d-l manescu

116
1. Reteaua de Distributie Diametr u TOTAL 63 14.81887532 80 8.571505792 100 346.8692697 150 74.10722887 180 70.94574721 200 5.133929019 225 5.133929019 250 16.40451506 541.985 2. Retelele de Canalizare Lungimea canalelor pe diametre Dn 25 2973.05351 Dn 30 175248.3865 Dn 40 109664.4375 Dn 50 17579.48563 Dn 50/75 21439.27443 Dn 60 29183.54586 Dn 60/90 55913.01408 Dn 70/105 2995.84684 Dn 80 15428.84182 Dn 90/135 1206.20934 Dn 100 8332.70424 Dn 110/165 2217.17398 Dn 80/120 434.02352 Dn 120 2811.52368 Dn 120/180 401.53764 Dn 130/195 759.30043 Dn 130/120 259.40558 Dn 135/90 1981.588 Dn 140 3706.30442 Dn 140/210 2588.83576 Dn 140/120 158.21029 Dn 100/150 2171.81538 Dn 165/260 1817.57485 Dn 170/125 1340.19459 Dn 200 749.22778 Dn 240/153 1090.22816 1

Upload: bogdanm45

Post on 11-Aug-2015

151 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

Page 1: d-l Manescu

1. Reteaua de Distributie

Diametru TOTAL63 14.8188753280 8.571505792100 346.8692697150 74.10722887180 70.94574721200 5.133929019225 5.133929019250 16.40451506

541.985

2. Retelele de Canalizare

Lungimea canalelor pe diametreDn 25 2973.05351Dn 30 175248.3865Dn 40 109664.4375Dn 50 17579.48563Dn 50/75 21439.27443Dn 60 29183.54586Dn 60/90 55913.01408Dn 70/105 2995.84684Dn 80 15428.84182Dn 90/135 1206.20934Dn 100 8332.70424Dn 110/165 2217.17398Dn 80/120 434.02352Dn 120 2811.52368Dn 120/180 401.53764Dn 130/195 759.30043Dn 130/120 259.40558Dn 135/90 1981.588Dn 140 3706.30442Dn 140/210 2588.83576Dn 140/120 158.21029Dn 100/150 2171.81538Dn 165/260 1817.57485Dn 170/125 1340.19459Dn 200 749.22778Dn 240/153 1090.22816Dn 270/180 692.82094Dn 250 62.3364Dn 290/165 300.6591TOTAL 463.508

3. Lungimea totala a retelei de cannalizare

1

Page 2: d-l Manescu

Lungime totalaReteaua de Apa 541.985Reteaua de Canalizare 463.508

4. Lungimi Colectare

Nr. crt.

Localizare Lungime (km)

Diametru Observatii realizare sapatura

1. Mal drept 2.25 2.65 manual2. Iasilor - P-ta Cipariu 1.1 2.25 mecanizat in camera sub presiune3. Mal stang – str. Caii Ferate 0.65 2.65 din boltari

TOTAL 4.00

5. Lungimea colectoarelor reabilitate pe diametre

Diametru Lungime (m)50/75 1.49560/90 7.75570/105 1.39680/120 1.448

90 207100 205

TOTAL 12.506

6. Referitor la procedeul de reabilitare pentru retelele de canalizare am folosit metoda de reabilitare prin torcretare (cimentare interioara a conductei) si metoda de reabilitare prin camasuire cu tub.

7. Ca si observatii legate de executai lucrarilor se poate observa un timp de executie foarte scurt (pracic o conductsa de 100 m lungime indiferent de diametru, se poate reabilita intr-o singura zi comparativ cu executia prin sapatura deschisa a aceleiasi conducte, care poate dura 1 luna).

8. Receptia lucrarilor s-a facut pe sectoare de lucrari independente din punct de vedere functional.

9. Diametru Pret €/(m)

50/75 26260/90 28070/105 39080/120 500

90 459100 262

2

Page 3: d-l Manescu

10. Prevederile specifice continute de caietul de sarcini pentru reabilitare

SECTIUNEA 3 CAIET DE SARCINI PENTRU INSTALATII HIDRAULICE

CUPRINS

CAPITOLUL 1. CONDUCTE.........................................................................................................81.1 GENERALITĂŢI...................................................................................................................8

1.1.1 Domeniul de lucrări...........................................................................................................81.1.2 Asigurarea calităţii.............................................................................................................8

1.1.2.1 Certificate..................................................................................................................81.1.2.2 Inspecţia Angajatorului.............................................................................................81.1.2.3 Raportari....................................................................................................................8

1.2 MATERIALE.........................................................................................................................91.2.1 Generalităţi........................................................................................................................91.2.2 Conducte din polietilenă de înaltă densitate (PEID).......................................................101.2.3 Conducte din fontă ductilă (FD)......................................................................................101.2.4 Conducte otel si otel inoxidabil.......................................................................................101.2.5 Alte materiale..................................................................................................................11

1.3 EXECUŢIA...........................................................................................................................111.3.1 Generalităţi......................................................................................................................111.3.2 Manipularea şi depozitarea conductelor..........................................................................111.3.3 Pozarea conductelor.........................................................................................................12

1.3.3.1 Conducte îngropate.................................................................................................121.3.3.2 Secţiunile supraterane ale conductelor, traversari de ape.......................................131.3.3.3 Conducte PEID........................................................................................................141.3.3.4 Conducte FD...........................................................................................................141.3.3.5. Conducte Otel si Otel inoxidabil..............................................................................14

1.3.4 Îmbinarea conductelor.....................................................................................................151.3.4.1 Generalităţi..............................................................................................................151.3.4.2 Conducte PEID........................................................................................................151.3.4.3 Conducte FD...........................................................................................................171.3.4.4 Conducte Otel si Otel inoxidabil.............................................................................17

1.3.5 Fitinguri...........................................................................................................................191.3.5.1 Generalităţi..............................................................................................................191.3.5.2 Reducţii...................................................................................................................191.3.5.3 Coturi.......................................................................................................................191.3.5.4 Teuri........................................................................................................................191.3.5.5 Flanşe oarbe............................................................................................................191.3.5.6 Adaptor cu flansa....................................................................................................191.3.5.7 Cuplaje speciale.......................................................................................................20

1.3.6 Lucrări pentru reabilitarea interioară si exterioara la conducte de transport din otel......201.3.7 Verificarea, testarea şi dezinfectarea conductelor de apa................................................29

1.3.7.1 Generalităţi...............................................................................................................291.3.7.2 Verificarea conductelor...........................................................................................301.3.7.3 Proba de presiune a conductelor.............................................................................31

3

Page 4: d-l Manescu

1.3.7.4 Verificari şi probe după efectuarea probei de presiune...........................................341.3.7.5 Spălarea şi dezinfectarea conductelor:....................................................................34

1.3.8 Receptia lucrarilor...........................................................................................................351.3.9 Marcaje pentru camine de vane .....................................................................................37

CAPITOLUL 2. VANE ŞI ACCESORII.......................................................................................392.1 GENERALITĂŢI.................................................................................................................39

2.1.1 Domeniu de lucrări..........................................................................................................392.1.2 Desene.............................................................................................................................392.1.3 Informări şi rapoarte........................................................................................................39

2.2 MATERIALE.......................................................................................................................392.2.1 Generalităţi......................................................................................................................392.2.2 Vane sertar.......................................................................................................................392.2.3 Vane fluture.....................................................................................................................402.2.4 Vane cu clapetă................................................................................................................412.2.5 Ventil de aerisire..............................................................................................................412.2.6 Vane (supape) de siguranţă.............................................................................................412.2.7. Garnituri de etansare........................................................................................................412.2.8 Suruburi, piulite, saibe.....................................................................................................42

2.3 EXECUŢIA...........................................................................................................................422.3.1 Vane de separare..............................................................................................................422.3.2 Vane de golire..................................................................................................................422.3.3 Ventil de aerisire pentru conducte...................................................................................422.3.4 Vane (supape) de siguranţă pentru conducte...................................................................432.3.5 Protecţia la coroziune......................................................................................................43

2.3.5.1 Generalităţi..............................................................................................................432.3.5.2 Materiale................................................................................................................442.3.5.3 Protecţia îmbinărilor îngropate...............................................................................442.3.5.4 Protecţia conductelor din cămine...........................................................................45

2.3.6 Suporti.............................................................................................................................452.3.7. Vopsitorii..............................................................................................................................452.3.8. .Montajul instalatiilor hidraulice............................................................................................45

2.3.8.1. Operatii premergatoare montajului..........................................................................452.3.8.2. Montajul instalatiilor hidraulice si a echipamentelor de pompare..........................462.3.8.3. Montajul armaturilor in instalatii............................................................................462.3.8.4. Montajul fitingurilor in instalatii.............................................................................47

2.3.9. Suduri.............................................................................................................................472.3.10. Dispozitii finale...............................................................................................................48

CAPITOLUL 3. CAMINE PENTRU CONDUCTE....................................................................493.1 GENERALITĂŢI.................................................................................................................49

3.1.1 Domeniul de lucrări.........................................................................................................493.1.2 Desene.............................................................................................................................493.1.3 Date prezentate................................................................................................................49

3.2 MATERIALE.......................................................................................................................493.2.1 Capace pentru cămine......................................................................................................493.2.2 Cămine de vane din beton...............................................................................................50

3.2.2.1 Materiale şi armături pentru beton..........................................................................503.2.2.2 Acoperirea căminelor.............................................................................................503.2.2.3 Scările căminelor.....................................................................................................503.2.2.4 Piesa de trecere prin pereţii căminelor....................................................................51

3.2.3. Masive din ancoraj..........................................................................................................513.3 EXECUŢIA...........................................................................................................................51

3.3.1 Cotele ramelor căminelor................................................................................................51

4

Page 5: d-l Manescu

3.3.2 Masive din ancoraj..........................................................................................................513.3.3 Excavare şi reumplere.....................................................................................................51

3.3.3.1 Cămine din beton.....................................................................................................513.3.3.2 Masive de ancoraj...................................................................................................51

3.3.4 Testarea căminelor...........................................................................................................51CAPITOLUL 4. STANDARDE SI CODURI................................................................................53

CAPITOLUL 1. CONDUCTE

1.1 GENERALITĂŢI

1.1.1 Domeniul de lucrări

Acest capitol al Specificaţiilor cuprinde toate lucrările referitoare la furnizarea, livrarea, pozarea, îmbinarea şi testarea conductelor. Toate elementele şi lucrările vor fi conform Specificaţiilor din această secţiune şi din alte secţiuni relevante ale Specificaţiilor Respectarea prevederilor din acest caiet, la executia instalatiilor hidraulice, este obligatorie pentru Antreprenor, urmărirea pe santier a modului de executie de către consultant si Angajator făcîndu-se în baza acestor prevederi . Abaterile la executie, din punct de vedere al gabaritelor pieselor, al calitătii materialelor folosite, se vor remedia de antreprenor pe cheltuiala acestuia .

1.1.2 Asigurarea calităţii

1.1.2.1 Certificate

Contractantul va prezenta certificate conform cerinţelor indicate în aceste Specificaţii.a) Certificatul producătorului;b) Certificatul de testare în laborator.

Conductele vor fi testate la producător, şi vor fi supuse testelor hidraulice şi de impact (obiect în cădere). Numărul şi alegerea eşantioanelor pentru testare, procedura de testare şi cerinţele vor fi cele din standardele în vigoare.Toate bunurile importate vor obţine certificatele necesare, emise de INCERC, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Lucrărilor Publice Transportului şi Locuinţei (MLPTL), înainte de a fi utilizate în România.Costul eşantioanelor, al transportului şi testării lor în laborator se consideră inclus în preţurile unitare şi nu va fi plătit separat.

1.1.2.2 Inspecţia Angajatorului

Angajatorul, Consultantul de Supervizare sau reprezentanţii acestora vor avea dreptul de a inspecta conductele sau de a asista la fabricarea şi la controlarea calităţii lor. Aceste inspecţii nu îl vor elibera pe Contractant de responsabilitatea de a furniza produse care respectă standardele aplicabile din aceste Specificaţii.Alternativ, Contractantul poate prezenta Consultantului de Supervizare certificate emise de laboratoare autorizate prin care se arată că materialele au fost supuse testelor impuse de standarde, iar rezultatele sunt satisfăcătoare. În acest caz Consultantul de Supervizare va avea dreptul (dar nu va fi obligat) de a renunţa la alte teste.Dacă Angajatorul nu inspectează procesul de fabricare, testare sau finisare a conductelor, aceasta nu înseamnă că a aprobat produsele sau testele respective.Costul transportului Angajatorului şi/sau Consultantului de Supervizare la fabrica producătoare şi la locul testării se consideră că este inclus în preţurile unitare şi nu se va plăti separat.

5

Page 6: d-l Manescu

1.1.2.3 Raportari

Contractantul va include în oferta sa, în plus faţă de articolele specificate, suficiente date pentru evaluarea în ansamblu a conductelor propuse. Aceste date vor include minimal următoarele informaţii specifice:

detalii referitoare la materialele conductelor, specificaţiile producătorului şi adresa furnizorului;

detalii referitoare la materialele de îmbinări, specificaţiile producătorului şi adresa furnizorului.

1.2 MATERIALE

1.2.1 Generalităţi

Această secţiune cuprinde toate lucrările pentru furnizarea şi livrarea conductelor necesare instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare.

Aprobarea materialelorÎnainte de a comanda orice material cu orice prezentare, destinat pentru Lucrări permanente, Contractantul va supune aprobării Angajatorului numele producătorului sau furnizorului propus, o specificaţie de material şi detalii ale locului de origine sau de producţie. Dacă se cere de către Angajator, Contractantul va furniza acestuia pentru păstrare o copie a oricărei astfel de comenzi făcute.Toate materialele folosite în lucrările permanente trebuie să fie noi, în afara cazului când folosirea materialului vechi sau pus la punct (reînoit), este permis în mod expres de către Angajator.

ProbeContractantul va aproviziona Angajatorul cu probele de material necesare testării în conformitate cu Contractul. Dacă nu este în mod expres scutit, Contractantul va furniza şi probe ale tuturor articolelor fabricate, cerute pentru Lucrările permanente, sau ca o alternativa, Contractantul va prezenta literatura de specialitate, unde asigurarea cu probe, (cu acordul Angajatorului), nu este necesară. Toate probele aprobate vor fi depozitate la locul de montaj de către Contractant pe durata contractului, şi orice materiale sau articole fabricate ulterior, livrate la locul de montaj pentru incorporare în Lucrarea permanenta, vor fi de o calitate cel puţin egală cu proba aprobată.

Materiale în contact cu apaMaterialele folosite în lucrări de alimentare cu apa, care sunt, sau pot fi în contact cu apa tratată sau netratată nu vor conţine nici o substanţă care ar putea da gust, miros sau toxicitate, sau să fie în alt mod dăunător sănătăţii, sau să afecteze negativ apa transportată.Materialele şi echipamentul vor fi conforme specificaţiilor proiectului şi acolo unde sunt alte materiale folosite trebuie obţinută aprobarea prealabila a Angajatorului şi dacă este necesar a Ministerului Sănătăţii şi NICEFC.Instalatiile hidraulice prevăzute în proiect se vor aproviziona conform indicatiilor din listele de cantităti de lucrări si prescriptiile oficiale privind calitatea instalatiilor.Materialele folosite (tevi, armături, flanse ) vor avea caracteristicile prevăzute în standardele de stat si se vor verifica dacă corespund tehnic si calitativ prevederilor proiectului respectiv, să nu prezinte defasonări, blocări la armături . Se va verifica starea sudurilor, a flanselor, functionarea pompelor, armăturilor si aparatelor .Contractantul va asigura toate conductele, fitingurile, vanele şi alte materiale necesare, după cum este indicat în Desenele Angajatorului şi după cum este cerut pentru executarea corespunzătoare a Lucrărilor. Dacă este necesară furnizarea de către Contractant a unor conducte, vane, fitinguri sau alte materiale suplimentare, acestea vor respecta aceste Specificaţii sau alte Specificaţii detaliate, care ar putea fi pregătite de către Consultantul de Supervizare.Toate conductele pentru instalatiile de alimentare cu apa vor avea clasa de presiune nominală minimă PN10 (în conformitate cu ISO R161) conform desenele Angajatorului, daca nu se specifică altfel.

6

Page 7: d-l Manescu

Materialul conductelor pentru canalizare si a fitingurilor va fi PVC SN8.Materialele conductelor vor respecta următoarele criterii:

1.2.2 Conducte din polietilenă de înaltă densitate (PEID)

Contractantul va trebui să dovedească ca fabricantul propus de el pentru realizarea conductelor şi fitingurilor este capabil să respecte condiţiile de calitate impuse de ISO 9 001 sau EN 29001 sau standarde internationale echivalente.La marcarea ţevilor din grupele MFR 003, 020 şi 022 se va verifica valoarea MFR (de exemplu prin adeverinţa de fabricaţie). În afara zonelor haşurate precum şi pentru tipul de materie prima PE 100 adeverinţă de conformitate se va obţine în urma efectuării probei de stabilitate la tracţiune conform normelor in vigoare.Materialul utilizat pentru tuburi şi fitinguri vor fi conform ISO 2531 , ISO 9002 , EN29002 sau standarde internationale echivalente.Toate materialele şi calitatea lucrărilor vor fi supuse aprobării Angajatorului.Înainte de a comanda orice material pentru lucrările permanente, Contractantul va supune spre aprobare Angajatorului numele fabricanţilor, o specificaţie a materialelor şi detalii pentru locul de fabricaţie.Contractantului i se va putea cere să predea Angajatorului pentru uzul acestuia o copie pentru fiecare comandă.Aprobarea materialelor din punct de vedere sanitar este strict necesară.Toate conductele din polietilenă vor fi din plastic negru de înaltă densitate (denumit în continuare PEID). Conductele din PEID vor fi fabricate în conformitate cu SR EN 13244 -2, SR EN 12201-2, SR ISO 3607, SR ISO 4427; ISO 2506 sau standarde internationale echivalente. Conductele PEID vor fi pentru apă potabilă şi vor avea rezistenţa minimă de 6 N/mm2 şi clasa de presiune minimă PN10 SDR 17 PE 100 (în conformitate cu ISO R161 Partea 1) dacă nu este specificat altfel. Conductele vor fi rezistente din punct de vedere chimic, în conformitate cu standardele ISO/DATA 8 sau standarde internationale echivalente. Testarea se va realiza în conformitate cu standardele în vigoare.Conductele vor fi marcate permanent cu identificarea producătorului (text sau siglă), dimensiunea nominală, literele “PE”, clasa de calitate şi clasa de presiune. Diametrele exterioare ale conductei vor avea dimensiunea standard şi grosimea pereţilor va fi conform ISO R161 Partea 1 dimensiuni metrice sau standarde internationale echivalente. Toleranţele pentru diametrul conductei şi grosimea pereţilor vor fi conform ISO 3607 sau standarde internationale echivalente.

1.2.3 Conducte din fontă ductilă (FD)

Conductele din fontă ductilă (denumite în continuare FD) vor fi de clasa K9 conform SR EN 545/97 şi ISO 2531/98 sau standarde internationale echivalente. Conductele FD vor fi de tipul “Standard-2 GS”.Conductele din fontă ductilă (denumite în continuare FD) vor avea căptuşeală internă centrifugată de mortar cu grosimea de minim 6 mm, conform ISO 4179 şi NF A 48-901 sau standarde internationale echivalente.Conductele vor fi acoperite în exterior cu un strat de zinc de cel puţin 200 g/m2 şi apoi de un strat de lac bituminos cu grosimea de 120 mm. Acoperirea de zinc va respecta ISO 8179 şi NF A 48-852 sau standarde internationale echivalente.Inelele de îmbinare vor fi din EPDM şi vor respecta ISO 4633 sau standarde internationale echivalente.Conductele FD vor fi prevăzute cu manşon de polietilenă, care se va monta pe conductă în momentul pozării, în conformitate cu ISO 8180 sau standarde internationale echivalente, dacă sunt pozate în tranşee cu material coroziv, după cum stabileşte Consultantul de Supervizare.

7

Page 8: d-l Manescu

1.2.4 Conducte otel si otel inoxidabil

Conductele din ţeavă de oţel se vor realiza la subtraversări şi supratraversări de ape, la reabilitarea instalatiei de conducte din interiorul rezervoarele existente si/sau dupa cum este specificat în planşe. Conductele din ţeavă de oţel vor trebui să respecte STAS 6898/2-95 pentru conductele cu diametre de la 400 - 1600 mm şi STAS 404/1-87 pentru conductele cu diametre mai mici de 400 mm sau standarde internationale echivalente.Materialul folosit la fabricarea conductelor trebuie să respecte condiţiile impuse de STAS 6898/2-95 din marca de oţel OL 44.2 sau standarde internationale echivalente.Toate conductele din otel şi fitingurile din acelaşi material, se vor conforma normelor ISO 9001 si ISO 9330 –1/94, respectindu – se calitatile impuse de acestea sau standarde internationale echivalente.Pentru conductele de oţel îngropate sau montate rezervoarele reabilitate se va asigura protecţie împotriva coroziunii. Contractantul va întreprinde un studiu al opţiunilor, care ar putea include protecţia catodică. Aprobarea Consultantului de Supervizare pentru utilizarea conductelor de oţel va fi condiţionată de aprobarea metodei propusă de Contractant pentru protecţia împotriva coroziunii.Conductele din teava de otel superior inoxidabil se vor folosi in special pentru realizarea instalatiilor hidraulice din statiile de pompare si a rezervoarele nou construite, dupa cum este specificat in desene.Conductele din otel inoxidabil si fitingurile din acelas material, vor de tip 1.4571 din grupa V4A - otel austenic inoxidabil pentru sisteme de depozitare si distribuire apa potabila si vor trebuie să respecte condiţiile impuse de standardele EN 1127, En 10217-7 si En 10296-2.Toate conductele din otel superior inoxidabil şi fitingurile din acelaşi material, se vor conforma normelor ISO 9001 si ISO 9330 –1/94, respectindu – se calitatile impuse de acestea sau standarde internationale echivalente.

1.2.5 Alte materiale

Pot fi propuse şi alte materiale, cu condiţia de a fi potrivite pentru apa brută, apa tratata sau apa uzata, functie de folosinta propusa. Vor fi, însă, acceptate de către Consultantul de Supervizare numai dacă se poate demonstra că sunt echivalente cu materialele preferate, în termeni de siguranţă şi longevitate.

1.3 EXECUŢIA

1.3.1 Generalităţi

Contractantul va trimite certificatele producătorului şi certificatele care atestă testele de laborator asupra conductelor, cu rezultate satisfăcătoare, conform standardelor specificate.

1.3.2 Manipularea şi depozitarea conductelor

Datoritã proprietatilor fizice ale materiei prime, suprafata tevilor se poate deteriora cu usurintã. Pentru evitarea acestui fenomen, este necesar ca tevile sã fie manipulate, transportate si depozitate cu grija.Transportul, manipularea şi depozitarea conductelor şi a accesoriilor pentru îmbinare se va face cu vehicule adecvate, încărcate şi descărcate sub supravegherea atentă. Pe durata transportului, conductele nu vor depăşi lungimea vehiculului cu mai mult de 0,6 m si în acest caz vor fi legate între ele pentru a elimina balansarea lor. Încărcăturile de conducte nu vor depăşi înălţimea de depozitare de 2 m.Tevile livrate în bare, pot fi transportate numai cu mijloace de transport prevazute cu platforme. Tevile transportate trebuie fixate de platforma mijlocului de transport, în asa fel ca acestea sa nu alunece si sa nu fie deteriorate .Când conductele sunt transportate una în interiorul celeilalte, se va acorda atenţie ca:

conductele să fie curate, fără pietriş;

8

Page 9: d-l Manescu

să fie asigurată acoperirea capetelor expuse pentru a preveni intrarea pietrişului pe durata transportului;

conductele din stratul inferior să nu fie încărcate cu sarcini care ar putea să le deterioreze sau deformeze;

conductele FD nu vor fi transportate în această manieră.Conductele vor fi manipulate cu mare atenţie la încărcare şi descărcare. Contractantul va fi responsabil de calitatea conductelor şi de starea lor din momentul livrării. Se va evita manipularea brutală a conductelor. Pe durata depozitării şi transportului, conductele vor avea suport continuu pe cât este posibil şi se va evita deteriorarea prin contactul cu obiecte ascuţite, cuie etc. Târârea conductelor pe sol nu este permisă şi este un motiv suficient pentru a se respinge o conductă.Conductele vor fi depozitate în zone ferite de lumina directă a soarelui şi conform recomandărilor producătorului. Depozitarea tevilor pe santier se va face pe platforme bine nivelate. La depozitarea pe şantier, terenul va fi neted, fără pietre. Pe timpul stocării se vor lua măsuri astfel încât conductele să nu fie deteriorate. Toate conductele trebuie protejate împotriva contactelor cu materiale deteriorate: combustibil de motor, solvenţi sau alte lichide similare. Nu sunt admise zgârieturi sau striatiuni cu o adâncime mai mare de 10% din grosimea peretelui conductei.Contractantul va avea capacitatea de supervizare, forţa de muncă, utilajele de construcţie, materialele şi depozitele necesare pentru a preveni în orice mod deteriorarea conductei. Contractantul va prezenta Consultantului de Supervizare propunerile sale pentru a preveni deteriorarea conductelor pe durata transportului şi instalării în tranşee.Contractantul va avea grijă pentru a preveni deteriorarea conductelor pe durata coborârii în tranşee, a pozării şi îmbinării.Manipularea tevilor se poate face manual cînd dimensiunile tevilor si greutatea lor o permit, sau cu ajutorul utilajelor de ridicat ( încãrcãtor cu furcã, macara, etc. ) Pentru evitarea deteriorãrii tevilor în cazul manipulãrii cu ajutorul utilajelor, cablul (lantul) de ridicat de la utilaj, va fi obigatoriu prevãzut cu o bandã de cauciuc sau pâslã care sã protejeze tevile. Din punct de vedere al protectiei muncii, este interzisã prinderea si ridicarea tevilor dintr-un singur punct .Consultantul de Supervizare va verifica conductele pe şantier, iar Contractantul va marca toate conductele defecte sau deteriorate stabilite de Consultantul de Supervizare, le va scoate imediat de pe şantier şi le va înlocui cu unele corespunzătoare, pe cheltuiala proprie. În Lucrări se vor încorpora numai conductele marcate de Consultantul de Supervizare ca fiind corespunzătoare.Consultantul de Supervizare va avea dreptul de a respinge transporturi sau loturi de conducte din care s-au extras conducte deteriorate, sau poate cere testarea la presiune în afara reţelei de conducte, chiar dacă nu există defecte aparente, dacă se presupune că au fost manipulate necorespunzător. Toate costurile apărute în acest fel vor fi suportate de Contractant.

1.3.3 Pozarea conductelor

1.3.3.1 Conducte îngropate

După excavarea şi pregătirea unei secţiuni de tranşee, aceasta va fi inspectată de Inginer. Nu se vor poza conducte înainte ca excavaţiile să fie aprobate de către Consultantul de Supervizare.Normativele tehnice si standardele specifice prescriu adîncimile minime si maxime de pozare a tevilor . Pentru conductele montate sub drumuri publice sau sub terenuri agricole, grosimea stratului de acoperire va fi de minim 1,4 m iar acoperirea maximã de 3,0 mÎn cazul înlocuirii de conducte, conductele noi vor fi pozate în acelaşi aliniament orizontal ca şi cele vechi. Conductele vechi, vor fi demontate si in funcţie de materialul acestora se adopta una din următoarele soluţii:

Pentru conductele din metal: conductele impreuna cu toate fitingurile şi accesoriile care se vor scoate din săpătură pentru a fi înlocuite, vor fi colectate şi predate la unitatea de colectare a metalelor de catre Contractant, în baza unor forme legale întocmite de către Angajator.

9

Page 10: d-l Manescu

Pentru restul materialelor (plastic, beton, azbociment) vor fi transportate la rampa de gunoi a localităţii sau la locul de depozitare indicat de către Autorităţile Locale, conform cerinţelor administratorului rămpii de gunoi sau al terenului de depozitare.

Imediat înainte de pozare, fiecare conductă şi fiting vor fi examinate în interior şi exterior pentru deteriorări şi se va curăţa praful şi impurităţile. Conductele se vor păstra curate pe durata pozării. Dacă este cazul, Consultantul de Supervizare va solicita folosirea unui piston din material moale, care va fi plasat în conducta pozată şi îmbinată anterior şi care este tras, cu ajutorul unei frânghii, pe întreaga lungime a conductei nou pozate.Pentru a evita pătrunderea pietrelor, prafului sau a animalelor în conductă, capătul ultimei conducte va fi astupat în momentele în care nu sunt pozate conducte. Înainte de recepţionare de către Angajator, conductele vor fi spălate.Este necesară realizarea unui pat perfect neted pentru conducte. Patul conductelor se va realiza conform Desenelor. Zonele lărgite, realizate pentru îmbinarea conductelor, după cum sunt descrise anterior, vor fi excavate în baza, patul şi pereţii tranşeei, după cum este necesar. Nu se vor poza conducte până când suprafaţa tranşeei sau a patului nu a fost inspectată de către Consultantul de Supervizare şi aprobată pentru pozare.Alegerea tehnologiei optime de montaj depinde de posibilitãtile locale, de starea vremii etc . Tronsoanele de tevi cu diametre mari pot fi asamblate pe lungimi mari, din tuburi, pe marginea santului si apoi lansate în sant cu ajutorul automacaralelor .Cand se lanseazã conducta în sant se vor respecta urmãtoarele reguli :

Este interzisã rostogolirea tronsoanelor, datoritã aparitiei unor forte tãietoare în tevi si în suduri, care pot slãbi calitatea lucrãii .

Prinderea tronsoanelor la distante prea mari, pot provoca alungiri nedorite, motiv pt. care aceastã operatie se va face cu mare atentie, iar prinderile se vor face cît mai des .

Tevile trebuiesc protejate în locurile de prindere cu materiale plastice sau cauciuc. Prinderile rigide pot produce deteriorãri locale .

Trebuie avut grijã ca dupã asezarea definitivã a tevilor, acestea sã nu fie în contact direct cu peretii santului.

Conductele nu vor fi, în nici un caz, aruncate în tranşee. Coborârea lor se va realiza manual sau cu ajutorul frânghiilor. Înainte de coborârea în tranşee, conducta se va curăţa şi examina de defecte. Dacă nu prezintă deteriorări, se va plasa în poziţia de îmbinare, în conformitate cu cerinţele următoare.

1.3.3.2 Secţiunile supraterane ale conductelor, traversari de ape

Traversarea conductelor peste cursurile de apa se poate face aerian, fie prin utilizarea unor poduri existente, conductele urmand a fi ancorate sub consola trotuarului sau de antretoazele podului. Cu conditia verificarii statice si de rezistenta a ansamblului si cu acordul Beneficiarului de folosinta a lucrarii de arta, fie prin poduri apeduct independente.Solutiile constructive pentru aceste poduri se adopta pe baza unor calcule comparative intre sistemele cu conducta autoportanta pe pile fie prin poduri suspendate. Alegerea solutiei depinde in mare masura de conditiile geotehnice de fundare ale infrastructurii si de conditiile pentru executia acesteia.Solutia de subtraversare se adopta de obicei in cazul albiilor cu adancime mica de afuiere si in conditiile in care exista perioade de ape mici care sa permita o executie lesnicioasa de excavatii si montaj a conductelor.La fiecare capăt al secţiunii supraterane, conducta va fi încastrată într-un bloc de ancorare şi se vor prevedea două îmbinări flexibile pe porţiunea dintre blocul de ancorare şi primul pilon. Pe portiunea supraterana conducta de polietilena va fi introdusa printr-un tub de protectie din otel dupa o prealabila izolare termica.

10

Page 11: d-l Manescu

1.3.3.3 Conducte PEID

Capetele de conductă şi elementele de reţea trebuie curăţate înainte de instalare şi părţile defecte trebuie înlocuite. Tăieturile vor fi executate vertical pe axa longitudinala a acestora cu ajutorul unui echipament adecvat.Bavurile şi suprafeţele neregulate sunt netezite folosind scule adecvate.Capetele tăiate sunt apoi pregătite în funcţie de tipul de asamblare folosit.Modificările de direcţie în profilul reţelei se pot realiza utilizând curbarea conductei. Razele minime de curbură admisibile nu trebuie să fie mai mici decât valorile: 20 D (la 200C), 35D (la 100C) şi 50D (la 00C).Dacă schimbarea de direcţie nu se poate realiza prin flexibilitatea conductei din PEID, se vor utiliza coturi prefabricate. Amplasările aproximative ale acestor coturi sunt indicate în desenele cu Cerinţele Angajatorului, iar amplasarea exactă va fi convenită cu Consultantul de Supervizare, la faţa locului.

1.3.3.4 Conducte FD

Conductele FD vor fi montate conform detaliilor din secţiunea acestor Specificaţii intitulată “Generalităţi”.Pozarea conductelor FD se va realiza conform prescriptilor producatorului şi standardelor in vigoare. Conductele FD vor fi pozate în linii drepte, pe cât este posibil, dar pot fi necesare şi curbe cu rază mare, iar acestea se vor realiza prin deviere la îmbinări.Aceste devieri nu vor depăşi limitele date în specificaţiile producătorului. Această deviere la îmbinări nu va fi permisă în cazul îmbinărilor cu flanşe. Dacă schimbarea direcţiei nu se poate realiza la îmbinări, se vor utiliza coturi prefabricate. Amplasările aproximative ale acestor coturi sunt indicate în desenele cu Cerinţele Angajatorului, iar amplasarea exactă va fi convenită cu Consultantul de specialitate, la faţa locului.

1.3.3.5. Conducte Otel si Otel inoxidabil

Pregatirea suprafeţelor se poate realiza prin sablare sau manual cu echipamente mecanice: Sablarea cu jet de apă sub presiune se realizeaza cu instalaţii si agregate specifice.

Gradul minim de sablare, în conformitate cu standardele de hidrosablare, va fi conform ISO 8501-1/98 sau standarde internationale echivalente.

Pregătirea manuală sau cu echipamente mecanizate. Suprafeţele vor fi curăţate la gradul minim de sablare St2 ISO 8501-1/98 sau standarde internationale echivalente.

Protecţia interioară anticoroziva se va realiza cu mortar de ciment.Protecţia exterioară anticorozivă se va realiza cu vopsele pe baza de răşini epoxidice, pe bază de poliuretan, vopsea alchidică, îmbunătăţită cu poliuretan rezistentă la umiditate ridicată, soluţii bituminoase, care trebuie să răspundă la următoarele exigenţe:

Protecţie anticorozivă bună,

Proprietăţi mecanice bune,

Rezistenţa la deteriorări mecanice,

Stabilitate la apă de condens şi din precipitaţii,

Stabilitate la îmbătrânire,

Conţinut ridicat de inhibitor de coroziune

O bună rezistenţă chimică,

Posibilitatea aplicării la temperaturi scăzute.

O lungă durată de întreţinere

11

Page 12: d-l Manescu

Să fie stabilă la UV.Soluţia de protecţie anticorozivă interioară şi exterioară se va alege de comun acord între Contractant şi Angajator.La realizarea protecţiei anticorozive interioare şi exterioare, vor fi respectate întocmai instrucţiunile de aplicare date de către producător.Pentru protecţia conductelor de oţel la îngheţ în cazul montării aeriene, se va executa o izolare a conductelor cu cochilii din polistiren spumă, gata confecţionate.Inainte de lansarea conductei izolate, şantul se curăţa de piatră şi bulgări, aşezându-se pe fundul acestuia un strat de 10 cm grosime de nisip. După lansarea conductei in sant se verifica stratul izolator si se remediaza toate defectele, iar apoi deasupra conductei se realizează un strat de 20 cm grosime de nisip.După curăţirea flanşelor, garnitura va fi poziţionată cu grijă iar şuruburile se vor strânge iniţial cu mâna. In continuare, şuruburile de fixare se vor strânge continuu, strângându-se pe rând cele diametral opuse şi folosind chei standardizate aprobate de Angajator.Constructorul va trebui sa respecte specificatiile si recomandarile producatorului in ceea ce priveste transportul, depozitarea, manipularea, pozarea si imbinarea conductelor din otel austenic inoxidabil.

1.3.4 Îmbinarea conductelor

1.3.4.1 Generalităţi

Toate îmbinările vor avea clasa de presiune egală sau mai mare decât cea a conductelor la care se branşează. În nici un caz clasa de presiune a îmbinării nu va fi mai mică de PN10 iar clasa de presiune va fi mai mare în cazurile specific indicate în Desene sau când Consultantul de Supervizare consideră necesar.Tăierea conductelor va fi minimă. Dacă materialele rămân nefolosite până la sfârşitul Contractului, Angajatorul va accepta numai lungimile totale ale conductelor pentru predarea către CAS S.A. Contractantul va include în preţurile unitare şi pierderile cauzate de risipă.Dacă este necesară tăierea conductelor, aceasta se va realiza cu precizie, cu ajutorul unei maşini de tăiat, astfel încât capătul conductei să fie un cerc perpendicular pe axa conductei.În toate situaţiile, capetele conductelor vor fi curăţate cu atenţie, atât în interior cât şi în exterior, înainte de a începe îmbinarea. Îmbinările vor fi lăsate descoperite până la finalizarea testului de presiune, dacă nu este stabilit altfel de către Consultantul de Supervizare.Ca regulă strictă, capetele libere ale conductelor vor fi închise cu capace etanşe de siguranţă, până la realizarea îmbinării.

1.3.4.2 Conducte PEID

Imbinările şi fitingurile trebuie să fie în concordanţă cu prevederile SR EN 13244-3 sau SREN 12201-3 sau standarde internationale echivalente.Îmbinarea tuburilor din PEID se va face prin sudură sau cu flanşe.Îmbinările între ţevi se realizează prin sudură cap la cap.Îmbinarea cu sudură se realizează în general pe traseul reţelei, iar îmbinarea cu flanşă se va face în cămine, pentru intercalarea armăturilor.Îmbinările şi fitingurile din PEID vor fi de două tipuri, după cum urmează:

pentru îmbinări între două secţiuni de conductă PEID: (a) pentru conducte mai mici sau egale cu DN160: cuplaje cu electrofuziune; (b) pentru conducte cu diametru mai mare de DN160, sudura cap la cap; pentru îmbinările dintre conducte şi vane, pompe sau conducte din materiale diferite

(otel, fonta ductila, etc): îmbinări cu flanşe de tipul celor integrate în capătul conductei de către producător, în conformitate cu standardele SFS 3128. Dimensiunile flanşelor şi spaţierea orificiilor va respecta standardele ISO 2531 sau standarde internationale echivalente.

12

Page 13: d-l Manescu

Lipirea prin fuziune la cald, lipirea prin extrudare şi lipirea cu mufă nu vor fi acceptate.

Îmbinări cu sudură.Lucrările de sudură trebuie efectuate doar de către formaţiuni de sudori autorizaţi şi verificaţi în mod constant (vezi „ Instrucţiuni de instruire şi verificare sudură şi pozare a conductelor PEID şi a elementelor de conductă pentru reţelele de gaz şi apă). Sudura este efectuată cu ajutorul dispozitivelor speciale pentru acest scop. Capetele conductei se strâng cu garnituri cleşte cu un aparat mecanic sau hidraulic care mişcă feţele ce vor fi sudate una faţă de celălalt. Energia termică necesară sudurii suprafeţelor este asigurată de către un element de încălzire reglabil.Locul de sudare se va proteja de influente climatice nefavorabile (de exemplu umiditate sau temperaturi sub +50 C). Dacă prin luarea de măsuri corespunzătoare (de exemplu preîncălzire, acoperire cu corturi sau încălzire) se asigura menţinerea semifabricatelor la temperaturi îndestulătoare pentru sudare, se poate lucra la orice temperatura exterioara, atâta timp cit abilitatea de a lucra a sudorului nu este afectata. Dacă se considera necesar se va efectua o verificare suplimentara prin realizarea de suduri de proba în condiţiile mai sus menţionate.În cazul în care semifabricatul se încălzeşte neuniform ca urmare a acţiunii radiaţiei solare se va realiza o echilibrare a temperaturii prin acoperirea la timp a locului unde urmează a se efectua sudura. În timpul sudării se va evita răcirea ca urmare a curând de aer. La sudarea ţevilor se vor obtura suplimentar şi capetele acestora.Ţevile din PEID de pe colac au o forma ovala imediat după derulare. Înainte de sudare se va normaliza capătul de sudat, de exemplu prin încălzirea prudenta cu ajutorul unui suflător şi a unui dispozitiv de corectare a ovalităţii.Suprafeţele de legătură ale părţilor de sudat trebuie să nu prezinte alterări şi impurităţi (de exemplu murdărie, grăsime sau aşchii).Pe timpul sudării, se va acorda o atenţie deosebita următoarelor elemente:

tăierea plană a secţiunilor ce urmează să fie sudate, cu ajutorul unor unelte speciale răzuirea pereţilor exteriori ce urmează a fi sudaţi degresarea părţilor ce urmează să fie sudate menţinerea mecanică a celor două extremităţi ce se sudează cap la cap până la sfârşitul

operaţiei de sudare (inclusiv răcire) răzuirea bavurii pentru verificarea calităţii sudurii.

În general, se vor respecta indicaţiile de lucru elaborate de furnizorii de tuburi, manşoane de polietilenă şi de aparate de sudură.În ceea ce priveşte branşamentele, contractantul va preciza alegarea între coliere de priza sub sarcină şi T-uri electrosudate sau electrofuzionate pe reţeaua secundară.

Contractantul sau Sub-Contractantul trebuie să aibă experienţă dovedită în pozarea şi îmbinarea conductelor din PEID prin electrofuziune şi trebuie să asigure echipe de muncitori experimentaţi (minim 10 ani). Un Consultantul de Supervizare cu experienţă în tehnica respectivă, şi care îl reprezintă pe Contractant, va fi prezent permanent pe durata lucrărilor şi va fi responsabil de respectarea standardelor pentru pozarea şi îmbinarea conductelor.

13

Page 14: d-l Manescu

Îmbinări cu flanşăToate flanşele vor fi găurite şi vor fi în concordanţă cu EN 4504 sau standarde internationale echivalente. Presiunea nominală a flanşelor va fi cel puţin egală cu cea mai mare presiune nominală a conductelor sau fitingurilor la care sunt ataşate, dar nu mai mică de PN 10. Toate flanşele vor fi prevăzute cu şuruburile, piuliţele, şaibele şi garniturile de etanşare aferente, conform specificaţiei de faţă.După curăţirea flanşelor, garnitura va fi poziţionată cu grijă iar şuruburile se vor strânge iniţial cu mâna. În continuare, şuruburile de fixare se vor strânge continuu, strângându-se pe rând cele diametral opuse şi folosind chei standardizate aprobate de Angajator.

1.3.4.3 Conducte FD

Îmbinările pentru conductele FD vor fi de două tipuri: pentru îmbinări între două conducte FD: îmbinări automate. pentru îmbinări între conducte şi vane, respectiv pompe sau conducte din materiale

diferite: îmbinări cu flanşe, cu dimensiuni şi spaţii între orificii conform standardelor ISO 2531 sau standarde internationale echivalente. Îmbinările demontabile vor fi folosite la capătul cu cep al branşamentelor cu vanele şi pompele pentru a permite demontarea facilă a vanelor şi pompelor în scopul reparării sau înlocuirii.

Devierea unghiulara dupa montarea imbinarii, pt imbinarea STANDARD:

DNDeviere unghiulara admisibila (grade)

Deplasarea (cm)

60...150 5° 52200...300 4° 42350...600 3° 32700...800 2° 25900...1000 1°30' 191000...1800 1°30' 21

Îmbinarea conductelor din fontă ductilă se va realiza prin mufă şi inel de cauciuc.Pentru fiecare îmbinare cu flanşe se vor folosi garnituri de etanşare şi buloane din oţel galvanizat aprobate de către Consultantul de Supervizare.Secţiunile subterane ale conductelor de fontă ductilă vor fi pozate în manşon de polietilenă, în conformitate cu ISO 8180 sau standarde internationale echivalente, dacă onsultantul de Specialitate dă această dispoziţie.Nu se vor accepta devieri unghiulare între flanşe şi se va acorda atenţia necesară pentru a evita apariţia tensiunilor în branşamentele cu flanşe. Strângerea buloanelor se va realiza egal pe întreaga îmbinare, evitându-se strângerea excesivă. După verificarea etanşeităţii, toate îmbinările cu flanşe îngropate vor fi înfăşurate cu mastic sau bandă aprobate. Toate îmbinările cu flanşe expuse vor fi curăţate şi vopsite în două straturi.

1.3.4.4 Conducte Otel si Otel inoxidabil

Conductele de oţel vor fi asamblate prin sudare cap la cap, urmând ca apoi să se refacă căptuşeala internă. Contractantul poate propune alte sisteme de îmbinare, cum ar fi cele de cu flanşe sau cuplaje drepte. Pentru conductele cu flanşe, strângerea şuruburilor se va realiza în mod egal pe toată circumferinţa, evitându-se strângerea excesivă. După verificarea etanşeităţii, toate îmbinările cu flanşe îngropate vor fi înfăşurate cu mastic sau bandă aprobate. Toate îmbinările cu flanşe expuse vor fi curăţate şi vopsite în două straturi.

Conform comenzii, un anumit procentaj de conducte vor avea o lungime mai mare. Acestea vor fi puse deoparte pentru a putea fi fasonate la lungimea necesara.

Conductele din otel vor fi fasonate printr-o metoda care sa permita obtinerea unor margini curate, fara sa prejudicieze conducta sau alinierea celorlalte conducte. Se va reface protectia anticoroziva la

14

Page 15: d-l Manescu

toate capetele taiate si/sau debavurate acolo unde aceasta a fost afectata, inainte de montarea lor, daca se va folosi metoda de taiere cu disc abraziv, bavurile rezultate vor fi inlăturate sau umplute cu sudură după caz.

Imbinarea conductelor din oţel:Conductele din oţel nu vor fi sudate elicoidal, iar pentru a asigura fiabilitatea protecţiei anticorozive şi a rezistenţei la coroziune, racordările conductelor şi fitingurilor nu se vor efectua prin procedeu de sudură BUTT.Conductele din ţeavă de oţel se vor îmbina prin sudură pe şantier. Pentru sudură, ţevile trebuie să aibă capetele netede, bine calibrate (neovalizate) iar dacă grosimea peretelui este mai mare de 5 mm, capetele trebuie să fie şanfrenate, teşite.In cadrul operaţiunilor preliminare sudării, ţevile se curăţă de murdărie atît la interior, cît şi la exterior, se centrează in sens vertical pentru a asigura centrarea cu o precizie de cel mult 1 mm şi in sens orizontal.Se curăţă capetele tăiate de bavuri, se curăţă de rugină şi murdărie muchiile şi suprafeţele capetelor şi se controlează perpendicularitatea pe axa conductei cu ajutorul unui echer metalic. Şafrenul şi marginile pieselor finisate nu trebuie să prezinte rupturi, plesnituri şi aşchii. Liniile de tăiere trebuie să fie regulate, fără ondulaţii.In scopul evitării deformării tubului şi apariţiei unor eforturi suplimentare importante, care ar face ca sudură să fisureze, să crape ulterior, la tuburile cu diametrul mai mare de 400 mm, sudură nu se face continuu ci discontinuu, pe sectoare aşezate in şant. Se excută o imbinare preliminară de hăftuire care are rolul de a asambla ţevile si apoi tronsoanele intre ele, iar apoi se definitivează cordoanele de sudură.Pentru realizarea imbinarilor primare si definitive se utilizează numai sudură electrică cu electrozi speciali, care trebuie aleşi in funcţie de certificatul emis, conform STAS 1125 si 1126 – 87 sau standarde internationale echivalente privind materialul conductelor.Executarea sudurilor preliminare si a cordoanelor de sudură se face cu acelaş tip de electrozi şi numai de către sudori calificati.Pentru a putea suda pe timp de vint, ploaie, zăpadă sau ger (temperaturi de -5 -10) la locul de munca trebuie folosite cabine mobile, incalzite, avind dimensiuni suficiente pentru a nu stinjeni operatia de sudură. In aceste conditii se iau masurile necesare ca la inceperea lucrului şi in timpul lucrului, zona de conductă pe care se lucrează sa fie perfect uscată.

Cordoanele de sudură se aşează uniform, cu protecţie specială sau numai cu aceea - de pe electrodul de sudură.

Controlul sudurii se face cu ochiul liber sau lupa, verificând aspectul exterior (sudură nu trebuie să aiba crăpături, nepătrunderi in material, incluziuni de zgură, pori, suprafaţa spongioasă, intreruperi bruşte) şi cu aparate portante cu raze X sau Y (gamametrie) sau ultrasunete.Îmbinarea cu flanşe se execută pe poziţie, tubul având sudate în prealabil flanşele la un capat sau ambele capete.Flanşele vor fi confecţionate respectându-se prevederile STAS 8013 sau standarde internationale echivalente.

Imbinarea conductelor din oţel inoxidabil:Imbinarea conductelor si a fitingurilor din otel inoxidabil se va realiza prin sudura cap la cap, sau prin imbulonare cu flansa sudata pe teava. Toate fitingurile vor fi din acelas material ca si teava pe care se vor monta, respectiv tip 1.4571 V4A in conformitate cu standardele EN1127, EN 10217-7 si EN 10296-2.Sudurile tevilor si a fitingurilor din otel inoxidabil se vor realiza numai de catre sudori autorizati in suduri de oteluri austenice inoxidabile.In vederea evitarii coroziunii bimetalice (coroziune de contact) care apare de regula la imbinarea tevilor din otel inoxidabil cu tevi/fitinguri/armaturi din alte materiale fonta ductila, otel etc) suprafata de contact a otelului inoxidabil cu materialul strain, se va proteja prin plasarea unei

15

Page 16: d-l Manescu

garnituri speciale intre cele 2 materiale. De asemenea acest tip de garnitura se va folosi si la contactul dintre flansa din otel inoxidabil si flansa din alt material decat otel inoxidabil.Nu se admite contactul direct intre tevile/fitingurile din otel inoxidabil tip 1.4571 V4A si tevile/fitingurile din alt material decat acesta.Buloanele de prindere a flanselor din otel inoxidabil vor fi executate din acelas material ca flansa si teava din otel, adica tip 1.4571 V4A in conformitate cu standardele EN1127, EN 10217-7 si EN 10296-2.Constructorul va trebui sa respecte specificatiile producatorului in ceea ce priveste transportul, depozitarea, manipularea, pozarea si imbinarea conductelor si a fitingurilor din otel austenic inoxidabil.

1.3.5 Fitinguri

1.3.5.1 Generalităţi

Toate fitingurile (teuri, coturi, reductii, piese de racord, piese de curatire, etc) vor fi din acelaşi material cu conductele pe care se monteaza (PEID, PVC) şi vor avea clasa minimă de presiune egală cu cea a conductei daca nu se specifica altfel, insa nu mai mica de PN10 respectiv SN 8 pt conductele de canalizare.Armaturile si fitingurile din camera vanelor, caminele de vane si statiile de pompare, vor respecta desenele din cadrul Volumului 5, si vor fi din fonta ductila avand clasa de presiune mai mare cu o treapta decat clasa conductei pe care se monteaza acestea, de regula Pn 16 daca nu se specifica altfel.

1.3.5.2 Reducţii

Toate reducţiile vor fi de tip concentric şi vor fi confecţionate din materialul specificat in desenele Angajatorului. Reducţiile vor fi incluse în linia de conducte cu acelaşi tip de îmbinări utilizate între secţiunile de conducte sau după cum recomandă producătorul conductelor şi fitingurilor şi conform aprobării Consultantului de Supervizare.

1.3.5.3 Coturi

Toate coturile, egale sau reduse, vor fi confecţionate din materialul specificat in desenele Angajatorului. Coturile vor fi incluse în linia de conducte cu acelaşi tip de îmbinări utilizate între secţiunile de conducte sau după cum recomandă producătorul conductelor şi fitingurilor şi conform aprobării Consultantului de Supervizare. Coturile vor fi asigurate după necesităţi.

1.3.5.4 Teuri

Toate teurile, egale sau reduse, vor fi de tip 90° vor fi confecţionate din materialul specificat in desenele Angajatorului. Teurile vor fi incluse în linia de conducte cu îmbinări cu flanşe sau după cum recomandă producătorul fitingurilor şi conform aprobării Consultantului de Supervizare.

1.3.5.5 Flanşe oarbe

Flanşele oarbe vor fi instalate la capetele conductelor, fie dacă sunt sau nu indicate pe desene. Se va utiliza o garnitură de etanşare şi buloane din oţel galvanizat, aprobate de Consultantul de Supervizare. Se va monta o flanşă oarbă din material feros în cuplajul cu flanşe. Dimensiunile flanşelor vor fi în conformitate cu ISO 2531 sau standarde internationale echivalente.

1.3.5.6 Adaptor cu flansa

Adaptorii cu flana vor fi instalati la imbinarile demontabile din camine, statii de pomare sau rezervoare dupa cum este specificat in desenele Angajatorului, si vor fi din fonta ductila cu sistem de blocare pe conducta (suruburi).

16

Page 17: d-l Manescu

1.3.5.7 Cuplaje speciale

Cuplajele speciale pot fi necesare în următoarele situaţii: tranziţia de la un material la altul; montarea vanelor, vanelor de golire, ventilelor de aerisire şi in puncte de distribuţie; îmbinări între conducte cu dimensiunea în sistem metric şi respectiv în sistem britanic

(imperial); instrucţiuni speciale ale Consultantul de Supervizare.

Aceste îmbinări pot să nu fie indicate în Specificaţii sau în Desene, dar aceasta nu îl eliberează pe Contractant de responsabilitatea de a realiza aceste îmbinări. Contractantul va prezenta Consultantului de Supervizare spre aprobare specificaţiile producătorului pentru îmbinările speciale, cu cel puţin două săptămâni înainte de instalare.

1.3.6 Lucrări pentru reabilitarea interioar ă si exterioara la conducte de transport din otel

1.3.6.1. Consideraţii preliminare generaleLungimea între două deschideri este conform planurilor de situatie anexate in Volumul 5.

Deschiderile de acces pentru reabilitarea conductei se vor realiza in conformitate cu tehnologia Antreprenorului si cu plansele de executie, si vor cuprinde, dar nu se vor limita la:

Taierea, desfacerea si refacerea (aducerea la starea initiala) suprafetei de teren afectata asfalt/beton/balast/strat vegetal etc. in vederea realizarii lucrarilor;

Sapaturile, transportul si depozitarea materialului excavat si taiat necesare pentru realizarea accesului in conducta;

Asigurarea protectiei si sprijinirilor peretilor pe intreg perimetrul gropii in zona de acces la conducta, de la nivelul terenului pana la fundul gropii, incluzand toate elementele de rigidizare si fixarea a sprijinirilor;

Taierea conductei de otel pentru asigurarea accesului personalului si echipamentelor necesare, la dimensiunile impuse de tehnologia Antreprenorului;

Asigurarea spatiilor de depozitare si manevra pentru personal, echipamente si material atat la nivelul conductei cat si la nivelul suprafetei terenului.

Asigurarea protectie suprafetei de acces prin imprejmuirea zonei cu un gard avand hmin = 0,90 m iar a accesului la conducta cu scara pe adancimea sapaturii;

Asigurarea delimitarii suprafetei de lucru pe tot perimetru santierului prin panouri de protectie si inchidere pe toata perioda executarii lucrarilor atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte;

Refacerea prin sudura a decupajului conductei dupa realizarea reabilitarii interioare in zonele de acces. Reabilitarea acestor suprafete si a cordoanelor de sudura in tehnologia propusa pe interior si protectia in conformitate cu normele nationale si europene a suprafetei exterioare

Umplerea gropii si aducerea la starea initiala Transportul si repozitionarea tuturor materialelor, echipamentelor, imprejmuirilor la

urmatorul punct de acces pana la finalizarea completa a lucrarilor

Antreprenorul este obligat la depunerea ofertei sa prezinte detaliat, in declaratia de metoda, modul de executie a lucrarilor de reabilitare exterioara a conductei de aductiune in conformitate cu cerintele caietelelor de sarcini.Odata cu procedeul de reabilitare, Antreprenorul va depune toate agrementele si acreditarile necesare pentru ca acest procedeu sa fie autorizat si acceptat pentru apa potabila, metodologia si tehnologia de realizare, materialele utilizate si certificatele de calitate, avizele necesare pentru materialele utilizate apa potabila. In organizarea de santier antreprenorul trebuie sa includa in pretul unitar toate racordurile de apa, canal, energie, aer, etc. necesare pentru realizarae lucrarilor, avizele si aprobarile necesare si

17

Page 18: d-l Manescu

costurile de utilizare pe toata perioada executarii lucrarilor care se vor deconta direct cu furnizorii de utilitatii (apa, canal, energie etc).

CuratireaIn functie de gradul de depunere se utilizează scule de raclare, răzuire, robot de frezare şi spălarea la presiune inaltă şi foarte inaltă. Calitatea curatirii şi a gradul de colmatare se verifica prin vizitarea cu camera TV.Pereţii interiori ai conductei trebuiesc curăţaţi temeinic înainte de executarea reabilitarii interioare a conductei.Alegerea procedeului de curăţare ce urmează a fi folosit este condiţionat, printre altele, de caracterul, grosimea şi compoziţia chimică a încrustaţiilor, precum şi de condiţiile specifice existente la faţa locului.Trebuie să fie asigurat faptul că procedeul de curăţare utilzat nu va produce nici un fel de deteriorare a conductei existente.Toate procedeele de curăţare trebuie să respecte prevederile aflate în vigoare cu privire la siguranţa muncii, la protecţia mediului şi la valorificarea, respectiv eliminarea deşeurilor.Funcţie de starea tehnică iniţială a conductei ce urmează a fi reabilitată, se vor întrebuinţa următoarele procedee de curăţare:

Curăţarea mecanică, cu utilaje specialeUtilajele speciale de curăţat sunt acţionate prin interiorul conductei cu ajutorul unui cablu şi al unui troliu. Grosimea şi gradul de întărire al stratului de încrustaţii condiţionează şi impun tipul utilajelor de curăţare utilizate şi numărul etapelor de curăţare. Cablurile de tracţiune ale utilajului de curăţare trebuie să fie astfel manevrate încât să nu producă deteriorări ale conductei existente.

Curăţarea manualăAcest procedeu de curăţare poate fi folosit în cazul conductelor cu un diametru interior DN > 600 mm (ce pot fi accesate în interior, direct, de către muncitori). În general, procedeul se recomandă pentru tronsoane scurte de conducte, pentru coturi, fittinguri şi pentru recurăţarea ulterioară a mufelor şi a zonelor de ramificaţii.

Curăţarea cu jet de presiune înaltăUn furtun de înaltă presiune, prevăzut cu un cap cu duze de spălare, este tracţionat prin interiorul conductei ce urmează a fi spălată. Duzele capului de spălare dirijează jetul de presiune înaltă asupra stratului de încrustaţii, care este astfel dislocat de pe peretele conductei, de viteza şi de forţa de impact a jetului de apă.

Curăţarea hidraulică cu aparat calibrantPrin acest procedeu de curăţare, aparatul de curăţare şi calibrare a conductei este acţionat cu apă sub presiune. O parte a jetului de apă de transport trece prin orificiile aparatului de calibrare, iar cealaltă parte trece prin spaţiul inelar liber dintre peretele conductei şi aparatul calibrant. Prin frecarea dintre aparat şi peretele ţevii, respectiv prin viteza sporită a apei din spaţiul inelar, elementele de coroziune şi încrustare sunt dislocate şi transportate de curentul de apă. Viteza de avans a aparatului de curăţare depinde atât de grosimea şi rezistenţa stratului de încrustaţii, cât şi de forţa de înaintare a aparatului de curăţare. Această forţă de înaintare este condiţionată de diferenţa de presiune de la faţa şi din spatele aparatului de curăţare.

La reabilitarea interioară a conductelor din otel cu protecţie din ciment, este importanta efectuarea unei curatiri de grad inalt in scopul realizarii unei legaturi stranse intre conducta veche şi protecţia aferentă.

18

Page 19: d-l Manescu

Pentru executarea reabilitarii conductei din otel aceasta trebuie scoasa din functiune, insemnand blindarea tuturor conductelor racordate (str. Eroilor şi str. Poligonului din localitatea Floreşti) si realizarea unei conducte de ocolire Ø 225 mm PEID ce se va cupla in conducta de aductiune Gilau-Cluj Dn 1000 mm.

Vizitarea cu camera TVVizitarea cu camera TV reprezinta documentarea de baza pentru stabilirea starii de deteriorare interioara a conductei si serveste la localizarea obstacolelor de curgere si la verificarea gradului de curatire realizat.Toate materialele ramase dupa executia lucrarilor, rezultate din reabilitarea si curatarea conductei, vor fi indepartate si transportate, la bazele de depozitare a deşeurilor, indicate de autoritatile locale.

Antreprenorul va efectua si dispune de echipamentul necesar pentru inspectiile video in fazele de lucru conform listelor de cantitati din Volumul 4 astfel:

Inspecţie video preliminară prin conducta de transport pentru stabilirea gradului de depunere.

Inspecţie video intermediara prin conducta de transport, dupa realizarea curaţirii până în faza de aplicare a protecţiei.

Inspecţie video finala prin conducta de transport, dupa realizarea reabilitării.

Caracteristici pentru echipamentul de curatare Echipamentele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: Pompa de apa cu minim Hp 150 bar , minim Qp 300 l/ min Pompa de vacuum Q 1.500 m³/h Conducta de absorbtie L min 15 m, 100 -125 mm Lungime conductei de curatare min. 200 m Duze speciale pentru dislocarea incrustatiilor, a pietrelor, depunerilor etc.

Personalul care realizeaza lucrarile trebuie sa detina aparate de verificat gazele volatile si grele. Aceste aparate trebuie utilizate de fiecare data, inainte de intrarea in conductă.

Caracteristici pentru echipamentul de vizualizat:Camera video sistem PAL-Norm cu iluminat si obiectiv cu unghi mare, camera mobila radial 360° vertical si 90°orizontal , cu transmisie video de minimum 500 imagini/min si cablu video de 200 mDatorita diametrului mare al conductei de aducţiune se va adopta iluminatul conductei inspectate.

Documentele si continutul vizualizarii: Inregistraea video VHS pe banda magnetica si/sau CD Denumire zona Numerele puturilor de intrare Dimensiunile si materialul conductei Data la care se executa vizualizarea

Continutul protocoalelor: Localitatea/ zona/ data realizarii/ trosnonul/ caminele Nr. puturilor de intrare /lungime tronsonului/directia de ispectare Plansa nr./banda video nr/Diametrul conductei/materialul Defectele constatate Nr. pozelor cu defecte constatate

Materiale ofertate de protectie a conductei existente de aducţiune Gilău-Cluj, respectiv sistemele de aplicare precizate în specificaţiile tehnice, trebuie, la depunerea ofertei să demonstreze prin intermediul unor documente tehnice corespunzătoare (certificate de verificare, fişe tehnice ale

19

Page 20: d-l Manescu

producătorului materialelor) urmatoarele si sa respecte toate normativele Românesti si Europene in vigoare:

Sistemul de reabilitare oferta Avizul sanitar /certificare Furnizor / producător

Nu pot fi oferite decât produse/sisteme ale unui singur producător de materiale. Din raţiuni legate de garanţie şi de incertitudinea compatibilităţii, resp. aderenţei reciproce, utilizarea de materiale provenind de la producători diferiţi nu este permisă.Conducerea şantierului este îndreptăţită sa solicite în vederea verificării proprietăţilor materialelor prelevarea de probe de material de pe şantier pentru analiză. Aceste probe se vor depune la un laborator de specilitate ales de catre Consultanat si Beneficiar. Cheltuielile aferente sunt suportate de către ofertant.În cazul grosimilor de strat precizate în specificaţie, grosimea nominală impusă a stratului poate fi diminuată numai în limitele EN ISO 12944-partea 7 (sau echivalent).Înainte de începerea lucrărilor de reabilitare, contractantul trebuie să verifice întotdeauna suprafaţa daca aceasta este adecvata la operaţiile de reabilitare ce urmeaza a fi executate. Eventualele obiecţii se vor comunica neîntârziat, în scris, Consultantului. Pentru asigurarea calitatii constante a reabilitarii si a materialului utilizat pe toata suprafata ce urmeaza a fi reabilitata, nu sunt admişi decât furnizorii care pot prezenta un certificat conform ISO 9001. Dovada certificărilor trebuie atasata si depusa odata cu oferta. Executarea lucrărilor de reabilitare propuse trebuie sa respecte regulamentele unanim recunoscute, normativele, autorizatiilor, etc, cum ar fi: EN ISO 12 944: Protecţia anticorozivă a construcţiilor de oţel prin sisteme de protectie interioara 

Construcţii de oţelCondiţii contractuale tehnice suplimentare şi linii directoare pentru protecţia anticorozivă a construcţiilor de oţel. Condiţii contractuale tehnice suplimentare – construcţii hidrotehnice  Respectarea normativelor sus-menţionate si a tuturor celorlate normative de specialitate Romanesti si Europene trebuie sa stea la baza ofertei şi atunci când în cadrul descrierii lucrarilor nu sunt specificate.

Temperaturile minime de prelucrare precizate în fişele tehnice ale producătorului şi punctul de rouă trebuie controlate în mod continuu pe parcursul executării (cel puţin de 3 ori pe zi) şi înregistrate în registrul de şantier. Temperatura de suprafaţă trebuie să se situeze cu cel puţin 3 grade Celsius deasupra punctului de rouă. În cazul coborârii sub valorile necesare se impune stabilirea împreună cu conducerea de şantier a măsurilor suplimentare ce trebuie luate. Toate aceste masuri trebuie calculate in pretul unitar si nu se vor deconta suplimentar.

În cazul suprafeţelor ce se reabilitaeaza este vorba despre conducte de oţel. 1.3.6.2. Amenajarea şi evacaurea şantierului

Transportul la şi de la obiectiv, amenajarea şi demontarea instalaţiilor de şantier pentru ansamblul lucrărilor de reabilitare ce sunt descrise sub titlul următor, cu toate echipamentele, spaţiile de cazare pentru personal conform prescripţiilor referitoare la locurile de muncă, precum şi cu depozitele de materiale de construcţii şi de scule, necesare pentru executarea lucrărilor trebuie calculate in pretul unitar. Realizarea racordărilor de utilităţi pentru curent şi apă la instalaţia existentă din construcţie pentru întreaga durată a executiei, precum transportul personalului la si de

20

Page 21: d-l Manescu

la santier. Inclusiv toate avizele, acordurile si costurile aferente necesare pentru obtinerea acestora in vederea executarii lucrarilor.

1.3.6.3. Desfacerea deşeurilor de sablareDeşeurile de sablare produse trebuie dezafectate conform indicaţiilor beneficiarului şi conform cerinţelor rezultate din analiza deşeurilor de sablare. Calea de dezafectare trebuie consemnată fără discontinuităţi şi probată la cererea conducerii.Cheltuielile aferente analizelor deşeurilor de sablare, transportul si dezafectarea acestora pe spatiile indicate in urma analizelor efectuate in conformitate cu legislatii in vigoare, incl. cheltuielile de dezafectare a materialelor rezultate sunt incluse in pretul unitare.

1.3.6.4. Verificările adezivităţiiTestele de smulgere pentru verificarea rezistenţei de aderenţă a acoperirilor se execută conform EN 24 624 (care înlocuieşte ISO 4624), (sau ehivalent). Rezultatele (valorile de adezivitate) trebuie consemnate într-un proces-verbal. În continuare se procedează corespunzător valorilor determinate si a procedeului si a materialelor ofertate.

1.3.6.5. Măsurarea rugozităţiiRugozitatea de sablare pe oţelul sablat se determină conform ISO 8503 (sau ehivalent), cu un instrument de măsură adecvat. Rezultatele trebuie consemnate într-un proces-verbal. În continuare se procedează corespunzător valorilor determinate, a procedeului si a materialelor ofertate.

1.3.6.6. Verificările porilor si a porozitatii substratuluiVerificarea sistemului de acoperire finit din punct de vedere al lipsei de pori se execută conform DIN 55 670 (sau ehivalent). Rezultatele trebuie consemnate într-un proces-verbal. În continuare se procedează corespunzător valorilor determinate, a procedeului si a materialeleor ofertate.

1.3.6.7. Măsurarea grosimilor straturilor suprafeteiMăsurarea grosimilor straturilor suprafetei se va realiza in conformitate cu EN ISO 12 944, partea 5, (sau ehivalent) cu un aparat adecvat de măsurare a grosimilor straturilor. Rezultatele trebuie consemnate într-un proces-verbal. În continuare se procedează corespunzător valorilor determinate, a procedeului si a materialeleor ofertate.

1.3.6.8. Îndepărtarea vechii acoperiri; sablare cu apă cu înaltă presiunePregătirea suprafeţei. Protectia veche existentă se îndepărtează prin sablare cu apă cu înaltă presiune, eventual cu adaos de agent de sablare în stare solidă. Sablarea se realizeaza în vederea obtinerii gradului de pregătire necesar a suprafetei pentru a se putea aplica protectia anticoroziva noua si trebuie inclusa in pretul unitar.

1.3.6.9. Curăţarea intermediarăPregătirea suprafeţei. Curăţarea şi degresarea temeinică a suprafeţelor de reabilitat se va realiza prin spălare sub presiune înaltă (circca 150 bar, 70-90°C) cu adaos de detergent (timp de acţiune circa 10 min.). Clătirea cu atenţie a suprafeţelor curăţate prin spălare sub presiune înaltă cu apă curată, fierbinte.Trebuie înlăturate integral toate straturile care pot diminua sau influenta reducerea aderenţei in conformitate cu normativele in vigoare.

1.3.6.10. Îndepărtarea parţială, manuală, a ruginii Pregătirea suprafeţei.

21

Page 22: d-l Manescu

Pregătirea manuală sau mecanică a locurilor cu defecte, se executa parţial conform EN ISO 12 944, partea 4, (sau ehivalent). Suprafeţele trebuie post-curăţate cu grijă, înlăturându-se toate straturile de natură a reduce aderenţa.

1.3.6.11. Îndepărtarea manuală a ruginii Pregătirea suprafeţei. Pregătirea manuală sau mecanică a suprafeţelor de oţel, conform EN ISO 12 944, partea 4 (sau ehivalent). Toate suprafeţele trebuie post-curăţate cu grijă, înlăturându-se toate straturile de natură a reduce aderenţa.

1.3.6.12. Sablarea parţială Pregătirea suprafeţelor de oţel, se executa parţial conform EN ISO 12 944, partea 4, (sau ehivalent) prin sablare cu agent de sablare în stare solidă, fără pericol de silicoză, inclusiv post-spălare.Suprafeţele trebuie post-curăţate cu grijă, înlăturându-se toate straturile de natură a reduce aderenţa.

1.3.6.13. Sablarea Pregătirea suprafeţei. Pregătirea suprafeţelor de oţel se executa conform EN ISO 12 944, partea 4, (sau ehivalent) prin sablare cu agent de sablare în stare solidă, fără pericol de silicoză, inclusiv post-spălare. Sablarea se va face pana la luciul metalic al conductei dupa caz.

1.3.6.14. Uscare Uscarea integrală prin exsicaţie tehnică a porţiunilor pregătite şi curăţate, precum şi climatizarea lor până la noua acoperire.Până la executarea reabilitarii suprafetei şi în timpul acesteia, coborârea sub punctul de rouă în porţiunea respectivă trebuie preîntâmpinată în mod eficient.

1.3.6.15. Camasuirea conductei din otelLa reabilitarea conductei de otel cu materiale pe baza de ciment se vor respecta intocmai toate prescriptiile producatorului atat pe perioada de livrare, depozitare, realizare, finalizare respectiv intarirea materialului.

Cămăşuirea cu mortar de ciment

Cămăşuirea mecanică prin centrifugare (cu mortar de ciment)Cămăşuirea mecanică prin centrifugare poate fi folosită în cazul tutoror diametrelor nominale obişnuite din domeniul alimentării cu apă.

Pentru începerea cămăşuirii cu mortar de ciment, conducta trebuie să fie eliberată de orice resturi de apă, atât de la apa de spălare, cât şi de la apa de infiltraţie (din exteriorul conductei).În metoda de centrifugare mortarul de ciment este proiectat cu putere pe faţa interioară a peretelui conductei, de către capul rotativ al aparatului de centrifugare. În aceeaşi etapă de lucru, suprafaţa de mortar de ciment este gletuită (netezită) printr-un dispozitiv special al aparatului de centrifugare.

Metoda de centrifugare cuprinde, printre altele următoarele etape de lucru:• stabilirea şi verificarea diametrului minim şi a deschiderii minime realizabile,

pentru aparatul de cămăşuire, rezultată după curăţarea conductei• la conductele accesibile pentru muncitori (DN > 600 mm): montarea şi centrarea

aparatului de centrifugare autopropulsat la capătul de pornire sau într-un loc adecvat al

22

Page 23: d-l Manescu

tronsonului de conductă• proiectarea prin centrifugare a mortarului pe peretele interior al conductei,

păstrându-se aceeaşi viteză de înaintare a utilajului de centrifugare pe întregul tronson de conductă. Într-o operaţiune simultană, decalată, suprafaţa stratuluide mortar va fi netezită (gletuită). Se vor lua măsuri de siguranţă, ca mortarul de ciment rămas eventual în conductă să nu afecteze buna funcţionare a conductei.

• Capetele tronsonului de conductă gata cămăşuită se vor închide imediat după încheierea operaţiunilor de cămăşuire.

Cămăşuirea manuală la conductele de diametre mari > DN 600 (accesibile de către muncitori)Elementele de conductă, ce nu pot fi cămăşuite mecanic, de exemplu: segmente de coturi, fittinguri, se vor cămăşui manual. Mortarul de ciment va avea aceeaşi compoziţie şi va corespunde acelorlaşi cerinţe tehnice, ca şi mortarul de ciment al cămăşuielii aplicate mecanic. Cămăşuirea manuală se va executa imediat după ce cămăşuiala executată mecanic s-a întărit şi a devenit circulabilă pentru muncitori. Zonele de trecere de la cămăşuiala manuală la cea mecanică se vor executa cu mare atenţie, spre a se realiza o îmbinare perfectă între acestea. În cazul ramificaţiilor, aplicarea manuală a mortarului în ramificaţie se va efectua, pe cât posibil, pe o lungime egală cu o lungime de braţ.

Materiale utilizate - cerinţe tehnice. Cerinţe tehnice pentru materiale de bază:

GeneralităţiMaterialele conductei ce ajung în contact cu apa potabilă, trebuie să fie conforme cu reglementările legale, aflate în vigoare, privind produsele alimentare, nu este permisă utilizarea a nici unui fel de substanţe, ce pot pătrunde în apa potabilă, excepţie făcând componentele inofensive (neutre) din punct de vedere al sănătăţii, al mirosului şi gustului, care din punct de vedere tehnic nu pot fi evitate.

CimentulSe vor folosi doar t ipuri de ciment conform DIN EN 197-1, DIN 1164 (sau echivalent). Tipurile de ciment utilizate trebuie să fie compatibile domeniilor de utilizare (mediu permanent umed - cu coroziune metalică rezultată din carbonatizare) şi (zonă supusă la uzură medie) conform DIN EN 206-1(sau echivalent). În cazul prezenţei agresive a sulfatului, se vor folosi cimenturi de tip HS. Se consideră că sulfatul este agresiv de la valoarea de 4 mol/m3 SO2

4.Tipul de ciment folosit trebuie să fie ales corespunzător calităţii apei potabile transportate, calitate constatată prin analiza apei. Denumirea cimentului, respectiv compoziţia acestuia, indicată de fabrica furnizoare, vor fi documentate detaliat.

NisipulCa adaos, se poate folosi doar nisip natural (nisip de cuarţ), spălat şi uscat termic (la foc) ce corespunde cerinţelor tehnice conforme DIN 4226-1(sau echivalent) . În ce priveşte granulometria nisipului folosit se vor respecta următoarele cerinţe tehnice:Proporţia de material fin, cu granulă cernută mecanic prin ciurul de 0,125 mm, conform DIN 4188-1(sau echivalent), nu este permis să depăşească maximum 10 procente din volumul total. Granula maximă nu va depăşi 1 mm.

Apa de amestecApa de amestec va respecta strict calitatea apei potabile.

Materiale şi agenţi de adaos

23

Page 24: d-l Manescu

Ca principiu general, nu este permisă utilizarea materialelor şi agenţilor de adaos. În cazuri speciale, dacă nu se poate evita folosirea acestora, de exemplu, la fittinguri sau în cazul reparaţiilor punctuale, utilizarea lor trebuie să se efectueze numai cu acceptul beneficiarului.Calităţile tehnice ale mortarului proaspătMaterialele de bază se vor amesteca mecanic, intensiv, în malaxoare speciale. Pentru cantităţile materialelor componente ale mortarului se va accepta o toleranţă maximă de +3,0%.

Coeficientul apă-cimentCoeficientul apă-ciment oferă un punct de reper al capacitatăţii de rezistenţă la compresiune şi întindere prin încovoiere, precum şi al gradului de etanşeitate al mortarului. Funcţie de lungimea şi diametrul tronsonului de conductă, de umiditatea aerului, de temperatură şi de metoda de centrifugare utilizată, coeficientul apă-ciment nu trebuie să depăşească valoarea de 0,35.

Raporturi de amestecRaportul de masă ciment-nisip (de cuarţ) va fi de 1:1.

Întărirea mortarului şi tratări ulterioareDupă punerea în operă a mortarului pe peretele conductei, este obligatoriu a se îndeplini condiţiile necesare încheierii procesului de întărire a mortarului, prin asigurarea necesarului de umiditate corespunzătoare al temperaturii respective. Capetele de conductă proaspăt cămăşuită cu mortar de ciment se vor proteja împotriva îngheţului.

Tronsoanele de conductă proaspăt cămăşuite pot fi reumplute cu apă cel mai devreme după 12 ore de la realizarea cămăşuielii.Momentul punerii în funcţiune a conductei reabilitate trebuie să fie stabilit precis, de la caz la caz, funcţie de condiţiile tehnice şi climatice existente.

Testul de presiune al conductei reabilitate prin cămăşuire la o presiune mai mare ca cea de funcţionare, va fi efectuat, funcţie de încheierea procesului de întărire a mortarului, cel mai devreme la 48 de ore de la încheierea operaţiunilor de cămăşuire.

Cerinţe tehnice pentru mortarul întărit

GeneralităţiCerinţele tehnice se referă la corpurile de probă realizate din mortarul proaspăt. Mortarul trebuie să îndeplinească cerinţele tehnice de rezistenţă, conform Tabelului 1.

Tabelul 1 - Coeficienţii de rezistenţă ai mortarului

Coeficienţii minimi de rezistenţă după 28 zile în N/mm2

Rezistenţa la compresiune Rezistenţa la întindere prin încovoiere

50 5

Grosimea stratuluiGrosimea stratului cămăşuielii este stabilită în Tabelul 2.

Tabelul 2 - Mortar de ciment - Grosimea stratului de cămăşuială la reabilitarea prin cămăşuirea mecanică (procedeul de centrifugare)

24

Page 25: d-l Manescu

Material Diametru nominal Grosimea minima a stratului

Toleranţa grosimii stratuluiDN

mm mm mm

> 1.000 - 1.500 8,0 +3,0> 1.500 10,0 +3,0

Toleranţele indicate ale grosimii stratului de cămăşuială sunt valabile în cazul unei conducte netede şi drepte. Deasupra cordoanelor de sudură este permis ca grosimea stratului să fie mai redusă. Pentru ţevile puternic corodate, a celor cu pereţi ondulaţi sau cu secţiune necirculară, precum şi în alte cazuri speciale, sunt permise toleranţe mai mari ale grosimii stratului. În aceste cazuri se vor respecta grosimile minime, ale stratului de cămăşuială.

Structura cămăşuielii

Cămăşuiala întărită, din mortar de ciment, trebuie să fie continuă, fără întreruperi şi să nu prezinte caneluri şi unduiri. Canelurile sau unduirile, apărute izolat, nu trebuie să depăşească 1 mm, la conductele < DN 600, iar la cele > DN 600, să nu fie mai mari de 1,5 mm. Ovalităţile din conducte, sau deviaţile de axă, pot duce la depăşirea valorilor menţionate mai sus.Fisurile capilare survin datorită contracţiei cămăşuielii (mortarului) şi nu pot fi evitate. Fisuri singulare sunt admise dacă acestea au lăţimi cu valori de până la 1,5 mm. Nu se perinte ca fisurile să pericliteze stabilitatea bolţii (rigidităţii statice inelare a) cămăşuielii.De regulă nu este necesară netezirea (gletuirea) cămăşuielii din mortar de ciment. Netezirea poate fi recomandată din motive de eficienţă hidraulică, în cazuri speciale (de exemplu, la conductele de alimentare şi conductele de capăt). Dispozitivele de netezire nu trebuie să conducă la fisurarea stratului de mortar proaspăt aplicat. În rest, este valabil punctul 10.1 al normei DIN 2880 (sau echivalent).În cazul tronsoanelor cu fittinguri, sau alte dispozitive punctuale, ori ovalităţi ale ţevii, s-ar putea ca netezirea mecanizată a stratului de mortar să nu poată fi efectuată. În acest caz, tipul de execuţie se va stabili de comun acord cu beneficiarul.În cazul conductelor > DN 1000, pe suprafeţele de mortar se pot fixa izolat granule flotante. Eficienţa hidraulică a conductei nu va fi afectată decât într-o măsură total nesemnificativă.În cazul conductelor de alimentare se poate conveni, suplimentar o limitare a valorii k2 (de asperitate a nisipului).În cazul cămăşuirii manuale, suprafaţa rezultată trebuie să prezinte o calitate similară suprafeţei realizate mecanic.

Asigurarea calităţii lucrărilor executate pe şantier

EchipamenteOperarea echipamentelor poate fi efectuată numai de către un personal şcolarizat, instruit şi familiarizat cu instrucţiunile de utilizare ale echipamentelor şi utilajelor tehnice specifice folosite şi instruit corespunzător referitor la operaţiunile specifice de reabilitare.

Controlul şi depozitarea materialelor pe şantierSe va controla dacă materialele necesare executării mortarului de ciment au fost livrate la calitatea şi în cantităţile solicitate.Materialele se vor proteja de intemperii şi se vor depozita curat, în condiţii iginice.Înainte de utilizare se va întreprinde un control vizual al materialelor de execuţie.

Proceduri tehnice pentru asigurarea calităţiiPentru diametrele mari (> DN 600, accesibile pentru muncitori)

25

Page 26: d-l Manescu

Aparatele de centrifugare utilizate trebuie să posede capacitatea de a realiza debite şi viteze de înaintare constante şi reglabile. Corectitudinea reglării valorilor de viteză stabilite, va fi controlată la începutul procesului de centrifugare, în baza dererminării grosimii stratului executat.

Documentaţie şi detectabilitatePentru fiecare măsură de reabilitare în parte este necesar a fi redactată o documentaţie completă a tuturor etapelor de lucru relevante. Aceste documente se vor depune in cartea tehnica a constructiei..Documentarea lucrărilor executate pe şantier trebuie să cuprindă cel puţin:firma excutantă, data, localizarea exactă a lucrării, lungimea, diametrul nominal, materialul conductei, specialistul responsabil de lucrare, date privind operaţiunea de curăţare a conductei, materiale utilizate, certificate ale furnizorilor şi producătorilor,raportul de amestec, locul de prelevare a apei de amestec, volumul de pompare în litri, viteza de înaintare, gradul de netezire al suprafeţei, structura suprafeţei realizate, rezultatul testului optic şi/sau acustic grosimea stratului realizat, rapoarte zilnice cu date privitoare la temperaturile zilnice, precum şi la orele de începere şi încheiere ale procedeului de centrifugare, etc.

Modalităţi de testare pentru reabilitarea cu mortar de ciment

GeneralităţiSe va face deosebire între:• testul de compatibilitate• testul de calitate.

Testul de compatibilitate are rolul de a stabili dacă materialele de bază, prevăzute a fi spuse în operă, compoziţia prevăzută a mortarului de ciment şi consistenţa acestuia, au caracteristicile necesare spre a putea fi operate cu certitudine în condiţiile de şantier şi pentru a îndeplini cu siguranţă cerinţele tehnice impuse.

Testul de calitate serveşte drept dovadă, ca mortarul de ciment realizat pentru punerea în operă pe şantier, să îndeplinească cerinţele tehnice.

Testarea materialelor de bazăMaterialele de bază se vor obţine de la producători, ce sunt monitorizaţi din punct de vedere al calităţii. În caz contrar se va obţine un certificat de la oficiul de testare acreditat. Corectitudinea livrărilor va fi controlată; livrările vor fi justificate prin foi de livrare.În cazul utilizării apei potabile ca apă de amestec, nu este necesar nici un test. În caz contrar, se va face dovada că apa folosită are calitatea apei potabile.

Testarea raportului de amestec şi a coeficientului apă-ciment prelevarea de probe determinarea conţinutului de nisip determinarea conţinutului de apă

Testarea grosimii stratului de mortarTestarea grosimii stratului de mortar se realizează pe conducta proaspăt cămăşuită, prin măsurarea stratului de mortar proaspăt, prin înţeparea acestuia (penetrare), respectiv la cămăşuiala întărită prin metode nedistructive.

Testarea calităţii structurii cămăşuielii

26

Page 27: d-l Manescu

Pentru determinarea calităţii structurii cămăşuielii se examinează suprafaţa acesteia şi fisurile rezultate.

Testarea suprafeţei cămăşuieliiSuprafaţa cămăşuielii finisate se examinează din punct de vedere al gradului de netezime al suprafeţei finite rezultate, cu ajutorul unei rigle rigide, cu o lungime de 30 cm. Această riglă se poziţionează pe suprafaţa cămăşuielii în direcţie longitudinală. Distanţele, provenite din caneluri sau unduiri, de la rigla etalon până la suprafaţa mortarului, nu trebuie să depăşească valoarea de 1,5 mm.

Evaluarea fisurilor rezultateLa fisurile radiale sau lungitudinale drepte, în conductele accesibile pentru muncitori, (DN > 600 mm) se va controla vizual dacă mortarul s-a desprins sau nu de pe suprafaţa interioară a peretelui conductei.

Certificate de testare

Pentru testele şi examinările efectuate se vor emite certificate de testare/examinare. La cerere, se va asigura accesul şi vizualizarea acestor documente.

1.3.6.16. Acoperirea ulterioară la cordoane de sudură şi orificiiÎn zonele goale de la cordoane de sudură şi orificii, gradul de pregătire solicitat conform specificaţiei trebuie realizat de ex. prin sablare. În continuare, aplicarea acoperirii de grunduire şi de suprafaţă conform structurii de acoperire a suprafeţei totale.

1.3.6.17. Curăţirea finalăDupa incheierea tuturor lucrarilor tronsonul reabilitat se curata printr-un procedeu de spalare la presiune inalta in vederea inregistrarii cu camera TV a interiorului tronsonului reabilitat necesare receptiei finale. Inaite de repunerea in functiune a intregii conducte reabilitate antreprenorul este obligat si trebuie sa includa in pretul unitar curatire şi dezinfectarea intregi conducte, prelevarea de probe de apa si verificarile de laborator necesare in conformitate cu normativele si standardele nationale si Europene in vigoare. Doar dupa obtinerea si depunerea tuturor avizelor probelor de laborator si autorizatiilor necesare care se vor depune spre aprobare la consultanta si beneficiar si cu aprobarea acestora se poate trece la repunerea in functiune a intregului sitem reabilitat.

1.3.6.18. Refacerea conductelorÎn funcţie de tehnologia folosită de constructor pentru realizarea deschiderii, zona de deschidere trebuie inchisă cu un sector de conductă de otel care la randul său a fost reabilitată cu procedeul aplicat reabilitării conductei de aducţiune.

1.3.6.19. Refacerea suprafeţelor de intrareDupă terminarea reabilitării conductei de aducţiune suprafaţa de intrare trebuie izolată şi adusă la starea iniţială.

1.3.6.20. Protecţia anticorozivă a conductei de transport

Prevederi generale

În vederea executării lucrărilor prevăzute în prezentul proiect de execuţie, este necesar să dispună de personal tehnic cu experienţă în specificul lucrării cerute.Înainte de începerea unei faze de lucru, se vor verifica următoarele:

integritatea şi calitatea lucrărilor din faza premergătoare;

27

Page 28: d-l Manescu

se va respecta şi se va prelucra cu stricteţe Normele de Protecţia şi Securitatea Muncii;

Protecţia anticorozivă se realizează astfel:Substratul metalic trebuie curăţat prin sablare până la o suprafaţă cu luciu metalic, conform DIN 55928– 4 sau echivalent având calitatea sablării Sa2.Vopsitorii anticorozive cu clor cauciuc în concordanţă cu instrucţiunile de aplicare a vopselelor, eliberate de furnizorul de vopsele, la cererea Beneficiarului.

Elementele structurii se vor trata în situ cu grund, 40microni, exemplu culoarea gri şi cu vopsea, 40 microni, culoarea albastră.

Grundul trebuie să îndeplinească următoareler condiţii: să asigure protecţie de lungă durată împotriva ruginii; să fie elastic; să aibă grad mare de acoperire; să se usuce repede; să fie uşor de aplicat;

Verificarea calităţii lucrărilor executate

Controlul calităţii execuţiei construcţiilor, face parte integrantă din procesul de producţie, şi se organizează pe următoarele faze:

Verificarea calităţii materialelor la scoaterea din depozite. Verificarea înaintea fiecărei faze.

Rezultatul controlului pe diferite faze se înscrie în documente.Rezultatul controlului calităţii pe diferitele faze se va înscrie în documente.Materialele se vor verifica din punct de vedere a calităţii pe toată durata de execuţie, de către Laboratorul de specialitate al constructorului.

Rezultatele măsurătorilor, a determinărilor şi verificărilor se vor ţine la zi în Caietul de control de şantier şi vor fi consemnate în Procese - Verbale de recepţie pe faze de lucrări, ce devin ascunse.

Controlul şi recepţia lucrărilor se face conform Normativului pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente: C56 - 85.

1.3.7 Verificarea, testarea şi dezinfectarea conductelor de apa

1.3.7.1 Generalităţi

Verificarile, incercarile si probele punerii in functiune se fac la conductele de apa sau de canalizare noi si la inlocuire de conducte de apa sau de canalizare. Acestea se pot efectua la intreaga retea (apa sau canal) prevazuta in documentatia de investiţie, sau pe tronsoane de conducte denumite generic astfel atat in cazul retelelor de apa cat si de canalizare ce pot fi puse in functiune.Inainte de punerea in opera, fiecare conducta va fi curăţită şi se va verifica starea ei. Conductele care au fost deteriorate şi care, in opinia Angajatorului nu mai pot fi remediate in mod satisfăcător, vor fi respinse şi indepărtate de pe şantier.După ce conductele sunt în poziţia finală şi îmbinate, tranşeea se va umple la un nivel care depăşeşte cu puţin partea superioară a conductei, lăsându-se îmbinările neacoperite. Îmbinările se vor lăsa neacoperite până la finalizarea următoarei liste de acţiuni, iar Consultantul de Supervizare acordă permisiunea de acoperire:

inspectarea vizuală;

28

Page 29: d-l Manescu

testarea de presiune sau etanseitate.. spălarea şi dezinfectarea;

Toate testele se vor derula în prezenţa Consultantului de Supervizare.Cu cel puţin o lună înainte de inspectarea şi testarea primei secţiuni de conductă, Contractantul va prezenta Consultantul de Supervizare, spre aprobare, o planificare detaliată şi metodele de lucru pentru realizarea inspecţiilor, a testului de presiune sau etanseitate, dezinfectării şi predării spre exploatare. Orice modificări solicitate de Consultantul de Supervizare faţă de detaliile prezentate vor fi aplicate de Contractant pe cheltuiala proprie.Dacă Angajatorul considera ca un anumit număr de tronsoane de conducta inacceptabil nu a răspuns in mod corespunzător la problemele de presiune sau etanseitate, Contractantul este obligat să refacă probele pe şantier inainte de montaj. In acest caz, rezultatele trebuiesc prezentate Angajatorului spre aprobare inainte de reluarea montajului. Costul acestor probe va fi suportat in intregime de Contractant.Punerea în funcţiune a obiectivelor se va face etapizat, pe baza graficului de execuţie a lucrărilor. După terminarea lucrărilor la un obiectiv, care funcţionează independent de restul componentelor din contract (tronsoane de conducte între cămine), toate lucrările aferente acestui obiectiv vor fi testate, urmând apoi punerea în funcţiunea a obiectivului.

1.3.7.2 Verificarea conductelor

Pe parcursul executãrii lucrãrilor, verificãrile de calitate se efectueazã de cãtre conducãtorul tehnic al lucrãrii dupã cum urmeazã :

calitatea materialelor utilizate, dupã certificatele de calitate . traseul conductelor, amplasarea cãminelor etc .

Toate materialele pot fi introduse în lucrare numai dacã sunt conform prevederilor din proiect, dacã au fost livrate cu certificate de calitate si dacã în cursul manipulãrii nu au suferit deteriorãri .Inspectarea vizuală va fi realizată de Inginer, care va verifica înclinaţia, direcţia, liniaritatea, aspectul suprafeţei interioare, adâncimea şi îmbinarea corectă. Inspectarea vizuală va fi însoţită de o verificare “in-situ” cu o cameră video inserată în interiorul conductelor. Angajatorul ar putea pune la dispoziţie acest echipament, costurile fiind suportate însă de Contractant. Orice modificări cerute de Consultantul de Supervizare vor fi realizate înainte de testul de presiune şi dezinfectare.La conductele sudate vor fi verificate prin sondaj cordoanele de sudura folosindu-se metode nedistructive (de exemplu gamagrafie) respectandu-se prescriptiile tehnice specifice in vigoare. Verificarea debitelor transportate pe aductiunea ce se receptioneaza va fi facuta prin masurarea debitului la captare si la rezervoare; masurarea pierderilor de sarcina pe un tronson oarecare se va face cu manometre din clasa 0,6 de precizie.Verificarea debitului de apa efectiv transportata este recomandat sa se faca odata cu spalarea totala a aductiunii.Verificarile, incercarile si probele se executa coform Legii 10/1995, privind calitatatea constructiilor, Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora (HG nr. 273/94), STAS 4163 si altor reglementari specifice.Înainte de efectuarea probei de presiune se verifica :

Concordanta lucrarilor executate cu proiectul; Caracteristicile robinetelor, hidrantilor, golirilor, ventilelor de aerisire – dezaerisire ,

reductoarelor de presiune, clapetelor, altor armaturi etc.; Pozitia hidrantilor si a vanelor ingropate; Pozitia si executia caminelor , echiparea acestora ; Protectia anticoroziva si termoizolatiile, unde este cazul; Calitatea sudurilor si a imbinarilor; Executia masivelor de ancoraj.

29

Page 30: d-l Manescu

1.3.7.3 Proba de presiune a conductelor

Retelele de distributie nou executate trebuie sa fie supuse probei de presiune inainte de darea in functiune.Scopul probei este verificarea etanseitatii conductelor, imbinarilor acestora si a tuturor accesoriilor etc, precum si a stablitatii conductelor la regimul maxim de presiune.Probarea retelelor de presiune se face pentru fiecare tip de conducta conform prevederilor producatorului, a standardelor si reglementarilor tehnice specifice dupa o spalare prealabila.Proba de presiune a conductelor se executa conform prevederilor S.R. 4163 si STAS 6819 precum si a normativului I22-1999 sau standarde internationale echivalente.Incercarile de presiune a conductelor se fac numai cu apa.Tronsonul de proba nu va depasi 500m. Lungimea acestuia poate fi mai mare la propunerea Contractantului , cu acordul Angajatorului.Se supun la proba numai tronsoanele care indeplinesc urmatoarele conditii:

Au montate toate armaturile; S-a realizat o acoperire partiala a conductei lasandu-se imbinarile libere S-au executat masivele de ancoraj la conductele ce nu pot prelua eforturi axiale

Conţinutul probelor hidraulice. Generalităţi.Conductele vor fi supuse la probe hidraulice de presiune care se vor efectua în prezenta Angajatorului şi vor fi conforme cu SR 4163-3 sau standarde internationale echivalente. Probele vor conţine două sau trei faze:

I. Proba tronsoanelor pe măsură ce avansează montajulII. Probe pe porţiuni complete de conductă sau porţiuni din lucrareIII. Inspecţie vizuală a legăturilor dintre conductele noi şi cele existente.

Cele două probe vor fi făcute la presiunea maximă. Proba (I) se va face la toate tronsoanele de conductă, iar (II) la un grup mai mare de tronsoane gata îmbinate. În cazul în care un singur tronson nou este legat între două existente, atunci se va face doar prima proba. În toate cazurile se va face testul vizual după ce tronsoanele noi au fost racordate la cele existente.Contractantul va furniza toate materialele necesare testelor.Nu sunt admise îmbinări care implică tăieri şi filetări sau alte prelucrări care ar putea deteriora rezultatul final al lucrărilor.Aparatele care vor fi folosite la probe vor trebui să fie acceptate de Angajator şi vor avea cadranele cu diametrul de cel puţin 150 mm, gradate astfel încât presiunea de proba să aibă cel puţin 75 % din presiunea indicată de aparat. Dacă este necesar se vor furniza aparate diferite pentru tronsoane diferite. Verificatorul va avea la dispoziţie cel puţin două aparate care vor rămâne la dispoziţia Angajatorului pe toată durata lucrărilor.Contractantul va trebui să poată să monteze şi să demonteze cu rapiditate aparatura din dotare pe perioada probelor.Toate aparatele de măsura vor fi etalonate şi încercate înainte de începerea probelor şi la intervale regulate după aceea, conform solicitărilor Angajatorului.Fiecare tronson ce urmează să fie supus probelor va fi închis cu capace la ambele capete şi vor fi întărite pentru a rezista la forţele care apar în timpul probelor. Fitingurile vor fi asigurate cu flanşe oarbe iar acestea, împreună cu vanele de pe conducte vor fi lăsate deschise.

Parametrii de probă lungimea maximă de încercare nu va depăşi cele specificate de fabricantul tuburilor. presiunea de proba trebuie să fie 1,5 x presiunea de regim, dar nu mai mică decat

presiunea nominala a conductei. Astfel pentru o conducta din PEID Pn 10 bar, daca presiunea de proba este sub 10 bar, testarea se va face pentru 10 bar.

presiunea de probă pentru fiecare tronson, se va aproba de Angajator. presiunea de probă se va obţine cu pompa manuală, nu se admit pompe centrifuge.

30

Page 31: d-l Manescu

tronsonul la care se face proba se umple încet, asigurându-se evacuarea aerului printr-o supapă la capătul cel mai înalt al conductei. Aceasta parte va rămâne câteva ore la o presiune constanta şi moderata de 1 bar la 2 bar până când presiunea va putea fi păstrată fără introducerea unei cantităţi suplimentare de apă.

presiunea se va ridica lent până la 5 bar. După 5 bar este obligatoriu ca presiunea să crească în trepte de 2 bar la intervale de 15 minute până ce se va atinge presiunea de probă totală.

modalitatea şi mijloacele de creştere a presiunii şi măsurarea pierderilor vor trebui să fie aprobate de Angajator. În general, pierderile se vor măsura prin cantitatea de apă necesară a fi pompată pentru refacerea presiunii din conductă.

tronsonul va fi considerat satisfăcător din punct de vedere al pierderilor dacă nu se realizează nici o pierdere în interval de o oră.

în cazul în care rezultatele nu sunt satisfăcătoare şi se pot determina pierderile la vreunul dintre tronsoane sau îmbinări, Contractantul va repara, înlocui sau reface îmbinarea şi va relua probele hidraulice pe cheltuiala să.

Contractantul va programa probele şi va instala manometre cu acceptul Angajatorului.Inainte de umplerea tronsonului cu apa, se inchid capetele tronsonului cu capace asigurate, sprijinite. Nu se folosesc robinete ca piese de inchidere a capetelor tronsoanelor supuse probei. În nici un caz nu vor fi folosite vanele ca elemente pentru închiderea capetelor tronsonului pentru efectuarea probelor de presiune.Umplerea tronsonului cu apa se face prin punctul cel mai de jos al acestuia dupa ce, in prealabil, s-au deschis si robinetele de aerisire prevazute in punctele inalte si care se inchid treptat, numai dupa ce prin robinetele respective se evacueaza apa fara aer.Presiunea de proba se masoara si se realizeaza in punctul cel mai coborat al retelei. Se vor utiliza pompe cu piston.Proba de presiune pentru conductele din PEID se face conform datelor producatorilor.Pentru verificarea presiunilor obtinute se monteaza manometre la toate punctele caracteristice ale tronsonului (capete, puncte inalte si joase, ramificatii, camine).Proba de presiune este recomandabil a se efectua pe timp racoros , dimineata sau seara, pentru ca rezultatele sa nu fie influentate de variatiile mari de temperatura. Proba se considera reusita pe tronsonul respectiv, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

La examinarea vizuala sa nu prezinte scurgeri vizibile de apa, pete de umezeala pe tuburi si in special in zona mufelor, la imbinari;

Pierdera de presiune sa nu depaseasca valorile prevazute in proiect.Dupa terminarea probei pe tronson, santul se umple cu pamant si se executa legatura cu tronsonul adiacent, probat anterior, imbinarile intre tronsoane ramanand descoperite pana la proba generala a conductei de distributie.Incercarea definitiva, pe ansamblul conductei se face in regim de functionare a acesteia , prin observarea timp de doua ore a imbinarilor dintre tronsoane, care nu trebuie sa prezinte pierderi vizibile de apa.Temperatura minima, prognozata pe o durata de trei zile, la care se executa proba de presiune este de 5°C.In cazul cand proba de presiune nu este corespunzatoare se iau masuri de remediere necesare si se reface proba de presiune.

Proba de presiune a armăturilorÎncercarea hidraulică va fi făcută după montarea pe conductă a tuturor fitingurilor. Îmbinările din flanşe a instalaţiilor hidraulice, care la verificare nu corespund, avînd deplasări ale feţelor îmbinate, se vor remedia pe cheltuiala Contractantului.După efectuarea probei de etanşeitate, se va efectua spălarea şi dezinfectarea instalaţiei.

Probe hidraulice preliminareProbele preliminare vor fi făcute după ce conducta a fost pozată, jontată iar şanţul a fost umplut până la cel puţin 300 mm deasupra ei. Îmbinările nu se vor acoperi până după terminarea testelor.Toate tronsoanele vor fi verificate în acest fel.

31

Page 32: d-l Manescu

Proba de presiune se va face pentru conductă, accesorii şi branşamente, realizate până în căminele de branşament.Proba de presiune se va face în prezenta Contractantului, Angajatorului şi Proiectantului, urmând a se încheia un proces-verbal.Utilajele vor trebui să fie probate, urmărindu-se ca funcţionarea să fie silenţioasă, lipsită de vibraţii, îmbinările să fie perfect etanşate, nefiind admise pierderile de apă. Dacă remedierile unor defecţiuni nu se pot realiza nici cu prezenta specialiştilor furnizorului, se va solicita acestora înlocuirea ansamblelor sau subansamblelor ce prezintă defecţiuni de fabricaţie. Înainte de pornirea pompelor se va verifica cu atenţie instalaţia electrică, fiind obligatorie prevederea dotărilor privind protecţia şi tehnica securităţii muncii.

Probe hidraulice finaleProbele finale se vor face după ce într-o subzona s-au pozat, îmbinat şi verificat preliminar toate tronsoanele. Aceste probe finale se fac înainte de legarea noilor conducte la sistemul existent.După legarea noilor conducte la sistemul de distribuţie existent, îmbinările vor fi lăsate descoperite şi se va introduce în întregul sistem lichid la presiunea nominală. Angajatorul va trebui să-şi dea avizul la inspecţia vizuală finală.Probele finale nu cuprind şi probele de presiune la conductele existente.După execuţia instalaţiilor hidraulice, se va executa proba de etanşeitate a îmbinărilor la presiunea de lucru, pentru care se vor consemna rezultatele într-un proces verbal. Proba se va realiza în prezenţa reprezentantului Angajatorului. Îmbinările în flanşe a instalaţiilor hidraulice, care la verificare nu corespund, având deplasări ale feţelor îmbinate, se vor remedia pe cheltuiala Contractantului. După efectuarea probei de etanşeitate, se va realiza spălarea şi dezinfectarea instalaţiei. Recepţia finală a lucrărilor se va efectua de o comisie, a cărei competenţă va fi conform prevederilor legale în vigoare. Consultantul va face parte din comisia de recepţie şi va acorda lămuriri necesare comisiei. La efectuarea incercarilor de presiune , se vor lua masurile necesare de protectia muncii pentru personalul care executa incercarile.Presiunea la care s-au facut probele si rezultatele obtinute se vor trece in procesul verbal de receptie.

1.3.7.4 Verificari şi probe după efectuarea probei de presiune

Dupa efectuarea probei de presiune se vor efectua urmatoarele verificari si probe:

Intocmirea procesului verbal al probei de presiune; Umplerea transeii in zona imbinarilor ; Umplerea transeii; Verificarea gradului de compactare conform prevederilor proiectului; Refacerea partii carosabile a drumului conform prevederilor din proiect; Refacerea trotuarelor; Refacerea spatiilor verzi; Executarea marcarii si reperarii retelelor conform STAS 9570/1 sau standarde internationale

echivalente.

Inainte de executia umpluturilor la cota finala se executa ridicarea topografica detaliata a conductei (plan si profil in lung) cu precizarea robinetelor ingropate, caminelor (echiparea acestora), hidrantilor, bransamentelor etc.Releveele retelelor se anexeaza Cartii Conductei si se introduc in Sistemul Geografic Informational (acolo unde exista) detinut de unitatea de exploatare a sistemului de alimentare cu apa a localitatii.Inainte de punerea in functiune, se face spalarea si dezinfectarea retelei, conform normelor specifice. Punerea in functiune e retelei se face de catre personalul unitatii de exploatare a retelelor ,

32

Page 33: d-l Manescu

asistat de constructor conform prevederilor STAS 4163 -3 , art. 4.1 sau standarde internationale echivalente.La proiectarea, executia, darea in functiune, exploatarea si intretinerea conductelor se vor respecta normele de protectie a muncii.

1.3.7.5 Spălarea şi dezinfectarea conductelor:

Dupa ce proba de presiune a fost incheiata si s-a constatat ca nu mai sunt necesare nici un fel de reparatii, se procedeaza la spalarea conductelor.Spalarea se face de catre constructor, cu apa potabila, pe tronsoane de 100-500 m. Durata spalarii este determinata de necesitatea indepartarii tuturor impuritatilor din interiorul conductei. Spalarea se face din amonte in aval.Dezinfectarea se face imediat dupa spalare, pe tronosane separate de restul retelei si cu bransamentele inchise.Toate tronsoanele de conductă vor fi dezinfectate înainte de a fi racordate la sistemul de distribuţie existent.Dezinfecţia se va face prin umplerea conductelor cu apă tratata cu clor conform normativelor şi va avea loc atunci când se umple conducta pentru probele finale. Aliniamentele simple de conducte pot fi clorinate şi la testele preliminare. Se pot adopta şi alte metode cu aprobarea Angajatorului.Solutia se introduce prin hidranti sau prin prize special amenajate si se verifica daca a ajuns in intreaga parte de retea supusa dezinfectarii. Verificarea se face prin hidrantii sau cismelele de la capetele tronsoanelor, umplerea fiind considerata terminata in momentul in care solutia dezinfectata apare in toate aceste puncte de verificare, in concentratia ceruta de Consultantul de Supervizare.Doza de clor va trebui să permită existenţa a 50 mg / l de clor pur de-a lungul conductei. Apa clorinată va trebui să rămână în conducta 24 de ore sau mai mult conform indicaţiilor Angajatorului dupa care se evacueaza prin robinetele de golire sau prin hidranti si se procedeaza la o noua spalare. În aceasta perioada, vanele din sistem vor fi acţionate cel puţin o dată. La sfârşitul perioadei mai sus amintite se vor face teste pentru măsurarea rezidurilor de clor. Testele se vor face în capătul cel mai depărtat de locul în care a fost introdus clor. Rezidurile de clorină trebuie să fie de cel puţin 10 mg / l. În caz contrar se repetă clorinarea până la obţinerea acestei valori.Contractantul trebuie să obţină de la Angajator aprobarea pentru metoda de eliminare a apei clorinate precum şi momentul în care va avea loc aceasta la sfârşitul probelor finale.Spălarea conductelor după dezinfecţie se va face până dispare mirosul de clor. Dupa terminarea spalarii este obligatoriu efectuarea analizelor fizico chimice si bacteriologice.In cazul in care intre dezinfectarea si darea in exploatare a retelei trece o perioada de timp mai mare de 3 zile si in cazul in care, dupa dezinfectare, apa transportata prin tronsonul respectiv nu indeplineste conditiile bacteriologice si biologice de calitate, dezinfectia se repeta.In cazul conductelor realizate din materiale permeabile (beton armat, fonta ductila sau de otel protejate prin tencuire) operatiunile de probo si dezinfectare se pot face concomitent daca dispune Consultantul de Supervizare.Dupa terminarea completa a lucrarilor de executie a conductelor, inainte de dezinfectarea ei se efectueaza o incercare hidraulica generala pe intrega ei lungime , in conditii de functionare la parametrii proiectati.

1.3.8 Receptia lucrarilor

Receptia reprezinta actiunea prin care Angajatorul accepta si preia lucrarea, acesta putand fi data in functiune, certificandu-se faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile conform prevederilor contractuale si ale documentatiei de executie .Receptia conductelor pentru alimentare cu apa rece a consumatorilor din localitati se efectueaza atat la lucrari noi cat si la inlocuiri sau devieri locale de conducte.

33

Page 34: d-l Manescu

Receptia se face conform Legii nr.10/1995 privind calitatea in constructii , „Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora „ (HG nr. 273/94) si altor reglementari specifice.Etapele de realizare a receptiei sunt:

Receptia la terminarea lucrarilor prevazute in contract; Receptia finala – dupa terminarea perioadei de garantie prevazuta in proiect.

Recepţia lucrărilor de instalaţii sanitare se efectuează în conformitate cu prevederile normativului I9 - 1994 şi a reglementărilor privind calitatea şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente şi anume:

Legea calităţii construcţiilor Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente,

indicativ C 56 Instrucţiuni tehnice pentru efectuarea încercărilor hidraulice şi pneumatice la recipiente,

indicativ I 25 Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, indicativ

273/1994Receptia obiectivelor de investitii se efectueaza in conformitate cu normele aprobate prin H.C.M. nr. 900/1970 privind pregatirea şi realizarea investitiilor.În vederea recepţiei se va urmări dacă executarea lucrărilor s-a făcut în conformitate cu prevederile din proiect, a reglementărilor tehnice privind execuţia lucrărilor aferente, precum şi a instrucţiunilor de montaj ale producătorului de echipamente.Verificarea se referă atât la elementele de construcţii, cât şi la instalaţiile hidraulice, mecanice, electrice, etc., efectuându–se cu respectarea standardelor în vigoare şi a actelor cu caracter normativ.La recepţie se verifică şi executarea tuturor lucrărilor accesorii ale conductei.Se vor avea în vedere în special condiţiile tehnice privind:

Echiparea cu aparate corespunzătoare Folosirea echipamentelor prevăzute în proiect Respectarea traseelor conductelor Montarea şi funcţionarea corespunzătoare a armăturilor aferente reţelei şi a pieselor auxiliare Rigiditatea fixării elementelor de instalaţii de elementele de construcţii Asigurarea dilatării libere a conductelor Modul de amplasare a armăturilor şi aparatelor de reglare, măsură şi control şi

accesabilitatea acestora Echiparea şi funcţionarea corespunzătoare a instalaţiilor pentru stingerea cu apă a

incendiilor, conform prevederilor din proiect şi a indicaţiilor producătorului echipamentelor Calitatea izolaţiilor şi vopsitoriilor Aspectul estetic general al instalaţiilor.

Recepţia lucrărilor noi executate trebuie asigurată în conformitate cu normele stabilite de organul tutelar (condiţii de recepţie şi alcătuirea comisiilor).Scopul receptiei este sa verifice :

Realizarea lucrărilor de construcţii-montaj in conformitate cu documentaţia tehnico-economică şi cu prescriptiile tehnice

Îndeplinirea condiţiilor pentru exploatarea normală Realizarea indicatorilor tehnico-economici aprobati

Recepţia obiectivelor de investitii se desfaşoara in urmatoarele etape : Recepţia lucrărilor de construcţii-montaj care se efectuează pe parcursul executării lucrărilor

sau la terminarea obiectelor sau grupelor de obiecte care pot funcţiona independent Recepţia punerii in funcţiune a capacităţii finale a obiectivului de investitii Recepţia definitivă a obiectivului, care se efectueaza la termenul prevăzut pentru realizarea

indicatorilor tehnico-economici aprobatiComisia de receptie examinează:

34

Page 35: d-l Manescu

respectarea prevederilor din autorizatia de construire, precum si avizele si conditiile de executie impuse de autoritatile competente.

Examinarea se va face prin: cercetarea vizuala a lucrarii; analiza documentelor continute in cartea tehnica a constructiei sau a utilajului; executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contractului, ale documentatiei de

executie si ale reglementarilor specifice, cu respectarea exigentelor esentiale conform legii; referatul de prezentare, intocmit de proiectant, cu privire la modul in care a fost executata

lucrarea. Investitorul va urmari ca aceasta activitate sa fie cuprinsa in contractul de proiectare;

terminarea tuturor lucrarilor prevazute in contractul incheiat intre investitor si executant si in documentatia anexata la contract.

In cazurile in care exista dubii asupra inscrisurilor din documentele cartii tehnice a constructiei sau a utilajului, comisia poate cere expertize, alte documente, incercari suplimentare, probe si alte teste.La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile in procesul-verbal de receptie, model prezentat in anexa nr. 1 la regulament, si il va inainta in termen de 3 zile lucratoare investitorului impreuna cu recomandarea de admitere, cu sau fara obiectii, a receptiei, de amanare sau de respingere a ei.Comisia de receptie recomanda admiterea receptiei, in cazul in care nu exista obiectii sau cele consemnate nu sunt de natura sa afecteze utilizarea lucrarii conform destinatiei sale. Comisia de receptie recomanda amanarea receptiei cand:

se constata lipsa sau neterminarea unor lucrari ce afecteaza siguranta in exploatare a lucrarilor din punct de vedere al exigentelor esentiale;

lucrarea prezinta vicii a caror remediere este de durata si care, daca nu ar fi facuta, ar diminua considerabil utilitatea ei;

exista in mod justificat dubii cu privire la calitatea lucrarilor si este nevoie de incercari de orice fel pentru a le clarifica;

se constata lipsa sau neterminarea unor lucrari ce afecteaza siguranta in exploatare a utilajului, echipamentului si a instalatiei tehnologice sau capacitatea de productie prevazuta;

nu au fost respectate conditiile cerute de catre organele de avizare abilitate in acest scop.Comisia de receptie recomanda respingerea receptiei, daca constata vicii care nu pot fi inlaturate si care, prin natura lor, impiedica realizarea uneia sau a mai multor exigente esentiale, caz in care se impun expertize, reproiectari, refaceri de lucrari etc.Presedintele comisiei de receptie va prezenta investitorului procesul-verbal de receptie cu observatiile participantilor si cu recomandarea comisiei. Pe baza procesului-verbal de receptie, investitorul hotaraste admiterea, amanarea sau respingerea receptiei si notifica hotararea sa, in interval de 3 zile lucratoare, executantului, impreuna cu un exemplar din procesul-verbal.In cazul in care admiterea receptiei se face cu obiectii, in procesul-verbal de receptie se vor indica in mod expres acele lipsuri care trebuie sa fie remediate. Termenele de remediere se vor conveni cu executantul, dar ele nu vor depasi, de regula, 90 de zile calendaristice de la data receptiei, daca, datorita conditiilor climatice, nu trebuie fixat alt termen.Recepţionarea lucrărilor este precedată de controlul riguros al acestora, care cuprinde în mod obişnuit:

Verificarea tranşeei şi patului conductelor, Verificarea conductei montate în şanţ, Verificarea cotelor conductelor, Verificarea respectării prescripţiilor de montaj şi funcţionare corectă a vanelor, aparatelor

de măsură, ventilelor de aerisire, Respectarea dimensiunilor şi a cotelor prevăzute în proiectele de execuţie, Asigurarea etanşeităţii conductei, Verificarea la presiune, Verificarea capacităţii de transport,

35

Page 36: d-l Manescu

Verificarea umpluturilor şi pavajelor refăcute. Respectarea măsurilor de protecţie şi de securitate a muncii.

Recepţia izolaţiei conductelor de otelSe face de către dirigintele de şanţier împreună cu delegatul constructorului, înainte de lansarea în şanţ; lansarea se va face cu utilaje, susţinerea conductei făcându – se numai cu chingi, pentru a evita deteriorarea izolaţiei.La recepţia izolaţiei se va încheia proces – verbal, care face din documentele necesare la recepţia preliminară şi definitivă.Recepţia izolaţiei constă din:

Cercetarea vizuală a continuităţii şi uniformităţii izolaţiei, Cercetarea grosimii izolaţiei, cu dispozitivul de măsurare a grosimii, în patru locuri, la cca.

90º pe circumferinţa ţevii, în locurile unde izolatia pare mai subţire, dar cel puţin din 200 m în 200 m, zonele cu grosimea sub 75% din grosimea minimă se vor reface

Cerectarea aderenţei izolaţiei prin tăierea ei într – un unchi de cca. 45º şi jupuirea ei cu mâna de la vârful unghiului, încercarea se va face din 300 în 300 m,

Toate defectele constatate se vor repara, inclusiv cele provocate la recepţie, înainte de lansarea în tranşee.

1.3.9 Marcaje pentru camine de vane

Caminele de vane vor fi identificate cu o placă de marcare care indică direcţia şi distanţa până la camin. In cazul in care placutele de identificare nu se pot monta pe cladirile sau pe gardurile din zonă, se vor instala stalpi metalici cu o inaltime de 1m faţă de sol. Pentru echipamentele de pompare, plăcuţele metalice şi săgeţile care indică sensul motoarelor pompelor trebuie să fie 18-8 oţel inoxidabil sau metal monel, prinse cu cuie din material similar într-o locaţie vizibilă. Următoarele date, ca un minim, trebuie ştanţate clar pe placuţe:

Componenta numărul: Numele fabricantului; Numărul de serie al pompei; Data fabricaţiei; Tipul şi mărimea; Debitul nominal (m3/h); Presiunea nominală (bar); Viteza nominală (rot/min). Puterea motorului electric de antrenare.(kW)

Antreprenorul trebuie să aprovizioneze să graveze etichetele şi fiecare din părţile componente ale utilajului pe toate instalaţiile.Etichetele trebuie să fie ataşate permanent într-o poziţie vizibilă şi trebuie să conţină detalii privind performanţele proiectate, identificarea funcţiilor din fabricaţie şi identificarea sistemului. În general identificarea funcţiilor sau identificarea sistemului trebuie să fie etichete separate.Toate indicaţiile şi condiţiile de exploatare trebuie să fie ataşate sau marcate pe utilaje, inscripţionate in română, ca şi funcţionarea şi modul de utilizare.Utilajele, cum ar fi vanele, trebuie să aibă indicată direcţia de rotaţie pentru pornire şi oprire.Pentru mărci şi etichete pot fi folosite doar materiale neinflamabile.Inscripţiile trebuie să fie gravate permanent, si în general, cu condiţia să fie inscripţia închisă pe un fond luminos.Stilul propus, materialul etichetelor, inscripţia, localizarea şi modul de fixare trebuie supuse aporbării Inginerului. Materialele în relief şi tehnicile nu sunt acceptate.Unde sunt furnizate echipamente demontabile sau detaşabile, ambele porţiuni deplasabile sau detaşabile trebuie să aibe etichete analogice.Etichetele trebuie să conţină o avertizare cu privire la pericole sau pericole în posibile împrejurări sau substanţe.Inscripţiile de pe etichetele care indică un pericol trebuie să înceapă cu cuvântul PERICOL scris cu

36

Page 37: d-l Manescu

alb pe un fond roşu.Inscripţiile de pe etichetele care indică un avertisment trebuie să înceapă cu cuvântul AVERTISMENT.Etichetele cu instrucţiuni trebuie să furnizate unde procedurile de siguranţă sunt esenţiale pentru a proteja operaţiunile şi personalul de întreţinere de potenţialele condiţii periculoase, ex: izolarea prin împământarea circuitelor electrice sau îmbrăcăminte de protecţie.În completarea etichetelor utilajelor enunţate mai sus, Antreprenorul trebuie să se asigure că fiecare componentă a mecanismului are o identificare din fabricaţie/ etichetă cuprinzând următoarele detalii:

Numele şi adresa fabricantului; Identificarea modelului / tipului; Numărul de serie; Anul fabricaţiei; Detaliile specifice. Alte detalii relevante, condiţii, etc.

Pentru tablourile electrice, comutatoare, etc, etichetarea trebuie să urmărească: Toate etichetele exterioare trebuie sa fie clar gravate in plexiglas, gravate in limba romana

cu negru si fondul de aceeasi culoare cu tabloul; Toate etichetele interioare trebuie sa fie gravate in plastic cu straturi multiple fixate cu

puilite si buloane cromate; Fiecare usa compartimentata trebuie sa aibe un titlu, si fiecare element sau control al

montajului usii trebuie sa aibe eticheta de functionare; Fiecare component intern trebuie identificat si siguranta trebuie etichetata cu identificarea

tipului de siguranta sau capacitatea electrica a sigurantei; Compartimentele cu usi sau acoperisuri care nu se cupleaza cu izolatorul trebuie sa aibe o

eticheta externa fixata dupa cum urmeaza: „PERICOL DE MOARTE” cu litere romanesti luminoase si semnele fulgerelor pe fond

rosu.Toate etichetele trebuie sa fie demontabile pentru a facilita inlocuirea cu o eticheta avand acelasi dimensiuni.

CAPITOLUL 2. VANE ŞI ACCESORII

2.1 GENERALITĂŢI

2.1.1 Domeniu de lucrări

Acest capitol cuprinde furnizarea şi instalarea vanelor, branşamentelor de serviciu, hidranţi şi alte anexe pentru transportul apei şi reţelele de distribuţie.

2.1.2 Desene

Detalii asupra amplasării şi construcţiei căminelor de vane sunt prezentate în Desene. Detaliile de construcţie ale branşamentelor de serviciu şi hidranţilor sunt de asemenea prezentate în Desene. Amplasamentele branşamentelor de serviciu se vor stabili pe durata fazei de construcţie.

2.1.3 Informări şi rapoarte

Contractantul va prezenta, la momentul licitării, detalii complete (incluzând specificaţiile şi desenele producătorului) pentru toate vanele şi instrumentele de măsură pe care intenţionează să le furnizeze, incluzând toate vanele cu clapetă, vanele de închidere, vanele de aerisire şi instrumentele de măsură pentru vanele de izolare, vanele de golire, vanele de aerisire, etc.Desenele de execuţie incluzând listele cu betonul şi armăturile pentru căminele vanelor şi instrumentelor de măsură şi branşamentelor de serviciu vor fi prezentate Consultantului de Supervizare de către Contractant spre aprobare, cu cel puţin o lună înainte de instalarea acestor articole.

37

Page 38: d-l Manescu

2.2 MATERIALE

2.2.1 Generalităţi

Toate materiale din cadrul acestui subcapitol vor trebui să fie utilizate şi pentru apă potabilă.Vanele şi anexele acestora vor indeplini cerintele fiselor tehnice din Volumul 4 şi vor fi capabile să reziste la presiunea maximă neechilibrată care poate să apară. Vanele se vor monta in caminele de vane, camera vanelor de la rezervoare si in statiile de pompare, dupa cum este prezentat in desenele Angajatorului din Volumul 5.Toate materiale prezentate mai jos, vor fi din fonta ductila, cu imbinare prin falnse si vor avea clasa de presiune mai mare cu o treapta decat clasa conductei pe care se monteaza, de regula Pn 16, daca nu se specifica altfel.

2.2.2 Vane sertar

Vanele sertar vor fi destinate reţelelor de apă şi vor fi fabricate conform ISO 7259 sa standarde internationale echivalente. Vor avea corp cu circulaţie directă şi pana acoperită cu elastomer.Vanele trebuie să respecte prevederile din ISO 5996 SAU standarde internationale echivalenteVanele executate conform ISO 7259 SAU standarde internationale echivalente pot fi acceptate dacă respecta şi condiţiile impuse de standarde. Toate vanele vor fi livrate împreună cu flanşe, garnituri, şuruburi şi piuliţe.Vor avea două flanşe, în conformitate cu ISO 7005 partea 2 sau standarde internationale echivalente. Flanşe şi găuri de prindere conform standardelor in vigoare.Contractantul va prezenta un certificat de calitate prin care să dovedească faptul că vanele au fost încercate conform ISO 9003, EN 29003 sau standarde internationale echivalente şi din care să rezulte presiunile şi mediul în care a fost făcută încercarea. De asemenea, Contractantul va asigura accesul Angajatorului în fabrica producătoare de vane pentru ca acesta să poată verifica vanele montate şi să participe la teste.Furnizorul va pune la dispoziţie un certificat de probe care să confirme faptul ca vanele au fost testate şi au rezistat la presiunea de încercare conform ISO 5208 sau standarde internationale echivalente.Pentru dimensiunile DN50 - DN300, vanele cu sertar vor avea corpul şi pana din fontă ductilă şi şurub din oţel inoxidabil cu piuliţă din bronz pe pană.Corpul vanei va avea o acoperire interioară şi exterioară epoxidică rezistentă la o expunere salină de cel puţin 500 de ore.Pentru dimensiunile sub DN50, vanele sferice vor fi din alamă, bronz sau fontă cu capete conice filetate pentru fitingurile furnizate pentru restul reţelei.Toate vanele cu sertar vor fi destinate unei presiuni PN16, dacă nu este altfel specificat. Dimensiunile vanelor vor fi aceleaşi cu dimensiunile conductelor în care sunt montate, dacă nu este altfel specificat în Desene sau Consultantul de Supervizare are alte cerinţe.Axul vanei va fi de tip neascendent şi filetat astfel încât să închidă vana la rotirea în sensul acelor de ceas. Direcţia de închidere va fi marcată clar pe capacul vanei sau pe roata de manevră, după caz. Indicatoarele de poziţie a vanei vor fi prevăzute pentru toate vanele instalate în cămine.Toate vanele cu sertar vor putea fi închise şi deschise manual la o presiune de 16 bar. Toate vanele vor putea fi acţionate manual în condiţiile de exploatare, de un singur om, şi vor avea montate reductoare, dacă este necesar.Pentru fiecare vană se vor asigura o roată sau o cheie de manevră, şi piese de extindere, unde este cazul; de asemenea, cataloage cu piese de schimb, manuale de întreţinere şi capete de ax pentru fiecare tip de vană.Forţa de acţionare aplicată la capetele opuse ale unei manivele standard nu va depăşi 12 Kg luându-se în considerare poziţia închis.Vanele vor fi dotate cu indicatoare de poziţie Închis - Deschis şi când este cazul cu indicatoare luminoase pentru aceste poziţii.

38

Page 39: d-l Manescu

2.2.3 Vane fluture

Vanele fluture vor fi cu două flanşe, fabricate în conformitate cu standardul european EN sau echivalente.Dimensiunile vor fi în conformitate cu ISO 5752 Seria 14, iar flanşele vor avea orificii conform ISO 7005-2 sau standarde internationale echivalente.Discul va avea o garnitură de elastomer, închizându-se pe un scaun de oţel inoxidabil. Schimbarea garniturii se va putea realiza fără demontarea discului din corp.Materialele componentelor vanei vor fi următoarele:

corp şi disc: fontă ductilă scaun: oţel inoxidabil lagărele axului: oţel inoxidabil acoperit cu PTFE garnitura discului: elastomer axul şi şplinturile: oţel inoxidabil fusul acţionării: oţel inoxidabil şuruburi şi piuliţe: oţel inoxidabil

Părţile din fontă ductilă vor avea o acoperire epoxidică rezistentă la cel puţin 500 de ore de expunere salină.Vanele fluture vor fi proiectate pentru o presiune PN 16, dacă nu este altfel specificat. Dimensiunile vanelor vor fi aceleaşi cu dimensiunile conductelor în care sunt montate, dacă nu este altfel specificat în Desene sau Consultantul de Supervizare are alte cerinţe.Toate vanele vor fi echipate cu acţionare şi roată de manevră astfel încât să închidă vana la rotirea în sensul acelor de ceas. Direcţia de închidere va fi marcată clar pe roata de manevră, după caz. Acţionarea va fi prevăzută cu un indicator de poziţie circular.Toate vanele fluture vor putea fi închise şi deschise manual la o presiune maximă neechilibrată de 16 bar. Toate vanele vor putea fi acţionate manual în condiţiile de exploatare, de un singur om, şi acţionările vor avea montate reductoare, dacă este necesar.Pentru fiecare vană se vor asigura o roată sau o cheie de manevră, şi piese de extindere, unde este cazul; de asemenea, cataloage cu piese de schimb, manuale de întreţinere şi capete de ax pentru fiecare tip de vană.Vana fluture cu dimensiune mai mare sau egală cu DN500 va avea un by-pass constând din două coliere, una pe fiecare parte, cu reducţii DN40 şi robinet de închidere DN40 cu corp din fontă şi mufă de bronz. Conductele de cuplare vor fi din oţel galvanizat.

2.2.4 Vane cu clapetă

Vanele cu clapetă (non-retur) vor fi confecţionate din fontă ductilă. Dimensiunile lor vor fi egale cu cele ale conductelor sau pompelor la care sunt montate. Vanele cu clapetă se vor monta pe conducte orizontale. Vanele vor avea clasa de presiune PN 16 si conexiuni cu două flanşe, daca nu se specifica altfel.

2.2.5 Ventil de aerisire

Ventilele de aerisire vor fi automate, cu un singur orificiu sau cu două orificii, pentru eliberarea aerului acumulat în condiţii normale de lucru. Vanele vor avea clasa de presiune PN 16 pentru vanele DN50-100 şi PN25 pentru cele DN150 daca nu se specifica altfel. Vor avea conexiuni cu două flanşe sau cu filet dupa cum se specifica.

2.2.6 Vane (supape) de siguranţă

Vanele de siguranţă vor fi dimensionate pentru a deversa automat un anumit volum de apă, în momentul în care presiunea depăşeşte valoarea normală.Vanele se vor deschide la o presiune fixă, caracterizată printr-o relaţie între presiune şi cantitatea evacuată. Această cantitate va fi nulă până la o anumită presiune sub disc, şi va avea o valoare specificată pentru o presiune mai mare decât cea nominală.

39

Page 40: d-l Manescu

2.2.7. Garnituri de etansare

Garniturile de etanşare se vor executa din cauciuc natural care va fi omologate.Garniturile pentru flanşe vor fi de tipul circular interior, dacă nu exista alte pretenţii şi vor respecta prevederile in vigoare.Garniturile de etanşare din cauciuc vor fi păstrate la întuneric, la adăpost de efectele temperaturilor reduse sau mari şi se va evita deformarea lor până în momentul utilizării.Acestea nu vor veni în contact cu substanţe lubrifiante altele decât cele recomandate de producătorul garniturilor. Aceşti lubrifianţi nu vor conţine nici un constituent solubil, vor trebui să corespunda condiţiilor de mediu existente la locul de montaj şi vor trebui să conţină un bactericid aprobat prealabil.

2.2.8 Suruburi, piulite, saibe

Dacă nu exista alte pretenţii, şuruburile, piuliţele şi şaibele vor fi conform prescripţiilor standardelor in vigoare şi vor fi executate din inox.Zonele filetate ale şuruburilor vor fi acoperite cu unsoare grafitată până în momentul utilizării lor.Lungimea şuruburilor trebuie să fie suficient de mare pentru ca atunci când acestea sunt strânse cu piuliţe să rămână cel puţin un pas peste piuliţa, dar nu mai mult de 7 paşi.

2.3 EXECUŢIA

2.3.1 Vane de separare

Vanele de separare vor fi prevăzute pe întreg parcursul sistemului de alimetare cu apa, după cum este indicat în Desenele cu Cerinţele Angajatorului. Vanele de separare vor fi de tip sertar sau fluture, conform specificaţiilor anterioare. Vanele de separare vor fi montate într-un cămin de vane.Vanele sertar vor fi conforme cu ISO 5996 sau standarde internationale echivalente pentru dimensiuni cuprinse intre Dn 50 si 600 mmDimensiunile vanelor vor corespunde cu dimensiunile conductelor în care sunt montate, dacă nu este altfel specificat în desenele cu Cerinţele Angajatorului sau în cerinţele Consultantului de Supervizare.

2.3.2 Vane de golire

Vanele de golire pentru reţeaua de conducte se vor monta în toate punctele joase din sistemul de transport al apei şi în locaţiile indicate în desenele cu Cerinţele Angajatorului sau după cum indică Consultantul de Supervizare.Vanele de golire vor fi montate conform detaliilor de construcţie prezentate în Desene.

Pentru conducte cu ≤ Ø 160 mm, caminul de golire vor consta dintr-o priza cu colier din FD si inel de siguranta, o vană sertar (conform specificaţiilor ) si conducta de golire.

Pentru conducte cu Ø > 160 mm, caminul de golire va consta dintr-o derivaţie cu teu excentric, o vană sertar (conform specificaţiilor) instalată într-un cămin de vane (conform specificaţiilor) şi conductă de golire pentru deversarea apei într-un loc desemnat pentru evacuare.

Vanele şi conductele pentru golire vor avea dimensiunile indicate în Desene.Amplasarea exactă a vanei de golire şi aliniamentul conductelor de golire vor fi stabilite pe Şantier împreună cu Consultantul de Supervizare.Contractantul va include în preţurile unitare pentru căminele vanelor de golire costurile pentru 25 metri de conductă de golire (inclusiv furnizarea, instalarea conductelor şi lucrările de terasamente).

2.3.3 Ventil de aerisire pentru conducte

Vanele de aerisire vor fi amplasate în locaţiile şi cantităţile indicate în Desene sau stabilite de către Consultantul de Supervizare.

40

Page 41: d-l Manescu

Ventilele de aerisire vor fi instalate conform detaliilor de construcţie prezentate în Desene. Fiecare sistem de aerisire va consta dintr-o derivaţie cu teu, o reducţie (unde e cazul), o vană de separare şi un ventil de aerisire (conform specificaţiilor) instalate într-un cămin de vane.Se vor monta in pozitie verticala, la punctele inalte ale conductelor cu dispozitivul de blocare si domul de aerisire intre supapa si teava principala.

2.3.4 Vane (supape) de siguranţă pentru conducte

Vanele de siguranţă vor fi amplasate în locaţiile şi cantităţile indicate în Desene sau stabilite de către Consultantul de Supervizare. Vanele vor fi instalate conform detaliilor de construcţie prezentate în Desene.

2.3.5 Protecţia la coroziune

2.3.5.1 Generalităţi

Aceste specificaţii aplicate vopsirii şi acoperirea sistemelor polimerice sunt folosite să protejeze suprafeţele metalice împotriva coroziunii.Contractantul trebuie, în 2 luni de la data primirii ofertei, să livreze Consultantului de Supervizare pentru aprobare 3 copii dintr-o supunere vastă cu şabloane certificarea şi date privind materialele finale, sursele, instrucţiile fabricaţiei, metodele de aplicatie etc, care sunt specificate sau propuse pentru lucrări.Pregătirea suprafeţei şi operaţia de acoperire se vor supune tuturor dispoziţiilor stabilite prin lege şi ultimelor ediţii din standardele europene. Dacă există conflicte între specificaţii şi standardele europene, cerinţele din aceste specificaţii vor predomina.Pregătire anterioară pentru stratul de protecţie:

Oţelul trebuie să corespundă gradului de rugină A sau B din ISO 8501-1 sau standarde internationale echivalente;

Oţelul galvanizat trebuie să corespundă cu ISO 1461 sau standarde internationale echivalente şi să aibe un aspect uniform fără băşicile de ardere, petice descoperite şi alte defecte care ar putea fi dăunătoare, pe durata funcţionării, stratului protector propus;

Pulverizarea carcaselor de metal trebuie să corespundă EN 22603 sau standarde internationale echivalente şi va avea un aspect uniform fără băşicile de ardere, petice descoperite, metal neaderent şi alte defecte care ar putea fi dăunătoare, pe durata funcţionării, stratului protector propus;

Toate suprafeţele trebuie să fie libere, fără adaosuri.Suprafeţele mici din stratul proctector galvanizat sunt distruse pe prerioada asamblării, instalării sau tranzit, poate fi reacoperirea folosind o tijă de remediere din aliaj de zinc cu punctul de topire scăzut. Dimensiunea maximă ale suprafeţelor pentru care sunt acceptate astfel de reparaţii este de 40 mm2.Impurităţile de pe suprafaţă vor fi înlăturate prin spălare cu apă curată. Grăsimea şi alte materiale similare vor fi îndepărtate de pe suprafaţă folosind un tip de emulsie pentru curăţat, urmat de spălarea cu apă curată. Apa pentru spălare nu trebuie să conţină stabilizator sau aditivi. Suprafeţele vor fi complet uscate înaintea procedurii cu nişte operaţii ulterioare.Metoda de aplicare şi materialele care se vor folosi trebuie aprobate de Consultantul de Supervizare înainte de a fi comandate, şi se vor aplica în conformitate cu instrucţiunile producătorului, incluzând utilizarea grundurilor, dacă este cazul. Sistemul de protecţie trebuie să fie complet compatibil cu toate materialele conductelor şi alte acoperiri protectoare pentru conducte, fitinguri, vane şi altele. Sistemul de protecţie se va aplica tuturor conductelor metalice şi îmbinărilor sau cuplajelor pentru vane, instrumente de măsură sau alte componente, chiar dacă au sau nu o acoperire protectoare aprobată de Consultantul de Supervizare.Pe cât este posibil, îmbinările nu se vor acoperi până la finalizarea cu succes a testelor hidrostatice.Sistemul de protecţie se va aplica pe toate vanele, fitingurile şi alte componente metalice îngropate, în zonele stabilite de Consultantul de Supervizare pentru a fi protejate. Va fi prezentat şi un sistem compatibil aplicat lichid, pentru protecţia vanelor, fitingurilor, conductelor şi elementelor metalice

41

Page 42: d-l Manescu

instalate în cămine. Sistemul de protecţie poate include, dar nu se va limita la înfăşurarea cu bandă, acoperire epoxidică sau pastă de mastic, aprobate de Consultantul de Supervizare.In vederea evitarii coroziunii bimetalice (coroziune de contact) care apare de regula la imbinarea tevilor din otel inoxidabil cu tevi/fitinguri/armaturi din alte materiale fonta ductila, otel etc) suprafata de contact a otelului inoxidabil cu materialul strain, se va proteja prin plasarea unei garnituri speciale intre cele 2 materiale. De asemenea acest tip de garnitura se va folosi si la contactul dintre flansa din otel inoxidabil si flansa din alt material decat otel inoxidabil.Nu se admite contactul direct intre tevile/fitingurile din otel inoxidabil tip 1.4571 V4A si tevile/fitingurile din alt material decat acesta.Constructorul va trebui sa respecte specificatiile si recomandarile producatorului in ceea ce priveste protectia la coroziune a conductelor si a fitingurilor din otel austenic inoxidabil. Acoperirile de protecţie vor avea proprietăţi fizice corespunzătoare, în termenii rezistenţei la abraziune, la flexare şi tensionare. Grosimea finală a peliculei va depăşi 500 microni, conform instrucţiunilor producătorului sau ale Consultantului de Supervizare.

2.3.5.2 Materiale

Materialele pentru acoperire trebuie stocate în conformitate cu instrucţiunile fabricantului şi furnizate în containerele originale ce au etichetele şi instrucţiunile fabricantului. Pentru materialele ce au o durată de valabilitate limitată, trebuie indicată data fabricaţiei şi durata de valabilitate.Toate materialele care formează o parte al aceluiaşi sistem de acoperire trebuie să fie compatibile şi vor fi obţinute de la acelaşi fabricant.

Acoperiri cu răşină epoxidică: Toate acoperirile trebuie să se supună Criteriului de acceptare în industria apei şi să fie în conformitate cu ultimele informaţii ale fabricantului.Acoperirea trebuie să se supună următoarelor standarde minime:

Temperatura de încălzire 230°C; Finisajul trebuie să fie neted, fără încovoieri sau rulări; Fără împrăştieri ca urmare a testului de impact; Detectarea 100 % folosind un minim de 2000 V, voltajul va varia în funcţie de

grosimea peliculei uscate adresate acoperirii; Tehnica testării DSC.

Acoperiri bituminoase:Soluţia neagră bituminoasă pentru aplicarea la rece trebuie să se supună Standardelor Europene pentru mai multe scopuri. Pentru a se evita posibilitatea prezenţei hidrocarburilor carcinogenice aromate în toate vopselele bitumoase şi acoperirile trebuie fabricate din bitum natural sau din bitum asfaltic dar nu din bitum din cărbune. Acoperirile din bitum natural fierbinte trebuie să fie conforme cu Standardele Europene.

Calitatea acoperirilorUnde este cerut de către Consultantul de Supervizare, pregătirea suprafeţei şi aplicarea sistemului de acoperire vor fi expuse pentru inspecţie şi aprobare. Unde este specificat de către Consultantul de Supervizare, vor fi expediate monstrele din materialele de acoperire la desemnarea testărilor autorizate ale Consultantului de Supervizare. Monstrele vor fi furnizate în timp suficient pentru a permite testarea înaintea începerii aplicaţiei.

2.3.5.3 Protecţia îmbinărilor îngropate

Contractantul va asigura protecţie la coroziune pentru toate locaţiile stabilite de Inginer, pentru toate şuruburile, piuliţele şi şaibele, îmbinările cu flanşe, colierele, cuplajele şi alte piese metalice. Protecţia aplicată la rece pentru conducte de metal subterane va cuprinde o căptuşeală de mastic şi o bandă înfăşurată. Sistemul de protecţie va fi supus aprobării Consultantului de Supervizare.

42

Page 43: d-l Manescu

Contractantul trebuie să asigure acoperirea completă a piesei, acordându-se atenţie marginilor ascuţite sau schimbărilor rapide de formă, cum sunt cele ale şuruburilor, piuliţelor şi îmbinărilor cu flanşe.

2.3.5.4 Protecţia conductelor din cămine

Toate conductele metalice din căminele de vane vor fi protejate împotriva coroziunii după finalizarea construcţiei căminului şi pozarea conductelor. Sistemul lichid aplicat la rece pentru conductele şi fitingurile din cămine va cuprinde un grund şi o acoperire lichidă aplicată cu pensula, cu flexibilitate, rezistenţă la impact şi densitate ridicate. Sistemul de protecţie va fi aprobat de Consultantul de Supervizare.Contractantul va asigura acoperirea completă a piesei, conform pretenţiilor Consultantului de Supervizare, acordându-se atenţie marginilor ascuţite sau schimbărilor rapide de formă, cum sunt cele ale şuruburilor, piuliţelor şi îmbinărilor cu flanşe.

2.3.6 Suporti

Pentru asigurarea stabilitătii conductelor într-o instalatie, acestea se vor amplasa pe suporti metalici. Suportii pentru conducte vor trebui să asigure o rezemare pe o suprafată delimitată de un unghi de 90 . Rezemarea se va asigura prin intermediul unor sei metalice, fiind interzisă rezemarea punctiformă direct pe profile de diverse forme . Se vor confectiona suporti din profile , ansamblate prin sudură . Cu referire la executia sudurilor se vor respecta prevederile din prezentul caiet de sarcini . Protectia suportilor se va realiza prin grunduire - vopsire cu vopsea perclorvinilică, după o prealabila curătire a suprafetelor cu peria de sîrmă si degresare .

2.3.7. Vopsitorii

În vederea vopsirii instalatiei hidraulice, fiecare piesă va fi frecată cu peria de sîrmă pînă la îndepărtarea totală a ruginii, exfolierilor si a altor depuneri pe conductă. Se vor îndepărta, cu solventi adecvati, toate petele de uleiuri si grăsimi, după care se vor lăsa să se usuce . Se va aplica stratul de grund, cu pensula sau pistolul de vopsit, în grosimea de minim 20 microni, avînd în vedere realizarea unei pelicule uniforme .Peste stratul de grund se va aplica vopsea perclorvinilică în două straturi, grosimea totală fiind cca. 60 microni .Instalatiile se vor vopsi în culoarea albastru .Fiecare circuit va fi marcat cu o săgeată, indicînd directia normală de curgere a fluidului .

2.3.8. Montajul instalatiilor hidraulice

2.3.8.1. Operatii premergatoare montajului

Montajul instalatiilor hidraulice amplasate în clădiri sau în aer liber, aferente unor statii de pompe sau cămine, se va executa conform prevederilor acestui aliniat din caietul de sarcini.Înainte de montaj, se va efectua identitatea pieselor metalice aferente fiecărei instalatii .Piesele metalice executate vor fi manipulate cu grijă evitîndu-se lovirea sau deformarea lor, nefiind admisă montarea în instalatie a pieselor deformate . Înainte de montare în instalatie a armăturilor, ( indiferent de tipul lor ) vor trebui încercate la banc, pentru verificarea functionării normale (etansare perfectă, închidere - deschidere completă a clapei sau sectorului, manevră usoară fără blocări, etc.) Toate îmbinările cu flase vor trebui să fie lipsite de eforturi . Eventualele corecturi a ansamblului unei linii hidraulice, datorate tolerantelor de executie, se vor face cu inele de reglaj special confectionate.Nu se admite folosirea a două garnituri la o îmbinare .

43

Page 44: d-l Manescu

2.3.8.2. Montajul instalatiilor hidraulice si a echipamentelor de pompare

Înainte de montaj se va verifica dacă pompa, armătura sau echipamentul auxiliar corespunde cu cele mentionate în documentele însotitoare (tip, model, varianta constructivă, caracteristici dimensionale, diamentru, presiune, etc.). Se verifică dacă produsul nu a suferit deteriorări ca urmare a transportului, depozitării sau a manipulării necorespunzătoare .În vederea montării în instalatie, produsul se verifică dacă corespunde celor mentionate în proiectul de montaj (desene, specificatii tehnice ). Se va verifica alinierea tronsoanelor de conductă, paralelismul suprafetelor de etansare, ale flanselor si corespondenta găurilor de trecere a elementelor de ansamblare (suruburi, prezoane) atît ca dimensiune cît si ca pozitie . Se va asigura curătenia generală a circuitului în lucru. Curătenia neglijentă a retelei de conductă de zgură de la sudură, sarme, capete de tevi, cuie, bucăti de lemn, etc. lăsate în conducte, poate conduce la blocarea pompei sau a robinetului, determinand reparatii voluminoase si inutile .Se verifică functionarea în gol a utilajelor si armăturilor prin efectuarea unor manevre la rece de rotire la pompe sau de închidere - deschidere pentru armături .

2.3.8.3. Montajul armaturilor in instalatii

Vanele care se vor instala pe linia de conductă vor fi prevăzute cu îmbinări demontabile sau adaptoare cu flanşe care să permită demontarea facilă.La montajul robinetelor pe o conductă tehnologică se va evita ca robinetul să constituie punct de sprijin pentru conductă sau să fie solicitat la efort de conductă . În mod normal, robinetul trebuie să fie sustinut de conductă .Robinetele se pot monta pe conductă în orice pozitie. La robinetele tip fluture se va evita instalarea robinetului cu axul clapetei în pozitie verticală, iar la robinetele cu sertar, se va evita montarea pe conductă cu axul vertical în jos . Suruburile si prezoanele îmbinărilor cu flanse ale armăturilor vor fi astfel strînse încît :

să se realizeze eforturi uniforme în fiecare surub sau prezon; se recomandă utilizarea unor chei dinamometrice .

să asigure etanseitatea îmbinării să nu genereze eforturi excesive în ansamblul îmbinării datorită neparalelismului

contraflanselor sau a altor cauze .La robinetii de retinere cu clapă, înainte de montaj, se va controla dacă miscarea clapetei nu este împiedicată. Se va verifica dacă există corespondenta între miscarea clapetei si pozitia indicatorului de cursă .La montarea robinetilor de retinere cu clapetă se va acorda o deosebită atentie montării corecte în raport cu sensul de curgere. Săgeata marcată pe robinet va corespunde sensului de curgere al apei pe conducta tehnologică .Derivaţiile pentru supapele de aerisire, vanele de siguranţă, vanele de scurgere etc. vor fi cu flanşe şi prevăzute cu reducţii corespunzătoare, respectiv cu vane de separare.Cuplajele flexibile vor fi prevăzute la ambele capete ale fiecărei secţiuni aeriene, pentru a permite mişcările longitudinale.

2.3.8.4. Montajul fitingurilor in instalatii

Toate îmbinările cu flanşe vor trebui să fie lipsite de eforturi. Eventualele corecturi a ansamblului lămii hidraulice, datorate toleranţelor execuţie, se vor face cu inele de reglaj special confecţionate. Şuruburile şi prezoanele îmbinărilor cu flanşe vor fi astfel strânse încât:

să se realizeze eforturi uniforme în fiecare şurub sau prezon. Se recomandă utilizarea unor chei dinamometrice;

să asigure etanşeitatea îmbinării;

44

Page 45: d-l Manescu

să nu genereze eforturi excesive în ansamblul îmbinării datorită neparalelismului contraflanşelor sau a altor cauze.

Ştuţurile, reducţiile, coturile şi alte piese vor avea diametrul conductei pe care se montează şi se vor asambla cu ajutorul flanşelor şi buloanelor.

2.3.9. Suduri

Sudurile se vor efectua de sudori autorizati .La sudarea flanselor si altor piese se vor folosi electrozi adecvati materialelor ce trebuiesc sudate, pentru care Contractantul va emite certificate de calitate . Toate sudurile vor trebui pătrunse pe întreaga sectiune sudată, aspectul lor fiind conform cu normativele in vigoare .Grija deosebită se va acorda alinierii corecte a pieselor ce trebuiesc sudate si a perpendicularitătii flanselor pe conductă . Personalul care execută operatia de control nedistructiv a sudurilor, trebuie să fie autorizat. Verificarea sudurilor se va face vizual si apoi se va face analiza defectoscopică prin ultrasunete a sudurilor la conducte .Rezultatele controlului vor fi consemnate în buletine de examinare si vor fi prezentate la receptia preliminară si finală a lucrărilor . Depozitarea electrozilor se va face în locuri uscate, ferite de intemperii, fiind interzisă sudarea cu electrozi umezi .Defectele cordoanelor de sudură depistate la controlul vizual, vor fi îndepărtate cu mijloace mecanice pînă la materialul sănătos, după care vor fi refăcute sudurile .Modul si conditiile de reparare vor fi stabilite prin tehnologia de sudare omoloagă respectiv tehnologiile care au fost folosite la realizarea sudurilor initiale .Portiunile din îmbinările sudate vor fi verificate după remediere ca si sudurile initiale .

2.3.10. Dispozitii finale

La predarea lucrărilor Angajatorului, toate utilajele, armăturile, etc., vor trebui să functioneze silentios, iar îmbinările să fie perfect etanse, nefiind admise pierderi de apă .Contractantul va garanta calitatea lucrărilor si atingerea parametrilor proiectati, pentru întregul ansamblu al lucrărilor . Consultantul are dreptul de a controla tot santierul, atelierele de confectii, Contractantul asigurînd facilitătile pentru acestea. Controlul consultantului nu diminuează cu nimic responsabilitatea Angajatorului privind executia de calitate a lucrărilor.Materialele si produsele folosite de executant, trebuie să fie însotite de certificate de calitate . Este interzisă utilizarea materialelor care nu sunt însotite de certificatul de calitate. Utilizarea altor materiale în afara celor specificate în proiect, se va putea face numai cu avizul consultantului, care va stabili conditiile de acceptare.Angajatorul , poate dispune oprirea lucrărilor dacă se constată abateri sau nerespectări ale caietului de sarcini sau poate dispune demontarea unor lucrări sau instalatii executate necorespunzător .Contractantul va pune la dispozitia consultantului, la cererea acestuia, documentele din care să rezulte calitatea materialelor puse în operă , sau a calitătii lucrărilor executate .Toate deficientele de executie, de schimbare a calitătii materialelor, puse în operă fără acordul consultantului, se vor remedia prin grija si pe cheltuiala Angajatorului.

45

Page 46: d-l Manescu

CAPITOLUL 3. CAMINE PENTRU CONDUCTE

3.1 GENERALITĂŢI

3.1.1 Domeniul de lucrări

Pentru a permite izolarea unui tronson de conductă în cazul în care se produce o avarie, s-au prevăzut cămine pentru vane. Căminele se vor instala pe toate conductele de apa in nodurile ramificate, pe conducte principale la distanţa de maxim 600 metri şi pe conductele de serviciu, la distante de maxim 300 m in cazul in care nu sunt ramificatii.Toate căminele de vane vor fi numerotate individual în conformitate cu un sistem indicat de Consultantul de Supervizare. Numărul va fi gravat clar pe o placă de aluminiu şi fiecare placă va fi fixată pe capacul căminului. Cartea construcţiei şi înregistrările vor indica numărul de vane instalate.Căminele de vizitare prevăzute pe traseul canalelor se compun din trei elemente: fundaţia, camera de lucru şi coşul de acces ,conform desene.Structura de rezistenţă a căminelor este din elemente de beton prefabricate, după cum este indicat în Desene. Căminele se vor amplasa pe toate conductele de canalizare conform desene si SR EN 752 1-7, sau echivalent.Lucrările de beton legate de conducte (cămine de vane, blocuri de ancorare etc.) vor fi realizate în conformitate cu Caietul de sarcini pentru constructii din Cerinţele Angajatorului.

3.1.2 Desene

Detaliile generale de construcţie pentru diverse tipuri de cămine de vizitare sunt prezentate în Desenele cu Cerinţele Consultantului de Supervizare. Dacă Contractantul alege altă soluţie tehnică, va trimite Consultantului de Supervizare desene de execuţie pentru aprobare.

3.1.3 Date prezentate

Indiferent de materialul ales pentru construcţie, Contractantul va pregăti calcule de proiectare detaliate şi desene de construcţie pentru cămine. Calculele vor demonstra capacitatea căminelor de a suporta toate încărcările de trafic şi ale solului. Desenele de construcţie vor include toate detaliile, inclusiv listele cu armături şi detalii ale treptelor.

3.2 MATERIALE

3.2.1 Capace pentru cămine

Capacele şi ramele pentru cămine vor fi din fontă ductila sau material compozit (amestec de poliester armat cu fibra de sticla, de culoare neagra) după STAS 2308-81, sau echivalent si vor fi supuse spre aprobare Consultantului de SupervizareAceste capace cu orificii de aerisire şi balama îngropată situate în zona de circulaţie a maşinilor, vor fi capace şi rame cu piesa suport carosabile tip IV pentru trafic intens sau foarte intens conform STAS 2308-81 sau echivalent.Capacele carosabile din material compozit vor fi de culoare negra. Materialul trebuie sa fie rezistent la toate conditiile atmosferice: umiditate, temperaturi scazute sau crescute, expunere la radiatiile solare. Toate capacele vor fi prevazute cu inel de ridicare la nivel si posibilitate de blocare cu cheie speciala.Capacele din fonta ductila vor fi protejate intern şi extern cu acoperire epoxidică pentru condiţii foarte corozive, erozive şi trafic greu. Culoarea finisării va fi negru şi nu se va decolora în timp.Capacele şi ramele vor avea un suport prelucrat, pentru a evita zgomotul sau mişcarea când se circula peste ele. Suprafeţele inelare, de sprijin, dintre capac şi ramă vor fi prelucrate prin aşchiere, abaterea de la planeitate a suprafeţelor inelare de sprijin va fi de maximum 0,2 mm. O nişă pentru o bară de ridicat va fi incorporată în capace, dacă nu exista alt mijloc de deşurubare a capacului de pe cadru.

46

Page 47: d-l Manescu

Ramele şi capacele trebuie să nu prezinte defectele prevăzute în SR 782-64,sau echivalent, ca de exemplu: defecte de suprafaţă şi de structuri, goluri, crăpături, incluziuni etc., care să influenţeze rezistenţa produsului"Ansamblurile" capac-ramă trebuie să fie ţinute împreună tot timpul. Toate capacele şi ramele folosite vor fi unse înaintea montării.Cheile de ridicare trebuie să fie furnizate în număr de 2 chei pentru fiecare 10 capace din fiecare categorie, sau după cum stabileşte Consultantul de Supervizare.În toate situaţiile, ramele şi capacele de cămin vor fi construite astfel încât să permită reglarea în funcţie de cota drumului.Toate capacele pentru cămin furnizate în acest Contract vor fi gravate cu cuvintele S.C. CAS S.A. sau după cum stabileşte Consultantul de Supervizare, înainte ca Contractantul să facă comanda pentru capace.

3.2.2 Cămine d e vane din beton

3.2.2.1 Materiale şi armături pentru beton

Căminele de vane se vor executa din beton monolit de marcă C12/15 armat cu oţel beton OB 37 şi PC 52. Înainte de turnarea betonului în radier se va turna un strat de beton de egalizare din beton simplu de marcă C 6/7,5.Căminele de bransament se vor executa din elemente prefabricate din beton armat marca C 20/25armat cu oţel beton OB 37 şi PC 52. Înainte de turnarea betonului în radier se va turna un strat de beton de egalizare din beton simplu de marcă C 6/7,5.Accesul la interior se va realiza printr-un gol practicat în placa de beton şi acoperit cu capac metalic cu ramă tip IV, carosabil, conform STAS 2308/87 sau standarde internationale echivalente.Treptele de acces la interiorul căminelor sunt prevăzute din oţel protejat anticoroziv.

3.2.2.2 Acoperirea căminelor

Suprafeţele interioare şi exterioare ale căminelor se vor proteja după cum urmează: La exterior se va prevedea o spoială cu bitum aditivat executat pe strat suport la

căminele amplasate în teren fără ape subterane. Pentru căminele amplasate în teren cu ape subterane, se va prevedea o hidroizolaţie din membrană bituminoasă atât la suprafeţele vertical (pereţi) cât şi la suprafeţele orizontale (între betonul de egalizare şi radierul de beton armat).

La interior se va aplica o tencuială hidrofugă pe bază de ciment, în două straturi, pe suprafeţe vertical (pereţi).

3.2.2.3 Scările căminelor

Treptele vor fi realizate din material anticoroziv si vor avea protectie de polietilena cu striatii pe partea superioara, vor fi înglobate în beton şi se vor monta înainte de turnarea betonului în pereţi.Treptele vor fi dispuse alternativ, pe doua randuri verticale (asezate alternativ), distanta intre trepe va fi de 0,30 cm, conform STAS 2448/82, sau echivalent.La căminele cu adâncimi mai mari de 5,00 m se vor prevedea scări de acces cu coş de protecţie şi balustradă. Toate construcţiile metalice vor fi protejate anticoroziv

3.2.2.4 Piesa de trecere prin pereţii căminelor

Acolo unde conductele trec printr-un perete sau structură de beton sau cărămidă, se va monta o piesa de trecere. Colierele şi/sau piese de conductă vor fi utilizate conform indicaţiilor Consultantului de Supervizare i pentru a absorbi eventualele deplasări diferenţiale care pot să apară la limita dintre solul natural şi structură.

47

Page 48: d-l Manescu

3.2.3. Masive din ancoraj

Betonul pentru blocurile de ancorare va fi de clasa C16/20 şi va respecta cerinţele pentru această clasă de beton, conform specificaţiilor din Caiet de sarcini pentru construcţii.

3.3 EXECUŢIA

3.3.1 Cotele ramelor căminelor

Cotele pentru capacele căminelor vor fi după cum urmează: trotuare, drumuri sau alăturat acestora: marginea superioară a capacelor va fi stabilită la

cota finală a drumului sau trotuarului; zone deschise, în afara drumurilor şi trotuarelor: marginea superioară a capacelor va fi

stabilită la cotele finale ale drumurilor şi trotuarelor sau deasupra cotei naturale a solului, după cum stabileşte Consultantul de Supervizare.

3.3.2 Masive din ancoraj

Masivele de ancoraj vor fi instalate pe conductele cu diametru mai mare de 200 mm, la fiecare teu montat în conductă şi la fiecare schimbare de direcţie cu mai mult de 22°30’, sau după cum este indicat de Consultantul de Supervizare, indiferent dacă sunt sau nu prezentate pe Desene.Toate blocurile de rezistenţă se vor turna pe sol neperturbat.

3.3.3 Excavare şi reumplere

3.3.3.1 Cămine din beton

Specificaţiile pentru lucrări de pământ pentru structuri de conducte vor fi aceleaşi cu cele din Secţiunea 2 - Excavatii pentru structurile conductelor din Caiet de sarcini pentru terasamente şi nu se mai repetă aici.

3.3.3.2 Masive de ancoraj

Excavaţiile pentru blocurile de rezistenţă se vor realiza înainte de pozarea conductei, cu excepţia unei margini mai mari de 150 mm, care se va săpa manual, pentru a se obţine o priză fermă pe sol neperturbat.Această margine se va îndepărta după pozarea şi îmbinarea conductelor, iar betonul pentru blocul de rezistenţă se va turna în aceeaşi zi în care se îndepărtează marginea. În sol nisipos, în care unghiul de taluz natural nu permite tăierea unei feţe verticale, Contractantul va reumple blocurile de rezistenţă cu material compactat la o densitate mai mare sau egală cu cea a solului înconjurător.La suprafaţa de contact dintre blocul de rezistenţă şi fiting, se va îndepărta manşonul de protecţie, dacă există, până la primii 50 mm în beton.

3.3.4 Testarea căminelor

Contractantul va asigura apa, forţa de muncă şi echipamente necesare pentru realizarea testelor şi nici un cămin sau altă lucrare nu se va acoperi înainte de verificarea şi aprobarea Consultantului de Supervizare.Testele care se vor aplica căminelor vor consta din umplerea lor cu apă până la 10 cm sub placa de acoperire sau nivelul solului şi, după alocarea a 24 de ore pentru saturarea betonului, se reumplu până la nivelul iniţial.Astfel, pierderea de apă trebuie să fie mai mică decât echivalentul a 2 cm pentru întreaga suprafaţă a căminului, în 24 de ore. În cazul neîndeplinirii acestei condiţii, se va proceda la repararea căminului şi la repetarea testelor pe cheltuiala Contractantului.

48

Page 49: d-l Manescu

CAPITOLUL 4. STANDARDE SI CODURI

Materialele şi calitatea bunurilor ce urmează a fi furnizate în cadrul contractului, vor fi în concordanţă cu Standardele Internaţionale adecvate.Toţi furnizorii pentru materialele şi bunurile ce urmează a fi procurate conform listei de cantităţi, vor fi atestaţi prin ISO 9001 sau EN 29001 sau standarde internationale echivalente.Exceptând cazurile în care se specifica altfel, toate utilajele, materialele şi forţa de muncă vor corespunde standardelor şi normativelor valabile în România.Alte standarde autorizate, care asigura o calitate egală sau mai ridicată decât standardele şi codurile specificate, vor fi supuse analizei şi aprobării prealabile în scris de Angajator.Diferenţele dintre standardele specificate şi standardele alternative propuse vor fi descrise amănunţit în scris de către Contractant şi trimise Angajatorului cu cel puţin 28 zile înainte de data la care Contractantul cere aprobarea Angajatorului.Contractantul va obţine şi va ţine pe şantier cel puţin o copie a Standardelor şi codurilor de utilizare la care se refera specificaţia şi oricare alt standard care se aplică la materialele care urmează a fi furnizate sau care se referă la calitatea lucrărilor ce urmează a fi executate.Un contractant care îşi propune să folosească versiuni alternative ale codurilor şi standardelor specificate va trimite versiunea alternativă Angajatorului pentru aprobare.Toate materialele şi calitatea lor, nespecificate pe deplin aici sau neacoperite de un standard aprobat, vor fi de tip superior.Acolo unde cerinţele oricărei specificaţii sau reglementari standard contravin cerinţelor acestei specificaţii, sau oricărui articol din desene, Contractantul va cere Angajatorului clarificări înaintea începerii lucrărilor.Aceste standarde sunt descriptive şi nu restrictive. Contractantul poate furniza bunuri care să se conformeze şi altor standarde, dovedit fiind ca acestea asigura o calitate cel puţin egală cu standardele menţionate.

STAS, SR Standarde RomâneştiISO Standarde InternaţionaleEN Norme EuropeneI Normativ pentru lucrări de instalaţiiC Normativ pentru lucrări de construcţiiPE Normativ pentru lucrări de instalaţii electriceP Normativ pentru lucrări de arhitectura, rezistenta, drumuriNP Normativ pentru lucrări de rezistenţă

STAS 4163-88 Alimentari cu apă. Reţele exterioare de distribuţie. Prescripţii fundamentale de proiectare.

SR 4163-1: 1995 Alimentari cu apa. Reţele de distribuţie. Prescripţii fundamentale de proiectare.

SR 4163-3: 1995 Alimentari cu apa. Reţele de distribuţie. Prescripţii de execuţie şi exploatare.

STAS 8591/1-91 Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane, executate în săpătura.

STAS 2308-81 Alimentari cu apă şi canalizări. Capace şi rame pentru cămine de vizitare.

STAS 1478-90 Instalaţii sanitare. Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale. Prescripţii fundamentale de proiectare.

STAS 7335/3,6,7,8,9 Protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate STAS 297/2-92 Culori şi indicatoare de securitate.STAS 8012-84 Flanşe rotunde plate pentru sudare Pn 6.STAS 4791/85 Flanşe din oţel. Flanşe rotunde, libere pe ţeavă Pn 6.STAS 8804/3 – 92 Fitinguri din oţel nealiat şi aliat pentru sudare cap la cap. Coturi cu

rază 30o, 45o, 60o, 90o. Dimensiuni.49

Page 50: d-l Manescu

En 10296-2 Conducte si fitingurile din otel inoxidabil pentru sisteme de depozitare si

EN 1127 distribuire apa potabila.En 10217-7STAS 2550/90 Armături industriale din fontă. Robinete de închidere cu sertar.STAS 10617-2/84 Ţevi din PE de înaltă densitate.SR ISO 4427/01 Ţevi de polietilena (PE) pentru distribuţia apei.STAS 1882/74 Tuburi şi piese de legătură din fontă pentru conducte de presiune.STAS 1875/76 Piese de legătură pentru conducte sub presiune. Cot cu picior, cu

flanşă şi mufă pentru hidranţi Pn 10.STAS 3932/88 Brăţări pentru ţevi de instalaţii.STAS 1180 – 90 Armături industriale din fontă şi oţel. Robinete de închidere cu sertar

şi robinete de închidere cu ventil.ISO 9001, EN 29001 Sistemele calităţii. Modul pentru asigurarea calităţii în proiectare,

dezvoltare.ISO 9002, EN 29002 Model pentru asigurarea calităţii în producţie şi montaj.ISO 9003, EN 29003 Model pentru asigurarea calităţii în inspecţia şi încercarea finală.ISO 5966, Vane de închidere din fontă.ISO 2531 – 91, EN 545 Conductă din fontă ductilă, fitinguri, accesoriiEN 545 Tuburi, piese de legătură şi accesorii de fontă ductilă şi îmbinarea lor

la reţelele de apă.I 9-94 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare.20. I

27-82. Instrucţiuni tehnice privind stabilirea şi verificarea clasei de calitate a îmbinărilor sudate la conducte tehnologice.

C 56-85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.

STAS 10933/1 Armaturi industriali din fonta si otel.Robinete cu clapa fluture.Conditii tehnice speciale de calitate.

STAS 10933/2 Armaturi industrial din fonta si otel.Robinete cu clapa fluture. STAS 1180 Armaturi industriale din fonta si otel.Robinete de inchidere cu sertar

si robinete de inchidere. Conditii tehnice speciale de calitate.STAS 2250 Armaturi industriale din fonta.Robinete de inchidere cu sertar Pn 2,5,

Pn 4, Pn 6, Pn 10, Pn 16.Dimensiuni principale.I 14/1976 Normativ pentru protectia contra coroziunii constructiilor metalice

ingropate.I 22/1999 Normativ pentru proiectarea si execcutare conductelor de aductiune

si a retelelor de alimentare cu apa si canalizare. C 56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de

constructii si instalatii aferente.NP 001/1996 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor

fundate pe pamanturi cu umflaturi si contractii mari.GP-043-1999 Ghid privind proiectarea, execuţia şi. exploatarea sistemelor de

alimentare cu. apă şi canalizare utilizând conducte din. PVC şi polietilenă;

SR 4163-3:1996 Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Partea a 3-a. Prescripţii de execuţie şi exploatare.

SR 1343:1989 Alimentări cu apă;SR 10898:1985 Alimentări cu apă şi canalizări;SR 8591/1:1991 Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane executate

în săpătură;

50

Page 51: d-l Manescu

SR 6819:1997 Alimentări cu apă. Aducţiuni. Studii, prescripţii de proiectare. şi de execuţie.

SR EN 12889:2000 Execuţia fără tranşee şi. încercarea racordurilor şi. reţelelor de canalizare;

STAS 8591/1-91 Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane, executate în săpătură

STAS 2308-81 Alimentări cu apă şi canalizări. Capace şi rame pentru cămine de vizitare

STAS 8591/1997 Reţele edilitare subterane – Condiţii de amplasare.STAS 6054/1997 Adâncime de îngheţSR ISO Marimi si unitati.Partea 0.Principii generale.STAS 737/5 Sistemul International de Unitati (SI).Multiplii si submultiplii zecimali

preferentiali ai unitatilor SI.SR EN ISO 9001 Sistemele calitatii.Model pentru asigurarea calitatii in proiectare,

dezvoltare, productie, montaj si service.STAS 9002 Sistemele calitatii.Model pentru asigurarea calitatii in productie, montaj

si service.STAS 3061 Hidraulica.Terminologie, simboluri si unitati de masuraSR 4163/1 Retele de distributie - Prescriptii fundamentale de proiectare.SR 4163/2 Retele de distributie – Prescriptii de calcul.SR 4163/3 Retele de distributie – Prescriptii de executie si exploatare.STAS 4273 Constructii hidrotehnice.Incadrarea in clase de importanta.STAS 10898 Alimentari cu apa si canalizari.Terminologie.STAS 9570/1 Marcarea si reperarea de conducte si cabluri din localitati.STAS 2250 Elemente pentru conducte.Presiuni nominale, presiuni de incercare si

presiuni de lucru maxim admisibile.P 118/1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor.I 1 Normativ pentru proiectarea conductelor din PVC pentru canalizareI 9/1994 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.ISO 12162 Sisteme de clasificare.

Normele de protecţia muncii pentru execuţia reţelelor exterioare de canalizareLa execuţia lucrărilor se va respecta legislaţia de protecţie a muncii în vigoare:

Norme republicane de protecţia muncii în vigoare elaborate de ministerele muncii şi

sănătăţii;

Norme specifice de protecţia muncii pentru activitatea întreprinderilor de construcţii-montaj

şi de deservire aparţinând primăriilor - elaborate de primăria municipiului Bucureşti şi

MLPAT;

Norme de lucru specifice utilajelor ce sunt folosite, elaborate anterior, revizuite şi în vigoare

la data executării lucrărilor.

Din cadrul normelor specifice de protecţia muncii, elaborate de N.P.S. Bucureşti, valabile şi în prezent, se vor respecta în mod deosebit prevederile din următoarele capitole:cap. I Generalităţi

cap. II Îndatoririle administraţiei şi ale angajaţilor

cap. III Instructajul de protecţia muncii

cap. IV Norme de igiena muncii

51

Page 52: d-l Manescu

cap. V Echipamentul de protecţie

cap. VI Organizarea şantierului

cap. IX Măsuri privind activitatea pe timp friguros

cap. X Lucrări de încărcări şi descărcări de materiale

cap. XI Executarea transporturilor

cap. XII Lucrări de depozitare a materialelor

cap. XIII Electrosecuritate

cap. XIV Scule şi dispozitive

cap. XVI Utilaje, mecanisme de ridicat, macarale şi dispozitive anexe

cap. XXI Lucrări de terasamente

cap. XXIII Lucrări de alimentări cu apă şi canalizări

cap. XXXVIII Lucrări de izolaţii

cap. XLIII Dispoziţii finale

SECTIUNEA 4CAIET DE SARCINI PENTRU CONDUCTE DE CANALIZARE

CUPRINS

CAPITOLUL 3: RETELE DE CONDUCTE..................................................................................93.1 execuţia..............................................................................................................................9

3.1.1. Reabilitarea conductelor prin camasuire....................................................................9

CAPITOLUL 3: RETELE DE CONDUCTE

3.1 EXECUŢIA

3.1.1. Reabilitarea conductelor prin camasuire

Canalele care vor fi reabilitate prin camasuire, sunt pozate pe străzi înguste, cu imobile vechi a

căror structură de rezistenţă este deteriorată. Pe aceste strazi nu se poate realiza reabilitarea

canalelor prin înlocuirea lor, procedeu care presupune săpătură deschisă.În aceste condiţi se va

adopta soluţia de reabilitare a canalizării existente prin camasuire.

3.1.1.1.Generalitati

In general, toate canalizarile sunt in sistem unitar , ele preiau atat apele uzate menajere cat si apele

pluviale. Reabilitarea acestor canale se va realiza prin mentinerea functionalitatii acestora.

52

Page 53: d-l Manescu

Contractantul trebuie sa asigure toate utilajele si pompele pentru evacuarea apei uzate de pe

colectorul principal si racordurile existente..

Dupa curatarea si spalarea canalizarii si a caminelor, Contractantului va realiza vizualizarea

intregii retele ce urmeza a fi reabilitate. Pe baza acestei vizualizari se va face o evaluare si o

propunere de reabilitare a retelei.

Pentru elementele si materialele utilizate, care trebuie sa preia sarcinile statice ale canalelor

existente, Contractantul trebuie sa faca si sa depuna spre aprobare Beneficiarului calculul static,

grosimea necesara camasuirii si materiale utilizate. Acest calcul trebuie aprobat si verificat de catre

Consultantul de Supervizare. Rasinile sintetice speciale utilizate pentru impregnarea camasuirii,

trebuie sa aiba aderenta la peretii umezi ai canalizarii existente.

Toate materialele ramase dupa executia lucrarilor, rezultate din reabilitarea si curatarea canalului,

vor fi indepartate si transportate, la bazele de depozitare a deşeurilor, indicate de Primărie.

Caracteristici pentru echipamentul de curatare

Echipamentele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

Bazin min. 13 m³

Pompa de apa cu minim Hp 150 bar , minim Qp 300 l/ min

Pompa de vacuum Q 1.500 m³/h

Conducta de absorbtie L min 15 m si 100 -200 mm

Lungime conductei de curatare min. 150 m

Duze speciale pentru dislocarea incrustatiilor, a pietrelor, depunerilor etc.

Personalul care realizeaza lucrarile trebuie sa detina masca de gaze si aparate de detectat gazele volatile si grele. Aceste aparate trebuie utilizate, inainte de intrarea in camine si canalizare si pe tot timpul efectuarii lucrarilor de reabilitare.

Caracteristici pentru echipamentul de vizualizat:

Camera video sistem PAL-Norm cu iluminat si obiectiv cu unghi mare, camera mobila radial 360° vertical si 90°orizontal , cu transmisie video de minimum 500 imagini/min si cablu video de 150 m, pentru canale avand 100 – 1200mm

Inregistrare VHS cu codare de timp si distanta Camera video speciala pentru DN 100 – 150. Obiectivul trebuie sa fie detasabil de caruciorul principal, pentru a putea vizualiza pe o lungime de cca. 5- 10 m racordurile imobilelor si gurilor de scurgere

Documentele si continutul vizualizarii:

Inregistraea video VHS pe banda magnetica si CDDenumire straziiNumerele caminelor si a tronsonului cu simbolul de curgere corespunzatorDimensiunile forma si materialul canaluluiCotele caminelor de vizitare (raportate la cote absolute),pantele canaluluiData la care se executa vizualizarea

Continutul protocoalelor:Localitatea/ Strada/ data realizarii/ trosnonul/ camineleNr caminelor/lungime tronsonului/directia de ispectare/directia de curegere

53

Page 54: d-l Manescu

Plansa nr./banda video nr/Diametrul canalului/materialul canalului/Defectele constatatePozitionarea tuturor racordurilor( imobile sau guri de scurgere ape pluviale)Nr. pozelor cu defecte constatate

3.1.1.2 Fazele de realizare ale camasuirii

3.1.1.2.1. Curăţare canal colector şi cămine

1. Evacuarea apelor uzate de pe tronsoanele ce urmeaza a se reabilita se va realiza cu ajutorul

pompelor. Se va considera un Q min = 20l/s si un Q max = 200 l/s Hp = 5 - 10 mH2O,

iar lungimea tronsoanelor aproximativ de 70,00 m. Preluarea apelor uzate se va face din caminul

amonte de tronsonul reabilitat si se va evacua in aval de acesta. Evacuarea apelor se va realiza astfel

incat sa nu se produca refulari in subsolurile cladirilor.

2. Curatarea mecanica se efectueaza prin intermediul echipamentelor mecanice care se folosesc la

desprinderea si afanarea sedimentelor. Pentru evacuarea rezidurilor sunt folosite freze

hidromecanice, capete de aruncare cu lanţ şi duze rotative, precum şi trolii actionate cu motoare de

diverse puteri. Gradul de colmatare al sectiunii canalului, se va stabili exact la predarea

amplasamentului.

3. Indepartarea prin frezare a obstacolelor care patrund in canalul colector (racorduri neconforme,

radacini, depuneri solidificate, etc). Acestea trebuie executate sub verificare video si inregistrarea

lucrarilor efectuate. Evidenta lucrarilor realizate se va trece in protocoalele si fotografii ale

lucrarilor. Dupa aceste operatiuni canalul colector se va spala si se va face inspectia video.

3.1.1.2.2. Reparaţii locale la canalul colector , cămine si racorduri

1. Reabilitarea caminelor de vizitare si de racord, de pe canalul colector presupune : refacerea

radierelor caminelor ; impermeabilizarea suprafetelor interioare ale caminelor cu tencuieli speciale,

in grosime de minim 2,50mm ; inlocuirea tuturor treptelor de acces din cămine cu trepte din

material anticoroziv, care au protectie de polietilena cu striatii pe partea superioara ; aducerea la

cotă ,unde este cazul ; inlocuirea tuturor capacelor carosabile .

Dupa vizualizarea video se va stabili gradul de deteriorare si metoda de reparare locala pentru

colector si racorduri. Aceste metode sunt

Pentru canalul colector

- Manson interior, din fibra de sticla imbibata cu rasini sintetice. Grosimea mansonului va fi de

min 9mm (dupa intarire) , cu preluarea portantei canalului existent si l = 0,5 -1,50 m.

- Umplerea golurilor de pe canalul colector cu rasini sintetice. Aceasta operatie presupune

frezarea excrescentelor, curatarea golurilor existente, utilizarea si fixarea impermeabila a unui

cofraj gonflabil in zona de reabilitat, umplerea golului prin injectarea unei rasin sintetice cu

doua componenete, inclusiv materialul utilizat 6 - 10 kg/ bucata reabilitata.

54

Page 55: d-l Manescu

- Umplerea golurilor de pe canalul colector cu ciment. Aceasta operatie presupune frezarea

excrescentelor, curatarea golurilor existente, utilizarea si fixarea impermeabila a unui cofraj

gonflabil in zona de reabilitat, umplerea golului prin injectarea unui material pe baza de

ciment cu priza rapida, inclusiv materialul utilizat10 - 20 kg/ bucata reabilitata.

Pentru racorduri

- Manson interior pentru imbinarea racordurilor, din fibra de sticla imbibata cu rasini

sintetice

- Umplerea golurilor de pe racordurile existente cu rasini. Aceasta operatie presupune curatarea

golurilor existente, utilizarea si fixarea impermeabila a unui cofraj gonflabil in racord,

umplerea golului prin injectarea unei rasin sintetice cu doua componenete, inclusiv materialul

utilizat min 5,5 kg/racord.

Toate aceste lucrari se vor executa sub verificare si inregistreare video.

3.1.1.2.3. Reabilitare canal si racorduri prin camasuire

In procedeul de reabilitare, elementele de camasuire, autoportante sau de impermeabilizare, sunt

introduse prin căminele existente . In funcţie de domeniul de utilizare şi de profilul lucrării există

diverse sisteme de camasuire cu diferite straturi acoperitoare, diferite rigidităţi ale pereţilor şi

diferite trepte de presiune.Intărirea răşinei se face prin abur supraîncălzit,razelor UV sau apa calda.

La folosirea răşinei epoxidice rezultă o îmbinare cu conducta originală.

Canalele colectoare, in general, se vor camasuii fara preluarea statica a incarcarilor, numai in

cazurile in care canalul existent prezinta deteriorari majore, se vor prevedea mansoane interioare

din fibra de sticla, cu preluarea statica a incarcarilor

3.1.1.2.4.Teste si probe pentru verificarea calitatii lucrarilor

Dupa reabilitarea canalului colector prin camasuire Contractantului va realiza vizualizarea acestuia,

numai dupa redeschiderea racordurilor.

3.1.2 Testarea conductelor

3.1.2.1 Generalităţi

Inginerul va primi o adresă scrisă, cu cel puţin o săptămână înainte de data testului de

etanseitate pentru orice conductă.

Contractantul va fi responsabil pentru furnizarea apei dintr-o sursă identificată de el, cu

aprobarea Inginerului.

Racordurile de canalizare vor fi, de asemenea, testate prin inspectarea cu o cameră video.

Cotele, aliniamentele, înclinaţiile şi dimensiunile canalizărilor vor fi examinate conform

proiectului.

55

Page 56: d-l Manescu

Punerea în funcţiune a obiectivelor se va face etapizat, pe baza graficului de execuţie a

lucrărilor. După terminarea lucrărilor la un obiectiv, care funcţionează independent de restul

componentelor din contract (tronsoane de conducte între cămine), se va proceda la testarea

tuturor lucrărilor aferente acestui obiectiv, urmând punerea în funcţiune a obiectivului.

3.1.2.2. Verificarea lucrarilor

La canalele nevizitabile se vor verifica aliniamentele.

Se admit următoarele abateri limită faţă de proiect:

pentru pante 10%

pentru cote 5 cm, fără a se depăşi abaterile admise pentru pante

Este obligatorie efectuarea a cel puţin două verificări de nivelment pe 100 m de canal şi ori

de câte ori Angajatorul solicită această verificare. Rezultatele acestor verificări trebuie

consemnate.

3.1.2.3. Proba de etanseitate a canalului

Conductele gravitationale se vor proba la etanseitate, conform SR EN 752 1-7 sau

echivalent.

Apa necesară pentru probele de presiune se va prelua din reţeaua publică de apă existentă în

apropierea punctului de lucru.

Efectuarea probelor şi umplerea canalului cu apă nu va începe mai repede de 14 zile după

montajul tuburilor. În cazul folosirii cimenturilor cu întărire rapidă, la executarea căminelor,

timpul se va reduce corespunzător.

Se vor depista punctele unde se vor produce eventualele pierderi de apă şi se vor remedia

defectele constatate. Tronsonul se va supune apoi unei noi probe.

A două probă de etanşeitate se va face după umplerea tranşeei şi terminarea execuţiei

căminelor. Aceasta probă se va face de asemenea pe tronsonul dintre două cămine, dar se va

include în probă şi etanşeitatea căminelor.

În acest scop, ieşirile din cămine opuse tronsonului supus la probă, se vor astupa cu dopuri

de lemn fixate prin şpraiţuri iar tronsonul şi căminele de la capete se vor umple cu apă, până

la înălţimea indicată mai sus.

Tronsoanele de canal supuse la probă se vor ţine sub presiunea apei timp de 15minute. Pe

măsură ce nivelul apei va scădea, apa se va completa cu ajutorul unui vas etalon până la

nivelul stabilit. Cantitatea de apă adăugată va indica pierderea de apă din tronsonul respectiv

al canalului, pentru tuburi din PVC şi PAFSIN nu se admit pierderi, (SR EN 752 1-7 sau

echivalent).

56

Page 57: d-l Manescu

In cazul cand proba nu reuseste se iau masuri de remediere si se reface proba.

3.1.2.4. Testul de infiltrare

În cazurile în care conducta a fost montată sub nivelul natural al apei freatice, după

umplerea tranşeei, conducta va fi supusa testului de infiltrarea apei exterioare prin

îmbinările tuburilor.

3.1.2.5 Testul de presiune hidraulica

Acest test se va aplica tuturor conductelor sub presiune (PEID) care vor fi testate la

presiunea de proba de 1,5 ori presiunea de regim maxima.Se vor respecta prevederile SR

4163-3 si SR 6819 SR EN 752 1-7, sau echivalent.

Conductele vor fi probate cu toate armaturile si cuplajele montate.

Specificaţiile pentru testul de presiune al conductelor din PEID vor fi aceleaşi cu cele din

Caietul de sarcini pentru conducte de alimentare cu apă şi nu se mai repetă aici.

3.1.3. Montarea şi funcţionarea echipamentelor de pompare

Electropompele submersibile vor fi montate prin intermediul coturilor de refulare pe radierul

bazinului. Fixarea cotului de refulare (care constituie şi suportul pompei) se va face prin patru

buloane implantate în beton. Modul de instalare al pompelor este redat de furnizorul

echipametelor. Urcarea şi coborârea electropompelor se va realiza mecanizat prin intermediul

lanţului (greutatea unei pompe fiind cca. 100 kg). Cuplarea electropompelor pe coturi de

refulare se va face în mod automat, prin intermediul flanşelor şi dispozitivului automat de

cuplare furnizat de fabricantul pompelor.

Ghidarea electropompelor pe poziţie se va face prin intermediul a două bare de ghidare 2”

confecţionat local din ţeavă oţel zincat.

Radierul bazinului de colectare trebuie să fie perfect orizontal, astfel încât îmbinarea cot -

pompă să fie etanşă , iar axul pompei să fie vertical.

Funcţionarea pompelor se va comanda automat prin sistemul de automatizare prin

intermediul senzorilor de nivel.

Furnizorul pompei va avea obligaţia să asigure documentaţie tehnică de exploatare a pompei,

iar la montare şi punere în funcţiune să asigure asistenţa tehnică şi instruire a

personalului deservire.

Ordinea de execuţie a montării pompelor

Orizontalizarea radierului

Trasarea poziţiei pompelor şi a buloanelor de fixare

Realizarea găurilor şi implantarea buloanelor

57

Page 58: d-l Manescu

Montarea coturilor de refulare

Montarea ghidajelor (barelor de ghidare 2”)

Coborârea pompelor (prin intermediul palanului şi al lanţului) pe poziţi

3.1.4. Instalaţii hidraulice in statia de pompare

3.1.4.1. Faza premergătoare

Pregătirea traseului conductelor

Recepţia, sortarea şi transportul ţevi şi armăturilor necesare execuţiei instalaţiei

hidraulice.

3.1.4.2. Faza de execuţie

Montarea armăturilor şi a pieselor speciale

Faza de verificare şi recepţionare a lucrărilor

Probarea conductei pe tronsoane

Înlăturarea defecţiunilor

Legarea tronsoanelor

Proba generală

Punerea în funcţiune la presiunea de regim şi verificarea capacităţi de transport

3.1.4.3. Proba de presiune

Se instalează agregatul de pompare a apei în conductă, pe capătul situat cel mai jos

al tronsonului.

Se instalează agregatul de măsurare a presiuni cu armăturile şi conductele

necesare

Se montează vana de golire şi robinetul de aerisire pe capătul de jos respectiv de

sus al tronsonului

Se deschid ventilele de aerisire

Se umple tronsonul cu apă, se închid vanele de aerisire şi se continuă pomparea

până la realizarea presiuni pompei

Se creează presiunea de încercare de 4 bar astfel:

Pîncercare = 1,5 x Pregim + 2 bar , unde Pregim = 1 bar

Se consideră proba reuşită dacă după 30 de minute, diminuarea presiuni de

încercare este ≤ 0,2 bar şi nu apar scurgeri vizibile de apă.

Se consideră într-un proces verbal, care face parte integrantă din documentaţia necesară de

recepţie preliminară şi definitivă a instalaţiei.

58

Page 59: d-l Manescu

3.1.4.4.Proba generală

După terminarea completă a lucrărilor de execuţie se va efectua o probă generală a

instalaţiei hidraulice în regim de funcţionare.

După efectuarea probelor pe tronsoane, înlăturarea defecţiunilor şi legarea tronsoanelor se trece la

proba generală.

Se vor remedia defecţiunile, dacă este cazul.

3.1.4.5. Recepţia şi punerea în funcţiune

Recepţia lucrări se face în conformitate cu reglementul în vigoare de efectuare a recepţiei

obiectivelor de investiţi .

Recepţia instalaţiei hidraulice este precedată de controlul riguros al acesteia, care cuprinde în

mod obligatoriu următoarele elemente:

respectarea dimensiunilor şi a cotelor prevăzute în proiectele de execuţie

asigurarea etanşeităţi conductei

asigurarea capacităţi de transport

respectarea măsurilor de protecţie şi securitate a muncii

La recepţie se verifică şi executarea tuturor lucrărilor accesori ale conductei.

Punerea în funcţiune a lucrări , necesită luarea în prealabil a următoarelor măsuri obligatori :

întocmirea regulamentului de exploatare şi întreţinere, cu respectarea

“Instrucţiunilor tehnice” în vigoare

instruirea personalului de exploatare şi verificarea însuşiri de către acesta a

prevederilor regulamentului de exploatare

11. Proiectul lucrarii

Proiectul pentru reabilitare fara sapatura a canalelor colectoare si reabilitarea conductei de aductiune cu diametrul de 1400 mm a fost realizat de catre COMPANIA de APA SOMES .

13. Reabilitarea in reteaua de distributie

1. Inlocuirea conductelor de apa pe str. Brancusi in anul 1996 pe ambele parti, prin foraj dirijat, de la str. Zriny pana la str. Delavrancea 110PE.

2. Probleme intampinate – devierea de la traseul stabilit datorita existentei unor bolovani ceea ce a dus la numeroase sapaturi

3. Aceeasi metoda s-a folosit si pe Calea Turzii pe o lungime de 2300m cu caracteristici ale retelei de 180 respectiv 125 PE. Nu au fost probleme deosebite pe parcursul lucrarilor.

Aceasta metoda este buna in cazul in care bransamentele sunt in numar relativ mic intrucat la fiecare bransament este necesara sapatura.Mentionam ca aceeasi metoda a fost folosita de COMPANIA de APA SOMES pentru traversarea unor bransamente pe str. Plopilor.

59

Page 60: d-l Manescu

O alta metoda folosita de COMPANIA de APA SOMES pentru inlocuirea unei conducte fara sapatura a fost pe str. Unirii pe o lungime de 225m prin distrugerea conductei existente (metoda PIPE BURSTING).Pe strada Observatorului respectiv Ariesului s-a reabilitat conducta prin introducerea unei alte conducte cu diametru mai mic, prin cea existenta, pe o lungime de 600m.

14.

METODA DE LUCRU PENTRU LUCRARILE DE REABILITARE CONDUCTA TRANSPORT

pentru proiectul„Rezervoare si statii de pompare Cluj-Napoca”

Pentru inceperea executarii lucrarilor de reabilitare la conducta de transport se realizeaza organizarea de santier pe o suprafata de 1000 - 1500 mp (incinta imprejmuita), care cuprinde o platforma acoperita pentru depozitarea materialelor (a cimentului livrat in saci), containerele birou, containere pentru luat masa, containere vestiar si container sanitar, parcare pentru utilajele si echipamentele folosite la lucrare precum si asigurarea tuturor utilitatilor.

Pentru executarea lucrarilor de reabilitare s-au prevazut 5 echipe de lucru care lucreaza , dupa cum urmeaza: Echipa 1 care se ocupa de executia gropilor de acces, compusa din:

- 1 sudor

- 1 ajutor de sudor

- patru muncitori necalificati.

- 2 soferi

- 1 operator excavator

- 1 excavator prevazut cu picon

- 2 autobasculante

- aparat de taiat asfalt sau beton

- generator de curent

- aparat de taiat otel cu flacara

- 2 motopompe

- 4 seturi de sprijiniri

- 4 seturi de materiale de imprejmuire spatiu de lucru de 90 cm si de 150 cm

- 4 seturi de semafor alternativ de trafic

- 4 seturi de indicatoare de siguranta

Echipa 2 care se ocupa de curatarea conductelor, compusa din:- 2 operatori troliu mecanic

- 3 muncitori necalificati

- 1 sofer

- 1 operator utilaj de ridicat si incarcat (MERLO)

- 1 operator pe utilajul de vidanjare

60

Page 61: d-l Manescu

- 1 troliu mecanic de 10 tone

- 1 troliu mecanic de 20 tone

- 1 echipament de curatare cu jet de apa la inalta presiune prevazut cu instalatie de filtrare

si reciclare a apei, cu urmatoarele caracteristici tehnice:

o Hp pompa de apa = 140 bari, Qp = 400 l / minut

o pompa de vacuum Q = 1200 mc / ora

o conducta de absobtie Lmin = 15 m, ø = 80 mm

o lungimea furtunului de spalare = minim 200 m

o duze speciale pentru dizlocarea depunerilor

- 1 autobasculanta de 16 tone

- 1 utilaj de ridicat si incarcat autopropulsat

Echipa 3 care se ocupa de camasuirea conductelor, compusa din:- 2 operatori trolii mecanice

- 1 operator pompa de mortar

- 1 electro-mecanic

- 1 operator robot camasuire

- 1 sofer

- 4 muncitori necalificati

- 2 trolii mecanice de cate 5 tone

- 1 pompa de mortar

- 1 autocisterna prevazuta cu pompa de inalta presiune

- 1 generator de curent de curent de 20 KW

- 1 compresor de 20 de atmosfere

- 1 autocamion cu platforma

- 1 robot camasuire

- 1 utilaj de ridicat si incarcat autopropulsat

- 1 cort mobil

Echipa 4 care se ocupa de inchiderea gropilor de acces, compusa din:- 1 sudor

- 1 ajutor de sudor

- 1 operator cilindru compactor

- 2 muncitori necalificati

- 1 operator utilaj de ridicat si incarcat

- 1 sofer

61

Page 62: d-l Manescu

- 1 convertizor de sudura

- 1 utilaj de ridicat si incarcat autopropulsat

- 1 autobasculanta

- 1 cilindru compactor

- 1 mai compactor

- 1 generator de curent de 20 KW

Echipa 5 care se ocupa cu inspectiile video, compusa din :- 1 operator camera video

- 1 camera video sistem PAL-Norm cu iluminat si obiectiv cu unghi mare, camera mobila

radial 360 grade vertical si 90 de grade orizontal, cu transmisie video de minimum 500

cadre pe minut si cablu video de 200 metri.

1.TerasamenteSe procedeaza la identificarea si marcarea traseului conductei, dupa care se executa

blindarea tuturor conductelor racordate la cea care urmeaza a fi reabilitata.Se realizeaza o conducta de by-pass, prin aceasta urmarindu-se alimentarea cu apa a

consumatorilor afectati, pe durata lucrarilor. Se opereaza inchiderea tronsonului de conducta ce urmeaza a fi reabilitata si montarea conductelor de golire pana la emisar.

Urmeaza trasarea, numerotarea si executarea gropilor de acces. Pentru aceasta lucrare am luat in considerare executarea gropilor de acces la o distanta de la 100 m la 400 m dupa caz, distanta de 400 m fiind maxima din punct de vedere tehnic. Uzual, gropile de acces se vor executa din 200 in 200 de metri.Gropile de acces au dimensiunea de 5 m x 3 m.

Se imprejmuieste santierul cu panouri de 150 cm inaltime, la minim 2 m fata de marginile gropii si se imprejmuieste groapa la o distanta de 50 cm de margini cu panouri de 90 cm inaltime. Daca gropile de acces se executa in carosabil se asigura santierul prin indicatoare de siguranta si semaforizare.Se executa sapaturile mecanice concomitent cu lansarea sprijinirilor. Sprijinirile vor indeplini conditiile normativului NP 120-06, dupa care se executa sapaturi manuale pentru descoperirea conductei pana la o adancime de 50 cm sub conducta.

Materialul rezultat din sapaturi se incarca in autobasculanta, se transporta si se depoziteaza in depozitul intermediar.

2. Deschiderea conducteiDupa aceasta se procedeaza la deschiderea ferestrei pe conducta, aceasta se realizeaza

prin taierea conductei pana la jumatate, pe o lungime de 2 metri.Dupa realizarea a doua ferestre consecutive, conducta fiind deschisa, se efectueaza

inspectia preliminara cu camera video si se inregistreaza datele filmate. Datorita diametrului mare al conductei se va adopta iluminatul suplimentar corespunzator astfel incat imaginile sa fie de cea mai buna calitate.

La predarea catre Beneficiar a inregistrarilor acestea vor cuprinde:- inregistrarea video VHS pe banda magnetica si CD

- denumirea zonei

- numarul gropii de intrare

- dimensiunile si materialul conductei

- data si ora la care se executa vizualizarea

62

Page 63: d-l Manescu

- poze cu defectele constatate

Dupa realizarea a 2 gropi consecutive si dupa vizualizare, se verifica conducta cu aparate specifice care pot sa identifice gazele volatile sau grele, aceste aparate trebuind utilizate de fiecare data inainte de intrarea in conducta.

3. Curatarea conductei

Eliminarea tuturor incrustatiilor si depunerilor de pe conducta are loc prin tragerea furtunurilor in conducta de curatat, fixarea capului de curatire care se ajusteaza in functie de duritatea incrustarii si adaugarea apei sub presiune mare. Capul de curatire se trage cu ajutorul unui troliu prin conducta iar viteza se va ajusta in functie de cantitatea si duritatea depunerii. La curatare se va utiliza o pompa de inalta presiune 600-1200 bari.Apa ce se consuma la curatare se poate lua direct din hidranti sau daca nu este posibil se aduce cu cisterna.

Dupa care se face o raclare a conductei cu saibe cu garnituri de cauciuc, acest procedeu avand rolul de a elimina in totalitate apa ramasa pe conducta. Se efectueaza o inspectie vizuala, si daca in urma inspectiei se constata ca au mai ramas zone cu apa aceasta se indeparteaza manual.

4. Inspectia video

Inspectia video cu inregistrare pe suport magnetic pentru certificarea calitatii lucrarii, conform procedurii explicate mai sus.

5. Reabilitarea

63

Page 64: d-l Manescu

Procedeul de camasuire cu ciment al conductei care se realizeaza cu ajutorul a 2 trolii de cate 5 tone forta, a unei pompe de mortar care asigura transportul mortarului pana la robot, a furtunelor de trasport, a unui generator electric si a robotului care efectueaza camasuirea. Se impune totodata folosirea unui cort pentru protejarea santierului de intemperii. Se monteaza la un capat un troliu numit troliu 1, iar la celalalt capat al conductei al doilea troliu numit troliu 2 impreuna cu pompa de mortar si generatorul de curent. La cele doua capete ale conductei se monteaza unsistem de role care sa nu permita frecarea cablurilor de peretii conductei. Se introduc cablurile si robotul pe conducta in dreptul troliului 2, si se trage robotul impreuna cu cablurile catre capatul unde este troliul 1. Pentru aceasta este necesara prinderea cablurilor cu cleme speciale (cablul de otel al troliului, furtunul de transport si cablul electric). Se deconecteaza de la robot cablul troliului 1 si se pornesc sistemele de alimentare cu curent si mortar.Se incepe camasuirea efectiva prin tragerea robotului spre celalalt capat al conductei catre troliul 2. Robotul este dotat cu un motor electric de inalta turatie care este conectat la o duza rotativa prin care se imprastie mortarul uniform pe peretii conductei. Tragerea trebuie sa fie executata cu o viteza constanta, aceasta realizandu-se prin dotarea troliului 2 cu un sistem electronic reglabil al tragerii. Viteza de tragere se regleaza in functie de grosimea stratului de ciment pe care dorim sa-l aplicam pe conducta. Grosimea stratului de mortar se stabileste in functie de gradul de uzura al conductei. La o singura tragere stratul minim trebuie sa fie de cel putin 8 mm.

6. Rezultatul finalDupa 12 ore de la realizarea camasuirii se face o umectarea a stratului de mortar cu

ajutorul unei pompe care produce atomizarea apei dupa care conducta se obtureaza la ambele capete pentru a impiedica evaporarea apei.

Dupa 24 de ore se executa testele de smulgere pentru verificarea rezistentei de aderenta a camasuirii conform EN 24 624 si se consemneaza intr-un proces verbal.

Se executa verificarea sistemului de acoperire din punct de vedere al lipsei de pori conform DIN 55 670 si se consemneaza intr-un proces verbal.

64

Page 65: d-l Manescu

Se executa masurarea grosimilor stratului conform EN ISO 12944 partea 5 si se consemneaza intr-un proces verbal.

Materialul de camasuire pentru apa potabila se numeste SCHLEUDERMORTEL 50/50, are in compozitie cimenturi speciale, nisip de cuart si un anumit tip de microfibre care impiedica formarea fisurilor. Se poate aplica “umed” pe “umed”. Din cauza deformarilor in timp a conductelor si a miscarii solului (inghet, dezghet) pot aparea microfisuri in stratul aplicat, materialul avand calitatea de-a se inchide singur, adica, dizolva calcarul din apa si il depune in fisuri.

Aderenta materialelor la stratul suport este atat de buna incat, spre exemplu, la taierea cu flacara a unei conducte de otel, acesta isi pastreaza aderenta pe conducta si nu cade.Date tehnice:

- rezistenta la compresiune

- dupa 1 zi 20N/mm2

- dupa 7 zile 50 N/mm2

- dupa 28 zile 65 N/mm2

- rezistenta la incovoiere- dupa 1 zi 4,5N/mm2

- dupa 7 zile 9 N/mm2

- dupa 28 zile 10 N/mm2

7. Inchiderea conducteiSectorul de fereastra se camasuieste prin acelasi procedeu ca si conducta.Dupa

realizarea camasuirii unui tronson se procedeaza la inchiderea conductei prin sudarea primei ferestre, dupa care se cimenteaza din interior, manual, cordonul de sudura. Sudurile vor fi efectuate de un sudor autorizat si vor corespunde standardelor in vigoare.

Urmeaza procedeul de vizualizare si inregistrare a vizualizarii dupa cum am aratat mai sus. Tronsonul reabilitat se obtureaza cu dop pneumatic in asa fel incat sa nu patrunda corpuri straine pe conducta.

8. Lucrari de finisare Urmeaza inchiderea gropii cu fereastra sudata si readucerea ei la starea initiala prin

respectarea tuturor normelor de acoperire si compactare a nisipului si materialului de umplere.In continuare ciclul de operatii se repeta pana la reabilitarea intregii conducte. Dupa aceasta se procedeaza la umplerea cu apa a conductei, luarea de probe pentru analize si punerea in functiune a conductei. Prelevarea de probe si analizele se vor executa de un laborator autorizat si agreat de Beneficiar.

17. Fotografii cu avariile la conducte/canale

INFILTRATII

65

Page 66: d-l Manescu

66

Page 67: d-l Manescu

67

Page 68: d-l Manescu

68

Page 69: d-l Manescu

69

Page 70: d-l Manescu

70

Page 71: d-l Manescu

18. Fotografii asupra metodelor de reabilitare aplicate

SPALARE CONDUCTA

71

Page 72: d-l Manescu

SPALARE CONDUCTA

72

Page 73: d-l Manescu

INTRODUCERE LINER IN COLECTOR

73

Page 74: d-l Manescu

INTRODUCERE UV

UV

74

Page 75: d-l Manescu

UV

75

Page 76: d-l Manescu

76