curs impact d-l ionescu lucian

8/19/2019 Curs Impact D-l Ionescu Lucian

1/82

UNIVERSITATEA DIN ORADEAFACULTATEA DE

CONSTRUCŢII,CADASTRU ŞI ARHITECTURĂSTUDII DE LICENŢĂ

PROGRAMUL DE STUDII:

INGINERIE SANITARĂ ŞIPROTECŢIA MEDIULUI


2/82

PROPRIETĂŢILESOLURILOR


3/82

Proprietăi!e "i#i$e %!e &o!'ri!or

Proprietăi!e "i#i$e %!e &o!'!'i i($!'): te*t'r%,

&tr'$t'r%, )i+e(&i'(e% &pe$i"i$ă i %p%re(tă,poro#it%te%, $o(&i&te(%, $'!o%re%, $o(i('t'! )e %pă,

te+per%t'r%, et$-

Te*t'r% re"!e$tă proporii!e )e (i&ip .p%rti$'!e $')i%+etre $'pri(&e /(tre 0 i 1,10 ++2, pr%" .1,10 i1,110 ++2 i %r3i!ă .&'4 1,110 ++2 &%' %r3i!ă "i#i$ă.&'4 1,115 ++2- Pe(tr' % p'te% 3r'p% (e!i+it%te!e

te*t'ri )e &o! $e pot re#'!t% )i( $o+4i(%re% %$e&tor%,to%te &o!'ri!e &'(t /($%)r%te /( $!%&e te*t'r%!e-

P%rti$'!e!e +i(er%!e +%i +%ri )e$6t p%rti$'!e!e )e(i&ip, %)i$ă pe&te 0 ++ $o(&tit'ie &$7e!et'! &o!'!'i-


4/82

Gr'p%te*t'r%!ă C!%&ă te*t'r%!ă

Co(i('t'! /( 8 )i( 3re't%te% +%teri%!'!'i"i( pă+6(to&, &i!i$%ti$, &'4 0++ )i%+etr'

Ar3i!e Pr%"

&'4 1,15 ++ &'4 1,110 ++ 1,110 9 1,10++

Grosieră Nisipoasă 10 5 32

Grosierămijlocie Nisipos-lutoase 11-20 8-12 32

Mijlocie

Luto-nisipoasăLuto-nisipo-argiloasăLutoasăLuto-prăfoasă

2021-3031-4531-45

31-45

1213-2021-3221-32

21-32

32-

1415-32

33

Mijlocie-fină

Luto-argiloasăLuto-argilo- prăfoasă

46-6046-60

33-4533-45

3233

ină!rgilo-prăfoasă!rgiloase

61-"0"0

46-6060

--

T%4e!'! -- C!%&e!e te*t'r%!e %!e &o!'!'i


5/82

Str'$t'r% &o!'!'i re"!e$tă +o)'! )e %3!o+er%re %p%rti$'!e!or pri+%re .(i&ip, pr%", %r3i!ă2 /( '(ităi

)e )i"erite )i+e(&i'(i, +o) )e %r%(;%re i 3r%) )e)e#


6/82

n in.icator al stării .e afnare sau compactare

a unui sol este .ensitatea aparentă% respectigreutatea pe unitatea .e olum *care inclu.e particulele in.ii.uale i spa)iul porilor,'

ensitatea particulelor*.ensitate specifică,% repre$intă numai .ensitatea păr)ii soli.e' e eemplu% .ensitatea specifică

me.ie a solului este .e 2%65 gcm3' ensită)ileaparente re$ultă /n urma compactării solului saua unor con)inuturi ri.icate .e nisip'


7/82

(pa)iul lacunar poros% .enumit i spa)iu .esc+is .insol% repre$intă partea .in sol neocupată .e particulele

soli.e' olumul spa)iului lacunar .epin.e .e mo.ul .earanjare */mpac+etare, a particulelor soli.e care.etermină gra.ul .e poro$itate a solului' #oro$itatea

.iferă .e la un sol la altul /n func)ie .e natura imărimea particulelor primare soli.e% pre$intă i naturamateriei organice% tetura% con.i)ii .e .renaj i

actiitate &iologică' e eemplu% ori$ontul superior al

golurilor nisipoase are o poro$itate .e35-507 /n timp ce la solurile argiloase .e 40-607 ic+iar mai mult' nele ori$onturi compacte .in sol pot

aea o poro$itate .e numai 107'


8/82

#orii repre$intă un olum suscepti&il .e a fi ocupat .e apă iga$' #ropor)ia relatiă a celor .ouă componente .epin.e .estarea .e satura)ie a solului' ircula)ia apei se face esen)ial

prin macropori' !a.ar% este uor .e conceput importan)a pecare o are men)inerea unei structuri corespun$ătoare pentru a

aea un transfer satisfăcător .e apă' !ceasta este% ca atare%

primor.ială pentru alimentarea cu apă a plantelor% .renareasolului i transportul poluan)ilor' e asemenea% poro$itateasolului influen)ea$ă numeroase alte atri&ute ale solului cum

sunt9 capacitatea .e re)inere a apei /n sol i capacitatea .e apă

utilă pentru plante% gra.ul .e leigare *Transportare în apa freatică a substan elor din sol în cazul când un exces de apăț s-a infiltrat vertical , i accesi&ilitatea .iferitelor elemente i

su&stan)e *inclusi poluan)ii, la ră.ăcinile plantelor%

fertili$area solului'


9/82

Proprietăi!e $7i+i$e %!e &o!'ri!or#roprietă)ile c+imice ale solurilor inclu. solu&ilitatea iaccesi&ilitatea *inclusi a celor nutritie,% reac)ia solului etc'

:eac)ia solului are o importan)ă .eose&ită att pentrucaracteri$area generală a solurilor ct i pentru practicaagricolă' alorile p; repre$intă in.ici .eose&it .e importan)i

pentru caracteri$area solurilor'


10/82

Actinomicetele sunt microorganisme foarterăspândite în natură, cu caractere

intermediare între bacterii şi ciupercile inferioare, având un rol ecologic deosebit de

important. Prin faptul că descompun materiaorganică, aceste mici vieţuitoare, în cadrullanţurilor trofice , nu numai că asigură

nutriţia plantelor, dar şi elimină deşeurileorganice greu de degradat, igienizând solul.

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_botanicCiuperci(fungi).htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_ecologicLant_trofic.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_ecologicLant_trofic.htmlhttp://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_botanicCiuperci(fungi).html


11/82

A)&or4i% pri( &$7i+4 )e io(i% respecti*a, sc+im& .e cationi .atorată sarcinilor electrice

negatie ale argilelor i ale grupelor aci.e alesu&stan)elor aci.e% ca i ale ră.ăcinilor plantelor care

au% .e asemenea po$i)ii .e sc+im& cationic i*&, sc+im& .e ioni /n esen)ă .atorat pre$en)ei

+i.roi$ilor metalici% cum sunt .e eemplu% !l*>;,3 i e*>;,3% ca i argilele amorfe *cenua ulcanică,%

caolinitul% etc' care au po$i)ii .e sc+im& anionic'

antitatea totală a acestor ioni re)inu)i repre$intăcapacitatea .e sc+im& ionic a solului% respecticapacitatea .e sc+im& cationic% /n ca$ul ionilor cusarcină po$itiă *cationi, i capacitatea .e sc+im&

anionic% /n ca$ul ionilor cu sarcină negatiă *anioni,'


12/82

?onii sc+im&a&ili nu se pier. uor prinleigare .acă nu sunt /nlocui)i cu al)i ioni'

!.esea% plantele eli&erea$ă ioni .e +i.rogen*;@, /n solu)ia solului% care pot /nlocui un cation

nutriti .in po$i)ia lui .e sc+im&% astfel /nct

elementul nutriti se poate mica către ră.ăcina plantei i poate fi a&sor&it' e eemplu% nu este

cea neo&inuit ca 120A150 Bg .e C@ i

2300A5"00 Bg .e a@@ să fie re)inute su& formă.e cationi sc+im&a&ili la un +ectar pe a.ncimea

.e 30 cm'


13/82

A)&or4i% +o!e$'!%ră *molecule a.sor&ite neutre i re)inutela suprafa)a argilelor i coloi$ilor +umici prin for)e .ipolare%

legături .e +i.rogen i for)e .e .ispersie,' !.sor&)ia joacă un rol prepon.erent /n .inamica poluan)ilor *metale grele% pestici.e% etc', care aa cum om

e.ea% pot fi a.sor&i)i prin sc+im& ionic sau su& formă .e

molecule neutre% .upă natura lor' atorită sc+im&ului ionic% a solu&ili$ării i a precipitării

sărurilor minerale% a aportul .e elemente minerale% ca i a pătrun.erii .ierilor poluan)i% solu)ia solului are o compo$i)ie

.eterminată la un moment .at' !ceasta con.i)ionea$ăa.sor&)ia elementelor nutritie prin ră.ăcini i .etermină

starea floculată sau .ispersată a coloi$ilor'


14/82

intre ionii pre$en)i /n solu)ia solului% ionii .e;@ sunt .eose&it .e importan)i' oncentra)ia

acestor ioni .etermină reac)ia solului *p;,% cain.icator al aci.ită)ii sau alcalinită)ii solului'

aloarea sa .epin.e% /n special% .e sc+im&ul .eioni cu coloi$i minerali i organici i .e pre$en)acar&onatului .e calciu% car&onatul .e so.iu% etc'


15/82

(olurile puternic aci.e sunt ne.orite .in cau$a apari)ieicon)inuturilor toice .e aluminiu solu&il *mo&il, i a actiită)iimicro&iene mult re.use' u ct solul este mai aci. cu att este

mai ri.icată a.sor&)ia metalelor grele /n plante% mai alesca.miul' (olurile puternic alcaline se caracteri$ea$ă prin

mo&ilitatea re.usă a microelementelor i metalelor grele cu

ecep)ia moli&.enului' #e astfel .e soluri% fierul% $incul%manganul i fosforul pot apare la nieluri .eficitare' easemenea% cn. eistă prea mult so.iu sc+im&a&il% p;-ul este

ri.icat' !cesta poate fi /n.epărtat prin sc+im& .e cationi'

apacitatea mare .e sc+im& cationic conferă soluluire$isten)ă mare la sc+im&ări .e p; i cationi% respecti

capacitatea mare .e tamponare' e fapt% puterea .e tamponarea solului se .atorea$ă coloi$ilor pe care /i con)ine'


16/82

Proprietăi!e 4io!o3i$e %!e &o!'ri!or#roprietă)ile &iologice ale solurilor sunt .eterminate

.e faună i microorganisme .in sol'(olul% mai ales /n ori$ontul .e la suprafa)ă%

constituie se.iul unei popula)ii a&un.ente% .e

microfaună i microfloră% ca i macrofauna imacroflora% aceasta .in urmă fiin. repre$entată prinegeta)ia superioară' ei ia)a .in sol este

repre$entată prin organisme re.use ca .imensiuni%solul are totui% o popula)ie foarte numeroasă' e

eemplu &acteriile pot ajunge la "A8 miliar.e la ungram .e sol pro.ucti% /n care totalitatea organismelor

ii pot ajunge la 11-12 t+a'


17/82

auna .in sol eercită o ac)iune mecanică

intensă /n sol prin fragmentarea foarte finăa resturilor egetale i /ngroparea lor la.iferite a.ncimi% prin formarea .e galerii

/n sol cu rol foarte important /n circula)iaapei i aerului' e asemenea% fauna joacăun rol nu mai pu)in important /n formarea+umusului% un.e rolul ac)iunii faunei estestrns legat .e cel al microorganismelor'


18/82


19/82

#entru că majoritatea organismelor ii pot aea importan)ămare asupra ie)ii% i organismele .in sol pot aea un rol

faora&il sau nefast asupra pro.uctiită)ii acestuia' nele sunta&solut necesare creterii plantelor% altele nu sunt nici &unenici .ăunătoare% iar altele pro.uc .aune catastrofale re.ucn.

sau .istrugn. recoltele'

!stfel% se aprecia$ă că (e+%to#ii p%r%#ii=

.in solurile .in(''!' prooacă pier.eri /n pro.uc)ia egetală anuală .e circa1%6 miliar.e .olari' > serie .e .ăunători care trăiesc /n sol ca#Et+ium i usarium prooacă anual .aune la cereale% pomi

fructiferi i legume .e un miliar. .e .olari /n fiecare an'!ceste pier.eri sunt mult mai mari /n $onele un.e er&ici.ele%fungici.ele i insectici.ele nu se folosesc /n mo. o&inuit'


20/82

F Nematozii sunt călători trec de la o specie de plante la alta! şi producdaune în culturile de cartof, ceapă, usturoi, morcov, căpşun, zmeur,

trandafir, crizanteme, brumărele, plante ornamentale. "upă o perioadă de căutare, nematozii se fixează pe anumite plante

preferate, pe care nu le mai părăsesc - devin nematozi paraziţi .#pre deosebire de nematozii călători, nematozii paraziţi atacă numairădăcina, pe care formează gale nodozităţi exterioare!$ tomate,

castraveţi, salată. %n sere şi solarii, plantele atacate formează cişti

noduri în interiorul rădăcinii!.

&ematozii nu sunt insecte, ci viermi rotunzi ca şi limbricul sau tric'inela!, de (,) *+ mm lungime şi incolori. a toţi daunătorii care înţeapă şi sug, introduc în plantetoxine, care, în cazul nematozilor, produc tumori canceroase şi necrozări brunificări!de ţesuturi>A'tor: Cor(e! Opre%, %rti$o! p'4!i$%t !% )%t% )e 0? I%(- 0150 i(: @o!i &i )%'(%tori

.

# . l i l ii &i fă ăt .i l . ă

http://agroromania.manager.ro/tags/cornel%20oprea/http://agroromania.manager.ro/articole/boli-si-daunatori/11/http://agroromania.manager.ro/articole/boli-si-daunatori/11/http://agroromania.manager.ro/tags/cornel%20oprea/


21/82

#ara.oal% organismele ii &inefăcătoare .in sol .epăesc% caefect% pe cele .ăunătoare' e eemplu% macrofauna aerea$ă i

structurea$ă solul9 rmele% .e asemenea /m&unătă)esc

fertilitatea i pro.uctiitatea solului' acteriile autotrofesinteti$ea$ă +rana .in materiale anorganice i pot conertioi.ul .e car&on otrăitor /n &ioi.ul .e car&on folositor sau/n ga$ metan% pot nitrifica amoniul /n nitra)i i re.uc ecesul

.e nitra)i /n a$ot inert' acteriile +eterotrofe sim&iotice inesim&iotice% ca i algele er$i-al&astre% fiea$ă a$otulatmosferic% un element nutriti important pentru creterea

plantelor' acteriile +eterotrofe nefiatoare .e a$ot *acelea

care trăiesc pe materie organică,% cele mai o&inuite .intretoate tipurile +eterotrofe% .escompun materie organică'

iupercile% .e asemenea% .escompun materie organică% maiales celulo$ele% ligninile i răinile ce se .escompun /ntr-un

ritm mai lent'


22/82

@IOCENOBA

! fost .efinită ca totalitatea ie)uitoarelor care ocupăun anume teritoriu i care corespun.e prin numărulspeciilor i al in.ii$ilor% precum i prin asocierea lorla anumite con.i)ii .e me.iu' acă una .in con.i)ii se

sc+im&ă pentru o anumită perioa.ă .e timp% sau.efiniti% /ntreaga &ioceno$ă se transformă pentru că%aa cum am ă$ut i cum eemplele uletrioare o or

arăta% comunitatea lumii ii este legată prin numeroaseinter.epen.en)e att .e componentele sale ct i .e

me.iul cu care se con.i)ionea$ă reciproc i permanent'


23/82

ioceno$a func)ionea$ă ca un sistem &iologic%ceea ce presupune că se .efinete .rept un

ansam&lu organi$at .e entită)i ale cărorconeiuni i func)iuni concură la men)inerea i/n.eplinirea func)iilor /ntregului' in contră%

orice sistem conceput ca un ansam&lu alcătuit.intr-o serie .e su&sisteme face parte% la rn.ulsău% .intr-o grupare care-l /nglo&ea$ă /n aa fel

/nct fiecare este .eopotriă .e sine stătător i parte *su&sistem, al unui ansam&lu .e or.in

superior'


24/82

ioceno$a ca sistem &iologic pre$intă

toate /nsuirile% generale% structuralei func)ionale ale sistemelor ii' Ha

are un caracter istoric fiin. re$ultatuleolu)iei /n timpD pentru a /n)elegeformarea &ioceno$elor este necesar săse cunoască gene$a i istoria acesteia'


25/82

CARACTERISTICILE @IOCENOBEI


26/82

C%r%$ter'! i("or+%io(%! constă /ncapacitatea .e a primi i a .a informa)ii .in

i /n me.iul /nconjurător% precum i .in posi&ilitatea .e a le prelucra i a le stoca /ne.erea integrării ct mai perfecte /n

ecosistem i /n natură'


27/82

I(te3r%!it%te% repre$intă trăsăturacaracteristică a sistemului% re$ultată .in

interac)iunea componentelor &ioceno$ei' >altă /nsuire a sistemului este aceea că

păr)ile care-l alcătuiesc sunt .epăitecalită)ile .e re$ultan)ă a unirii lor' neemplu remarca&il /n această priin)ă /l

oferă lic+enii% plante proenite .inasocierea-sim&io$ă .intre anumite ciuperci

i anumite alge'


28/82

ioceno$a este un &i&te+ $' pro3r%+ pentru căea se găsete /n .iferite stări care nu pot fieplicate /n afara unui program *+rănirea%conserarea% perpetuarea speciilor% rela)iile

.intre acestea% inter.epen.en)ele,'A'to$o(tro!'! este /nsuirea prin care

sistemul &iologic /i conseră integritatea%sta&ilitatea i ten.in)a .e .e$oltare' Hl men)ine

sistemul /ntr-o stare relati nemo.ificată care poartă numele .e ec+ili&ru .inamic'


29/82

Hetero3e(it%te% este /nsuirea care arată că fiecare sistem &iologic este alcătuit .in entită)i .eose&ite morfologic%

structural sau func)ional'Hetero3e(it%te% asigură rela)ii complicate /n &ioceno$ă%.ar sta&ilitatea acestora .uce la o cretere a eficien)ei

autocontrolului sistemului' Hste cunoscut faptul căecosistemele agricole% alcătuite .in monoculturi omogene suntinsta&ile% supuse */n a&sen)a grijii omului, .istrugerii .e către &oli i .ăunători% /n timp ce +eterogenele pă.uri tropicale i

ecuatoriale au o sta&ilitate .inamică mult mai ri.icată'(istemele &iologice cuprin. patru niele .e organi$are/ncepn. cu nielul in.ii.ual% popula)ional% &iocenotic i al

&iosferei'


30/82

La &a$a fiecărui niel .e organi$are se găsesc

legi i principii caracteristice9 la nielulin.ii.ual legea specifică este meta&olismul%la nielul popula)ional factorul esen)ial este

re.ucerea% iar la nielul &iocenotic se află procesele care reglementea$ă rela)iile

specifice ale speciei *rela)ii trofice%

competi)ionale% etc', prin care se men)ineintegritatea &ioceno$ei'


31/82

INDICII @IOCENOBELOR


32/82

(tructura unei &ioceno$e are .ouă elemente .e &a$ă9 mo.ul .e.istri&u)ie /n spa)iu *pe erticală% pe ori$ontală, i .inamica /n

timp a popula)iilor *perio.icitatea coti.iană -24 ore i perio.icitatea se$onieră,'


33/82

Fre$


34/82

A4'()e(% re!%ti


35/82

Do+i(%(% este un in.ice care eprimă influen)aunei specii /n stuctura i func)ionarea &ioceno$ei'

neori ea se eprimă ei.ent% alteori interin rela)iicare-i masc+ea$ă prepon.eren)a' !stfel% /n ca.rul unui plancton poate eista o specie .e alge intr-o ei.entă

a&un.en)ă numerică i cu o fitomasă remarca&ilă% .ar.e asemenea .e proto$oare i rotofireD /ntr-o situa)ie ca

cea pre$entată s-ar putea ca rotofirele să .ea specii

.ominante% pentru că +rana lor fiin. algele% elecontroln.u-se i /n timp le .etermină numărul i

&iomasa'


36/82

Co(&t%(% unei specii se eprimă /nfunc)ie .e frecen)a ei i raportul

eprimat /n procentaj% con)inn. specia

stu.iată fa)ă .e numărul total .e releeecare se eecută% iar sta&ilitatea eprimăfor)a legăturilor unei specii cu alte

specii .in &ioceno$ă'


37/82

#opula)iile care .esemnea$ă ansam&lul

.e in.ii$i care apar)in unei anumite speciii care ocupă un teritoriu .eterminant suntcaracteri$ate .e reparti)ia spa)ială a

in.ii$ilor% .e .ensitatea i procesulintrinsec al creterii naturale% .e ta&elul

supraie)uirii i .e pirami.a rstelor% .e

raportul /ntre see i polimorfismul genetici .e fluctua)iile acestora i cau$ele lor'


38/82

onsecin)ele practice ale /n)elegerii .inamiciii rolurile popula)iilor sunt etrem .e

numeroase' >.ată cunoscute% fenomene ca proliferarea a&un.entă% in+i&i)ia unor specii%

neutrali$area unor ansam&le% etc' pot fi

amen.ate /n aa fel /nct pro.uctiitateaecosistemului să fie .irijată spre acele pro.use

faora&ile omului% /n calită)i profita&ileeconomic% cuprin$n.u-se /n acest termen totul%

inclusi .eci coeficien)ii .e sta&ilitate i .econserare ai me.iului natural'


39/82


40/82

RELAŢII NTRE INDIVIBI


41/82

Re!%ii!e $%re &e pro)'$ /(tre i()i


42/82

E"e$t'! )e +%&ă %re re#'!t%te

pre)o+i(%(t (e3%ti


43/82

Re!%ii!e i(ter&pe$i"i$e $' i+port%(ă)eo&e4ită &'(t: (e'tr%!i&+'!,

$ooper%re%, +'t'%!i&+'!,

$o+e(&%!i&+'!, %+e(&%!i&+'!,p%r%#iti&+'!, pre)%tori&+'! i

$o+petii%- Vo+ re!e


44/82

Cooper%re%, $%re e&te re!%i% pe $%re o&t%4i!e&$ )o'ă pop'!%ii $%re, )ei pot trăi

i#o!%te '(% )e %!t%, &e %&o$i%#ă, "ie$%retră36() '( %('+e %


45/82

Co+e(&%!i&+'! e&te o re!%ie $%re&e &t%4i!ete /(tre o &pe$ie 3%#)ă, $%re

(' %re (i$i'( %


46/82

A+e(&%!i&+'! e&te o !e3ăt'ră"%$'!t%ti


47/82

Pre)%tori&+'! e&te re!%i% o4!i3%torie /($%re o &pe$ie e&te


48/82

Co+petii% e&te i(ter%$i'(e% %

)o'ă pop'!%ii $%re %' %$e!e%i(e$e&ităi )e 7r%(ă, )e %)ăpo&t'ri, )e!o$'ri )e repro)'$ere- Co+petii%

po%te "i %$ti


49/82

FLU INFORMAŢIONAL


50/82

Cir$'!%i% "!'*'!'i i("or+%io(%!po%te %


51/82

Di(tre %$e&te%, $e!e +%i i(tere&%(te&'(t "e(o+e(e!e )e +i+eti&+, )e

i+it%ie i )e 7o+o$ro+ie, pri( $%re

&e /($e%r$ă /(e!%re% e


52/82

INFLUEŢELE FACTORILOR ETERNI ŞIINTERNI ASUPRA @IOCENOBELOR


53/82

E&te )e+( )e re+%r$%t "%pt'! $ă,4io$e(o#e!e pre#i(tă /( )e#


54/82

( $'r&'! %(oti+p'ri!or, )e e*e+p!',

4io$e(o#e!e pre#i(tă +o)i"i$ări i+port%(te, /( $%re "i#io!o3i% p!%(te!or &e &$7i+4ă, %re !o$o +i3r%ie % pop'!%ii!or %(i+%!e .&%',

)i+potri


55/82

A!ăt'ri )e "%$torii $!i+%ti$i $%re

)eter+i(ă, )eopotri


56/82


57/82

?nfluen)a eercitată .e &iotop asupra &ioceno$ei este cunoscută su& termenul .e%$i'(e- #rin interme.iul ei se nasc .iferite

a.aptări morfologice i fi$iologice% seelimină unele specii i se sta&ilesc

.imensiunile popula)iei'

fl &i i &i l i


58/82

?nfluen)a &ioceno$ei asupra &iotopului este.esemnată .e termenul .e re%$i'(e' !ceastă

influen)ă poate mo.ifica &iotopul /n sensuri.istructie sau% .impotriă% aantajoase pentru

&ioceno$ă9 plantele = pionier .e tipul lic+enilor

i al muc+ilor% soli.ifică rocileD iermii .in solau o ac)iune &enefică asupra păturii superficiale pe care o trec prin corp /n cursul procesului .e

+rănire i .e săpareD unele grupe .e animale%cum ar fi castorii% sc+im&ă topografia &iotopului%construin. &araje .e-a lungul cursurilor .e apă'


59/82

Co%$i'(e%, cel .e al treilea termen alinterac)iunilor care con.uc &ioceno$ele/n procesul eoluti% .esemnea$ă

influen)a pe care organismele o au unulasupra altuia i prin care se sc+im&ă

speciile .ominante'


60/82

CIRCUITUL GLO@AL AL MATERIEI.CICLURI @IOCHIMICE GLO@ALE2

Se pot distinge două mari categorii de


61/82

Se pot distinge două mari categorii decircuite biogeochimice globale: circuitegazoase, în care rezervorul principal al

elementelor este atmosfera (ex. C, N, ! "icircuite sedimentare, în care rezervorul

principal al elementelor îl reprezintă

litosfera.Ciclurile gazoase se mai numesc "i cicluri închise sau perfecte, deoarece ie"irile din

rezervor sunt aproximativ echilibrate prinintrări, în timp ce pierderile din ciclurilesedimentare nu sunt echilibrate "i de aceea

ele se mai numesc deschise sau imperfecte.


62/82

C#$C%#&%' #)*C+##C -'C-$N%'%#

$olul biologic al carbonului ca "i rolul


63/82

$olul biologic al carbonului, ca "i rolullui în ecologia globală a ecosferei este

de prim rang. Structura atomului de Ceste de a"a natura înct permite îndeplinirea a două func/ii esen/iale. 0n

primul rnd această structură faceposibilă legarea atomilor de C intre ei,prin legături simple sau duble, putnd

forma lan/uri sau cicluri de atomi careconstituie 1scheletul2 tuturormoleculelor "i macro moleculelor

organice


64/82

0n al doilea rnd, această structură îi

permite să reac/ioneze cu alte elementeatt prin cedare de electroni (formaoxidată, de pildă, prin unirea cu , care

tinde să capteze electroni, sau cu N!,ct "i prin acceptare de electroni(forma redusă, de pildă, prin unirea cu

+, care pierde mai u"or electronul său!,ceea ce conferă carbonului un esen/ialrol energetic.


65/82

$olul ecologic global al carbonului nueste mai pu/in important. Carbonul din

atmosferă sub forma de C3, reprezintăun ecran care opre"te radia/iile termice,

infraro"ii, emise de suprafa/a4ămntului, determinnd a"a numitul

1efect de seră2 a cărui intensitatedepinde de concentra/ia C

3 din

atmosferă. 4e această cale C3 influen/ează condi/iile climaterice

globale 0n hidrosferă C dizolvat


66/82

0n hidrosferă C3 dizolvatformează acidul carbonic, carecombinat cu Ca dă carbonat "i

bicarbonat. &ransformarea

reversibilă:CaC56Ca(+C5!3

devine mecanismul principalde tamponare a varia/iilorph7ului din mediul acvatic.


67/82

Carbonat de CalciuCarbonatul de calciu este o substan ă solidăț

de culoare albă cu formula chimică CaC5 *ste o sare a calciului cu acidul carbonic,raportul ionilor de Ca 8 si C5 fiind de 9:9.

$%'-: CaC5asa olară: 9;;,; g?mol

@ensitate: 3,A9 g?cm B

Număr #%4-C: carbonat de calciu4unct de topire:


68/82

Circuitul global al carbonului


69/82

otosinteza, prin care C3 din

atmosferă sau din apă este încorporat în plante, transformat în

substan/e organice "i respira/iaprin care acela"i compus este

restituit atmosferei sau hidrosferei,

sunt cele două procese cu rolesen ial în acest transfer.ț


70/82

0n condi/iile naturale normale, acestedouă procese se echilibrează reciprocconstituind un sistem tampon esen/ial

care men/ine relativ constantă

concentra/ia de C3 din atmosferă.@esigur, fixarea carbonului prinfotosinteză depă"e"te cantitatea de

carbon eliberată în procesulrespira/iei, diferen/a reprezentndproduc/ia netă a plantelor.


71/82

#mperfec/iunea acestui circuit

constă în faptul că din el se produc1scurgeri2 de C "i aceasta pe douăcăi mai importante:depunerea

carbonului în sedimente, subformă de carbona/i provenind dinforma/iuni scheletice "i formarea

zăcămintelor de combustibili fosili(tuba, cărbuni de pămnt, petrol!.


72/82

4e cale naturală, revenirea în circuit acarbonului din aceste forma/iunigeologice este doar par/ială "i se

produce în timp îndelungat, chiar din

punct de vedere geologic, prin procesede orogeneză, cnd forma/iunilerespective aEung la suprafa/ă "i sunt

supuse proceselor de dezagregarechimică (oxidare! "i eroziune.


73/82

C#$C%#&%' #)*C+##C-' -F&%'%#


74/82

$olul biologic al N este esen/ialdeoarece el intră în structuraaminoacizilor "i deci a

substan/elor proteice, ca "i înstructura acizilor nucleici (bazeazotoase!, a alcaloizilor, a ureei "i

a altor substan/e.

$ezervorul principal îl reprezintă


75/82

$ezervorul principal îl reprezintăatmosfera în care azotul intră în

propor/ie de A>G din volum, ceeace reprezintă cca.


76/82

Circuitul biogeochimic al N este

dintre cele mai complexe "i în ceamai mare parte determinat de

activitatea organismelor H decieste de natură biologică, pe carese suprapune influen/a crescndă

a activită/ii omului.


77/82

Întregul circuit al N poate fi împărţit în douăsubcicluri. Primul subciclu constă din douăfaze complementare – fixarea azotului liber

prin care N atmosferic este introdus în circuit şidenitrificarea prin care o parte a azotului din

circuit este restituită către atmosferă.@enitrificarea, constă şi el din două faze

complementare din punct de vedere al funcţiei

ecologice – degradarea (mineralizareacompuşilor organici cu N şi biosinteza compuşilor organici azotaţi.


78/82

Circuitul global al azotului


79/82

C#$C%#&%' #)*C+##C-' S$%'%#

$olul biologic al fosforului este de prim


80/82

$olul biologic al fosforului este de primordin. *l este un component maEor al

acizilor nucleici de la toate vie/uitoarele "ica atare, este important în procesul destocare "i de transmitere a informa/iei

genetice. #ntră în alcătuirea fosfoproteinelor,

în alcătuirea scheletului vertebratelor (cafosfat de Ca!.

0n semin/e se găse"te sub formă de fitină.

0ndepline"te un rol esen/ial în proceselemetabolice de transfer al energiei att laplante ct "i la animale Hprin compu"ii săi

macroergici ca -&4 (-denozin7trifosfat!


81/82

-&4 a fost descoperit în 9> de cătreIarl 'ohmann, isJe iș K.Subbarao dela +arvard edical School i este unș

trifosfat al nucleotidelor folosit în celule ca o coenzimă

http://en.wikipedia.org/wiki/Yellapragada_Subbaraohttp://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Nucleotide_triphosphate&action=edit&redlink=1http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Nucleotide_triphosphate&action=edit&redlink=1http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Nucleotide_triphosphate&action=edit&redlink=1http://en.wikipedia.org/wiki/Cell_(biology)http://en.wikipedia.org/wiki/Coenzymehttp://en.wikipedia.org/wiki/Coenzymehttp://en.wikipedia.org/wiki/Cell_(biology)http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Nucleotide_triphosphate&action=edit&redlink=1http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Nucleotide_triphosphate&action=edit&redlink=1http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Nucleotide_triphosphate&action=edit&redlink=1http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Nucleotide_triphosphate&action=edit&redlink=1http://en.wikipedia.org/wiki/Yellapragada_Subbarao


82/82

curs impact d-l ionescu lucian

Documents