neoplasmul pulmonar

8/15/2019 neoplasmul pulmonar

1/5

NEOPLASMUL PULMONAR

Cancerul pulmonar este principala tumoră umană ca i mortalitate, atât la bărba i, cât i la femei, înș ț șîntreaga lume. Ca i frecven ă, este a doua după cancerul de prostată i cel de sân, iar vârsta medie deș ț șdiagnostic este de 65 de ani. Bărba ii par a fi în continuare mai afecta i de această neoplazie, probabilț țdatorită prevalen ei mai crescute a fumatului. Inciden a cancerului pulmonar este direct legată de obiceiulț ț

fumatului, circa 7! dintre decesele prin această neoplazie fiind la fumători."rice tip de cancer implică o proliferare anormală i necontrolată a unui grup de celule, mai mult sauș

mai pu in asemănătoare cu esutul de la care a pornit. #n func ie de tipul de celule care alcătuiesc tumora,ț ț țcancerul pulmonar se poate clasifica în două tipuri ma$ore, cu evolu ie, prognostic i tratament diferite%ț ș& Cancer microcelular 'cu celule mici ( small cell)& Cancer non*microcelular 'cu celule mai mari ( non*small cell)

Cauze i factori de riscș+ermenul de cancer pulmonar se referă, de regulă, la tumora primară, cu dezvoltare din parencimul

pulmonar- tumorile metastatice pulmonare sunt cancere secundare, tratate în func ie de neoplasmul dețorigine.

• umul de tutunie că este vorba despre de igări, trabuc sau pipă, fumatul cre te riscul de a dezvolta i a deceda prinț ș ș

cancer pulmonar de 5*/0 de ori. umul de igară con ine 7, 000 de cimicale to1ice i cel pu in 70 deț ț ș țcarcinogeni dovedi i. 2ela ia dintre fumat i riscul de cancer este de directă propor ionalitate ( riscul cre teț ț ș ț șodată cu numărul de igări fumate pe zi i numărul de ani în care este men inut obiceiul nociv. 2iscul este laț ș țfel de crescut în cazul igărilor cu un con inut redus de nicotină. igările mentolate ar putea reprezenta unț ț Ț

pericol în plus, deoarece oferă posibilitatea consumatorului să inaleze fumul mai adânc în plămâni.umatul pasiv prezintă un risc pentru persoanele e1puse, estimându*se că circa /000 de mor i anualeț

sunt datorate acestuia. 3 locui cu un fumător cre te ansele de a dezvolta cancer pulmonar cu 40*/0!.ș ș

• 1punerea la substan e to1iceț2adonul este un gaz natural radioactiv, care se formează în sol prin degradarea uraniului. 3cesta este

inodor, incolor i insipid i concentra ia sa poate fi determinată cu a$utorul unor ituri speciale. e i este înș ș ț șcantitate nesemnificativă în e1terior, poate avea o concentra ie periculoasă în anumite clădiri 'în special lațsubsol sau locuri slab ventilate) . Inalarea sa e1pune plămânii la doze reduse, dar repetate de radia ii, carețcresc rata muta iilor celulare. 2adonul este considerat principalul agent etiologic al cancerului pulmonar laț

persoanele care nu au fost e1puse la fumul de igară.ț1punerea la azbest este principalul factor de risc pentru mezoteliomul malign, dar cre te i inciden aș ș ț

neoplasmului pulmonar. 3ceastă fibră din grupa silica ilor se găse te în cantitate mare în unele locuri deț șmuncă ( mine, antiere navale, industria te1tilă. upă ce s*a constatat implicarea sa în cancerul pleural,ș

folosirea azbestului a fost profund restric ionată în toată lumea. e i mai e1istă construc ii care con in acestț ș ț țmaterial, el este periculos doar când fibrele sunt eliberate în aer, cum ar fi în timpul demolărilor.

3lte to1ice incriminate în cre terea riscului de cancer pulmonar sunt%ș& arsenicul * prin e1punere profesională sau concentra ii crescute în apa potabilă, în unele regiuni ale lumiiț& Beriliul, pulberile silicogene, compu ii de nicel sau crom, clorura de vinil ( pot fi factori de risc pentrușlucrătorii de industria construc iilor metalice, industria petrocimică, etc.ț& 8oluarea din mediu ( se estimează că 5! dintre cancerele pulmonare se datorează poluării aerogene dinmarele ora eș

• 2adioterapia

8ersoanele care au suferit radioterapie pentru o altă formă de cancer ( cum ar fi un limfom sau un cancer mamar, au o ansă crescută de a dezvolta o malignitate pulmonară. umatul cre te substan ial acest risc.ș ș ț

1


2/5

• Istoricul familial3 avea o rudă de gradul I care a suferit de cancer pulmonar cre te riscul de a dezvolta această tumoră cuș5!. 3cest factor de risc este independent de fumat i se bazează pe agregarea anumitor oncogene în cadrulșunei familii. umatul cre te i mai mult acest risc, iar a trăi într*o familie de fumători realizează un riscș șcrescut indiferent de genetică.

• 3ntecedentele personale patologice

3fec iunile pulmonare care evoluează cu fibroză par a cre te riscul de dezvoltare a unei tumori la acestț șnivel. 9n studiu recent arată că tuberculoza pulmonară dublează riscul de cancer pulmonar, timp de 40 deani de la episodul infec ios.ț

• Imunitatea deficitară8acien ii imunodeficitari ( cum sunt cei cu :I;< =I3 au un risc de / ori mai mare pentru cancerulț

pulmonar. =imilar, cercetările recente arată că administrarea medica iei imunosupresoare pe termen lungțdublează riscul pentru această afec iune.ț

Semne i simptomeș=imptomele generale, comune mai multor tipuri de cancer sunt%

& 3stenie& =cădere în greutate& 8ierderea apetitului& =tare de subfebrilitate& :ipocratism digital 'degete >de tobo ar? ( după o evolu ie îndelungată)ș ț =imptomele pulmonare depind de localizarea tumorii. Cancerul pulmonar central are ca i manifestări%ș& +use persistentă sau scimbarea caracterului tusei la fumători& :emoptizie 'e1pectora ie cu sânge)ț& Infec ii pulmonare trenante sau repetateț& ispnee& @eezing e1pirator 'zgomot ca un > uierat?, datorat obstruc iei unei căi aeriene)ș ț

Aeoplasmele periferice sunt frecvent mute clinic i sunt descoperite abia în faza metastazelor. +otu i, uneoriș ș pot determina%& +use& ispnee& urere toracică severă 'datorită infiltrării pleurei i a peretelui toracic)ș

#n unele cazuri avansate, diseminarea regională a tumorii poate produce%& =indromul de venă cavă superioară ( 9nele tumori cu localizare în apropiere de il pot comprima venacavă superioară, determinând stază venoasă în amonte. 2ezultatul este edemul teritoriului vascularizat deacest ram ( cap, gât, bra e, partea superioară a toracelui 'edem >în pelerină?), care poate avea uneori o tentățalbastruie. Când acest sindrom evoluează, poate asocia edem cerebral sau reducere a debitului cardiac ișnecesită tratament de urgen ă.ț& =indromul :orner ( dezvoltarea unei tumori la nivelul ape1ului 'vârfului) pulmonar, numită tumoră8ancoast, poate comprima un ganglion simpatic, cauzând ptoză palpebrală, enoftalmie, mioză, eritemcon$unctival i sudora ie redusă de aceea i parte a fe ei. 8oate fi prezentă durerea de umăr, care iradiază spreș ț ș ț

bra .ț& 3lte simptome alte compresiunii i diseminării prin continuitate* disfagie, manifestări cardiace, paraliziașdiafragmului

iseminarea la distan ă 'metastazarea) poate determina, în func ie de sediul leziunii secundare%ț ț& urere osoasă ( de obicei a coloanei vertebrale, care nu cedează la analgezice uzuale& urere subcostală dreaptă, icter ( diseminare epatică a tumorii& isfonie 'voce răgu ită)ș

& isfagie 'dificultă i la îngi ire)ț ț9neori, cancerele pulmonare pot cauza simptome datorate produc iei anormale de ormoni de cătrețtumoră. 3cestea se reunesc în sindroame paraneoplazice, numite astfel deoarece nu sunt neapărat legate de

2


3/5

caracteristicile tumorii de bază, dar pot precede simptomele sale. e i rare, cunoa terea lor i efectuareaș ș șunor probe de screening pulmonar în prezen a lor ar putea detecta precoce un neoplasm pulmonar. ;ariantațmicrocelulară este mai frecvent asociată cu manifestări de tip paraneoplazic. ai frecvent apar%& :ipercalcemia ( determină urinare frecventă, constipa ie, grea ă, dureri abdominale, ame eală i confuzie-ț ț ț șapare la 4*4! dintre pacien ii cu o tumoră malignă pulmonarăț& =ecre ia inadecvată de 3: ( apare la ma$oritatea pacien ilor cu un neoplasm pulmonar, dar simptomeleț țsale sunt prezente doar la *5! dintre ace ti pacien i. =unt prezente iponatremia, ipoosmolalitateaș ț

plasmatică i iperosmolalitatea urinară, având ca i simptome polidipsia 'consumul e1cesiv de apă) iș ș ș poliuria, fără prezen a edemelor.ț& =indromul Cusing ( ipersecre ia de 3C+: este prezentă la circa /0! dintre pacien ii cu cancerț ț

pulmonar microcitar, dar tabloul clinic caracteristic 'edeme, pletoră facială, obezitate de tip central, vergeturiabdominale, irsutism la femei) este rar.

DiagnosticClinic

=emnele i simptomele care pot sugera prezen a cancerului pulmonar sunt% scăderea semnificativă înș țgreutate, prezen a ipocratismului digital, tusea, emoptizia, eezing*ul sau sindroamele datoratețcompresiunii de vecinătate. in păcate, pacien ii se prezintă la medic cel mai frecvent atunci cândț

simptomele persistă un timp îndelungat sau se agravează, cancerul fiind de$a într*un stadiu avansat. #n plus,numeroase tumori evoluează subclinic, până în stadiul metastazelor.3namneza semnificativă poate include e1punere cronică la fumul de igară sau la to1ice în mediulț

profesional, dar i istoricul familial de cancer pulmonar.ș 1amenul clinic poate decela%& 3denopatii supraclaviculare sau a1ilare& =ubmatitate la percu ie i murmur vezicular diminuate într*o anumită arie toracică, la asculta ieț ș ț& =emnele unui revărsat pleural 'matitate lemnoasă, absen a murmurului vezicular, cu limită superioară)ț& =ensibilitate la palparea ficatului sau a coloanei vertebrale 'datorită metastazării)8araclinic

• 2adiografie

2adiografia toracică poate fi prima investiga ie recomandată, în cazul suspiciunii de tumoră pulmonară.ț+otodată, o tumoră pulmonară poate fi diagnosticată întâmplător, când radiografia a fost indicată pentru oaltă patologie. 8e radiografia toracică, pot fi semnificative%& 8rezen a unui nodul de dimensiuni variabile, prost delimitatț& Dărgirea de volum a mediastinului, datorită unui cancer cu dezvoltare în apropierea ilului pulmonar& 8rezen a revărsatului pleuralț& 8rezen a atelectazieiț& "steoliză la nivelul coastelor sau vertebrelor

• C+ toracic+omografia computerizată este investiga ia imagistică standard pentru stadializarea tumorii. a poate decelațleziuni de dimensiuni reduse, care nu ar fi vizibile pe o radiografie. Cu a$utorul C+*ului, se pot evalua%volumul tumoral i invazia sa locală, diseminarea limfatică i metastazele din torace sau abdomen.ș ș

• 2AImagistica prin rezonan ă magnetică nucleară are drept avanta$ lipsa completă a iradierii. #n cazul canceruluiț

pulmonar, este utilă mai ales în evaluarea tumorilor apicale. Invazia vaselor subclaviculare, a ple1ului braial i a vertebrelor poate fi eviden iată cu a$utorul 2A.ș ț

• =cintigrafie3ceastă tenică imagistică folose te o substan ă cu emisie radioactivă i o cameră specială care capteazăș ț șaceste radia ii. 8oate fi utilizată pentru detec ia tumorilor carcinoide, prin administrarea de octreotid (ț țanalog de stomatostatină, care se leagă de celulele specifice acestei tumori. ai frecvent, însă, scintigrafiaeste folosită pentru eviden ierea metastazelor osoase.ț

Prelevarea de esut suspectț

• Bronoscopie

3


4/5

Bronoscopia este o tenică ce permite vizualizara directă a căilor respiratorii mari. 9n tub 'de obiceisub ire i fle1ibil) este introdus prin gură, traee, până la nivelul broniilor. Căile aeriene sunt apoiț șvizualizate direct sau video*asisat. 8e lângă posibilitatea de a vizualiza direct o leziune tumorală la acestnivel, bronoscopia permite recoltarea unor celule anormale ( prin biopsie directă, peria$ bron ic sau prinșinstilarea unei cantită i mici de ser fiziologic i aspirarea sa ulterioară. +enica este utilă în cazul tumorilorț șcu dezvoltare centrală.

• Biopsia cu acBiopsia transtoracică folose te un ac lung pentru a recolta o cantitate mică de esut din regiunea suspectă.ș țEidarea punc iei cu a$utorul floroscopiei sau a unei e1plorări C+ cre te ansa unui diagnostic corect, darț ș șrezultatele fals*negative rămân crescute '46!). +enica poate fi utilă i în prezen a unei adenopatiiș țsuperficiale sau a unei mase epatice.

• 2ecoltarea sputei2ecoltarea sputei se realizează diminea a, în / zile consecutive i este indicată atunci când nu sunt posibileț ștenicile de diagnostic invazive. etec ia celulelor maligne se realizează în 7! dintre tumorile centrale iț șdoar 50! dintre cele periferice- de aceea, un rezultat negativ nu este egal cu absen a tumorii.ț

• +oracocenteză#n prezen a licidului în cavitatea pleurală, odată cu toracocenteza terapeutică, se poate realiza i diagosticulț șcitologic al licidului evacuat. =ensibilitate metodei este de doar F0!, astfel încât sunt necesare teste

suplimentare, în cazul unui rezultat negativ. Alte investiga iiț

• 3nalize sangvine i urinareș8ot fi utile pentru detec ia unei tumori pulmonare neuroendocrine. etec ia unui metabolit alț ț

serotoninei, a cromograninei 3 sau a altor substan e produse de către tumora carcinoidă se poate realiza înțsânge sau urină.

• 8robe func ionale respiratoriiț3cestea includ măsurarea volumelor i debitelor pulmonare, a dinamicii scimburilor gazoase i aș ș

reparti iei intrapulmonare a aerului. 3ceste probe sunt necesare pentru evaluarea rezervei pulmonare atuncițcând se ia în discu ie o interven ie cirurgicală.ț ț ratament

3legerea tratamentului depinde de tipul istologic de tumoră i stadiul de diseminare în care aceastașa fost detectată. 8er total, op iunile terapeutice ma$ore sunt interven ia cirurgicală, radioterapia iț ț șcimioterapia, care sunt aplicate în func ie de caz.țInterven ia cirurgicalăț2ezec ia tumorii i a unei >margini de siguran ă? de esut sănătos din $urul său implică, în func ie deț ș ț ț țdimensiunea tumorii i starea func ională a plămânilor, următoarele posibilită i%ș ț ț& =egmentectomie ( rezec ia cirurgicală a unui segment pulmonarț& Dobectomie ( înlăturarea unui lob întreg

& 8neumectomia ( rezec ia unui întreg plămânțEanglionii limfatici din vecinătate sunt i ei înlătura i, ciar dacă nu par afecta i, pentru a avea certitudineaș ț țcă tumora nu va mai recidiva.8e lângă cirurgia clasică, în unele tumori se poate opta pentru cirurgia toracică video*asistată, cu avanta$ulunor incizii mai mici. Cancerul pulmonar, în acest caz, trebuie să fie unul periferic i de dimensiuni mici.ș

• 2adioterapiae obicei este vorba despre radioterapia e1ternă, în care un accelerator liniar diri$ează radia ii spreț

zona în care se află tumora. +ratamentul durează câteva săptămâni i sunt necesare edin e scurte 5*7 zile peș ș țsăptămână. 9tilizările radioterapiei e1terne sunt%& 3sociată cu cimioterapia, când interven ia cirurgicală nu este posibilă sau este refuzată, însă tumora estețlimitată. 3ceastă situa ie poate fi întâlnită mai des în cazul cancerului pulmonar non*microcitar.ț

& #n neoplasmul microcitar, asocierea cimioterapie G radioterapie poate constitui tratamentul de elec ie înțstadiile incipiente, administrate după interven ia cirurgicală sau în lipsa acesteia.ț& #nainte de interven ia cirurgicală, pentru a reduce dimensiunile tumorale.ț

4


5/5

& upă interven ia cirurgicală, pentru a distruge celulele tumorale restanteț& Iradierea craniană profilactică poate fi indicată în carcinomul microcitar în stadii incipiente, pentru areduce ansele metastazării cerebrale.ș& 8aliativ, reducând simptomele respiratorii, durerea sau sângerarea.

• Cimioterapia3dministrarea agen ilor medicamento i antineoplazici se poate realiza intravenos sau pe cale orală.ț ș

=e realizează cicluri de câteva săptămâni, cu unul sau mai multe medicamente, în care administrareadrogurilor este alternată cu zile de pauză, pentru a atenua din efectele lor to1ice.

Cimioterapia este în special utilă în tratamentul carcinomului microcelular. Cura implică asocierea adouă cimioterapice, care pot fi%& Cisplatin G etoposide< irinotecan& Carboplatin G etoposide< irinotecan

Dipsa unui răspuns pozitiv sau recidiva la mai pu in de 6 luni impun scimbarea drogului utilizatți

neoplasmul pulmonar

Documents