Mâine-i rândul meu să tac.

Bace Moarcea la fereastrăMăi să-m spargă şolocatu

Ş-o întrabă pă nevastă„Unge ţî s-o dus bărbatu?!?

Că-l tăt caut d-o lună-ntragăÎn zădari – nu-i dă găsît;

L-o ascuns în pod vo babăOri pământu l-o-nghiţît!...”

Ş-o pornit Moarcea UrâtăSă mă cauce măi dăparce

Cu spinarea gârbovităŞî c-o coasă lungă-n space.

M-o găsât săpând grinţaiu,Morśelit şî plin dă prau.

M-o pricit: „Gata cu traiu,Spală-ce, c-am să ce iau!”

„Stai un pic, să-m găt răchiaCare m-o ugit în vas,

Că-i păcat, bat-o pustîia,Altora cumva s-o las!”

„Ia să gust” – îm dzîsă Moarcea –Şî i-am dat o dămiźeană

Ca să-i fac şî Morţî parceaSî să-m fie dă pomană.

„Gust – să-nśeapă vesălia!”Baş aşa cum scrie Carcea,Când gătat-am cu răchia,

Mă-mbătai io şî cu Moarcea...

******Adz – dă ploaie or dă ninźe –

Cântă dzîlili dîn lăută,Iară Moarcea bea dă stînźe...Şî d-atunś nu mă măi caută!

PPooşşmmâânnddrraa mmoorrţţîî

DDaarr MMooaarrcceeaass--oo pprrăănnttoorrss

Mă-ntânii cu Moarcea iarăBaş în câmp – la iarbă verge,Însă ea,-ntorcându-ş capu,

Să făcu niś că mă vege.

O salut – baş ca la carce –Ca pră hăl măi fain dîn goşci:

„Sărbus, preafrumoasă Moarce,O’ nu vrei să mă cunoşci?!?

Io mi-s ăl cu vesăliaDîn grăgina cu poveşci,Căruia i-ai băut răchia

Ş-ai zuitat să i-o plăceşci...”

Moarcea-atunś ş-o pus ocheţîŞî-n bucfariu ei ăl gros

M-o căutat prîntră toţ clienţî,Însă fără dă folos...

„Dzău că nu ce văd pră listă Şî baş asta n-ar fi bai –

Dar mă-ntrăb, că mi-s cam tristă,Cu răchia cum măi stai?”

„Prîntru cine-ntădăunaAm o dămiźeană-n podPână iar s-o coaśe pruna

(Dă or pringe prunii rod...).

Am în taşcă o uiagăŚe ţ-o dau iar, ca să scap,

Că io, într-o noapce-ntragă,Băgai doauă-trii în cap!”

„Uiuiu!” – Moarcea hureadză,Dau s-o ţuc, dar ea, sfioasă,Ori dă frică, ori dă groază

S-o pitulat după coasă,

S-o zmâcnit ş-o luă la fugă...„Sărbus, Moarce, śe să-ţ fac?!?Ce pofcesc să-m vini la rugă

Dă Sâmpetru... prăst-un veac!”

Cum să-nfurie pământuNăcăjît că paşî mei

’S-tot măi rari şî-i bace vântuIar d-o vreme-s tot măi grei...

Doru mi-i dă anii cineriCu śiurele la opincă,

Postu aspru-n sfânta vineriŞî cocaia lu Băgincă,

Câni mânjîţ pră bot şî lăbeVăndrăşînd prîn satu-ntrăg,Dor dă fece – astădz babe –

Śe purtau p-atunś opreg;

Dor dă Ioţa, dor dă Zaga,Dor dă Moşu Vorovoni,Dăru mi-i dă popa Aga,

Dă părincili Băloni,

Dă gieś cu cruś în space,Cu stihare şî răpidz,

Prapuri mari şî coloraceŞă dă straiţa cu covriź...

Satule, frunce bătrână,Îţ cânt fala strop cu stropCă supt breazda dă ţărânăÎn curând o să mă-ngrop.

Iar în vremea care vineIo cu gându mă împăc;

Tu, pământ, mă cemi la tine,Stai o ţâră, să mă-mbrăc!...

MMăă cceeaammăă ppăămmâânnttuu

O venit sî bătrâneaţaCa un lotru năcemat

Şî m-o îmbrumat musteaţa,Paşî s-or îngreonat.

M-am ascuns prîntră păhare,Pră supt mesă, după pult,Dar cum ea îi răbdătoareM-o luat la ochi dămult

Şî m-o dat cu iscusînţăAn dă an câce un sămn:

O reumă-n lopăciţă,Ghinţ dă lapce, cap dă lemn.

Anii, care-or strâns cureaua,Nu le fie dă giochi –

M-or făcut păru ca neauaŞî m-or pus zîrţă la ochi.

Mi-s piśioarili ca plumbuŞî păşăsc ca o lăhuză,

Nasu-i măi roşu ca rujuŚe-ş dau doamnili pră budză

Să-m sporească-acu năcazuVrâsta îm faśe prăpăd:

M-o brăzdat pogan obrazuDă mă spării când mă văd...

Dă mă duc la vro... veśinăNu măi pot să mă petrec,

Că m-apucă-un źiunghi la splinăCât abe źiuesc să plec.

Bătrâneaţa, ard-o focu,M-o luat măi tot śe-am avut:

Văsălia şî norocuŞ-încă... śeva śe n-am vrut!...

Dar mulţamu-ţ Ţîie, Doamne,Că lăsatu-m-ai tăt viu

Şî, după atâcea toamne,Mâna dreaptă ca să scriu.

Mă fălesc cum nu să poaceCă la anii mei târdzîi

Cred că pot faśe dă toaceÎn afară dă copii.

BBăăttrrâânneeaaţţaa

PPAATTRRUUCCHHIIRRAA7755 ddee

aannii

7DIALOG CU CETĂŢENII

Semnalul de “ALARMĂAERIANĂ”are 15sunetea 4 secunde fiecare, cupauzăde 4 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalulse compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare,cu pauză de 2 secunde între ele. Semnalul de

“ALARMĂ LADEZASTRE” constă în 5 sunete a16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secundeîntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 5 sunete a 8 secundefiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.

“PREALARMAAERIANĂ” are 3 sunete a 32 desecunde fiecare, cu pauză de 12 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalulse compunedin 3 sunete a 16secunde fiecare, cupauză de 6 secunde între ele.

“ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu, deaceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, semnalul se com-pune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cu durata de 1 minut.

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467; Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256 929;

Deranjamente APĂ-CANAL: 0752 192848; Stare civilă: 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0753 101123

ISSN

1584/3068 Colectivul de redacţie:

Iosif Ionel TOMA - director fondatorPetru Vasile TOMOIAGĂ - redactor-şef;

OctavianGRUIŢA,GabrielTOMESCU,CodruţaTOMESCU,ViorelDorelCHERCIU,MirceaSTURZA-cultură;

Lavinia DAVID - social;

Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, Timiş

Tel: 0256 395648; Fax: 0256 395798, 0732 600455

e-mail: ziargiroc@yahoo.com

Nu pierdeţi nici un număr al ziarului nostru.Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!A fi corect informat înseamnă a fi puternic!

Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

3300 iiuunniiee 22001133

„Ăla-i rău’ ăl măi mare –N-are trup, niś nume n-are;

Ăla-i rău’ śe nu fuźeDă Dumnedzău, niśi dă cruśe...”

(dîntr-o cântare bătrânască)

Capitolul IICUM – CÂND BAŞ VRE SĂ SĂARECE CUMĂ ÎI – UN SAT STĂDOSÎT SUPT VRUN ALT NUME

10. Uspeţu cu Vericu Relu (I)Na iaca, la o bună dărabă dă vreme după śe ńe-o fost pof-cit la el – că ńe-o trimes vorbă pră Vericu Fuman dzîs şîPolitícă – să venim năzgreşît mácăr-când pucem, ńedusărăm la Văruţu Relu fără să-i măi dăm dă şcire, dar –nărocu nostru! – că-l aflarăm acasă. Girept îi că dă niś număi şciu dă câţ ani Văruţu nu măi şăge niś la cămin, niśîn fărtiri. Când ńe băgarăm la el, ca-ntădăuna, śică:Aşcea-s iorsagurili mele dî la bloc; n-am zgogit niś să mămut d-aiś, v-aduśeţ d-amince că tăt aiś şăd, da’ niś să măibat un cuń n-am putut – numa să şciţ că mie mi-i în dăstulcu cât am.Ha, ’po-i măi avé mult până la pinzie, Văruţule? Într-unglas îi dzîsărăm: Văruţule basîm prîntru c-om fi sîmţît căalmintrilea l-am fi zgânjât în sufletu lui dă om-şî-domn şîdă ńamu nostru – śe să creadă Văruţu Relu, dăcă nu i-amfi dzîs acu’ într-un glas Văruţule, că încotro bace vorbanoastră? Să-l afumăm, o’-că cear să-l vătămăm? Că şăgela oraş măi-cúmva pră leafă, când pră noi, iaca ńe scosărăla pinzie că n-or măi avut śe să ńe de dă lucru? Atunś săiasă zăfurt şî el la pinzie şî să şadă măi bińe pră bani măipuţîni? Şăge pră măi puţîni – dar şăge!Dar şî el sîmţînd şî prăśepând că ńe-am cam opăśit îngânduri şî ni-s cam împegecaţ în vorbe, pră moment ńeîntrăbă śe-i măi dă nou în satu nostru; asta ca asta, numa,audz, uice ńe-o şî spus că di śe ńe-o cemat pră gostie şîla uspeţ. Śică: Iaca di śe v-am cemat: Să-m spuńeţ voi cădă când să fie făcut măi dintâi satu nostru? Noi ńe ńeme-rirăm iar într-un gând ghingind că Vericu (acu’ iar îidzîsărăm Vericu!) s-o fi buzumenit dă cap şî îmblă să-ş

facă taină dă noi. Dar îl luarăm blând, śică: Văruţule Re-lule, ’po dă unge amaru nostru să şcim noi asta, că cusatu ńe-am pomenit dă cându ni-s, prăcum vedz-bińe căeşci şî tu! Iară dă îmblat prîntr-ăle cărţ n-am avut dă îm-blat niś năince, niś acuma, mácăr dăc-am ieşît la pinzie.Că la sat lucru’ nu să măi dogată în cust şî-n veac, câtu-ilumea şî pământu!... Noi ńe-am închipuit că śińe-şcie śelipsă ai dă noi să ce-aźutăm la śegoge treabă, că dac-o fiaşa, măi bińe-ar fi fost să-ţ aduśem nascar crumpi, o śapă-acoló, un dărăb dă brândză, un jăp dă şonc, să nu venim,Doamńe-apără!, cu mâna goală... Dară dăcă n-o fi aşa,śe-ai dă gând să ńe întrăbi şî să ńe vijgălădz dăcă şcim cădă cându-i satu nostru, apo’ nu şcim, şî nu şcim niś śe săcregem dăspră asta – niś dăspră noi, da ’niś dăspră cińe...Dară dăc-ar fi aşa, dzîsă ălălalt, iaca să şăgem oţâră să ńeoginim, ş-apo’ zogoańe-ńe acasă, Vericule Relule, că noi,cum dzîşărăm, avem dă lucru, că dă altăśeva nu ni-sbuni... Ş-apo’ şî ţîie śe-ţ făleşce să şcii în momenturiliaşcea – dzîsă dărinatu dă Colă – că dă când s-o isfălit satunostru? Caltă-n bucfare şî-n cărţ, că śică asta ţ-ar fi mes-ăria. Dară atunś s-ar vegé o’-că nu ţ-ai dofăcut-o, o’-că aifăcut-o în izâdă...Śe-am căltat şî śe-am śecit – asta-i una. Numa mă întări-sadză cam śe-aţ şci voi dăspră asta... poci-fi că nu dînśecice.Na’ ’po’ dăcă-i aşa, ia scoace tu Văruţule Colă fârtăiuţudîn poznariu dî la dulamă şî dă naocol cu răchia până ńe-om ghingi că śe-am şci dăspră satu nostru... dăc-o fisă şcim śegoge ńe-ntrabă Văruţu Relu. Şî tu, VăruţuleRelule, i-adă dă prăgăceşce prândzu-śina – dăprăunăprîntru tri persoańe dă văruţ, că pân-atunś noi ńe înci-nźem câta pră răcămeaua iac-asta, să ńe traźem sufletu...

GLOSARzgânjât = deranjataltmintirilea = alminterisă-l afumăm = să-l ofensămsă-l vătămăm = să-l jignimzăfurt (şi tătfurt) = îndatăopăśiţ = împleticiţibuzumenit = zăpăcit, turmentatîmblă să-ş facă taină = caută să-şi bată jocjăp dă şonc = bucăţoaie de jambonzogoańe-ńe = alungă-nerăcămeaua = recamierul

Întâmplări dîntr-un roman bănăţan *śe baş acuma să scriadză

Ioan-Viorel Boldureanu s-a născut în 12 februarie 1950, în Topolovăţu Mare, Timiş. Şcoala generală aurmat-o în satul natal, liceul la Lugoj, iar studiile universitare la Timişoara şi la Cluj-Napoca. Îşi ia

doctoratul în Hlologie, la Timişoara, în anul 1985. A debutat în volum în anul 1984, cu „Povestiri de lamarginea Câmpiei”. Membru al unor cenacluri, colaborează la câteva ziare şi reviste literare. Este titu-lar al Cursului de Folcloristică şi Etnologie la Facultatea de Litere şi FilosoHe a Universităţii de Vest din

Timişoara. La Cenac lul „Gura Satului” este, însă, „concurat” de COLĂ LU TUTUBĂ, personajul cucare este adesea identiHcat. Din ianuarie 1996 a început să dea viaţă personajului UICA NIŢĂ („văr allui COLĂ”) la Televiziunea „Analog” din Timişoara, în rubrica zilnică „La givan cu Uica Niţă”. Pentruacei care îl cunosc mai puţin, amin tim că scriitorul are rădăcini ereditare şi în localitatea Chişoda, un

motiv în plus de a iubi aceste locuri şi oamenii lor.

Când dau în năbădăi

Poşmândră prăîntoarsă pântru un confrace

Duminica m-apucă să o pornesc d-a vandraCătră oraş – fără să fiu văndroc! –

Sus pă şpohert dă tăt s-o reśit mandraCă m-am zuitat să pun un lemn pră foc.

Luvai în taşcă litra dă răchie(După vro patru deţuri pă stomacu gol)

Ş-atunś sîmţîi oraşu cum mă-mbieDîn birt în birt să dau dă zori ocol...

Da’ n-am crezut că śine-goge-m poartăAtâta grijă – ca să nu mă rup –

Dă parcă nu m-ar vrea pă linia moartăPicat, zuitat – acolo să m-astup...

Dă neşce vreme gându mă cănună,Mă nădăiesc că tu ai numărat

Dă câce ori io mi-s betoc pă lunăŞî pă la poarta mândrii dă câce ori m-abat;

Mácăr dă-i bat la uşă dă tri oriCu capu bunduzît dă aspra beutură...Tu, dac-ai bace-ntruna până-n zori,Dă cine niś o mândră nu să-ndură!...

Îi primăvară şî mă şpăţirescCu doda mână-n mână, poace dă sup-

ţiori,Şî mi-estă milă dacă mă gângesc

Că tu dă grija noastră poţ să mori...

Iar dacă mori – noi tare ce-om doriDucând prîn ani jălirea năcurmată

Şî la mormânt io, dragă, ţ-oi śeciDîn carcea śe n-ai scris-o niśodată...

Petru CHIRA

8 DIALOG CU CETĂŢENII3300 iiuunniiee 22001133

AArroonn GGhheeoorrgghhee,,11 aann şşii 44 lluunnii,, GGiirroocc

MMăălliinnaa MMooccaannuu,,55 aannii,, GGiirroocc

SSeerrggiiuu PPaarraasscchhiivv,,33 aannii,, GGiirroocc

VVllaadd RRaaddaa,,11 aann şşii 99 lluunnii,, GGiirroocc

Trei sportivi merituoşi ai Clubului deŞah Giroc au luat parte la CampionatulMondial Şcolar de Şah, ediţia 2013,desfăşurat între 6-15 mai la Halkidiki,Grecia, sub patronajul F.I.D.E. (Federa-ţia Internaţională de Şah) şi al I.S.C.U.(Uniunea Internaţională a Şahului Şco-lar): Paul Paraschiv, medaliat cu aur laproba de şah fulger şi cu argint la între-cerea de şah clasic, categoria B11, în ca-drul Concursului Naţional Şcolar deŞah, ediţia 2013; Roxana Popa, meda-liată cu aur la toate trei probele (şah cla-sic, şah fulger şi dezlegări), categoriaF7, în cadrul Concursului Naţional Şco-lar de Şah, ediţia 2013; Alexandra Pa-raschiv, medaliată cu argint la proba deşah fulger, categoria F11, în cadrul Con-cursului Naţional Şcolar de Şah, ediţia2013, precum şi ocupantă a locului 4 lacategoria F11 în Campionatul NaţionalIndividual de Şah pentru copii şi juniori,versiunea FIDE, ediţia 2013.Având în faţă oponente din Rusia, Ka-zahstan, Bulgaria, Polonia, Grecia, darşi câte două adversare din Turcia şi SriLanka, Alexandra Paraschiv a înregis-trat două victorii, trei remize şi patru în-frângeri. Cu ceva mai multă încredereîn forţele proprii, ea ar fi trebuit să rea-lizeze, după părerea mea, în jurde 6 puncte.Este relevant cazul acelei partideîn care Alexandra (cu negrele) aavut impresia tot timpul că stămai prost, că n-a avut nici o şansăşi că adversara ei a avut mereuconducerea jocului. În realitate,analiza partidei a scos la iveală căAlexandra a jucat bine, a egalatjocul şi, la un moment dat, chiar apreluat iniţiativa. Un sacrificiu defigură (hazardat) al adversarei i-adat, apoi, Alexandrei chiar pozi-ţie clar câştigată, iar răsturnareasituaţiei s-a produs abia la penul-tima mutare, când o greşeală gravă înapărare a Alexandrei i-a dat ocazia ad-versarei să marcheze, cu un atac impa-rabil la rege. Aşadar, partida respectivăa fost decisă de forţe care n-aveau legă-tură cu pregătirea tehnică a Alexandrei.Probabil că, în stadiul acesta, al mariiperformanţe, este din ce în ce mai nece-sar ajutorul unui expert în psihologiesportivă.Despre evoluţia Roxanei n-ar fi preamulte de spus, câtă vreme ea a venit ră-cită încă de acasă, iar pe parcurs, în locsă se vindece şi să recupereze startul os-cilant, a făcut complicaţii (otită). Chiarşi în aceste condiţii, Roxana a abando-

nat o singură partidă (în runda a treia,când otita a debutat cu dureri acute) şi arealizat patru puncte din cele opt partidejucate efectiv.Dintre şahiştii giroceni, consider însă cămarele erou al acestui „mundial de aje-drez” ar fi putut fi, cu un dram de şansăîn plus şi cu un moral mai robust, PaulParaschiv. La categoria B11 – unde evo-luau 79 de jucători din aproape 40 deţări - Paul Paraschiv a reuşit două vic-torii în primele două partide. În primarundă, juniorul girocean s-a impus înfaţa lui Maciek Mieczkowski, din Polo-nia, iar în runda a doua Paraschiv a câş-tigat în faţa lui Viachaslau Zarubitski,din Bielorusia – un jucător redutabil,cotat cu rangul 5 (Paul pornise în con-curs cu rangul 26).Runda a treia l-a adus pe Paul – cu pie-sele albe – faţă în faţă cu Artem Trub-chaninov, un şahist din Rusia, cotat curangul 9 la startul competiţiei. Cu toatecă Trubchaninov a venit pentru aceastăîntâlnire cu o deschidere neaşteptată –Apărarea Alehin – inexistentă în CV-ulsău de până atunci (mă refer la partideledisponibile pe internet), Paul s-a des-curcat minunat, iar după 17 mutări aveapion în plus, avantajul perechii de ne-

buni şi, pe deasupra, atac periculos larege. Aici, una dintre calităţile care i-aadus adesea succese strălucite lui Paul– aceea de a juca întortocheat, astfelîncât să nu-l mai înţeleagă adversarii (şiuneori nici antrenorul) a început să-ijoace feste. Paul dă vina pentru ceea ces-a întâmplat mai departe pe presiuneaceasului de control deoarece, spune el,consumase mult timp de gândire pentrua depăşi surpriza rusului, de la începutulpartidei. În loc să joace simplu (turnulinactiv din colţ adus pe coloana semi-deschisă, ameninţând regele advers), ela făcut o manevră cu dama, manevrăcare putea fi apreciată ca utilă, dar nu

era prioritară în acel moment. Conti-nuarea atacului în baza celor mai sim-ple principii (aducerea în luptă a tuturorforţelor) l-ar fi obligat pe rus, după pă-rerea mea, să cedeze după 6-7 mutări.Cred că la gafa lui Paul (care a compli-cat situaţia de pe tablă, dând din nouşanse rusului) au contribuit nu numaiaspectele de mai sus, dar şi tendinţa na-turală a oricărui şahist de a se relaxa şi

de a juca ceva mai superfi-cial în momentul în care areavantaj. Este o tendinţă greude stăpânit, chiar şi la şahi-ştii seniori. Obţinând înnumai 17 mutări avantaj de-cisiv într-o deschidere pen-tru care nu se pregătise,poate că Paul a fost cuprinsde euforie. L-a subapreciatpe Trubchaninov, jude-cându-l greşit după joculmai slab din prima parte apartidei. A urmat o serie decontralovituri, în situaţii din

ce în ce mai complicate. După mutarea31 a negrului, computerul îi dădea încăşanse serioase de câştig lui Paul. Din ceîn ce mai presat de ceas, dar şi epuizatde calculul complicaţiilor în care se lă-sase antrenat, Paul a greşit grav la mu-tarea 32 şi n-a mai putut salva partida.Eşecul a adus o prăbuşire a moralului,care l-au făcut să nu-şi mai găsească rit-mul. Două înfrângeri consecutiv, cu ju-cători din Rusia şi Bulgaria, apoi remizăcu Kazahstan, înfrângere din nou la Ve-nezuela. Victoriile din ultimele douărunde, la jucători din Anglia şi Israel, n-au făcut decât să întregească un scor ne-utru: 4,5 puncte din 9 runde.

Surpriza (plină de învăţăminte pentruPaul dar, sper, şi pentru colegii săi declub), a venit abia la sfârşit – scăpat caprin urechile acului de un dezastru înrunda a treia cu jucătorul girocean,Artem Trubchaninov a căpătat aripi. Ela adunat până la sfârşit 7,5 puncte (cu 3mai multe decât a reuşit Paul) şi şi-a adjudecat titlul de campion mondial... Morala este că se poate, că s-ar fiputut... Paul s-a putut convinge că nicichiar un campion mondial nu este infai-libil. Că a putut fi mai bun, din punct devedere tehnic, decât acesta şi că un plusde concentrare în momentul în careavea avantaj decisiv i-ar fi putut aducevictoria şi, poate, un alt traseu în con-curs, cu un punctaj perfect după 3 rundeşi, în mod sigur, un alt moral. Mulţumim Consiliului Local şi Primă-riei Giroc, A.C.S. Elisabeta Polihro-niade şi sponsorilor – RestaurantulBiofresh şi S.C. Ra-Ol (confecţii meta-lice) din Timişoara, care au făcut posi-bilă participarea sportivilor Clubului deŞah Giroc la ediţia 2013 a Campionatu-lui Mondial Şcolar de Şah. Finala C.M. Şcolar de Şah 2013 a reunitelevi din Rusia, Marea Britanie, Turcia,Azerbaijan, Columbia, Peru, Mongolia,Sri Lanka, Austria, Polonia, Israel, Gre-cia, Kazakhstan, Cipru, Bulgaria, Ro-mânia, Slovenia, Serbia, Spania, India,Franţa, Hong-Kong, Uzbekistan, Tur-kmenistan, Republica Moldova,Ucraina, Venezuela, Ungaria, Luxem-burg, Lituania, Algeria, Tunisia etc.

Antrenor, Zamfir MOLDOVAN

Campionatul Mondial Şcolar de Şah 2013

Un girocean „încrucişează spadele” cu campionul mondial