Şef lucrări Dr. Şef lucrări Dr. Liliana DragomirescuLiliana Dragomirescu

CURS 1 Microbiologie clinica

MICROBIOLOGIA CLINICĂ

Disciplină a medicinii de laborator, care trebuie să ofere cât mai rapid şi precis informaţii necesare pentru decizia clinică la un pacient cu boală infecţioasă

VARIETĂŢI DE MICROORGANISME MICROBI ŞI PARAZIŢI

Microorganismele diferă în mod fundamental unele de altele, fiind încadrate în 3 regnuri:

protista procariotae vira

REGNUL PROTISTA CUPRINDE MICROORGANISME A CĂROR CELULE SUNT EVOLUATE, DE TIP EUCARIOT, CU NUCLEU ŞI ORGANITE CELULARE NESPECIFICE CUM SUNT RETICOLUL ENDOPLASMATIC, ERGASTOPLASMA,

MITOCONDRIILE, ETC.

are toate caracterele celulelor evoluatenucleuorganite celulare comunenu are perete celularse divide direct sau prin mitoza

Celula de tip eucariot

PROTISTEPROTISTE

ALGE - microorganisme eucariote, acvatice, fotosintetizante , nu prezintã interes medical cu excepţia agarului

MYCETE – ciuperci microscopice, sunt grupate în 4 clase. Din cele 12.000 de specii, doar 100 de specii sunt de interes medical

▀ PROTOZOARE –FlagelataRhisopodaCiliataSporozoa

nu au nucleu adevărat ci un cromozom haploid format dintr-o moleculã circulară de ADNau perete celular rigidse divid directlipsite de organite celulare comune cu excepţia ribozomilor

Celula de tip procariot

Structura bacteriilor

Regnul Procariotae cuprinde microorganisme cu celule primitive, de tip procariot, lipsite de nucleu adevărat şi de organite celulare nespecifice, dar cu un înveliş suplimentar numit perete celular.

REGNUL VIRA CUPRINDE ENTITĂŢI INFECŢIOASE DE NATURĂ SUBCELULARĂ (ACELULARĂ): VIRUSURILE ŞI VIROIZII.

entităţi infecţioase acelulare, cu parazitism obligatoriu intracelularun singur acid nucleic (ADN sau ARN)inerte în afara celulei gazdăparazitează celula la nivel genetic, deviază metabolismul acesteia în scopul propriei replicări

Structura virusurilor

Viroizii au o structură şi mai simplă, fiind alcătuiţi doar dintr-un acid nucleic cu GM mică. Unii dintre ei produc boli transmisibile la plante. Virusurile şi viroizii alcătuiesc împreună regnul VIRA.

Prionii sunt entităţi infecţioase de dimensiuni foarte mici (5 nm), de natură proteică. Până în prezent există relativ puţine date referitoare la aceşti agenţi, dar se presupune că ei ar constitui cauza unor boli degenerative ale SNC, cum sunt bolile Jacob-Creutzfeld, Kuru, etc.

CARACTERE DIFERENŢIALE ÎNTRE VIRUSURI ŞI BACTERII

Caracter Bacterii Virusuri

Dimensiuni 1–10 μ MO 20–30 nm ME

Structură Celulară – tip procariot

Subcelulară (acelulară)

Conţinutul în ac. nucleici

ADN şi ARN ADN sau ARN

Multiplicare / cultivare

Diviziune directă / pe m. de cultură inerte

Replicate de către cel. gazdă / anim. de lab., CC, OE

Prezenţa enz. metabolice

Sens la AB. uzuale

Da

Da

Nu

Nu

La agenţii infecţioşi microscopici se adaugă paraziţii multicelulari, cum sunt helminţii şi artropodele, cu structură complexă şi cu studiul cărora se ocupă parazitologia.

MORFOLOGIA ŞI STRUCTURA BACTERIILOR

Dimensiunea bacteriilor se exprimă în micrometri (1µ=10-3

mm), fiind cuprinsă între 1-10 µ. Dimensiunea, forma şi aşezarea

bacteriilor se apreciază prin microscopie optică, iar detaliile morfologice şi structurale prin microscopie electronică.

Forma bacteriilor constituie baza clasificării lor.

Formă şi aşezare. În raport cu forma lor deosebim 4 categorii de bacterii:

- rotunde (cocii), - alungite (bacili), - încurbate (spirili, spirochete,

vibrioni) şi - filamentoase (actinomycete).

FORMA BACTERIILOR: 4 FORME DE BAZA

rotundã alungitã încurbatã spiralatã

Aşezarea bacteriilor

COLORAŢIA GRAM

- se colorează frotiul cu cristal violet 1min.- se fixează cu lugol 2 min.- se decolorează cu alcool acetonă- se recolorează cu fuxină 1 min.

Gram negativ = roşu Gram pozitiv =violet

BACTERII GRAM POZITIVE AEROBE

COCI

grămezi – Staphylococcus

lanţuri- streptococi

diplo şi lanţuri - - S. pneumoniae Enterococcus sp.

BACILI

Bacillus sp. Corynebacterium sp. Listeria

monocytogenes Nocardia sp.

BACTERII GRAM NEGATIVE AEROBE

COCI

Moraxella catarrhalis Neisseria

gonorrhoeae Neisseria

meningitidis Haemophilus

influenzae

BACILI

Fam Enterobacteriaceae Escherichia coli,

Enterobacter sp. Citrobacter, Klebsiella sp. Proteus sp., Serratia Salmonella, Shigella,

Yersinia Acinetobacter, Helicobacter Pseudomonas

aeruginosa*

GERMENI ANAEROBI

Deasupra diafragmului

Peptococcus sp. Peptostreptococcus sp. Prevotella Veillonella Actinomyces

Sub diafragm

Clostridium perfringens, tetani, Cl. difficile

Bacteroides fragilis, disastonis, ovatus

Fusobacterium

ALTE BACTERII Bacterii atipice

» Legionella pneumophila» Mycoplasma pneumoniae, M. hominis» Chlamydia pneumoniae, Ch.psittaci, Ch.

trachomatis» Rickettsia

Spirochete» Treponema pallidum (syphilis)» Borrelia burgdorferi (Lyme)

cocii - rotunde, aşezate în grămezi (genul Staphylococcus),

- ovalare, aşezate în lanţuri (genul Streptococcus), - lanceolate, dispuse în diplo ca două flăcări de lumânare (specia Streptococcus pneumoniae)

- reniforme, dispuse ca două boabe de cafea ce se privesc faţă în faţă (genul Neisseria) cu Ø de 0,8 - 1µ;

genul Staphylococcus Streptococcus pyogenes

Neisseria sp.Streptococcus pneumoniae

Streptococcus pneumoniae

NEISSERIA GONORHOEAE /NEISSERIA MENINGITIDIS

bacilii – bacterii cu formă

alungită de bastonaş (dimensiuni 1,5 - 10µ);

Bacillus sp.

Corynebacterium diphteriaeEscherichia coli

BACILLUS ANTHRACIS CLOSTRIDIUM

PERFRINGENS

Clostridium botulinum Clostridium tetani

cocobacilii forme intermediare

între coci şi bacili: - Yersinia pestis, - Bordetella pertussis

-Haemophilus influenzae

Klebsiella sp.

fuzobacterii bacterii fuzospirilare (Fusobacterium sp. +

Treponema vincenti)

vibrionii – bacterii încurbate,

în formă de virgulă (Vibrio cholerae);

spirochetele - bacterii spiralate cu corpul flexibil şi 12-20 de spire (Treponema pallidum), foarte multe spire strânse (Leptospira) sau 2-3 spire (Borrelia);

spirilii - bacterii spiralate cu 1-2 spire rigide (Spirillum volutans);

Treponema pallidum

Leptospira sp.

actinomicetele - bacterii foarte asemănătoare fungilor şi formează filamente au hife lungi şi ramificate care se rup, rezultând forme bacilare (Actinomyces).

ÎNMULŢIREA BACTERIILORÎNMULŢIREA BACTERIILOR Diviziune binară

Gram pozitive - formarea unui sept Gram negative - strangulare directă

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR ÎN BACTERIOLOGIE

DG. BACTERIOLOGIC- Izolarea şi identificarea bacteriilor din produsele patologice- recoltarea şi transportul produselor patologice în laborator- izolarea bacteriilor pe medii de cultură- identificarea bacteriilor pe baza caracterelor:

- morfo-tinctoriale- culturale- biochimice- antigenice (r. de aglutinare, precipitare, IF)- toxinogenezei

- testarea sensibilităţii la antibiotice – ANTIBIOGRAMA / ANTIFUNGIGRAMA

Dg. SEROLOGIC – detectarea şi titrarea Ac în serul de cercetat- reacţii Antigen-Anticorp (IF, RFC, aglutinare, precipitare, ELISA, RIA)

CULTIVAREA BACTERIILOR ÎN LABORATOR

Medii lichide Mediile solide

colonii

COLONII IZOLATE

Caractere culturale

VIRUSURI: STRUCTURA DE BAZĂ, OBLIGATORIE, A VIRIONULUI O REPREZINTĂ

Nucleocapsida constituită din: miez (core) de acid nucleic care este, de fapt, genomul viral, protejat de un înveliş proteic numit capsidă

Virusurile formate numai din nucleocapsidă se numesc virusuri neanvelopate.

Virusurile care prezintă pe lângă nucleocapsidă şi un înveliş extern lipoproteic derivat din sistemul membranar al celulei gazdă (peplos sau anvelopă), se numesc virusuri anvelopate.

Genomul viralEste constituit dintr-un singur tip de acid nucleic:

• fie ADN,

• fie ARN

(niciodată ambii), care conţine întreaga informaţie genetică necesară replicării virusului şi care reprezintă suportul infecţiozităţii acestuia.

Molecula acidului nucleic poate fi:

• simplu spiralată (ss) sau dublu spiralată (ds),

• liniară sau circulară,

• continuă sau segmentată.

Capsida viralăEste un înveliş format din numeroase unităţi

proteice numite capsomere = proteine de dimensiuni mici care se autoasamblează în structuri capsomerice mari, iar în final se asamblează sub forma capsidei virale.

Există două tipuri de simetrie a capsidelor: helicoidală, cu aspect tubular sunt

caracteristice ARN virusurilor icosaiedrică, cu aspect sferic sunt

caracteristice ADN virusurilor

Peplosul1. Spiculi de natură glicoproteică :

-hemaglutinina (HA), cu rol în ataşarea virusului de celula gazdă

-neuraminidaza (N), care facilitează pătrunderea virusului în celulă.

2. Factori de fuziune cu funcţie de iniţiere a infecţiei

3. Proteina M (matrix) care căptuşeşte faţa internă a anvelopei

Morfologie

Dimensiune: Virusurile cu importanţă clinică au dimensiuni

cuprinse între 20-30 nm (picornaviridae) până la 300 nm (poxviridae)

Formă:Prin examinare la ME, virionii prezintă o diversitate

de forme: -sferică (V. gripale, V. paragripale, adenovirusurile)-paralelipipedică (poxvirusurile)-de cartuş (v. rabic)-de spermatozoid (bacteriofagul)-de bastonaş (v. mozaicului tutunului)

VIRUSURILE POX

(V.VARIOLIC)Virusurile herpetice

VIRUSUL HIV

Taxonomie. Clasificarea virusurilor

•Familia este desemnată cu sufixul VIRIDAE•Subfamilia este denumită cu sufixul VIRINAE•Genul este denumit cu sufixul VIRUS

REPLICAREA (MULTIPLICAREA VIRALĂ)

Replicarea virusurilor parcurge următoarele etape:

1. Recunoaşterea celulei gazdă

2. Adsorbţia (ataşarea) virusului de celula gazdă

3. Penetrarea virusului în celula gazdă

4. Decapsidarea virusului

5. Sinteza macromoleculară

6. Eliberarea virionilor progeni din celula gazdă

CĂI DE TRANSMITERE ALE VIRUSURILOR ŞI RUTA INFECŢIILOR

Tractul respiratorTractul respirator (ex. virusurile (ex. virusurile gripale şi paragripale)gripale şi paragripale)Tractul gastro-intestinalTractul gastro-intestinal (ex. (ex. virusul poliomelitic, virusul virusul poliomelitic, virusul hepatitei A)hepatitei A)Tractul genito-urinarTractul genito-urinar (ex. virusul (ex. virusul hepatitei B, HIV)hepatitei B, HIV)Calea cutaneo-mucoasăCalea cutaneo-mucoasă (virusul (virusul herpes simplex)herpes simplex)Calea iatrogenăCalea iatrogenă (virusul hepatitei (virusul hepatitei B, HIV, virus citomegalic)B, HIV, virus citomegalic)

INFECŢII PRODUSE DE VIRUSURI ADN

Virusuri de tip ADN

Familia Anvelopa Simetria capsidei

Dimensiune(nm)

Structura ADN Virusuri de importanţă

medicală

Parvoviridae Absentă Icosaedrică 18-26 ss liniar Virus B 19

Papovaviridae Absentă Icosaedrică 45-55 ds circular Papiloma v.Polioma v.

Adenoviridae Absentă Icosaedrică 70-90 ds liniar Adenovirus

Hepadnaviridae Prezentă Icosaedrică 42 ds circular incomplet

HVB

Herpesviridae Prezentă Icosaedrică 100 ds liniar VHS, VZV, citomegalovirus, v. Epstein-Barr, HHV-6, HHV-7, HHV-8

Poxviridae Prezentă Complex 250x300 ds liniar Poxvirusuri, v. vaccinia, smallpox v.

INFECŢII PRODUSE DE VIRUSURI ARN

Virusuri de tip ARN

Familia Anvelopa Simetria capsidei

Dimens.(nm)

Structura ARN Virusuri de importanţă medicală

Picornaviridae Absentă Icosaedrică 25-30 ss liniar nesegmentat + Poliovirus, rhinovirus, HAV

Reoviridae Absentă Icosaedrică 75 ds liniar, ogaviridae10 segmente

Reovirus, Rotavirus, Febra de Colorado

Togaviridae Prezentă Icosaedrică 60-70 ss liniar nesegmentat + v. rubeolic, v. encefalitei equine Western

Flaviviridae Prezentă ? 40-60 ss ARN+ v. febrei galbene, VHC, v. West Nile,

Retroviridae Prezentă Icosaedrică 80-120 ss liniar2 segmente +

HIV 1 şi HIV 2

Coronaviridae Prezentă Helicală 120-160 ss liniar nesegmentat + Coronavirus, SARS

Caliciviridae Absentă Icosaedrică 35-40 ss ARN+ Norovirus

Orthomyxoviridae Prezentă Helical 80-120 ss liniar8 segmente +

v. gripale

Paramyxoviridae Prezentă Helicală 120-250 ss liniar nesegmentat + v. rujeolic, v. urlian, v. paragripale, v. sinciţial respirator

Rhabdoviridae Prezentă Helicală 70x180 ss liniar nesegmentat - v. rabic

Arenaviridae Prezentă Helicală 75x180 ss liniar nesegmentat - v. Lassa, v. coriomeningitei limfocitare

Bunyaviridae Prezentă Helicală 80-120 Ss circular, 3 segmente, -

v. encefalitei de Clifornia, v. febrei hemoragice Crimea-Congo

Filoviridae Prezentă Complex 80x14000 ssARN, - v. Marburg, v. Ebola

Virusuri oncogene

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR ÎN VIRUSOLOGIE Dg. Virusologic

- recoltarea produselor patologice-ex. ME, IF- cultivarea: - ouă embrionate de găină

- culturi celulare - animale de experienţă

- identificarea: RFC, r. de neutralizare, r.HAI Dg. Imunologic: evidenţierea şi titrarea Ac.

Specifici antivirali în serul pacientului (ELISA, RIA, IF, RFC, HAI, r. de neutralizare)

FUNGI

Definiţie: microorganisme eucariote răspândite în natură; peste 100.000 specii; 150-200 sunt considerate patogene umane

Clasificare: - dermatofiţi- levuri- mucegaiuri

FUNGI ŞI INFECŢII CAUZATE DE FUNGI

Micoze superficiale la nivelul pielii si a firului de par

Micoze cutanate sau subcutanate cu implicarea unghiilor şi a straturilor profunde ale pielii

Micoze profunde sau sistemice în care sunt implicate organele profunde. Această categorie cuprinde fungii oportunişti la organisme imunocompromise

Tip de infecţe

Micoze superficiale Micoze profunde

EpidermophytonMicrosporumTrichophyton

BlastomycesCandidaCryptococcusHistoplasma

AspergillusCoccidioidesParacoccidioides

INFECŢII FUNGICE LA OMInfecţii fungice de interes medical

Tip Localizare Denumirea infecţiei Microorganism Creştere

Superficial Păr, strat mort cutanat

Ptiriasis versicolor, tinea nigra, pedra

Trichosporon, Malassezia, Exophiala

Y (ciuperci)/F(filamente)

Cutanat Epidermă, păr, unghii

Tinea Microsporum, Trichophyton, Epidermophyton

F

Subcutanat Derm, subcutan Spirotrichosis, micetoma

Sporothrix Y, F

Sistemic Organismul integral

Coccidioidomicoze, histoplasmoze, blastomicoze, paracoccioidomicoze

Coccidioides, Histoplasma, Blastomices, Paracoccidioides

EndosporiYYY

oprortunistic Organismul integral

Cryptococcosis, candidoze, aspergiloze, pn. pneumocistică

CryptococcusCandida,Aspergillus,P. carinii

YYF

Frotiu efectuat din cultură de pe mediul Sabouraud : Candida albicans-coloraţie Gram

Candida albicans Sabouraud

Chromagar® - Candida spp.

A) C. albicans (verde) B) C. glabrata (violet)

C) C. tropicalis (albastru)

D) C. krussei (roz)

PROTOZOARE – PREZENŢA LOR ÎN ORGANISMUL

UMAN

Protozoarele infectează ţesuturile organismului şi diferite organe ca:- paraziţi intracelulari în variate celule ale oraganismului (hematii, macrofage, celule epiteliale, creier, muşchi)- paraziţi extracelulari în sânge, intestine şi tract uro-genital

CLASA FAMILIA GENUL SPECIA

RIZOPODA Entamoibidae EntamoebaE. histolyticaE. coliE.gingivalisE. hartmanni

FLAGELATA

Trypanosomidae

TrypanosomaT. gambienseT. rhodesienseT. mexicana

LeishmaniaL. donovaniL. tropicaL.brasiliensisL. mexicana

Trichomonadidae ThricomonasT. gambienseT. tenaxT. hominis

Hexamitidae Giardia G. duodenalis (G. lamblia)

CILIATA Trichostomatina Balantidium B. coli

SPOROZOA

Eucoccidiida Eimeriina Toxoplasma gondiiCryptosporidium parvum

Plasmodidae PlasmodiumP. vivax,P. malariaeP. falciparumP. ovale

Incertă Pneumocystis cariniiBlastocystis hominis

CLASIFICAREA PROTOZOARELOR

SUBÂNCRENGĂTURA CLASA FAMILIA GENUL SPECIA

PLATHELMINTHES

TREMATODA

Echinostomatidae Fasciola F. hepatica

Dicrocoelidae Dicrocelium D dendriticum

Schistosomatidae SchistosomaS. mansoniS. japonicumS. intercalatumS. haematobium

CESTOIDAE

Taeniidae Taenia T. soliumT. saginata

Echinococcus E. granulosusE. multilocularis

Hymenolepididae Hymenolepis H. nanaH. diminuta

NEMATHELMINTHES SECERNENTEA

AscarididaeAscaris A. lumbricoides

Toxocara T. canisT. cati

Oxyuridae Enterobius E. vermicularis

Trichuris T. trichiura

Trichinellidae Trichinella T. spiralis

Ancylostomatidae Ancylostoma A.duodenale

Rhabditidae Strongyloides S. stercoralis

CLASIFICAREA PROTOZOARELOR

PROTOZOARE DE INTERES MEDICAL: CĂI DE TRANSMITERE ŞI INFECŢIE

Protozoare de importanţă medicală

Localizare Specie Transmitere Afecţiune

Tract intestinal Entamoeba histolytica,Giardia lamblia,Cryptosoridium sp.,Cyclospora cayetanensis,Microsporidia

Ingestia alimentelor ce conţin chişti

Amoebiază,Lambliază,Criptosporidiază,Ciclosporiază,Microsporiază

Tract uro-genital Trichomonas vaginalis Sexual Tricomoniază

Sânge şi şesuturi Trypanosoma sp. T. cruziT. gambiense

CăpuşaMusca tsetse

Tripanosomiază,Boala somnului

Leishmania sp.L. donovaniiL. tropica, L. mexicana,L. braziliensis

Purice de nisipPurice de nisip

leishmanioza visceralăleishmanioza cutanatăleishmanioza mucoasă

Plasmodium sp.P. vivax, P. ovale, P. malariaeP. falciparum

Ţânţar anopheleŢânţar anophele

MalariaMalaria

Toxoplasma gondii Ingestia chistelor din carne crudă,Contact cu solul contaminat cu fecale de pisică

Toxoplasmoza

Nutriţia:- speciile intracelulare se hrănesc cu citoplasma celulei gazde- speciile extracelulare se hrănesc:

• direct• ingestia celulei gazde

Reproducerea: - ciclul asexuat în organismul gazdă (diviziune binară sau multiplă – parcurgând mai multe stadii)- ciclul sexuat e prezent în artropodul vector (excepţie: Cryptosporidium – reproducerea în gazda umană atât ciclul asexuat cât şi cel sexuat)

HELMINŢI

Transmiterea viermilor la om se face în 4 moduri:- prin ouă sau larve infectate pe cale fecal-orală,- larve infectate în ţesutul unei alte gazde;- penetrarea tegumenului de către larve,- prin muşcătura unei insecte vectoare

INFECŢII UMANE CU HELMINŢI, CĂI DE TRANSMITERE, LOCALIZARE

Infecţii umane cu CESTODE

Specie Transmitere Alte gazde Localizare la om

Viermi adulţi

Taenia saginataTaenia soliumDiphyliobothrium latum

Larve în carne de vităLarve în carne de porcLarve în carne de peşte

- -mamifere ce se hrănesc

cu peşte

IntestinIntestinIntestin

Hymenolepsis nana Ouă sau larve în gândaci rozătoare intestin

Hymenolepsis diminutaDipylidium caninum

Larve în insecteLarve în muşte

Şobolani, şoareciCâini, pisici

IntestinIntestin

Larve

Taenia solium(cisticercoză)

Ouă în alimente sau apa contaminate cu fecale umane

Porci Creier, ochi

Echinococcus granulosus(chist hidatic)

Ouă transmise de câini Oi Ficat, plămâni, creier

Echinococcus multilocularis

Ouă transmise de carnivore Rozătoare Ficat

Taenia multiceps Ouă transmise de câini Oi Creier, ochi, ţesut sc

Infecţii umane cu TREMATODE

Specie Transmitere Localizare la om

Schistosoma haematobiumSchistosoma japonicumSchistosoma mansoni

Larvele care penetrează tegumentul

vase sanguine ale vezicii vase sanguine ale intestinuluivase sanguine ale intestinului

Clonorchis sinensis Ingestia de peşte infestat cu larve

Ficat

Fasciola hepatica Ingestia de legume contaminate cu larve

Ficat

Paragonimus westermani Ingestia de crabi infestaţi cu larve

plămâni

Infecţii umane cu NEMATODE

Specie Transmitere Localizare la om

Transmitere interpersonală (om –om)

Ascaris lumbricoides Ingestie de ouă Intestin subţire

Enterobius vermicularis

Ingestia de ouă Intestin gros

Ancylostoma duodenaleNecator americanus

Larvele penetrează pielea Intestin subţireIntestin subţire

Strongyloides stercoralis

Larvele penetrează pielea, autoinfectare

Intestin subţire (adult)Ţesuturi (larve)

Trichuris trichiura Ingestia de ouă Intestin gros

Transmiterea interpersonală prin artropode

Brugia malayi Muşcătura ţânţarpurtătoare de larve

Limfă (adult)Sânge (larve)

Onchocerca volvului Muşcătura muştei Simulium purtătoare de larve

Piele (larve, adult)Sânge (larve)

Zoonoze transmise de animale

Trichinella spiralis Ingestia larvelor de porc, animale sălbatice

Intestin subţire (adult)Larve (muşchi)

Toxocara canis Ingestia ouălor tranmise de câine

Ţesuturi, SNC (larve)

Clasificarea nematodelor:

- forme mature în tractul gastro-intestinal (ex. Ascaris, Trichinella, Strongyloides, Trichuris) - forme mature în ţesuturi profunde (ex. filaria)

ARTROPODE

Cauzează infecţii la om:- direct prin înţepătură- indirect ca vector transmiţând infecţia

Exemple: purici, păduchi, căpuşe, ţânţari, muşte.

INFECŢII TRANSMISE DE ARTROPODEInfecţii transmise prin artropode

Agentul infecţios Infecţie Artropod vector

Virusuri: Arbovirusuri Febra galbenă

EncefalităFebra hemoragică

ŢânţarŢânţar, căpuşăCăpuşă, ţânţar

Bacterii:Yersinia pestisBorrelia recurrentisBorrelia burgdorrferi

Pesta (ciuma)Febra recurentă Boala Lyme

PuriceCăpuşacăpuşa

Protozoare:Trypanosoma cruziPlasmodium sp.Leishmania sp.

Tripanosomiaza americanăMalariaLeishmanioza

...........Ţânţar........

Viermi:Wuchereria and BrugiaOnchocera

Filarioza limfaticăOnchocerciaza

ŢânţariMusca Simulium

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL PARAZITOZELOR

Dg.COPROPARAZITOLOGIC- ex. macroscopic-ex. microscopic:

- preparat direct în SF şi lugol- preparat în strat gras (metoda Kato-

Miura)- preparat după concentrarea

elementelor parazitare- preparat permanent colorat (met.

Tricrom, hematoxilină ferică şi Ziehl Neelsen)- Cultivare: m. Loeffler, m.TTY-SB, TTP-S, NNN

Dg.IMUNOLOGIC