nelson demille-focul salbatic

8/12/2019 Nelson Demille-Focul Salbatic

http://slidepdf.com/reader/full/nelson-demille-focul-salbatic 1/330

Nelson DeMille

FOCUL SĂLBATIC FBI-ul investighează chestiuni legate de activităţi teroriste, fără a ţine cont de rasă, religie,naţionalitate sau sex. FBI Publications, 199

P!"#$! %&#'I. (ineri, &$) *+"

aitolul 1 /unt 0ohn ore, fost detectiv al 2earta3entului o3ucideri din cadrul &*P2, rănit ladatorie, ensionat 3edical, cu handica de gradul I, acest nu3ăr rerezintă doar o bază de calculal inde3nizaţiei4 altfel, 5ncă 3ai funcţionez 5n roorţie de 967. %n rezent, lucrez ca agentsecial e bază de contract entru Brigada Federală !ntitero. 8arr uller, tiul aflat 5n cubiculu3ul din faţa 3ea, 3ă 5ntrebă: ; !i auzit vreodată de lubul uster 8ill< ; &u. 2e ce< ; !colo 3ă duc 5n =ee>end-ul ăsta. ; 2istracţie lăcută, i-a3 sus.

; ?ţiva nebuni lini de bani, cu convingeri olitice de dreata, au cabana asta dev?nătoare, undeva 5n nord. ; /ă nu-3i vii cu cărioare 53u@cate, 8arr. Ai nici cu vreo asăre 3oartă. "idic?ndu-3ă de la birou, 3-a3 5ndretat către auto3atele de cafea. Pe erete, deasura acestora, se aflau afi@ele cu ersoanele căutate de inisterul 0ustiţiei,cele 3ai 3ulte 5nfăţi@?nd ni@te do3ni 3usul3ani, rintre care se nu3ăra @i ina3icul nu3ărul 1,+sa3a bin aden. 2e ase3enea, rintre cele este douăzeci de fotografii se găsea @i cea a unui libanez, enu3e !sad halil, alias eul. &u era nevoie să reţin i3aginea acestui bărbat. %i cuno@tea3trăsăturile feţei la fel de bine ca e ale 3ele, cu toate că nu 5l 5nt?lnise3 niciodată 5n 3od oficial. /curta 3ea intersectare cu do3nul halil a avut loc ca3 cu doi ani 5n ur3ă, e vre3ea

c?nd eu 5l ur3ărea3 e el @i, duă cu3 avea3 să aflu 3ai t?rziu, el 3ă ur3ărea e 3ine. $l ascăat, iar eu 3-a3 ales cu o zg?rietură de toată fru3useţea. 2uă cu3 ar sune robabil arabii,Cne este scris să ne 5nt?lni3 din nou, să ne reglă3 socotelileD. Pot sune că a@tet cu nerăbdareacel 3o3ent. !3 scurs zaţul cafelei 5ntr-o cea@că de lastic, duă care 3-a3 uitat atent e un exe3lardin &e= *or> #i3es, care zăcea e birou. #itlul de e ri3a agină a nu3ărului de astăzi, 11octo3brie EE, era: C+&G"$/H % !H#+"I$!J P$ BH/8 /J F++/$!/JF+"K! %P+#"I(! I"!HHI, +F$"I&2H-I !/#F$ + PH#$"$ /P+"I#JD.



Hnul dintre subtitluri sunea a@a: Confor3 raoartelor oficiale, /tatele Hnite au 5ntoc3itun lan de ocuare a Ira>uluiD. 2uă toate aarenţele, războiul era inevitabil, ca, de altfel, @i victoria. Prin ur3are,conceerea unui lan de invazie se dovedea a fi o idee bună. ă 5ntreba3 dacă există cineva 5nIra> care să @tie desre acest lucru.

u?ndu-3i cafeaua, a3 revenit la birou. !3 ornit calculatorul @i a3 citit c?teva noteinterne. %n rezent, 5n organizaţia noastră se lucrează fără rea 3ulte h?rtii @i, sincer să fiu, chiar3i-e dor să 3ai arafez ni@te raoarte interne. /i3ţea3 o nevoie i3erioasă de a 3ă se3na cucreionul e 3onitor, dar 3-a3 3ulţu3it, 5n cele din ur3ă, cu varianta electronică. 2acă eu a@conduce această organizaţie, toate notele interne ar circula e un Cecran 3agic. !3 aruncat o rivire la ceasul de la 3?nă. $ra L.M duă-a3iaza, iar colegii 3ei de laetaNul EO al clădirii din Federal Plaza EO se 53uţinau văz?nd cu ochii. olegii 3ei, ar trebui săexlic, sunt, la fel ca 3ine, 3e3bri ai Brigăzii !ntitero, o agenţie de atru litere !##F ierdută5ntr-o lu3e a agenţiilor de trei litere. !sta este lu3ea de duă 11 sete3brie, a@a că, teoretic, =ee>end-urile nu rerezintă dec?talte două zile de lucru entru toţi. %n realitate 5nsă, buna tradiţie a zilelor de vineri federale 3ai recis, a zilei de lucru scurte nu s-a schi3bat rea 3ult4 rin ur3are, 3e3brii &*P2 care fac arte din !nti-#errorist #as> Force. Brigada !ntitero @i care oricu3 sunt obi@nuiţi cu un rogra3de lucru 5nfiorător ră3?n e baricade 5n =ee>end-uri @i de sărbători. ; e faci =ee>end-ul ăsta< 3ă 5ntrebă 8arr uller. $ra 5nceutul unui =ee>end relungit, rileNuit de olu3bus 2a, 5nsă, ca un făcut, euera3 rogra3at să lucrez luni. !3 răsuns: ; !vea3 de g?nd să defilez la arada de olu3bus 2a, dar, din ăcate, luni sunt laserviciu. ; (orbe@ti serios< !i fi 3ers la defilare< ; &u, dar asta i-a3 sus căitanului Paresi. Ai a3 adăugat: ; I-a3 zis că 3a3a este italiancă @i că ur3a să-i 53ing căruciorul cu rotile la aradă. 8arr r?se @i 3ă 5ntrebă: ; Ai l-ai convins< ; &u. 2ar s-a oferit să 53ingă el 5nsu@i căruciorul. ; redea3 că ărinţii tăi sunt 5n Florida. ; Păi, sunt. ; Ai că 3aică-ta este irlandeză. ; hiar este. !cu3 nu-3i ră3?ne dec?t să găsesc o 3a3ă italiancă, e care s-o 53ingăParesi e olu3bus !venue. 8arr r?se din nou @i se 5ntoarse la co3uterul lui. 8arr uller, ca 3aNoritatea 3e3brilor &*P2 din cadrul 2iviziei +rientul iNlociu aBrigăzii !ntitero, se ocuă cu unerea sub suraveghere @i cu suravegherea efectivă aCersoanelor de interesD sintag3ă care, 5ntr-un li3baN corect din unct de vedere olitic, sereferă la co3unitatea 3usul3ană. Pe de altă arte, eu 3ă ocu 5n rincial cu intervievarea @i curecrutarea infor3atorilor. ei 3ai 3ulţi dintre infor3atorii 3ei sunt ni@te 3incino@i notorii, ni@te exerţi 5n artaaburelii, care doresc să obţină fie bani, fie cetăţenia a3ericană sau care vor să 5nfunde e cinevadin co3unitatea lor, alt3interi bine 5nchegată. 2in c?nd 5n c?nd, 3ai a3 arte @i de c?te unindivid Ce buneD, dar 5n aceste uţine cazuri sunt nevoit să 5l 53art cu FBI-ul. Brigada !ntitero este alcătuită cu recădere din agenţi FBI @i din detectivi din cadrul &*P2, la care se adaugă 3e3bri &*P2 ensionaţi, ca 3ine. %n lus, ave3 aici oa3eni



transferaţi de la alte agenţii federale, cu3 ar fi Biroul de I3igrări @i (a3ă I$, sau de la oliţiastatală @i suburbană, de la autorităţile ortuare, @i a@a 3ai dearte instituţiile sunt rea 3ulte casă le enu3ăr aici sau ca să 3i le a3intesc. 2e ase3enea, din gruul nostru de colegi 3ai fac arte @i ersoane care, ase3eneafanto3elor, nu există 5n realitate, dar, dacă ar exista, s-ar nu3i I!.

i-a3 verificat e-3ailul @i a3 găsit trei 3esaNe. Pri3ul era de la @eful 3eu, #o3 )alsh,agent secial aflat la co3anda dearta3entului, care reluase conducerea !##F duă ce fostul3eu @ef, 0ac> oenig, decedase 5n ti3ul atentatelor de la )orld #rade enter. $-3ailul suneaa@a: +&FI2$&KI! !($"#I/$&# %& !A#$P#!"$! 2$!&AJ"II H&+"$($&#H!$ +/#II#JKI H I"!H, #"$BHI$ /J !+"2J + !#$&KI$/P$I!J $#JK$&I+" 2$ +"IGI&$ I"!I!&J !"$ +HI$/ %& +&H/. C+&H/D, adică Cartea continentală a /tatelor HniteD. C+stilităţiD, adică CrăzboiD."estul 3esaNului voia să sună: CGăsiţi un ira>ian căruia să-i ute3 une 5n c?rcă o a3eninţareteroristă 53otriva /tatelor Hnite, 5n a@a fel 5nc?t să le face3 viaţa 3ai u@oară celor de la)ashington, 5nainte de a bo3barda BagdadulD. Iar 3esaNul continua: P$"I+ II&$&#. !($"#I/$&#H P"I(I&2 HB "J'&$ (!!BI.!$&# &+H !/HP"! "$!KI$I HB/!22!. I&/#"H#!0H P$ !$!/#J #$J/JP#J'&! (II#+!"$. 2!#! AI +"! (+" FI !&H&K!#$ H#$"I+". )!/8,!G$&# /P$I! P"I&IP!. Pentru neiniţiaţi, HB vine de la +sa3a bin aden, nu3e care ar trebui rescurtat +B4cu 3ult ti3 5n ur3ă 5nsă, transun?nd scrierea arabă 5n alfabetul latin, cineva a ortografiat acestnu3e CHsa3aD, variantă de ase3enea corectă. !tunci c?nd fac referire la nu3ele acestui ticălos,3iNloacele de infor3are 5n 3asă folosesc denu3irea C+sa3aD4 e de altă arte, serviciile secrete5l denu3esc @i astăzi tot CHBD. !cela@i ticălosQ Hr3ătorul e-3ail era de la al doilea @ef al 3eu, 3ai sus-nu3itul (ince Paresi, căitan &*P2 reartizat la !##F entru a-i suraveghea e oliţi@tii 3ai dificili, care uneori nu se5nţeleg rea bine cu rietenii de la FBI. Printre ace@ti oliţi@ti a@ utea să 3ă nu3ăr @i eu.ăitanul Parese l-a 5nlocuit e căitanul 2avid /tein, care, ase3enea lui 0ac> oenig, a fost ucis asasinat, 3ai recis cu exact un an @i o lună 5n ur3ă, la )orld #rade enter. 2avid /tein era un ti dintr-o bucată, @i nu trece o zi fără să 5i si3t lisa. Iar 0ac> oenig,dincolo de toate defectele lui @i de toate ne5nţelegerile dintre noi, era un rofesionist, un @ef dur,dar corect @i, 5n acela@i ti3, un 3are atriot. #ruul său nu a fost găsit niciodată, cu3 n-a fostgăsit nici cel al lui 2avid /tein. Hn alt cor ne5nsufleţit care nu a fost recuerat 5n ur3a atentatelor ierdut, de altfel,53reună cu cadavrele altor două 3ii de oa3eni a fost acela al lui #ed &ash, ofiţer I!, unuria@ ghi3e 5n coastă @i du@3an de 3oarte al subse3natului. i-a@ dori să ot sune ceva drăguţ desre acest nenorocit, dar singurul lucru care 53ivine 5n 3inte 5n acest 3o3ent este:!dio @i n-a3 cuvinteQD Hnde 3ai ui că individul ăsta 3ai are @i rostul obicei de a reveni din 3orţi a făcut-ocel uţin o dată ?nă acu3 iar at?ta vre3e c?t cadavrul său nu este identificat fără a lăsa loc de5ndoieli, nu a3 de g?nd să desfac sticla de @a3anie. %n orice caz, 5n e-3ailul tri3is de căitanul Paresi 5ntregului ersonal &*P2!##F sesunea a@a: /$ (! I&#$&/IFI! G"!2H 2$ /HP"!($G8$"$ ! #H#H"+"$#JK$&I+" 2$ +"IGI&$ I"!I!&J. (+" FI +&#!#!KI #+KI I"!I$&II !"$



/-!H 2+($2I# 2$ !0H#+" %& #"$H# AI (+" FI !2H/$ ! I&#$"+G!#+"IH#+!#$ P$"/+!&$$ 2$ P$ I/#$$ 2$ /HP"!($G8$"$. /$ (! !+"2! +!#$&KI$ 2$+/$BI#J P$"/+!&$+" 2$ +"IGI&$ I"!I!&J !"$ /$ !/+I!JH !KI $#JK$&I 2$ "$IGI$ I/!IJ /!H2IKI, !FG!&I, IB!&$I $#. /$(! G"JBI PH&$"$! /HB /HP"!($G8$"$ ! +/8$I+". I&/#"H#!0H

/JP#J'&! (II#+!"$. 2!#! AI +"! (+" FI /#!BII#$ H#$"I+" P!"$/I,JPI#!&, &*P2. red că deNa văd un tiar aici. Poate ărea greu de crezut, dar nu cu 3ultă vre3e 5n ur3ă 5ncerca3 să ne dă3 sea3a cear fi trebuit să face3 5n fiecare zi, iar notele care circulau la nivel intern erau for3ulate cu 3ai3ultă griNă, astfel 5nc?t să nu lăsă3 i3resia că 5i conda3na3 e terori@tii isla3ici sau că dorea3să 5i deranNă3 cu ceva. /ituaţia s-a schi3bat 5nsă foarte reede. el de-al treilea e-3ail era de la soţia 3ea, ate afield, e care o utea3 vedea st?ndla biroul ei, situat dincolo de eretele desărţitor dintre &*P2 @i FBI, la etaNul EO. /oţia 3ea esteo fe3eie fru3oasă, dar, chiar dacă nu ar fi, eu tot a@ iubi-o. 2e fat, dacă stau să 3ă g?ndesc 3ai bine, dacă n-ar fi fost fru3oasă, nici n-a@ fi re3arcat-o4 a@adar, roble3a este destul deco3lexă. esaNul suna astfel: 8!I /J P$J !I 2$("$$ 2$ ! /$"(IIH, /J $"G$ !!/J AI /JF!$ /$R. + /J-KI GJ#$/ 8+#2+G H 8II AI + /J-KI P"$P!" $(! 2$BJH# %& #IP $ #$ HIKI ! #$$(I+" %B"J!# 2+!" %& 8I+KI. /incer să fiu, nu suna chiar a@a. Iată care era, de fat, 3esaNul: 8!I /J P$J %&#"-H& )$$$&2 "+!&#I ! 2$GH/#!# 2$ (I&H"I%& &+"#8 F+". + /J "$$"( + !$"J H I 2$#H& I&H/. H 2"!G+/#$,!#$. 2e ce dracuS să degust vinuri< #oate au acela@i gust. a să nu 3ai sun că locurile unde seoferă cazare cu 3ic deNun inclus sunt absolut 3izerabile ni@te co@3elii dărăănate, drăguţe 5ntr-un fel agasant, cu băi din secolul al RIR-lea @i aturi care sc?rţ?ie din toate arcurile. Hnde 3ai ui că trebuie să iei 3icul deNun 53reună cu ceilalţi oaseţi de regulă ni@te orci cu 3ulţi bani,veniţi de undeva din Her )est /ideT1U, care vor să-ţi vorbească desre subiectele e care le-aucitit la secţiunea C!rtă @i ti3 liberD din #i3es. +ri de c?te ori aud cuv?ntul CartăD, 5ntind 3?naduă istol. !3 tastat răsunsul: I /$ P!"$ + I2$$ G"+!(J. %KI HKH$/ J #$-!I G'&2I# ! !/#!.H 2"!G+/#$, 0+8&. a 3aNoritatea bărbaţilor, refer să 3ă aflu 5n bătaia u@tii dec?t să a3 de-a face cu onevastă 5nfuriată. ate afield este agent FBI, avocat @i, totodată, 3e3bru al echiei 3ele, din care 3aifac arte un ti de la &*P2 @i un agent FBI. %n lus, din c?nd 5n c?nd, 3ai cootă3 c?te o ersoană sau două de la alte agenţii, recu3 I$ sau I!, 5n funcţie de necesitate. Hlti3ul colegde echiă rovenit din r?ndurile I! a fost #ed &ash, ersonaNul a3intit ceva 3ai devre3e, cel e care eu 5l susectez că ar fi avut o aventură 5n trecut cu cea care, la vre3ea aceea, ur3a sădevină actuala 3ea soţie. &u entru asta nu-l utea3 suferi ăsta era 3otivul entru care 5l ura3de-a dretul. &u-l utea3 suferi din 3otive de natură strict rofesională. !3 observat că 8arr uller 5@i făcea ordine e birou, un?nd sub cheie docu3entele ceconţineau infor3aţii confidenţiale, astfel 5nc?t ersoanele 5nsărcinate cu curăţenia indiferent



dacă erau sau nu de religie 3usul3ană să nu le fotocoieze sau să le tri3ită rin fax cătreKinutul &isiurilor. ; ai sunt E1 de 3inute ?nă la ter3inarea rogra3ului, i-a3 sus. /e uită la 3ine @i53i răsunse: ; #rebuie să trec e la 2earta3entul tehnic, să iau ni@te chestii.

; 2e ce< ; Ki-a3 3ai sus. ă ocu de o suraveghere, undeva 5n nord. a lubul uster 8illV ; redea3 că e@ti unul dintre invitaţi. ; &u, o să 5ncalc o rorietate rivată. ; u3 te-ai ales cu 3isiunea asta< ; 8abar n-a3. rezi că 5ntreb vreodată< !3 o rulotă, o ereche de ciz3e @i o căciulă cuurechi. Prin ur3are, 5ndelinesc toate condiţiile necesare. ; orectQ !@a cu3 sunea3, 8arr uller este fost oliţist &*P2, la fel ca 3ine, ensionat duădouăzeci de ani de activitate, ulti3ii zece etrecuţi 5n cadrul /erviciului de Infor3aţii. %n rezent,este angaNat de FBI entru activităţi de suraveghere, astfel 5nc?t Ctiii 5n costu3D, a@a cu3 5inu3i3 noi e agenţii federali, să se oată ocua cu 3unca de g?ndire. ; Ai, ia zi, care-i treaba cu convingerile astea de dreata< l-a3 5ntrebat. redea3 că e@tide-al nostru. C2e-al nostruD, adică din 2ivizia +rientul iNlociu, aceasta rerezent?nd 5n rezent ca39 din !##F. ; &u @tiu, 53i răsunse 8arr. rezi că 5ntreb< a ur3a ur3ei, eu le fac doar ni@te oze,nu 3ă duc cu ei la bisericăQ ; !i citit e-3ailurile de la )alsh @i Paresi< ; da. ; rezi că intră3 5n război< ; ai 5ntrebi< /tai să 3ă g?ndescV ; Gruarea asta de dreata are vreo legătură cu Ira>ul sau cu HB< ; &-a3 idee. 8arr aruncă o rivire la ceasul de la 3?nă @i suse: ; #rebuie să trec e la #ehnic 5nainte să 5nchidă. ; !i tot ti3ul. Pleci singur< l-a3 5ntrebat. ; 2a. &u-i roble3ă, e vorba doar de o suraveghere de la distanţă. /e uită la 3ine @icontinuă: ; %ntre noi fie vorba, )alsh sune că e o si3lă for3alitate trebuie 5ntoc3it un dosar.Atii tu, să arătă3 că nu stă3 nu3ai duă fundul arabilor. #rebuie să ne 3ai ocuă3 @i degruările interne, recu3 neonazi@tii, ara3ilitarii, CsuravieţuitoriiD @i alţii ca ei. 2ă bine 5n resă @i 5n ongres, dacă va fi nevoie vreodată. &u< !3 3ai făcut chestii de-astea de c?teva ori@i 5nainte de 11 sete3brie. %ţi a3inte@ti< ; !@a e. ; #rebuie să lec. Probabil ne vede3 luni. + să trebuiască să 3ă 5nt?lnesc cu )alsh lunila ri3a oră. ; ucrează luni< ; ert e că nu 3-a invitat să be3 o bere la el acasă, rin ur3are, cred că va fi aici. ; Bun. &e vede3 luni. 8arr lecă. eea ce 53i susese el desre 5ntoc3irea acelui dosar nu rea avea sens. Hnde 3ai ui căave3 aici @i o 2ivizie entru teroris3ul intern, care se ocuă de astfel de treburi. 2e ase3enea,



era uţin ciudat să 5ţi bagi nasul 5n treburile unor bogăta@i cu orientări de dreata, care deţin unclub 5n nordul statului. Ai la fel de ciudat era fatul că #o3 )alsh avea să vină la serviciu 5ntr-ozi liberă, entru ca 8arr să-i dea ni@te infor3aţii obţinute 5n ur3a unei 3isiuni de rutină. 2e felul 3eu, sunt un ti foarte băgăcios toc3ai de aceea sunt @i un foarte bun detectiv a@a că 3-a3 5ndretat către un co3uter searat, neconectat la reţea, de la care utea3 accesa

internetul, @i a3 efectuat o căutare e Google, entru Clubul uster 8illD. &u a3 obţinut nici un rezultat, a@a că a3 5ncercat din nou, tast?nd doar Custer 8illD.ontorul din artea de sus a aginii se3nala găsirea a este L de rezultate, dar a3esteculde infor3aţii de e ri3a agină terenuri de golf, restaurante @i 3ai 3ulte referinţe istorice legatede roble3a generalului George !r3strong uster de la ittle Bighorn, 2a>ota de /ud indicaufatul că niciuna dintre aceste infor3aţii nu avea să fie relevantă. u toate acestea, a3 etrecutzece 3inute scan?nd rezultatele, fără a găsi 5nsă vreo referire la statul &e= *or>. !3 revenit la biroul 3eu, unde utea3 să-3i folosesc arola !##F entru a accesafi@ierele interne de e !/ /iste3ul de ăutare !uto3ată, o versiune a 3otorului Googleaarţin?nd exclusiv FBI-ului. &u3ele Clubul uster 8illD aăru e 3onitor, 5nsă, duă toate aarenţele, eu n-a@ fi avutde ce să fiu interesat de acest dosar, a@a că i3ediat sub titlu 53i aărură 3ai 3ulte r?nduri de R-uri. 2e regulă, ceva-ceva tot afli, chiar @i la dosarele cu acces restricţionat ca, de ildă, data lacare a fost deschis dosarul sau ersoana care trebuie contactată entru a obţine acces la dosar sau3ăcar nivelul de clasificare al dosarului resectiv. #oate infor3aţiile referitoare la acest dosarerau 5nsă co3let restricţionate. Prin ur3are, n-a3 reu@it dec?t să-i alertez e cretinii de la /erviciul de ază, care audescoerit că 5ncerca3 să aflu infor3aţii desre un dosar arolat, ce nu avea ni3ic de-a face cucazul la care lucra3 5n 3o3entul de faţă, 3ai recis, cu ira>ienii. 2oar de dragul de a le da dureride ca, a3 tastat ur3ătoarele cuvinte: Ca3el lub ira>ian ar3e de distrugere 5n 3asăD. &ici un rezultat. !3 5nchis co3uterul, 3i-a3 5ncuiat biroul, 3i-a3 5n@făcat haina @i 3-a3 5ndretat către biroul lui ate. $u @i ate afield ne-a3 cunoscut la sluNbă, e vre3ea c?nd lucra3 a3?ndoi la cazul!sad halil, un ticălos 3ărunt, de care a3 o3enit uţin 3ai 5nainte, venit 5n !3erica să o3oareo gră3adă de oa3eni. ! făcut toate astea, aoi a 5ncercat să ne o3oare e 3ine @i e ate, duăcare a scăat. &u a fost unul dintre cele 3ai grozave cazuri ale 3ele, dar el ne-a adus laolaltă e 3ine @i e ate, a@a că, data viitoare c?nd a3 să-l văd, o să-i 3ulţu3esc 5nainte de a-l 53u@ca @i de a-l rivi cu3 3oare 5n chinuri. ; (rei să-ţi cu3ăr ceva de băut< a3 5ntrebat-o e ate. ă rivi de Nos 5n sus @i 53i z?3bi: ; i-ar rinde bine. !oi se 5ntoarse la co3uterul ei. ate afield este o feti@cană din zona id=est, reartizată de la )ashington la &e=*or>, iniţial ne3ulţu3ită de această nu3ire, dar 5n rezent extre3 de fericită entru fatul cătrăie@te 5n cel 3ai 3are ora@ de e ă3?nt, 53reună cu cel 3ai grozav bărbat din univers. ; 2e ce vrei să lecă3 5n =ee>end< a3 5ntrebat-o. ; Pentru că locul ăsta 3ă scoate din 3inţi. e-i dret, 3arile ora@e ot avea acest efect. ; a ce lucrezi< 3-a3 interesat. ; %ncerc să găsesc o ensiune cu 3ic deNun inclus 5n &orth For>.



; Probabil că toate locurile sunt rezervate entru =ee>end-ul ăsta relungit. Ai nu uita cătrebuie să fiu la birou luni. ; u3 a@ utea uita< #e-ai văitat toată sătă3?na. ; $u nu 3ă vait niciodată. &u @tiu de ce, relica 3ea i se ăru a3uzantă. !3 studiat chiul lui ate 5n lu3ina

3onitorului. $ra la fel de fru3oasă ca 5n ziua 5n care o cunoscuse3, cu trei ani 5n ur3ă. 2eregulă, fe3eile cu care 3ă văd eu 53bătr?nesc reede. Pri3a 3ea soţie, "obin, 53i sunea căscurta noastră căsnicie de un an i s-a ărut lungă c?t zece. ; &e vede3 la $cco, i-a3 sus lui ate. ; (ezi să nu te la@i agăţatQ !3 traversat 5ncăerea, acu3 aroae goală, intr?nd 5n holul unde se afla liftul @i unde5nceuseră să se adune colegii no@tri. !3 schi3bat c?teva vorbe cu unii dintre ei, aoi l-a3 observat e 8arr @i 3-a3 dus lael. ăra o valiză 3are de 3etal, care, a3 resuus eu, trebuia să conţină aarate de fotografiat @iobiective. ; 8ai să-ţi cu3ăr ceva de băut, l-a3 invitat. ; /cuză-3ă, dar trebuie să lec urgent. ; %n seara asta< ; 2a. #rebuie să fiu acolo la ivirea zorilor. !re loc nu @tiu ce 5nt?lnire, iar eu trebuie săfotografiez lăcuţele de 5n3atriculare ale 3a@inilor @i ersoanele care sosesc. ; Pare a fi genul ăla de suraveghere a afiei e care-l făcea3 la nunţi @i la5n3or3?ntări. ; da. !cela@i rahat. &e-a3 5nghesuit 5ntr-un ascensor @i a3 cobor?t 5n hol. ; Hnde e ate< 3ă 5ntrebă 8arr. ; (ine @i ea. 8arr era divorţat, dar se vedea cu o fe3eie, a@a că 3-a3 interesat: ; ori ce face< ; inunat. ; !răta bine 5n fotografia de e atch.co3. "?se. ; $@ti un idiot. ; e vrei să sui< !scultă, unde se află locul ăsta< ; are loc< !V ?ngă /aranac a>e. !3 ie@it e Broad=a. $ra o zi răcoroasă de toa3nă, iar străzile @i trotuarele 5ţi dădeauacea senzaţie de relaxare e care o ai c?nd 5ţi sui: C/lavă 2o3nului că e vineriQD &e-a3 luat ră3as-bun, iar eu a3 ornit-o sre sud, e Broad=a. Partea de 3iazăzi a anhattanului este o gră3adă co3actă de zg?rie-nori @i străduţe5nguste, care asigură un 3ini3u3 de lu3ină naturală @i un 3axi3u3 de stres. #ot 5n această zonă se află @i o=er $ast /ide cartierul unde 3-a3 născut @i a3 crescut dar @i +ră@elul hinezesc, ica Italie, #ribeca @i /oho. Princialele activităţi 5nt?lnite aici suntdia3etral ouse: afacerile @i finanţele, e de-o arte, rerezentate de )all /treet, @i utereaexecutivă, e de alta, rerezentată de tribunalele federale, statale @i 3uniciale. Pri3ăria,5nchisorile, Federal Plaza, Police Plaza, @i a@a 3ai dearte. Hn suli3ent necesar la toate cele3enţionate 3ai sus 5l constituie fir3ele de avocatură, la una dintre acestea fiind angaNată fosta3ea soţie avocat al aărării care a ales să rerezinte doar Ccre3aD infractorilor. !cesta a fost @i



unul dintre 3otivele entru care a3 divorţat. elălalt a fost că, entru ea, gătitul @i regulatul eraudouă oră@ele din hina. a o oarecare distanţă 5n faţa 3ea era un etic gol de cer locul 5n care se aflau altădată#urnurile Ge3ene. Pentru 3aNoritatea a3ericanilor, @i chiar @i entru cei 3ai 3ulţi dintrene=or>ezi, absenţa Ge3enilor nu 3ai este erceută dec?t ca un saţiu gol la linia orizontului,

undeva 5n deărtare. 2ar, dacă locuie@ti sau lucrezi 5n centru @i dacă erai obi@nuit să 5i vezi e ceidoi 3on@tri zi de zi, absenţa lor 5ncă te 3ai surrinde c?nd 3ergi e stradă @i nu 5i zăre@ti la locullor. Pe 3ăsură ce 3ergea3, 3ă g?ndea3 la discuţia avută cu 8arr uller. Pe de-o arte, 3isiunea lui de este =ee>end nu avea absolut ni3ic neobi@nuit saure3arcabil. 2ar, e de altă arte, nu utea3 une lucrurile ca la ca. !dică, noi sunte3 e unctul de a intra 5n război cu Ira>ul, ne află3 5n lin conflict cu !fghanistanul, ne i3agină3 totfelul de scenarii rivind alte eventuale atacuri ale terori@tilor isla3ici, iar 8arr este tri3is 5nnord, să sioneze nu @tiu ce adunare a unor bogăta@i cu convingeri olitice de dreata, al cărorgrad de a3eninţare entru siguranţa naţională 5n 3o3entul de faţă este, robabil, undeva 5ntre3ini3 @i inexistent. Ai 3ai erau @i rostiile e care #o3 )alsh i le 5ndrugase lui 8arr, desre 5ntoc3ireadosarului 5n eventualitatea că cineva din ongres sau din resă ar fi dorit să afle dacă !##F-ul seocua serios de gruările teroriste locale. !ceastă teorie ar fi utut să aibă sens acu3 c?ţiva ani,dar, duă 11 sete3brie, neonazi@tii, ara3ilitarii @i alţii de teaa lor se cal3aseră @i chiar se bucurau că a3 fost atacaţi, entru că acu3 ţara făcea destule rogrese, o3or?ndu-i e tiii cei răi,oer?nd arestări @i a@a 3ai dearteV Ai, colac este uăză, 3ai era @i raortul de luni luneacare, de altfel, ar fi trebuit să fie liberă. %n orice caz, nu ar trebui să exagerez cu concluziile, cu toate că e uţin ciudat. Hna estealta, nu e treaba 3ea, @i, ori de c?te ori se 5nt?3lă să un rea 3ulte 5ntrebări 5n legătură culucrurile care ar ciudate e Federal Plaza EO, dau de belea. aică-3ea 53i sunea adesea:C0ohn, Belea este cel de-al doilea nu3e al tăuD. Ai chiar a3 crezut-o, ?nă c?nd 3i-a3 văzutcertificatul de na@tere, 5n care scria !losius. !@ fi disus oric?nd să renunţ la !losius entruBelea. aitolul E !3 dat colţul 5nsre ha3bers /treet @i a3 intrat la $cco, un restaurant italienesc cu oat3osferă de salon o co3binaţie reu@ită a celor 3ai bune lucruri din a3bele lu3i. Barul era ticsit cu do3ni la costu3 @i cu doa3ne 5n ţinută business. !3 recunoscut o3ulţi3e de chiuri @i a3 salutat c?teva ersoane. hiar dacă n-a@ fi cunoscut e ni3eni 5n 3od secial, fatul că era3 un bun detectiv @i unfin observator al stilului de viaţă ne=or>ez 53i er3itea să 5i recunosc e avocaţii bine lătiţi, e funcţionarii de stat, e oa3enii legii sau e angaNaţii bancari. Hneori, tot aici 3ai dau nas 5nnas @i cu fosta 3ea soţie, a@a că unul din noi va trebui să 5nceteze să 3ai frecventeze acest loc. !3 co3andat un 2e=arSs cu sifon @i a3 schi3bat vreo două vorbe cu c?ţiva oa3eni din Nurul 3eu. ate sosi @i ea, @i i-a3 co3andat un vin alb, lucru care 3i-a a3intit de roble3a 3ea de este =ee>end. ; !i auzit de 3ana strugurilor< a3 5ntrebat. ; e 3ană< ; ea din &orth For>. #oţi strugurii sunt conta3inaţi cu o ciuercă ciudată, care se oatetrans3ite @i la o3. Păru că nu 3ă aude @i continuă:



; !3 găsit o ensiune drăguţă, cu 3ic deNun inclus, 5n attituc>. %3i descrise locul e baza unor date găsite e un site turistic @i 3ă infor3ă: ; Pare de-a dretul 5nc?ntător, să @tii. a fel are @i astelul lui 2racula e site-ul transilvănean. !3 5ntrebat-o: ; !i auzit vreodată de lubul uster 8ill<

; &uV &u l-a3 găsit e site-ul desre &orth For>. %n ce ora@ e< ; 2e fat, se află 5n nordul statului &e= *or>. ; !V $ drăguţ< ; &u @tiu. ; (rei să 3erge3 acolo 5n =ee>end-ul ur3ător< ; asă-3ă să verific 3ai 5nt?i. 2uă toate aarenţele, nu3ele ăsta nu-i sunea ni3ic doa3nei afield, cu toate că,uneori, ea @tie unele lucruri e care nu 3i le 53ărtă@e@te @i 3ie. !dică, o3 fi noi căsătoriţi, darea este agent FBI, iar nevoia 3ea de a cunoa@te anu3ite lucruri este li3itată @i, sre deosebire desoţia 3ea, nu sunt autorizat să obţin orice infor3aţie. %n contextul dat, 3ă 5ntreba3 de ce doa3naafield 5@i i3aginase că acest Club uster 8illD se referea neaărat la un loc de @edere @i nu, bunăoară, la o societate istorică, la un countr club sau la orice altceva. Probabil contextul era devină. /au oate că @tia exact desre ce vorbea3. !3 schi3bat subiectul, aduc?nd 5n discuţie notele interne desre Ira>, @i a3 vorbit ovre3e desre situaţia geoolitică. 2uă ărerea agentului secial afield, războiul cu Ira>ul eranu doar inevitabil, ci totodată necesar. lădirea din Federal Plaza EO găzduie@te un 3inister de ti or=ellian, iar angaNaţiiguverna3entali de acolo se adatează foarte bine la cea 3ai 3ică schi3bare e linie de artid. Pevre3ea c?nd ideea de Colitical corectness C era la ordinea zilei, ai fi zis că !##F era o agenţiede servicii sociale entru sihoaţi cu un nivel foarte scăzut de resect de sine. ai nou, toatălu3ea vorbe@te desre uciderea funda3entali@tilor isla3ici @i desre victoria 5n războiul53otriva terorii. 2in unct de vedere gra3atical, corect ar fi să se sună Crăzboiul 53otrivateroris3uluiD, 5nsă acesta este un cuv?nt nou intrat 5n li3bă. 2oa3na afield, ca un bun angaNatguverna3ental ce este, are uţine convingeri olitice rorii, a@a că azi 5i ură@te fără roble3e etalibani, al-Waeda @i e HB, iar 3?ine 5l va ur5 @i 3ai tare e /adda3 8ussein, duă ce va ri3ivreo directivă care să-i sună e cine să urască 5n ziua resectivă. 2ar oate că nu sunt toc3ai obiectiv. Ai nici co3let raţional nu sunt c?nd vine vorba de bin aden @i de al-Waeda. !3 ierdut o 3ulţi3e de rieteni 5n atentatele din 11 sete3brie, iardacă n-ar fi fost graţia divină @i traficul aglo3erat, eu @i ate ne-a3 fi aflat 5n turnul de nord 5n3o3entul 5n care acesta s-a răbu@it. $ra3 5n dru3 sre o 5nt?lnire la 3icul deNun, care ur3a să aibă loc la etaNul 1, larestaurantul )indo=s on the )orld. %nt?rziase3, iar ate 3ă a@teta 5n hol. 2avid /tein, 0ac>oenig @i fostul 3eu artener @i, robabil, cel 3ai bun rieten din lu3e, 2o3 Fanelli, sosiseră lati3, a@a cu3 o făcuseră o 3ulţi3e de alţi oa3eni cu3secade @i c?ţiva oa3eni de ni3ic, recu3#ed &ash. &iciuna dintre ersoanele aflate 5n acel restaurant nu a suravieţuit. 2e regulă, nu 3ă las cole@it rea u@or nici 3ăcar fatul că a3 fost 53u@cat de trei ori@i că a3 s?ngerat ?nă 3ai-3ai să-3i dau duhul e o străduţă din ora@ nu a avut vreun efect dedurată asura sănătăţii 3ele 3entale, at?ta c?t este ea 5nsă ziua aceea 3-a tulburat 3ai 3ultdec?t a3 con@tientizat la vre3ea resectivă. (reau să sun că 3ă afla3 chiar sub avion 5n3o3entul i3actului @i, chiar @i astăzi, c?nd văd un avion care zboară e deasura caului 3eu,la 3ică distanţă de ă3?ntV ; 0ohn<



-a3 5ntors către ate. ; 2a< ; #e 5ntreba3 dacă 3ai bei ceva. !3 rivit 5n Nos, la aharul gol. $a 53i co3andă 5ncă un r?nd.

%3i dădea3 vag sea3a că la televizorul de la caătul barului se trans3iteau @tirile, iarreorterul relata desre votul ongresului legat de situaţia din Ira>. %n 3intea 3ea, era din nou 11 sete3brie. %ncercase3 să 3ă fac util, aNut?ndu-i e o3ieri @i e oliţi@ti să evacueze ersoanele aflate 5n hol. %n acela@i ti3, o căuta3 e ate. ai aoi, 3ă afla3 undeva 5n afara clădirii, duc?nd o targa, 3o3ent 5n care s-a 5nt?3latsă 3ă uit 5n sus @i să-i văd e toţi acei oa3eni sărind 5n gol de la ferestre. !3 crezut că @i ateera acolo sus @i a3 avut senzaţia că o văd căz?nd. !3 rivit-o 5n treacăt, cu3 stătea acu3 l?ngă 3ine, iar ea se uită la 3ine @i 3ă 5ntrebă: ; a ce te g?nde@ti< ; a ni3ic. !oi @i cel de-al doilea avion a lovit 5n lin, iar uţin 3ai t?rziu a3 auzit un huruit uternic, de oţel @i beton care se răbu@esc, un sunet care nu se3ăna cu ni3ic din ce auzise3 ?nă atunci4 %ncă 3ai si3t ă3?ntul zguduindu-se sub icioarele 3ele, ca atunci c?nd clădirea s-a năruit @i 3ii de cioburi au 5nceut să cadă din cer. a toţi ceilalţi, a3 fugit 3?nc?nd ă3?ntul. &ici acu3 nu-3i a3intesc dacă eu a3 scăat targa din 3?nă, dacă tiul celălalt i-a dat dru3ul ri3ul sau dacă ducea3 5ntr-adevăr o targa. 2e altfel, nici nu cred că 53i voi 3ai a3inti vreodată. %n sătă3?nile de duă 11 sete3brie, ate s-a 5nchis 5n ea4 &u utea să doar3ă, l?ngeafoarte 3ult @i rareori z?3bea. %3i a3intea de ni@te victi3e ale unor violuri, cu care avusese3 de-a face de-a lungul ti3ului @i care 5@i ierduseră nu nu3ai inocenţa, dar @i o arte a sufletului. Birocraţii si3ţitori de la )ashington i-au 5nde3nat e toţi cei care fuseseră i3licaţi 5naceastă tragedie să consulte un siholog. &u-3i stă 5n fire să discut roble3ele 3ele cu ni@testrăini, indiferent că sunt sau nu rofesioni@ti, dar la insistenţele lui ate 3-a3 dus la unul dintre sihiatrii angaNaţi de FBI să facă faţă cererii i3resionante de astfel de servicii. #iul era el 5nsu@i uţin nebun, a@a că n-a3 făcut cine @tie ce rogrese la ri3a @edinţă. Pentru @edinţele care au ur3at, a3 5nceut să 3erg la barul aflat 5n vecinătate, 2resnerSs,unde bar3anul !idan 3i-a dat ni@te sfaturi 5nţelete. ; #are erversă 3ai e @i viaţa asta, 53i sunea !idan. 8ai, 3ai bea cevaQ ate, e de altă arte, a continuat să 3eargă la siholog ti3 de aroae @ase luni, iar acu3 se si3te 3ult 3ai bine. 2ar 5n ea s-a rodus totu@i o rutură atunci, rutură care nu s-a vindecat co3let. Ai, oricear fi fost, s-ar utea să 5i fi rins bine. 2e c?nd o @tiu, a fost o angaNată 3odel4 a resectat 5ntotdeauna regulile @i rareori s-a5nt?3lat să critice Biroul sau 3etodele acestuia. a dret vorbind, 3ă critica @i e 3ine atuncic?nd critica3 Biroul. %n aarenţă, este @i acu3 acela@i soldat loial, a@a cu3 sunea3, @i se suune oliticii de artid. %n sinea ei 5nsă, realizează că această olitică s-a schi3bat cu 16 de grade, iar noua ersectivă asura lucrurilor a făcut-o să devină 3ai cinică, 3ai critică @i 3ai iscoditoare. Pentru3ine, ăsta-i un lucru bun, iar acu3 chiar ave3 ceva 5n co3un. Hneori 3i-e dor de ate cea de care 3-a3 5ndrăgostit fata aceea idealistă, care susţinea5ntreaga echiă. 2ar 53i lace @i fe3eia asta 3ai uternică @i 3ai exeri3entată de acu3, care, lafel ca 3ine, a văzut chiul "ăului @i e regătită să-l 5nfrunte din nou.



Iar acu3, la un an @i o lună de la acele eveni3ente, trăi3 5ntr-o er3anentă stare deanxietate, 3ăsurată 5ntr-un cod al culorilor. !stăzi este !lertă Portocalie. ?ine, cine @tie< 2ar eal naibii de sigur că, at?t c?t voi trăi eu, lucrurile nu vor 3ai reveni la nor3al. P!"#$! ! 2+H!. /?3bătă.

&+"2H /#!#HHI &$) *+". &u are rost să scoţi un dragon din calculele tale, at?ta vre3e c?t trăie@ti 5n aroierea lui. 0. ". ". #ol>ien. aitolul M 2etectivul 8arr uller 5@i arcă rulota la 3arginea unui vechi dru3 forestier, 5@i str?nseaaratura aflată e scaunul din faţă, iar aoi cobor5, 5@i verifică busola @i orni sre nord-vest, rin ădure. $ra 53brăcat 5ntr-un echia3ent de ca3uflaN 5n culorile toa3nei @i urta o căciulăneagră tricotată. #erenul era u@or de străbătut, cu ini rari, iar ă3?ntul era acoerit cu 3u@chi @i ferigi line de rouă. Pe 3ăsură ce uller 5nainta, lu3ina zilei 5nceu să se strecoare rintre coaci,lăs?nd să se zărească doar vag ceaţa deasă de la nivelul solului. Păsările c?ntau, @i ani3ale 3icuţealergau rin tufi@uri. $ra at?t de frig, 5nc?t 8arr utea să 5@i vadă roria resiraţie. 2ar riveli@tea ăduriivirgine era absolut i3resionantă, a@a că se si3ţea 3ai degrabă fericit dec?t deri3at. 2e u3erii săi at?rnau binoclul, o ca3eră de fil3at @i un aarat foto &i>on de 1E3egaixeli, cu un obiectiv de M 33, foarte scu3. 2e ase3enea, avea la el Ghidul /ibledesre ăsări, 5n eventualitatea că l-ar fi 5ntrebat careva ce căuta acolo4 @i 3ai avea @i un Gloc> de9 33, 5n caz că ersoanei resective nu i-ar fi lăcut răsunsul. InstructaNul i-l făcuse un ti căruia toată lu3ea 5i sunea $d de la #ehnic. !cesta 5linfor3ase că rorietatea lubului uster 8ill avea ca3 O,X >ilo3etri e fiecare latură, 5nsu3?ndaroxi3ativ EO >3E de teren rivat, 5n 3od cu totul neverosi3il, 5ntreaga rorietate era53reN3uită cu un gard 5nalt, din lasă, 3otiv entru care tiul de la #ehnic 5i dăduse @i un cle@tede tăiat s?r3ă e care 8arr 5l avea 5ntr-un buzunar lateral. %n 3ai uţin de zece 3inute, aNunse la gard. !cesta avea este M,X 3 5nălţi3e,ter3in?ndu-se cu un r?nd de s?r3ă ghi3ată. Indicatoare 3etalice, lasate ca3 din trei 5n trei3etri, avertizau: CP"+P"I$#!#$ P"I(!#J $I !"$ + %&!J (+" FI !KI+&!KI%& 0H/#IKI$D. Pe un alt indicator scria: CP$"I+. I&#"!"$! I&#$"I/J. P"+P"I$#!#$PJI#J 2$ GJ"I %&!"!#$ AI 'I&ID. 2in lunga sa exerienţă, 8arr @tia că aceste avertis3ente erau, de regulă, 3ai degrabăsi3le aiureli dec?t reflectarea adevărului. Ai totu@i, 5n cazul de faţă, referă să le ia 5n serios. 2ease3enea, 5l 5ngriNora fatul că )alsh fie nu @tiuse ni3ic desre c?ini @i desre aznicii 5nar3aţi,fie @tiuse @i nu-i zisese. +ricare ar fi fost situaţia, avea să-i sună c?teva lui #o3 )alsh lunidi3ineaţă. %@i scoase telefonul 3obil @i 5l trecu de e sonerie e vibraţii. +bservă că are un se3nalfoarte bun, lucru destul de ciudat aici sus, 5n 3unţi. For3ă la reezeală nu3ărul de 3obil aliubitei sale, ori. 2uă ce sună de cinci ori, intră 3esageria vocală. 8arr @oti u@or 5n telefon: ; Bună, iubito. /unt eu, Nu3ătatea ta. !3 aNuns aici, 5n 3unţi, a@a că, robabil, nu voiavea se3nal rea 3ult ti3. 2orea3 doar să te salut, să-ţi sun că a3 aNuns ca3 e la 3iezulnoţii, a3 dor3it 5n rulotă, iar acu3 sunt la datorie, chiar l?ngă cabana nebunilor ălora dedreata. &u 3ă suna 5naoi, o să te contactez eu 3ai t?rziu de la un telefon fix, dacă nu ot de e



3obil. Bine< ai a3 ceva de rezolvat la aeroortul local, 5n seara asta sau 3?ine-di3ineaţă, a@acă s-ar utea să fiu nevoit să ră3?n aici este noate. + să te anunţ i3ediat ce voi afla. (orbi33ai 5ncolo. #e iubesc. %nchise, scoase cle@tele, făcu o gaură 5n gardul de s?r3ă @i se strecură rin ea, ătrunz?nd e rorietate. "ă3ase ne3i@cat @i rivi 5nNur, ciulind urechile, duă care use cle@tele 5naoi 5n

buzunar. %@i continuă dru3ul rin ădure. 2uă aroae cinci 3inute, zări rintre ini un st?l de telefon @i se aroie de el. Pe st?lera susendată o cutie de telefon, 5ncuiată. Privi 5n sus @i văzu că st?lul avea aroae nouă 3etri 5nălţi3e. a3 la @ase 3etri distanţăde ă3?nt se aflau atru roiectoare, iar deasura lor erau cinci fire de s?r3ă care 3ergeau 5n aralel cu o traversă. %n 3od li3ede, unul dintre ele ali3enta telefonul, iar un altul, roiectoarele. elelalte trei erau, de fat, ni@te cabluri groase, rin care utea trece o cantitatefoarte 3are de curent electric. 8arr observă ceva ciudat @i 5@i focaliză binoclul către v?rful st?lului. eea ce el 5@ii3aginase că ar fi ni@te crenguţe de la coacii din Nur erau de fat ni@te ră3urele care ie@eau dinst?lul de telefon. 2in c?te @tia el, aceste ră3urele erau din acelea de lastic, folosite deco3aniile de telefonie 3obilă entru a ca3ufla sau a 5nfru3useţa ilonii de telefon 5n zonele oulate. 8arr se 5ntrebă ce rost aveau ele aici, 5n 3iNlocul ădurii. %@i cobor5 binoclul @i 5@i luă aaratul &i>on, surrinz?nd c?teva instantanee cu st?lul,a3intindu-@i ce 5i susese #o3 )alsh: C5n afară de 3a@ini, chiuri @i lăcuţe de 5n3atriculare,fotografiază orice altceva ţi se are interesantD. 8arr consideră că acest lucru era destul de interesant @i nu3ai bun de adăugat la dosar,a@a că 5@i luă ca3era @i fil3ă zece secunde, duă care lecă 3ai dearte. #erenul 5nceea să urce tretat, iar inii le făcură loc unor steNari, ul3i @i arţarii3resionanţi, al căror frunzi@, at?t c?t 3ai ră3ăsese, strălucea 5n nuanţe de ro@u, ortocaliu @igalben. Hn covor de frunze căzute acoerea ă3?ntul, fo@nind sub aăsarea a@ilor lui 8arr. !cesta 5@i verifică raid harta @i busola @i stabili că, 5ntr-adevăr, cabana se afla dret5nainte, la 3ai uţin de ot sute de 3etri distanţă. /coase o gustare entru 3icul deNun @i 5@i continuă dru3ul, 3?nc?nd @i savur?nd aerul roasăt de e 3untele !dirondac>, ăstr?ndu-@i totu@i vigilenţa 5n caz de ericol. hiar dacă eraagent federal, violarea unei rorietăţi ră3?nea violare a unei rorietăţi, si, 5n lisa unui 3andat,nu se deosebea de un infractor care 5ncălca un teren rivat, 3arcat ca atare. Ai totu@i, c?nd 5l 5ntrebase e )alsh de 3andat, acesta 5i susese ur3ătorul lucru: C&uave3 3otive 5nte3eiate entru suraveghere. e rost are să 3ai vorbi3 cu Nudecătorul, dacă @ti3că oricu3 răsunsul lui va fi negativ<D /au, cu3 le lăcea celor de la &*P2 să vorbească desre 5ncălcarea legii: C$ de referatsă cere3 iertare 3ai t?rziu, dec?t să cere3 voie acu3D. 8arr ca de altfel toţi cei i3licaţi 5n activităţile antiteroriste @tia că regulile seschi3baseră ca3 la două 3inute duă ce fusese lovit cel de-al doilea turn4 c?t desre regulilecare ră3ăseseră neschi3bate, ele uteau fi 5ncălcate. 2e regulă, această teorie 5i făcea treaba 3aiu@oară. Hneori 5nsă, ca acu3, treaba lui devenea @i ceva 3ai riscantă. Pădurea se rărise, iar 8arr observă o 3ulţi3e de cioturi e locurile unde coacii fuseserădobor?ţi @i 5ndeărtaţi, oate entru a fi transfor3aţi 5n le3ne de foc sau oate din 3otive desiguranţă. +ricare ar fi fost exlicaţia, aici erau 3ult 3ai uţine ascunzători dec?t cu o sută de3etri 5n ur3ă. 2ret 5nainte se vedea un c?3 deschis. /e aroie 5ncet de el, rintre coacii rari. /e orisub cel din ur3ă arţar ră3as 5n icioare @i cercetă terenul neacoerit cu aNutorul binoclului.



+ alee avată traversa c?3ul @i cobora 5n antă către oarta de acces, unde zări o gheretăconstruită din b?rne. Poteca era străNuită de felinare de siguranţă, urcate e ni@te st?li de 3etal.+bservă, de ase3enea, ni@te st?li de telefon din le3n, cu cele cinci r?nduri de cablu care ie@eaudin ădure, traversau c?3ul @i aleea @i disăreau din nou 5n ădure, la caătul celălalt al aleii.!sta, resuuse 8arr, era o continuare a ceea ce văzuse 3ai devre3e, l?ngă gard. 2uă toate

aarenţele, st?lii @i cablurile 5nconNurau rorietatea, ceea ce 5nse3na că 5ntregul eri3etru, cucei aroae EO de >ilo3etri ai săi, era lu3inat de roiectoare. C!sta nu e o cabană de v?nătoareD,5@i suse el. /tudie atent aleea ce urca către o uria@ă cabană cu două niveluri, construită 5n stilul!dirondac> @i aflată e anta din faţa sa, ca3 la două sute de 3etri distanţă. Pe aNi@tea din faţacabanei se ridica un catarg 5nalt, e care flutura draelul a3erican @i, sub el, un fel de faniongalben. 2incolo de cabană se găseau c?teva construcţii utilitare, iar 5n v?rful dealului se 5nălţaceea ce ărea a fi un turn radio sau de telefonie 3obilă, căruia 8arr 5i făcu o fotografietelescoică, cu aNutorul aaratului &i>on. abana era construită din iatră de r?u, b?rne @i @indrilă, av?nd 5n faţă un ortic 3are, cucoloane. 2in acoeri@ul de ţiglă verde răsăreau @ase hornuri din iatră, toate răs?ndind 5n aernori@ori de fu3 gri. /e vedeau lu3ini la ferestrele din faţă. %n arcarea 3are acoerită cu ietri@din faţa casei staţiona un Nee negru. $vident, cineva era acasă, iar 8arr sera din tot sufletul căerau a@tetaţi 3usafiri. 2oar entru asta se afla el aici. %@i luă aaratul @i făcu c?teva fotografii telescoice arcării @i cabanei, duă care ornica3era @i fil3ă c?teva secvenţe cu cabana @i 53reNuri3ile. Atia că trebuia să se aroie 3ai 3ult entru a fotografia 3a@inile care sosesc, oaseţii @i lăcuţele de 5n3atriculare. $d de la #ehnic 5i arătase o fotografie a cabanei, făcută de undeva desus, @i subliniase fatul că terenul era deschis, dar că 5nNur se aflau o 3ulţi3e de denivelărist?ncoase, care i-ar fi utut servi de ascunzi@. 8arr rivi 5nsre denivelările de e antă @i 5@i lanifică dru3ul 5n a@a fel 5nc?t să alergec?t utea de reede de la o for3aţiune st?ncoasă la alta, ?nă să aNungă 5ntr-o oziţie favorabilă,aflată ca3 la treizeci de 3etri de cabană @i de arcare. 2e acolo, văzu că utea să fotografieze @isă fil3eze 3a@inile @i ersoanele care intrau 5n cabană. 2uă susele lui )alsh, trebuia sără3?nă acolo ?nă sre seară, duă care ur3a să 3eargă la aeroortul local entru a verifica listasosirilor @i e cea a clienţilor co3aniilor de 5nchirieri auto. %@i a3inti de vre3ea c?nd se afla e ur3ele c?torva indivizi din !r3ata "eublicanăIrlandeză, care 5@i organizaseră o tabără de instruire nu dearte de aici. "ezervaţia Forestieră!dirondac> era ca3 de di3ensiunile statului &e= 8a3shire, const?nd 5ntr-un a3estec deterenuri ublice @i rivate, nu rea oulate, lucru care făcea ca acest loc să fie foarte otrivit entru v?nătoare, entru călătorii sau entru testarea ar3elor ilegale. /uravegherea de acu3 era uţin diferită de a celor din I"!, deoarece nu existau dovezică fusese co3isă vreo infracţiune, iar oa3enii care locuiau 5n cabana aceasta 3are aveau robabilo oarecare influenţă. 8arr era e unctul de a face ri3ul salt către una dintre denivelări, c?nd, deodată, trei Neeuri negre aărură din satele cabanei @i 5nceură să gonească este c?3. 2e fat, veneaudirect sre el. C"ahatQD /e 5ntoarse @i o luă 5naoi, către 3arginea ădurii. !oi auzi ni@te c?ini lătr?nd 5n ădure.Ca dracuSQD ele trei Neeuri se 5ndretară direct sre coaci, iar din fiecare vehicul ie@iră c?te doi bărbaţi. u toţii aveau la ei u@ti de v?nătoare.



2e rintre coacii din Nurul lui aărură trei bărbaţi cu ni@te ciobăne@ti ger3ani caretrăgeau cu utere de lesă, 3?r?ind. Bărbaţii aveau ar3e albe at?rnate la @old. %n acel 3o3ent,8arr văzu @i un al atrulea individ ie@ind din desi@, @i, duă siguranţa cu care ă@ea, ărea să fie@eful celorlalţi. 8arr 5nţelese că singura 3odalitate rin care oziţia lui utea fi stabilită cu at?ta recizie

resuunea existenţa 5n zonă a unor detectori de 3i@care sau de sunete. +a3enii ă@tia ţineau 5ntr-adevăr la inti3itatea lor. !vu o senzaţie ciudată de anxietate, cu toate că nu 5i era tea3ă. /ituaţia avea să fie destulde nelăcută, dar nu ericuloasă. Paznicii for3aseră un cerc 5n Nurul lui, dar ăstraseră o distanţă de aroxi3ativ @ase 3etri.u toţii urtau echia3ente de ca3uflaN, 3odel 3ilitar, iar e u3ărul dret aveau alicat un eticde ?nză rerezent?nd draelul a3erican. Purtau chiiuri e care era rinsă c?te o insignă cu unvultur a3erican, iar 5n urechea st?ngă aveau aarate de e3isie-receţie. Bărbatul care deţinea co3anda un ti de v?rstă 3edie, cu un chi sever veni ceva 3aiaroae, iar 8arr observă că urta un ecuson ase3enea celor din ar3ată, e care scria C!"D. arl 5l infor3ă: ; 2o3nule, vă aflaţi e o rorietate rivată. 8arr luă o figură t?3ă. ; /unteţi sigur< ; 2a, do3nule. ; +, 2oa3neV Păi, dacă aţi avea bunăvoinţa să 53i arătaţi dru3ulV ; u3 aţi trecut de gard, do3nule< ; Gard< are gard< ; Gardul care 5nconNoară rorietatea, do3nule, @i e care sunt use lăcuţe cu 3esaNul:CIntrarea interzisăD. ; &u a3 văzut niciunV !, gardul acela. Iartă-3ă, arl, era3 e ur3ele unei ciocănitoricare a zburat 5n direcţia asta, a@a că a3 găsit o gaură 5n gard @iV ; e căutaţi aici< 8arr re3arcă fatul că tonul lui arl devenise 3ai uţin oliticos @i că uitase să 3aiutilizeze cuv?ntul Cdo3nuleD. %i răsunse: ; /unt asionat de ăsări. Ai, sun?nd acestea, 5i arătă ghidul. ; Privesc ăsările. Bătu u@or binoclul cu degetele. ; a ce vă trebuie ca3erele acelea< ; Fotografiez ăsările. C#?3ituleQD !@adar, dacă 53i arătaţi e unde ot ie@i de e rorietatea du3neavoastră sau, @i 3ai bine, dacă 3ă conduceţi sre ie@ire, voi leca. arl nu răsunse, iar 8arr intui ri3ul se3n de osibile nelăceri. !oi arl 5l 5ntrebă: ; /unt 3ilioane de acri de teren 5n 53reNuri3i. 2e ce aţi tăiat gardul< ; Hite ce e, rietene, nu a3 tăiat nici un afurisit de gard. Pur @i si3lu a3 găsit onenorocită de gaură. Ai, aroo, arl, 3ai du-te dracuSQ 8arr @i toţi cei din Nurul lui 5nţeleseră că nu 3ai vorbea deloc ca un o3 asionat de ăsări. $ra c?t e ce să le fluture rin faţă legiti3aţia FBI, să-i facă e nenorociţii ă@tia să stea 5n oziţie de dreţi @i să le sună să-l conducă ?nă la rulotă. u toate acestea, se g?ndi 3ai bine @ihotăr5 să nu facă din asta un caz federal. e rost avea să le sună că era un agent federal tri3isaici să-@i v?re nasul 5n treburile lor< )alsh ar fi turbat de nervi. e suse:



; $u a3 lecat. Ai făcu un as 5nsre ădure. 2eodată, u@tile fură ridicate, iar istoalele ie@iră din tocuri. ei trei c?ini 3?r?iră @itraseră de lesă. ; +riţi-vă sau dau dru3ul la c?iniQ

8arr resiră ad?nc @i se ori. arl suse: ; Pute3 rezolva situaţia asta 5n două feluri: ori cu fru3osul, ori se lasă rău. ; 8ai să vede3 cu3 e c?nd se lasă răuQ arl aruncă o rivire la ceilalţi nouă aznici, aoi la c?ini @i, 5n cele din ur3ă, la 8arr. Ise adresă e un ton conciliant: ; 2o3nule, ave3 instrucţiuni stricte să-i duce3 la cabană e toţi cei care 5ncalcă rorietatea, să che3ă3 @eriful @i să une3 forţele de ordine să 5l dea e individ afară de e rorietate. &u vo3 deune l?ngere, dar, a@a cu3 vă va sune @eriful, dacă 3ai violaţi vreodatăaceastă rorietate, veţi fi arestat. onfor3 legii sau confor3 oliţei noastre de asigurare, nuaveţi voie să ărăsiţi rorietatea e Nos, de unul singur4 @i nici noi nu vă vo3 conduce sre ie@ire. &u3ai @eriful este 5n 3ăsură să facă acest lucru. $ste entru siguranţa du3neavoastră. 8arr c?ntări uţin situaţia. u toate că 3isiunea sa era co3ro3isă, utea scoate unoarecare c?@tig din asta, dat fiind că i se oferea ocazia să vadă interiorul cabanei4 oate că vaobţine ceva infor3aţii acolo @i c?teva date de la @eriful local. %i suse lui arl: ; +, a3ice, să 3erge3Q arl 5i făcu se3n lui 8arr să se 5ntoarcă @i să se 5ndrete către Neeuri. 8arr resuusecă 5l vor urca 5ntr-una dintre 3a@ini, dar n-o făcură. Probabil că oliţa lor de asigurare era 5ntr-adevăr foarte strictă. #otu@i, Neeurile nu lecară c?t fu condus sre alee @i de acolo sre cabană, de către5ntregul contingent. Pe 3ăsură ce 3ergea, 5i exa3ina cu atenţie e cei zece aznici 5nar3aţi, 5nsoţiţi de c?ini,ghereta ortarului, gardul, s?r3a ghi3ată, roiectoarele, cabinele de telefon @i ceea ce erau, cel3ai robabil, detectoarele de 3i@care @i de sunete. &u era genul acela clasic de club de escuit @iv?nătoare. /e 5nfurie dintr-odată e )alsh, care nu-i oferise suficiente infor3aţii, @i se enervăchiar 3ai rău e el 5nsu@i, entru că nu 3irosise ericolul. Atia că nu avea de ce să se tea3ă, 5nsă instinctul, ascuţit duă cei douăzeci de ani de3uncă 5n cadrul oliţiei @i duă alţi cinci ani de activitate antiteroristă, 5i sunea că aici nu eratoc3ai lucru curat. Pentru a se convinge, 5l 5ntrebă e arl, care 3ergea 5n satele lui: ; !scultă, de ce nu-l suni e @erif acu3, de e 3obil< $cono3ise@te un ic de ti3Q arl nu-i răsunse. 8arr băgă 3?na 5n buzunar. ; Poţi folosi 3obilul 3eu. arl izbucni: ; Kine 3?inile la vedere @i 5nchide gura aia afurisităQ 8arr si3ţi un fior rece cobor?ndu-i e @ira sinării. aitolul L 8arr uller stătea la un birou dincolo de care se afla un bărbat 5nalt, slab, 5ntre douăv?rste, care se rezentase dret Bain adox, re@edinte @i rorietar al lubului uster 8ill.!ceasta, 5i exlicase do3nul adox, nu era 5ndeletnicirea lui de zi cu zi, ci doar un si3luhobb. Bain adox era, de ase3enea, re@edinte @i rorietar al Global +il ororation e scurt,G++, co3anie desre care 8arr auzise c?te ceva.



; Poţi să 5nţelegi absolut orice dore@ti, a3ice. !cu3, dă-3i rahaturile 5naoi @i lasă-3ăsă lec. 2acă nu, te-a@teată douăzeci de ani de u@cărie sau chiar conda3narea e viaţă entrurăirea unui agent federal. adox 5i aruncă o str?3bătură, suger?nd fatul că era nervos @i 5@i ierduse răbdarea. ; 8aide, do3nule uller, a3 deă@it de 3ult faza asta. #rebuie să 3erge3 3ai dearte.

; 2u-te dracuSQ ; !tunci o s-o fac eu uţin e detectivul, rouse adox. (ăd aici un binoclu, o 3icuţăca3eră de fil3at, un aarat foto digital, foarte scu3, cu obiectiv telescoic, @i un ghid al ăsărilor. 2in toate astea, ot să trag concluzia că sunteţi un entuziast asionat 5n ale ornitologiei.!t?t de entuziast, de fat, 5nc?t aveţi chiar @i un cle@te entru s?r3ă, 5n eventualitatea că 5ntredu3neavoastră @i o asăre aare un gard nedorit. Ai 3ai aveţi @i un istol de calibru 9, entrucazul 5n care o asăre nu va sta ne3i@cată suficient de 3ult ti3 ca să-i faceţi o oză. u3 3ădescurc< 5l 5ntrebă el e 8arr. ; &u cine @tie ce. ; ăsaţi-3ă să 5ncerc 5n continuare. ai văd aici @i o hartă /H! entru investigaţiigeologice, e care este 3arcat cu ro@u eri3etrul rorietăţii 3ele, dar @i ghereta ortarului,cabana 5n care ne află3 @i alte anexe. !sta 53i sugerează fatul că rorietatea 3ea a fostfotografiată din avion, iar aceste detalii au fost ulterior adăugate e harta du3neavoastră. !3dretate< 8arr nu răsunse. 2o3nul adox continuă: ; #ot aici, e biroul 3eu, a3 o insignă @i o legiti3aţie care vă identifică dret detectiv al2earta3entului de Poliţie din &e= *or>, actual3ente ensionat. Felicitările 3eleQ ; 8ai sictirQ ; %nsă entru 3ine cel 3ai 3are interes 5l rezintă această a doua insignă @i legiti3aţiacare vă reco3andă ca agent federal, angaNat 5n cadrul Brigăzii !ntitero. !ctiv. /e uită fix la actulde identitate 5nsoţit de fotografie, aoi la 8arr uller, duă care 5ntrebă: ; !stăzi lucraţi< 8arr hotăr5 să-i 3ai servească o dată ovestea folosită ca retext, 5n eventualitatea căindividul căuta un 3otiv ca să-i dea dru3ul. ; Bun, o să-ţi reet ceea ce le-a3 sus @i aranoicilor e care 5i folose@ti e ost de oliţi@ti. !3 venit aici 5n excursie, e erioada =ee>end-ului. +bserv @i fotografiez ăsările. 2ease3enea, sunt agent federal @i, confor3 legii, sunt nevoit să ort tot ti3ul cu 3ine legiti3aţia@i istolul. &-are rost să aduni doi @i cu doi @i să-ţi dea cinci. !i 5nţeles< adox 5ncuviinţă din ca. ; 2a. 2ar uneţi-vă 5n situaţia 3ea. Iar eu 3ă voi une 5n situaţia du3neavoastră. /untagentul federal 8arr uller @i 5l ascult e un individ care 53i sune că toate dovezilecircu3stanţiale e care le a3 5n faţa ochilor @i care atestă fatul că rorietatea 3ea estesuravegheată ot fi use e sea3a observării ăsărilor. Prin ur3are, eu ce fac< (ă las să lecaţi sau vă cer o exlicaţie 3ai logică @i 3ai sinceră< e aţi face du3neavoastră 5n locul 3eu< ; %3i are rău, nu te aud din cauza că3ă@ii tale ţiătoare. 2o3nul adox z?3bi, aoi deschise ghidul /ible, 5@i use ochelarii @i alese o agină, la5nt?3lare. !oi 5l 5ntrebă e 8arr: ; Hnde e cel 3ai robabil să 5nt?lniţi un cufundar, do3nule uller< ; %n reaN3a unui lac. ; !sta a fost rea u@or. "ăsfoi c?teva agini. e culoare are un lăcar azuriu< ; aro.



2o3nul adox clătină din ca. ; $i bine, nu, do3nule uller. !zuriu 5nsea3nă albastru. !lbastru recu3 cerul. %ncăuna. 2ouă răsunsuri corecte din trei @i aţi trecut testul. Ai, zic?nd acestea, răsfoi din nou cartea:e culoare are 3ascululV ; Atii ceva< Ia cartea aia, une ni@te lubrifiant e ea @i bagă-ţi-o 5n fund. 2o3nul adox

5nchise ghidul @i 5l aruncă deoarte. /e 5ntoarse la 3onitorul calculatorului. ; !3 aici fotografiile digitale făcute de du3neavoastră. &u văd nici o asăre 5n ele.onstat totu@i că ăreţi interesat de unul dintre st?lii 3ei utilitariV Ai, ia să vede3V iată aici ofotografie telescoică a turnului din satele cabanei 3eleV ri3-lanuri ale cabaneiV a, uite @i o asăre cocoţată e acoeri@ul 3eu. e este ăsta< ; Hn uliu care caută rahat. adox luă ca3era video, co3ută e redare @i rivi e vizor. ; Iată st?lul din nouV Presuun că aţi re3arcat firele de lasticV Iară@i cabanaV !ţisurrins ni@te i3agini drăguţe din locul 5n care vă aflaţiV Pasărea aia a zburat. e era< !răta caun b?tlan albastru 3are, dar ă@tia trebuie să fi 3igrat deNa sre sud. #oa3na asta a fost nefiresc decaldă, 5ncălzirea globală, oate credeţi 5n rahaturile asteaV Puse ca3era Nos @i 5ntrebă: ; Atiţi care este soluţia entru 5ncălzirea globală< &u< + să vă sun eu: iarna nucleară."?se. Hn banc vechi. adox se lăsă e sate 5n scaunul său @i 3ai arinse o ţigară. Făcea rotocoale erfecte defu3, iar aoi le rivea ridic?ndu-se 5n aer @i destră3?ndu-se. ; Iată o artă uitată de 3ult. %n ti3 ce Bain adox ractica arta sa cea de 3ult uitată, 8arr uller aruncă o rivire rin ca3eră. !uzi resiraţia celor doi bărbaţi din satele lui, atunci c?nd 5@i 3ută rivirea către un erete acoerit cu tot felul de certificate 5nră3ate. /e g?ndea că orice indiciu, c?t de 3ic, cu rivire la identitatea acestui individ ar utea să 5i fie de aNutor. adox observă direcţia rivirii lui 8arr @i 5l lă3uri: ; el din st?nga sus este certificatul 3eu /ilver /tar. ?ngă el se află certificateleBronze /tar @i Purle 8eart. #ot acolo e @i nu3irea 3ea ca locotenent secund 5n !r3ata /tatelorHnite. Pe r?ndul ur3ător se află 3edaliile obi@nuite acordate e arcursul serviciului 3ilitar, rintre care edalia a3aniei din (ietna3 @i o dilo3ă din artea !d3inistraţiei Prezidenţiale.!3 servit 5n "egi3entul al Aatelea avalerie, din cadrul Pri3ei 2ivizii a Forţelor !eriene."egi3entul al Aatelea este fosta unitate a generalului uster. !sta exlică, 5n arte, nu3eleacestui club. /-ar utea să vă ofer 3ai t?rziu @i restul exlicaţiei, dar, dacă o fac, duă aceea vatrebui să vă o3or. "?se. Glu3ea3. $i, z?3biţi. $ra doar o glu3ă. 8arr afi@ă un z?3bet forţat. CIdiotule.D ; Pe ulti3ul r?nd se află 3edalia de infanterist, insigna 3ea de u@ca@ exeri3entat,dilo3a de la @coala 3ilitară @i, 5n sf?r@it, certificatul de liberare din ar3ată. !3 ărăsit serviciul3ilitar duă ce a3 sluNit ot ani ca locotenent-colonel. Pe vre3urile acelea, 5nainta3 5n gradfoarte reede. ureau o 3ulţi3e de ofiţeri, deschiz?nd astfel lista ro3ovărilor. !ţi fost 5nrolat< ; &u. 8arr decise să intre 5n Noc. $ra3 rea t?năr la vre3ea aia. ai t?rziu, nu s-au 3aifăcut 5ncororări. ; !@a e. !r trebui să se facă din nou recrutări. ; ategoric, confir3ă 8arr. Ai ar trebui să se recruteze @i fe3ei. 2acă vor dreturiegale, ar trebui să aibă @i resonsabilităţi egale. ; !veţi erfectă dretate. 8arr era 5n lină vervă, a@a 5nc?t continuă:



; Fiul 3eu a trebuit să se 5nscrie totu@i e liste, 5n caz că se vor 3ai face recrutări. 2arfiica 3ea nu. e 5nsea3nă asta< ; !@a zic @i eu. !veţi un fiu @i o fiică< ; da. ; ăsătorit<

; 2ivorţat, relică 8arr. ; !, la fel ca 3ine. ; Fe3eile te scot din 3inţi, re3arcă 8arr. ; &u3ai dacă le la@i să o facă. ; Păi, cu toţii le lăsă3. adox chicoti: ; !sta ca3 a@a e. %n fine, vă aflaţi aici 5ntr-o 3isiune de suraveghere entru Brigada!ntitero. are este scoul acestei suravegheri< ; ?t ai stat 5n (ietna3< adox 5l rivi e 8arr uller ti3 de c?teva secunde, aoi 5i răsunse: ; !3 fost acolo 5n două r?nduri @i a3 stat c?te un an de fiecare dată. ! 3ai existat @i o atreia ocazie, 5ntrerută 5nsă de o rafală de !-L, care 3-a ni3erit la doi centi3etri de ini3ă, erfor?ndu-3i lă3?nul dret @i ru?ndu-3i o coastă la ie@ire. ; !i noroc că 3ai e@ti 5n viaţă. ; Ai eu 53i sun asta 5n fiecare zi. Fiecare zi e un dar. /-a 5nt?3lat vreodată să se tragă5n direcţia du3neavoastră< ; 2e cinci ori. &-a3 fost ni3erit niciodată. ; 2u3neavoastră aveţi noroc să fiţi 5n viaţă. adox se uită fix la 8arr. $ o situaţie carete face să te schi3bi. 2uă aceea, nu 3ai e@ti acela@i. %nsă nu e neaărat o schi3bare 5n rău. ; Atiu. !3 rieteni care au fost 53u@caţi. /un?nd acestea, 8arr se g?ndea la 0ohnore, fiind aroae convins că 0ohn ră3ăsese acela@i ti i3ertinent @i lin de el chiar @i duăce fusese 53u@cat. Hneori 53i sun că ar fi trebuit să 3ă ofer ca voluntar, 3ărturisi 8arr."ăzboiul din (ietna3 se ter3inase, dar 5ncă a@ 3ai fi utut să 3ă 5nrolez. Poate că a@ fi rinsinvazia din Grenada sau vreun alt conflict. ; $i, nu vă 3ai 5nvinovăţiţi at?ta. ea 3ai 3are arte a a3ericanilor nu au făcutserviciul 3ilitar. Ai, sincer să fiu, războiul e un lucru al naibii de 5nfiorător. !cu3 sunte3i3licaţi 5n acest război 53otriva terorii, iar du3neavoastră, do3nule uller, se are că vă aflaţi5n ri3ele linii. !3 dretate< ; 833V da. ; Iar, c?nd vorbi3 desre teroare, ne referi3 5n general la terori@tii isla3ici. orect< ; 2a, darV ; !@adar, căutaţi terori@ti isla3ici aici< Pot să vă aNut cu ceva< ui 8arr 5i 5ncolţise 5n 3inte o idee, 5nsă adox continuă: ; 2o3nule uller, dacă ot face ceva entru du3neavoastră, suneţi-3i. &u existăcineva care să-@i dorească 3ai 3ult dec?t 3ine victoria 53otriva teroris3ului. u3 ot să văaNut< ; PăiV bun, uite cu3 stă treaba. !cu3 vreo cinci ani 3ă ocua3 de cazul unor indivizidin !r3ata "eublicană Irlandeză ni@te terori@ti la nu3ai vreo douăzeci de >ilo3etri de aici.%@i instalaseră acolo o tabără de instrucţie. 8arr 5i rezentă e scurt cazul lui adox, iar aoiconchise: ; !3 tri3is ot indivizi la 5nchisoarea federală, conda3nările fiind 5ntre trei @i douăzecide ani.



; !, da, 53i a3intesc de cazul acela, toc3ai entru că era foarte aroae de aici. ; $xact. Ai acu3 este aceea@i chestie. (erifică3 o 3ulţi3e de rorietăţi rivate, entrua vedea dacă undeva se desfă@oară activităţi susecte care i3lică !r3ata "eublicană Irlandeză.!3 ri3it raoarte de la serviciile secrete cu3 căV ; 2eci ni3ic din toate astea nu are de-a face cu terori@tii isla3ici<

; &u. &u de data asta. !cu3 ne ocuă3 de "!. ; Pare o ierdere de vre3e @i de resurse, duă eveni3entele din 11 sete3brie. ; $i bine, @i eu sunt de aceea@i ărere. u toate astea, trebuie să fi3 er3anent infor3aţicu rivire la toţi @i la toate. ; Posibil. adox se g?ndi o cliă, aoi 5ntrebă: ; u alte cuvinte, duă du3neavoastră, lubul uster 8ill esteV ce anu3e< + tabără deinstrucţie entru !r3ata "eublicană Irlandeză< ; $i, @efii 3ei fuseseră infor3aţi că 5n această zonă se etrec anu3ite lucruri, a@a că 3ie3i-a revenit sarcina de a cerceta la faţa locului. (reau să sun, 5n eventualitatea că existau ersoane care se foloseau de această rorietate fără ca du3neata să @tii acest lucru. ; &i3eni nu oate ătrunde e rorietatea 3ea fără ca eu să @tiu, duă cu3 toc3ai aţiaflat @i du3neavoastră. ; da, acu3 a3 5nţeles. + să fac un raortV ; Ai 5n nici un caz ersoane care fac instrucţie ara3ilitară. ; 2a, euV ; Iar asta nu Nustifică fatul că aţi fotografiat cabana 3ea. !r fi trebuit să vă aflaţiundeva 5n ădure, căut?ndu-i e indivizii de la I"!. ; 2a. !3 fost 5ntors din dru3. ; !sta fără 5ndoială. Ideea este că 5ntr-adevăr vă aflaţi aici 5ntr-o 3isiune desuraveghere. ; $i bine, da. #rebuie să verific 3ai 3ulte rorietăţi din zona asta. ; %nţeleg. Prin ur3are, n-ar trebui să 3ă si3t rea onorat. ; Pofti3< ; !dică n-ar trebui să 3ă si3t ersecutat< ; &u, e vorba doar de ni@te chestiuni de rutină. ; !sta chiar e o u@urare. !roo, aveţi cu3va vreun 3andat guverna3ental entruactivităţi de genul ăsta< ; !3V dar nu la 3ine. ; &-ar trebui să aveţi tot ti3ul 3andatul la du3neavoastră< %@i trecu 3?na e deasura biroului @i suse: ; &-a3 găsit ni3ic, nici 3ăcar atunci c?nd v-a3 căutat 5n fund. 2o3nul adox z?3bi. ; 8ei, să te ia dracuSQ /ă te ia dracuSQ 2u-te-n g?tuS 3ă-tii de gunoi nenorocitQ ; ă scuzaţi<V ; Poţi să-ţi iei scuzele @i să ţi le bagi undeva. $u, unul, o să 3ă car dracului de aiciV /e 5ntinse să-@i ia lucrurile de e biroul lui adox, 5nsă o exlozie de durere 5i sf?@ie artea dreată a corului. !uzi o trosnitură, aoi un ocnet, duă care nu 3ai auzi ni3ic. %@i dădu sea3a că se afla 5ntins e odea, iar o transiraţie rece 5i acoerea 5ntregul tru.+chii i se 5nceţo@ară, dar cu toate astea 5l utea vedea e arl st?nd alecat deasura lui, băt?ndu-@i u@or al3a cu instru3entul electric de 3?nat vitele, ca @i c?nd ar fi sus4 Cai vrei unghiont<DS ăută să se ridice, 5nsă icioarele 5i erau ca de c?ră. elălalt aznic veni 5n satele lui, 5lridică de subsuori @i 5l lăsă să cadă 5naoi e scaun.



8arr se strădui să-@i recaete controlul asura roriei resiraţii @i asura 3u@chilor care5i tre3urau. Privirea 5ncă 5i era 53ăienNenită, iar 5n urechile lui toate sunetele aveau rezonanţe3etalice. Hnul dintre aznici 5i 5ntinse o sticlă de lastic cu aă, e care abia dacă o utea ţine 5n3?nă.

; $ ui3itor ce oate face curentul electric dintr-un o3, excla3ă do3nul adox. Hnde3ai ui că nici nu lasă cine @tie ce ur3e vizibile. Hnde era3< 8arr 5ncercă să-l tri3ită la dracuS, 5nsă nu avu uterea să lege cuvintele. ; %ncercaţi arcă să 3ă convingeţi că vă aflaţi 5ntr-o 3isiune de rutină, căut?nd tabere deinstrucţie I"!. $i bine, nu 3-aţi convins. 8arr insiră ad?nc @i suse: ; 2ar e adevărat. ; !tunci, daţi-3i voie să vă asigur 5ncă o dată, sun?ndu-vă că e rorietatea 3ea nuexistă 3e3bri ai !r3atei "eublicane Irlandeze. 2ret să vă sun, do3nule uller, 5ntregul 3euarbore genealogic are rădăcini engleze@ti, iar eu nu a3 nici cea 3ai 3ică si3atie entru I"!. 8arr nu răsunse. ; Bun, zise adox, acu3 hai să ter3ină3 cu t?3eniile astea cu I"! @i să trece3 directla 3iezul roble3eiQ e anu3e bănuiesc sueriorii du3neavoastră că s-ar etrece aici< 8arr nu răsunse nici de această dată. ; !veţi nevoie de vreun i3bold electric entru a răsunde la 5ntrebarea 3ea< ; &uV nu @tiu. &u 3i s-a sus absolut ni3ic. ; $i, ceva-ceva trebuie să vi se fi sus. 2e ildă: C8arr, confor3 bănuielilor noastre,lubul uster 8ill esteVD e anu3e< u3 au caracterizat locul acesta @i oa3enii care 5lfrecventează< $ste o infor3aţie foarte i3ortantă entru 3ine @i vreau să-3i suneţi cu3 staulucrurile. %3i veţi sune acu3 sau 3ai t?rziu. 2ar acu3 ar fi 3ai si3lu. 8arr se strădui să-@i li3ezească 3intea de efectele @ocului electric @i să se g?ndească lasituaţia 5n care era. &u se aflase niciodată de artea cealaltă a unui birou de interogatoriu @i nuavusese ?nă acu3 arte de exerienţa sau de regătirea necesare entru a face faţă 5ntr-o astfelde situaţie. ; 2o3nule uller<V &u utea decide dacă să ră3?nă la ovestea cu !r3ata "eublicană sau să-i dezvăluienenorocitului uţinele infor3aţii e care le avea. /coul său era, evident, acela de a ie@i de acoloviu, cu toate că se ca3 5ndoia că viaţa lui ar fi fost 5n ericol. ; 2o3nule uller<V !3 vorbit desre observarea ăsărilor, desre I"!V !sta chiar afost o oveste bună. %nsă n-a fost @i adevărată. Păreţi uţin confuz, a@a că daţi-3i voie să vă aNut.(i s-a sus că la lubul uster 8ill 5@i face veacul o bandă de s3intiţi cu orientări olitice dedreata, care un ceva la cale, osibil ilegal. !@a e< 8arr 5ncuviinţă din ca. ; e altceva vi s-a 3ai sus desre noi< ; &i3ic. &u a3 nevoie să @tiu rea 3ulte. ; Ba da. !veţi. !u 3enţionat cu3va că 3ai 3ulţi dintre 3e3brii no@tri sunt foarte binesituaţi, fiind oa3eni cu influenţă la nivel de societate @i de guvern< 8arr clătină din ca. ; &-a3 de ce să @tiu toate astea. ; $i bine, duă ărerea 3ea, chiar e necesar să cunoa@teţi aceste lucruri. #oc3ai de-astavă aflaţi aici, indiferent că @tiţi sau nu. "ealitatea este că 3e3brii acestui club sunt ersoaneextre3 de influente. Beneficiază de utere olitică, financiară sau 3ilitară. Atiaţi că unul dintre



3e3brii no@tri este secretarul adNunct al aărării< /au că un altul este consilier rezidenţial e roble3e de siguranţă naţională< Atiaţi asta< 8arr scutură din ca. ; &u ne lace deloc atunci c?nd o agenţie guverna3entală oarecare 5ntrerinde oactivitate ilegală de suraveghere a 5ndeletnicirilor noastre, de altfel erfect legale. &oi v?nă3,

escui3, be3 @i discută3 desre situaţia 3ondială. %nsă@i onstituţia ne aără dretul laasociere, liberă exri3are @i inti3itate, nu< 8arr dădu din ca arobator. ; ineva din agenţia du3neavoastră @i-a deă@it atribuţiile, iar resectiva ersoană va fitrasă la răsundere entru acţiunile sale. 8arr 5ncuviinţă din nou. &u avea nici o 5ndoială 5n rivinţa suselor lui adox. &-ar fifost entru ri3a oară c?nd unul dintre @efii lui o dădea 5n bară, solicit?nd unerea subsuraveghere a unui gru sau a unei ersoane care nu se făceau vinovate de ni3ic. Pe de altă arte, toc3ai ăsta era @i rostul suravegherii dorinţa de a afla dacă bănuiala rivinddesfă@urarea de activităţi infracţionale era corectă sau Nustificată. 8arr ad3ise: ; red că au ca3 dat-o 5n barăV ; +, eu sunt convins. Iar du3neavoastră aţi icat la 3iNloc. ; $xact. ; 2eci nu sunteţi agent FBI< ; &u. ; Ai nici ofiţer I!< ; $i, e naibaQ /igur că nu. ; Ai atunci ce sunteţi< !gent angaNat e bază de contract< ; da, fost oliţist de la &*P2, 5n rezent ensionat. !cu3 lucrez entru FBI. ; a un nivel inferior, resuuse do3nul adox. ; a3 a@a ceva. ; + să 3ă asigur că nu veţi fi edesit. ; 2a. %n orice caz, 3ulţu3esc entru sti3ulent. ; &u @tiu desre ce vorbiţi. 2o3nul adox se uită la ceasul de la 3?nă @i continuă: ; !@tet 3usafiri. %l fixă aoi cu rivirea e 8arr. Atiaţi că a@tet e cineva azi< ; &u. ; Pur @i si3lu, s-a 5nt?3lat să veniţi aici 5n această zi secială< 8arr nu răsunse. ; (orbiţi, do3nule uller. !3 un rogra3 5ncărcat 5n di3ineaţa asta. ; Jăă, ăiV 3i s-a sus săV văd dacă cinevaV ; (i s-a sus să luaţi a3inte la oaseţii care vin, să-i fotografiaţi, să le notaţi nu3erelede 5n3atriculare, 3o3entul sosirii @i a@a 3ai dearteV ; 2aV ; Ai oa3enii ă@tia entru care lucraţi de unde @tiau că aici va avea loc o reuniune astăzi< ; &-a3 idee. ; 2e ce 3i-aţi fotografiat st?lul utilitar< ; Pur @i si3lu l-a3 văzut. i-a ie@it 5n cale. ; ?nd aţi sosit aici< ; !zi-noate. ; ai e cineva cu du3neavoastră< ; &u.



; u ce aţi venit ?nă aici< ; u rulota 3ea, răsunse 8arr. ; !stea sunt cheile< ; 2a. ; Ai rulota unde e<

; Pe dru3ul forestier situat la sud de aici. ; !roae de locul unde aţi ătruns e rorietatea 3ea< ; 2a. ; #rebuie să daţi un raort telefonic< &u trebuia, 5nsă răsunse afir3ativ. ; ?nd< ; 2uă ce ărăsesc rorietatea. ; %nţeleg. adox luă 3obilul lui 8arr @i 5l deschise. (ăd că aţi ri3it un 3esaN. Aiadăugă: 5n cazul 5n care vă 5ntrebaţi cu3 de aveţi se3nal at?t de bun aici, 5n 3iNlocul ustietăţii,trebuie să vă sun că a3 roriul releu de telefonie 3obilă. Făcu un se3n către fereastră. !cu3,că aţi aflat ce e cu turnul acela, uteţi să vă notaţi e fotografie. Ai 3ai uteţi 3enţiona acolo că edotat @i cu un disozitiv de critare a vocii, astfel 5nc?t ni3eni să nu 53i oată ascultaconvorbirile. &u-i a@a că e grozav să fii bogat< 5l 3ai 5ntrebă el e 8arr. ; &-a3 de unde să @tiu. ; are este codul căsuţei vocale< 8arr i-l dădu, iar adox for3ă nu3ărul 3esageriei vocale, tastă codul @i trecu telefonul e difuzor. 2in telefon se auzi vocea lui ori: CBună, iubitule. !3 ri3it 3esaNul tău. 2or3ea3.!stăzi o să 3ă duc la cu3ărături cu sora ta @i cu !r3e. /ună-3ă 3ai t?rziu. + să iau 3obilul cu3ine. Bine< !nunţă-3ă dacă va trebui să stai acolo este noate. #e iubesc @i 3i-e dor de tineD.!oi 3ai adăugă: CFere@te-te de nebunii ăia de dreata. e ca3 lace să-@i folosească ar3ele. !igriNăQD adox co3entă: ; Pare foarte drăguţă. ă rog, 3ai uţin la faza cu nebunii de dreata @i cu ar3ele. 2uăc?te se are, re3arcă el, doa3na crede că aţi utea etrece noatea aici. /-ar utea să aibădretate. ic?nd acestea, adox 5nchise celularul, duă care i se adresă din nou lui 8arr: ; Probabil @tiţi că aaratele astea trans3it un se3nal care oate fi deistat. ; 2a, doar cu asta 3ă ocu. ; $xact. Hi3itoare tehnologieQ Pot să-3i sun coiii la orice oră, 5n orice loc. 2esigur, einu răsund niciodată, dar 3ă sună duă cinci 3esaNe sau atunci c?nd au nevoie de ceva. 8arr făcu efortul să z?3bească. ; Prin ur3are, reluă do3nul adox, se are că sunteţi cine suneţi că sunteţi. /incer săfiu, do3nule uller, credea3 că sunteţi agent al unei uteri străine. ; u3< ; &u sunt aranoic, credeţi-3ă. e3brii acestui club @i-au făcut du@3ani retutindeni 5nlu3e. 2u@3ani 5n adevăratul sens al cuv?ntului. /unte3 cu toţii atrioţi, do3nule uller, @i le-a3 dat ceva bătăi de ca ina3icilor !3ericii din 5ntreaga lu3e. ; !sta-i foarte bine. ; ă g?ndea3 eu că o să fiţi de acord. Iar oa3enii ă@tia sunt, 5n aceea@i 3ăsură, @idu@3anii du3neavoastră. !stfel că, arafraz?nd o veche zicală arabă, Cdu@3anul du@3anului3eu este rietenul 3euD. ; orect.



; u toate acestea, se 5nt?3lă uneori ca du@3anul du@3anului 3eu să fie @i du@3anul3eu. &u entru că @i-ar dori acest lucru, ci entru că ave3 ăreri diferite 5n ceea ce rive@te3odul de a-l aborda e du@3anul nostru co3un. %nsă discuţia asta o vo3 lăsa e altă dată. ; 2a, o să vă dau un telefon sătă3?na viitoare. Bain adox se ridică 5n icioare, se uită la ceas @i suse:

; Iată ce vă roun eu. 2e vre3e ce at?t du3neavoastră, c?t @i agenţia du3neavoastră ăreţi at?t de interesaţi de clubul acesta @i de 3e3brii săi, o să fac ceva ce n-a3 făcut niciodată ?nă acu3. + să vă er3it du3neavoastră, unui străin, să luaţi arte la @edinţa co3itetuluiexecutiv, @edinţă care va avea loc 5n duă-a3iaza aceasta, duă r?nzul de bun venit oferit lasosire 3e3brilor clubului nostru. 2oriţi să articiaţi la 5ntrunirea noastră< ; $uV &u, nu chiar. red că ar fi cazul săV ; redea3 că aţi venit aici să obţineţi infor3aţii. 2e ce vă grăbiţi a@a< ; &u e vorba desre grabă, dar euV ; + să vă er3it chiar să faceţi oze. ; ulţu3esc, darV ; red că rezenţa du3neavoastră la această 5ntrunire ar fi 5n beneficiul a3?ndurora.2u3neavoastră veţi afla c?te ceva, iar eu voi utea vedea reacţia du3neavoastră faţă de roble3ele discutate. Atiţi, uneori căde3 5n cacana 3entalităţii de buncăr uită3 de ce se5nt?3lă 5n exterior @i ţine3 cont doar de ce vede3 5n Nurul nostru. !sta nu e deloc sănătos. 8arr nu zise ni3ic, 5n schi3b, lui Bain adox ideea 5i sur?dea tot 3ai 3ult. ; (reau să daţi fr?u liber co3entariilor, să ne suneţi dacă lăsă3 i3resia unei @lehte dera3oliţi bătr?ni s3intiţi cu orientări olitice de dreata. "?nNi satisfăcut. !ve3 nevoie de ărerea du3neavoastră sinceră 5n legătură cu ur3ătorul nostru roiect: Proiectul (erde. ; e este Proiectul (erde< 2o3nul adox aruncă o rivire scurtă către agenţii de ază, duă care se duse la 8arr @i5i @oti la ureche: ; !ocalisa nucleară. aitolul X egat la ochi @i desculţ, 8arr fu condus două etaNe 3ai Nos, acolo unde trebuie să fi fostsubsolul cabanei. $ra frig @i u3ezeală, iar 8arr deslu@ea sunetul unor 3otoare 3ecanice @ielectrice. !uzi o u@ă deschiz?ndu-se, aoi fu 53ins 5năuntru. H@a se 5nchise cu zgo3ot 5n ur3a lui@i auzi un zăvor de 3etal glis?nd. "ă3ase acolo, 5n icioare, @i 5ntrebă: ; 8ei, tu, e@ti acolo< #ăcere. !scultă o vre3e, iar aoi 5@i trase legătura de e ochi @i rivi 5n Nurul său. $ra singur. /e afla 5ntr-o ca3eră 3icuţă, 5ntărită cu ziduri de beton zugrăvite cu aceea@i vosea gri ca odeaua tot de beton. #avanul scund era 53brăcat 5n tablă ondulată. Pe 3ăsură ce ochii i se obi@nuiau cu lu3ina orbitoare rovenită de la un neon de deasuracaului său, văzu că 5n ca3eră nu era dec?t un at de 3etal, fixat de odea. Pe at se afla o salteasubţire, e care erau 5ntinse că3a@a @i antalonii lui de ca3uflaN. Ai le trase e el. %@i verifică buzunarele, @i constată că nu-i fusese 5naoiat niciunul dintre obiectele ersonale. %ntr-un colţ al ca3erei se aflau un vas de toaletă @i o chiuvetă. (asul de toaletă nu aveanici caac @i nici bazin. $xact ca 5ntr-o celulă de 5nchisoare. 2easura chiuvetei nu era nici ooglindă, nici 3ăcar una de lastic sau de 3etal, recu3 cele de la gherlă. erse la u@a de oţel care nu avea clanţă sau ferestruică @i se 53inse 5n ea. %nsă aceastanici 3ăcar nu se clinti.



ercetă ca3era, căut?nd un obiect oarecare e care să-l oată folosi ca ar3ă. %nsă, cuexceţia atului @i a unui radiator ruginit, care nu degaNa cine @tie ce căldură, 5ncăerea eraco3let goală. !bia acu3 observă o ca3eră 3icuţă, sferică, turnantă, a3lasată 5ntr-un colţ al tavanului,@i un difuzor 5nfundat 5n erete, l?ngă ea. 8arr 5@i ridică degetul 3iNlociu @i strigă:

; /ă ţi-o tragQ &u-i răsunse ni3eni. /e uită 5nNur, căut?nd un lucru e care să-l oată folosi entru a distruge ca3era @idifuzorul, dar, 5n afară de el 5nsu@i, nu era nici un obiect slobod 5n ca3eră. %@i luă av?nt, sări @iizbi ca3era cu 3?na. !ceasta continuă să iscodească fiecare colţ4 duă aceea, un sunet strident,cu 3ulţi decibeli, străunse 5ncăerea, iar 8arr 5@i acoeri urechile @i se dădu c?ţiva a@i 5naoi.go3otul asurzitor continuă, iar 8arr zbieră: ; Bine, aNungeQ go3otul 5ncetă @i se auzi o voce care suse: ; /tai NosQ ; 2racuS să te iaQ C&enorociţilorQ !@tetaţi nu3ai să ies eu de aici.D Pierduse noţiuneati3ului, 5nsă duă calculele lui trebuia să fie ca3 1-11 di3ineaţa. /to3acul 5i chiorăia, 5nsă lui8arr nu-i era toc3ai foa3e. 2oar sete. Ai trebuia să se u@ureze. /e 5ndretă către vasul de toaletă, iar ca3era 5l ur3ă as cu as. 2uă ce urină, 3erse lachiuvetă @i deschise unicul robinet. Hn firicel de aă rece 5nceu să curgă 5n lavoar. /e sălă, aoifăcu un cău@ cu al3ele entru a bea aă. u3 nu avea roso, 5@i @terse 3?inile e antaloni. /e 5ndretă din nou către at @i sea@eză. /e g?ndi la discuţia avută cu Bain adox. C!ocalisă nucleară. 2esre ce naiba o fi vorbind ne3ernicul ăla<D se 5ntrebă 8arr 5nsinea lui. Ai ce era cu 5ntrunirea asta la care fusese invitat< &i3ic din toate astea nu avea sens, sau oateV oate că totul era o 5nscenare. /e ridică 5n icioare. ; !sta eQ C!ici e una dintre taberele alea de instrucţie idioate.D a dracuSQ /e g?ndi la5ntreaga 3isiune, la cele zece 3inute etrecute 5n biroul lui #o3 )alsh, la tiul de la #ehnic, latăierea gardului, la agenţii de ază, la celula asta aflată 5ntr-o casă articularăV totul era untestV unul dintre cursurile alea /$"$ /uravieţuire, $vadare, "ezistenţă, $liberare. $vident, el nu trecuse testul cu evadarea, de aceea se afla acu3 5n celula asta. "evăzu 5n3inte interogatoriul tiului ăluia, adox testul de rezistenţă. C+f, la naibaQ +are a3 icat la artea aia< e dracuS i-oi fi sus< I-a3 zis să se ducă la dracuS @i 3-a3 ţinut de acoerirea 3eaVaoi a3 băgat chestia cu !r3ata "eublicană Irlandeză. !sta a fost o chestie de@teatăV nu<D /e g?ndi la instru3entul entru vite. C+are ar face a@a ceva< daV robabil.D ai t?rziu o să vină faza cu eliberarea, aoi din nou cea cu evadarea @i cu suravieţuirea5n ădure. C$xactQ %ntr-acolo ne 5ndretă3QD "evăzu totul 5n 3inte, 5nţeleg?nd acu3 lucrurile 5n lu3ina noii sale convingeri, cu3 cătoate astea erau ni@te teste idioate ale celor de la FBI sau I!. #rebuia să fie a@a. !lt3interi, totular fi fost 3ult rea ciudat. %l aveau 5n vedere entru o chestie tare de tot, iar ăsta era 3arele test. Procedau a@a, ca săvadă c?t de 3ult oate rezista. lubul uster 8ill era la fel ca Fer3a I! din (irginia, nu< CBun, erfect, 5@i suse 5n sinea lui. !3 trecut ri3ul test. !cu3 o să 3erge3 la5ntrunirea aia @i o să vede3 desre ce e vorba. Fii cal3, 8arr. Ai ăstrează aarenţele.D bierăcătre ca3eră:



; IdioţilorQ + să vă s3ulg caetele la toţi @i o să 3ăV 5n g?tul vostruQ /e 5ntinse e sate, e salteaua subţire, @i z?3bi entru sine. ăscă @i căzu 5ntr-un so3nagitat. Frigul @i lu3ina uternică a neonului de deasura 5l făcură să viseze că era din nou afară,rătăcind rin ădure. Făcea fotografii cu ăsări, aoi se certa cu ni@te bărbaţi, aoi urta o

conversaţie agreabilă cu do3nul adox, care 5i 5naoiase istolul sun?ndu-i: C+ să ai nevoie deelD. 2eodată, bărbaţii ridicară ar3ele, iar c?inii 5nceură să alerge 5nsre el. #rase iedicarevolverului Gloc>, fără nici un rezultat. 8arr se ridică fulgerător 5n caul oaselor @i 5@i @terse sudoarea rece de e frunte. CedracuS<VD /e lăsă din nou e sate, 5n at, @i ră3ase cu rivirea ironită de tavanul de tablă. evanu-i dădea ace. adox. Individul ăsta avea un aer reaV veridic. C&u. &u oate fi adevărat.D 2acă toate astea ar fi fost reale, atunci viaţa lui era 5n ericol. H@a se deschise, iar o voce 5i orunci: ; (ino cu noiQ P!"#$! ! #"$I!. /?3bătă. &+"#8 F+", +&G I/!&2. 2acă iubirea este răsunsul, aţi utea refor3ula 5ntrebarea< il #o3lin. aitolul O $u @i ate a3 aNuns la ensiunea cu cazare @i 3ic deNun inclus din cătunul attituc>5nainte de zece seara, ora 5nchiderii, @i a3 5ncheiat toate for3alităţile de receţie cu rorietăreasa, o doa3nă care 53i a3intea de intendentele a3abile angaNate la entrul deorecţie etroolitan din ora@. asa veche @i de3odată era exact a@a cu3 3ă a@tetase3, ba oate chiar 3ai rău. 2e fat,era oribilă. /?3bătă di3ineaţă a3 dor3it ?nă t?rziu, a@a că a3 ierdut 3icul deNun regătit 5n casă@i a3 ratat @i 5nt?lnirea cu ceilalţi oaseţi, duă ce e doi dintre ei 5i auzise3 rin ereţii subţiri 5nnoatea recedentă. Fe3eia era genul care ţiă 5n ti3 ce face sex, dar slavă 2o3nuluiQ nuera @i 3ultiorgas3ică. %n fine, ne-a3 etrecut ziua de s?3bătă vizit?nd odgoriile din &orth For>. !cestea au5nlocuit fer3ele de cartofi e care 3i le a3intea3 de c?nd era3 coil. (iile sunt 3ature acu3 @i roduc vinuri alese, din soiuri recu3 chardonna, 3erlot @i a@a 3ai dearte. a fiecare odgorie e unde a3 trecut a3 degustat c?te uţin vin gratis, iar 3ie 3i-au lăcut 5n 3od deosebit cele dinsoiul sauvignon blanc care erau seci @i fructate, aduc?nd uţin aV ei bine, a cartofiQ /?3bătă noatea a3 3ers la un restaurant lutitor, a3enaNat e un @le, restaurant ceoferea o riveli@te ne3aio3enită asura zonei Peconic Ba @i care, duă ărerea lui ate, erafoarte ro3antic. &e-a3 a@ezat la bar a@tet?nd să se elibereze o 3asă, iar bar3anul ne-a rezentat raidvreo duzină de vinuri regionale care se vindeau la ahar. ate @i bar3anul un t?năr care arăta ca@i cu3 i-ar fi rins tare bine c?teva sătă3?ni 5ntr-o tabără exclusiv entru bărbaţi discutarădesre vinurile albe @i se hotăr?ră asura unuia care nu avea o aro3ă rea fructată. Ai eu carecredea3 că strugurii sunt fructeQ #?nărul 3ă 5ntrebă: ; (reunul dintre vinurile acestea este e lacul du3neavoastră< ; #oate sunt. 2ă-3i, te rog, o bere.



%@i luă notiţe con@tiincios, duă care ne aduse băuturile. Pe bar era un teanc de ziare, @i a3 re3arcat 5nt?3lător titlul unui articol din &e= *or>#i3es: CP$&#!G+&H ! %&#+I# H& P!& 2$ (!I&!"$ !&#I(!"I+JP$&#"H I"! X 2$ P$"/+!&$D. #oată treaba asta cu invazia era sigură ?nă să se redea /adda3. %3i trecu rin ca să-3i

sun agentul de ariuri ca să văd care 3ai erau astăzi robabilităţile de a intra 5n război. !r fitrebuit să fac un ariu sătă3?na trecută, c?nd @ansele erau 3ai 3ici, dar a3 noroc că ri3escinfor3aţii din interior, ceea ce se chea3ă că tri@ez. %n lus, nu este deloc etic să faci bani de eur3a unui război, dec?t, eventual, atunci c?nd e@ti restator de servicii entru guvern. !tunci a3 5ntrebat-o e ate, care e de rofesie avocat: ; e sunt eu, de fat: un restator de servicii entru guvern sau un agent guverna3entalangaNat e bază de contract< ; 2e ce 5ntrebi< ; %3i bat caul cu o roble3ă de etică. ; $i, atunci robabil că nu ai cine @tie ce dureri de caV ; &u fi răutăcioasăQ ă bate g?ndul să 53i sun agentul de ariuri @i să fac un ariu rivind "ăzboiul din Ira>. ; !i un agent de ariuri< ; 2a. #u nu< ; &u. $ ilegal. ; /unt arestat< Pute3 face chestia aia cu cătu@ele 3ai t?rziu< /e forţă să nu z?3bească @i aruncă o rivire 5n Nur: ; (orbe@te 3ai 5ncetQ ; %ncerc să fiu ro3antic. + ani3atoare veni la bar @i ne conduse la 3asa noastră. ate consultă 3eniul @i 3ă5ntrebă dacă 53art cu ea o duzină de stridii, a3intindu-3i totodată cu un z?3bet larg: ; /unt afrodiziace. ; &u chiar, a3 infor3at-o. !3 3?ncat eu o duzină sătă3?na trecută, @i nu3ai vreounsrezece @i-au făcut efectul. Hn banc vechi, a3 adăugat. ; Bine ar fi. /ecialitatea casei erau fructele de 3are, a@a că a3 co3andat raţă de ong Island. ădoar @i astea 5noată, nu< ă si3ţea3 relaxat @i fericit, entru că era3 dearte de stresul de la sluNbă @i de agitaţiaora@ului. ; ! fost o idee bună, i-a3 sus lui ate. ; #rebuia să lecă3 de acolo. -a3 g?ndit 5ntr-o doară la 8arr @i la nordul statului &e= *or> @i a3 vrut s-o 5ntreb dinnou e ate desre lubul uster 8ill, 5nsă scoul entru care ne afla3 aici era să uită3 de roble3ele de la serviciu. ate avea 5n griNă lista cu vinurile @i, duă o discuţie fascinantă cu chelnerul, co3andă osticlă dintr-un vin ro@u. (inul sosi, iar ea 5l degustă, decret?nd aoi că este tare, cu o u@oară aro3ă de rună, care,sunea ea, ar 3erge de 3inune cu raţa 3ea. $u, unul, nu cred că raţei 3ele 5i ăsa c?tu@i de uţin. %n cele din ur3ă, ate ridică aharul @i suse: ; Pentru agere care nu sună 5n =ee>end-uriQ ; !3inQ



!3 ciocnit aharele @i a3 băut. Pruna aia trebuie să fi fost 5n al ei. !3 us aharul 5ndretul lu3?nării @i a3 excla3at: ; Fru3os gulerQ ; Fru3os ce< ; Br?u<

$a 5@i dădu ochii este ca. !@adar, lua3 o cină lăcută, 5ntr-o at3osferă agreabilă, fru3o@ii ochi alba@tri ai lui atestrăluceau 5n lu3ina lu3?nării, iar vinul ro@u 53i dădea o senzaţie de căldură @i de u@oarăa3eţeală. $ra si3lu să retinzi că totul 3ergea ca e roate 5n lu3ea asta. &u se 5nt?3la deloc a@a,fire@te, @i nici nu se 5nt?3lase vreodată, dar, din c?nd 5n c?nd, trebuie să 3ai iei @i o auză dec?teva ore @i să-ţi i3aginezi că nu se alege raful de restul lu3ii 5ntre ti3. !roo de asta, toţi cei e care 5i cunosc 5ncă 3ai vorbesc @i astăzi desre felul 5n care lis-au schi3bat vieţile duă 11 sete3brie. Ai nu e vorba 5ntotdeauna desre o schi3bare 5n rău.ulţi oa3eni, rintre care @i eu @i ate, arcă ne-a3 trezit brusc @i ne-a3 sus: C$ ti3ul să5ncetă3 să ne 3ai face3 griNi entru lucrurile 3ărunte. ! venit 3o3entul să restabili3 legăturilecu oa3enii care ne lac @i să 5ncheie3 socotelile cu cei care nu ne lac. &-a3 3urit 5ncă, rinur3are, trebuie să ne trăi3 viaţaD. #atăl 3eu, care este veteran al celui de-al 2oilea "ăzboi ondial, a 5ncercat odată să-3idescrie starea de sirit a naţiunii duă catastrofa de la Pearl 8arbour. $l nu se ricee rea bine lacuvinte, @i 5i era greu să descrie i3aginea !3ericii 5n erioada ri3ului răciun de duă dece3brie 19L1. %n cele din ur3ă, @i-a găsit cuvintele @i a sus a@a: C$ra3 cu toţii seriaţi, a@a că bea3 @i ne regula3 de 3a3a focului, 5i suna3 @i 5i vizita3 e cei e care nu 5i 3ai văzuseră3 ovre3e4 +a3enii tri3iteau foarte 3ulte vederi @i scrisori4 &e-a3 aroiat foarte 3ult unii de alţii,ne aNuta3 unii e alţii la nevoie, a@a că, ?nă la ur3ă, n-a 3ai fost chiar at?t de răuD. Iar aoi, tata3-a 5ntrebat: C2e ce era nevoie de un război ca să face3 toate astea<D Pentru că, vezi tu, dragă tată, ă@tia sunte3. Iar anul trecut, duă 11 sete3brie, ărinţii3ei au ierdut două zile 5ncerc?nd să dea de 3ine din Florida. ?nd, 5n cele din ur3ă, 3-au găsit,au etrecut un sfert de oră 3ărturisindu-3i c?t de 3ult 3-au iubit 5ntotdeauna lucru care 3-asurrins uţin, de@i sunt convins că 5l suneau din tot sufletul. !@a sunte3 @i acu3, dar, 5ntr-un an sau doi, 5n lisa vreunui alt atac asura ţării noastre,vo3 redeveni noi 5n@ine, aceia@i oa3eni reci @i egocentri@ti dintotdeauna. Ai zău că nu 3ă l?ng, entru că, sincer să fiu, 3i s-a ca3 acrit ca rudele @i rietenii de rin alte ora@e să 3ă 5ntrebe ce3ai fac. !3 avut cu toţii arte de clia noastră de urificare, ne-a3 făcut cu toţii o reevaluare a roriilor vieţi, iar acu3 e 3o3entul să continuă3 de unde a3 ră3as @i să redeveni3 cei care a3fost. Ai totu@i, 53i lace chestia asta cu băutul @i regulatul fără 3ăsură @i cred că ar trebui săcontinuă3 a@a 5ncă o vre3e. Prietenii 3ei burlaci 53i sun căV ei, dar ăsta e un subiect e care 5lvoi lăsa e altă dată. P?nă una, alta, i-a3 sus lui ate: ; #e iubesc. $a se 5ntinse este 3asă @i 53i rinse 3?na 5ntr-a ei. ; Ai eu te iubesc, 0ohn. Iar ăsta e unul dintre lucrurile bune care s-au 5nt?3lat 5n ziua aceea. Poate că nu fusese3cel 3ai atent soţ din lu3e e 1 sete3brie, dar 5n ziua ur3ătoare, c?nd a3 crezut că ea 3urise,lu3ea 3ea s-a răbu@it 53reună cu cele două turnuri. Iar duă ce a3 văzut că soţia 3ea trăie@te,



8arr 5i rivi e cei aflaţi la 3asă. 2oi dintre ei erau ca3 de v?rsta lui adox, unul era3ai bătr?n, iar cel din st?nga, ceva 3ai t?năr. u toţii urtau Nachete albastre ti sort @i că3ă@iecosez leNere, recu3 cea a lui adox, ca @i cu3 aceasta ar fi fost unifor3a zilei. 8arr se concentra asura celor doi bărbaţi care i se ăruseră cunoscuţi. $ra sigur că-i văzuse la televizor sau 5n ziare.

adox observă rivirea lui 8arr @i 5i zise: ; Iertaţi-3ă că nu v-a3 rezentat oficial co3itetul executivV Hnul dintre bărbaţi 5l 5ntreruse: ; Bain, nu este necesar să dă3 nu3e. ; +ricu3, cred că do3nul uller i-a recunoscut e unii dintre voi,relică adox. &u-i răsunse ni3eni, cu exceţia lui 8arr: ; &u a3 nevoie de nu3eV ; #rebuie să @tiţi, 5l ori adox, 5n ce co3anie selectă vă aflaţi. adox arătă sre bărbatul din dreata lui cel 3ai 5n v?rstă din 5ncăere @i, totodată, cel care făcuse obiecţia de3ai devre3e. ; 8arr, acesta este Paul 2unn, consilier al re@edintelui e roble3e de siguranţănaţională @i 3e3bru al onsiliului &aţional de /ecuritate. Probabil 5l recuno@ti. adox 5@i5ndretă aoi atenţia către bărbatul aflat i3ediat l?ngă 2unn, 5n aroierea lui 8arr, @i 5l rezentă: !cesta este generalul 0a3es 8a=>ins, din Forţele !eriene ale /tatelor Hnite, @i 3e3brual o3itetului ixt al Aefilor de /tat-aNor. Probabil l-ai recunoscut @i e el, cu toate că 0i3 esteun ti discret. adox arătă sre bărbatul din st?nga lui: 2u3nealui este $d=ard )olffer,secretarul adNunct al aărării, care se dă 5n v?nt duă ca3erele de fil3at. &u te a@eza niciodată5ntre el @i o ca3eră de fil3at, dacă nu vrei să fii 53br?ncit fără 3enaNa3ente. adox z?3bi. Fu5nsă singurul. 2uă aceea adăugă: $u @i $d a3 absolvit 53reună Acoala de +fiţeri de Infanteriedin Fort Benning, Georgia, 5n arilie 19O. !3 lutat a3?ndoi 5n (ietna3 5n aceea@i erioadă.2e atunci, el @i-a construit o reutaţie, iar eu a3 făcut o avere considerabilă. )olffer nu schiţă nici un z?3bet la glu3a desre care 8arr credea că trebuie să fi fostdeNa răsuflată. adox reluă rezentările: ; Iar cel din dreata ta, 8arr, este /cott andsdale de la I!, un ti e care, fără5ndoială, ca3erele 5l inhibă. #ot el este @i o3ul de legătură dintre I! @i asa !lbă. 8arr aruncă o rivire 5n direcţia lui andsdale. Părea uţin arogant @i lin de el, ca3aNoritatea tiilor de la I! cu care 8arr avusese ghinionul să lucreze. adox 5ncheie: ; !cesta este o3itetul $xecutiv al lubului uster 8ill. "estul 3e3brilor no@tri ca3doisrezece 5n =ee>end-ul ăsta sunt lecaţi 5n dru3eţii sau la v?nătoare de ăsări, lucru careser să nu te deranNeze. 2o3nului uller 5i lace să observe ăsările, le exlică el celorlalţi bărbaţi. 8arr avu entru o cliă intenţia să-i tragă o 5nNurătură, 5nsă tăcu. %nţelegea acu3 căindivizii din ca3era asta nu veniseră aici de la )ashington entru a articia la un test viz?ndgradul de regătire al lui 8arr uller entru o sluNbă 3ai bună. adox 5i 3ărturisi lui 8arr: ; %n această scurtă vacanţă trebuia să aibă loc una dintre 5nt?lnirile noastre eriodice, 5ncadrul cărora discută3 desre roble3ele 3ondiale, schi3bă3 infor3aţii @i ne bucură3 fiecarede tovără@ia celuilalt. 2ar, dată fiind rezenţa du3neavoastră aici, a3 considerat că este i3eriosnecesar să convoc 5ntrunirea de urgenţă a co3itetului executiv. /unt convins că acest lucru nu văsune ni3ic acu3, 5nsă vă veţi lă3uri 3ai t?rziu.



; &u vreau să aud ni3ic din toate astea, insistă 8arr. ; redea3 că e@ti detectiv. adox continuă, rivindu-l fix e 8arr: i-a3 făcut ti3ca să cer infor3aţii desre tine de la rietenii no@tri din !##F. /e are că e@ti 5ntr-adevăr cinesui că e@ti. 8arr nu răsunse, dar se 5ntrebă 5n sinea lui cine erau rietenii lui adox din !##F.

; 2acă ai fi agent I! sau FBI, a3 avea serioase 3otive de 5ngriNorare, 5l infor3ăadox. /cott andsdale, tiul de la I!, interveni: ; Bain, te asigur că do3nul uller nu este ofiţer I!. adox z?3bi. ; Presuun că tu trebuie să fii un fin cunoscător 5n 3aterie. andsdale continuă: ; Ai sunt absolut sigur că do3nul uller nu este nici de la FBI. $ste ceea ce are a fi un oliţai care lucrează entru FBI, la suravegheri. ; %ţi 3ulţu3esc entru asigurări, 5i trans3ise adox. ; u lăcere. !cu3 5nsă a@ dori eu ni@te asigurări, Bain. &u a3 5nţeles foarte clar c?ndva fi dat disărut 5n 3isiune do3nul uller. adox 5i răsunse: ; %ntreabă-l chiar e el. $ste l?ngă tine. andsdale se 5ntoarse către 8arr: ; ?nd vor 5ncee să se 5ntrebe e unde e@ti< Fără 3inciuni. Atiu cu3 se lucrează eFederal Plaza EO. Iar ce nu @tiu, ot să aflu. CHn ticălos ordinar de la I!, 5@i suse 8arr 5n g?nd. J@tia retind 5ntotdeauna că @tiu3ai 3ulte dec?t @tiu 5n realitate.D 5i răsunse: ; $i, atunci n-ai dec?t să afli singur. andsdale reluă netulburat, ca un adevărat rofesionist: ; + să te sune cineva< ; 2e unde să @tiu< &u sunt rezicător. adox interveni: ; %i verific 3obilul @i agerul ca3 din Nu3ătate 5n Nu3ătate de oră. ! ri3it un singur3esaN, de la ori. !sta e rietena lui. + să-i tri3it 3ai t?rziu un 3esaN de e 3obilul do3nuluiuller. andsdale arobă din ca. ; Ferească 2u3nezeu să le 5ntreruă =ee>end-ul cineva din Brigada !ntiteroQ "eveni la8arr4 ?nd trebuie să te 5ntorci e Federal Plaza EO< ; ?nd aNung acolo. ; ine ţi-a dat sarcina asta< )alsh sau Paresi< 8arr se g?ndi că tiul ăsta @tia ca3 3ulte desre brigadă. %i răsunse: ; %3i ri3esc ordinele e o casetă audio care se autodistruge. ; Ai eu la fel. e ordin conţinea caseta aia, 8arr< ; !3 sus deNa. /uraveghere I"!. ; !sta e o scuză ieftină. andsdale se 5ntoarse către ceilalţi: Probabil că sarcinado3nului uller a venit de la )ashington @i, confor3 resectabilei tradiţii a serviciilor secrete,ni3eni nu sune ni3ănui 3ai 3ult dec?t se resuune că ar trebui să @tie. 2in ăcate, a@a s-aaNuns la eveni3entele din 11 sete3brie. ucrurile s-au schi3bat, 5nsă e greu să renunţi laobiceiurile vechi. Iar uneori se vede treaba că obiceiurile vechi nu sunt neaărat roaste. 2o3nululler, de ildă, nu ne oate sune ceea ce nu @tie. Ai adăugă: /unt aroae sigur că nu vo3 avea



roble3e ti3 de cel uţin 5ncă L6 de ore. Probabil că rietenei lui i se va face dor de el cu 3ult5naintea @efului. $a are vreo legătură cu do3eniul alicării legii sau cu serviciile secrete< i seadresă el lui 8arr. ; 2a. $ ofiţer I!. %nainte a fost rostituată. andsdale r?se.

; red că o cunosc. adox interveni: ; /cott, 5ţi 3ulţu3esc entru aNutor. ontinuă, adres?ndu-i-se lui 8arr: (izita ta aici,chiar ca angaNat 3ărunt, 5nsărcinat cu o 3isiune de suraveghere, ne-a creat oarece nelini@ti. 8arr nu răsunse, dar se uită la ceilalţi bărbaţi, care ăreau real3ente reocuaţi de ceva. ; %n orice caz, conchise adox, ?nă la ur3ă s-ar utea să iasă ceva bun din asta.ucră3 de 3ultă vre3e la Proiectul (erde, @i 3i-e tea3ă că, tot făc?nd lanuri, l-a3 a3?natneer3is de 3ult. /e 5nt?3lă adesea atunci c?nd trebuie luată o decizie foarte i3ortantă. Ai,zic?nd acestea, 5i rivi e 3e3brii co3itetului executiv. 2oi dintre ei 5ncuviinţară din ca.eilalţi doi ăreau nelini@tiţi. adox reluă: ; 8arr, cred că rezenţa ta fizică 5n această 5ncăere este 3enită să ne rea3inteascăfatul că există anu3ite ele3ente 5n cadrul guvernului care sunt foarte curioase 5n legătură cuidentitatea @i activităţile noastre. red că ti3ul nostru s-a scurs. /e uită la ceilalţi atru, caredădeau din ca aroae 5n silă. !oi continuă: !@adar, do3nilor, dacă nu 3ai aveţi alte obiecţii,do3nul uller va ră3?ne cu noi, astfel 5nc?t să-l ute3 ţine sub observaţie, 5@i 5ndretă rivireacătre 8arr. (reau să 5ţi fie foarte clar că, de@i ai fost reţinut aici, nu ţi se va 5nt?3la ni3ic rău.Pur @i si3lu, va trebui să ră3?i cu noi ?nă c?nd va fi de3arat Proiectul (erde. Probabil 5ncădouă sau trei zile. %nţelegi< 8arr uller 5nţelese că 5n 3ai uţin de două, trei zile ar utea fi 3ort. Pe de altă arte5nsă, uit?ndu-se la oa3enii ă@tia, care nu ăreau ni@te cri3inali, se g?ndi că adox suneaadevărul. &u utea să creadă @i nici să se convingă să creadă că ni@te oa3eni ca ă@tia ar fi3ers ?nă acolo 5nc?t să-l o3oare. %i aruncă o rivire lui andsdale, singurul din acea ca3erăcare utea, 5ntr-adevăr, să devină ericulos. ; 2o3nule uller< !i 5nţeles< 8arr confir3ă fără vorbe: C2aD. ; Bun. &u-ţi lăsa i3aginaţia să o ia razna. %n orice caz, ceea ce vei auzi 5n ur3ătoareaoră 5ţi va deă@i cu 3ult cele 3ai năstru@nice 5nchiuiri, astfel că oricu3 vei uita de situaţia 5ncare te afli. 8arr 5l rivi e adox, care ărea 5n continuare cal3 @i avea o atitudine sfidătoare. 2arre3arcă totodată că 5l @i nelini@tea ceva. 8arr 5@i 5ndretă atenţia asura celorlalţi atru @i se g?ndi că nu 3ai văzuse niciodatăni@te oa3eni care să fie at?t de uternici 5n condiţiile 5n care ăreau extre3 de alar3aţi. Bărbatulcel 3ai 5n v?rstă, 2unn, consilierul re@edintelui, era alid, iar 8arr observă că 5i tre3urau3?inile. 8a=>ins, generalul, @i )olffer, tiul de la !ărare, aveau ni@te figuri destul de5ncruntate. &u3ai andsdale ărea ceva 3ai relaxat. %nsă 8arr 5@i dădu sea3a că nu era dec?t oaarenţă. +rice s-ar fi etrecut aici era c?t se oate de real4 @i era ceva care 5i seria teribil eindivizii ă@tia. 8arr se 3ai consolă uţin la g?ndul că nu era singurul din 5ncăere care făcea eel de frică. aitolul 6 Bain adox se ridică 5n icioare @i suse:



; he3 la ordine 5ntrunirea de urgenţă a o3itetului $xecutiv al lubului uster 8ill."ă3?n?nd 5n icioare, continuă: 2o3nii 3ei, duă cu3 bine @tiţi, cu ocazia co3e3orării unui ande la atentatele din 11 sete3brie, Biroul entru /iguranţa &aţională a trecut oulaţia e odPortocaliu. /coul acestei 5nt?lniri este acela de a decide 53reună dacă e cazul să 3erge3 3aidearte cu Proiectul (erde, roiect care ar reduce nivelul alertei la resectiva culoare. 2efinitiv.

!cestea fiind suse, adox 5l rivi e 8arr: ; Ki-ar lăcea să fie a@a, nu< ; 2esigur. ; 2ar asta te-ar utea lăsa fără sluNbă. ; &u-i ni3ic. ; Bun. !cu3, dacă adunarea 53i dă voie, a@ dori să-l un e 8arr la curent cu toateacestea. a ur3a ur3ei, 5nainte de a lua o decizie, oricare ar fi ea, tuturor ne-ar rinde bine o ersectivă de ansa3blu. /e 5ntoarse către 8arr @i 5l 5ntrebă: ; !i auzit de 2istrugerea "eciroc !sigurată< ; $uV daV ; %n ti3ul "ăzboiului "ece, 5n cazul 5n care sovieticii ar fi lansat rachete nucleare53otriva noastră, @i noi, la r?ndul nostru, fără nici un avertis3ent, ne-a3 fi lansat arsenalul dear3e nucleare 53otriva lor. ii de focoase nucleare ar fi căzut este a3bele ţări, asigur?nddistrugerea recirocă. %ţi a3inte@ti< 8arr 5ncuviinţă. adox reluă: ; Paradoxal, lu3ea era e atunci un loc 3ult 3ai sigur. &u avea3 ezitări @i nici nufăcea3 dezbateri olitice. /trategia asta era de o si3litate ne3aio3enită. 2acă receta3 rinradar i3aginea a 3ii de rachete nucleare 5ndretate sre noi 5nse3na că era3 3orţi. /ingura roble3ă de ordin etic dacă se unea vreuna era: C+3or?3 zeci de 3ilioane dintr-ai lor5nainte să 3uri3 noi 5n@ine<D &oi doi @ti3 deNa răsunsul la 5ntrebarea asta, 5nsă au fost c?ţivaaiuriţi la )ashington care au considerat că răzbunarea nu era o Nustificare suficient de bună entru a distruge o 3are arte a lanetei că nu servea la ni3ic să-i sulberă3 de e faţa ă3?ntului e bărbaţii, fe3eile @i coiii al căror guvern toc3ai ne conda3nase la ieire. $i bine,doctrina !2TEU a 2istrugerii "eciroc !sigurate a eli3inat toate aceste 5ntrebări, făc?ndu-ne să reacţionă3. &u trebuie să ne 3ai bizui3 e un re@edinte care 5@i ierde curaNul, are o crizăde con@tiinţă, toc3ai Noacă golf sau e 5n toiul unei artide de sex. %n sală se auziră c?teva chicoteli de co3lezenţă. 2o3nul adox 5@i continuă ideea: ; 2octrina !2 era eficientă 5n ri3ul r?nd datorită fatului că era si3etrică @i lisităde a3biguităţi. Fiecare tabără @tia că un ri3 atac nuclear din artea oricăreia din ele ar fideclan@at un contraatac de o forţă cel uţin egală din artea celeilalte, ceea ce ar fi dus ladistrugerea ulti3elor ră3ă@iţe de civilizaţie ale celor două naţii. Ai adăugă: !sta le-ar fi er3isunor co3unităţi recu3 !frica, hina @i !3erica de /ud să 3o@tenească ceea ce ar fi ră3as din laneta Pă3?nt. 2estul de deri3ant, nu-i a@a< 8arr 5@i a3inti cu3 era lu3ea 5nainte de colasul Hniunii /ovietice. "ăzboiul nuclearera o ersectivă relativ 5nsăi3?ntătoare, 5nsă el, unul, nu crezuse niciodată că va avea loc. Păr?nd că 5i cite@te g?ndurile, adox rosti: ; 2ar acest lucru nu s-a 5nt?3lat @i nici nu se va 5nt?3la vreodată. &ici cel 3ai s3intitdictator sovietic nu ar utea une la cale un ase3enea scenariu. %n ciuda decla3aţiilor acifi@tilorde st?nga @i ale intelectualilor cu vederi li3itate, 2istrugerea "eciroc !sigurată chiar garantafatul că lu3ea era usă la adăost de !r3aghedonul &uclear. !3 dretate<



CHnde dracuS bate o3ul ăsta<D se 5ntrebă 8arr. Bain adox se a@eză, 5@i arinse o ţigară @i se interesă: ; !i auzit vreodată de ceea ce se nu3e@te Focul /ălbatic< ; &u. adox 5l rivi de aroae @i 5i exlică:

; $ste vorba desre un rotocol guverna3ental secret. !i auzit vreodată cuvintele astearostite 5n trecere sau 5ntr-un context oarecare< ; &u. ; &ici nu 3ă g?ndea3. !cest rotocol secret este cunoscut nu3ai la cel 3ai 5nalt nivelal guvernului. Ai de către noi. Iar acu3 @i de către tine, 5n caz că e@ti atent. Paul 2unn, consilierul rezidenţial, interveni: ; Bain, chiar e nevoie să vorbi3 desre toate astea de faţă cu do3nul uller< Bain adox 5l fixă cu rivirea e 2unn @i relică: ; !@a cu3 sunea3 @i 3ai devre3e, e un exerciţiu bine-venit entru noi toţi. Foartecur?nd vo3 lua o decizie care va schi3ba lu3ea e care o cunoa@te3 @i istoria lu3ii entruur3ătorii o 3ie de ani. Pute3 3ăcar să ne Nustifică3 faţă de do3nul uller, el fiindrerezentantul naţiunii e care noi retinde3 că a3 salva-o. a să nu 3ai sun că ar fi cazul săne Nustifică3 @i faţă de noi 5n@ine 5ntr-un ase3enea 3o3ent de răscruce. andsdale, tiul de la I!, le suse tuturor: ; #rebuie să-l lăsă3 e Bain să facă lucrurile 5n felul lui. !r fi trebuit să @tiţi asta ?năacu3. ; ai 3ult dec?t at?t, adăugă $d=ard )olffer, acesta este un 3o3ent al 3arilortransfor3ări 5n istoria lu3ii, @i n-a@ vrea ca Bain sau oricine altcineva să creadă vreodată că nu i-a3 acordat ti3ul de g?ndire cuvenit, e 3ăsura i3ortanţei sale. adox se 5ntoarse către vechiul său rieten: ; %ţi 3ulţu3esc, $d. /-ar utea ca ru3eni să nu afle vreodată ce s-a 5nt?3lat astăzi aici.2ar noi @ti3, @i 2u3nezeu @tie. Iar, 5n eventualitatea că 5ntr-o bună zi lu3ea va afla, noi trebuiesă ne Nustifică3 fatele 5n faţa lui 2u3nezeu @i a o3enirii. andsdale co3entă sec. ; ai bine să nu-i sune3 lui 2u3nezeu. adox 5l ignoră @i trase un fu3 din ţigară: ; 2uă cu3 vă a3intiţi, ri3ele atacuri ale terori@tilor isla3ici au avut loc 5n anii 19. Bain adox 5nceu cu re3e3orarea 3asacrului de la +li3iada din Ynchen, duă careenu3era o listă 5ntreagă acoerind treizeci de ani de deturnări de avioane, bo3barda3ente, răiri,execuţii @i asasinate 5n 3asă, toate urt?nd se3nătura 0ihadului Isla3ic. Bărbaţii din 5ncăere ră3aseră tăcuţi, 5nsă unii dintre ei 5nclinară din ca la a3intireaunuia sau altuia dintre atacurile teroriste. Ai 8arr uller 5@i a3inti aroae fiecare atac 3enţionat de adox, fiind surrins chiarde nu3ărul 3are al atacurilor din ulti3ii treizeci de ani. Fu de ase3enea surrins de fatul căuitase at?t de 3ulte dintre ele ?nă @i din cele 3ari, recu3 atentatul cu o 3a@ină-cacană dintabăra 3ilitară din iban, 5n ur3a căruia fuseseră uci@i EL1 de a3ericani, sau bo3ba de la bordulzborului Pan !3 1M, deasura ora@ului oc>erbie, care o3or?se sute de oa3eni. 8arr si3ţea cu3 se enervează din ce 5n ce 3ai tare, e 3ăsură ce era trecut 5n revistăfiecare atac, @i se g?ndi că, 5n cazul 5n care un terorist sau un 3usul3an oarecare ar fi fostadus 5n acea ca3eră, el ar fi fost lin@at de toţi cei aflaţi acolo. adox se riceea foarte bine săinstige 3ulţi3ile. %ntr-adevăr, adox rivi de Nur 53reNurul 3esei @i zise:



; #oţi cei rezenţi aici a3 avut un rieten sau o cuno@tinţă care a 3urit 5n atentatele dela )orld #rade enter sau de la Pentagon. I se adresă generalului 8a=>ins: &eotul tău,căitanul #i3 8a=>ins, a decedat la Pentagon. !oi 5l rivi e /cott andsdale: 2oi colegi de-aităi au fost uci@i la )orld #rade enter. !@a e< andsdale confir3ă.

adox se 5ntoarse aoi către 8arr. ; #u< !i ierdut e cineva 5n ziua aceea< 8arr răsunse: ; Aeful 3euV căitanul /tein @i alţi c?ţiva cunoscuţi au ierit 5n #urnul de &ord. ; ondoleanţe, 5i trans3ise adox, 5ncheind aoi enu3erarea atrocităţilor, a brutalităţilor @i a violenţelor 5ndretate 53otriva !3ericii @i a +ccidentului. #oate acestea eraunoi sub soare, @i, la vre3ea resectivă, nici /tatele Hnite @i nici restul lu3ii nu au @tiut cu3 săreacţioneze. ulţi au crezut că o să treacă de la sine. $vident, n-a fost a@a. ai 3ult chiar,situaţia s-a agravat. 2e fat, lu3ea occidentală nu era regătită să reacţioneze la aceste atacuriteroriste, iar nouă ărea că ne lise@te voinţa de a le da relica celor care ne 3ăcelăreau fără 3ilă.hiar @i atunci c?nd /tatele Hnite au fost atacate e teritoriul roriu @i 3ă refer aici la atentatuldin 199M asura )orld #rade enter noi nu a3 făcut absolut ni3ic. %l rivi e 8arr. !3dretate< ; daV 5nsă asta a schi3bat lucrurile @iV ; $u n-a3 observat. ; $i, ziua de 11 sete3brie a schi3bat totul. !cu3 sunte3 3ai regătiţi săV ; (ezi tu, 8arr, chiar dacă tu @i rietenii tăi din !##F @i toţi cei din FBI, I!,2earta3entul !ărării, Brigăzile 0.X @i IO, Interolul @i celelalte servicii secrete euroene inutile, de altfel v-aţi etrece tot restul vieţilor voastre nenorocite v?n?ndu-i e terori@tiiisla3ici, tot n-ar 5nse3na 3are lucru. ; &u @tiu ce să zicV ; Atiu eu. !nul trecut au fost Pentagonul @i #urnurile Ge3ene. a anul, oate va fi asa!lbă @i clădirea aitoliului. adox făcu o auză, suflă c?teva rotocoale de fu3, iar aoi decretă:5ntr-o bună zi, o să vorbi3 desre un 5ntreg ora@ a3erican. + bo3bă nucleară. #e 5ndoie@ti cu3vade asta< 8arr nu răsunse. ; 8arr< ; &u, nu 3ă 5ndoiesc. ; Perfect. &i3eni de la 3asa asta nu are vreo 5ndoială. #oc3ai de aceea ne află3 aici.u3 ai utea reveni toate astea< 5l 5ntrebă el e 8arr. ; PăiV de fat, eu 3ai colaborez uneori cu echia &$/# $chia de !sistenţă 5n cazde !3eninţare &ucleară. Atii ceva de asta< Bain adox z?3bi. ; 8arr, te afli aici alături de secretarul adNunct al aărării, de un consilier al re@edintelui /tatelor Hnite 5n ceea ce rive@te roble3ele 3aNore de siguranţă naţională, de un3e3bru al o3anda3entului Forţelor !r3ate @i de veriga de legătură 5ntre I! @i asa !lbă. !@fi foarte surrins să aflu că există ceva ce noi nu @ti3 5ncă. ; !tunci de ce 53i tot ui at?tea 5ntrebări< adox ăru uţin iritat. ; 8ai să-ţi sun eu c?te ceva desre cei care fac arte din &$/# a@a-zi@ii o3ierivoluntari ai erei nucleare. $xtre3 de inventivi @i ca3 la fel de eficienţi. (orbi3 desre circa o3ie de voluntari din do3enii recu3 cel @tiinţific, guverna3ental sau al alicării legii, ersoane



care uneori se deghizează 5n turi@ti sau oa3eni de afaceri. /trăbat la icior sau la volanul 3a@iniiora@ele a3ericane sau alte obiective strategice, recu3 baraNe, reactoare nucleare @i a@a 3aidearte, căr?ndu-@i detectoarele de radiaţii ga3a @i neutroni ascunse 5n servietă, 5n geanta cuechia3entul de golf, 5n lăzile frigorifice sau 3ai @tiu eu unde. orect< ; 2a.

; !ţi găsit vreo bo3bă nucleară< ; %ncă nu. ; $i bine, nici n-o să găsiţi vreodată. &u-i exclus ca 5ntr-un aarta3ent de e Par>!venue să existe un disozitiv nuclear sau o bo3bă radioactivă cu ceasul ornit. Aansele ca8arr uller sau &$/#-ul să descoere bo3ba aia sunt aroae nule. !3 dretate< ; &u @tiu. Hneori 3ai dă norocul este noi. ; Jsta nu-i un argu3ent rea lini@titor, 8arr. %ntrebarea este: u3 53iedică guvernula3erican o ar3ă de distrugere 5n 3asă 3ai recis, un disozitiv nuclear i3lantat de terori@ti care ur3ează să devasteze un ora@ a3erican< 5l rivi e 8arr @i continuă: (reau să tragi ni@te5nvăţă3inte din strategia 2istrugerii "eciroc !sigurate, folosită e vre3ea "ăzboiului "ece, @isă-3i sui cu3 5i ute3 53iedica e terori@ti să introducă @i să declan@eze o bo3bă nucleară5ntr-un ora@ a3erican. &u-i o 5ntrebare retorică. "ăsunde-3i, te rog. ; Bun, 5nceu 8arr. Presuun că la fel cu3 roceda3 cu ru@ii dacă @tiu că ave3 deg?nd să-i bo3bardă3 @i noi, atunci nu ne vor 3ai bo3barda. adox 5i relică: ; !devărat, dar să nu uită3 că natura ina3icului s-a schi3bat. "eţeaua teroristă globalănu se co3ară cu vechea Hniune /ovietică. /ovieticii erau un i3eriu cu guvern, ora@e, cu ţintedificile sau u@oare. $xista un lan de atac conceut de Pentagon @i cunoscut de sovietici.#eroris3ul isla3ic, e de altă arte, este foarte eterogen. 2acă o organizaţie teroristă isla3icădetonează o bo3bă nucleară la &e= *or> sau la )ashington, noi 53otriva cui ne 5ndretă3reresaliile< 5l rivi insistent e 8arr. /une, 53otriva cui< 8arr se g?ndi o cliă. ; %3otriva Bagdadului. ; 2e ce a Bagdadului< 2e unde @ti3 noi că /adda3 8ussein a avut ceva de-a face cuatacul nuclear 5ndretat 53otriva !3ericii< ; e 3ai contează< i-o 5ntoarse 8arr. Hn ora@ arab este la fel de bun ca oricare altul. %nfinal, toate vor 5nţelege 3esaNul. ; %ntr-adevăr, a@a este. Iată 5nsă un lan 3ai bun. %n ti3ul ad3inistraţiei "eagan,guvernul a3erican a conceut @i a us 5n ractică un rotocol secret, denu3it Focul /ălbatic.Focul /ălbatic rerezintă distrugerea nucleară a 5ntregii lu3i isla3ice, cu aNutorul rachetelornucleare a3ericane, ca răsuns la un atac terorist cu ar3e nucleare 5ndretat 53otriva !3ericii.u3 ţi se are< 8arr nu răsunse. ; Poţi vorbi liber. !ici e@ti rintre rieteni. &u ţi-ai dori oare, 5n ad?ncul sufletului tău,să vezi Kinutul &isiurilor transfor3at 5ntr-o 3are de sticlă toită< 8arr se uită de Nur 53reNurul 3esei @i răsunse: ; Ba da. Bain adox dădu din ca. ; !@a, vezi< 8arr uller, un a3erican obi@nuit 5n cele 3ai 3ulte rivinţe, ar dori săvadă isla3ul st?rit de e faţa ă3?ntului, 5n ur3a unui holocaust nuclear. 8arr uller era 5nc?ntat să-i c?nte 5n strună lui adox, 5n aberaţiile e care le debita.Pentru că exact asta erau ni@te aberaţii4 discursuri fanteziste de ţicniţi cu orientări de dreata,



discursuri care robabil le rovocau acestor indivizi ni@te erecţii serioase. &u vedea nici olegătură 5ntre ceea ce sunea adox @i ceea ce ar fi fost el 5n stare să facă. #oate astea 5i a3inteaului 8arr de vre3ea c?nd lucra la /erviciul de Infor3aţii din cadrul &*P2 @i c?nd 5i interoga eradicalii de st?nga, care vorbeau desre revoluţia 3ondială @i desre revolta 3aselor dracuS @tiece-o 3ai fi fost @i aia. Aeful lui nu3ea toate aceste aiureli Coluţii nocturne de bol@eviciD. Privi

din nou la cei din Nurul 3esei. Pe de altă arte, tiii ă@tia nu ăreau să fabuleze @i nici să 5ncercesă-l inducă e el 5n eroare. 2e fat, ăreau chiar reocuaţi de ceva4 @i doar erau oa3enii3ortanţiQ adox tulbură g?ndurile lui 8arr, 5ntreb?ndu-l: ; u3 convinge3 guvernul /tatelor Hnite să ună raid caăt teroris3ului @i acesteia3eninţări nucleare categorice @i e3inente 5ndretate 53otriva teritoriului a3erican< $i bine, a3 să-ţi sun eu. Guvernul trebuie să lanseze rotocolul Focul /ălbatic, nu< 8arr nu-i dădu nici un răsuns, iar Bain adox 5l infor3ă: ; 2in inventarul fostei Hniuni /ovietice lisesc ca3 @atezeci de disozitive nucleare dedi3ensiunile unei serviete. Atiai asta< ; O, reciza 8arr. ; ulţu3esc. #e-ai 5ntrebat vreodată dacă vreuna dintre aceste bo3be a 5ncăut e 3?naterori@tilor isla3ici< ; &oi bănui3 că da. ; Bănuiţi bine. !colo au aNuns. 8ai să-ţi sun ceva ce nu @tii ceva ce @tiu 3ai uţin dedouăzeci de ersoane din lu3ea asta: una dintre bo3bele acelea a fost descoerită anul trecut 5n)ashington, 2. . &u de o echiă &$/# 5ntr-una dintre zilele ei norocoase, ci de către FBI, careacţiona e baza unui ont. 8arr nu zise ni3ic, dar se g?ndi la ce-i susese adox @i si3ţi un fior rece cobor?ndu-i e @ira sinării. adox continuă: ; /unt sigur că 3ai există c?teva bo3be care au fost introduse ilegal 5n ţară, robabil ela graniţa ca @i inexistentă dintre ţara noastră @i exic. Poate că una dintre ele se află chiar 5ntr-unaarta3ent situat este stradă de biroul tău, 5i z?3bi el lui 8arr. ; &u, nu cred. !3 făcut verificări riguroase 5n zonă. ; $i, dădea3 @i eu un exe3lu. &u interreta totul textual. %ntrebarea 3ea e: u3 seface că niciuna dintre bo3bele astea disărute din inventarul Hniunii /ovietice nu a fost detonată5ntr-un ora@ a3erican< rezi că e terori@tii isla3ici 5i aucă subit vreo criză de 3oralitate c?ndvine vorba de ni3icirea unui ora@ a3erican sau de uciderea a un 3ilion de bărbaţi, fe3ei @i coiinevinovaţi< ; &u. ; &ici eu nu cred. Iar duă 11 sete3brie ni3eni nu 3ai crede acest lucru. 2ar să-ţi suneu de ce e osibil să nu se fi 5nt?3lat @i nici să nu se 5nt?3le: entru ca Focul /ălbatic să fie unfactor reventiv eficient, a@a cu3 era @i 2istrugerea "eciroc !sigurată, el nu oate fi ăstratstrict secret. 2e fat, 5ncă de la i3le3entarea rotocolului Focul /ălbatic, @efii tuturorguvernelor isla3ice au fost 5n@tiinţaţi de către ad3inistraţiile care s-au succedat la )ashington căun atac 53otriva unui ora@ a3erican cu o ar3ă de distrugere 5n 3asă va declan@a auto3atreresalii nucleare din artea !3ericii 53otriva a cincizeci ?nă la o sută de ora@e sau alteobiective din lu3ea isla3ică. ; Foarte bine, relică 8arr. ; 2uă cu3 ot confir3a do3nii rezenţi aici, reluă Bain adox, Focul /ălbatic este erceut de guvernul a3erican ca un instru3ent foarte eficient entru a face aceste ţări să 5@i



controleze terori@tii rezidenţi e teritoriul lor, să co3unice serviciilor secrete a3ericaneinfor3aţiile de care disun @i să facă tot ceea ce e necesar entru a nu aNunge să fie ra@i de e faţa ă3?ntului. 2e fat, ontul referitor la bo3ba de la )ashington a venit din artea guvernuluilibian. u alte cuvinte, se are că lanul funcţionează. ; Perfect.

adox 3ai adăugă: ; + organizaţie recu3 &$/# este o relică defensivă Nalnică faţă de a3eninţareanucleară. %n acela@i ti3, Focul /ălbatic este o soluţie ractică. $ste un istol us la t?3la statelor isla3ice o ar3ă care se va declan@a dacă ele nu vorreu@i să 5i ţină 5n fr?u e rietenii lor terori@ti u@i e atacuri cu bo3be ato3ice. Fără 5ndoială,cele 3ai 3ulte organizaţii teroriste dacă nu chiar toate au fost avertizate 5n această rivinţă decătre guvernele isla3ice care le adăostesc, le aNută sau care au contacte cu ele. 2acă terori@tii ţinsau nu sea3a de aceste lucruri, asta este o cu total altă roble3ă. P?nă acu3 ar să fi ţinut, acestafiind robabil 3otivul entru care 5ncă n-a3 fost atacaţi cu ar3e de distrugere 5n 3asă. #u ce ărere ai, 8arr< ; ie 3i se are logic. ; Ai 3ie. Guvernele isla3ice au fost, de ase3enea, infor3ate că Focul /ălbatic e otreabă serioasă cu alte cuvinte, nici un re@edinte a3erican 5n exerciţiu nu oate 3odifica sauanula 3ăsurile de retaliere 53otriva Isla3ului. !sta 5i 53iedică e ina3icii no@tri să se 3aiobosească să 5l studieze e fiecare re@edinte 5n arte entru a vedea dacă dă dovadă de curaNulnecesar. 2acă o bo3bă ato3ică exlodează e teritoriul a3erican, re@edintele este oarecu3 scosdin ecuaţie. $xact ca 5n ti3ul "ăzboiului "ece. /e 5ntoarse către Paul 2unn @i 5l 5ntrebă: orect< ; orect, confir3ă 2unn. adox 5l rivi e 8arr. ; Pari dus e g?nduri. e-ţi trece rin ca< ; PăiV sunt sigur că cineva din guvern trebuie să se fi g?ndit la astaV oare exlozia acincizeci sau o sută de bo3be ato3ice 5n +riental iNlociu nu va co3ro3ite definitiv treaba cu etrolul< ?ţiva bărbaţi z?3biră, iar adox făcu @i el o gri3asă. !oi aruncă o rivire către$d=ard )olffer @i exlică: ; /ecretarul adNunct al aărării 3-a asigurat că e lista obiectivelor nu există terenuri etrolifere. 2e ase3enea, nu există rafinării @i nici ortari de 5ncărcare a ţiţeiului. !cestea vorră3?ne intacte, dar vor fi transferate sub o nouă conducere. ?3bi. #rebuie să-3i c?@tig @i euexistenţa, 8arr. ; da, corect. 2ar cu3 ră3?ne cu 3ediul @i cu toate celelalte< Atii ta, reziduuriradioactive, iarna nuclearăV ; u3 5ţi sunea3 @i 3ai devre3e, soluţia la 5ncălzirea globală este iarna nucleară.Glu3esc, desigur. Hite cu3 stă treaba: guvernul a studiat intens efectele exloziei a cincizeci sauchiar o sută de bo3be nucleare e teritoriul +rientului iNlociu. &-o să fie chiar at?t de rău.!dăugă: !dică, ei nu vor avea nici o @ansă. 2ar, entru restul lanetei, viaţa va 3erge 3aidearte. ; 2a<V !ltceva 5l reocua 5nsă e 8arr uller. $i, oricu3 ni3ic din toate astea n-osă se 5nt?3le, entru că, a@a cu3 suneai, dacă terori@tii @tiu care e situaţiaV !dică, tu crezi sauai auzit că ar avea de g?nd să ne atace< ; $u, unul, n-a3 auzit ni3ic. #u< a dret vorbind, colegii 3ei aici de faţă sunt de ărere că Focul /ălbatic este un factor reventiv at?t de eficient, 5nc?t robabilitatea ca un ora@



a3erican să fie atacat cu o ar3ă nucleară de către terori@tii isla3ici este foarte 3ică. 2e aceea,trebuie s-o face3 noi 5n@ine. ; /ă faceţi ce< ; 8arr, noi, bărbaţii din ca3era asta, a3 us la cale Proiectul (erde lanul de a detonao bo3bă ato3ică 5ntr-un ora@ a3erican, lan care, la r?ndul său, va declan@a riosta Focul

/ălbatic altfel sus, eradicarea nucleară a Isla3ului. 8arr nu era sigur că 5nţelesese corect, a@a că se alecă sre adox. adox 5l rivi 5nochi @i continuă: ; Partea fru3oasă este că guvernul nostru nici 3ăcar nu trebuie să se asigure că atacul afost us la cale de terori@tii isla3ici. $xistă er3anent o rezu3ţie clară de vinovăţie care lanează asura 0ihadului Isla3ic, a@a că nu sunt necesare ni@te robe concludente entru a lansaFocul /ălbatic. Genial, nu-i a@a< 8arr trase ad?nc aer 5n iet @i suse: ; !ţi 5nnebunit< ; 2eloc. Păre3 noi nebuni< 8arr nu @tia ce să zică desre ceilalţi atru indivizi, 5nsă adox era uţin sărit de e fix.Insiră 5ncă o dată ad?nc @i se interesă: ; !veţi o bo3bă ato3ică< ; /igur că da. !ltfel de ce crezi că ne-a3 afla aici< !devărul este că ave3 atru bo3beato3ice. 2e fatV adox se ridică 5n icioare, se duse la valiza de iele neagră @i o lovi u@or cu3?na: Iată una dintre eleQ aitolul 9 Bain adox rouse o auză scurtă, 5n ti3ul căreia toţi cei rezenţi, cu exceţia lui/cott andsdale @i, a lui 8arr uller, ărăsiră 5ncăerea. andsdale stătea 5n icioare la caătul3esei, dearte de 8arr. ei doi se 3ăsurau reciroc din riviri. andsdale 5l avertiză: ; &ici să nu te g?nde@ti la ceea ce toc3ai 5ţi trece rin 3inteQ ; &u te aud. (ino 3ai aroae. ; 2o3nule detectiv, 5ncetează cu t?3eniile astea de 3ascul feroce. &u oţi ie@i de aicidec?t dacă 5ţi dă3 noi dru3ul. ; &u aria e chiloţii tăi de 3ătase, 3arca I!. ; 2acă-3i răsunzi la c?teva 5ntrebări, oate aNunge3 la o 5nţelegere. ; !sta sună ca ro3isiunile e care le servea3 eu susecţilor. &u-ţi face roble3e, @i eu3inţea3. andsdale ignoră această re3arcă @i continuă netulburat: ; e ţi-a sus #o3 )alsh c?nd te-a tri3is 5n 3isiunea asta< ; i-a sus să-3i iau haine călduroase @i să ăstrez bonurile de benzină. ; Bun sfat. Ai 3ulţu3esc entru confir3area că de )alsh este vorba. /e interesă: etrebuia să faci cu discurile digitale< ; /ă găsesc un ti de la I! @i să i le bag 5n fund. ; isiunea asta a ta includea @i sarcina de a aNunge la aeroortul !dirondac>< 8arr 5@i dădu sea3a că andsdale era riceut 5n ceea ce făcea. Indivizii de la I! erauadevăraţi ghi3i 5n coastă, dar erau ni@te ghi3i rofesioni@ti. "ăsunse: ; &u, dar e o idee bună. Fac ariu că găsesc nu3ele tău e lista de asageri. ; 2ragul 3eu 8arr, a3 3ai 3ulte identităţi false dec?t ai tu @osete curate 5n sertar. /einteresă: ine altcineva din Federal Plaza EO 3ai @tie de 3isiunea asta< ; 2e unde dracuS să @tiu eu<



; &u ţi-a3 sus ?nă acu3, dar unul dintre rietenii 3ei de e Federal Plaza EO 3-ainfor3at că ai avut o discuţie cu 0ohn ore, colegul tău de cubiculu3, 5n holul liftului, @i că tuduceai 5n 3?nă o valiză de 3etal de la #ehnic. #e-a 5ntrebat ore ce ur3a să faci< ; 2e ce nu te duci tu dracului 3ai bine< andsdale ignoră această sugestie @i declară:

; $u 5ncerc doar să te aNut, 8arr. ; Ai eu care credea3 că e@ti de la I!. ; (rei @i tu o bucată din toate astea, 8arr< 5ntrebă andsdale. ; /igur că da. /unt alături de voi. ; /-ar utea ca acu3 să nu fii toc3ai convins, dar, duă ce toate acestea se vor fi5ncheiat, vei vedea că asta era singura cale de ur3at. ; &u cu3va trebuie să 3ergi să te urinezi< ; &u. %ţi roun 5nsă să te g?nde@ti la un lucru: rezi că e osibil să ţi se fi făcut o5nscenare< ; e vrei să sui< ; ă lui )alsh i s-a trans3is, robabil de la )ashington, să tri3ită e cineva aici unti de la &*P2 5nsărcinat cu suravegherea entru a fotografia ersoanele care vin la acestclub. &u are cine @tie ce, nu-i a@a< 5nsă cei care au co3andat această suraveghere oate chiar@i )alsh @tiau de la bun 5nceut că n-o să te aroii la 3ai 3ult de un >ilo3etru Nu3ătate deaceastă cabană 5nainte de a fi rins. ; !3 aNuns chiar 3ult 3ai aroae. ; Felicitările 3ele. !@adar, 8arr, 3ă g?ndesc că tu e@ti o3ul de sacrificiu. ăur3ăre@ti< ; &u. ; (reau să sun că toate astea ar cusute cu aţă albă @i că singurul 3otiv entru care ai fi utut fi tri3is aici este acela de a ne băga 5n serieţi @i de a ne face să a3?nă3 unerea 5nalicare a Proiectului (erde. /au, de ce nu, să o acceleră3. e ărere ai< ; !3 3ai lucrat eu cu I! @i cred că voi, ă@tia, vedeţi consiraţii este tot, 3ai uţinacolo unde ele chiar există. 2e aceea aţi tot dat-o 5n bară 5n ulti3a vre3e. ; /-ar utea să ai dretate. 2ar lasă-3ă să-ţi 53ărtă@esc @i ţie din aranoia 3ea. !i fosttri3is aici de către sueriori, rin inter3ediul lui )alsh, 5n scoul de a băga frica 5n noi @i de a neface să acţionă3 sau entru ca FBI-ul să oată obţine un 3andat de ercheziţie entru a veni să tecaute, găsind astfel @i cele atru valize cu bo3be ato3ice desre care ei cred, robabil, că s-arafla aici. 8arr nu răsunse, dar se g?ndi la această osibilitate. andsdale reluă: ; /ă resuune3, 3ai 5nt?i de toate, că cineva ar vrea să ne serie, făc?ndu-ne să luă3decizia de a acţiona. ine ar utea fi< Păi, oate chiar colegii 3ei. /au oate că 5nsă@i asa !lbăcaută un retext entru a lansa Focul /ălbatic. 8arr analiză @i această robabilitate, dar nu dădu nici acu3 nici un răsuns. andsdale continuă: ; &u-i exclusă 5nsă nici cealaltă variantă că ai fost tri3is 5n această 3isiune ca sădisari, astfel 5nc?t FBI-ul să oată da buzna aici cu un 3otiv bine 5nte3eiat @i cu un 3andat de ercheziţie. P?nă la ur3ă, singurele robe incri3inatorii de aici de la club sunt cele atru bo3be@i du3neata, 5nsă nici du3neata, nici bo3bele nu veţi 3ai ră3?ne e aici entru 3ultă vre3e.?t desre trans3iţătorul $F, acesta nu este ilegal, doar că rezenţa lui aici este ceva 3ai greude exlicat. !3 dretate<



; Fiecare filială sub acoerire a serviciilor secrete 5@i are roriile legende bărbaţi @ife3ei erceuţi ca ni@te ersonalităţi roe3inente, aroae 3itice. $u a3 lucrat cu un astfel deo3, iar la un 3o3ent dat el 3-a infor3at 5n legătură cu Focul /ălbatic. !tunci a aărut 5ndiscuţie nu3ele tău, Bain, ca ersoană articulară care are caacitatea de a declan@a Focul/ălbatic.

; !@a a3 aNuns eu să te cunosc< 5ntrebă adox, oarecu3 st?nNenit de cele aflate. andsdale nu răsunse 5n 3od direct, 5nsă ad3ise: ; !@a a3 aNuns eu să fiu transferat la asa !lbă. Ai adăugă: ica ta consiraţie de aici a rovocat o consiraţie si3ilară 5n r?ndurile anu3itor indivizi din cadrul I! @i, de ase3enea, 5nunele cercuri de la PentagonV @i oate chiar de la asa !lbă. u alte cuvinte, 3ai sunt @i alte ersoane la )ashington, 5n afara celor din co3itetul tău executiv, care dau o 3?nă de aNutor. /untsigur că 5nţelegi acest lucru. Ai 3ai 5nţelege @i fatul că, dacă nu ai fi existat tu, atunci oa3eniidin guvern care vor să declan@eze Focul /ălbatic ar fi fost nevoiţi să laseze ei 5n@i@i bo3beato3ice 5n 3arile ora@e a3ericane. /e forţă să z?3bească @i zise: 5nsă nouă ne lace să 5ncuraNă3iniţiativa rivată, care are la bază convingeri ersonale. ; are e ideea, /cott< ; Ideea, Bain, este că oricine l-ar fi tri3is e 8arr uller aici a dorit să deter3ine oreacţie raidă. 2acă e vorba desre FBI, atunci ur3ează să fii rins. 2acă au fost cei de la I!,atunci 3esaNul este să acţionezi fără 5nt?rziere. &u a3 nici o 5ndoială asura fatului că fiecaredintre cele două organizaţii @tie ce une la cale cealaltă @i că au aNuns să se 5ntreacă entru avedea a cui idee cu rivire la siguranţa naţională va triu3fa 5n cele din ur3ă. adox 5l fixă 3ai 5nt?i 5n tăcere, aoi suse: ; &u 3ai a3 nevoie dec?t de aroxi3ativ L6 de ore. ; /er să 3ai ai la disoziţie ti3ul ăsta, răsunse andsdale, adăug?nd: unosc ecineva din cadrul Brigăzii !ntitero, unde lucrează uller, iar o3ul 3eu 3i-a co3unicat căuller se ocuă de +rientul iNlociu, neav?nd ni3ic de-a face cu 2ivizia teroris3 intern4 eciudat, a@adar, că toc3ai el a fost ales entru această 3isiune. #ot o3ul ăsta 3i-a 3ai sus că unindivid e nu3e 0ohn ore, fost detectiv &*P2 la fel ca uller, actual3ente angaNat tot 5ncadrul 2iviziei +rientul iNlociu, a fost ales iniţial entru a se ocua de această suraveghere.!les 5n 3od secial. 2e ce< !sta-i 5ntrebarea. hiar contează cine e tri3is aici e ost de 3iel desacrificiu< andsdale arinse o ţigară @i reluă: i-a3 a3intit aoi că tiul de la I! care 3i-avorbit entru ri3a dată desre Focul /ălbatic a lucrat c?ndva la !##F, iar e vre3ea c?nd eraacolo a avut un conflict serios cu individul ăsta, ore. 2e fat, a fost 3ai 3ult dec?t un conflictau vrut chiar să se o3oare unul e altul. adox aruncă o rivire la ceasul de la 3?nă. ; Hna dintre nu3eroasele roble3e e care le aveau de 53ărţit, continuă andsdale, ărea a fi actuala soţie a lui ore, agent FBI din cadrul Brigăzii !ntitero. !dăugă z?3bind:5ntotdeauna e o fe3eie la 3iNloc. a r?ndul său, adox z?3bi @i suse: ; Gelozia este axul 5n Nurul căruia se 5nv?rte istoria lu3ii. I3erii 5ntregi au fost distruse entru că 0ac> o regula e 0ill, iar 0ill se 3ai culca @i cu 0i3. #otu@i, ce vrei să sui cu asta<5ntrebă el. ; 2oar că eu văd 3ai 3ult dec?t o si3lă coincidenţă 5n fatul că acest ore trebuia săse afle 5n locul unde se află uller acu3, a@tet?ndu-@i 3oartea. ; Atii, /cott, uneori coincidenţele sunt ure coincidenţe, observă adox. %n lus, ce 3aicontează< andsdale ezită o cliă, aoi răsunse:



; 2ar dacă nu este o si3lă coincidenţă, atunci aici este o adevărată lovitură de 3aestru tiul care 3i-a ovestit desre Focul /ălbatic, care 3i-a obţinut ostul de la asa !lbă @i care3-a aNutat să intru 5n lubul uster 8illV dar nu, nu este osibil, entru că tiul ăsta este 3ort./au se resuune că ar fi 3ort. ! 3urit la )orld #rade enter. ; Hn o3 ori este 3ort, ori nu, sublinie adox.

; #iul ăsta este ceva de groază. $ 3ort atunci c?nd trebuie să fie 3ort @i viu atunci c?ndsituaţia o cere. (reau să sun că, dacă el se află 5n satele venirii lui uller aici, atunci sunt 3ult3ai 5ncrezător 5n @ansele noastre de a une 5n alicare Proiectul (erde 5n ur3ătoarele L6 de ore @i5n osibilitatea ca guvernul să iniţieze 5n relică Focul /ălbatic. adox 5l rivi e andsdale @i 5i co3unică: ; 2acă asta te face să te si3ţi 3ai bine, /cott, atunci 3ă bucur entru tine. 2ar roble3anoastră, do3nule andsdale, nu este ce se 5nt?3lă la )ashington, ci ce se etrece aici. ucrez la roiectul ăsta de aroae zece ani @i a3 de g?nd să-l un 5n ractică. ; 2ar asta nu se va 5nt?3la dacă oa3enii ă@tia 5ţi 5ntreru activitatea 5n ur3ătoareledouă zile. i 3ersi că ai rieteni la )ashington @i fii foarte recunoscător dacă fostul 3eu 3entorde la +eraţiuni sub acoerire este 5n viaţă @i are griNă de tine. ; $i, dacă zici tuV robabil că, atunci c?nd toate astea se vor ter3ina, o să-l ot 5nt?lni e o3ul ăsta, dacă 3ai este rintre cei vii, @i să-i str?ng 3?na. u3 5l chea3ă< se interesăadox. ; &-a@ utea să 5ţi sun nu3ele lui nici dacă ar fi 5ntr-adevăr 3ort. ; !tunci, dacă se 5nt?3lă să 5l 3ai vezi vreodată 5n viaţă @i dacă el este 5ngerul 3eu ăzitor 5n acest roiect, 3ulţu3e@te-i din artea 3ea. ; !@a o să fac. adox arătă sre u@ă. ; !cu3 hai să ne continuă3 @edinţa. %n ti3 ce andsdale se 5ndreta sre u@ă, adox 5nclină u@or din ca, fericit să @tie că bărbatul acela 3isterios se bucura de o ase3enea consideraţie. 2e fat, bărbatul 5n cauză nu3urise e 11 sete3brie iar adox @tia foarte bine acest lucru ci ur3a să sosească la lubuluster 8ill. a dret vorbind, do3nul #ed &ash un vechi rieten al lui Bain adox sunasechiar 5nainte de 5nceerea @edinţei co3itetului executiv, entru a se interesa dacă 0ohn ore seafla deNa 5n custodia lui adox. ?nd acesta din ur3ă 5l infor3ase că, 5n schi3b, rinseseră unanu3e do3n 8arr uller, &ash ăruse deza3ăgit, sun?nd: C&-a3 rins e@tele cel 3are. %nsăaoi adăugase e un ton oti3ist: + să văd ce ot face să-l aduc e ore la lubul uster 8illV+ să-ţi lacă de el, Bain. $ un ticălos lin de el @i aroae la fel de isteţ ca noi doiD. Bain adox 5l ur3ă e andsdale 5n 5ncăere, se 5ndretă către caătul 3esei @i 5nceu: ; 2eclar @edinţa deschisă. !rătă aoi către valiza neagră din 3iNlocul ca3erei @i exlică:hestia aceea, e care o vedeţi acu3 entru ri3a oară, este un "!-1XX de fabricaţie sovietică,c?ntăre@te 5nNur de ML de >ilogra3e, conţine aroxi3ativ 11 >ilogra3e de lutoniu de calitatesuerioară @i are un disozitiv de detonare. 8arr se uită ţintă la valiză. Pe vre3ea c?nd lucra la &$/#, nu i se susese niciodată ceanu3e să caute 3icile disozitive nucleare aveau 3ări3i @i for3e diferite, iar instructorul 5iinfor3ase la un 3o3ent dat: C&u veţi găsi si3bolul ato3ului e aaratul resectiv @i nici uncraniu cu oase 5ncruci@ate ori 3ai @tiu eu ce altceva. Bazaţi-vă doar e detectoarele de raze ga3a@i neutroni e care le aveţi 5n dotareD. ; +biectul acela 3icuţ, continuă adox, are un randa3ent de circa cinci >ilotone, ceeace rerezintă ca3 Nu3ătate din uterea bo3bei lansate asura 8iroshi3ei. 2at fiind că acestedisozitive sunt vechi @i necesită o 3uncă de 5ntreţinere constantă, exlozia ar utea fi ceva 3ai



3ică. %nsă aceasta nu este cine @tie ce consolare entru cei care se 5nt?3lă să se afle 5n reaN3aunui ase3enea disozitiv. Ai, zic?nd acestea, chicoti satisfăcut. ; Atii, noi chiar ne află3 5n reaN3a unuia, subli3e andsdale, adăug?nd 5n glu3ă:Poate că ar fi 3ai bine să nu 3ai fu3ezi, Bain. adox continuă, fără a-l lua 5n sea3ă:

; Pentru infor3aţia du3neavoastră, do3nilor, obiectul acela 3icuţ va rade de e faţa ă3?ntului centrul cartierului anhattan @i va rovoca e loc 3oartea a Nu3ătate de 3ilion deoa3eni @i, ulterior, a 5ncă o Nu3ătate de 3ilion. adox 3erse la valiza cea 3are @i use 3?na eea. Incredibilă tehnologieQ &u oţi să nu te 5ntrebi ce a fost 5n 3intea lui 2u3nezeu atunci c?nd acreat ato3i care să oată fi divizaţi sau contoiţi de către 3uritori entru a elibera o ase3eneaenergie suranaturală. 8arr uller 5@i desrinse cu greu rivirea de la bo3ba nucleară. !cu3 ăru să observe entru ri3a oară sticla cu aă din dretul său @i bău din ea, cu o 3?nă nesigură. ; &u arăţi deloc bine, 5i suse adox. ; &iciunul dintre voi nu arată rea bine. Ai de unde dracuS aţi făcut rost de bo3ba aia< ; 2e fat, asta a fost artea cea 3ai u@oară. ! fost doar o chestiune de bani a@a cu3este, de altfel, orice altceva 5n viaţa asta. Plus că a trebuit să-3i tri3it avioanele articulare săaducă astea aici dintr-una dintre fostele reublici sovietice. 2acă te interesează, a3 lătit zece3ilioane de dolari din buzunarul 3eu. !sta entru toate cele atru bo3be, nu entru fiecare 5n arte. %ţi oţi i3agina, a@adar, c?te astfel de bo3be au cu3ărat deNa oa3eni ca bin aden. 8arr 5@i ter3ină sticla cu aă, aoi luă sticla lui andsdale @i ixul acestuia, e care 5l use 5n roriul buzunar. u3 toţi erau atenţi la adox, ni3eni nu observă ni3ic. ; &u sunte3 ni@te 3on@tri, do3nule uller, suse adox. /unte3 ni@te oa3eni decenţi,care vor salva de la ieire ivilizaţia +ccidentală4 ne vo3 salva fa3iliile, ţara @i e 2u3nezeulnostru. ; +3or?nd 3ilioane de a3ericani< 5ntrebă 8arr, fără a 3ai ţine cont de ce-i suneainstinctul. ; +ricu3 le vor cădea victi3e terori@tilor isla3ici, 8arr. $ste doar o chestiune de ti3.$ 3ai bine dacă acţionă3 noi 3ai reede. !@a alege3 noi ora@ele, nu ei. ; !ţi 5nnebunit de-a binelea cu toţii< adox izbucni: ; /tai uţin, 8arrQ !cu3 c?teva clie nu aveai ni3ic de obiectat 53otriva eradicăriilu3ii isla3ice bărbaţi, fe3ei, coii, ca să nu 3ai vorbesc desre turi@tii @i de oa3enii de afacerioccidentali sau desre 3ai @tiu eu cine se va 3ai afla 5n regiunea +rientului iNlociu sătă3?naviitoareV ; /ătă3?na viitoare< ; $xact. !@a cu3 5ţi sunea3, oţi să-ţi 3ulţu3e@ti ţie 5nsuţi @i organizaţiei tale entruasta. !zi ai venit tu să-ţi bagi nasul 5n treburile noastre. ?ine sau oi3?ine vor 3i@una e aiciagenţii federali sau oate chiar truele de la Fort 2ru3, căut?ndu-te. Ai vor găsi asta. ic?ndacestea, adox lovi valiza cu al3a. 8arr aroae că sări de e scaun. ; Prin ur3are, e tine va trebui să te ascunde3, ur3?nd să duce3 valizele la destinaţie./e adresă consiliului: P?nă una, alta, s-o luă3 cu 5nceutul. ai 5nt?i de toate se 5ntoarse la3asă @i aăsă o tastă de e consola sa. u3inile se stinseră 5n 3o3entul 5n care ecranul lat alunui 3onitor se arinse e un erete, 5nfăţi@?nd o hartă color a +rientului iNlociu @i a !siei"ăsăritene. (o3 arunca o rivire la lu3ea isla3ică, cea e care ur3ează s-o distruge3. aitolul 1



Iată, do3nii 3ei, 5nceu Bain adox, ţinutul Isla3ului, care se 5ntinde de e coastaatlantică a !fricii de &ord, rin +rientul iNlociu, către !sia entrală @i !sia "ăsăriteană,aNung?nd ?nă 5n Indonezia, ţara cu cea 3ai nu3eroasă oulaţie 3usul3ană din lu3e cel 3airecent c?3 de lută 5n războiul 53otriva teroris3ului. Făcu o auză entru efect, duă carereveni: 5n rezent, 5n aceste ţări trăiesc este un 3iliard de 3usul3ani. P?nă sătă3?na viitoare,

nu3ărul lor se va di3inua si3ţitor. adox tăcu c?teva clie entru ca vorbele lui să-@i atingăţinta, duă care arinse o la3ă de birou @i suse: $d ne-a adus o listă cu ora@ele isla3ice vizatede Focul /ălbatic. !runcă o rivire fugară e h?rtia din faţa sa @i glu3i: ici că e lista 3ea cudorinţe de răciun. &i3eni nu r?se, a@a că adox reveni: ; $d ne va oferi unele detalii referitoare la roiectul Focul /ălbatic. /ecretarul adNunct alaărării, $d=ard )olffer, făcu ur3ătoarele recizări: ; 2e fat, este vorba desre două liste: ! @i B. ista ! include 5ntreaga regiune a+rientului iNlociu ini3a arabă a isla3ului alături de c?teva obiective clare din !frica de &ord, /o3alia, /udan, de regiuni ale !siei oulate de 3usul3ani @i de c?teva obiective din !siade $st. %n linii 3ari, lista a ră3as neschi3bată 5n ulti3ii douăzeci de ani, 5nsă din c?nd 5n c?nd3ai adăugă3 c?te un obiectiv, cu3 s-a 5nt?3lat cu artea de nord a Insulelor Filiine, care adevenit bastionul funda3entalis3ului isla3ic. #rebuie re3arcat, de ase3enea, că uneori 3ai @i@terge3 obiective de e listă. 2e ildă, ca ur3are a fatului că a3 ocuat !fghanistanul, a3 @tersde e lista de obiective o 3are arte a acestei ţări, recu3 @i anu3ite orţiuni din zona Golfului,din !sia entrală @i din !rabia /audită, unde staţionează 5n rezent truele a3ericane. #oată lu3ea 5ncuviinţă tacit, iar c?ţiva bărbaţi 5@i luară notiţe. )olffer ur3ă: ; 2e ase3enea, a3 co3letat inventarul cu noi obiective situate 5n sudul!fghanistanului, fiind vorba, 3ai recis, de zona #ora Bora @i de regiunile adiacente de la graniţacu Pa>istanul, unde crede3 noi că s-ar ascunde bin aden. 2acă ticălosul suravieţuie@te acestuiatac, el va deveni regele Pustiului &uclear. ?ţiva r?seră din oliteţe. ; 2e ce e nevoie de două liste< ceru lă3uriri /cott andsdale. ; Proiectul Focul /ălbatic resuune două tiuri osibile de reresalii. ista ! esteindisensabilă, 5n ti3 ce ista B este facultativă, 5n funcţie de nivelul @i tiul atacului teroristlansat asura !3ericii. /re exe3lu, dacă atacul este de natură biologică sau chi3ică, atuncivor fi distruse nu3ai obiectivele de e lista !. 2acă vorbi3 5nsă desre un atac cu ar3e nucleare,care devastează unul sau 3ai 3ulte ora@e a3ericane, atunci reresaliile vor fi 5ndretate fărădret de ael @i asura obiectivelor din lista B. adox relică: ; Păi noi @ti3 deNa că atacul asura !3ericii va fi unul nuclear. 2oar noi detonă3 bo3bele, nu< 2uă c?teva clie de tăcere, Paul 2unn obiectă: ; Bain, nu-i nevoie să te arăţi at?t de entuziast. ; Iartă-3ă, Paul, dar nu ne află3 la o 5nt?lnire a3icală a onsiliului &aţional de/ecuritate. !ici chiar ute3 sune ceea ce g?ndi3. Paul 2unn nu răsunse, iar )olffer continuă: ; %ntotdeauna au existat unele reocuări rivind nivelul de radioactivitate @i3odificările cli3atice. !@a se exlică existenţa unei liste rinciale @i a uneia suli3entare. %n lus, fire@te, nu toate ţările isla3ice găzduiesc terori@ti @i nici nu 3anifestă ostilitate faţă de/tatele Hnite. %nsă Focul /ălbatic nu 3ai lasă loc entru at?tea dezbateri, adat?nd reresaliile 5nfuncţie de natura atacului 5ndretat 53otriva /H!. %n concluzie, dacă o ar3ă chi3ică sau



biologică rovoacă, să sune3, 3oartea a doar E de ersoane din &e= *or> @i )ashington,atunci noi, 5n relică, vo3 lichida nu3ai cele OE de obiective de e lista !. &u vre3 să lăsă3i3resia că a3 fi exagerat. andsdale r?se de absurditatea acestei afir3aţii, 5nsă ni3eni altcineva nu 3ai ăru săsesizeze u3orul ei.

)olffer continuă: ; 2e astăzi, a3bele liste totalizează 1EE de obiective. Pentru 5nceut, ne a@tetă3 la unnu3ăr de aroxi3ativ două sute de 3ilioane de victi3e, ur3?nd, robabil, ca la acest nu3ăr săse adauge 5ncă o sută de 3ilioane de 3orţi 5n ur3ătoarele @ase luni, e 3ăsură ce radiaţiile 5@i vorcere tributul. !dăugă e un ton c?t se oate de sincer: 2incolo de asta, va fi greu să esti3ă3efectele bolilor, ale exunerii la radiaţii, ale foa3etei, sinuciderile, conflictele civile @i a@a 3aidearte. &i3eni nu făcu nici un co3entariu. ; +a3enii care au conceut Focul /ălbatic, reluă )olffer, au 5nţeles că era necesar să seasigure de fatul că nici un viitor re@edinte /H! @i nici ad3inistraţia lui nu vor fi nevoiţi să facăalegeri de ordin strategic sau etic. Pentru scenariul R, se alică lista !. Pentru scenariul *, seadăugă @i lista B. /i3luQ 8arr uller se 5ntoarse cu satele la harta ilu3inată @i rivi către cei atru bărbaţi aflaţide o arte @i de alta a 3esei. %n lu3ina 3onitorului, ace@ti atru indivizi, care ăruseră ca3tensionaţi cu o Nu3ătate de oră 5n ur3ă, ăreau acu3 destul de cal3i. $ra ca @i cu3 @i-ar fi sus5n sinea lor: CBun, a venit 3o3entul. Fii atent @i 53acă-te cu ideeaD. !runcă o rivire către adox, care se uita ţintă la 3onitor, @i văzu că avea un r?nNetciudat e chi, ca @i cu3 ar fi ur3ărit un fil3 orno. adox surrinse rivirea lui 8arr @i 5i făcucu ochiul. 8arr se 5ntoarse 5n scaun @i rivi sre 3onitor. CIsuse 8ristoaseQ #oate astea sunt reale.2u3nezeu să ne aNuteQD )olffer 5@i reluă exunerea: ; Focul /ălbatic este ur @i si3lu o versiune a !2. 2e fat, acest roiect a fost rous, conceut @i realizat de un gru de veterani ai "ăzboiului "ece, 5n ti3ul ad3inistraţiei"eagan. #ăcu ti3 de c?teva clie, aoi suse e un ton reverenţios: !ce@tia au fost ni@te bărbaţicu adevărat curaNo@i. I-au rivit dret 5n ochi e sovietici, iar rivalii lor au cliit ri3ii. &e-autrans3is o lecţie 3inunată @i o 3o@tenire fără sea3ăn. Pentru a fi de3ni de ace@ti oa3eni, carene-au oferit o lu3e liberă de teroarea sovietică, va trebui să rocedă3 cu terori@tii isla3ici la felcu3 ace@ti veterani ai "ăzboiului "ece erau regătiţi să acţioneze 5n cazul Hniunii /ovietice. 2in nou se lăsă lini@tea 5n 5ncăere. !oi, generalul 8a=>ins făcu ur3ătoarea re3arcă: ; el uţin ru@ii aveau o oarecare onoare @i o tea3ă reală de 3oarte. !r fi fost ăcat săle distruge3 oorul @i ora@ele. #icălo@ii ceilalţi adică, 3usul3anii 3erită e delin tot ceeace vor ri3i. adox i se adresă lui $d=ard )olffer: ; /une-ne ce ur3ează să ri3ească. )olffer 5@i drese glasul @i suse: ; + să ri3ească 1EE de focoase nucleare cu uteri exlozive variabile, lansate 5n rincial de e sub3arine nucleare ti +hio, staţionate 5n +ceanul Indian, lus ni@te roiectileIB lansate din !3erica de &ord. "u@ii vor fi avertizaţi cu aroxi3ativ un 3inut 5nainte delansare 5n se3n de oliteţe @i, totodată, ca 3ăsură de recauţie. Generalul 8a=>ins infor3ă e toată lu3ea:



; !ceste focoase rerezintă un foarte 3ic rocent din arsenalul nostru. (or ră3?ne 5nstoc 3ii de alte focoase, 5n caz că vo3 avea nevoie de ele entru un nou atac 53otriva isla3uluisau 5n eventualitatea că ru@ilor ori chinezilor le vin idei trăsnite. )olffer 5ncuviinţă din ca, aoi continuă cu unerea 5n te3ă: ; Pe ista ! sunt incluse aroae toate caitalele din +rientul iNlociu airo, 2a3asc,

!33an, Bagdad, #eheran, Isla3abad, "iad @i a@a 3ai dearte, la care se adaugă alte ora@ei3ortante, vestitele tabere de instrucţie ale terori@tilor, recu3 @i toate bazele 3ilitare. /e uităfugar e notiţele sale @i 3enţiona: Iniţial, caitala so3aleză ogadishu se afla e lista B, 5nsă dec?nd cu Blac> 8a=> 2o=n, acest obiectiv a trecut e lista !, entru a răzbuna odiosul răăd. afel s-a 5nt?3lat @i 5n cazul ortului !den din *e3en atacul asura distrugătorului H// ole vafi, de ase3enea, răzbunat. ; ă 5nc?ntă fatul că lista noastră ţine asul cu vre3urile, co3entă adox. !ve33ulte revan@e de luat. ; %ntr-adevăr, relică )olffer. %nsă, oric?t ne-a3 dori să răzbună3 bo3barda3enteleasura cazar3ei 3arinei a3ericane din Beirut, această caitală nu se află e lista noastră.0u3ătate din oulaţie este cre@tină, iar Beirutul va deveni entru noi un ca de od 5ntr-un+rient iNlociu nou @i rietenos. #rebuie re3arcat, de ase3enea, că Israelul nu va 3ai fi5nconNurat de ina3ici, ci se va afla 5n 3iNlocul unei ustietăţi. ; Israelienii sunt la curent cu Focul /ălbatic< se interesă andsdale. ; Atiu @i ei at?t c?t @tiu @i ina3icii no@tri. Proiectul le-a fost rezentat ca o osibilitate. &u sunt 5nc?ntaţi la g?ndul că vor fi acoeriţi cu raf radioactiv, 5nsă disun de ni@te rogra3eeficiente de aărare civilă, e care le ot rula ?nă la urificarea aerului. /cott andsdale 5ntrebă cu un z?3bet: ; $d, crezi că ar trebui să-3i rezerv o vacanţă de Pa@te 5n Kara /f?ntă< )olffer răsunse: ; /cott, aici e vorba desre o u3e &ouă, cu totul altfel dec?t cea e care o @tia3 ?năacu3. + lu3e 5n care siguranţa aeroorturilor se va 5ntoarce la nivelul anilor 19O4 o lu3e 5n carefa3ilia @i rietenii no@tri ne vor utea conduce din nou ?nă la u@a avionului @i unde dulaurile entru bagaNe nu sunt ni@te obiecte ie@ite din uz4 o lu3e 5n care nu toţi asagerii unei co3aniiaeriene sunt trataţi ca ni@te otenţiali terori@ti @i unde siguranţa aaratelor de zbor ţine exclusiv de roble3e de ordin tehnic @i nu de terori@tii aflaţi la bord sau de rezenţa 5n avion a tot felul dedisozitive exlozive4 o lu3e 5n care nu orice turist sau o3 de afaceri a3erican este o otenţialăţintă a atacurilor teroriste. %n această u3e &ouă, do3nii 3ei, fiecare cetăţean a3erican va fitratat cu a3abilitate, cu resect @i cu o oarecare veneraţie a@a cu3 erau trataţi taţii @i buniciino@tri, care au eliberat $uroa @i !sia din 3?inile răului. Prin ur3are, /cott, da, regăte@te-te să3ergi de Pa@te 5n Kara /f?ntă. (ei fi tratat a@a cu3 se cuvine @i nu va trebui să 5ţi faci griNi 5nlegătură cu eventuale atentate cu bo3be sinuciga@e 5n cafenelele aglo3erate. ei din ca3eră ră3aseră tăcuţi 5n ti3 ce )olffer 5@i continuă instructaNul e te3aa@ezărilor sfinte. ; Printre rincialele obiective se nu3ără, de ase3enea, a@ezări 3usul3ane sfinte, recu3 edina, FalluNah, Wu3 @i a@a 3ai dearte. !sta va fr?nge ini3a isla3ului. ?t desreecca, lăca@ul lor cel 3ai sf?nt, acesta va fi cruţat nu din consideraţie entru religia lor, ci ca ogaranţie: acest ora@ va fi distrus dacă terori@tii care vor suravieţui atentatelor vor a3eninţa cusau vor recurge la reresalii. Guvernele din +rientul iNlociu cunosc acest lucru @i ne-au cerut ca,5n caz că se aNunge la ce-i 3ai rău, să cruţă3 @i edina. "ăsunsul nostru a fost negativ. ; Bun răsuns, interveni adox, care 3ai adăugă: !3 făcut tot felul de afaceri ăguboase cu fa3ilia regală saudită. /ătă3?na viitoare toate astea vor fi de do3eniul trecutului@i singurul lucru cu adevărat bun din acel loc etrolul de sub nisiuri ne va a@teta.



$d=ard )olffer ignoră această 5ntreruere @i continuă: ; ealaltă a@ezare 3usul3ană sf?ntă care nu va fi distrusă este, desigur, cetateaIerusali3ului, care, at?t entru noi, cre@tinii, c?t @i entru evrei, este locul cel 3ai sf?nt. &ea@tetă3 ca duă Focul /ălbatic israeliţii să-i gonească e 3usul3ani din Ierusali3, dinBethlehe3, din &azareth @i din alte ora@e sfinte aflate acu3 sub controlul lor. 2acă ei n-o vor

face, o vo3 face noi. ; !roo de ora@ele care vor fi cruţate, suse adox, e lista de obiective văd c?tevaora@e turce@ti, 5nsă nu @i Istanbulul. ; Istanbulul, exlică )olffer, este o co3oară istorică, situată, din unct de vederegeografic, e teritoriul $uroei. !cest ora@ va reveni la nu3ele de onstantinool, iar3usul3anii vor fi exulzaţi. !dăugă: /incer să fiu, do3nilor, există un lan olitic entru lu3eade duă Focul /ălbatic, lan care trasează din nou anu3ite linii e hartă @i care 5i alungă eoa3eni din locurile unde nu 3ai sunt doriţi. 2intre aceste locuri 53i vin acu3 5n 3inteIerusali3ul, Beirutul @i Istanbulul, cu toate că nu cunosc lanul olitic foarte exact. ; +ricare ar fi acest lan, interveni adox, ute3 să contă3 e fatul că 2earta3entulde /tat 5l va da este ca. ; !3in, confir3ă generalul 8a=>ins, care 3ai observă: +dată ce Bagdadul @i cea 3ai3are arte a Ira>ului vor fi @terse de e faţa ă3?ntului, nu vo3 3ai fi nevoiţi să intră3 5n războicu /adda3 8ussein. ; 2e fat, nu vo3 3ai fi nevoiţi să intră3 5n război nici cu /iria, nici cu Iranul, @i nici cuvreo altă ţară ostilă care nu va 3ai exista, răsunse )olffer. ; %3i lace cu3 sună, suse adox. Kie nu, 8arr< 8arr ezită o cliă, aoi răsunse: ; ă rog, dacă 5ţi lace cu3 sună uciderile 5n 3asăV adox 5l rivi e 8arr, zic?ndu-i: ; Atii, 8arr, eu a3 un băiat e Bain 0unior care este ofiţer 5n rezervă 5n !r3ata/tatelor Hnite. 2acă intră3 5n război cu Ira>ul, el va fi che3at la datorie @i ar utea să 3oară 5nIra>. Ideea e că a@ refera să-i văd 3orţi e toţi cei din Bagdad dec?t să ri3esc vestea că fiul3eu a fost ucis 5n Ira>. Ai asta ţi se are o dovadă de egois3< 8arr nu-i răsunse, dar se g?ndi: C2a, e o dovadă de egois3D. %n lus, 5ntr-o 3anierăfoarte convenabilă entru el, adox uita de toţi fiii @i fiicele !3ericii e care ur3a să 5i ucidăchiar la ei acasă. Bain adox li se adresă lui 8arr @i celorlalţi: ; Hneori, o glu3ă scoate la lu3ină un adevăr e care oa3enii nu vor să-l recunoască.!@adar, do3nule uller, lasă-3ă să-ţi sun o glu3ă e care, 5n 3eseria du3itale, s-ar utea să ofi auzit deNa. adox z?3bi ca @i cu3 ur3a să sună o glu3ă bună. Prin ur3are, se are că re@edintele, @eful do3nului 2unn, @i secretarul aărării, @eful do3nului )olfferV ic?ndacestea, adox z?3bi din nou, duă care continuă: /e are deci că ace@ti do3ni au un dezacordasura unei chestiuni olitice, astfel că 5l chea3ă la ei e un asistent 3ai t?năr, căruia secretarulaărării 5i co3unică ur3ătoarele: C!3 hotăr?t să bo3bardă3 un 3iliard de arabi @i o blondăfru3oasă, cu ochii alba@tri @i cu s?nii 3ari. e ărere ai<D #?nărul asistent 5ntreabă: C2o3nulesecretar, ce rost are să bo3bardaţi o blondă fru3oasă cu ochii alba@tri @i cu s?nii 3ari<D 5n acel3o3ent, secretarul aărării se 5ntoarce către re@edinte @i sune: C(edeţi< (-a3 sus eu căni3ănui nu-i asă de un 3iliard de arabiD. %n Nurul 3esei se făcură auzite c?teva r?sete oliticoase @i reţinute. 8arr z?3bi @i elascult?nd bancul, e care, ce-i dret, 5l 3ai auzise de c?teva ori. ; !cu3 3-a3 făcut 5nţeles< 5l 5ntrebă adox e 8arr. $d=ard )olffer reveni lasubiect, zic?nd:



; "eferitor la roble3a Ira>ului, războaiele urtate la sol sunt costisitoare 5n ceea ce rive@te resursele u3ane, 3ateriale @i financiare. %n lus, războaiele urtate la sol au 5ntotdeauna@i consecinţe nedorite. Pot să vă sun din exerienţa 3ea ersonală iar Paul oate să confir3e că ad3inistraţia curentă este decisă să rovoace un război cu Ira>ul, aoi cu /iria @i, 5n cele dinur3ă, cu Iranul. %n rinciiu, niciunul dintre noi, cred eu, nu se oune acestei idei. %nsă aceia

dintre noi care au lutat 5n "ăzboiul din (ietna3 Bain, 0i3 @i eu 5nsu3i vă ot sune 5ncuno@tinţă de cauză că, odată ce le-ai dat dru3ul c?inilor războiului, nu 5i 3ai oţi ţine subcontrol. Fru3useţea unui atac nuclear constă 5n fatul că este raid @i ieftin. !3 cu3ărat @i a3 lătit deNa un arsenal ato3ic uria@ 5n 3o3entul de faţă deţine3 5n Nur de @ate 3ii de focoasenucleare care stă degeaba. %n schi3bul unei ărţi foarte 3ici din costul acestor focoase, ute3obţine ni@te rezultate 3e3orabile. "ezultatele unui atac nuclear sunt lisite de echivoc. Ai adăugă z?3bind satisfăcut: iarele &e= *or> #i3es @i )ashington Post nu vor 3aitrebui să agonizeze e te3a victoriei sau 5nfr?ngerii 5n războiul 53otriva teroris3ului. #oată lu3ea r?se, iar Bain adox 5ntrebă retoric: ; (rei să sui că nu voi fi nevoit să citesc 5n #i3es vreo oveste lacri3ogenă desre ofetiţă @i bunica ei care au fost rănite de gloanţele a3ericane< #oţi cei rezenţi r?seră din nou, iar )olffer 3ărturisi: ; &u cred că &e= *or> #i3es sau )ashington Post vor tri3ite reorteri rin cenu@anucleară, ca să facă rost de o a@a-zisă @tire de interes u3anitar. adox chicoti, aoi se uită din nou la harta de e 3onitor. ; (ăd că e listă se află @i arele BaraN de la !s=an. ută cursorul e $git @i &il.Presuun că ăsta este cel 3ai i3ortant obiectiv. ; %ntr-adevăr, a@a este, relică )olffer. Hn roiectil 3ultifocos va distruge acest baraN @i3iliarde de litri de aă se vor revărsa, @terg?nd 5n cele din ur3ă $gitul de e faţa ă3?ntului @io3or?nd robabil 5ntre atruzeci @i @aizeci de 3ilioane de oa3eni, e 3ăsură ce vor inunda(alea &ilului, 5n dru3ul lor către area editerană. !cestea vor fi cele 3ai 3ari agube u3ane@i 3ateriale iar acolo nu există terenuri etrolifere. 2in nefericire, va trebui să accetă3 ideea ierderii a 3ii de turi@ti, arheologi, oa3eni de afaceri occidentali etc., odată cu distrugereaa@ezărilor istorice. !dăugă: Pira3idele ar trebui să reziste. adox interveni: ; $d, observ că 3ai 3ulte ora@e egitene de e (alea &ilului se află e lista ţinteloratacului cu focoase nucleare. Kin?nd cont de fatul că aele din !s=an vor 3ătura oricu3 aceleora@e, oare roiectilele nu sunt de risos< /au sunt biblice< )olffer 5i aruncă o rivire rietenului său @i răsunse: ; &u 3-a3 g?ndit niciodată la asta. hibzui reţ de o cliă, duă care suse: Presuuncă, 5n revărsarea lor, aele vor stinge focurile 5n ora@ele care ard. ; !sta nu-i deloc bine, co3entă adox. ; !@a cu3 sunea3, exlică )olffer, vestea roastă este că foarte 3ulţi occidentali vorfi uci@i 5n aceste atacuri: turi@ti, oa3eni de afaceri, exatriaţi, angaNaţi ai a3basadelor @i a@a 3aidearte. !cest nu3ăr ar utea cu u@urinţă să aNungă la o sută de 3ii de ersoane, 3aNoritateacetăţeni a3ericani. &i3eni nu co3entă această afir3aţie. ; #ot din nefericire, continuă )olffer, nu ute3 rezice c?nd vor redeveni aceste zonelocuibile @i stabile din unct de vedere social, 3ăcar at?t c?t să er3ită ţiţeiului să curgă. u toateacestea, o analiză a 2earta3entului !ărării rezice că nu va exista un deficit rea 3are la nivelnaţional sau global, entru că ţările care roduc etrol nu vor 3ai avea consu3 intern. Prin



ur3are, etrolul rovenit din alte surse, 53reună cu rezervele existente, ar trebui să fie suficiente entru a satisface e ter3en scurt cererea !3ericii @i a $uroei +ccidentale. Probabil că noi vo3fi ri3ii care vo3 avea acces la etrolul din !rabia /audită 5n ur3ătorii doi ani. ; (oi, oa3enii din guvern, interveni adox, ar trebui să discutaţi @i cu noi 5n rivinţachestiunilor legate de sectorul rivat. onfor3 analizei făcute de 3ine, etrolul saudit va fi

5ncărcat e tancurile etroliere @i transortat către noi 5n aroxi3ativ un an. red că ute3 obţineun reţ de o sută de dolari e baril, asta dacă exageră3 uţin roble3ele rivind forarea @itransortul, roble3e ce vor aărea duă războiul nuclear. )olffer ezită uţin, aoi suse: ; Bain, 2earta3entul !ărării se g?nde@te 3ai degrabă la un reţ de douăzeci de dolari e baril, de vre3e ce noi vo3 controla toate asectele legate de foraN @i de transort. Ideea este căvo3 avea nevoie de etrol ieftin entru a aNuta la refacerea econo3iei a3ericane, desre carecrede3 că va intra 5ntr-o criză severă duă ce două ora@e a3ericane vor fi devastate de ataculnuclear. Bain adox flutură din 3?nă, sun?nd: ; red că @i asta este o exagerare. (o3 fi 3artori la răbu@irea bursei de valori cu c?teva3ii de uncte, ti3 de 3ai uţin de un an. (re3e de c?teva luni, unele ora@e vor asista lafeno3enul de 3igrare a oulaţiei, a@a cu3 s-a 5nt?3lat @i cu &e= *or>ul duă 11 sete3brie.%nsă, duă ce va deveni clar că ina3icul este 3ort @i 5ngroat, vo3 fi cu toţii 3artorii uneirena@teri a3ericane care va ui3i 5ntreaga lu3e. &u fi esi3ist, 5l sfătui el e )olffer. 2acă răbu@irea Hniunii /ovietice a 3arcat zorii veacului a3erican, atunci distrugerea Isla3ului vainaugura 3ileniul ăcii, al roserităţii @i al 5ncrederii a3ericane. a să nu 3ai une3 lasocoteală că vo3 aNunge o utere fără rival. ileniul a3erican va face ca I3eriul "o3an să arăo ţară din lu3ea a treia. u3 nu se auzi nici un co3entariu, adox 5@i reluă ledoaria: ; ucrurile se vor schi3ba. Hlti3a a3eninţare globală la adresa !3ericii va disărea @i5ntreaga naţiune a3ericană se va reuni 5n Nurul guvernului, a@a cu3 s-a 5nt?3lat duă 11sete3brie @i duă atentatele de la Pearl 8arbor. 2u@3anii interni ai !3ericii, rintre ace@tianu3ăr?ndu-se @i oulaţia 3usul3ană 5n continuă cre@tere, vor fi u@i la unct fără roteste. Ainu vo3 3ai vedea de3onstraţii antirăzboi nicăieri 5n !3erica sau 5n lu3e. Ai toţi ne3ernicii dinlu3ea asta care au dansat e străzi duă 11 sete3brie vor fi deNa 3orţi sau ne vor săruta icioarele. #rase aer 5n iet @i 5nceu să vorbească reciitat: + să le 5nchide3 odată guraeuroenilor, duă care va veni r?ndul ubei @i al oreei de &ord. "u@ii o să-@i ţină @i ei gura.Pentru că, odată ce a3 lansat o bo3bă nucleară, toată lu3ea va 5nţelege că ute3 face asta dinnou, oric?nd. Iar c?nd va veni vre3ea, vo3 5năbu@i 5n fa@ă orice reacţie a hinei, 5nainte caaceastă ţară să aNungă să ne rovoace. %n ti3 ce adox 5@i continuă tirada, 8arr uller 5i rivi e ceilalţi. I se ăru că sesi3ţeau stingheriţi de fatul că adox deviase de la roble3a terori@tilor isla3ici, găsind noidu@3ani e care să-i exter3ine. Ai 3ai era @i treaba cu etrolul, desre care 8arr credea că estela fel de i3ortantă entru Bain adox @i Global +il ororation ca 5nlăturarea [email protected] @tia deNa că individul ăsta era nebun, 5nsă acu3 vedea c?t de nebun era iar a3icii luiadox aveau @i ei ocazia să constate acela@i lucru. adox se ridică 5n icioare, iar vocea sa deveni stridentă: ; a veteran al "ăzboiului din (ietna3, vă sun că ne vo3 recăăta onoarea ierdută 5n3o3entul 5n care truele a3ericane vor ătrunde 5n /aigon @i 8anoi, fără nici un a3estec din artea hinei sa a oricui altcuiva. /e uită la cei atru colegi ai săi, @i conchise: /ă nu lansă3 acestatac nuclear, să continuă3 luta 53otriva ina3icilor no@tri rin 3iNloace dilo3atice @i



convenţionale, să ne irosi3 vieţile @i agoniseala relungind această lută fără ersectiva uneivictorii clare ar fi gre@it din unct de vedere etic. 2isune3 de 3iNloacele necesare entru a5ncheia raid, decisiv @i ieftin tot acest sectacol, cu aNutorul ar3elor nucleare e care le deţine3deNa. ! nu folosi aceste ar3e 53otriva acelora care le-ar folosi oric?nd 53otriva noastră dacă lis-ar oferi ocazia ar fi o sinucidere naţională, o gre@eală strategică, o ofensă la adresa bunului-si3ţ

@i o insultă adusă bunului 2u3nezeu. Bain adox se a@eză. %n ca3eră se a@ternuse lini@tea. %n lu3ina neclară, 8arr uller studie chiurile celor rezenţi @i 5@i suse: Cda, ei @tiucă e nebun. %nsă nu le asă, entru că el sune exact ceea ce g?ndesc eiD. Bain adox arinse o ţigară @i sugeră e un ton c?t se oate de firesc: ; Bun, acu3 hai să discută3 desre ora@ele a3ericane care vor trebui sacrificate @i săvede3 cu3 @i c?nd ne vo3 ocua de astaQ P!"#$! ! I&$!. /?3bătă. &+"#8 F+", +&G I/!&2. &assau Point, ong Island, E august 19M9 F. 2. "oosevelt, re@edinte al /tatelor Hnite. asa !lbă, )ashington, 2. . /ti3ate 2o3nule Pre@edinteV !r utea deveni osibilă declan@area unei reacţii nucleare5n lanţ 5ntr-o 3asă 3are de uraniu, reacţie 5n ur3a căreia ar utea fi generate cantităţi 5nse3natede energie @i de ele3ente chi3ice noi, ase3enea radiu3uluiV @i 5n ur3a căreia, dragă 2o3nulePre@edinte, ar utea fi dezlănţuită o i3ensă forţă distructivă. !lbert $instein. aitolul 11 2uă cina luată la restaurantul de e @le, a3 lecat 53reună cu ate cu 3a@ina către+rient Point, destinaţie situată la extre3itatea estică a regiunii &orth For> din ong Island. erul era arţial 5nnorat, 5nsă utea3 zări stelele, riveli@te de care a3 rareori arte 5nanhattan. &orth For> este o bucată de ă3?nt bătută de v?nturi, destul de fru3oasă 5n felul ei,5nvecinată cu ong Island /ound la nord, GardinerSs Ba la sud @i cu +ceanul !tlantic la est. 2at fiind că aele din 53reNuri3i ăstrează căldura din erioada verii, toa3na esteneobi@nuit de caldă entru această latitudine. 2e fat, acest 3icrocli3at la care se adaugă, robabil, feno3enul general al 5ncălzirii globale a dus la aariţia odgoriilor, dar @i la exloziaulterioară a turis3ului, care a schi3bat a3renta locului. %n coilărie 53i etrecea3 aici verile 53reună cu ărinţii 3ei, alături de alte fa3iliicuraNoase @i nu foarte bogate, care fie nu 5@i er3iteau să 3eargă 5n 8a3ton, fie doreau să eviteaglo3eraţia de acolo. Hn ase3enea suflet te3erar era @i !lbert $instein, care 5n 19M9 @i-a etrecut vara aici,5ntr-un loc nu3it &assau Point. Ai, de vre3e ce nu avea rea 3ulte de făcut, robabil că a avut ladisoziţie 3ult ti3 de g?ndire. !@a că, 5ntr-o bună zi, la insistenţele altor fizicieni, i-a scris oscrisoare lui Fran>lin "oosevelt cunoscută acu3 dret /crisoarea de la &assau Point rin care 5ireco3anda re@edintelui să grăbească lucrurile 5n rivinţa bo3bei ato3ice, 5nainte ca nazi@tii săconstruiască ei 5n@i@i una. "estul, a@a cu3 se sune, este ură istorie. "evenind la roble3a 3icrocli3atului @i a 5ncălzirii vre3ii, i-a3 sus lui ate: ; 8ai să face3 o baie goiQ $a se uită la 3ine @i 53i răsunse:



; /unte3 5n octo3brie, 0ohn. ; !r trebui să rofită3 de 5ncălzirea globală 5naintea tuturor celorlalţi. Peste zece ani, 5nlocul odgoriilor vor fi al3ieri @i 3ii de oa3eni vor veni aici 5n luna octo3brie să se bucure desoare. ; !tunci, hai să reveni3 aici este zece ani entru baia aia.

!3 continuat să 3erg sre est e "oute EX, o @osea veche, din eoca colonială, c?nd britanicii deţineau aici uterea 5nainte de revoluţie, cunoscută sub denu3irea de ingSs 8igh=a.2e-a lungul @oselei, e falezele dinsre nord, se vedeau case vechi, din @indrilă albă, dar @ire@edinţe de vară, recent construite, din cedru @i sticlă. &u 3i-a3 dorit niciodată cu adevărat săfiu bogat, 5nsă din c?nd 5n c?nd 3ă g?ndesc să un de-o nouă revoluţie, astfel 5nc?t să-3i ot5nsu@i re@edinţa de vară a vreunui agent de bursă, undeva e 3alul unei ae. (reau să sun că a@da-o 5naoi duă c?ţiva ani @i toată lu3ea ar avea ceva de c?@tigat de e ur3a acestei exerienţe. $ra3 deNa aroae de +rient Point4 undeva 5n faţa noastră se afla ter3inalul entruferibotul către &e= ondon, onnecticut, iar dincolo de el zona cu acces restricţionat e undeferibotul guvernului ătrunde către entrul de /tudiere a aladiilor !ni3alelor, o instituţie strictsecretă din Plu3 Island. !sta, desigur, 3-a făcut să 3ă g?ndesc la vara e care a3 etrecut-o aici, refăc?ndu-3ăduă gloanţele 5ncasate. !tunci 3-a3 trezit i3licat 5ntr-un caz bizar de dublă o3ucidere, c?ndeu, de fat, ar fi trebuit să a@tet cu3inte să 3i se 5nchidă rănile. #ot atunci a3 avut @i o aventurăcu o doa3nă e nu3e $33a )hitestone, de care 53i 3ai a3intesc @i astăzi rea des chiar. I3ediat duă rezolvarea cazului, a3 3ai fost 5ncurcat @i cu o altă doa3nă, Beth Penrose e nu3ele ei, detectiv 5n 2earta3ental local de o3ucideri, căreia 5i fusese 5ncredinţatresectivul caz. Beth a recedat-o e ate sau, 3ă rog, oate că s-au suraus un ic astfelcă, atunci c?nd eu @i ate discuta3 desre cazurile din trecut, cazul Plu3 Island @i nu3ele BethPenrose nu erau 3enţionate rea des. #ot e vre3ea c?nd lucra3 la acel caz l-a3 5nt?lnit entru ri3a oară e do3nul #ed &ash, de la I!4 resectivul eveni3ent ur3a să exercite o influenţă 3aNoră nu doar asura vieţii3ele, ci @i asura vieţii lui, a@a cu3 s-a dovedit ulterior. $l s-a stins din viaţă 5naintea 3ea, astfelcă 5n ulti3a vre3e nu s-a 3ai g?ndit rea 3ult la 3ine, cu toate că eu 5ncă 3ă 3ai g?ndesc dinc?nd 5n c?nd la el. Hnde 3ai ui că, rintr-o altă stranie 5ntorsătură a sorţii, #ed &ash a cunoscut-o e ate5naintea 3ea4 chiar sunt convins că a fost ceva 5ntre ei 5nainte să intru eu 5n eisaN. Prin ur3are, uneori a3 această fantezie cu3 că &ash ar fi suravieţuit atentatelor de la)orld #rade enter @i că noi doi ne vo3 5nt?lni din nou. Fantezia 3ea continuă cu o confruntareverbală din care, fire@te, eu ies 5nvingător iar aoi cu o confruntare fizică fără ar3e 5n careeu 5l arunc duă o st?ncă, duă un zg?rie-nori sau, uneori, 5i sucesc g?tul @i 5l rivesczv?rcolindu-se. ; a ce te g?nde@ti< 3ă 5ntrebă ate. "evenind din 3inunatul 3eu vis, i-a3 răsuns: ; a c?t de fru3oasă e lu3ea asta. ; u3 suneai că te chea3ă< 3ă 5ntrebă ea. ; &u fi răutăcioasă. %ncerc să 53i creez disoziţia necesară entruV 3ă rogV ; PerfectQ 8ai să ne 5ntoarce3 la ensiune @i să face3 dragoste. !3 făcut raid st?nga-3reNur e două roţi, e @oseaua ustie, @i a3 aăsat e acceleraţie. ; as-o 3ai 5ncetQ !3 ridicat iciorul de e edala de acceleraţie. $xistă o veche zicală: CFe3eile au nevoiede un retext entru a face sex4 bărbaţii n-au nevoie dec?t de un locD. !@adar, 5n siritul acestei



zicale, a3 făcut i3ediat la st?nga, 5n dretul unui indicator e care scria:"$$"(!KI! 2$/#!# +"I$&# B$!8D. ; %ncotro< ; %ntr-un loc ro3antic. ; 0ohn, hai să ne 5ntoarce3 la ensV

; Jsta-i 3ai aroae. ; 8aide, 0ohn. &u-3i lace s-o fac 5n aer liber. ie nu-3i ăsa unde o făcea3, at?ta vre3e c?t o făcea3. Iar roiectilul din buzunarul3eu indica 5n 3od clar 5n direcţia asta. !3 continuat să 3erg e @oseaua 5ntunecată @i 5ngustă care 5nainta rin stufări@ @i iarbă de baltă, de-a lungul unei eninsule str?3te. a un 3o3ent dat, terenul s-a lărgit4 5n 3iNloculvegetaţiei de e artea st?ngă se deschidea un dru3, a@a că a3 5ntors, intr?nd e o cărare cecobora sre aă. !3 trecut Neeul e tracţiune integrală, 5naint?nd e un teren 3lă@tinos, ?năc?nd a3 aNuns la o 3icuţă laNă cu nisi din GardinerSs Ba. !3 scos cheia din contact, duă care a3 cobor?t a3?ndoi din Nee, ne-a3 scos @osetele @i antofii @i ne-a3 5ndretat către 3alul aei. /re est se vedea ţăr3ul 3isterios al insulei Plu3 Island, iar 5n sud era GardinerSs Island,insulă care aarţinuse fa3iliei Gardiner 5ncă de la 1O. /e sune că acolo @i-ar fi 5ngroatcăitanul idd co3oara, lucru care ar utea fi adevărat, nu3ai că 3e3brii fa3iliei Gardiner n-auvorbit niciodată desre asta. eva 3ai sre sud, dincolo de golf, se zăreau lu3inile zonei 8a3ton, ai cărei locuitoriestivali aveau la disoziţie 3ai 3ulte co3ori dec?t ar fi visat un irat să fure 5ntr-o viaţă 5ntreagăde radă @i Naf 5nsă a3 deviat de la subiectul rincial, resectiv acela că era3 extre3 de excitat. ; 8ai să face3 o baie goiQ a3 rous, d?ndu-3i Nos Nacheta @i arunc?nd-o e nisi. ate 5ncercă aa cu v?rful unui icior: ; $ rece. ; $ 3ai caldă dec?t aerul. i-a3 dezbrăcat că3a@a @i antalonii, 5nde3n?nd-o din nou:8aideQ i-a3 dat Nos @i boxerii @i a3 intrat 5n aă. IisuseQ Penisul 3eu excitat se blegi e loc. ate observă @i-3i zise: ; Poate chiar era cazul să te răcore@ti. ă 53inse 5n aă. 8ai, #arzan. uraNQ $i bine,fusese ideea 3ea4 a@a că, a3intindu-3i de cei din clubul Polar Bear @i de baia lor anuală, din lunaianuarie, 5n +ceanul !tlantic, la one Island, a3 scos un strigăt 5nfiorător @i a3 lonNat 5n aă,duă care 3-a3 dat la fund. !3 avut senzaţia că 53i stă ini3a 5n loc4 testiculele 3i-au intrat 5ntre icioare, 5n ti3 ce enisul 3eu, ţeaăn ?nă nu de3ult, se 3ic@oră, aNung?nd de 3ări3ea unei virgule dintr-o cartede telefon. !3 ră3as sub aă c?t de 3ult a3 utut, aoi a3 scos caul afară @i a3 5nceut să calcaa. ; #otul e 5n regulă, odată ce ai intrat, i-a3 strigat lui ate. ; Bine. !tunci ră3?i acolo. $u 3ă 5ntorc la ensiune. PaQ ; redea3 că agenţii FBI sunt 3ai curaNo@i. #u e@ti o fricoasăQ ; Ai tu e@ti un idiotQ Ie@i naibii de acolo ?nă nu 5ngheţi de totQ ; Bine, bineV !uV 2u3nezeuleV 3i s-au us c?rceiV !3 intrat sub aă, aoi a3ie@it din nou la surafaţă, a3 scuiat aa @i a3 strigat: !NutorQ ; !cu3 glu3e@ti< ; !NutorQ



&u @tiu sigur dacă a tras o 5nNurătură sau 3i-a sus: C&-ai dec?t să te 5neciQD 2ar @i-a scoshainele, a tras ad?nc aer 5n iet, a alergat ?nă c?nd aa i-a aNuns la talie, aoi a lonNat @i a5nceut să 5noate către 3ine. i-a3 u3lut lă3?nii cu aer @i a3 făcut luta e sate, rivind cerul 3agnific al noţii.red că l-a3 zărit e Pegas rintre norii care luteau u@or.

ate aNunse aroae de 3ine @i 5nceu să calce aa la c?ţiva 3etri distanţă. ; &e3erniculeQ ; Pofti3< ; 2acă nu te 5neci 5n 3o3entul ăsta, fii al naibii de sigur că o s-o faci 5n 3ai uţin de un3inutQ ; &-a3 sus că 3ă 5nec. Fă luta e sate, i-a3 sugerat. + să ţi-l arăt e Pegas. ; a dracuSQ &u ot să cred că 3i-ai făcut astaQ or de frigQ ; !a e 3ai caldă dec?tV %3i use 3?na e faţă @i 53i 53inse caul sub aă. Ai 3ă ţinu acolo. ult ti3. -a3 5ndeărtat 5not?nd, duă care 3-a3 aroiat din nou de ea, e la sate. !dorabilulei osterior gol se alia acu3 chiar 5n faţa 3ea. Prin ur3are, cu3 a@ fi utut să 3ă abţin @i să n-o3u@c u@or, afectuos, de fesa dreată< $a ţ?@ni 5n sus, iar c?nd a3 ie@it eu la surafaţă, ea 5nota 5n cercuri, 5ncerc?nd să scrutezeaa 5ntunecată. ; #oc3ai a3 3u@cat un rechin cu fundul alb, i-a3 strigat. $a se 5ntoarse către 3ine @i 53i strigă o 3ulţi3e de cuvinte care nu sunau deloc drăguţ.!3 reţinut totu@i exresia Cidiot afurisitQD $i bine, gata cu reludiulQ ; $u 3ă 5ntorc la 3al, i-a3 sus. #u ră3?i 5n aă< Fără să-3i răsundă, orni sre ţăr3, lovind uternic aa cu braţele. $ra raidă, 5nsă a3 rins-o din ur3ă, @i ne-a3 luat la 5ntrecere către 3al. red că sunte3a3?ndoi foarte co3etitivi, @i toc3ai asta face ca relaţia noastră să ră3?nă at?t de interesantă. %n lus, unul dintre noi este un idiot i3atur, iar celălalt nu este deloc a@a4 deci, 5ntr-un fel, neco3letă3 unul e altul, recu3 un babuin do3inant @i dresoarea lui. %n orice caz, ate ărea uţin suărată e 3ine, a@a că a3 lăsat-o să iasă victorioasă 5ncursa noastră către ţăr3. ?nd a3 us iciorul e laNă, ea se @tergea deNa de aă cu antalonii @icu geaca 3ea sort. !fară era destul de frig @i bătea u@or briza. ; ! fost 5nviorătorQ i-a3 sus, clănţănind din dinţi. &ici un răsuns. !3 5ncercat o altă abordare: ; 8ei, e@ti o 5notătoare a naibii de bunăQ (rei să face3 sex< $a 5@i str?ngea hainele de e nisi @i nu ărea să 3ă audă. ; ate< !lo<V /e 5ntoarse către 3ine. ; %n viaţa 3ea n-a3 avut de-a face cu un adult at?t de infantil, at?t de stuid, at?t deredus la 3inte, at?t de i3rudent, at?t de nesăbuit, at?t deV ; Presuun că nici nu se une roble3a de sex oral, a3 5ntrerut-o eu. ; Pofti3< Glu3e@ti, nu-i a@a< ; PăiV credea3 că ai susV ; &u vorbi cu 3ineQ Bine.



stabilit că va sosi aici 5n cursul zilei de 3?ine. P?nă 3?ine-noate, dacă totul decurge confor3 lanului, disozitivele vor fi arinse. /cott andsdale use ur3ătoarea 5ntrebare: ; ihail @tie ceva desre Proiectul (erde< /au desre Focul /ălbatic< ; Bine5nţeles că nu, relică adox. rede că aceste disozitive vor fi lantate 5n ora@e

din +rientul iNlociu, lucru care i se are logic. Ai nici nu trebuie să afle 3ai 3ulte. ; Hnde e el acu3< ; ocuie@te e oasta de $st @i este angaNat la o universitate a3ericană. &ici tu n-ainevoie să afli 3ai 3ulte. Individul a 5nţeles că treaba este urgentă. adox z?3bi sun?nd: a X de dolari e vizită, cred că va aNunge aici c?t 3ai cur?nd osibil. ; Ai ai 5ncredere 5n tiul ăsta< se interesă andsdale. ; !bsolut deloc. %nsă 3-a3 oferit să-i lătesc un 3ilion de dolari c?nd @i dacă vorexloda bo3bele. Fire@te, va ri3i banii roorţional cu nu3ărul bo3belor care exlodează @i curanda3entul aroxi3ativ al fiecăreia. !@adar, ihail are o 3otivaţie foarte uternică. andsdale 3ai 5ntrebă: ; Ai c?nd va vedea că bo3bele vor exloda 5n ora@e a3ericane, nu 5n ora@e din +rientuliNlociu, cu3 va reacţiona< ; &-a3 idee. ontează< ; e se 5nt?3lă cu ihail duă ce vor fi detonate bo3bele< ; Pui rea 3ulte 5ntrebări, /cott, co3entă adox. ; /unt foarte reocuat 5n legătură cu siguranţa acţiunii. ă nelini@te@te ideea că ihailva bea o votcă 5n lus @i va ovesti cuiva că lucrează cu Nu3ătate de nor3ă la lubul uster 8ill,ocu?ndu-se cu 5ntreţinerea unor disozitive nucleare. ; &u voi er3ite să se 5nt?3le a@a ceva. ; !sta 5nsea3nă că te ocui tu de ihail< adox aruncă o rivire către ceilalţi trei 3e3bri ai co3itetului, aoi 5l lini@ti eandsdale: ; &u-ţi face tu roble3e 5n rivinţa asta. 8arr uller era 3artor la discuţia unor do3ni cu rivire la lichidarea unui 3artor. 2acăihail, care @tia doar o 3ică arte din toate lucrurile astea, ur3a să fie eli3inat, atunci el, 8arruller, nu avea rea 3ulte @anse4 de fat, @ansele lui erau egale cu zero. ; $vident, continuă adox, de c?nd cu vizita neanunţată a detectivului uller, treburileau fost urgentate. &u văd 5nsă nici un 3otiv entru care nu a3 utea une la unct Proiectul(erde 5n ur3ătoarele c?teva zile. !runcă o rivire către andsdale @i reluă: a dret vorbind,do3nilor, ne-a fost forţată 3?na, iar acu3 singura noastră alternativă este să 3erge3 3aidearte. Paul 2unn, consilierul re@edintelui, interveni: ; Bain, 3ă g?ndesc că a3 utea ascunde disozitivele nucleare ?nă la un 3o3ent 3ai otrivit. ; o3entul acela, Paul, a sosit deNa. 2in infor3aţiile 3ele recente, a3 convingerea căexistă oa3eni 5n guvern care 5nce să susecteze ceva, iar noi trebuie să 3erge3 3ai dearte,5nainte ca ei să-@i facă aariţia aici. Bo3bele acelea trebuie să aNungă la destinaţie 5ntr-o zi saudouă, iar tu trebuie să te 5ntorci la )ashington, să fii 5n reaN3a re@edintelui, astfel 5nc?t, atuncic?nd noi vo3 iniţia Proiectul (erde, el să declan@eze Focul /ălbatic. are-i rogra3ul re@edintelui 5n zilele de luni @i 3arţi< 5l 5ntrebă el e Paul 2unn. 2unn rivi o bucată de h?rtie din faţa lui.



; uni di3ineaţă, de olu3bus 2a, re@edintele se va afla la asa !lbă, aoi va zburacătre 2earborn, ichigan, ur3?nd să aNungă la !eroortul Internaţional +a>land ountr 5n Nurulorei 1X.M. 2uă cu3 bine @tiţi, 3ai sunt 3ai uţin de trei sătă3?ni ?nă la ziua alegerilor, iar re@edintele va ţine un discurs 5n sriNinul lui 2ic> Posthu3us entru ostul de guvernator alstatului ichigan. !oi, 5nsoţit de coloana oficială, se va delasa la hotelul "itz-arlton din

2earborn, unde, 5n cadrul unui dineu 5@i va exri3a susţinerea faţă de candidatura lui #haddeuscotter la funcţia de congres3en. 2uă aceea, se va urca la bordul avionului !ir Force +ne @i,5n Nurul orei EE., ar trebui să aNungă 5naoi la baza !ndre=s. (a lua aoi elicoterul către asa!lbă @i va aNunge e /outh a=n 5n Nurul orei EE.M. adox reflectă uţin la toate aceste infor3aţii @i trase o concluzie: ; uni, de olu3bus 2a, ar utea fi ziua 5n care terori@tii isla3ici vor decide sădetoneze bo3be nucleare 5n unele ora@e a3ericane. ; Bain, interveni Paul 2unn, dintr-o 3ulţi3e de 3otive, o zi de sărbătoare nu e chiar o zi otrivită entru aV entru a face a@a ceva. $xlică: 5n ri3ul r?nd, nici $d @i nici eu nu ne vo3afla 5n reaN3a re@edintelui luni, c?nd va fi e traseu. %n lus, nici /cott nu va fi la asa !lbă.ic?nd acestea, 5l rivi e andsdale, entru a obţine confir3area sa. /cott arobă. ; uni trebuie să aNung la un icnic oficial @i la un 3eci de softball. ; $i, atunci va trebui să a3?nă3 atacul nuclear asura !3ericii, r?se adox @i se5ntoarse sre $d=ard )olffer. Poate a3 avea nevoie de ni@te infor3aţii referitoare la 0$$P, caresă ne aNute să luă3 această decizie. )olffer confir3ă rintr-o 3i@care a caului @i răsunse: ; Probabil @tiţi cu toţii unele detalii desre 0$$P Planul Hnic de $vacuare 5n caz deHrgenţă. %n ti3ul "ăzboiului "ece, acest lan i3unea ca re@edintele @i un gru alcătuit dinrerezentanţi ai ar3atei @i lideri olitici ale@i 5n realabil să fie transortaţi c?t 3ai raid osibil,cu 3a@ina sau cu elicoterul, fie la baza !ndre=s, fie la !eroortul &aţional oricare era 3aiaroae de locul unde se afla re@edintele la 3o3entul resectiv. a aeroortul 5n cauză există unavion cu reacţie de ti $-LB, gata oric?nd de decolare. !cest avion este denu3it &$!PTLU Postul de o3andă !erourtată 5n caz de Hrgenţă &aţională, cunoscut sub nu3ele de codneeca @i suranu3it uneori !vionul ilei 0udecăţii de !oi. )olffer 5i rivi e toţi cei rezenţi@i continuă: Pre@edintele, desigur, ar avea bo3ba nucleară la el, ut?nd să lanseze reresaliilechiar de la bordul ostului de co3andă aerourtată. $xistă 5nsă @i o versiune de duă 11sete3brie entru 0$$P @i neeca, la care se va aela doar 5n cazul 5n care atacarea !3ericii nuse face cu rachete balistice intercontinentale. 2acă se stabile@te că atacul a fost iniţiat de terori@ti,atunci se resuune că nu 3ai beneficie3 de cele zece sau cincisrezece 3inute de avertis3ent e care ni le-ar oferi un IB cu destinaţie clară @i că o bo3bă ascunsă ar utea fi detonată 5n)ashington 5n orice 3o3ent. Prin ur3are, relica va fi diferită re@edintele va trebui să urcec?t 3ai cur?nd osibil la bordul elicoterului 3arinei, regătit e eluza de la asa !lbă, duăcare va fi transortat către un loc sigur, dearte de )ashington, loc care, desigur, este o otenţială ţintă teroristă. ; $i bine, 5l 5ntreruse adox, noi @ti3 că nu este unul dintre ora@ele de e lista noastrăde obiective, @i asta din 3otive evidente, de suravieţuire naţională. !dăugă z?3bind: a să nu3ai sune3 că du3neavoastră, do3nilor, vă veţi afla cu toţii aici la ora zero. #oţi uteţi fi erceuţi ca ni@te adevăraţi eroi, datorită fatului că veţi ră3?ne la osturile du3neavoastră 5n3o3entele de anică @i de confuzie care vor ur3a duă exloziile nucleare. (oi trei, $d, Paul @i/cott, va trebui să influenţaţi cursul eveni3entelor.



; a dret vorbind, a3 făcut deNa asta atunci c?nd a3 insistat entru crearea unei noiversiuni a 0$$P, reciza )olffer. $licoterul 3arinei nu este la fel de bine dotat ca !ir Force+ne sau ca $-LB, entru a face faţă unui volu3 3are de co3unicare sau anu3itor tiuri de3esaNe critate4 a@adar, ti3ul dintre 3o3entul atacului @i cel al relicii va fi ierdut 5n 3are3ăsură cu rocedurile de evacuare, iar robabilitatea ca re@edintele să ri3ească 3esaNe sau

sfaturi roaste, care să-l facă să analizeze varianta de a interveni 5n desfă@urarea oeraţiunii Focul/ălbatic, este 3ai 3ică. )olffer conchise: #i3ul e care re@edintele 5l etrece la bordulelicoterului 3arinei este un interval 5n care co3anda, controlul @i co3unicarea se desfă@oară 5ncondiţii sub ragul oti3. ; eea ce, de fat, rerezintă o condiţie oti3ă entru noi, co3entă adox, duă care se5ntoarse către Paul 2unn. !@adar, care este rogra3ul re@edintelui entru ziua de 3arţi< ; Pre@edintele, răsunse 2unn, se va afla la asa !lbă 5ntreaga zi. a ora 1L., vagăzdui acolo o conferinţă e te3a Cinorităţile @i dretul de rorietate asura locuinţeiD. Pentrurestul zilei, se va afla 5n Biroul +val. (a lua cina cu rieteni, cu oficiali de la asa !lbă @i cu ri3a-doa3nă. %n ziua resectivă, /cott ar trebui să lucreze ?nă t?rziu 5n biroul lui din aria devest, iar $d ar trebui să-l ur3eze 5ndearoae e secretarul aărării. 0i3 ar ur3a să se afle laPentagon, unde va suraveghea toate 3i@cările consilierilor re@edintelui e roble3e 3ilitare.Iar eu a3 să iau cina la asa !lbă, 5ncheie el. CBain adox ăru dus e g?nduri entru c?teva clie, duă care suse: ; %n regulăV arţi are a fi ziua cea 3ai otrivită entru a iniţia Proiectul (erde. !stane oferă răgazul necesar entru a une la unct toate detaliile i3ortante. %n ri3ul r?nd, ihailtrebuie să aNungă aici, duă care s-ar utea să aibă nevoie de ceva ti3 entru a se ocua derevizia disozitivelor nucleare. %n al doilea r?nd, eu voi căuta să 3ă asigur că aaratele 3ele dezbor sunt aici @i sunt regătite de lecare. %n al treilea r?nd, va fi necesară unerea 5n funcţiune ageneratoarelor diesel, entru a ali3enta antena $F. !oi va trebui verificat trans3iţătorul $F,lucru de care 3ă voi ocua ersonalV @i 3ai ur3ează să ne ocuă3 @i de logistica celor douăzboruri către ora@ele dese3nate. 8arr 5l asculta e adox, 5nsă nu 5nţelegea foarte clar desre ce vorbea individul ăsta, cutoate că restul ăreau să @tie. ; !@adar, continuă adox, ră3?ne stabilit entru 3arţi, la ri3ele ore ale serii. Atiu că re@edintele se retrage devre3e @i chiar nu-3i doresc să-l dau Nos din at cu forţa @i să-l urc 5nelicoterul 3arinei 5n iNa3ale. "?nNi satisfăcut. /ă sune3 că toate astea se vor 5nt?3la la un3o3ent dat 5n ti3ul cinei, c?nd re@edintele va fi 5nsoţit de Paul @i de ri3a-doa3nă, ceea ce vaface 5ntr-adevăr ca evacuarea cu elicoterul să fie 3ult 3ai u@oară entru toată lu3ea. +ra exactăva fi stabilită de către 3ine @i le va fi co3unicată aoi lui /cott @i lui $d, care vor lucra ?năt?rziu 5n birourile lor. adox 5l rivi e generalul 8a=>ins @i 5i suse: Iar tu, 0i3, vei lucra ?năt?rziu la Pentagon. 8a=>ins arobă rintr-o 3i@care a caului. ; !@adar, do3nilor, 5ncheie adox, zorii u3ii &oi răsar 3arţi seara este trei zile @itrei ore din acest 3o3ent. u toţii veţi ăstra legătura. Iar tu, /cott, vei cal3a siritele anunţ?ndcă deţii infor3aţii solide otrivit cărora ora@ele care au trecut deNa rin exerienţa ataculuinuclear vor fi singurele care vor suferi această soartă. andsdale 5ncuviinţă: ; + să fac tot osibilul, dar nu sunt 3ulţi aceia care 3ai au 5ncredere 5n I! 5n vre3urilenoastre. ; asa !lbă te-a crezut 5n roble3a ar3elor de distrugere 5n 3asă din Ira>. 2esre care,aroo, eu cred că nu există.



andsdale z?3bi @i răsunse: ; Poate că există sau oate că nu. %n orice caz, duă declan@area oeraţiunii Focul/ălbatic, aceasta va fi o roble3ă discutabilă, ceea ce e benefic entru toată lu3ea. adox dădu din ca arobator @i se 5ntoarse către )olffer. ; P?nă la ur3ă, cu3 se va desfă@ura oeraţiunea Focul /ălbatic< Prezintă-ne etaeleQ

$d=ard )olffer exlică: ; 2uă ce se raortează @i se confir3ă că unul sau 3ai 3ulte ora@e a3ericane au fostatacate cu o ar3ă de distrugere 5n 3asă, 5n cazul nostru o ar3ă nucleară, secretarul aărăriitri3ite un 3esaN codat 5n olorado /rings 5n care se va sune si3lu: CFocul /ălbatic a fostlansatD4 ur3ează infor3aţia legată de a3loarea 3ăsurilor de retaliere: ista ! sau listele ! @i B.Privi la cei din Nurul 3esei @i continuă: hiar dacă )ashingtonul este distrus @iZsau nu se ri3e@tenici un 3esaN de la secretarul aărării sau de la re@edinte, Focul /ălbatic tot va fi declan@at. &i3eni nu făcu nici un co3entariu, a@a că )olffer continuă: ; Protocolul @i 3ăsurile de securitate sunt si3ilare celor entru !2 @i, cu toate căFocul /ălbatic rerezintă o relică 3ai uţin vehe3entă dec?t !2, acesta este unul dintre rarelecazuri c?nd ri3ează bunul-si3ţ. u alte cuvinte, i3ediat ce oa3enii no@tri din olorado /ringsaflă din orice sursă de3nă de 5ncredere că un ora@ a3erican a fost atacat cu bo3bă nucleară,ei vor tri3ite un 3esaN codat către acele uncte de lansare a rachetelor care au fost dese3nate cafiind 5n 3ăsură să declan@eze oeraţiunea Focul /ălbatic, dar @i către truele navale din &orfol>@i Pearl 8arbor, care vor contacta flota de sub3arine. !ceste sub3arine @i rachete vor ri3i oco3andă de relansare. Focul /ălbatic i3une ca 5ntre relansare @i lansare să se scurgă uninterval de treizeci de 3inute. )olffer 3ai adăugă aoi, rivindu-i 5n ochi e fiecare 5n arte: 5nacest ti3, oa3enii din olorado /rings vor a@teta orice 3esaN critat de la re@edinte, careeste 5n 3ăsură să 3odifice sau să contra3andeze lansarea. ; redea3 că re@edintele nu oate anula Focul /ălbatic, suse andsdale. ; Poate, răsunse )olffer, dar asta nu3ai dacă deţine dovezi cov?r@itoare care să atestefatul că atacul nuclear nu vine din artea terori@tilor isla3ici. Ai nu are la disoziţie dec?ttreizeci de 3inute entru a aduce astfel de dovezi. Iar dacă se află 5n elicoterul 3arinei,5ndret?ndu-se către un adăost sigur, @ansele ca el să ri3ească astfel de infor3aţii se reducsi3ţitor. 2uă cu3 a3 discutat 3ai devre3e, există o uternică susiciune de vinovăţie5ndretată 53otriva terori@tilor isla3ici, 3ai ales duă cele 5nt?3late e 11 sete3brie. adret vorbind, toate aceste disozitive nucleare vor urta a3rentele organizaţiei al-Waeda. %nlisa oricărei alte dovezi, care să susţină, de ildă, că atacul a fost iniţiat de oreea de &ord sauoric?t de neverosi3il ar suna acest lucru de nu @tiu ce gruare internă care a aflat desre Focul/ălbatic z?3bi oeraţiunea are ca ţintă ţările 3usul3ane. oncret, 3ai 5nt?i aruncă3 bo3bele, @i abia duă aceea une3 5ntrebări. Ai chiar dacă ne vo3 fi 5n@elat asura surseiatacului, tot vo3 fi 5ndelinit un ţel nobil. ; $u a3 5nţeles de la Paul că re@edintele nostru actual nu va 5ncerca să contra3andezeoeraţiunea, zise adox. ; Pre@edintele, exlică Paul 2unn, a fost infor3at cu rivire la oeraţiunea Focul/ălbatic i3ediat duă 11 sete3brie, dar @i foarte recent, cu ocazia co3e3orării unui an de laatentate. Pare să se fi 53ăcat cu ideea @i să fi 5nţeles că tot ceea ce se cere de la el este să nu facăni3ic. ; 2acă oa3enii din olorado /rings nu ri3esc nici o veste de la re@edinte 5nintervalul de treizeci de 3inute, adăugă )olffer, atunci vor interreta această tăcere ca e unordin de lansare. !@adar, ca3 la o oră duă atacul nuclear asura !3ericii, vo3 reu@i să-ianihilă3 cu bo3ba nucleară e cei resonsabili.



; $u ser că nu. Pentru că noi sunte3 cei resonsabili, reciza andsdale. adox nusesiză u3orul acestei re3arci @i relică: ; &u, /cott, extre3i@tii isla3ici sunt resonsabili, 5n ulti3ă instanţă, de distrugereaţinutului lor de ba@tină. %@i bat Noc de noi de rea 3ultă vre3e, iar atunci c?nd te Noci cu focul, tealegi cu arsuri de la radiaţii.

; ă rog, dacă asta te face să te si3ţi 3ai bineV co3entă andsdale, duă care 5l5ntrebă e adox: are este logistica transortării acestor serviete cu bo3bă la locul unde trebuiesă se afle ele, de fat< ; !3 două avioane cu reacţie de ti itation, care, din ăcate, nu se află deoca3datăaici. !3 luat 5nsă legătura cu iloţii, care 3-au asigurat că aaratele de zbor se 5ndreată cătreaeroortul regional !dirondac>. a un 3o3ent dat 5n cursul zilei de 3?ine sau cel 3ai t?rziuluni, duă ce ihail 3ă va anunţa că bo3bele sunt regătite de lansare, iloţii @i coiloţii vortransorta cele atru valize către aeroort, 5n două Neeuri, @i le vor urca la bordurile celor douăavioane. adox aruncă o rivire către valiza cea neagră @i reciza: i se sune Cbo3be devalizăD, 5nsă, duă cu3 se oate observa, valizele astea nu sea3ănă cu ni3ic din ceea ce a3 3aivăzut ?nă acu3 la !3erican #ourister sau /a3sonite, a@a că, 5nainte de a le scoate 5n ublic, levo3 a@eza e fiecare 5ntr-un cufăr de di3ensiuni 3ari, e care 5l vo3 asigura cu un lacăt din oţel ur. 2uă aceea, iloţii @i coiloţii vor zbura către două ora@e diferite, de unde vor lua c?te untaxi sre hotelurile indicate 5nsoţiţi, fire@te, de valizele e care le au 5n griNă @i vor a@teta noiinstrucţiuni. ; !i 5ncredere 5n indivizii ă@tia< se interesă andsdale. ; ucrează entru 3ine de 3ultă vre3e @i sunt fo@ti 3ilitari. /unt obi@nuiţi să5ndelinească ordine. ; i se va sune c?nd ot ărăsi ca3erele< ; 2in nefericire, ei se vor afla 5n ca3erele lor atunci c?nd bo3bele vor fi detonate.$vident, ei nu @tiu ce este 5n valize. i s-a sus 5nsă că ele conţin lucruri de valoare @i că nu ot filăsate nesuravegheate. 8arr uller asculta cu atenţie tot ce se discuta. Pierduse @irul victi3elor cu ceva ti3 5nur3ă, dar @tia că @ansele sale de a ie@i de acolo 5n viaţă toc3ai scăzuseră cu alte c?teva unctesub zero. %@i desfăcu icioarele entru a 5ntinde cătu@ele, aoi aăsă lanţul cu tala. %@i dădusea3a că nu 5l utea rue, 5nsă avea 3?inile libere @i, resuun?nd că niciunul dintre cei rezenţinu era 5nar3at, oate reu@ea să scae. 8arr aruncă e furi@ o rivire către u@ă, aoi cătreferestrele acoerite de draerii. adox observă acest lucru @i i se adresă: ; #e lictisi3< #rebuie să leci undeva< ; 2racuS să te iaQ 5i răsunse 8arr. ; Bain, chiar nu 3ai ave3 nevoie de el aici, 5n caz că a3 avut vreodată, suse 2unn. ; ă te3 că acesta este locul cel 3ai otrivit entru do3nul uller 5n acest 3o3ent,zise adox. 2oar nu vre3 ca el să 5i abordeze e agenţii de ază @i să 5i s?c?ie cu tot felul de rostii desre bo3be nucleare. Privi sre uller, aoi li se adresă celorlalţi: + să ni se aducă unsedativ. 2o3nul uller trebuie să tragă un ui de so3n ?nă 3arţi. &i3eni nu suse ni3ic, cu exceţia lui 8arr, care le exlică celorlalţi atru bărbaţi rezenţi: ; #icălosul ăsta o să 3ă o3oare. &-aţi 5nţeles< &iciunul nu zise ni3ic @i nici 3ăcar nu 5l riviră e 8arr. &u3ai /cott andsdale 5l bătuu@or e u3ăr. ; &i3eni n-o să-ţi facă nici un rău.



8arr 53inse c?t colo braţul lui andsdale @i izbucni: ; u toţii sunteţi ni@te cri3inali nenorociţiQ adox interveni: ; 8arr, te agiţi absolut fără nici un 3otiv. Poate că ai nevoie de sedativul ăla chiaracu3. /au oate vrei să 5nchizi gura @i să auzi @i restul<

8arr nu răsunse, iar adox li se adresă celor din co3itet: ; 2uă cu3 sunea3, iloţii @i coiloţii vor ră3?ne la osturile lor, iar 5n cursul zilei de3arţi, c?nd Paul 3ă va anunţa că re@edintele @i ri3a-doa3nă iau cina la asa !lbă, eu voiactiva trans3iţătorul $F de aici @i voi tri3ite se3nalul radio codat care va detona toate cele atru disozitive nucleare. %nainte de a-@i ter3ina salata, continuă el, re@edintele va ri3i5ngrozitoarea veste, iar crono3etrai va 5ncee nu3ărătoarea inversă ?nă la declan@area Focului/ălbatic, de 5ndată ce re@edintele @i ri3a-doa3nă vor fi urcaţi 5n elicoter @i du@i către odestinaţie sigură. %ntrebă: (reunul dintre voi a ri3it indicaţii otrivit cărora va fi evacuat53reună cu ei< ; $u, răsunse Paul 2unn, dar asta nu3ai dacă se 5nt?3lă să 3ă aflu rin aroiere. ; $i bine, vei fi suficient de aroae, ţin?nd cont de fatul că te vei afla la aceea@i 3asăcu ei, observă adox. Generalul 8a=>ins 5@i drese glasul @i 5i suse lui adox: ; Atiu că a3 discutat odată desre locurile unde vor fi lasate disozitivele, dar acu3, căa sosit clia, a@ dori să @tiu exact ce ţi-ai rous. !i adus vorba desre două ora@e, 5nsă noi ave3 atru bo3be. Bain adox răsunse: ; !@a cu3 a3 3ai sus, acestea sunt ar3e cu randa3ent scăzut @i robabil nu sunt at?tde bune recu3 ne-a3 dori noi. Prin ur3are, consult?ndu-3ă cu ihail, a3 decis să lasă3 c?tedouă valize 5n fiecare dintre cele două ora@e. !sta entru cazul 5n care una din ele nu exlodează 3ăcar ne vo3 utea baza e cealaltă. 2acă a3bele exlodează la randa3ent 3axi3, asta nu vaface dec?t ca exlozia să fie @i 3ai interesantă. Ai continuă, duă ce 5i rivi, e r?nd, e toţi ceiaflaţi 5n Nurul 3esei: !@adar, dacă alege3, bunăoară, ora@ul /an Francisco, atunci ilotul se vacaza la un hotel de acolo, cu una dintre valize, iar coilotul, la un alt hotel, din aroiere, cucealaltă. !stfel, ave3 două uncte ground zero, aflat fiecare e raza de acţiune a celuilalt, astfel5nc?t, dacă exlodează doar unul din disozitive, exlozia va @terge de e surafaţa ă3?ntului @ihotelul 5n care se află celălalt. $ste un a3ănunt i3ortant, entru ca, ulterior, nici valizaneexlodată @i nici ilotul bui3ac să nu fie descoeriţi 5ntr-o ca3eră de hotel care oate să-iaducă e anchetatori 5naoi laV ei bine, la 3ine. u alte cuvinte, o exlozie va distruge dovezileexistenţei 5ntr-un alt loc a unei eventuale bo3be nefuncţionale @i a ilotului. 2acă niciunul dintredisozitive nu exlodează, atunci 53i voi suna iloţii entru a le da instrucţiuni suli3entare. ; ai exact, c?t de 3ult ne ute3 baza e disozitivele astea< 5ntrebă generalul8a=>ins. ; ihail 3-a asigurat că robabilitatea ca fiecare dintre ele să exlodeze este de este9, răsunse adox. ?t rive@te 5nsă randa3entul 3axi3 al 3odelului, nu vo3 @ti acest lucru ?nă 5n 3o3entul exloziei. !@a cu3 vă sunea3, sunt vechi, cred că din 19. Ai, entru căsunt artizanale, ele sunt, ractic, 3ai sofisticate @i 3ai co3lexe dec?t, să sune3, un focosnuclear de o 3egatonă. %nsă ele au fost 5ntreţinute de ihail, care 3i-a sus că designul lor este bun @i că at?t disozitivul de detonare, c?t @i nucleul de lutoniu sunt 5ntr-o condiţie excelentă. ; !r3ele, @i 5n secial cele nucleare, co3entă generalul 8a=>ins, rerezintă singuruldo3eniu 5n care sovieticii au excelat 5ntotdeauna. !dăugă z?3bind: Pe ti3ul "ăzboiului "ece,glu3ea3 e sea3a fatului că nu avea3 de ce să ne face3 griNi 5n legătură cu servietele cu



bo3be nucleare de fabricaţie sovietică, entru că ru@ii nu disuneau de tehnologia necesară entru a fabrica o servietă. ?ţiva dintre bărbaţi chicotiră, iar adox aruncă din nou o rivire la valiză, sun?nd: ; hiar are un ic Nerelită. "?se, aoi se uită cu atenţie la fiecare dintre cei rezenţi.Iar acu3 va trebui să luă3, robabil, cea 3ai grea decizie una desre care n-a3 discutat niciodată

5n detaliu. 2ar iată că a sosit clia. are sunt cele două ora@e care ar trebui sacrificate, entru ca!3erica @i 5ntreaga lu3e să se elibereze de Nugul terorii isla3ice< 2o3nilor< aitolul 1M Bain adox aăsă e unul dintre butoanele de e consola sa, iar e 3onitor aăru, 5nlocul hărţii ţărilor 3usul3ane, o hartă a /tatelor Hnite. ; Hitaţi că sunteţi a3ericani, le suse el celor rezenţi. %ncercaţi să g?ndiţi cu 3inteaunui terorist isla3ic. !veţi osibilitatea de a distruge două ora@e a3ericane. are anu3e l-ar3ulţu3i cel 3ai tare e !llah< adox arinse o ţigară @i rivi fu3ul ridic?ndu-se 5n dretul hărţii ilu3inate a /tatelorHnite. ; $i, atunci o să 5nce eu. 2acă a@ fi un terorist isla3ic, ri3ele 3ele oţiuni ar fi &e=*or>ul @i )ashingtonul. 2in nou. %nsă, cu3 5n realitate nu sunt un terorist isla3ic, )ashingtonulnu se află e lista 3ea. &ici &e= *or>ul nu se află e listă, datorită Bursei de (alori @ii3ortanţei sale caitale entru econo3ia 3ondială4 5n lus, a3 convingerea că noi toţi ave3 rieteni @i rude 5n zona &e= *or>ului. ; Ai să nu uită3 nici de aarta3entul tău de e Par> !venue, Bain, adăugă andsdale. ; /cott, eu a3 3ulte rorietăţi, 5n 3ulte ora@e. !@a ceva nu intră 5n discuţie. &u ne vo3g?ndi dec?t la cei dragi nouă, care se află 5n ora@ele e care le vo3 stabili dret ţinte. 2acă enevoie, s-ar utea să evacuă3 ni@te ersoane din ora@ele resective, sub un 3otiv sau altul. 2arvo3 vedea ce se 3ai 5nt?3lă dacă aNunge3 ?nă acolo. ; Hnde locuie@te fosta ta soţie< se interesă andsdale. adox 5i răsunse e un ton iritat: ; %n Pal3 Beach. &u e o otenţială ţintă isla3ică entru distrugere nucleară. andsdale z?3bi @i reciza: ; 2acă eu ţi-a@ lăti ţie ensie ali3entară, a@ utea construi un caz solid e te3a asta. ; %n regulă, suse adox, cred că va trebui să scoate3 toate ora@ele de e oasta de $stde e lista otenţialelor obiective. + exlozie nucleară 5n oricare dintre ora@ele situate de-a lungulcoridorului Boston-Balti3ore ar avea consecinţe grave entru econo3ia naţională, lucru e careva trebui să-l evită3. Pe de altă arte, a@a cu3 a3 sus, trebuie să creă3 iluzia că acesta este unatac al 3usul3anilor. 8arr uller 5i asculta e cei cinci discut?nd desre cele două ora@e a3ericane careur3au să fie bo3bardate. u ti3ul, 5nceeau să se3ene tot 3ai 3ult cu ni@te oa3eni de afacericare analizau osibilitatea 5nchiderii unei fabrici 5ntr-un ora@ sau altul. #oate astea erau at?t deireale, 5nc?t 8arr 5nsu@i ărea să uite desre ce era vorba de fat. ; red că trebuie să ne g?ndi3 serios la varianta 2etroit, sugeră adox. +ra@ul e 3ortoricu3, are o oulaţie 3usul3ană nu3eroasă @i se află foarte aroae de anada, care a devenit entru noi un ghi3e 5n coastă, acifist @i socialist e deasura. Jsta ar utea fi un bun se3nal dealar3ă e care să-l tri3ite3 aliaţilor no@tri canadieni. $d=ard )olffer obiectă: ; Poate că ora@ul 2etroit se află e ri3ele locuri e lista noastră, 5nsă din 3otivele ecare toc3ai le-ai enu3erat, Bain, el nu se va afla e ri3ele locuri 5n lista nici unei gruăriteroriste isla3ice.



; Atiu, dar e o ţintă extre3 de tentantă. ; G?nde@te ase3enea unui terorist 3usul3an, 5i a3inti andsdale. $u a@ roune 3aidegrabă ia3i, cu nu3eroasa oulaţie evreiască de acolo. +ra@ul deţine o oarecare i3ortanţăecono3ică, at?t ca ort, c?t @i ca destinaţie turistică, 5nsă nu e indisensabil. 2e ase3enea, a@a ute3 lansa un avertis3ent, 5naintea ur3ătoarelor alegeri, rotest?nd 53otriva strategiei cu

renu3ărarea voturilor de la ulti3ul scrutin. ineva r?se, iar Paul 2unn interveni: ; %n ia3i există un nu3ăr 5nse3nat de cubanezi, care susţin cu convingere uneleV olitici ale ad3inistraţiei. $i ne vor fi de 3are aNutor c?nd va veni vorba de roble3a ubei. #oată lu3ea 5ncuviinţă din ca, iar generalul 8a=>ins sugeră: ; 2isne )orld. &-au existat @i 5n trecut a3eninţări isla3ice 53otriva arcului 2isne)orld< Privi la cei din Nurul 3esei, care 5l ascultau 5n tăcere, @i continuă: $ ţinta erfectă. &u areindustrie, nu are valoare foarte 3are din unct de vedere econo3ic sau 3ilitar. $ dearte decentrele foarte oulateV Bain adox 5l rivi insistent e generalul 8a=>ins. ; &e sugerezi să-l ucide3 e ic>e ouse< #oată lu3ea r?se. adox continuă: ; Pe innie, e GoofV @i e 3ai cine< 0i3, asta-i ur @i si3luV inu3an. a să nu3ai vorbi3 de coiiV &u sunte3 ni@te 3on@tri, adăugă. 8arr uller nu era toc3ai convins. Ai totu@i, oa3enii ă@tia nu coresundeau rofiluluiclasic de sihoaţi, socioaţi sau nebuni de-a binelea. 8arr 5nceu să con@tientizeze fatul căindivizii ă@tia erau, 5n 3area lor 3aNoritate, nor3ali, aveau o educaţie solidă @i cunoscuserăsuccesul4 aveau sluNbe bune, fa3ilii, rieteni @i existau ersoane care 5i resectau. #ot străduindu-se să 5i 5ncadreze 5ntr-o anu3ită categorie, aNunsese să 5i co3are cu cei din !r3ata "eublicanăIrlandeză, cu care 3ai avusese de-a face. +a3eni nor3ali, 5n general, dar lini de ură @i de ati3ă c?nd venea vorba desre cauza lor. Prin ur3are, ni3ic din ce făceau nu li se ărea [email protected]ăoară, un ti de la "!, e care 5l interogase odată, co3andase la r?nz sandvici cu ton, entru că era o zi de vineri, din Postul are. !sta duă ce, la Belfast, ucisese cu s?nge rece doi oliţi@ti. !stfel de oa3eni erau 3ai 5nfiorători dec?t cri3inalii de e stradă. Bain adox toc3ai exlica: ; hicago este, de ase3enea, un ora@ foarte i3ortant entru econo3ia /tatelor Hnite.%n lus, nu are vreo se3nificaţie secială entru un terorist isla3ic. Atiţi ce, hai 3ai bine sătrece3 direct la subiectQ !3 trei rouneri excelente: os !ngeles, /an Francisco @i as (egas./odo3a, Go3ora @iV 3ai ce< ; Babilonul, 5l aNută andsdale. ; ulţu3esc. %n ri3ul r?nd, să analiză3 varianta /an Francisco: are o oarecarei3ortanţă econo3ică, dar ea ăle@te 5n faţa fatului că ora@ul ăsta este o bubă lină de uroi,care coace e obrazul !3ericii4 un focar al erversiunilor sexuale, al valorilor antia3ericane, alcorectitudinii olitice, al defetis3ului @i al cal3ului acifist, oulat de 3ăscăricii de st?nga. ; 2e ce nu ne sui 3ai bine care este ărerea ta reală desre /an Francisco< 5l 5nde3năandsdale. adox 5l ignoră @i use ur3ătoarea 5ntrebare: ; $ cineva aici care ar utea leda 53otriva introducerii ora@ului /an Francisco e lista otenţialelor obiective< ; $u, de ildă, răsunse )olffer. %n ri3ul r?nd, fiica 3ea locuie@te acolo. 2ar a@ uteasă o fac să se urce 5ntr-un avion 3?ine, sub retextul unei boli 5n fa3ilie4 deci nu-i o roble3ă.



%nsă, dincolo de asta, vorbi3 desre unV 5n fine, desre un ora@ fru3os din unct de vederearhitectural. Iar eu cred că, 5ntr-o nouă !3erică, /an Francisco ar utea să renască sau, dacă nu,cel uţin să fie rivit ca o curiozitate un fel de laborator social. !r fi interesant de văzut cu3 vareacţiona ora@ul duă ce va fi 3artor la distrugerea altor două ora@e a3ericane, ur3ată deni3icirea unei ărţi 5nse3nate a lu3ii isla3ice.

#oată lu3ea reflectă la aceste cuvinte, aoi adox adăugă: ; Pe 3ine nu 3ă interesează nici reacţia, nici 3?ntuirea lor. !@ vrea 3ai degrabă să-ivad disăruţi de e faţa ă3?ntului. ; Bain, ai o atitudine foarte egoistă @i lină de reNudecăţi, 5l avertiză Paul 2unn. !ici nue vorba de ceea ce crezi tu desre /an Francisco, ora@ care, aroo, n-ar fi o ţintă de 3axi3ă rioritate entru extre3i@tii isla3ici. P?nă acu3 n-au existat a3eninţări secifice 53otrivaacelui ora@V ; Ai de ce-ar exista< izbucni adox. 2acă eu a@ fi un terorist isla3ic, un 3arxist sau+sa3a bin aden 5nsu@i, ulti3ul loc din lu3e e care l-a@ a3eninţa ar fi rietenosul /anFrancisco. ; $i, toc3ai de aceea /an Francisco n-ar trebui să fie luat 5n consideraţie, reciza)olffer. adox ăru iritat de fatul că roriile argu3ente erau 5ntoarse 53otriva lui. Bătu cu al3a 5n 3asă, sun?nd: ; /an Francisco intră e lista de referinţe. ; Bain, interveni andsdale, tu ce faci, de fat, rezidezi 5ntrunirea asta sau ui stă?nire e ea< adox trase ad?nc aer 5n iet @i răsunse: ; %3i cer scuze entru stilul 3eu. !ici nu sunte3 5nsă la o @edinţă de guvern. /unte3 lao 5nt?lnire a co3itetului executiv, 5n cadrul căreia trebuie să se ia raid ni@te decizii grele @idefinitive. +iniile voastre sunt valoroase, iar acţiunile voastre de 3arţi vor fi inesti3abile entrusuccesul oeraţiunii Focul /ălbatic. !ve3 nevoie de consens, dar, 5n acela@i ti3, ave3 nevoiede o direcţie anu3e @i de claritate. Ai adăugă: !@a cu3 scria Friedrich &ietzsche: Cea 3aico3ună for3ă a rostiei u3ane este să uiţi ce ţi-ai us 5n g?nd să faciD. ; ulţu3i3, interveni andsdale. red că noi @ti3 ce ne-a3 us 5n g?nd să face3 să orni3 un război nuclear unilateral, cre?ndu-le oa3enilor iluzia că a3 fost atacaţi. &ici n-artrebui să fie rea greu. 2acă 5ţi a3inte@ti, 3ulţi locuitori din Kinutul &isiurilor ne-au acuzat enoi, a3ericanii, că a3 fi atacat clădirile )orld #rade enter @i Pentagonul, entru a ne utea3otiva reresaliile 53otriva lor. !u 5nţeles ideea, cu toate că la vre3ea aceea se 5n@elau. 2e dataasta, vor avea dretate. &oi 5nsă trebuie să alege3 ţintele erfecte, 5n seranţa că ni3eni nu va bănui 3ăcar entru c?teva ore că ne-a3 făcut toate astea cu 3?na noastră, ca să ave3 3otivesă ne răzbună3 e ei. Prin ur3are, hai să ne alege3 obiectivele cu riceere @i raţiune. !sta avrut să sună &ietzsche, 5ncheie el z?3bind. Bain adox 5l ignoră @i zise: ; Hr3ătoarele ora@e care ar trebui luate 5n consideraţie sunt os !ngeles @i as (egas./ă analiză3 3ai 5nt?i varianta !. $ste o adevărată utere econo3ică, 5nsă ora@ul este at?t de3are, 5nc?t nu cred că două disozitive nucleare de c?te cinci >ilotone fiecare vor rovoca 3ult3ai 3ulte agube sau dislocări sociale dec?t o fac cutre3urele sau revoltele eriodice care au locacolo. Prin ur3are, a@ dori să fixez ca obiectiv secific zona 8oll=ood-Beverl 8ills. #rebuie săvă 3ai exun 3otivele 3ele< ; red că aici sunte3 cu toţii de acord cu tine, răsunse generalul 8a=>ins. adox5nclină din ca @i adăugă:



; %n lus, să nu uită3 că au existat a3eninţări clare @i declaraţii ublice ale 0ihaduluiIsla3ic 53otriva 8oll=oodului. $i ar să creadă că locul acela este o hazna a coruţiei 3orale.i-e Nenă să sun că sunt de acord cu ei 5n această rivinţă, cu toate că astfel a@ utea ărea ca3retrograd. ?ţiva chicotiră.

adox aruncă o rivire la notiţele din faţa lui @i continuă: ; Hn do3n e nu3e /ulei3an !bu Ghaith, urtătorul de cuv?nt oficial al lui bin aden,sunea, citez: CPrin contribuţia evreilor, !3erica a devenit liderul coruţiei @i al răbu@iriivalorilor fie că este vorba de coruţie 3orală, ideologică, olitică sau econo3ică. Iar coruţiasea3ănă 5n r?ndurile oulaţiei oroare @i i3oralitate, cu aNutorul 3ass-3ediei de roastă calitateD.$ osibil să se fi ierdut ceva din traducere. !3 5nsă convingerea că era vorba desre8oll=ood, adăugă adox. /e auziră din nou chicoteli. adox aăsă c?teva taste de e consolă, iar e 3onitor aăru harta os !ngelesului. ; !ve3 aici o zonă urbană extinsă, iar, dacă focaliză3 i3aginea asura 8oll=oodului@i a ora@ului din aroiere, Beverl 8ills adox 3ări o secţiune a hărţii @i reveni cu exlicaţiile vo3 vedea că razele de acţiune ale suflului celor două bo3be nucleare nu rea se suraun. Aiaare roble3a desre care vorbea3 3ai devre3e: dacă una din bo3be nu exlodează, s-ar uteagăsi un fir care să ducă 5n final la noi. red 5nsă că 5n cazul acesta ar trebui să ne asu3ă3 riscul,av?nd 5n vedere răslata substanţială care ne a@teată. Paul 2unn luă cuv?ntul: ; %ntr-un fel sau altul, cred că astea tot se vor 5ntoarce 53otriva noastră. Bain, vo3 aveaunul sau două uncte-cheie care ot fi identificate ca hoteluri. Iar la un 3o3ent dat, FBI-ul vaobţine o listă cu toţi cei care erau cazaţi la hotelurile resective. %n cele din ur3ă, e listele cuoaseţii celor atru hoteluri vor fi găsite nu3ele celor atru iloţi ai tăi, @i o anchetă a3ănunţităva dezvălui lanurile lor de zbor @i fatul că au aterizat e aeroorturile din resectivele ora@e. &u cred că oa3enii de la FBI sau de la I! o să creadă că la 3iNloc e o si3lă coincidenţă. adox se g?ndi o cliă, aoi 5l rivi e 8arr uller. ; 8arr, tu ce ărere ai< ; $u zic că v-aţi ierdut de tot 3inţile alea nenorociteQ ; !sta @ti3 deNa. !cu3 vreau ărerea ta de rofesionist. #e rog, adăugă el. 8arr ezită5ntr-o ri3ă fază, aoi suse: ; 2acă eu a@ lucra la cazul ăsta, 3i-ar lua 3ai uţin de o sătă3?nă să un lucrurile cala ca. Porne@ti de la scena cri3ei 5n seţă hotelurile aoi 3ergi la listele cu clienţi de eco3uterele e care se fac rezervările, duă care verifici listele resective ?nă c?nd lucrurile5nce să se lege. adox 5ntrebă: ; +are situaţia s-ar schi3ba dacă iloţii 3ei s-ar caza la hotel cu identităţi false @i cucărţi de credit contrafăcute< ; 2aV darV ; $i bine, 8arr, ăsta era @i lanul 3eu. Jsta era lanul, Paul. &u sunt chiar at?t det?3it. %ncerc?nd să aducă o u3bră de 5ndoială, 8arr use ur3ătoarea 5ntrebare: ; Ai fatul că ai două avioane 5n ora@ele bo3bardate @i atru iloţi lisă 5n ur3aatacurilor este doar o si3lă coincidenţă< ; !i idee c?te coincidenţe au existat 5n cazul #urnurilor Ge3ene< relică adox. "iscul 5n caz că există vreun risc de a se descoeri o istă care să conducă la noi, 5n condiţiile 5n care



andsdale băgă 5n buzunar biletul cu nu3ele ora@ului care avea să fie cruţat @i 5i suse lui8arr: ; !cu3 n-o să afli dec?t c?nd toate astea se vor fi ter3inat. 2ar 8arr nu credea că avea3ai să afle vreodată. aitolul 1L

8arr uller 5i asculta e cei cinci un?nd la unct ulti3ele detalii ale Proiectului (erde@i ale oeraţiunii Focul /ălbatic. Hndeva, 5n străfundurile sufletului său, 8arr ad3itea căexlozia a 1EE de disozitive nucleare e tot curinsul Kinutului &isiurilor nu era un lucru chiarat?t de rău. %nsă g?ndul la cele atru bo3be nucleare ce ur3au să fie detonate e teritoriul!3ericii nu-i dădea deloc ace. Ai acela@i g?nd ărea să nu le dea ace nici lui )olffer,8a=>ins, 2unn @i andsdale. %nsă ei se 53ăcaseră cu ideea. %l auzi e adox sun?nd: ; 2acă a@ fi utut alege 3o3entul, 3i-ar fi lăcut să bo3bardez . !.-ul 5n ti3ulcere3oniei de decernare a Pre3iilor +scar. 2e fat, se g?ndi 8arr, adox se 53ăcase chiar rea bine cu ideea. Generalul 8a=>insreveni la subiectul ceva 3ai lăcut al oeraţiunii Focul /ălbatic @i suse e un ton aroaenostalgic: ; %nt?3lător, ca3 5n erioada decernării +scarurilor, i3ensul lac de acu3ulare de la!s=an atinge cotele 3axi3e de inundaţie. Bain adox 5nclină din ca @i suse: ; $i bine, 3ulţu3ită do3nului uller, nu ne er3ite3 luxul de a ne alege 3o3entul. %l rivi e 8arr, aoi continuă: hiar dacă stelele, luna @i lanetele nu vor fi aliniate 3arţi, eu credcă sosirea do3nului uller la lubul uster 8ill a fost un se3n de la 2u3nezeu, care ne-atrans3is să ne face3 nevoile sau să eliberă3 latrina. Ai adăugă cu entuzias3: &u trebuie să fietotul erfect 5nainte de a lansa o sută de bo3be nucleare. Bo3bele 5nse@i 5@i vor crea roria lu3e erfectă. $le sunt transcendentale. 2ivine. /cott andsdale 5l 5ntrebă e adox: ; !scultă, Bain, 5nainte să devii bogat @i influent, s-a 5nt?3lat să folosească vreodatăcineva cuv?ntul nebun 5n acela@i context cu nu3ele tău< adox 5@i turnă aă 5ntr-un ahar, rivindu-l insistent e andsdale. %n cele din ur3ă,ad3ise: ; Hneori, c?nd vine vorba desre Focul /ălbatic, 3ă las dus de val. (reau să sun că nuse 5nt?3lă rea des 5n istoria o3enirii ca o roble3ă cov?r@itoare să aibă o soluţie at?t desi3lă. Ai se 5nt?3lă chiar @i 3ai rar ca soarta să ună acea soluţie 5n 3intea @i 5n 3?inilec?torva oa3eni de nădeNde. !sta 3ă i3resionează. u3 ni3eni nu răsunse, nici 3ăcar /cott andsdale, adox reluă: ; ai ave3 de stabilit c?teva detalii oeraţionale. %n ri3ul r?nd, cu toţii va trebui să lecaţi 5n cursul zilei de 3?ine. eilalţi 3e3bri ai clubului vor leca luni, a@a cu3 s-a hotăr?t.Pentru 3?ine-di3ineaţă a3 aranNat transortul entru bisericăV ; Ai eu a@ dori să 3erg la biserică, interveni 8arr. adox 5l rivi @i 5i suse: ; #u o să dor3i ?nă t?rziu. Făcu o auză, aoi reveni: /e 5nţelege de la sine că ni3eninu va discuta agenda acestei sesiuni 5nchise a co3itetului executiv cu nici un alt 3e3bru alclubului. #rebuie să vă urtaţi natural @i să aveţi o exresie c?t se oate de firească. 2uă cu3 bine @tiţi, /teve 2avis locuie@te 5n /an Francisco, iar 0ac> 8arlo= @i )alt Bauer locuiesc 5n zonaos !ngeles. &u 5i riviţi ca @i cu3 ar fi cu un icior 5n groaă. 2e fat, niciunul dintre noi nu@tie deoca3dată care sunt cele două ora@e alese, a@a că asta ar trebui să vă aNute. &i3eni nu suse ni3ic.



adox sugeră: ; 2acă abilităţile voastre actorice@ti nu se ridică la 5nălţi3ea situaţiei, suneţi-lecelorlalţi că a3 discutat aici desre viitorul război cu Ira>ul, lucru 5ntr-adevăr 5ngriNorător. Ai vărog nu exageraţi cu băutura. &e-a3 5nţeles< #oată lu3ea dădu din ca arobator.

; ?t desre felul 5n care vo3 co3unica 5ntre noi, adăugă adox, cu toţii ave3telefoane 3obile care nu ot fi identificate, a@a cu3 au @i traficanţii de droguri. e vo3 folosidoar e acelea. %n lus, duă cu3 @tiţi, a3 aici roriul releu de telefonie 3obilă, cu un disozitivde critare a vocii. /unaţi-3ă 5nsă nu3ai dacă @i c?nd a3 nevoie de ve@ti de la voi. ai suse:are arte a infor3aţiilor esenţiale desre Proiectul (erde le ot afla ur3ărind canalele de @tiri./e g?ndi un 3o3ent, aoi continuă: a3 e la ora cinei, toate osturile de radio @i de televiziunedin !3erica exceţie făc?nd cele din ora@ele fixate ca obiective vor intra 5n siste3ul detrans3isiuni de urgenţă. &i3eni nu făcu nici un co3entariu, a@a că adox reveni: ; a3 la vreo oră duă aceea, 3ă a@tet să ascult un flash infor3ativ legat de relicanucleară a3ericană faţă de atacurile nucleare asura !3ericii. Paul< $d< !@a stau lucrurile< ; 2a, răsunse )olffer. +eraţiunea Focul /ălbatic va fi anunţată 5n faţa !3ericii @i alu3ii 5ntregi. &u ave3 nici un 3otiv entru a ăstra secretul, deoarece nu oţi să ascunzi rea3ultă vre3e o lansare 3asivă de rachete @i 1EE de exlozii nucleare. a un 3o3ent dat 5n cursulserii, re@edintele se va adresa naţiunii din adăostul lui sigur @i va dezvălui existenţa Focului/ălbatic. /ă seră3 că acest lucru va fi 5n 3ăsură să cal3eze oulaţia. 2acă nu aNută la altceva,3ăcar ridică 3oralul oa3enilor. ; $i bine, suse Bain adox, 53i ridică @i 3ie 3oralul. 2uă 11 sete3brie, toată lu3eaa fost de3oralizată din cauza fatului că nu a3 reacţionat i3ediat, dar de data asta a3ericanii nuvor 3ai utea acuza guvernul că a fost rudent din cale-afară. ; !devărat, interveni generalul 8a=>ins, 5nsă de data asta vo3 avea arte de o 3ulţi3ede reacţii ostile, e 3otiv că a3 exagerat. ; 2e data asta, 0i3, 5l contrazise adox, at?t resa, c?t @i restul oa3enilor vor a3uţi dee3oţie. &-o să scoată nici C?sD. e3brii co3itetului 5ncuviinţară u@or din ca @i la fel făcu @i 8arr. adox suse: ; !r trebui să fie o noate interesantă. $vident, o să ră3?n aici, entru a trans3itese3nalul $F care va declan@a exlozia disozitivelor. /e 5ndretă din nou sre valiza care stătea e odea, 5n oziţie verticală, @i use 3?inile e ielea neagră. /e uită cu atenţie, la fiecare 5n arte, zic?nd: ; $u, do3nilor, eu voi aăsa e butonul care va devasta două ora@e a3ericane, cu două bo3be nucleare. Ai, c?nd voi face acest lucru, 5i voi cere iertare lui 2u3nezeu. Iar voi veţi aveagriNă ca oeraţiunea Focul /ălbatic să fie lansată 5n relică. ; 2uă ziua de 3arţi, c?t ti3 vei 3ai sta aici, Bain< se interesă Generalul 8a=>ins. adox se 5ntoarse la locul său @i suse: ; &u @tiu. 2e ce< ; $i bine, trebuie să 5nţelegi că 5n ţară se va crea 3are anică 5n 3o3entul 5n care bo3bele nucleare vor fi detonate. +a3enii 5@i vor i3agina că, dacă ina3icul are c?teva bo3benucleare, s-ar utea foarte bine să 3ai aibă @i altele. +ra@ele vor 5ncee să fie evacuate, se va creahaos @i, din nefericire, vor exista 3orţi @i răniţi. Fa3ilia @i rietenii no@tri sunt exu@i unuioarecare riscV iar eu nu ot @i nu vreau să 3ă auc să-i sun e toţi cei e care 5i cunosc 5n toată!3erica, să le sun să stea e loc @i să ră3?nă cal3i. &u ute3 dec?t să seră3 că reresaliile @i, resectiv, eradicarea isla3ului vor 3ai cal3a oa3enii. 2ar 5ntre ti3V



c?nd intrase 5n Brigada !ntitero. %n afară de-asta, 3ai era vorba @i desre un stro de nebunie,care ducea la toată această ură. /au oate că era exact invers< adox se uită la 8arr ca @i cu3 @i-ar fi dat sea3a că acesta avea ni@te g?nduri nu toc3ai lăcute 5n ceea ce 5l rivea @i-l 5ntrebă: ; (rei să sui ceva, 5n afară de Cdu-te draculuiD<

; 2a. %n calitate de angaNat federal 5nsărcinat cu alicarea legii, vreau să le a3intesctuturor celor rezenţi că, fără nici o 5ndoială, consiraţia la cri3ă este o infracţiuneV adox 5l 5ntreruse: ; !ici e vorba desre război, do3nule detectiv uller, nu desre cri3ă. Hneori,generalii 5@i sacrifică truele @i sacrifică @i civili entru ca alte true să oată suravieţui @i săse ridice din nou la lută. ; #?3eniiQ adox 5@i flutură 3?na 5n se3n de leha3ite @i 5@i 5ndretă atenţia asura 3e3brilorco3itetului său: ; 2o3nilor, e 11 sete3brie E1, nouăsrezece terori@ti isla3ici care nu aveauabsolut nici un 3otiv să ne facă vreun rău @i care nu erau de calibrul du3neavoastră, cei adunaţi5n Nurul acestei 3ese, @i-au dus lanul la 5ndelinire. &iciunul dintre ei nu a abandonat 3isiunea,niciunul dintre ei nu i-a trădat e ceilalţi4 @i s-au dus la 3oarte de bunăvoie. &u cer vreunuiadintre noi să-@i sacrifice viaţa. (reau doar ca noi, ca a3ericani atrioţi ce sunte3, să nu 5i trată3 e ina3icii no@tri cu 3ai 3ultă cle3enţă dec?t a3 fost noi trataţi, la r?ndul nostru. 2acă ei otface asta, noi trebuie să o face3. ?teva caete 5ncuviinţară. adox reluă: ; Fiind acest 3o3ent, a@ vrea ca fiecare dintre du3neavoastră să voteze entru sau53otriva Proiectului (erde. /e 5ntoarse către secretarul adNunct al aărării. $d< $d )olffer se ridică 5n icioare @i luă cuv?ntul: ; 2o3nilor, entru ceea ce ur3ează să face3 este nevoie de curaN @i de hotăr?re, calităţide care noi, cei rezenţi, nu duce3 lisă. Ai a3 convingerea că fiecare dintre noi @tie, 5n ad?nculsufletului său, că face ceva at?t necesar, c?t @i erfect Nustificat. Făcu o auză, aoi continuă: &ueste 3o3entul acu3 să ne g?ndi3 la noi 5n@ine @i la riscurile ersonale e care ni le asu3ă3. !venit vre3ea să ne une3 g?tul la bătaie entru ţara noastră, a@a cu3 o fac 5n fiecare zi bărbaţii @ife3eile 5n unifor3ă. $u votez entru i3le3entarea Proiectului (erde. Generalul 8a=>ins se ridică la r?ndul lui 5n icioare @i suse: ; a 3ilitar, a3 făcut Nură3?ntul să susţin @i să aăr onstituţia ţării, a@a cu3 @tiu că aţifăcut cu toţii. 2e ase3enea, a3 Nurat să resect ordinele co3andantului sure3. Iau aceste Nură3inte 5n serios @i, duă ce 3-a3 g?ndit foarte bine, a3 decis că ot vota cu con@tiinţacurată entru unerea 5n alicare a Proiectului (erde. Paul 2unn se ridică @i declară ur3ătoarele: ; i-a@ fi dorit să nu fi fost forţaţi să ne une3 lanul la unct 5ntr-un ti3 at?t de scurt.%nsă trebuie să Nucă3 cartea care ni s-a oferit. (otez entru a 3erge 3ai dearte. /cott andsdale ră3ase a@ezat e scaun @i zise: ; !3 senti3entul că aceasta este unica @ansă care ni se va oferi. 8arr uller nu a fosttri3is aici entru a studia ăsările. ea 3ai bună 3etodă de a ne aăra 53otriva interesului3anifestat de guvern faţă de activităţile noastre @i chiar 53otriva unor eventuale acuzaţii deconsiraţie o rerezintă reluarea ofensivei. 2acă nu folosi3 bo3bele, le vo3 ierde. (otez entru, 3ai adăugă el.



eilalţi atru bărbaţi se uitară e furi@ unul la altul, 5nsă ni3eni nu făcu nici unco3entariu cu rivire la discursul lui adox sau la resuusul lui 3esaN de la Isus 8ristos. adox luă o 5nghiţitură de aă 8arr 5nceea să creadă că era votcă. adox 5ncheie: ; %n regulă, eu a3 sus ce avea3 de sus. !cu3 a3 să vă rog să lecaţi caetele 5ntr-o

rugăciune tăcută @i să-i cereţi lui 2u3nezeu utere, călăuzire @i, oate, @i uţină iertare, 5neventualitatea că ar avea ceva de obiectat. /trigă către celălalt caăt al 3esei: Ai tu, 8arr, roagă-te 53reună cu noiQ Bain adox 5@i cobor5 caul 5n tăcere, aoi 5l ur3ară @i ceilalţi, fără rea 3ultă tragere deini3ă. 8arr uller se rugă ca unul dintre indivizii ă@tia să-@i vină 5n fire sau să 5@i iardăcuraNul4 sau oate să ri3ească un 3esaN divin 3ai convenabil dec?t cel ri3it de adox. 2uă c?teva 3inute, adox 5@i 5ncheie rugăciunea cu un, !3inD. !oi le suse celorlalţi: ; oc>tailul se serve@te la ora 1., la bar. Kinuta este cea de zi. /e oate Nuca o>er 5nsala destinată Nocurilor, 5n caz că există ersoane interesate. 2e ase3enea, ave3 un nou anou dedarts, e care aare figura lui 8ussein. (o3 lua cina la 19.M. (ă rog să urtaţi sacou @i cravată.a lecare, lăsaţi i3resiile du3neavoastră e @e3ineu. !cestea fiind suse, 5ntrunireaco3itetului executiv s-a 5ncheiat. (ă 3ulţu3esc entru articiare. ei atru bărbaţi 5@i str?nseră lucrurile @i ie@iră tăcuţi din 5ncăere. Bain adox @i 8arruller se 3ăsurară unul e celălalt, fiecare afl?ndu-se la alt caăt al 3esei. ; !3 ră3as doar noi, 8arr, suse adox. 8arr uller c?ntări situaţia. 2acă reu@ea să-l tr?ntească la ă3?nt e adox, atunci ar fi utut să fugă e fereastră. 2ar dacă ar fi utut să discute cu cele două gorile de afară @i să lesună ce se etrece acolo, asta ar fi fost, robabil, chiar 3ai bine. ; a ce te g?nde@ti< 5l 5ntrebă adox. ; ă g?ndesc că 53i lace lanul ăsta. ; Pe naibaQ Ia zi, cu3 3-a3 descurcat< ; Bine. ; &u3ai CbineD< ; -ai ierdut la faza cu regele 0an. 8arr se g?ndi că ar utea să-l ună e adox la ă3?nt 5n 3ai uţin de trei secunde,chiar @i cu cătu@ele la icioare. ; ă 5ngriNorează fatul că tu nu 5nţelegi lucrurile astea, 5@i continuă adox ledoaria.hiar vrei ca nenorocirea asta de război 53otriva teroris3ului să continue ?nă c?nd neoţii tăiaNung la bătr?neţe< ; Hite ce e, a3ice, trebuie să ne 5ncasă3 loviturile @i să lovi3 c?nd ne vine r?ndul. $i nutrec la atacul nuclear, rin ur3are, nici noi nu ave3 de ce să o face3. #u nu 5nţelegi ideeaFocului /ălbatic. ; Ba o 5nţeleg foarte clar. Ideea e că funcţionează rea bine. ; 2a, iată care e afurisita aia de ideeQ ; Hite care-i treaba, 8arrQ 2acă 3untele nu vine la aho3ed, atunci aho3ed trebuiesă 3eargă la 3unte. &u< ; 2a, 3ă rog. %n@facă scru3iera grea, de 3etal, e care o folosise andsdale, @i o aruncăsre adox, aoi sări 5n icioare, 5n ti3 ce adox se feri din calea obiectului. 8arr arcurse cei trei 3etri 5n 3ai uţin de două secunde, 5nsă adox era deNa 5n icioare, alerg?nd sre erete. 8arr se 3i@că c?t de reede utu 5n condiţiile 5n care avea icioarele 5ncătu@ate, 5nsă adox se delasă @i 3ai reede @i scoase un istol de sub haină.



8arr lonNa 5nsre adox, care trase de la o distanţă decisivă. 8arr se ori, surrins cănu si3ţise glonţul @i con@tient de fatul că ar3a abia dacă făcuse zgo3ot. Bain adox se 5ndeărtă uţin, iar cei doi bărbaţi se riviră atent unul e celălalt. 8arrfăcu un as către adox, 5nsă 5@i si3ţi icioarele grele, iar ca3era 5nceu să se 5nv?rtă cu el. ; #rebuie să te lini@te@ti, 5i suse adox.

8arr si3ţi că i se 53leticesc icioarele @i căzu 5n genunchi. (ăzu un obiect străinie@indu-i din iet @i use 3?na e el. ; + săgeată tranchilizantă, 5l lă3uri adox. e folosi3 entru ur@ii bruni. &u ave3 voiesă-i o3ora3 5n afara sezonului de v?nătoare. 8arr 5@i s3ulse săgeata din iet @i văzu s?nge e v?rful ei. ; 2e ase3enea, nu a3 voie nici să ucid un agent federal, a@a că va trebui să 3ori altfel.Probabil 5ntr-un accident de v?nătoare. H@a se deschise, @i unul dintre agenţii de ază se interesă: ; $ totul 5n ordine, do3nule adox< ; 2a, arl, torul e 5n ordine. #e rog du-l e do3nul uller 5naoi 5n ca3era sa. Hn alt agent de ază 5@i făcu aariţia @i, 53reună cu arl, se 5ndretă către 8arr. 8arr de-abia utea să stea dret 5n genunchi, iar ca3era devenea din ce 5n ce 3ai5ntunecată. %nsă trase ad?nc aer 5n iet @i suse: ; &uclearV Atia că trebuia să ră3?nă ne3i@cat, astfel 5nc?t substanţa tranchilizantă care-i fuseseinoculată să nu acţioneze rea raid. ; + săV arunce 5n aerV valizaV !genţii de ază 5l ridicară 5n icioare, iar arl se ori @i 5l ridică e u3ăr, aoi se 5ndretăcătre u@ă. Bain adox stătea 5n icioare l?ngă u@ă @i 5i suse lui 8arr: ; hiar 53i lace de tine. !i 3are curaN. Ai 3i-ai făcut un serviciu ne3aio3enit.!@adar, fără resenti3ente. 8arr nu 5nţelese 3ai ni3ic din cuvintele lui adox, dar reu@i să-i @otească: ; 2racuS să te iaQ ; &u rea cred, obiectă adox, duă care i se adresă lui arl: Kine-l sedatQ + să trec 3ait?rziu să văd ce face. Plecară, iar adox 5nchise u@a. (ădit deranNat de 3ucurile de ţigară care zăceau ecovorul oriental, făcu uţină ordine. /e 5ndretă aoi către valiza neagră @i 5@i trecu al3ele este ielea netedă @i lucioasă,@otind: ; #e rog, 2oa3ne, fă să 3eargăQ P!"#$! ! A!P#$!. 2u3inică. &+"#8 F+", +&G I/!&2, &$) *+". !ve3 dretul să ucide3 atru 3ilioane de a3ericani dintre care două 3ilioane coii să tri3ite3 de două ori 3ai 3ulţi 5n exil, să răni3 @i să 3utilă3 alte sute de 3ii. /ulei3an !bu Ghaith. Purtător de cuv?nt al lui +sa3a bin aden, 3ai EE aitolul 1X $u @i ate a3 reu@it să cobor?3 la 3icul deNun du3inică di3ineaţă @i a3 descoerit că,5n ceea ce-i rivea e ceilalţi oaseţi ai ensiunii, nu ne fusese rezervată o rea 3are surriză:avea3 arte de ceata obi@nuită de iubitori de vinuri, veniţi din anhattan 5n cazul de faţă fiind



vorba desre trei culuri de sex nedefinit, care luau totul foarte 5n serios, de arcă veniseră la oaudiţie entru Postul &aţional de "adio. &u 3i-a3 dat sea3a dacă resectivele culuri secuno@teau 5ntre ele, nu a3 5nţeles cine cu cine venise @i nici dacă se cunoscuseră recent la un3iting antitesticule. #oţi discutau vrute @i nevrute @i treceau din 3?nă 5n 3?nă fascicule din /unda #i3es, ca

@i cu3 toc3ai găsiseră textele sacre făcute sul e ost de @ervete de 3asă. !3 făcut rezentările, iar eu @i ate ne-a3 a@ezat e cele două locuri libere de la 3asadin salon. atroana 5nchisorii ne aduse cafea @i suc de ortocale @i se reco3andă, entru 5nceut,un terci fierbinte de ovăz. ; !veţi chifle< a3 5ntrebat-o eu. ; &u. ; &u ot citi ziarul #i3es fără o chiflă. #erciul de ovăz 3erge 3ai degrabă la un )all/treet 0ournal. !veţi un nu3ăr din )all /treet 0ournal< ate 5ntreruse discuţia: ; "ă3?ne3 la terciul de ovăz, 3ulţu3i3. olegii 3ei de la 3asă co3entau 3ici frag3ente din diferite secţiuni ale ziarului #i3es artă, ti3 liber, cărţi, călătorii @i a@a 3ai dearte. Păi nu vă sunea3 eu< 2uă artida de sex, băuse3 53reună cu ate o sticlă de vin ?nă la ulti3a icătură, iareu era3 u@or 3ah3ur, ceea ce 3ă făcea să fiu 3orocănos @i să nu artici la conversaţie, de@iate făcea faţă destul de bine. !vea3 la 3ine, 5n tocul de la gleznă, 3icul revolver /3ith[)esson ar3a 3ea din afaraorelor de serviciu @i 3ă g?ndea3 să-3i las @ervetul să cadă, să ridic istolul @i să strig: C?inilesusQ /unt un antiintelectualQ Faceţi lini@te @i 3?ncaţi-vă fiertura de ovăzQD 2ar @tiu cu3 3ătratează ate ori de c?te ori 5nce să 3ă rostesc. %n orice caz, acu3 discuţia se 5nv?rtea 5n Nurul titlului unui articol din #i3es,C"H/F$2 IPH&$ "$F!$"$! P!&H"I+" 2$ "JB+I, P$&#"H + !KIH&$!I "!PI2JD iar co3esenii 3ei căzuseră cu toţii de acord că războiul cu Ira>ul era inevitabil,dată fiind 3entalitatea actualei ad3inistraţii. 2acă a@ fi asionat de ariuri @i, la dret vorbind, chiar sunt a@ une ariu că războiulva 5ncee 5n ianuarie sau februarie. 2ar robabil că, dacă a@ aria e luna 3artie, a@ avea sorţi3ai 3ari de izb?ndă. Hnul dintre bărbaţi, +=en, observă că nu era3 foarte atent la discuţie @i 3ă5ntrebă: ; #u ce ărere ai, 0ohn< 2e ce vrea actuala ad3inistraţie să intră3 5n război cu o ţarăcare nu ne-a făcut nici un rău< %ntrebarea ărea u@or insinuantă, a@a cu3 sunt 5ntrebările e care le un eu susecţilor. 2e ildă: C?nd ai 5ncetat să-ţi baţi soţia @i ai 5nceut să lucrezi entru al-Waeda<D I-a3 răsuns lui +=en cu cea 3ai 3are sinceritate: ; red că a3 utea evita războiul dacă i-a3 eli3ina e /adda3 @i e fiii lui sihoaţi cuaNutorul unei echie de ţinta@i de elită sau al c?torva rachete de croazieră. #oată lu3ea tăcu reţ de c?teva clie. !oi, unul dintre bărbaţi, ar>, suse: ; u alte cuvinteV nu e@ti entru intrarea 5n războiV dar consideri că ar trebui să-lo3ora3 e /adda3 8ussein< ; $u a@a a@ face. !r trebui să a3?nă3 războaiele ?nă c?nd vo3 avea nevoie de ele. Hna dintre fe3ei, ia, 5ntrebă retoric, duă ărerea 3ea: ; !ve3 vreodată nevoie de război< !3 5ntrebat-o @i eu, la r?ndul 3eu:



; #u ce ai fi făcut duă ce au fost atacate #urnurile Ge3ene @i Pentagonul< e-ai fitri3is e 2ixie hic>s 5n !fghanistan, 5ntr-un turneu al ăcii< ; ui 0ohn 5i lace să facă afir3aţii rovocatoare, lă3uri ate. redea3 că discuţia se5ncheiase, lucru care, 3ie, unuia, 3i-ar fi convenit, 5nsă ar> ărea interesat de oiniile 3ele. ; #u 5n ce do3eniu lucrezi, 0ohn<

2e regulă, le sun oa3enilor că sunt insector la dezinsecţie @i 3ă ocu de ter3ite, dar dedata asta a3 hotăr?t să ter3in cu aiurelile, a@a că a3 răsuns: ; /unt agent federal @i lucrez 5n Brigada !ntitero. 2uă o secundă de tăcere, ar> 3ă 5ntrebă: ; Pe bune< ; Pe buneQ Iar ate este agent secial FBI. ; ucră3 53reună, adăugă ate. ; e interesant, re3arcă una dintre doa3ne, !lison. el de-al treilea ti, 0ason, se interesă: ; rezi că nivelul de a3eninţare actual 3ă refer la odul Portocaliu este o chestiereală sau e o 3aniulare Nustificată de raţiuni olitice< ; 2u3nezeule, 0ason, nu @tiu. %n #i3es ce sune< ; ?t de reală este a3eninţarea astăzi< insistă el. ate răsunse: ; %n !3erica, a3eninţarea teroristă este o roble3ă c?t se oate de reală. u toateacestea, fără a dezvălui infor3aţii clasificate, vă ot sune că nu ave3 date clare 5n rivinţa unuiatac i3inent. ; !tunci cu3 se face că s-a decretat od Portocaliu, ceea ce resuune un risc ridicat deatacuri teroriste< ; $ste doar o 3ăsură de recauţie, la care s-a recurs cu ocazia co3e3orării unui an de laeveni3entele din 11 sete3brie, reciza ate. ; !sta a trecut deNa, insistă ar>. $u cred că e doar o 3odalitate de a 3enţine oulaţia5ntr-o stare de tea3ă er3anentă, astfel 5nc?t ad3inistraţia să-@i oată i3une lanul desecuritate intern, ceea ce rerezintă 5ntr-adevăr o 5ngrădire reresivă a libertăţii civile. Privi sre3ine @i 3ă 5ntrebă: e zici, 0ohn, e@ti de acord cu teoria 3ea< ; !bsolut. Atii, ar>, de fat eu @i agentul secial afield a3 fost tri3i@i aici să dă3de ur3a unor ele3ente subversive, antiguverna3entale4 @i trebuie să te avertizez că orice sui oate fi folosit 53otriva ta 5ntr-un tribunal 3ilitar. ar> reu@i să schiţeze un z?3bet. ; red că iar e@ti rovocator, 53i suse !lison. ; Probabil aftershave-ul 3eu e de vină. !lison chiar chicoti. red că 3ă lăcea. %n afară de asta, avea3 bănuiala că ea era ceacare ţiase vineri noatea. ea de-a treia fe3eie, Pa3, ne 5ntrebă e a3?ndoi: ; !ţi arestat vreodată un terorist< Părea o 5ntrebare firească, 5nsă din tonul lui Pa3 @i 5n contextul general utea fi 5nţeleasăaltfel. Ai chiar a@a a 5nţeles-o ate, care răsunse: ; 2acă te referi la un terorist isla3ic, nu, darV /e ridică 5n icioare @i, d?ndu-@i la o arte uloverul, etala o cicatrice lungă, albă, care 5nceea de sub coasta din st?nga Nos @i cobora ?nă deasura fundului. $xlică: Hn libanez e nu3e !sad halil 3-a ni3erit cu o u@că culunetă. Ai l-a ni3erit @i e 0ohn. icatricea 3ea se 5ntindea de-a lungul @oldului dret @i, neut?nd să-3i dau Nos chiloţii,nu vedea3 cu3 a@ fi utut să-3i exun seninele 5n faţa unui gru alcătuit din fe3ei @i bărbaţi.



&ici nu 3ai e nevoie să sun că n-a3 cu3ărat ni3ic. 2e fat, ate chiar a făcutur3ătorul co3entariu: ; e rost are să cu3ăr antichităţi< 2oar 3-a3 căsătorit cu unaQ !3 luat r?nzul la o bodegă, unde 3i-a3 ri3it 5n cele din ur3ă chifla, carnaţii @i ouălecare 53i lisiseră la 3icul deNun.

2uă r?nz, a3 3ai trecut e la alte c?teva vinării. 2e acolo a3 luat vreo duzină de sticlede vin, e care le-a3 fi utut cu3ăra din anhattan la acela@i reţ. !oi ne-a3 orit la o tarabăde la o fer3ă. &oi 3?ncă3 foarte rar acasă ea nu @tie să gătească, iar eu, nici at?t. %n lus, eu nu3ăn?nc fructe sau legu3e. !cu3 a3 cu3ărat 5nsă o gră3adă de chestii de-astea cu frunze @i ă3?nt e ele, lus un sac de vreo douăzeci de >ilogra3e de cartofi de ong Island. ; e face3 cu toate 3izeriile astea< a3 5ntrebat-o. ; #u dai cu 3a@ina este o cărioară, iar eu o să-ţi gătesc tocăniţa v?nătorului. !sta era chiar nosti3. ie cu3 de nu 3i-o fi trecut rin ca< &e-a3 str?ns bagaNele de la ensiune, a3 achitat nota de lată @i a3 ornit 5naoi către ora@. ; Ki-a lăcut =ee>end-ul ăsta< 3-a 5ntrebat. ; i-a lăcut. ai uţin 3icul deNun. ; #rebuie să 3ai vorbe@ti @i cu oa3enii care au uncte de vedere diferite de ale tale. ; (orbesc. 2oar sunt căsătorit cu unul. ; Foarte a3uzantQ e zici, 3erge3 5n nord =ee>end-ul viitor< 3ă 5ntrebă. ; Bună ideeQ !sta 53i a3inti să o 5ntreb: e @tii desre lubul uster. 8ill< e 3i-aisus ulti3a oară nu 3-a convins. $a analiză 5ntrebarea, dar @i afir3aţia 3ea, aoi răsunse: ; Atiu că era c?t e ce să-ţi etreci =ee>end-ul acolo. ; !dică<V ; %n fineV #o3 )alsh 3-a 5ntrebat dacă a@ avea ceva de obiectat 5n caz că te tri3iteacolo entru o suraveghere. ; /erios< Ai ce i-ai sus< ; I-a3 sus că da, a@ avea ceva de obiectat. 2e unde ai aflat desre lubul uster 8ill< ; 2e la 8arr uller, care a ri3it 3isiunea asta. ; Ai el ce ţi-a sus< ; $u un 5ntrebări aici. 2e ce nu 3i-ai ovestit tu desre toate astea< ; Pentru că #o3 3-a rugat să nu-ţi sun. %nsă eu chiar avea3 de g?nd să-ţi ovestesc. ; ?nd< ; !cu3. %n dru3 sre casă. ; 2a, sigurV 2e ce n-ai vrut să 3ă la@i să 3erg acolo< ; !bia a@teta3 să fug cu tine undeva 5n =ee>end-ul ăsta. ; &ici desre asta n-a3 @tiut ni3ic ?nă vineri, e la 1O.M. ; $u 3ă g?ndea3 la treaba asta de ceva vre3e. ; 2e fat, te fră3?ntai să găse@ti un loc de cazare 5n ulti3ul 3o3ent. !3 infor3at-o:Iubito, nu uita cu cine vorbe@ti. &u oţi aburi un 3aestru al aburelilor, care 3ai e @i un detectivgenial e deasura. /e g?ndi o cliă. ; PăiV ur @i si3lu nu-3i lăcea cu3 suna 3isiunea astaV a@a că i-a3 sus lui #o3că ne făcuseră3 lanuri entru =ee>end, duă care a3 fost nevoită să fac lanurile resective. !3 chibzuit uţin, aoi a3 5ntrebat: ; 2e ce sui că nu ţi-a lăcut cu3 sună 3isiunea<



; &u @tiuV instinctulV ceva din atitudinea lui #o3V ; &u oţi fi 3ai exlicită< ; &u otV 2ar, dacă 3ă g?ndesc 3ai bine, s-ar utea să 3i se fi ărut că e ceva 5nneregulă. %n lus, nici nu voia3 să-3i etrec =ee>end-ul singură. ; 2e ce nu te-ai oferit să vii cu 3ine<

; 0ohn, las-o baltăQ %3i are rău că te-a3 3inţit @i regret că nu ţi-a3 sus 3ai devre3e. ; %ţi accet scuzele dacă-3i sui ce e cu lubul uster 8ill. ; &u @tiu sigur. 2ar #o3 a sus că e un club social @i de recreere, din care fac arte ersoane bogate @i influente. ; Poate că 3-a@ fi si3ţit bine acolo. ; #rebuia să faci fotografii cuV ; Atiu toate astea. e nu @tiu este de ce ar trebui ur3ăriţi oa3enii ă@tia. ; hiar n-a3 idee. Iar #o3 n-avea de g?nd să-3i sună. Poţi resuune @i ta că suntni@te conservatori, oate chiar radicali, adăugă ea. ; !sta nu-i o infracţiune. ; $ tot ce @tiu. ă afla3 deNa e autostrada exres ong Island, 5ndret?ndu-3ă sre vest, către soarelecare asfinţea. 0eeul 3irosea a iaţă coreeană de roduse agricole, iar vinul g?lg?ia e odeaua3a@inii, 5n satele 3eu. ă g?ndea3 la ceea ce 53i susese ate, dar nu avea3 destule infor3aţii entru a tragevreo concluzie. ?teva lucruri erau clare totu@i, @i 3ă refer aici la orientarea olitică a lubuluiuster 8ill @i la statutul social al celor care 5l frecventau. Kicniţii de dreata care chiar se i3lică5n activităţi cri3inale fac aroae 5ntotdeauna arte din categoriile sociale inferioare. lubul lor,5n caz că au a@a ceva, este o staţie de benzină sau o cocioabă din ădure. !arent, gruarea astaera diferită. a3 at?t avea3 e 3o3ent, iar, dacă era3 băiat isteţ, nici nu trebuia să @tiu 3ai 3ult4 @i,dacă dorea3 să aflu 3ai 3ult, utea3 să-l 5ntreb e 8arr a doua zi di3ineaţă. ; red că te-ai suărat e 3ine entru că nu ţi-a3 sus că a3 discutat cu #o3 desretri3iterea ta 5n 3isiune, 53i suse ate. ; Ba deloc. /unt fericit să @tiu că toată cariera 3ea se află e 3?ini at?t de bune. 2e fat,5ntr-un fel, sunt chiar e3oţionat c?nd 3i te i3aginez discut?nd cu )alsh dacă 3icul 0ohnn artrebui sau nu să lece undeva 5n =ee>end. ; 0ohnV ; Poate ar fi trebuit să-i sui că entru tine nu era nici o roble3ă, dar că el trebuia să oconsulte 3ai 5nt?i e soţia lui, entru a vedea dacă e @i ea de acord. ; &u te 3ai urta ca un idiotQ ; Jsta-i doar 5nceutulQ ; as-o baltăQ hiar nu are nici o i3ortanţă absolut niciuna. 2u-te @i sune-i lui)alsh că ţi-a3 vorbit desre toate astea @i că tu nu e@ti 3ulţu3it de stilul lui de conducere. ; $xact asta a3 de g?nd să fac. ; &u fi i3ulsiv. %ncearcă să fii dilo3at. ; + să fiu foarte dilo3at. Pot să-i alic un headloc>< + vre3e a3 condus 5n tăcere. i-a3 dat sea3a că ar trebui să iau legătura cu 8arr5nainte de a 3erge la confruntarea cu )alsh, de di3ineaţă. !3 for3at nu3ărul de 3obil al lui8arr de e telefonul 3eu, dotat cu handsfree. ; Pe cine suni< 3ă 5ntrebă ate. ; Pe consilierul 3eu 5n roble3e de stres e3oţional.



era necăsătorit. !vea reutaţia unui afe3eiat @i 3ai era 5n lus @i antialcoolic, ceea ce-l făcea săfie un soi ciudat de irlandez un ti entru care fe3eile erau 3ai resus dec?t =his>-ul. ; e treabă aveai tu cu dosarul ăla< 3ă 5ntrebă )alsh. ; !, nu @tiu, #o3. &-a3 utut să-l deschid, a@a că nu @tiu dacă avea3 sau nu vreo treabăcu el.

-a rivit cu atenţie, @i 3i s-a ărut că dădea oarece se3ne de nerăbdare. Pe vre3uri, nu-3i lăcea stilul de cavaler teuton al lui 0ac> oenig, @i a3 crezut că o să3i lacă 3ai 3ult de )alsh, fiind eu 5nsu3i e Nu3ătate irlandez4 cred 5nsă că, 5n cazul de faţă,3unca l-a @lefuit e o3 instinctele dob?ndite au c?@tigat 5n faţa celor naturale4 sau, 3ă rog,chestii de genul ăsta. ; e dracuS 5nsea3nă Ca3el lub ira>ian ar3e de distrugere 5n 3asăD< 5ntrebă el. ; &i3ic. ă rostea3 @i eu. !3 aruncat o rivire către ate, 5nsă ea nu era deloca3uzată, ci 3ai degrabă nedu3erită. ; %nţeleg. + rivi e ate, colega lui sinceră din FBI, @i o 5ntrebă: I-ai ovestit ceva lui0ohn desre suravegherea aia< ; 2a, dar abia du3inică. )alsh se 5ntoarse către 3ine. ; !@adar, 8arr uller ţi-a sus de asta. &iciodată nu trebuie să trădezi un frate oliţist, a@a că a3 răsuns: ; 8arr uller< e treabă are el cu astaV cu3 5i suneV asteV u3 se nu3ea< ; %n fineV +ricu3 n-are nici o relevanţă. ; 2e acord cu tine. Ai, dacă tot sunt aici, ot face o l?ngere oficială entru că i-ai cerut er3isiunea soţiei 3ele ca să 3ă tri3iţi 5ntr-o 3isiune 5n nordul statului< ; &u i-a3 cerut er3isiunea. !3 considerat că a@a este oliticos faţă de a3?ndoi./unteţi căsătoriţi, @i a3 vrut să văd dacă 3isiunea asta se suraunea cu lanurile voastre ersonale entru =ee>end-ul ăsta relungit. ; 2ata viitoare, 5ntreabă-3ă e 3ine. ; %n regulă. Ki-a3 5nţeles unctul de vedere. ; u3 de ţi-a venit 5n 3inte toc3ai nu3ele 3eu< )alsh nu ărea disus să discute subiectul ăsta, dar 53i răsunse: ; $vident, a3 considerat că ai fi cel 3ai otrivit entru sarcina resectivă. ; #o3, duă cu3 robabil ai aflat, ulti3a suraveghere rurală e care a3 făcut-o a fost5n entral Par>. Ai atunci a3 disărut vre3e de două zile. %3i z?3bi oliticos @i 53i suse: ; $i, eu 3ă g?ndea3 3ai degrabă la alte asecte e care le resuune o suraveghere. ; u3 ar fi, de ildă<V ; Păi, 5n ri3ul r?nd, suravegherea asta i3lica 5ncălcarea fără 3andat a unei rorietăţi rivate, iar asta e secialitatea ta. 2e ase3enea, locul ăsta, lubul uster 8ill, estefoarte bine ăzit, exist?nd oric?nd osibilitatea ca ersoana care se ocuă de suraveghere să fieorită @i interogată de agenţii de ază articulari, iar eu @tia3 că tu faci faţă cu brio 5n ase3eneacazuri. e3brii acestui club sunt oa3eni cu o oarecare trecere 5n cercurile olitice de la)ashington. %nceea3 să 5nţeleg de ce ni3eni nu dorea să solicite un 3andat Nudecătoresc. 2incolo deasta, ărea să existe o discreanţă 5ntre ceea ce 53i susese 8arr uller suraveghere derutină, 5ntoc3irea unui dosar @i a@a 3ai dearte @i ceea ce toc3ai aflase3 de la #o3 )alsh.Atiind că 8arr nu 3-ar fi 3inţit, a3 tras concluzia că el nu fusese corect infor3at de către)alsh.



&u era3 rea 5nc?ntat de stilul leNer cu care trata #o3 )alsh situaţia, 5nsă cei noi 5nfuncţie trebuie să fie foarte atenţi @i să nu-l sune e directorul FBI-ului doar ca să strige CluulDV Ai, desigur, 3ai era @i celălalt asect al ove@tii noastre 3ă refer la lubul uster 8ill.2acă 8arr uller l-ar fi ?ndit rin ădure e !bdul /ala3i @i ar fi disărut 5n aceste condiţii,relica ar fi fost cu 3ult diferită.

2e ase3enea @i aici 53i er3it să fiu cinic dacă 8arr uller ar fi fost de la FBI @i nude la &*P2, reacţia ar fi fost robabil uţin 3ai raidă, 5n ofida =ee>end-ului @i a zilei desărbătoare. 2e fat, oate că agentul FBI en "eill l-ar fi sunat e #o3 )alsh 5ncă de du3inicănoatea. &u că siguranţa unui oliţist ar fi 3ai uţin i3ortantă dec?t cea a unui agent FBI4 aici evorba 3ai 3ult de reutaţia nefericită @i arţial 3eritată a celor 3ai distin@i cetăţeni ai &e=*or>ului, desre care se sune că ar fi ni@te sirite libere. ; rezi că disariţia lui 8arr are o legătură directă cu 3isiunea lui< l-a3 5ntrebat eu e)alsh. )alsh avea răsunsul regătit: ; &u vreau să fac seculaţii rivind natura disariţiei lui, dar, dacă a@ face, a@ sune că e osibil ca 8arr uller să fi avut un accident. %n zona aceea sunt 3ilioane de hectare de terenizolat @i nu e exclus ca el să se fi rătăcit sau rănit. /-ar utea să-@i fi rut un icior, să fi călcat5ntr-o cacană entru ur@i sau chiar să fi fost atacat de vreun ani3al. Iar din c?te 3i-a susagentul secial din !lban, e acolo oa3enii v?nează uneori @i 5n afara sezonului. el 3ai robabil, 8arr urta echia3ent de ca3uflaN, @i s-ar utea ca un v?nător să-l fi 53u@cataccidental. %n sălbăticie ot aărea tot felul de ericole. 2e aceea i se @i sune sălbăticie. ; #oc3ai de aceea nu e o idee rea insirată să tri3iţi e cineva acolo singur, co3entăate. !r fi trebuit să aibă un artener. ; Privind lucrurile retrosectiv, s-ar utea să ai dretate, răsunse )alsh. %nsă a3coordonat zeci de suravegheri 5n zone rurale, 5n care a3 tri3is c?te un singur agent. "egiunea!dirondac> nu este Nungla africană. ; %nsă toc3ai ai sus căV ; %ncetează cu criticile tardiveQ !sta-i rocedura standard, @i n-ai us niciodată roble3aa@a, c?nd a3 discutat dacă să-l tri3ite3 sau nu e 0ohn. 8ai să ne 5ndretă3 atenţia asura roble3elor urgenteQ Pentru 3ine, )alsh era roble3a cea 3ai urgentă, a@a că 3i-a3 5ndretat atenţia asuralui: ; #o3, ce este, 3ai exact, lubul uster 8ill< /e g?ndi o cliă, aoi suse: ; &u @tiu ce legătură are asta cu găsirea lui 8arr, dar, dacă vrei neaărat un răsunsV2in c?te @tiu eu @i nu @tiu rea 3ulte este un club rivat @i exclusivist de v?nătoare @i escuit,ai cărui 3e3bri, 5n 3area lor 3aNoritate, sunt bogaţi, influenţi sau @i una, @i alta. ; !i sus că se bucură @i de un oarecare sriNin olitic. ; !sta 3i s-a sus @i 3ie. !@ zice că 3e3brii sunt ca3 Nu3ătate de la )ashington @i Nu3ătate de e )all /treet. ; 2e unde ai infor3aţiile< ; i-au fost co3unicate. &u une alte 5ntrebări. /unt sigur că lista reală @i co3letă a3e3brilor clubului nu constituie o infor3aţie de interes ublic, 3otiv entru care cineva dininisterul 0ustiţiei a cerut o suraveghere a acestei 5ntruniri. ; ine te-a sunat< ; !sta chiar nu te rive@te e tine. ; Bun răsunsQ



G?ndindu-3ă la 3esaNul tri3is de 8arr rietenei sale, l-a3 5ntrebat e )alsh: ; e trebuia să facă 8arr la aeroort< Ai desre care aeroort era vorba< )alsh ezită uţin, aoi 3ă lă3uri: ; !eroortul regional !dirondac>. Probabil că o arte dintre cei care ur3au să articiela această 5ntrunire de =ee>end au sosit cu un avion co3ercial acolo există un serviciu aerian

secial entru cei care fac naveta. 8arr ur3a să treacă e la aeroort 5n cursul zilei de s?3bătăsau du3inică dis-de-di3ineaţă @i să facă ni@te coii duă listele cu asageri. !3 dat u@or din ca 5n se3n de confir3are. )alsh uitase să 3enţioneze că evidenţa asagerilor utea fi accesată de oriunde exista un co3uter al co3aniei aeriene resective sau,cu uţină bunăvoinţă din artea angaNaţilor co3aniei, chiar @i de aici, din Federal Plaza EO. Prinur3are, la aeroort, 8arr trebuie să afle cine sosea cu un avion articular @i cine cu o cursăcharter. %n lus, 3ai erau @i 5nchirierile auto, iar o coie duă contractele de 5nchirieri s-ar fidovedit foarte utilă 5n 5ncercarea de a afla cine articiase la 5ntrunire. %nceea3 să cred că ar fi3ai bine să 3ă ocu chiar eu de toate astea. %n orice caz, #o3 )alsh schi3bă subiectul: ; Poliţia statală este dotată cu aarate de zbor cu senzori 5n infraro@u entru a localizaorganis3ele 3ari vii sau 3oarte de scurt ti3. !ngaNaţii sunt foarte bine instruiţi @i echiaţi entru a găsi ersoanele rătăcite rin ădure. ; !sta-i bine. $ra r?ndul 3eu să schi3b subiectul, a@a că i-a3 sus lui )alsh: 2e@i vreisă sugerezi că asta era o 3isiune de rutină, iată-te aici, 5ntr-o zi de sărbătoare, entru a te 5nt?lnicu 8arr. Plus că, din c?te se are, 2earta3entul tehnic a@teată să reia discurile digitale @icaseta video, care, resuun eu, ar ur3a să fie tri3ise la )ashington c?t 3ai cur?nd osibil,53reună cu infor3aţiile descoerite de 8arr la aeroort, oricare ar fi acelea. ; e vrei să sui< ; 2e ce e at?t de urgentă suravegherea asta< ; &-a3 idee. Hr3ez @i eu ni@te ordine, la fel ca tine. ă rog, la dret vorbind, tu nuresecţi ordinele4 eu 5nsă, da. #rebuie să ui doar acele 5ntrebări care te vor aNuta să-ţi duci3isiunea la bun sf?r@it. Ai 3ă 5n@tiinţa: eseria noastră este să str?nge3 infor3aţii secrete. Hneori @ti3 de ce. !lteori, nu. Hneorini se sune să acţionă3 cu inteligenţă. !lteori, altcineva face acest lucru. ; 2e c?nd se 5nt?3lă toate astea< ; 2e ceva ti3. a 5ntotdeauna, FBI-ul @i oliţia vedeau lucrurile u@or diferit, ceea ce e frustrant entrutoată lu3ea, sunt convins. ate 5i suse lui )alsh: ; #o3, a3 lucrat cu o 3ulţi3e de oliţi@ti de la &*P2 de c?nd sunt 5n Brigada !ntitero@i a3 5nvăţat foarte 3ulte de la ei, a@a cu3 @i ei au 5nvăţat foarte 3ulte de la noi. a să fiu sincer, eu de la FBI nu a3 5nvăţat ni3ic. a I! 5nsă, lucrurile sunt 3ult 3aiinteresante. ate 5@i continuă ideea: ; 2uă eveni3entele din 11 sete3brie, trebuie să g?ndi3 altfel, să une3 orice5ntrebare la care vre3 să află3 răsuns @i să le cere3 socoteală sueriorilor atunci c?ndconsideră3 că nu ne oferă suficiente detalii. )alsh o rivi o cliă, aoi o atenţiona: ; !3 senzaţia că cineva 5ţi dă un exe3lu rost. ; &u-i adevăratQ eea ce s-a 5nt?3lat anul trecut 3i-a schi3bat co3let 3odul de ag?ndi.



)alsh ne 3ai suse, 3ie @i lui ate: ; ă g?ndea3 eu că o să fiţi de acord, a@a că totul este regătit. ; Perfect. + să lecă3 c?t de reede ute3. /e uită la ceas. ; 2e fat, o să lecaţi 5n aroxi3ativ cinci 3inute. 0os a@teată o 3a@ină să vă ducă la

heliortul 2o=nto=n anhattan. 2e acolo, un elicoter FBI vă va transorta ?nă e aeroortulregional !dirondac>. ălătoria durează aroae două ore. a sosire veţi găsi o 3a@ină 5nchiriatăde la 8ertz, e nu3ele lui 0ohn. ?nd aNungeţi acolo, sunaţi-3ă, @i o să vă dau @i alte instrucţiuni. ; !ve3 o ersoană de contact acolo< 5ntrebă ate. ; /-ar utea. %n seara asta sau 3?ine, vor sosi acolo @i alţi agenţi, de aici @i din !lban. ; !3 obţinut cu3va un 3andat de ercheziţie entru lubul uster 8ill< 3-a3 interesateu. ; Hlti3a oară c?nd a3 vorbit cu cei de la biroul nostru din !lban, 3i-au sus că5ncearcă să găsească un rocuror a3erican aflat acolo 5n vacanţă, iar acesta, la r?ndul lui, ar ur3asă găsească un Nudecător federal disus să lucreze astăzi. ; !u c?ntat @i rin c?rciu3i< ; Procurorul, continuă )alsh, va trebui să convingă un Nudecător că este vorba desre uncaz federal @i că ar fi necesară e3iterea unui 3andat de ercheziţie entru rorietatea uster8ill care 3ăsoară 3ai bine de atruzeci de >ilo3etri ătraţi de teren, dar nu @i entru cabană.Pentru asta ne-ar trebui un 3otiv 5nte3eiat, iar noi nu ave3 de ce să crede3 că 8arr uller s-arafla 5n casă. ; &u ave3 nevoie de 3andat, dacă există o a3eninţare i3ediată asura vieţii unei ersoane, exlică ate. )alsh fu de acord cu ea. ; /unt sigur că rorietarul, do3nul adox, nu va avea ni3ic 53otrivă să căută3 o ersoană care s-ar utea să se fi rătăcit sau accidentat e rorietatea lui, a@a că vo3 3erge 3ai5nt?i e calea asta. %nsă dacă adox nu este cooerant sau nu este disonibil, iar un angaNat alclubului nu @tie cu3 să rocedeze, atunci vo3 une 5n alicare 3andatul entru ercheziţionarea rorietăţii. ; Ai cu3 i se va exlica do3nului adox că s-ar utea ca un agent federal să se fi rătăcit e rorietatea lui< a3 5ntrebat. ; &u e necesar să-i sune3 că e vorba desre un agent federal. + să lăsă3 ca oliţiastatală să se ocue de cercetarea rorietăţii. $vident, 5ncercă3 să face3 tot osibilul, dar fără a-ida lui adox de 5nţeles că se află sub suraveghere. ; #o3, dacă 8arr a fost reţinut de agenţii de ază de la club, atunci adox a aflat deNacă e us sub suraveghere, a3 subliniat eu. ; ai 5nt?i de toate, nu există nici o dovadă @i nici un 3otiv să crede3 că 8arr a fostreţinut la lubul uster 8ill. 2ar, dacă a fost, atunci cu siguranţă se va folosi de acoerirea lui. ; Ai care-i aia< ; Hn asionat de ăsări care s-a rătăcit. ; Iar adox o să 5nghită ovestea asta cu fulgi cu tot, dacă-3i scuzi Nocul de cuvinte. Aice se 5nt?3lă dacă agenţii ă@tia de ază 5l ercheziţionează< $ra CcuratD c?nd a intrat acolo< a35ntrebat. )alsh ezită uţin, aoi răsunse: ; &u. 2ar ce @anse sunt ca ni@te agenţi de ază articulari să-i facă ercheziţie cororalăunei ersoane care a 5ncălcat rorietatea< /au ca 8arr să er3ită acest lucru<



; 2a. Ai n-a3 3ai vorbit unul cu celălalt ?nă la heliort. aitolul 16 Pe istă se aflau c?teva elicotere, iar al nostru era u@or de recunoscut, entru că urta5nse3nele FBI, 5nse3ne e care cele 3ai 3ulte aarate de zbor ale FBI-ului nu le au. $u refer să

călătoresc @i să aNung e unde a3 treabă cu 3iNloace de transort fără se3ne distinctive, 5nsă ilotai ne-a exlicat că,acesta fusese singurul elicoter disonibil 5ntr-un ti3 at?t de scurt. ărog, acu3 asta eQ !3 urcat la bordul elicoterului, un Bell 0et"anger, care se ridică de la sol @i se 5ndretăsre nord. %n st?nga 3ea se vedea rofilul i3ozant al insulei anhattan, iar 5n dreata 3isterioasele cartiere Broo>ln @i Wueens, e unde eu 3ă aventurez destul de rar. !3 continuat să 3erge3 sre nord e deasura r?ului 8udson, ur3?nd firul văii sale3aiestuoase. %n 3ai uţin de zece 3inute, a3 trecut e deasura odului #aan ee, iar duă altec?teva 3inute survola3 zona rurală care se 5ntindea de o arte @i de alta a văii, continu?nd săurcă3 e cursul r?ului, către nord. $u nu 3ă dau 5n v?nt duă riveli@ti din natură, 5nsă de aici, de sus, vedea3 o anora3ăsectaculoasă de ora@e 3ici, fer3e @i coaci ai căror frunze ruginii străluceau 5n lu3ina uternicăa zilei. ; !r trebui să ne cu3ără3 o casă de =ee>end aici, re3arcă ate. ă a@teta3 la asta.Pe oriunde trece3, ea vrea o casă de =ee>end, o re@edinţă e laNă, o locuinţă de vară, o cabanăde schi sau 3ai @tiu eu ce. P?nă acu3, cred că a3 aNuns la vreo aisrezece case. 2ar i-a3răsuns a@a cu3 fac 5ntotdeauna: ; Grozavă ideeQ "?ul 8udson, "inul a3erican, scliea 5n lu3ina soarelui, iar de-a lungul 3alurilor 5naltese vedeau tot felul de vile @i de castele. ; Hite un castel fru3os, e care scrie: C2e v?nzareDQ i-a3 sus. ă ignoră @i zise: ; Hneori, a3 senzaţia că vreau să las totul 5n ur3ă, să-3i cu3ăr o casă la ţară @i sătrăiesc o viaţă nor3ală. #u te g?nde@ti vreodată la asta< &u era ri3a oară c?nd auzea3 acest lucru duă 11 sete3brie nu doar e ate, ci @i ealţi oa3eni. Psihiatrii din 3ass-3edia considerau că această dorinţă era rezultatul stresului osttrau3atic, al nelini@tii rovocate de un eventual război, al sai3ei de alte otenţiale atacuri,al groazei de antrax @i a@a 3ai dearte. ; $ra3 gata să-3i fac bagaNele acu3 un an, a@a cu3 bine 5ţi a3inte@ti, 5nsă duă atacuria3 @tiut că nu 3ai lec nicăieri. !cu3 a3 o 3otivaţie. $a dădu din ca arobator. ; %nţeleg. %nsăV 3ă tot g?ndesc că o să se 5nt?3le iarV Ai că data viitoare ar utea fi3ai rău. Poate antrax, oate gaze toxice sau radiaţiiV &-a3 sus ni3ic. ; ulţi oa3eni au lecat din ora@, 0ohn, 3i-a zis ea. ; Atiu. !cu3 e 3ult 3ai u@or să găse@ti un taxi sau să faci o rezervare la cină. ; &u-i deloc a3uzant. ; &u, nu este. /incer să fiu, cuno@tea3 ersoane care, duă 11 sete3brie, 5@i cu3ăraseră case la ţarăsau bărci cu care să oată fugi c?t 3ai reede ori ur @i si3lu se 3utaseră 5n 2ubu\ue. 2e@i nuera o idee roastă, nu asta era soluţia.



eu căuta3 din riviri un avion cu 5nse3nele G++. %nsă nu a3 descoerit nici un se3ndistinctiv. Pilotul vorbi cu cineva rin staţia radio, aoi ateriza cu elicoterul e avaNul din sateleunei construcţii lungi, acoerite cu @indrilă de le3n, care se3ăna cu o cabană stil !dirondac>.!ceastă clădire ărea uţin neotrivită 5ntr-un aeroort4 @tia3 5nsă din incursiunile 3ele, destul

de rare, de altfel, rin ace@ti 3unţi că localnicii tratează cu foarte 3are seriozitate chestiile asteaa@a-zis rustice @i chiar a3 fost surrins să constat că hangarele nu arătau ca ni@te cabane din b?rne. %n fine, ilotul ori 3otorul elicoterului, iar nivelul zgo3otului scăzu si3ţitor. oilotul sări din carlingă, aoi deschise u@a cabinei @i o rinse e ate de 3?nă entru ao aNuta să coboare. $u a3 ur3at-o, fără a-i da 3?na individului, e care l-a3 5ntrebat aoi,acoerind sunetul din ce 5n ce 3ai stins al elicei: ; !i văzut cu3va vreun urs< ; Pofti3< ; asăV "ă3?neţi aici< ; &u. Face3 linul, aoi ne 5ntoarce3 la &e= *or>. %n ti3 ce vorbea, a3 observat o cisternă cu co3bustibil venind 5n direcţia noastră. -a3g?ndit că e aici aveai arte de servicii 3ai raide dec?t la benzinăria unde făcea3 eu linul.%nse3nele FBI de e elicoter trebuie să fi avut un rol 5n toată treaba astaQ -a3 5ntors @i a3 curins cu rivirea ista aroae ustie. !vioanele cororatiste erau arcate 5n @ir indian, e o f?@ie asfaltată care se vedea 5n lanul 5ndeărtat4 %n satele lor, se aflauc?teva aarate de zbor 3ai 3ici @i 3ai u@oare, arcate la 5nt?3lare. &u exista nici o activitatede3nă de interes. !ici era 3ult 3ai frig, @i 53i utea3 vedea roria răsuflare. Ai nu asta 53i dorea3 să vădla ora unu @i Nu3ătate duă-a3iaza, 5ntr-o zi senină de 5nceut de octo3brie. ; iroase aerul ăsta, 3ă 5nde3nă ate. ; ie nu-3i 3iroase a ni3ic. ; $ aer de 3unte, 0ohn. Ai uită-te la coacii ăiaV Ai la 3unţii de acolo. ; Hnde dracuS sunte3< ; Pe tăr?3ul lui 2u3nezeu. ; Perfect. (reau să-i un c?teva 5ntrebări. 2uă toate aarenţele, cabana construită 5n stil !dirondac> era rincialul ter3inal entru asageri. !3 5nconNurat clădirea aNung?nd la intrarea din faţă, care avea o verandă acoerită,53reN3uită cu un gard rustic. Pe verandă erau o 3ăsuţă de icnic @i un auto3at de Pesi. Hnagent de ază stătea acolo @i fu3a o ţigară. u siguranţă, ni3eni n-ar fi utut confunda locul ăstacu !eroortul Internaţional 0F. ; + să-l sun e #o3, 3ă anunţă ate. ; 2e ce< ; Poate că trebuie să ne 5nt?3ine cineva aici. ; Păi, nu 5nţeleg cu3 ar utea să nu ne vadă. 2e fat, nu era nici un alt suflet 5n Nur, iar 5n arcare abia dacă se aflau douăsrezecevehicule, dintre care Nu3ătate fuseseră robabil abandonate de cei care 5@i cu3ăraseră biletnu3ai dus, ărăsind această ustietate uitată de 2u3nezeu. !3 ătruns 5n ter3inal, care era 3ult 3ai ri3itor dec?t valea alină 5ngheţată de afară.Interiorul ter3inalului era 3icuţ, funcţional @i lini@tit. +ric?t de 3ic @i de izolat era locul ăsta, tot avea un unct de control, de unde nu liseausiste3ul de detecţie a 3etalelor @i scannerul entru bagaNe. a unctul de control nu erau agenţi



de ază sau asageri4 rin ur3are, a3 resuus că nici un avion nu ur3a să decoleze foartecur?nd. ate cercetă atent din riviri ter3inalul ustiu @i conchise: ; &u văd e ni3eni care ar fi utut veni să ne 5nt?3ine. ; Ai cu3 5ţi dai sea3a 5n aglo3eraţia asta<

&u 3ă luă 5n sea3ă, dar suse: ; !colo sunt ghi@eele de 5nchirieri auto, acolo e restaurantul, iar dincolo toaletele. 2eunde vrei să 5ncee3< ; 2in artea aceasta. -a3 5ntors către singurul ghi@eu entru bilete de avion, al uneico3anii care se nu3ea: +&#I&$&#! +H#!I". ; e faci< 3ă 5ntrebă ate. ; 8ai să (ede3 ce ar fi trebuit să găsească 8arr aici. ; 2ar #o3 nu ne-aV ; /ă-l ia dracuS e #o3Q $a se g?ndi uţin, aoi suse: ; 2a, să-l ia dracuSQ -a3 aroiat de ghi@eul 3icuţ, unde o doa3nă i3ozantă, 5ntre două v?rste, @i un t?nărstăteau a@ezaţi e ni@te taburete @i ne riveau. ucoana, e al cărei ecuson scria B$##*, nesalută: ; Bună ziuaQ u ce vă ot aNuta< ; !@ dori un bilet ?nă la Paris, a3 răsuns. ; u escală la !lban sau la Boston< ; Ai dacă nu vreau să fac escală< ; /ti3ate do3n, 3ă infor3ă Bett, de aici nu există zboruri directe către nici odestinaţie, 5n afară de !lban sau Boston. ; /erios< Ai avioanele care sosesc aici< ; a fel. !lban @i Boston. ontinental o33ut!ir. 2ouă zboruri e zi. #oc3ai aţi ierdut ulti3ul zbor către Boston. &e făcu un se3n către lista cu orarul lecărilor @i sosirilor,aflată e eretele din satele ei, @i ne infor3ă: ; !vionul către !lban leacă la ora 1X.. + linie aeriană, două ora@e, două zboruri către fiecare ora@, zilnic. !sta făcea ca sarcina3ea să fie ceva 3ai u@oară @i 3ai raidă. ; !@ dori să vorbesc cu directorul, i-a3 sus. ; (ă ascult. ; redea3 că du3neavoastră sunteţi v?nzătoarea de bilete. ; /unt. ; /er că nu tot du3neavoastră sunteţi @i ilotul. ate ăru să nu 3ai aibă răbdare cu t?3eniile 3ele @i 5@i scoase legiti3aţia. ; 2e la FBI, doa3nă. /unt agentul secial afield, iar du3nealui este detectivulore, asistentul 3eu. Pute3 vorbi cu du3neavoastră 5n articular< Bett ne rivi @i conchise: ; !V sunteţi cei care toc3ai au aterizat cu elicoterul. Presuun că ve@tile 3ari circulă reede e aici. ; 2a, doa3nă. Hnde ute3 3erge entru a verifica evidenţa asagerilor< /e lăsă să alunece de e scaun, 5i suse asistentului ei, "and, să ăzească fortăreaţa, aoise 5ntoarse către noi. ; Hr3aţi-3ăQ



!3 ocolit ghi@eul @i a3 intrat e o u@ă deschisă 5ntr-o 5ncăere 3ică, liberă, 5n care seaflau 3ai 3ulte birouri, calculatoare, faxuri @i alte echia3ente electronice. /e a@eză la unul dintre birouri @i o 5ntrebă e ate e 3ine nu cred că 3ă si3atiza reatare: ; 2e ce anu3e aveţi nevoie<

; !@ dori o listă cu asagerii care au sosit aici 5n zilele de Noi, vineri, s?3bătă, du3inică@i astăzi, răsunse ate. !@ 3ai vrea @i o listă cu nu3ele celor care au lecat 5n aceste zile, dar @ia acelora care vor leca 3?ine. ; !3 5nţelesV ; ! 3ai venit aici sau a sunat cineva 5n ulti3ele zile entru a se interesa de nu3ele asagerilor< a3 5ntrebat-o eu e fe3eie. lătină din ca. ; &u. ; 2acă ar fi sunat sau ar fi venit cineva c?nd nu eraţi aici, aţi fi aflat< !robă rintr-o 3i@care a caului. ; Bine5nţeles. 0a>e, 8arriet sau "and 3i-ar fi sus. Probabil ate avea dretate: ar fi trebuit să rocedez ase3enea foarte 3ultor colegi de-ai3ei @i să găsesc o sluNbă de @ef de oliţie 5ntr-un oră@el de rovincie, unde toată lu3ea @tie ceface toată lu3ea. ate ar fi utut găsi un ost de agent de circulaţie care-i asistă e coii latraversarea străzii. !oi eu 3i-a@ fi făcut veacul e la birtul local, iar ea ar fi avut o aventură cuun ădurar. ; Bun, uteţi să ne faceţi o coie duă aceste liste< a3 5ntrebat-o e Bett. Fe3eia seroti cu scaunul @i se aucă să tasteze ceva. I3ri3anta 5nceu să scoată foile. -a3 uitat ec?teva agini @i a3 sus: ; &u sunt rea 3ulţi asageri care folosesc avioanele astea. ; !cestea sunt aarate de zbor entru naveti@ti. aacitatea lor este de 3axi3u3otsrezece ersoane, 53i răsunse Bett 5n ti3 ce tasta 5n continuare. !sta era o veste bună. ; !cestea sunt toate lecările @i sosirile din zilele 3enţionate< !3 5ntrebat-o. ; !@a stă situaţia 5n 3o3entul de faţă. &u vă ot sune exact cine o să lece cu avionulde !lban de la ora trei sau cu oricare din zborurile de 3?ine, dar ot să vă dau listele curezervări entru aceste zboruri. ; Perfect. Kineţi cu3va @i evidenţa lecărilor @i a sosirilor avioanelor rivate< 3-a3interesat. ; &u, aceasta este o co3anie aeriană. !vioanele rivate ţin de transortul aerian 5ngeneral, iar de asta se ocuă Biroul oeraţiunilor e ra3ă. ; 2esigur. Hnde 3i-o fi fost 3intea< Ai unde e Biroul oeraţiunilor e ra3ă< ; a celălalt caăt al ter3inalului. %nainte să-i exlic eu că locul ăsta nu era suficient de 3are ca să 3ai aibă @i un alt caăt,Bett 3ai adăugă: ; Puteţi afla infor3aţii desre lecări @i sosiri nu3ai dacă avioanele resective au ră3as5n aeroort este noate sau dacă li s-a făcut linul. Hite asta-3i lace 3ie la 3eseria noastră 5n fiecare zi afli ceva nou desre lucruri carenu 5ţi vor folosi niciodată 5n viaţă. ; Puteţi să ne faceţi rost de infor3aţiile acelea< 5ntrebă ate. ; + să-l tri3it e "and să vă facă rost de o coie. "idică recetorul @i 5i suseasistentului ei:



; /cu3ule, fă-3i o favoare @i du-te ?nă la Biroul oeraţiunilor e ra3ă. %i exlică dece anu3e avea nevoie, aoi 5nchise telefonul @i se 5ntoarse către noi. Pot să 5ntreb de ce aveţinevoie de listele de asageri< ; &u ave3 voie să sune3 @i, 5n lus, trebuie să vă rog să nu vorbiţi cu ni3eni desretoate astea, o atenţiona ate.

; &ici 3ăcar cu 0a>e, cu 8arriet sau cu "and, a3 adăugat eu. Bett 5ncuviinţă absentă,5n ti3 ce 5n 3intea ei 5@i făcea o listă cu toate ersoanele cărora avea să le ovestească desrevizita e care i-o făcuseră cei de la FBI. 2uă c?teva 3inute, "and intră 5n birou @i-i 5n3?na c?teva h?rtii lui Bett, care i le dădu3ai dearte lui ate. &e-a3 uitat 53reună e ele. %n zilele resective, fuseseră 5nregistrate laaeroort douăzeci @i ceva de avioane rivate, dar singurele infor3aţii disonibile e liste eraucele legate de 3arca, 3odelul @i lăcuţa de 5n3atriculare a avionului. ; Atiţi cu3va dacă există infor3aţii referitoare la rorietarii acestor aarate de zbor< ; &u, dar uteţi găsi rorietarii cu aNutorul lăcuţelor de 5n3atriculare. ; !@a e. Pot afla cine era la bord< ; &u. %n transortul aerian general 5n cazul zborurilor rivate nu există evidenţe ale asagerilor. 2e aceea li se @i sune Czboruri rivateD. ; orect. 2u3nezeu să binecuv?nteze !3ericaQ %ntre ti3, +sa3a bin aden se uteaafla la bordul unui avion articular, fără ca ni3eni să @tie asta. hiar @i acu3, la un an duăeveni3entele din 11 sete3brie, 3ăsurile de securitate 5n transortul aerian rivat erau totinexistente, @i asta 5n condiţiile 5n care asagerii liniilor co3erciale inclusiv bebelu@ii, bătr?nelele si3atice @i 3e3brii echiaNului erau ercheziţionaţi @i 5ntor@i din dru3, chiar @i 5ncazul avioanelor 3ici. %nchiuiţi-văQ ate str?nse h?rtiile @i le băgă 5n servieta ei. I-a3 adresat lui Bett 5ntrebarea obi@nuită: ; !ţi observat ceva ie@it din co3un 5n =ee>end-ul ăsta< $a 5@i roti scaunul, 5ntorc?ndu-se către noi. ; u3 ar fi<V 2e ce or une toţi aceea@i 5ntrebare< ; u3 ar fiV ie@it din co3un. !dică, altfel dec?t obi@nuit. /cutură din ca. ; &u-3i vine ni3ic 5n 3inte. ; !u fost 3ai 3ulte sosiri dec?t de obicei< ; $i, 3ă rog, de sărbători vin o 3ulţi3e de oa3eni. (ara @i iarna sunt sezoane de v?rf eaici. Ai toa3na 5ncee să fie din ce 5n ce 3ai aglo3erat, entru că vin cei cărora le lace săad3ire culorile coacilor. !oi 5ncee sezonul de v?nătoare, vine =ee>end-ul de iua"ecuno@tinţei, răciunul, sezonul de schi @iV !3 orit-o 5nainte să aNunge3 la /f?ntul !@teată @i a3 5ntrebat-o: ; (reunul dintre asageri ărea 3ai susect< ; &u. 2ar hai să vă sun ceva. ; e< ; ! sosit aici un 3are 3ahăr de la )ashington. ; /-a rătăcit< $a se uită la ate de arcă ar fi vrut s-o 5ntrebe: Cine-i idiotul ăsta care e cu tine<D ate rinse infor3aţia din zbor. ; ine era< ; &u-3i a3intesc. /ecretarul nu @tiu cui. &u3ele lui ar trebui să figureze e listele de asageri.



; u ce a sosit< ; u o33ut!ir, de la Boston. red că s?3bătă. 2a, s?3bătă. ! sosit cu zborul de laora 11., iar unul dintre agenţii no@tri de ază l-a recunoscut. ; ! 5nchiriat vreo 3a@ină< se interesă ate. ; &u. %3i aduc a3inte că a fost 5nt?3inat de un ti de la lubul uster 8ill ăsta e un

club rivat, situat ca3 la cincizeci de >ilo3etri de aici. ai erau 5ncă trei indivizi 5n avionulacela, @i ăreau să fie 53reună. ; 2e unde @tiţi că tiul care l-a 5nt?3inat e secretarul ăla era de la club< a3 5ntrebat. ; Aoferul urta o unifor3ă de la lubul uster 8ill. ei de acolo 3ai vin din c?nd 5nc?nd să ia diver@i asageri de la aeroort. #oţi cei atru asageri @i-au luat bagaNele @i au ie@itafară, unde 5i a@teta un 3icrobuz de la club. !3 5nclinat u@or din ca. Foarte uţine lucruri scăau neobservate 5n oră@elele astea 3ici. ; Ai 3icrobuzul ăsta de la club a 3ai luat @i alţi asageri, de la alte zboruri< ; &u @tiu. Poate că nu era3 eu e tură. ; icrobuzul a adus cu3va la aeroort @i călători care ur3au să lece< ; &u @tiu. &u văd ce se 5nt?3lă e toată ista. ; !veţi dretate. u3 nu dorea3 să ar interesat de lubul uster 8ill, a3 dat-o la5ntors cu o oveste de acoerire @i a3 sus: eea ce vre3 noi să află3 este dacă du3neavoastrăsau altcineva aţi văzutV cu3 să vă exlic eu fără să ară că fac discri3inare rasială<V 2acă aţivăzut e cineva care arătaV 3ă rogV ca @i cu3 ţara sa de origine s-ar fi aflat 5ntr-un loc cu3ulte că3ile< %nclină din ca 5n se3n că a 5nţeles, se g?ndi o secundă, aoi răsunse: ; &u. red că o astfel de ersoană ar ie@i u@or 5n evidenţă. 2e asta nici nu 3ă 5ndoia3. ; Puteţi să ne faceţi o favoare @i să 3ai 5ntrebaţi e aici< 2ădu din ca cu entuzias3. ; 2esigur. (reţi să vă dau un telefon< ; (ă sun eu sau 3ai trec e aici. ; Bine, o să 3ai 5ntreb. /e ridică 5n icioare @i ne rivi cu atenţie. ; 2esre ce e vorba< Hr3ează să se 5nt?3le ceva< -a3 dat 3ai aroae de Bett @i i-a3 sus 5n @oată: ; !re legătură cu 0ocurile +li3ice de Iarnă din a>e Placid. &u 3ai suneţi la ni3eni. Bett se g?ndi c?teva secunde, aoi ne co3unică: ; 0ocurile +li3ice de Iarnă au avut loc 5n 196. ; Fir-ar să fieQ !3 aNuns rea t?rziuQ a3 sus eu, rivind-o e ate. -a3 5ntors aoi către Bett. Ai, ia suneţi, s-a 5nt?3lat ceva atunci< ate 53i aruncă o rivire răutăcioasă, duă care 5i exlică lui Bett: ; Pentru detectivul ore, ăsta-i un fel de sune că nu ave3 er3isiunea să discută3desre lucrurile astea. %nsă aNutorul du3neavoastră ne-ar fi de 3are folosV %n 3od nor3al, acu3 ar fi 3o3entul c?nd 5i oferi bunului cetăţean cartea ta de vizită4 5nsănoi 5ncerca3 să ţese3 o erdea de fu3, iar ate se descurca de 3inune, a@a că 5i ceru lui Bettcartea ei de vizită, zic?nd: ; (ă 3ai sună3 noi. ulţu3i3 entru aNutorQ ; 2acă vă 3ai ot aNuta cu ceva, suneţi-3i. Iar dacă oa3enii ăia 5ncearcă vreo 3anevră e aici, @ti3 noi cu3 să-i luă3, 3ai adăugă Bett. I-a3 răsuns cu accentul 3eu de 0ohn )ane: ; !sta-i 3eseria noastră, doa3nă. &u vă faceţi dretate singuriQ



$a ufni u@or, aoi ne sugeră: ; 2acă tot sunteţi aici, oate aruncaţi o rivire @i e la lubul uster 8ill. ; 2e ce< ; /e etrec lucruri ciudate e acolo. ă si3ţea3 ca @i cu3 a@ fi Nucat 5ntr-un fil3 ieftin, 5n care tiul de la ora@ e avertizat de

un localnic 5n rivinţa casei stranii din v?rful dealului, iar aoi ignoră avertis3entul, lucru e careavea3 să-l fac @i eu 5n artea a doua. I-a3 răsuns e un ton care nu ro3itea ni3ic: ; ulţu3esc. u3 e 3?ncarea la restaurant< ; 2estul de bună, dar uţin ca3 scu3ă. %ncercaţi cheeseburgerul cu orţie dublă de@uncă. Bett arăta de arcă 5ncercase 3ai 3ulte. &e conduse ?nă la ie@ire, iar eu i-a3 sus lui ate e un ton revenitor: ; 2o3ni@oară, orice aţi face, nu cu3va să vă aventuraţi ?nă la lubul uster 8ill. $a 53i z?3bi @i 53i suse, la r?ndul ei: ; Iar tu nu cu3va să co3anzi cheeseburgerul cu orţie dublă de @uncă. 2e fat, ăsta era ri3ul lucru riscant e care avea3 să-l fac astăzi, 5nainte de a 3erge la lubul uster 8ill. aitolul E +dată aNun@i 5n zona ter3inalului, i-a3 sus lui ate: ; + să trec 3ai 5nt?i e la toaletă. ; !r ca3 fi cazul, la c?te rahaturi scoţi din tine. ; !@a e. &e 5nt?lni3 la ghi@eul de 5nchirieri auto. &e-a3 desărţit, iar eu 3-a3 răcorit @i a3 aNuns la locul stabilit 5n 3ai uţin de atru3inute. Fe3eilor le ia ceva 3ai 3ult. $rau două ghi@ee de 5nchirieri auto $nterrise @i 8ertz situate unul 5n satele altuia,5ntr-o zonă 3ică, retrasă, de e o latură a ter3inalului. #?nărul de la fir3a $nterrise stătea e unscaun, citind o carte. %n satele teNghelei de la 8ertz era o do3ni@oară care 5@i făcea de lucru laco3uter. Pe ecusonul de e ietul ei generos scria C!RD4 a3 resuus că ăsta era nu3ele ei,nu 3ări3ea cuelor de la sutien. I-a3 sus: ; Bună, ax. !3 o rezervare e nu3ele ore. ; 2a, do3nule. i-a găsit rezervarea, @i ne-a3 ocuat 53reună de co3letareadocu3entelor, lucru care nu ne luă 3ai 3ult de c?teva 3inute. Fata 53i 5n3?na cheile unui Ford#aurus, 3ă lă3uri cu3 să aNung la locul unde era arcată 3a@ina, aoi 3ă 5ntrebă: ; !veţi nevoie de 5ndru3ări< ; %n viaţă, adică< hicoti. ; &u. Pentru dru3. 2oriţi o hartă< ; 2esigur. !3 luat harta @i a3 sus: 2e fat, a@ avea nevoie de un loc de cazare. ; !veţi acolo un teanc de bro@uri. azare, restaurante, obiective turistice, chestii degenul ăsta. ; GrozavQ are e cel 3ai bun loc din zonă< ; #he Point. ; e e #he Point< %3i z?3bi. ; &u @tiu, 0ohn. are-i treaba< 5nceu să r?dă. 2e fiecare dată 5i ăcălesc e oa3eni cuchestia asta. ; /unt convins. Ai e 3ine 3-ai ăcălit. 2eci ce loc de cazare 53i reco3anzi< ; #he Point.



; !@aV ; $ totu@i destul de scu3V ; a3 c?t< + sută de dolari< ; &u, 3ai degrabă o 3ie de dolari. ; Pe an<

; Pe noate. ; Glu3e@tiQ ; &u, vorbesc seriosQ $ un loc destul de exclusivist. ; Pe buneQ &u credea3 că biroul nostru de contabilitate o să arobe decontarea unei ase3enea su3e,5nsă era3 5ntr-o disoziţie destul de nesăbuită. ; u3 aNung la #he Point< a3 5ntrebat. ; &u 3ai bateţi c?3iiQ "?se cu oftă @i lesni teNgheaua cu al3ele:(-a3 zis-oQ ; 8ei, @tii că te ricei< Ce dracuS a3 făcut să 3erit asta<D ax redeveni serios. ; !@adar, chiar 3ergeţi acolo< ; 2e ce nu< !3 un unchi bogat. ; ă g?ndea3 eu. 2u3neavoastră sunteţi bogat< ; $u sunt 0ohn. hicoti oliticos. ; Bună glu3aQ ax 53i 5n3?na o hartă, e care a3 observat o 3ulţi3e de @osele 5nguste, 5ntortocheate,ce traversau c?3uri deschise. $rau foarte uţine ora@e. -a3 g?ndit la 8arr, căruia 5i lăcearegiunea !dirondac>, @i 3-a3 rugat la 2u3nezeu să facă un lucru bun de data asta. ax făcu un R e hartă. ; #he Point se află 5n artea de nord a regiunii /aranac a>e, e aici e undeva. !rtrebui să sunaţi la ei entru 3ai 3ulte infor3aţii. 2e ase3enea, va trebui să sunaţi să faceţirezervări. Atiţi, acolo locurile sunt 3ai 3ereu ocuate. ; a o 3ie de dolari e noate< ; 2a. (ă vine să credeţi< /coase o carte de telefon de sub teNghea, găsi nu3ărul de la#he Point @i 5l notă e hartă, exlic?ndu-3i: Pe suortul acela nu veţi găsi o bro@ură desre loculăsta. ; %ntr-adevăr. !3 băgat harta 5n buzunar, iar ax 3ă 5ntrebă: ; !@adar, sunteţi din &e= *or>< ; 2a. ; !dor &e= *or>ulQ Ai ce v-a adus aici< ; $licoterul. %nceu să z?3bească, aoi 5n 3intea ei se arinse un beculeţ @i excla3ă: ; !, du3neavoastră sunteţi cel care a sosit cu elicoterul FBI-uluiQ ; $xactQ 2e la Fuller Brush Incororated. "?se. ; &uV FBIV Biroul Federal de Investigaţii. ate 5@i făcu aariţia, aduc?nd două ahare cu cafea, @i 3ă 5ntrebă: ; #e distrezi bine< ; %nchiriez o 3a@ină. ; #e-a3 auzit r?z?nd toc3ai de la restaurant. are-i glu3a<



; are-i treaba< ax 5nceu să r?dă, dar ate nu. ; $ o oveste lungă, i-a3 sus. ; /une-3i-o e scurtQ ; BineV $ locul ăstaV Hn hotel sau cevaV

; + staţiune, 3ă aNută ax. ; $xact. + staţiune nu3ită #he Point. Ai ax, adică do3ni@oara de aiciV &u, 3ai 5nt?ia3 5ntrebat eu: CPe aici există un loc bun de cazare<D Ai ea 3i-a răsuns: Care-i treaba<DV ; &u, 3ă 5ntreruse ax. $u a3 sus: C#he PointD, @i du3neavoastră aţi 5ntrebat Ce e#he Point<D, iar eu a3 zisV ; Bine, bineV interveni ate. !3 5nţeles ideea. %3i use cafeaua e teNghea. Ai acu3ca3 5n ce unct ne află3< I-a3 răsuns cu rofesionalis3: ; #oc3ai ur3a să 3ă identific ca agent federal. ate 3i-o luă 5nainte @i 5@i arătă legiti3aţia. ; !3 nevoie de coii duă toate contractele de 5nchirieri, 5nce?nd de Noi @i ?nă astăzi,inclusiv entru vehiculele care au fost returnate. (edeţi dacă uteţi rezolva 5n zece 3inute. &oivo3 fi la restaurant. !cestea fiind suse, ate se duse la ghi@eul ur3ător @i 5nceu să discute cu t?nărul deacolo. ; !sta-i nevastă-3ea, i-a3 exlicat lui ax. ; e chestie, n-a@ fi crezutQ i-a3 luat cafeaua @i a3 intrat 5n restaurant, care nu era de fat dec?t o cafenea a3ăr?tă.Pereţii @i tavanul erau zugrăvite 5ntr-un albastru oribil, ce i3ita culoarea cerului. #abloul eraco3letat de ni@te nori albi, care nu se3ănau cu nici un nor văzut de 3ine e laneta asta. 2etavan at?rnau ni@te bilane de lastic, iar fotografiile exuse, 5nfăţi@?nd diferite aarate de zbor,se 5ncadrau 5n secificul locului. Barul, 5n dretul căruia erau a@ezate atru taburete, era liber4 @itot libere erau @i cele douăsrezece 3ese din care utea3 să aleg. -a3 a@ezat la o 3asă de l?ngăo fereastră 3are, care dădea 5nsre istă. + chelneriţă fru3u@ică 53i aduse un 3eniu @i 3ă5ntrebă: ; u3 vă si3ţiţi 5n duă-a3iaza asta< ; $xcelentQ !3 o căsnicie fericită. %3i 3ai uteţi aduce 5ncă un 3eniu</oţia 3ea vasosi @i ea 5n c?teva 3inute. ; 2esigurV Puse 3eniul e 3asă @i lecă să 3ai aducă 5ncă unul. obilul 3eu 5nceu să sune, @i a3 văzut că e ecran scria C&u3ăr necunoscutD. %n 9 dincazuri, acestea sunt aeluri de la birou. !@a că a3 lăsat să intre 3esageria vocală. ate aăru 5n cafenea, zic?nd: ; #oc3ai 3i-a sunat 3obilul. ; Probabil te caută cei de la Bergdorf. /e a@eză e scaun @i 5@i ascultă 3esaNele din căsuţa vocală. ; #o3 )alsh. (rea să 5l sun. ; !@teată c?teva 3inute. ; %n regulă. /coase din servietă teancul de rinturi de la o33ut!ir @i le 5ntinse e 3asă. !3 luat @ieu Nu3ătate din ele @i a3 5nceut să le răsfoiesc 5n ti3 ce for3a3 un nu3ăr e telefonul 3obil.



; Hnde suni< ; a #he Point. %3i răsunse un bărbat e nu3e harles, căruia i-a3 sus: ; (reau să fac o rezervare entru diseară. ; 2a, do3nule. /unte3 disonibili.

; !veţi @i ca3ere< ; 2a, do3nule. !ve3 a3era oha=> 5n corul rincial, a3era cu (edere 5n$agleSs &est, +bservatorul eteo 5n casa de oaseţiV ; H@urel, harles. /une-3i 3ai bine ce ot găsi la o 3ie de dolari< ; &i3ic. ; &i3ic< &ici 3ăcar un ătuţ 5n bucătărie< %3i recită c?teva din reţurile ca3erelor libere @i 3ă Nu3uli de 1 E de dolari entruoha=>, cea 3ai ieftină ca3eră dintre cele disonibile. ; !veţi căldură @i curent electric e acolo< a3 5ntrebat. ; 2a, do3nule. ?te noţi ră3?neţi la noi< ; &u @tiu sigur, harles. /ă zice3 două, entru 5nceut. ; !3 5nţeles, do3nule. 2ar, dacă ră3?neţi aici 3iercuri seara, veţi avea nevoie de aion negru entru cină. ; (rei să-3i sui că o să a3 nevoie de s3oching ca să iau cina undeva 5n ădure<Q ; 2a, do3nule, 53i exlică el, )illia3 !ver "oc>efeller, cel căruia i-a aarţinutaceastă rorietate, obi@nuia să cineze cu oaseţii săi 5n fiecare seară, urt?nd aion negru. &oi5ncercă3 să recreă3 acea at3osferă 5n serile de 3iercuri @i s?3bătă. ; /-ar utea să fiu nevoit să sar este exerienţa asta. Pot beneficia de roo3-service dacără3?n 5n chiloţi< ; 2esigur, do3nule. e garanţii doriţi să oferiţi entru a face rezervarea< I-a3 co3unicat nu3ele 3eu @i nu3ărul cardului guverna3ental, a3 3ai us la unctc?teva detalii @i 3-a3 interesat: ; !veţi @i ur@i e acolo< ; 2a, do3nule. !ve3 un bar laV ; Hr@i, harles, ur@i. Atii tu. Hrsus terribilis. ; !V ăiV sunt @i ur@i 5n zonă, darV ; 2ă-le să 3ăn?nce 5n seara asta, harles. &e vede3 3ai t?rziuQ Ai a3 5nchis. ; !3 auzit bine< 3ă 5ntrebă ate. ; 2a. !i naibii ur@iQ ; (orbea3 de reţul ca3erei. ; 2a, ave3 a3era oha=>. a două 3ii de dolari e noate, +bservatorul eteo ărea uţin ca3 extravagant. ; !i 5nnebunit de-a binelea< ; 2e ce 3ă-ntrebi< 8ei, duă ce a3 etrecut două noţi 5n ensiunea aia dărăănatăaleasă de tine, 3erită3 @i noi un loc drăguţ. ; red că ri3i3 o diurnă de o sută de dolari entru regiunea !lban, 53i a3inti ea: &oiV tu va trebui să lăte@ti diferenţa. ; ai vede3 noi. Pagerul lui ate 5nceu să sune, iar ea se uită la el. ; $ #o3. ; ai lasă-l c?teva 3inute. ; Poate l-au găsit e 8arr.



; !sta ar fi grozav. !3 răsfoit rinturile, căut?nd ceva care să-3i sară 5n ochi. ate arcurse la r?ndul ei rinturile e care le avea 5n faţă @i suse: ; Hite avionul o33ut!ir sosit de la Boston s?3bătă la ora 11.V HauQ ; e-i< ; $d=ard )olffer. Atii cine-i ăsta<

; daV ! Nucat e ost de centru 5nainta@ entruV ; $ste secretarul adNunct al aărării un ti foarte laco34 face resiuni entru 5nceerearăzboiului cu Ira>ul. $ste unul dintre aroiaţii re@edintelui. !are foarte des la televizor. ; Probabil el este tiul e care l-a recunoscut cineva de aici. ; 2a. Ai a 3ai venit cineva cu acela@i avion Paul 2unn. $ste consilier rezidenţialV e roble3e de siguranţă naţională @i 3e3bru al onsiliului &aţional entru /ecuritate. ; $xact. 2e unde @tii< ; %ntrebarea asta aare 3ereu la C"i@ti @i c?@tigiD. ; 2e ce-ţi lace să faci tot ti3ul e rostul< ; Pentru că este un aravan erfect entru situaţiile 5n care sunt rost de-a binelea.!@adar, duă cu3 sunea Bett, )olffer @i 2unn au sosit aici s?3bătă, 53reună cu alţi doiindivizi, iar aoi au urcat cu toţii 5ntr-un 3icrobuz, care i-a dus la lubul uster 8ill. ate se uită din nou e listele cu asageri ale zborului de la Boston, de s?3bătă, ora11., @i suse: ; u avionul acela au 3ai sosit 5ncă nouă ersoane, 5nsă niciunul dintre nu3ele astea nu-3i sune ni3ic, a@a că nu @ti3 cine sunt ceilalţi doi care au urcat 5n 3icrobuz. ; !@a e. !3 continuat să răsfoiesc listele cu asageri: )olffer @i 2unn au lecat ieri cu ri3ul avion către Boston, ur3?nd să aNungă la )ashington. ate 5nclină din ca g?nditoare, aoi 3ă 5ntrebă: ; !sta ar trebui să 5nse3ne ceva< ; Păi, aarent, nu 5nsea3nă 3are lucru. ?ţiva oa3eni bogaţi @i influenţi au lecat53reună 5ntr-o vacanţă de trei zile, la o cabană din 3unţi, al cărei rorietar este un 3agnat al etrolului. $ste ca unul dintre acele =ee>end-uri renascentiste sau ca o 5ntrunire a Gruuluiarlle, la care anu3ite ersoane @i resa seculează că s-ar une la cale tot felul de chestiiilegale, cu3 ar fi bunăoară 3ăsluirea reţului etrolului, tranzacţii olitice @i financiare,consiraţii entru a une stă?nire e lanetă @i altele de genul ăsta. Hneori 5nsă, nu e vorba dec?tdesre ni@te bogăta@i, care se 5nt?lnesc să se relaxeze, să Noace cărţi, să vorbească desre fe3ei @isă sună bancuri deocheate. ate se g?ndi la asta. ; Poate că uneori a@a este, suse ea. 2ar nu uita că un 3ahăr din inisterul 0ustiţiei avrut să afle c?te ceva desre această 5nt?lnire. ; $xact. ; Ai nu e ceva obi@nuit, continuă ea, ca inisterul 0ustiţiei să vrea să 5i aibă 5n vizor esecretarul adNunct al aărării, e un consilier rezidenţial @i e 3ai @tiu eu cine altcineva dinclubul ăsta. ; $ din ce 5n ce 3ai bine, a3 co3entat eu. !3 arcurs cu atenţie listele cu asageri.#rebuie să-i verifică3 e toţi cei care au sosit aici cu avioane co3erciale 5n ulti3ele c?teva zile @isă vede3 dacă ersoanele resective au vreo legătură una cu alta @i, dacă da, care este legăturaresectivă aoi să 5ncercă3 să ne du3iri3 ce ar fi trebuit să afle 8arr 5n ur3a acesteisuravegheri, @i anu3e, cine a articiat la 5nt?lnirea de la lubul uster 8ill. ; &u cred că asta-i treaba noastră, 3ă contrazise ate. #o3 n-a sus ni3ic desre asta.



; $ bine să dai dovadă de iniţiativă. #o3 areciază acest lucru. Ai, aroo, 3ai dă-ldracului e #o3Q helneriţa 5@i făcu aariţia, @i unul din noi co3andă un cheeseburger cu orţie dublă de@uncă, iar celălalt, o salată obb, dracuS @tie ce-o 3ai fi @i aia. Pagerul 3eu 5nceu să sune, @i 3-a3 uitat la nu3ăr. ucru absolut revizibil, era #o3

)alsh. ; %l sun. ; &u, eu 5l sun, suse ate. ; asă-3ă să 3ă ocu eu de asta. Pe 3ine 3ă lace @i 3ă resectă. !3 for3at nu3ărulde 3obil al lui #o3, iar el 53i răsunse. -a3 5ntrebat: i-ai tri3is 3esaN e ager< ; 2a, v-a3 tri3is. Ai ţie, @i lui ate. Ai v-a3 @i sunat e a3?ndoi. Parcă trebuia să-3idaţi un telefon i3ediat ce ateriza elicoterul. ; &u3ai ce a3 sosit. !3 3ers 53otriva v?ntului. ; Pilotul sune că aţi aNuns de aroae o oră. ; ! fost coadă 3are la ghi@eul de 5nchirieri auto. "evenind la lucruri 3ai i3ortante, cese 3ai aude de 8arr< ; &i3ic deoca3dată. (reau să 3ergeţi la sediul regional al oliţiei statale din "aBroo>. $ la c?ţiva >ilo3etri de /aranac a>e. uaţi legătura cu 3aiorul 8an> /chaeffer,co3andantul 2eta@a3entului B, @i desfă@uraţi oeraţiunile de căutare 53reună cu el. Puteţi să văoferiţi serviciile @i cuno@tinţele 5n do3eniu @i exri3aţi-vă dorinţa de a lua arte la căutări. ; %n regulă. !sta-i tot< ; 2eoca3dată. P?nă una, alta, a3 alicat rocedurile standard entru a vedea dacă ute3 face rost de c?teva sute de soldaţi de la Fort 2ru3, care să articie la oeraţiunile decăutare. !sta va accelera considerabil rit3ul acţiunii. /une-i lui /chaeffer că 5ncă ne 3aiocuă3 de asectul ăsta. ; + să-i sun. ; /ună-3ă duă ce vorbe@ti cu /chaeffer. ; + să te sun. ; Bun. ate e acolo< ; $ la toaletă. ; /une-i să 3ă sune. ; + să-i sun. ; !cu3 ce faci< ; !@tet un cheeseburger cu orţie dublă de @uncă. ; %n regulăV &u ierdeţi vre3ea e la aeroort @i nu uneţi 5ntrebări ni3ănui de acolo. ; e vrei să sui< ; 2uceţi-vă ne5nt?rziat la sediul oliţiei statale. Ai nici 3ăcar să nu vă treacă rin 3intesă 3ergeţi la usterV ; !3 5nţeles. ; Bine. !sta-i tot. !3 5nchis, iar ate 3-a 5ntrebat: ; e a sus< !3 luat o 5nghiţitură de cafea @i a3 revenit la h?rtiile de e 3asă. ; (rea să ne duce3 la lubul uster 8ill, să vede3 dacă 5l găsi3 e Bain adox, săvorbi3 cu el @i să vede3 cine 3ai e e acolo. ; ! sus el asta< ; &u 5n at?t de 3ulte cuvinte.



; ! zis să-l sun< ; u3 vrei. %nceuse să-@i iardă răbdarea cu 3ine, a@a că izbucni: ; 0ohn, ce dracuS aV ; Hite cu3 stă treaba: nici o veste desre 8arr, )alsh vrea să luă3 legătura cu oliţia

statală, să articiă3 la oeraţiunile de căutare @i să nu dă3 t?rcoale rin aeroort. Pentru asta eun ic ca3 t?rziu, a3 re3arcat eu. ; &-a3 auzit ni3ic desre lubul uster 8ill. ; 2e ce nu te duci tu la sediul oliţiei statale< $u 3ă duc la lubul uster 8ill. &u-3i răsunse. ; ate, i-a3 sus, noi a3 fost tri3i@i aici de for3ă, doar entru că a disărut unul dintreoa3enii no@tri din Brigada !ntitero. /unte3 aici ca să ri3i3 ve@tile roaste sau ve@tile bune dacă @i c?nd va fi găsit 8arr. $ doar o chestie de rotocol. Atii @i tu asta. %ntrebarea 3ea entrutine este ur3ătoarea: (rei să Noci un rol activ sau unul asiv 5n toată afacerea asta< ; !i @i tu un 3od de a une roble3aV asă-3ă să 3ă g?ndesc. ; G?nde@te-teQ helneriţa ne aduse 3?ncarea. heeseburgerul cu orţie dublă de @uncă arăta ca @i cu3 arfi utut să-ţi rovoace infarct nu3ai dacă l-ai fi atins. Iar cartofii răNiţi Freedo3 aveau unsteguleţ a3erican 5nfit 5n ei. ; (rei uţină salată de la 3ine< 3ă 5ntrebă ate. ; +dată a3 găsit un vier3e 5ntr-o salată. ; ersi. %nainte de a auca să-3i asigur cantitatea 3ini3ă necesară de grăsi3i entru o zi, tiul dela $nterrise intră 5n cafenea @i 5i dădu lui ate un vraf de contracte de 5nchirieri fotocoiate,duă care 5i suse: ; $u ies din tură la ora atru, 5n caz că vrei să-ţi arăt 53reNuri3ile. Poate luă3 @i cina53reună. !3 notat nu3ărul 3obilului 3eu e cartea de vizită. ; ulţu3esc, arr. + să te sun 3ai t?rziu. #?nărul lecă. ; #u l-ai us să facă asta, i-a3 sus. ; 2esre ce vorbe@ti< &u i-a3 răsuns, dar a3 cerut nota de lată, ca să ute3 leca de 5ndată ce aărea ax. !3 3u@cat 5ncă o dată din cheeseburgerul 3eu. ax intră 5n cafenea, ne observă @i venila 3asa noastră. ; Iată toate contractele de Noi ?nă 3?ine, inclusiv retururile, 5i suse ea lui ate. /untvreo douăzeci @i @ase. ! fost un =ee>end 3ai lung. ; ulţu3esc, 5i răsunse ate. Ai vă rog să nu vorbiţi cu ni3eni desre treaba asta. ; 2esigur. /e uită la 3ine @i 53i suse: $@ti un ti tare norocos cu o ase3enea soţie. u3 avea3 gura lină de burger, n-a3 reu@it dec?t să 3or3ăi c?teva sunete. !oi ax a ărăsit restaurantul, iar eu a3 5nghiţit ce avea3 5n gură. ; #u ai us-o să facă asta, a3 acuzat-o eu e ate. ; 2esre ce vorbe@ti< i-a3 5ndesat 5n gură c?ţiva cartofi răNiţi, duă care 3-a3 ridicat @i a3 sus: ; %n regulă. 8ai să 3erge3Q ate 5@i băgă h?rtiile 5n servietă, iar eu a3 lăsat douăzeci de dolari e 3asă @i a3 ie@it53reună cu ea din cafenea.



; 2acă nu vii cu 3ine, du-te la 8ertz @i 3ai 5nchiriază-ţi o 3a@ină, a3 5nde3nat-o eate. /ediul oliţiei statale se află 5ntr-un loc nu3it "a Broo>, nu dearte de aici. aută-l e3aiorul /chaeffer. + să te sun eu 3ai t?rziu. $a ră3ase e loc, ne@tiind dacă să resecte ordinele lui )alsh sau să-@i ur3eze crezulrecent exri3at faţă de @ef, cu3 că lu3ea se schi3base, 5n cele din ur3ă, decise:

; (in cu tine la lubul uster 8ill. !oi, 3erge3 53reună la sediul oliţiei statale. !3 ie@it din ter3inal, ne-a3 5ndretat către locul de arcare @i a3 găsit Fordul #aurusalbastru. !3 condus ?nă 5n dretul clădirii ter3inalului, unde se afla Biroul de oeraţiuni entrutransortul aerian ublic @i a3 arcat. ; (reau să văd dacă G++ are un avion roriu @i dacă folose@te acest aeroort, a3infor3at-o e ate, căreia i-a3 dat aoi harta, zic?ndu-i: /ună la oliţia locală @i vezi dacă-ţi otsune cu3 se aNunge la lubul uster 8ill. !3 intrat 5n clădire, unde a3 văzut un ti a@ezat la un birou din satele teNghelei,făc?ndu-@i de lucru la co3uter. ; Pot să cu3ăr de aici un bilet ?nă la Paris< l-a3 5ntrebat. #iul 5@i ridică ochii din calculator @i 53i răsunse: ; Puteţi 3erge oriunde doriţi du3neavoastră 5n cazul 5n care deţineţi, 5nchiriaţi saucontractaţi un avion suficient de 3are. Ai nici 3ăcar nu aveţi nevoie de bilet. ; red că a3 venit 5n locul otrivit. I-a3 arătat legiti3aţia, rezent?ndu-3ă: 0ohnore, Brigada !ntitero. #rebuie să vă un c?teva 5ntrebări. $l se ridică, veni 5n dretul ghi@eului @i se uită de aroae la legiti3aţie. ; e s-a 5nt?3lat< 3ă 5ntrebă. ; u cine vorbesc< ; /unt had "ic>3an, funcţionar al Biroului de oeraţiuni. ; +, had. #rebuie să aflu dacă există vreun avion rivat 5nregistrat e nu3ele Global+il ororation G++ care folose@te acest aeroort. ; 2a, sunt două avioane ti essna itation, 3odel nou. eva roble3e< ; $ vreunul din ele aici< ; &uV 2e fat, a3?ndouă au sosit aici ieri-di3ineaţă, ca3 la o oră distanţă unul dealtul, au făcut linul, iar duă c?teva ore au decolat. ; ?ţi asageri au cobor?t din ele< ; &u cred că au existat asageri. 2e regulă, tri3ite3 o 3a@ină la avion, @i sunt aroaesigur că de data asta nu erau dec?t 3e3brii echiaNului. ; 2uă ce au făcut linul, au luat asageri la bord< ; &u cred. !u venit, au ali3entat, iar duă c?teva ore au lecat. ; BunV Ai 5ncotro au lecat< ; &u 3ie trebuie să-3i sună unde se duc, trebuie să anunţe la !d3inistraţia Federală entru !viaţie. ; !3 5nţelesV Ai cu3 anunţă< Prin radio< ; &u, rin telefon. 2e aici. 2acă 3ă g?ndesc 3ai bine, i-a3 auzit din 5nt?3lare ea3bii iloţi rezent?nd un lan de zbor către ansas it, cu lecarea la o Nu3ătate de orădistanţă unul de altul. -a3 g?ndit la asta, aoi a3 5ntrebat: ; 2e ce ar fi lecat către ansas it fără asageri la bord< ; Poate că aveau doar 5ncărcătură, zise had. %3i a3intesc că au venit două Neeuri @i auurcat ceva la bord. ; e anu3e<



; &-a3 văzut. ; !stea sunt avioane de asageri, nu< &u de 3arfăV ; $xact. %nsă 5n cabină este loc entru ceva 5ncărcătură. ; $u tot nu 5nţeleg cu3 se face că două avioane au venit aici fără asageri @i au lecataoi cu uţină 3arfă, a3bele 5ndret?ndu-se către aceea@i destinaţie.

; Atiţi, tiul ăsta, rorietarul avioanelor, Bain adoxV &enorocitele alea de uţuri de etrol sunt ale lui. Poate să ardă c?t co3bustibil vrea elV ; !devăratV ansas it era destinaţia lor finală< a3 3ai 5ntrebat. ; &u @tiu. Jsta e lanul de zbor e care i-a3 auzit rezent?ndu-l la telefon. Probabil eundeva 5n dru3ul lor, @i deci oate că de-acolo leacă 3ai dearte. /au oate că se 5ntorc aici. ; %nţelegV 2eci ot să sun la !d3inistraţia Federală entru !viaţie să obţin lanurilelor de zbor< ; 2a, dacă sunteţi autorizat să le obţineţi @i dacă aveţi nu3erele de 5n3atriculare aleaaratelor de zbor. ; $i bine, had, sunt autorizat. !3 scos foaia de h?rtie e care o adusese "and din biroul lui @i a3 us-o e 3asă. are sunt aaratele de zbor de la G++< had studie h?rtiile @i bifa două dintre nu3ere, &EMG @i &EM1G, infor3?ndu-3ă: ; &u3ere de 5nregistrare consecutive. Foarte 3ulte co3anii care au avioane articularefac asta. ; Atiu. ; 2a< are-i treaba< ; (echile rahaturi legate de i3ozite. Bogăta@ii sunt altfel dec?t noi. ; /erios< ; Bun. ulţu3esc, had. ai g?nde@te-teQ Ai fă-3i un serviciu @i 3ai 5ntreabă e aici,vezi dacă 5@i 3ai a3inte@te cineva ceva. !i un nu3ăr de 3obil< ; /igur. %@i notă nu3ărul de 3obil e cartea lui de vizită @i se interesă: 2esre ce evorba, 3ai recis< ; Ki-a3 sus: evaziune fiscală. /aci de bani. (ezi să nu sui cuiva ceva desre vreoanchetă federală, l-a3 avertizat. ; &u scot o vorbăQ !3 ie@it din birou @i 3-a3 5ntors la 3a@ină. ; $xistă două avioane rivate G++, care folosesc acest aeroort, a3 5n@tiinţat-o eate. %n ti3 ce conducea3 către ie@irea din aeroort, a3 us-o e ate la curent cu infor3aţiile ri3ite @i i-a3 sus că va trebui să sună3 la biroul din )ashington al !d3inistraţiei Federale entru !viaţie entru a afla care erau lanurile de zbor stabilite 5n continuare entru cele douăavioane. ; Ai de ce ne interesează e noi chestia asta< 3ă 5ntrebă ate. ; 2eoca3dată nu @tiu. 2ar e 3ine 3ă interesează adox ăsta, @i nu oţi @ti niciodată cee i3ortant ?nă nu ui toate detaliile ca la ca. %n 3eseria asta de detectiv ni3eni nu oatesune vreodată că are rea 3ulte infor3aţii. ; !r trebui să iau notiţe< ; &u. + să-ţi ofer 5nregistrarea unuia dintre cursurile e care le reda3 la 0ohn 0a. ; %ţi 3ulţu3esc. !Nung?nd la ie@irea din aeroort, a3 5ntrebat-o e ate: ; !i aflat 5ncotro 3erge3< ; ?t de c?t. /ergentul de gardă 3i-a sus s-o luă3 e "oute M către vest ?nă aNunge3la "oute XO, care duce sre nord, iar duă aceea să 3ai 5ntrebă3.



; Bărbaţii adevăraţi nu cer 5ndru3ări. %n ce arte e "oute M< a3 5ntrebat. ; Păi, dacă tot 5ntrebi, ia-o la st?nga. %n c?teva 3inute era3 e "oute M, considerată a fi o autostradă itorească, @i ne 5ndreta3sre vest, intr?nd 5n sălbăticie. ; Fii cu ochii 5n atru duă ur@i, i-a3 sus lui ate. 8ei, ce zici, oare un Gloc> de

calibru nouă oate ori un urs< ; &u cred, dar ser din tot sufletul să-ţi satisfaci curiozitatea asta. ; !sta nu-i toc3ai o dovadă de tandreţe. /e lăsă e sate 5n scaun @i 5nchise ochii. ; Fiecare 3inut care trece fără să ri3i3 vreo veste desre 8arr 3ă face să cred că elnu 3ai e 5n viaţă. &u i-a3 răsuns. $a ră3ase tăcută o vre3e, aoi @oti: ; Puteai să fii tu 5n locul lui. Putea3, ce-i dret4 dar, dacă 3-a@ fi aflat eu 5n 3iNlocul ădurii, rin reaN3a lubuluiuster 8ill, oate că situaţia ar fi fost cu totul alta. /au, dacă 3ă g?ndesc 3ai bine, oate că nu. aitolul E1 &e-a3 continuat dru3ul către vest, e "oute M o @osea care ărea să nu aibă altă raţiunede a exista dec?t, eventual, aceea de a-ţi oferi ocazia să ad3iri coacii, 5n ti3 ce 3ergi dinsrenicăieri 5nsre nicăieri. ate luase c?teva bro@uri de la aeroort, @i acu3 le studia cu 3are atenţie. Face chestiaasta e oriunde trece3, entru a-@i 53bogăţi cuno@tinţele. 2uă aceea, 3ă intoxică e 3ine cutoate infor3aţiile astea, de arcă ar fi ghid. ă infor3ă, a@adar, că /aranac a>e ora@ul, aeroortul @i @oseaua e care 3ergea3 seafla de fat e teritoriul rezervaţiei naturale !dirondac>. %3i 3ai co3unică, de ase3enea, că această zonă era cunoscută sub denu3irea de Kinutul &ordului, denu3ire e care ea o considera ro3antică. ; %n arilie 5ţi 5ngheaţă @i sufletul din tine rin ărţile astea, a3 co3entat eu. %nsă ea 5@i continuă rezentarea: ; ari orţiuni din rezervaţie au fost declarate ca fiind 5ntru totul sălbatice. ; !sta-i destul de deri3ant. ; "egiunea dese3nată ca rezervaţie este de di3ensiunile statului &e= 8a3shire. ; e e &e= 8a3shire< ; + foarte 3are arte este nelocuită. ; i se are destul de clar. Ai a@a 3ai dearte. 2e fat, acu3 5nţelegea3 cu3 era osibil să disară cineva e aiciti3 de zile, ori sătă3?ni 5ntregi, ori chiar entru toată viaţa. 2ar, totodată, 53i dădea3 sea3a că o ersoană care era c?t de c?t fa3iliarizată cu ădureaar fi utut suravieţui fără roble3e. "oute M era de fat o stradă 3odestă, cu două benzi, care din c?nd 5n c?nd 3ai traversac?te un oră@el. %nsă dincolo de ora@e erau 5ntinderi 5ntregi de ustietate, care 53i st?rneauagorafobia @i zoofobia. %nţelegea3 de ce Bain adox ăsta ar fi referat o cabană e aici, rin3unţi, dacă intenţiile sale nu erau toc3ai curate. ; $ at?t de fru3os aiciQ excla3ă ate. ; %ntr-adevăr. $ra groaznic.



Ici-colo se vedeau ni@te indicatoare rutiere galbene, e care erau schiţate ni@te siluete decărioare săltăreţe. red că rostul lor era acela de a avertiza cărioarele să se ferească din calea3a@inilor de e @osea. %ntr-o curbă a3 văzut un indicator 3are e care era un urs vosit cu negru, iar sub urs se utea citi cuv?ntul: !#$&KI$Q

; !i văzut< !i văzut indicatorul ăla cu ursul< a3 5ntrebat. ; 2a. !sta 5nsea3nă că există ur@i 5n zonă. ; a dracuSQ Portierele sunt 5ncuiate< ; 0ohn, nu te 3ai urta ca un idiotQ Hr@ii n-o să te deranNeze at?ta vre3e c?t nu-ideranNezi nici tu. ; elebrele cuvinte de e ur3ăQ 2e unde @tii tu ce-l deranNează e un urs< ; ai ter3ină odată cu nenorociţii ă@tia de ur@iQ &e-a3 continuat dru3ul. &u era cine @tie ce trafic 5n direcţia 5n care 3ergea3 noi. 2oarc?teva 3a@ini au trecut 5n direcţia ousă, către /aranac a>e. ; /une-3i de ce 3erge3 la lubul uster 8ill, 3ă chestiona ate. ; !sta-i rocedura standard 5ntr-o anchetă a oliţiei. ergi 5n locul de unde ai ri3itulti3ele ve@ti de la ersoana disărută. ; /ituaţia de faţă e ceva 3ai co3lexă dec?t un caz de disariţie obi@nuit. ; a dret vorbind, nu e. %nsă roble3a cu cei de la I! @i FBI este că ei co3licăsituaţiile 3ai 3ult dec?t ar trebui. ; !sta să fie oare realitatea< ; 2a, asta e realitatea. ; #rebuie să-ţi a3intesc că nu vre3 să-l une3 5n gardă e adox sau e altcineva 5nlegătură cu fatul că un agent federal s-a aflat e rorietatea resectivă. ; red că a3 3ai discutat asectul ăsta. 2acă tu te-ai afla undeva e rorietatealubului uster 8ill @i ai avea iciorul rut, n-ai avea se3nal la 3obil, iar un urs ţi-ar da t?rcoale,ai refera ca eu să resect ordinele @i să a@tet un 3andat de ercheziţie 5nainte de a veni să tecaut< $a reflectă uţin la asta @i aoi 53i răsunse: ; Atiu că un oliţist 5@i va risca oric?nd viaţa @i cariera entru a veni 5n aNutorul unui alt oliţist4 @i 3ai @tiu că ai face acela@i lucru @i entru 3ine, cu toate că rolul 3eu dublu de soţie @ide agent FBI ar utea să-ţi trezească senti3ente contradictoriiV ; Interesantă observaţieQ ; %nsă eu cred că tu ai altceva 5n lan, @i anu3e, să afli care-i treaba cu lubul uster8ill. ; Ai c?nd ţi-ai dat sea3a de asta< ; Păi, ri3ul indiciu e teancul de liste de asageri @i contracte de 5nchiriere e care 5l car5n servietă. Iar al doilea, fatul că te-ai interesat de aaratele de zbor de la Global +ilororation. ; /e are că ur @i si3lu nu ot să te duc de nas. ; 0ohn, sunt de acord că trebuie să continuă3 să-l căută3 e 8arr, 5nsă, dincolo de asta,tu te bagi 5n ceva care oate fi 3ult 3ai serios dec?t 5ţi dai sea3a. %3i a3inti: +3ul ăsta, clubulsău, oaseţii e care 5i ri3e@te toţi se află 5n atenţia inisterului 0ustiţiei. &u ericlita anchetaQ ; Ai 53i sui asta 5n calitate de colegă, soţie sau avocată< ; %n toate calităţile enu3erate. Făcu o auză de o cliă, aoi adăugă: 5n regulă, eu ţi-a3sus ărerea 3ea entru că trebuia să ţi-o sun @i entru că, uneori, chiar 3ă 5ngriNorezi. $@tico3let ţicnit.



; %ţi 3ulţu3escQ ; 2e ase3enea, e@ti extre3 de abil @i de inteligent, iar eu a3 5ncredere 5n Nudecata @i 5ninstinctele tale. ; /erios< ; /eriosQ Prin ur3are, cu toate că, tehnic vorbind, a3 un grad 3ai 3are dec?t al tău, de

data asta o să 3erg e 3?na ta. ; &-o să te deza3ăgesc. ; Păi, ai face bine să nu 3ă deza3ăge@tiQ %n lus, vreau să-ţi a3intesc fatul că garanţiacea 3ai bună a reu@itei este 5nsă@i reu@ita. 2acă tuV noiV acţionă3 de caul nostru, atunci ar ficazul să veni3 cu ceva care să Nustifice neresectarea ordinelor ri3ite. ; ate, dacă n-a@ fi crezut că la 3iNloc e ceva 3ai 3ult dec?t o si3lă 3ăsluire a reţului etrolului, acu3 ne-a3 fi aflat deNa la sediul oliţiei statale, b?ndu-ne lini@tiţi cafeaua. $a 3ă luă de 3?nă, @i ne-a3 continuat dru3ul a@a. a3 la atruzeci de 3inute de c?nd ărăsiseră3 aeroortul, a3 văzut un indicator entru"oute XO nord, iar ate 3ă atenţiona: ; Ia-o la dreataQ !3 călcat e fr?nă @i a3 5ntins 3?na duă Gloc>. ; Hnde< ; !ici. Ia-o la dreataQ 8aideQ ; HrsV a, a3 5nţelesV să o iau la dreata. &u 3ai folosi cuv?ntul ăstaQ ; (irează dracului la dreataQ !iciQ !3 făcut dreata către "oute XO nord @i a3 3ers 3ai dearte. Porţiunea asta de dru3trecea rin 3iNlocul ustietăţii. ; ici că e Kinutul Indienilor, i-a3 sus lui ate. 2esre indieni ce se sune 5n bro@ură</unt rieteno@i< ; %n bro@ură scrie că tratatul de ace cu oulaţia bă@tina@ă a3ericană exiră 5n EE, deolu3bus 2a. ; 8a, haQ e nosti3Q !3 3ai condus 5ncă vreo treizeci de >ilo3etri, iar la un 3o3ent dat a3 văzut unindicator 3aroniu, care ne infor3a că toc3ai ie@ea3 din "ezervaţia &aturală !dirondac>. ; /ergentul de gardă sunea că lubul uster 8ill se află e o rorietate rivată dininteriorul rezervaţiei, a@a că eu cred că a3 trecut de el, 53i exlică ate. /e uită raid e harta ri3ită de la 8ertz. a c?ţiva >ilo3etri 3ai 5ncolo e un ora@ nu3it /outh olton. + să ne ori3să cere3 5ndru3ări. !3 condus 3ai dearte, iar la orizont aăru un gru 3ic de case. !3 văzut aoi unindicator e care scria: C/+H#8 +#+& H& +"!A I H + !"$ P+(!"J P$H$"ID sau, 3ă rog, chestii de genul ăsta. a intrarea 5n oră@el, a3 găsit o benzinărie, 5n dretul căreia a3 orit @i a3 arcat 3a@ina. ; 2u-te tu @i află 3ai 3ulte, i-a3 sus lui ate. ; 0ohn, 3i@că-ţi fundul Nos din 3a@ină @i du-te să 5ntrebi care e dru3ul. ; Bine, bineV 2ar vino @i tu cu 3ine. !3 cobor?t din 3a@ină, ne-a3 dez3orţit oasele @i a3 intrat 5n biroul 3icuţ, a3enaNat 5nstil rustic. Hn bărbat bătr?n @i zb?rcit genul e care te a@teţi să-l 5nt?lne@ti rin astfel de locuri 53brăcat 5n blugi @i 5n că3a@ă ecosez, stătea 5n faţa unui birou onosit, fu3?nd o ţigară @iur3ărind o e3isiune de escuit la un televizor de e teNghea. u3 i3aginea era cu urici, a3 us3?na e antenă @i a3 3i@cat-o uţin4 tiul 53i suse:



; !@a, acoloV !cu3 e bine. %nsă i3ediat ce a3 luat 3?na de e antenă, uricii reveniră. %n vre3ea coilăriei, unadintre 5ndeletnicirile 3ele era să stau e ost de antenă l?ngă televizorul fa3iliei, 5nsă acu3trecuse3 de faza aia, a@a că i-a3 sus bătr?nului: ; !ve3 nevoie de ni@te 5ndru3ări.

; Iar eu a3 nevoie de o antenă de satelit. ; &u-i o idee rea. !@a aţi utea co3unica direct cu nava-3a3ă. &oi a3 vrea să aNunge3laV ; 2e unde veniţi< ; 2in /aranac a>e. ; !, da< /e uită la noi entru ri3a oară, aruncă o rivire la #aurusul arcat afară @i5ntrebă: ; 2e unde sunteţi< ; 2e e Pă3?nt. Hitaţi ce e, sunte3 deNa 5n 5nt?rziereV ; !veţi nevoie de benzină< ; /igur. 2ar 3ai 5nt?iV ; 2oa3na 3erge la toaletă< ; ulţu3esc, răsunse ate. &e 5ndretă3 către lubul uster 8ill. +3ul nu zise ni3icti3 de c?teva secunde, dar aoi ne 5ntrebă: ; Ai< ; Atiţi unde este< ; /igur. $i fac linul aici. 2e rearaţii 5nsă nu 3ă ocu eu. %@i duc 3a@inile toc3ai ladealerul ăla din Potsda3. a dracuSQ $u a3 uitat 3ai 3ulte desre rearaţiile auto dec?t au @tiutvreodată idioţii ăia de la rerezentanţăQ 2ar, dacă ră3?n vreodată blocaţi 5n noroi sau 5n zăadă, e cine credeţi că sună< Pe dealeri< (ezi să nuQ %l sună e "ud. !dică e 3ine. Păi, 5n ianuarietrecut sau oate că era februarie< 3ă rog, a fost zăada aia 3are la 3iNlocul lunii. (ă aduceţia3inte< ; /-ar utea să fi fost 5n Barbados atunci, a3 sus. Hite, "udV ; !3 aici un auto3at de aeritive @i unul de oca-ola. (ă trebuie 3ărunţi@< -a3 dat bătut. ; 2a, te rog. !@a că a3 făcut rost de 3ărunţi@, a3 cu3ărat ni@te aeritive tari ca iatra de la auto3at, lus două sticle de oca-ola, a3 trecut e la toaletă @i a3 băgat c?ţiva litri de benzină. "evenind 5n biroul 3inuscul, a3 lătit benzina cu unul dintre cardurile 3eleguverna3entale. !genţii au tot ti3ul la ei două carduri de credit: unul entru 3?ncare, cazare @idiverse, iar celălalt secial entru benzină. Pe cardul 3eu de benzină scria că e 2$+"P+"!KI$ @i 3ai aărea @i 3arca " !&2 I !//+I!#$/, ceea ce nu 5nse3na 3ai ni3ic.%nsă băgăciosul de "ud 3ă 5ntrebă: ; e rerezintă " and I !ssociates< ; Frigidere @i aarate de gheaţă. ; !, da< !3 schi3bat subiectul @i l-a3 5ntrebat: ; !i o hartă a locului< ; &u. 2ar ot să vă desenez una. ; Gratis< "?se @i 5nceu să scotocească rintr-un vraf de h?rtii. Găsi un flutura@ care anunţa unconcurs de lute de elani sau 3ai @tiu eu ce @i 5nceu să 3?zgălească ceva e sate, exlic?nd:



; 2eci 3ai 5nt?i căutaţi /tar> "oad, @i acolo faceţi st?nga vedeţi că nu sunt indicatoare aoi aNungeţi la 0oe Indian "oadV ; Pofti3< ; 0oe Indian. + luă de la 5nceut cu exlicaţiile, 5n caz că era3 rea idiot @i nu5nţelesese3, aoi 5ncheie: !Nungeţi la dru3ul ăsta forestier de aici, care nu are nici un nu3e, @i

3ergeţi 5nainte e el, cale de vreo 1X >ilo3etri. 2uă aceea, căutaţi e st?nga cuen Pond"oad, care vă duce direct e rorietatea lubului uster 8ill. &-aveţi cu3 să o rataţi, fiinScă o săfiţi oriţi. ; +riţi de cine< ; 2e agenţii de ază. !u acolo o casă @i o oartă de acces. %ntreaga rorietate e5nconNurată cu un gard. ; Bine. ulţa3, "ud. ; 2e ce vă duceţi acolo< ; /unte3 de la service @i 3erge3 să reară3 frigiderul. /unt ceva roble3e cu aaratulde rearat gheaţa. ; 2a< /e uită la noi. (ă a@teată< ; ai 5ncae vorbă< &u ot reara coc>tailuri ?nă nu re3edie3 roble3a cu gheaţa. ; Ai ei nu v-au sus cu3 să aNungeţi acolo< ; Ba da, dar c?inele 3eu a 3?ncat notiţele. Bun, 3ersiV ; 8ei, vreţi un sfat< ; /igur. ; #rebuie să avertizez, dar nu aţi aflat de la 3ine. ; +. ; ereţi banii 5nainte. /e lasă greu la lată. !@a-s bogătanii ă@tia. &u rea se 5nfig c?nd evorba să-i lătească e oa3enii 3uncii. ; ulţu3i3 entru avertis3ent. Ie@ind din birou, a3 5ntrebat-o e ate: ; /unte3 la a3era !scunsă, nu< ; %nce să cred că da. &e-a3 urcat 5n 3a@ină, a3 făcut cale 5ntoarsă e "oute XO, a3 intrat 5n rezervaţie @i a35nceut să ne uită3 duă /tar> "oad. %ntr-un final, a3 intrat e dru3eagul acesta 5ngust, care străbătea un tunel de coaci. ; (rei ni@te astra3a de vită< ; &u, 3ulţu3esc. Ai nu face 3izerieQ i-era at?t de foa3e, 5nc?t a@ fi 3?ncat un urs 5ntreg. -a3 3ulţu3it 5nsă cu astra3a devită, care era de-a dretul sc?rboasă. !3 aruncat 5nveli@ul de celofan e bancheta din sate, roteN?nd astfel 3ediul 5nconNurător. &e afla3 5n aroierea lubului uster 8ill. Potrivit suselor lui )alsh, oeraţiunile decăutare din aer @i la sol ar fi trebuit să se afle 5n lină desfă@urare 5n reaN3a rorietăţii. %nsă nuauzea3 nici un elicoter @i nici un alt aarat de zbor @i nu vedea3 rin Nur nici un vehicul de atrulare al oliţiei. Jsta ori nu era un se3n bun, ori, din contră, era un se3n foarte bun. ate 5@i verifică telefonul, zic?nd: ; !cu3 a3 se3nal. !3 chiar @i un 3esaN. 2ădu să citească 3esaNul, 5nsă eu i-a3 tăiat elanul: ; Gata, consideră că sunte3 5n afara ariei de acoerire. Fără 3esaNe @i fără aeluri. ; Ai dacă l-au găsit e 8arr< ; &u vreau să @tiu. erge3 să-l 5nt?lni3 e Bain adox.



$a 5@i băgă 3obilul 5naoi 5n buzunar. !oi 5nceu să-i sune agerul4 iar duă un 3inut,se auzi @i al 3eu. !3 ur3at 5ndru3ările lui "ud @i, 5n 3ai uţin de douăzeci de 3inute, a3 intrat ecuen Pond, o stradă 5ngustă, dar bine avată. %n faţa noastră era o ancartă 3are, care se 5ntindea deasura străzii, fiind fixată 5ntre doi

st?li de c?te trei 3etri fiecare, cu reflectoare ata@ate. Pe ancartă scria: C!$!/#! $/#$ +P"+P"I$#!#$ P"I(!#J !$/H I&#$"I/ +P"IKI ! P+!"#! 2I& F!KJ /!H%&#+!"$KID. !3 trecut e sub ancartă, iar 5n faţă a3 văzut un lu3ini@ unde se afla o construcţierustică, din b?rne, 5n satele unei orţi de oţel 5nchise. 2oi bărbaţi 53brăcaţi 5n unifor3e largi de ca3uflaN ie@iră din clădirea de b?rne, de arcăar fi aflat de sosirea noastră cu 3ult 5nainte ca noi să aNunge3 la oartă. I-a3 exlicat lui ate: ; !u detectori de sunet sau de 3i@care. Poate chiar @i ca3ere video. ; a să nu 3ai sun că indivizii ă@tia oartă tocuri de istol, iar unul se uită la noi rin binoclu. ; 2oa3ne, c?t 5i urăsc e tiii care fac de ază e o rorietate rivată. 2ă-le o ar3ă @iceva autoritate @i sunt 5n stareV ; /e3nul ăla sune să reduci viteza ?nă la ot >ilo3etri e oră. !3 5ncetinit @i 3-a3 aroiat de oarta 5nchisă. a trei 3etri de aceasta era o denivelare3enită să te oblige să reduci viteza @i un alt indicator e care scria: C+P"IKI !IID. !3 orit. Poarta, care era electrică, se deschise c?ţiva 3etri, iar unul dintre aznici veni către3a@ina noastră. !3 cobor?t gea3ul, iar el se alecă @i ne 5ntrebă: ; u ce vă ot aNuta< #iul avea vreo treizeci @i ceva de ani @i era 53brăcat 5ntr-o unifor3ă de ca3uflaN, cutoate accesoriile: @acă, ciz3e @i ar3ă. 2e ase3enea, avea. %ntiărită e chi o exresie caresugera că e un ti foarte cool @i otenţial ericulos, 5n caz că era rovocat. &u 3ai avea nevoiedec?t de ochelari @i de o svastică, entru a-@i desăv?r@i i3aginea. $u a3 făcut rezentările: ; /unt agentul federal 0ohn ore, iar acesta este agentul federal ate afield. !3venit să-l vede3 e do3nul Bain adox. !sta ăru să-l facă 3ai uţin sigur e el. ; (ă a@teată< 5ntrebă. ; 2acă ne-ar a@teta, ai @ti @i tu asta, nu< ; $uV Pot să văd un act de identitate, ceva< !3 vrut să-i arăt 3ai 5nt?i istolul 3eu Gloc>, a@a, ca să @tie că nu e singura ersoanădotată. %nsă, ca să fiu drăguţ, i-a3 5ntins legiti3aţia. a fel a făcut @i ate. e-a studiat cu atenţie, iar eu a3 avut senzaţia că fie @i-a dat sea3a că sunt autentice, fies-a refăcut a fi exert 5n recunoa@terea legiti3aţiilor veritabile. -a3 5ntrerut din stadiul docu3entelor: ; !cu3 o să le iau 5naoi. &i le 5n3?na, dar nu fără o scurtă ezitare. ; !3 venit aici să discută3 cu do3nul adox 5ntr-o roble3ă oficială. ; Ai de ce natură este roble3a du3neavoastră< ; /unteţi do3nul adox cu3va< ; &u, darV ; Hite ce e, o3ule, ai zece secunde să faci ceva cu adevărat inteligent. /ună-ţi @efii, dacătrebuie, dar deschide odată orţile alea afurisiteQ



2ădu unele se3ne de enervare, 5nsă 5@i ăstră cal3ul @i suse: ; !@tetaţi. /e 5ntoarse la oartă, se strecură rin deschizătură @i vorbi ceva cu individul celălalt. !oidisărură a3?ndoi 5n ghereta de b?rne. ; 2e ce trebuie să fii 3ereu at?t de agresiv< 3ă 5ntrebă ate.

; !gresiv sunt atunci c?nd scot istolul. Iar arţăgos sunt atunci c?nd aăs e trăgaci. ; !genţii federali sunt instruiţi să fie olitico@i. ; $u a3 lisit de la orele alea. ; Ai dacă nu ne lasă să intră3< !u dretul să ne refuze accesul e o rorietate rivatădacă nu ave3 3andat de ercheziţie. ; Hnde sune asta< ; $ scris 5n onstituţie. ; Pariu e zece dolari că intră3< ; /-a făcutQ &eofascistul se 5ntoarse la 3a@ina noastră @i suse: ; + să vă rog să intraţi e oartă @i să vă arcaţi 3a@ina e dreata. Hn Nee o să vă ducă ?nă la cabană. ; Ai de ce nu ot să 3erg cu 3a@ina 3ea< ; !ceastă 3ăsură este entru siguranţa du3neavoastră, do3nule, @i a@a este revăzut 5n oliţa noastră de asigurare. ; $i, atunci nu vre3 să ne une3 rău cu co3ania du3neavoastră de asigurări. !, existăcu3va ur@i e rorietate< ; 2a, do3nule. (ă rog să 5naintaţi ?nă dincolo de oartă @i să ră3?neţi 5n 3a@ină ?năla sosirea Neeului. Idiotul ăsta chiar 5@i 5nchiuia că o să ies din 3a@ină 5n condiţiile 5n care se aflau ur@i rin reaN3ă<Q %i făcu un se3n individului din gheretă, iar oarta de oţel se deschise. !3 ătruns e rorietate @i a3 5ntors 3a@ina e o orţiune cu ietri@. Poarta se 5nchise 5nsatele nostru, iar eu i-a3 sus lui ate: ; Bun venit la lubul uster 8illQ %3i datorezi zece dolari. ; Pariu e douăzeci de dolari că nu ie@i3 vii de aici< glu3i ea. Hn Nee negru cu gea3uri fu3urii se aroie de noi. /e ori, iar din el cobor?ră doi tiicare urtau tocuri de istol @i unifor3e de ca3uflaN. /e 5ndretară sre 3a@ina noastră. ; /er ca @ansa să fie de artea 3ea, a3 sus. Hnul dintre bărbaţi veni la gea3ul 3eu @i 3i se adresă: ; (ă rog să ie@iţi @i să 3ă ur3aţi. Jsta ărea a fi exact genul de loc unde cineva ne-ar fi utut instala 5n 3a@ină undisozitiv de ur3ărire sau un 3icrofon. 2eci nu avea3 nici cea 3ai 3ică intenţie să las 3a@inaacolo. ; !3 o idee @i 3ai bună, a3 sus. (oi 3ergeţi 5nainte, iar eu vin duă voi. $l ezită, dar aoi 53i răsunse: ; Hr3aţi-3ă 5ndearoae @i nu ărăsiţi dru3ul. ; 2acă voi nu-l ărăsiţi, nici eu n-o s-o fac. /e duse 5naoi la Nee @i 5ntoarse 3a@ina, iar eu l-a3 ur3at, urc?nd e un deal, rintr-unc?3 curăţat, lin de h?rtoae. ; Presuun că n-ai vrut să-ţi fie instalate accesorii nedorite 5n 3a@ină, zise ate. ; ?nd vezi at?tea 3ăsuri de siguranţă, trebuie să devii la fel de aranoic ca ei.



; %ntotdeauna @tii să te descurci 5ntr-o situaţie li3ită 5n care ne-ai băgat chiar tuQ ; ulţu3escV red. 2e-o arte @i de alta, dru3ul era străNuit de st?li de lu3ină. !3 3ai observat, dease3enea, 3ai 3ulţi st?li utilitari, 3erg?nd de la liziera ădurii, travers?nd c?3ul deschis @iaNung?nd la liziera din artea ousă. Pe st?li erau 5ntinse cinci fire, @i, trec?nd e dedesubt, a3

observat că trei dintre ele erau, de fat, ni@te cabluri groase care trebuie să fi fost cablurile rinciale de ali3entare cu energie electrică. !Nun@i ca3 e la Nu3ătatea dealului, a3 văzut o cabană uria@ă, de di3ensiunile unui 3ichotel. %n faţa cabanei se afla un st?l 5nalt, 5n v?rful căruia flutura draelul a3erican @i, dease3enea, un fanion galben. %n satele cabanei din v?rful dealului, a3 3ai văzut un turn 5nalt, care ărea a fi un releude telefonie 3obilă. 2e asta avea3 se3nal aici @i tot de-asta ar fi trebuit @i 8arr să aibă se3nal,5n caz că se afla 5ncă 5n viaţă @i era teafăr. ă 5ntreba3 dacă releul ăsta aarţinea unei co3aniide telefonie sau lui Bain adox 5nsu@i. !3 aNuns la cabană, 5n faţa căreia era o arcare cu ietri@, iar 5n arcare se aflau un alt Nee negru @i un Ford #aurus albastru, ase3enea celui e care 5l conducea3 eu. #aurusul din arcare avea 5nsă e bara din sate un abţibild cu un CeD, iar asta, dintre c?te @tia3 eu, 5nse3na că3a@ina era 5nchiriată de la $nterrise. !@adar, oate că unii din oaseţii de este =ee>end se 3aiaflau 5ncă aici. #ot 5n arcare a3 3ai văzut @i o furgonetă de culoare bleu3arin robabil cea decare a3intise Bett. &e-a3 orit sub orticul cu coloane, iar indivizii din Nee au cobor?t @i ne-au deschis ortierele. $u @i ate ne-a3 dat Nos din 3a@ină, ea lu?ndu-@i servieta 5nţesată cu liste de asageri@i contracte de 5nchiriere. i-a3 notat 5n 3inte nu3ărul de 5n3atriculare al vehiculului de la$nterrise, aoi a3 5ncuiat ortierele 3a@inii noastre @i a3 rivit 53reNur. #erenul care 5nconNura cabana era deschis cale de vreo ot sute de 3etri 5n fiecaredirecţie, ceea ce oferea nu doar o riveli@te foarte bună, dar @i o vizibilitate excelentă. ui 8arri-ar fi fost greu să se aroie suficient de locurile de arcare entru a fotografia ersoanele @i lăcuţele de 5n3atriculare, chiar dacă ar fi folosit for3aţiunile st?ncoase dret ascunzi@. %n lus, nu3ărase3 ?nă acu3 atru agenţi de ază @i avea3 senti3entul că erau @i 3ai3ulţi. ocul ăsta era foarte bine ăzit, iar eu era3 deNa aroae sigur că 8arr intrase 5ntr-o 3are5ncurcătură. ; (ă rog să 3ă ur3aţi, ni se adresă @oferul Neeului. ; /ă nu se atingă ni3eni de 3a@ina asta, l-a3 avertizat. 2acă descoăr cu3va că i-aadăugat cineva vreun accesoriu nedorit, ersoana resectivă 3erge direct la u@cărie. /-a 5nţeles< &u-3i răsunse, dar riceuse. !3 urcat c?teva trete ?nă la veranda acoerită, unde un r?nd de scaune @i balansoarestil !dirondac> erau a@ezate cu faţa către riveli@tea care se vedea de e cul3ea dealului. 2acănu ţineai cont de gorilele care făceau de ază, ăsta chiar era un loc lăcut @i ri3itor. #ot acu3a3 observat că fanionul acela galben avea scris e el cifra . !gentul de ază ne suse: ; (ă rog să a@tetaţi aici. Ai disăru 5n cabană. !3 ră3as 53reună cu ate e verandă, iar eu a3 5nceut să fac seculaţii: ; Poate că locul ăsta e de v?nzare. ine 5l cu3ără ri3e@te ca bonus o 3ică ar3ată. ate nu-3i răsunse, dar, 5n loc de asta, 53i zise: ; !r trebui să 53i verific 3esaNele. ; &u.



; 0ohn, @i dacăV ; &u. Jsta-i unul dintre rarele 3o3ente c?nd nu vreau să ri3esc nici o infor3aţie.erge3 să ne 5nt?lni3 cu Bain adox. /e uită la 3ine @i 3ă arobă cu o 3i@care a caului. H@a se deschise, iar agentul de azăne invită:

; IntraţiQ !3 ătruns a3?ndoi 5n lubul uster 8ill. aitolul EE !3 intrat 5ntr-un hol central, saţios, cu un balcon deasura @i cu un candelabru 3asiv,făcut din coarne de cerb. %ncăerea era la3brisată cu in galben @i aranNată 5n stil rustic, av?ndcarete e ereţi, cu scene de v?nătoare @i de escuit, @i c?teva obiecte de 3obilier făcute dincrengi de coaci. !vea3 senti3entul că doa3na adox, 5n cazul 5n care exista o doa3nă adox,nu avea nici un a3estec 5n decorarea acestei cabane. ; 2răguţ loc, i-a3 sus lui ate. ; /unt sigură că e undeva e aici trebuie să fie @i un ca de elan, 53i răsunse ea. !3 auzit un zgo3ot de a@i venind de e un coridor din st?nga noastră @i un alt agent de ază de data asta un individ de v?rstă 3edie, 53brăcat 5n albastru 5@i făcu aariţia 5n hol.#rebuie să fi fost una dintre gărzile CalatuluiD. /e rezentă dret arl, aoi ne 5ntrebă: ; Pot să vă iau gecile< !3 răsuns că o să ră3?ne3 cu ele e noi, iar el 5ntrebă din nou, de data asta adres?ndui-se lui ate: ; /ă vă duc servieta la garderobă< ; + iau cu 3ine. ; 2in 3otive de siguranţă, 5i exlică el, o să fiu nevoit să arunc o rivire 5n servietadu3neavoastră. ; &ici să nu te g?nde@tiQ !sta ăru să-i 3ai taie elanul. /e interesă: ; are este natura roble3ei e care o aveţi cu do3nul adox< ; Hite ce e, arl, i-a3 sus, noi sunte3 agenţi federali. &u ne suune3 ercheziţiilorcororale @i nu redă3 ni3ic, nici 3ăcar ar3ele din dotare, 5n lus, nu răsunde3 la 5ntrebări, ci,di3otrivă, une3 5ntrebări. !@a că ori ne duci la Bain adox, ori o să ne 5ntoarce3 cu un3andat de ercheziţie, cu 5ncă zece agenţi federali @i cu oliţia statală e deasura. !@adar, cu3 referi să rocedă3< arl ăru uţin nesigur @i ne suse: ; + să aflu nu3aidec?t. Ai lecă. ; Fac ariu e zece dolari că reu@i3 să intră3 @i să-l cunoa@te3 e vrăNitorul ăsta, 53i@oti ate la ureche. ; &ici să nu-ţi treacă rin 3inte că-ţi iei banii 5naoi acu3, duă ce i-a3 dat eu de5nţeles că nu are altă alternativă. !3 scos 3obilul din buzunar @i agerul de e curea @i le-a3 5nchis e a3?ndouă,exlic?ndu-i lui ate: ; Hneori, chestiile astea ot să-l serie e un susect sau ot 5ntrerue un interogatoriu5ntr-un 3o3ent foarte i3ortant. !cu3 e una dintre ocaziile c?nd ave3 voie să anihilă3 agerul. ; $u n-a@ fi at?t de sigură, darV Fără rea 3are tragere de ini3ă, 5@i 5nchise @i ea3obilul @i agerul.



Pe eretele ous a3 re3arcat un tablou 3are, ictat 5n ulei. $ra o scenă din Bătălia de laittle Bighorn, cu generalul George !r3strong uster @i oa3enii săi, 5nconNuraţi de indieni ictaţi, călare e cai. !arent, tot indienii c?@tigau bătălia. ; !i văzut vreodată tabloul Hlti3a 53otrivire a lui uster, la uzeul de !rtă odernă<a3 5ntrebat-o eu e ate.

; &u. #u< ; $u l-a3 văzut. $ste oarecu3 abstract @i 53i a3inte@te de agritte sau de 2ali. $a nu zise ni3ic, dar sunt convins că 5n sinea ei se 5ntreba cu3 de auzise3 de agrittesau de 2ali sau c?nd 2u3nezeu fusese3 5ntr-un 3uzeu. !3 continuat: ; #abloul 5nfăţi@ează un e@te cu un ochi 3are @i cu o aureolă, lutind 5n aer, iar sub e@te sunt ni@te bă@tina@i a3ericani care fac sex. ; Pofti3<Q e legătură are asta cu Hlti3a 53otrivire a lui uster< ; Păi, tabloul este 5ntitulat: /f?ntă scru3bie, uite ce fac indienii ă@tia nenorociţiQ &ici un răsuns. ; #e-ai rins< Pe@te, ochi 3are, aureolă, sf?ntă scru3bie, uiteV ; Jsta-i cel 3ai t?3it banc e care l-a3 auzit vreodată. arl reaăru @i ne suse: ; (ă rog să 3ă ur3aţi. -a3 ur3at 5n hol, intr?nd 3ai 5nt?i 5n ceea ce ărea a fi o bibliotecă4 a3 cobor?t aoidouă trete, ătrunz?nd 5ntr-o 5ncăere i3ensă, cu un tavan ca de catedrală. a caătul celălalt al ca3erei se afla un @e3ineu 3are, din iatră, 5n care ardeau 3ocnitc?ţiva bu@teni. Hn ca 3are de elan trona deasura oliţei că3inului. ; 8ei, uite-ţi caul de elanQ i-a3 sus lui ate. 2e unde ai @tiut< %n fine, 5n faţa focului, 5ntr-un fotoliu, stătea a@ezat un bărbat. !cesta se ridică 5n icioare@i traversă ca3era i3ensă. !3 văzut că urta un sacou albastru, antaloni cafenii @i o că3a@ăverde ecosez. &e-a3 5nt?lnit la Nu3ătatea dru3ului, iar el 5i 5ntinse 3?na lui ate, care i-o str?nse.Bărbatul se rezentă: ; /unt Bain adox, re@edinte @i rorietar al acestui club. 2u3neavoastră trebuie săfiţi doa3na afield. Bine aţi venitQ ; ulţu3esc. $l se 5ntoarse aoi către 3ine, 5ntinse 3?na @i 3i se adresă: ; Iar du3neavoastră sunteţi do3nul ore. &e-a3 str?ns 3?inile, iar el 3ă 5ntrebă: ; !@adar, cu ce vă ot aNuta< i-a3 a3intit de cursurile de bune 3aniere @i a3 răsuns: ; ai 5nt?i de toate, a@ dori să vă 3ulţu3esc entru că ne-aţi ri3it fără o rogra3are realabilă. !fi@ă un z?3bet forţat. ; !vea3 de ales< ; e-i dret, nu rea. -a3 analizat cu atenţie e do3nul Bain adox. !vea 5nNur de XX de ani, era 5nalt, binefăcut @i nu arăta deloc rău. Părul lung @i cărunt 5i era ietănat e sate, lăs?nd la vedere o fruntenetedă. !vea un nas 3are, coroiat @i ochi cenu@ii cu străluciri de oţel, care rareori clieau. %ntr-unfel, 53i a3intea de un @oi3 sau de un vuitor, @i chiar 5@i s3ucea din c?nd 5n c?nd caul, exact cao asăre.



a3 fi us 5n gardă e do3nul adox că se află sub suraveghere4 iar ersectiva asta ne făcea săne li3ită3 5ntrebările la starea vre3ii @i la a3ionatul ondial de Baseball. Pe de altă arte, oate că adox @tia deNa că era us sub ur3ărire. ; 2o3nule ore< 2oa3nă afield< !3 luat hotăr?rea să ur3ez exe3lul generalului uster @i să lansez atacul, ser?nd totu@i

să obţin ni@te rezultate 3ai favorabile. ; !ve3 infor3aţii cu3 că un agent federal 8arr uller e nu3ele lui a disărut 5nvecinătatea acestui club, iar noi crede3 că e osibil să se fi accidentat sau rătăcit undeva e rorietatea du3neavoastră. ic?nd acestea, i-a3 studiat chiul, a@tet?nd o reacţie oarecare.Insă singura lui exresie ărea să fie una de reală 5ngriNorare. ; !ici< Pe această rorietate< ; $ osibil. Păru sincer surrins. /au oate că era un actor foarte bun. ; 2arV a@a cu3 aţi văzut @i du3neavoastră, nu e deloc u@or să ătrunzi e această rorietate, ne a3inti el. ; $l 3ergea e Nos. ; !, da< 5nsă rorietatea este ăzită @i este 5nconNurată cu un gard de rotecţie. $ra r?ndul 3eu să 3i3ez surriza, a@a că a3 răsuns: ; Hn gard< /erios< Păi, oate că a sărit gardul. ; Ai de ce ar fi făcut asta< Bună 5ntrebareQ ; Pentru că 5i lac la nebunie ăsările. ; %nţelegV !@adar, credeţi că se oate să fi sărit gardul @i să fi aNuns e rorietatea asta. ; #ot ce se oate. adox se urta 5n continuare ca un o3 5ngriNorat @i foarte surrins. ; 2ar ce vă face să credeţi asta< %n Nurul acestei rorietăţi sunt sute de 3ii de hectare desălbăticie. $u n-a3 dec?t vreo @ase 3ii de hectare de teren. ; 2oar at?t< Hitaţi cu3 stă treaba, do3nule adox, noi acţionă3 e baza unorinfor3aţii recise, e care sunte3 nevoiţi să le verifică3. %ntrebarea 3ea este dacă angaNaţiidu3neavoastră sau chiar du3neavoastră aţi văzut sau aţi 5nt?lnit e cineva e această rorietate. $l scutură din ca @i răsunse: ; i s-ar fi sus. /e interesă: 2e c?t ti3 a disărut o3ul ăsta< ; 2e s?3bătă. %nsă abia astăzi a3 aflat acest lucru. 2ădu din ca g?nditor @i luă o gurăde =his>. ; $i bine, rosti el 5ntr-un t?rziu, 5n =ee>end-ul acesta a3 avut @aisrezece oaseţi. ulţidintre ei au fost 5n dru3eţii sau la v?nătoare de ăsări4 lus că a3 angaNaţi care asigură aza.!@adar, este uţin robabil ca această ersoană să se fi rătăcit e rorietatea 3ea fără să se fi5nt?lnit cu cineva. ate interveni 5n discuţie entru ri3a oară, reciz?nd: ; Aaisrezece oa3eni 53ărţiţi e @ase 3ii de hectare 5nsea3nă 3ai uţin de trei oa3enila fiecare 3ie de hectare. !ţi utea ascunde o 5ntreagă ar3ată e o ase3enea surafaţă. 2o3nul adox reflectă uţin la roble3a de 3ate3atică @i răsunse: ; Presuun că se rea oate să nu fi fost descoerit dacă era rănit @i incaabil să se 3i@te. ; $ste foarte osibil, confir3ă ate. adox arinse o ţigară @i suflă c?teva rotocoale de fu3. ; Ai ce doriţi să fac eu< 5ntrebă. u ce vă ot aNuta<



%l rivea3 e Bain adox fu3?nd, b?nd, st?nd a@ezat e fotoliul lui de iele, 5n cabanalui i3ensă. Părea 3ult 3ai relaxat dec?t un susect oarecare. a dret vorbind, ărea chiarnevinovat. u toate astea, avea3 senzaţia că, @i dacă ar fi fost i3licat 5n disariţia lui 8arr, o3ulăsta tot @i-ar fi ăstrat s?ngele-rece. !r fi utut foarte u@or să-@i instruiască lacheii să ne sună că

nu era acasă sau că nu era disonibil4 %n loc de asta, el alesese să ne ri3ească. /curtele 3ele incursiuni 5n sihologia infracţională @i anii etrecuţi e stradă 3-au 5nvăţatcu3 e cu socioaţii @i cu narcisi@tii sunt oa3eni incredibil de egoi@ti @i de aroganţi care 5@i5nchiuie că ot scăa needesiţi dacă 5ţi toarnă tot felul de 3inciuni. &u era deloc exclus ca Bain adox să aibă ceva de ascuns @i să-@i 5nchiuie că oateascunde acel ceva chiar sub nasul 3eu. 2ar asta nu avea să se 5nt?3leQ %@i reetă 5ntrebarea: ; u3 vă ot aNuta< ; !3 dori să ne acordaţi er3isiunea de a desfă@ura o oeraţiune de căutare e rorietatea du3neavoastră, i-a3 răsuns. Păru că era regătit entru un ase3enea răsuns, a@a că 3ă asigură: ; !cu3, că @tiu că o ersoană a disărut e rorietatea 3ea, ot să 5ntrerind eu 5nsu3icăutările. !3 5nNur de cincisrezece angaNaţi disonibili, lus vehicule de teren @i @ase Neeuri. ; (-ar lua o lună 5ntreagă să acoeriţi 5ntreaga surafaţă, a3 subliniat. $u vorbescdesre oliţia statală @i cea locală, desre agenţi federali @i oate chiar desre ni@te deta@a3entede la Fort 2ru3. Ideea nu ărea să-i sur?dă rea 3ult, 5nsă se văzu 5ncolţit, a@a că 3ă 5ntrebă: ; ai suneţi-3i o dată ce vă face să credeţi că o3ul ăsta se află e rorietatea 3ea @inu 5n ustietăţile din Nur. !sta era 5ntr-adevăr o 5ntrebare foarte bună, dar eu avea3 deNa regătit răsunsul standardal celor din oliţie: ; !cţionă3 e baza unor infor3aţii @i din convingere, iar asta e tot ce vă ot sune. uinfor3aţiile de care disune3, a3 utea obţine un 3andat de ercheziţie, a3 3ai recizat eu,5nsă cu asta vo3 ierde ti3 reţios. !3 refera să beneficie3 de cooerarea du3neavoastră benevolă. $ vreo roble3ă< ; &u, nu e nici o roble3ă, 5nsă a@ sugera să 5nceeţi cu un raid aerian, care oate faceaceea@i treabă, 3ai raid @i la fel de eficient. ; ulţu3i3, @ti3 deNa asta, suse ate. !3 5nceut căutarea din aer. !cu3 a3 venitaici entru a obţine er3isiunea du3neavoastră de a ătrunde e rorietate cu echiele decăutare. ; Bine5nţeles că n-o să 3ă oun căutării unei ersoane disărute. Făcu o auză. %nsă o săa3 nevoie de o declaraţie oficială care să 3ă scutească de orice resonsabilitate. ate 5i răsunse, d?nd evidente se3ne de iritare: ; + să vă tri3ite3 una rin fax, c?t 3ai cur?nd osibil. ; ulţu3esc. &u vreau să dau dovadă de lisă de răsundere civică, 5nsă, din nefericire,5n vre3urile noastre, toată lu3ea e usă e rocese. !ici nu utea3 să-l contrazic, a@a că a3 fost de acord cu el. ; Kara asta se duce de r?ă. /unt rea 3ulţi avocaţiQ $l 3ă arobă cu o 3i@care a caului @i 5@i suse ărerea: ; !vocaţii ă@tia ne duc ţara la saă de le3nQ 2istrug 5ncrederea 5n oa3eni, 5i serie ecei care vor să fie ni@te buni sa3ariteni, ro3ovează o cultură a victi3izării @i ne Nec3ănesc culegea 5n 3?nă.



%3i lăcea tiul ăstaQ !@a că i-a3 c?ntat 5n strună. ; e-i dret, sunt sub orice criticăQ ; !@a este, suse z?3bind. i s-a ărut corect să-l infor3ez: ; 2oa3na afield este avocat de rofesie.

; !, 3ă rogV 53i cer scuze dacăV ; &u ractic avocatura, 5i 3ărturisi ea. ; Perfect, zise el, @i aoi 5ncercă o glu3ă: Păreţi rea drăguţă entru a fi avocat. 2oa3na afield 5l rivi insistent e do3nul adox. ; Presuun că veţi 5ncee căutările 3?ine-di3ineaţă, suse el, adăug?nd: !cu3 e rea5ntuneric entru a 3ai tri3ite oa3enii rin ădurile astea. $vident, do3nul adox 5ncerca să c?@tige ti3, 5n vre3e ce nouă ne servea aiurelileastea cu scutirile de resonsabilitate @i 3ai @tiu eu ce. ; red că 3ai ave3 la disoziţie ca3 trei ore de lu3ină naturală, i-a3 sus. ; + să-i un e angaNaţii 3ei să 5nceaă căutările fără 5nt?rziere. $i cunosc zona. &e-a3 studiat cu atenţie unul e altul, 5nsă ochii ăia cenu@ii @i ciudaţi nu cliiră nici3ăcar o dată. $l 3ă 5ntrebă aoi, fără să-@i 3ute ochii de la 3ine: ; 2o3nule ore, vă rog să-3i suneţi cu ce ocazie se afla un agent federal e rorietatea 3ea. !vea3 răsunsul deNa regătit: ; Fatul că do3nul uller este agent federal nu are nici o relevanţă. ; &ici o relevanţă< ; !bsolut niciuna. $ra 5ntr-o excursie, nicidecu3 5n 3isiune. &u 3-a3 exri3atsuficient de clar< ; Poate că nu a3 5nţeles eu bine. ; Poate. !3 adăugat: 2e vre3e ce e vorba desre un agent federal, guvernul federal articiă la căutări. ; %nţeleg. !@adar, n-ar trebui să 3ă 5ngriNoreze fatul că du3neavoastră @i doa3naafield faceţi arte din Brigada !ntitero< ; &u. 2e fat, nici n-ar trebui să vă g?ndiţi la asta. !r fi trebuit să 3ai sun că do3nululler este colegul nostru @i că, rin ur3are, rezenţa noastră aici se Nustifică @i din considerentede natură ersonală, nu doar rofesionale. /e g?ndi la asta o cliă, aoi 3ărturisi: ; 2e c?nd a3 ărăsit ar3ata n-a3 3ai cunoscut senti3entul ăsta de colegialitate. &u 3ă ot g?ndi nici 3ăcar la o singură ersoană care să facă 3ai 3ult entru 3ine dacă a@ fi datdisărut oate, eventual, să dea c?teva telefoane entru a 3ă găsi. ; &ici 3ăcar 3a3a du3neavoastră< ?3bi. ; ă rog, ea oateV Ai oate @i coiii 3ei, 5n vre3urile bune. Ai cu siguranţă Fiscul arveni să 3ă caute, odată ce s-ar 5ncheia tri3estrul @i ar constata că nu 3i-a3 lătit i3ozitele. %n această rivinţă, nici ate, nici eu nu a3 avut ni3ic de co3entat. adox 5@i arinse onouă ţigară @i 3ai făcu c?teva rotocoale de fu3, zic?nd: ; !sta-i o artă de 3ult uitatăV Pot să vă ofer o ţigară< ne 5ntrebă. -a3 refuzat a3?ndoi. !3 aruncat o rivire rin 5ncăere. %ntr-un colţ 5ntunecat a3 re3arcat o arătare care 3ă rivea cu ni@te ochi sticlo@i. $ra de fat un uria@ urs brun, st?nd e labele din sate, 5n ti3 ce



acelea din faţă erau ridicate 5ntr-o ostură a3eninţătoare. Bine, @tia3 că era 3ort @i 53ăiat, 5nsă,5n ofida acestui fat, tot a3 avut o u@oară tresărire. ; 2u3neavoastră aţi 53u@cat dihania aia< l-a3 5ntrebat e adox. ; 2a. ; Hnde<

; hiar aici, e rorietatea 3ea. Hneori ru gardul @i intră. ; Ai 5i 53u@caţi< ; ă rog, dacă asta se 5nt?3lă 5n afara sezonului, doar 5i tranchiliză3 @i 5i duce3 5n altă arte. 2e ce 5ntrebaţi< ; &u-3i lac ur@ii. ; !ţi avut o exerienţă nelăcută< ; &u, 5ncerc să evit o exerienţă nelăcută. !roo, credeţi că un Gloc> de calibru nouă oate ori un urs< ; &u cred. Ai ser că nu veţi fi nevoit să aflaţi e ielea du3neavoastră. ; Ai eu ser asta. !veţi cu3va cacane entru ur@i e do3eniul du3neavoastră< ; ategoric nu. !3 oaseţi e rorietate @i nu vreau să fie rin@i 5ntr-o cacană entruur@i. $ valabil @i entru cei care 53i 5ncalcă rorietatea. !@ utea fi dat 5n Nudecată. /e uită laceas, zic?nd: !@adar, dacăV ; !@ 3ai avea vreo c?teva 5ntrebări ?nă vine cafeaua. &u-3i răsunse, a@a că a3 5nceut: ; 2eci sunteţi v?nător< ; (?nez. ; Ai astea sunt trofeele du3neavoastră< ; 2a. &u le cu3ăr, a@a cu3 3ai fac unii. ; Prin ur3are, sunteţi un ţinta@ destul de bun< ; Pe vre3ea c?nd era3 5n ar3ată era3 un foarte bun u@ca@. %ncă 3ai ot dobor5 ocărioară de la o distanţă de aroae două sute de 3etri. ; &u-i rău deloc. ?t de aroae era ursul ăla< ; 2estul de aroae. !ni3alelor de radă le er3it să se aroie. ic?nd acestea, se uităla 3ine, @i a3 avut senzaţia că era u@or a3eninţător la adresa subse3natului. !sta face calucrurile să devină incitante. 2ar ce legătură are asta cu disariţia do3nului uller< ; !bsolut niciuna. &e-a3 rivit cu atenţie unul e celălalt, 5n ti3 ce el a@teta să 5i exlic rostul 5ntrebărilor3ele. ; Făcea3 doar conversaţie, i-a3 sus. !@adar, acesta este un club rivat< l-a3 3ai5ntrebat. ; $xact. ; ă ri3iţi @i e 3ine< /unt alb, Nu3ătate englez, Nu3ătate irlandez. /unt catolic, ca @iristofor olu3b, dar a@ utea să 3ă convertesc. -a3 căsătorit 5ntr-o biserică 3etodistă. 2o3nul adox 3ă infor3ă: ; &u există ase3enea cerinţe sau discri3inări, 5nsă 5n 3o3entul de faţă nu 3ai ave3locuri disonibile. ; !ccetaţi @i fe3ei< 5ntrebă ate. ; $u, ersonal, da, z?3bi el. %nsă calitatea de 3e3bru al clubului este rezervată exclusiv bărbaţilor. ; 2e ce< ; Pentru că a@a vreau eu.



arl 5@i făcu aariţia duc?nd o tavă, e care o a@eză e 3ăsuţa de cafea. ; afeaua cu late este bună< 3ă 5ntrebă. ; $xcelentăQ 2oa3nei afield 5i indică un ibric 3ic de argint, 5n care era cafea, duă care ne 5ntrebă: ; !sta-i tot<

!3 dat a3?ndoi din ca, confir3?nd, iar arl disăru. 2o3nul adox 3erse la bufet entru a-@i u3le din nou aharul cu =his>, iar eu a3 rins 3o3entul @i i-a3 sus: ; (reau @i eu unul 3ic. ; + să trebuiască să 5l serviţi sec, 53i aruncă el este u3ăr. 2uă aceea, turnă 5n două ahare, se 5ntoarse @i suse: /e are că a3 ceva roble3e cu disozitivul de rearat gheaţa. %3iz?3bi. C"ud, ticălos bătr?n, o să-ţi bag antena aia 5n fundQD ucru @i 3ai i3ortant de reţinut, adox @tia că cineva ur3a să 5i facă o vizită, @i, cutoate astea, nu 5ncercase nici o cliă să-@i evite vizitatorii necunoscuţi, nici 3ăcar duă ce gorilelede la oartă 5i suseseră că era3 agenţi federali. $vident, luase hotăr?rea să ne studieze @i el, nunu3ai noi e el. adox 53i oferi un ahar de cristal, ur?ndu-3i: ; a 3ulţi ani de olu3bus 2aQ !3 ciocnit, aoi el se a@eză, 5@i 5ncruci@a icioarele, sorbi din ahar @i rivi către foculdin sobă. aizerul )ilhel3 se trezi @i se ghe3ui l?ngă scaunul stă?nului său, cer?nd să fiescărinat e urechi. Idiotul de c?ine se uita fix la 3ine, a@a că 3-a3 uitat @i eu ţintă la el. $l a fost ri3ul care a rivit 5n altă arte, a@a că eu a3 c?@tigat. ate sorbi din cafea, aoi ruse tăcerea: ; /uneaţi că aţi avut @aisrezece oaseţi 5n =ee>end-ul ăsta. ; !@a este. adox aruncă o rivire 5nsre ceasul de la 3?nă. red că deNa au lecat toţi. ; /-ar utea să trebuiască să luă3 legătura cu ei, 5l infor3ă ate, a@a că o să ave3nevoie de nu3ele @i de datele lor de contact. adox nu revăzuse treaba asta, a@a că, e 3o3ent, ră3ase fără cuvinte, lucru care, bănuiesc eu, nu i se 5nt?3la rea des. ; 2e ce<V ; %n eventualitatea că au văzut sau au auzit ceva legat de disariţia do3nului uller, 5iexlică ea. !sta e rocedura standard. $l nu ăru rea 5nc?ntat de această rocedură standard. ; i se are co3let inutil. &i3eni nu a văzut @i nu a auzit ni3ic. 2e ase3enea, vă rogsă 5nţelegeţi fatul că acesta este un club rivat, ai cărui 3e3bri doresc să ră3?nă anoni3i. ate răsunse: ; Pot să le asigur confidenţialitatea. %n lus, noi decide3 dacă cineva a văzut sau a auzitceva. adox 5i suse lui ate, duă ce luă o 5nghiţitură zdravănă de =his>: ; $u nu sunt avocat, a@a ca du3neavoastră, dar 5nţeleg @i eu că, at?ta vre3e c?t aceastanu este o anchetă enală ceea ce nu este @i nici un caz civil ceea ce iară@i nu este eu nusunt nevoit să vă divulg nu3ele oaseţilor 3ei, a@a cu3 nici du3neavoastră nu sunteţi obligată să53i divulgaţi nu3ele oaseţilor du3neavoastră. $u nu 3-a3 utut abţine @i i-a3 sus: ; %n =ee>end-ul trecut au fost e la 3ine 3ătu@a @i unchiul 3eu, 0oe @i !gnes +Sear.a du3neavoastră cine a venit<



$l se uită la 3ine, dar nu 3i-a3 utut da sea3a dacă 3ă lăcea sau nu. ucru ciudat, 3iechiar 53i lăcea tiul fatul că era de ga@că @i a@a 3ai dearte @i cred că, 5n alte condiţii, a3 fi utut deveni rieteni. Poate că, dacă toată treaba asta nu era dec?t o ne5nţelegere, iar 8arr eragăsit 5ntr-un 3otel sau ceva de genul ăsta, do3nul adox avea să 3ă invite aici să etrec un=ee>end cu băieţii. /au oate că nu.

ate 5i exlică: ; /igur că, din unct de vedere legal, nu aveţi nici o obligaţie 5n ceea ce rive@tedezvăluirea nu3elor oaseţilor du3neavoastră cel uţin nu 5n acest 3o3ent 5nsă noi a3 dorisă cooeraţi cu noi de bunăvoie acu3, c?tă vre3e viaţa unui o3 ar utea fi 5n ericol. adox se g?ndi la asta. ; #rebuie să iau legătura cu avocatul 3eu. ; Parcă nu vă lăceau avocaţii, 5i a3inti ate. ; &u-3i lac, răsunse el afi@?nd un z?3bet forţat. 2ar nici de 3edicul 3eu roctolognu-3i lace. + să iau legătura cu cei care au fost aici 5n =ee>end @i o să văd dacă sunt de acord săle dezvălui nu3ele. ; (ă rugă3 să vă ocuaţi de asta c?t se oate de reede. Ai, dacă tot a3 adus vorba, a3nevoie de nu3ele @i de datele de contact ale angaNaţilor du3neavoastră. /unaţi-3ă 5n seara asta.$u @i do3nul ore sunte3 cazaţi la #he Point. "idică 3irat din sr?ncene. ; &u @tiţi cu3 să cheltuiţi 3ai reede bugetul 2earta3entului antitero< Bună glu3aQ hiar 53i lăcea de tiul ăstaQ ; 2e fat, noi doi 53ărţi3 aceea@i ca3eră, entru a econo3isi banii contribuabililor, i-a3 răsuns eu. "idică din nou din sr?ncene @i suse: ; !ici nu 3ă a3estec. /e uită la ceas entru a treia oară @i 5nceu să se scuze: !tunci,dacă e vorba să dau ni@te telefoaneV ; !roo, i-a3 sus, a3 observat că aici ave3 se3nal bun la telefon @i a3 văzut releulacela din v?rful dealului. $ste un releu de telefonie 3obilă< ; 2a. ; #rebuie să aveţi ceva relaţii. ; !dică< ; Păi, 5n zona asta locuiesc 3ai uţini oa3eni dec?t găse@ti 5n entral Par> 5ntr-o zi dedu3inică4 @i nu cred că rea 3ulţi dintre ei au telefoane 3obile. u toate astea, aveţi un releu3are @i foarte scu3 chiar e rorietatea du3neavoastră. ; !ţi fi surrins să aflaţi c?ţi oa3eni de la ţară au telefoane 3obile. 2e fat, eu a3co3andat acel releu, 3ărturisi adox. ; Pentru folosinţă ersonală< ; Pentru oricine are telefon 3obil. (ecinii 3ei sunt foarte 3ulţu3iţi. ; $u n-a3 văzut nici un vecin. ; Ai care-i ideea< ; Păi, ideea este că agentul uller avea la el un telefon 3obil, a dat @i a ri3it c?tevaaeluri e c?nd se afla 5n această zonă, iar acu3 nici nu 3ai sună, nici nu 3ai ri3e@te aeluri.2e aceea sunte3 5ngriNoraţi @i crede3 că ar utea fi rănit sau chiar 3ai rău. ; Hneori, răsunse do3nul adox, din cauza distanţei faţă de releele din 53reNuri3i,se3nalul se ierde. Plus că oa3enii 3ai ierd sau 3ai strică telefoanele. !lteori, o co3anieoarecare de telefonie nu are acoerire 5ntr-o anu3ită zonă. ai e osibil ca 3obilul să se fi



defectat sau să-i fi 3urit bateria. &u @tiu, eu nu fac rea 3are caz atunci c?nd un 3obil nu dăse3ne de viaţă. !lt3interi, a@ crede că odraslele 3ele au fost răite de 3arţieni. !3 z?3bit. ; !veţi dretate. &oi nu face3 rea 3are caz. ; Foarte bine. %@i desfăcu icioarele @i se alecă 5nainte. !ltceva< ; 2a. e fel de =his> e ăsta<

; + 3arcă rivată, distilat o singură dată. (reţi să luaţi o sticlă la lecare< ; /unteţi foarte generos, dar nu ot acceta un cadou. u toate astea, a@ utea să beau osticlă aici, fără a 5ncălca etica rofesională. ; (reţi să luaţi o sticlă e dru3< ; u dru3urile de e aici, i-a3 răsuns, nu cred că a@ 3ai fi suficient de treaz entru agăsi calea către #he Point. %nsă eu @i doa3na afield a3 dori să ne alătură3 agenţilordu3neavoastră de ază 5n oeraţiunea de căutare. Ai, 5n cazul ăsta, a3 sugerat eu, 3ă g?ndesc căa3 utea să ră3?ne3 aici 5n seara asta. /e oate< ; &u. ontravine regula3entului intern al clubului. %n afară de asta, ersonalul intern afost 5nvoit entru o bine-3eritată odihnă duă =ee>end-ul ăsta relungit. ; $u nu a3 nevoie de rea 3ulţi angaNaţi de-ai du3neavoastră @i, 5n lus, ot 53ărţi oca3eră cu doa3na afield. ă surrinse cu ur3ătoarea relică: ; /unteţi nosti3. %3i are rău, nu vă ot face invitaţia de a ră3?ne aici este noate.2ar, dacă vreţi să vă cazaţi la un 3otel din aroiere, o să-l rog e unul dintre angaNaţii 3ei să văconducă la /outh olton. Probabil aţi trecut deNa e acolo c?nd veneaţi 5ncoace. ; da, tot ce se oate. red că =his>-ul 5l făcuse să se 3ai destindă uţin @i de aceea 3ă găsea at?t de a3uzant. ; &u vreau să vă reţin, @tiu că aveţi de dat telefoanele acelea, dar, dacă aveţi un 3inut ladisoziţie, a@ avea ni@te curiozităţi legate de club. &u-3i răsunse. ; Fără nici o legătură cu disariţiaV Jsta e un loc 5ntr-adevăr 3inunat. are e ovestealui< Ai ce faceţi aici< (?nătoare, escuit< Bain adox 5@i arinse o altă ţigară, se lăsă e sate @i 5@i 5ncruci@a din nou icioarele. ; $i bine, 5nceu el, să vă exlic 3ai 5nt?i de unde vine nu3ele. %n 19O6 a3 fost nu3itsublocotenent 5n ar3ata /tatelor Hnite @i a3 făcut o haltă la Fort Benning, 5n Georgia, 5nainte dea leca 3ai dearte, 5n (ietna3. a Fort Benning erau 3ai 3ulte anexe ale cluburilor entruofiţeri ni@te cluburi-satelit, ceva 3ai 3icuţe, unde ofiţerii de rang 3ai 3ic se uteau reuni,dearte de rivirile gradelor suerioare, de la clubul rincial. ; Grozavă idee. $u a3 fost oliţist 5nainte de a intra 5n !##F @i, vă sun cu 3?na eini3ă, n-a3 3ers niciodată rin barurile e unde 5@i făceau veacul sueriorii 3ei. ; $xact. ă rog, @i clubul ăsta era situat undeva 5n ădure, 5ntr-un loc care se nu3eauster 8ill. uster 8ill +fficers lub. lădirea era destul de si3luţă @i se3ăna cu o cabană. ; !ha, 5nţeleg unde bateţi. ; 2a. Prin ur3are, 5n 3ai 3ulte noţi e sătă3?nă, c?teva zeci de tineri ofiţeri se5nt?lneau să bea bere, să 3ăn?nce izza de roastă calitate @i să discute desre viaţă, război,fe3ei @i, din c?nd 5n c?nd, desre olitică. 2o3nul adox ăru să ărăsească 5ncăerea 5n care ne afla3 @i să se 5ntoarcă 5n locurile@i 5n vre3urile de de3ult. $ra lini@te @i nu se auzea dec?t focul trosnind 5n că3in, cu ulti3ele uteri. $l reveni rintre noi @i 5@i continuă ovestea:



; $rau ni@te vre3uri foarte grele, at?t entru ţară, c?t @i entru ar3ată. 2iscilina sedusese de r?ă, naţiunea era divizată, 5n ora@e erau nenu3ărate revolte @i asasinate, de e frontsoseau ve@ti roaste, iar colegii de @coală, oa3enii e care 5i cuno@tea3 3ureau 5n (ietna3 sause 5ntorceau acasă cu răni foarte ad?nciV fizice, 3entale, siritualeV !stea erau lucrurile desrecare vorbea3. %@i ter3ină aharul cu =his> @i 5@i arinse 5ncă o ţigară. &e si3ţea3V trădaţi.

/i3ţea3 că sacrificiile făcute, atriotis3ul de care dăduse3 dovadă, ti3ul etrecut 5n sluNbaţării @i convingerile noastre deveniseră irelevante, fiind acu3 detestate de o 3are arte dinco3atrioţii no@tri. /e uită la noi, exlic?ndu-ne: !sta nu era ceva nou 5n istoria o3enirii, dar eraceva ne3ai5nt?lnit ?nă atunci 5n istoria !3ericii. &ici ate @i nici eu nu a3 făcut nici un co3entariu, a@a că Bain adox 5@i continuă ovestea: ; $i, @i atunci a3 devenit 5nver@unaţiV CradicaliD cred că aţi sune du3neavoastră4 @ine-a3 Nurat că, dacă ră3?nea3 5n viaţă, avea3 să ne etrece3 restul zilelor 5ncerc?nd să5ndretă3 lucrurile. 2uă ărerea 3ea, nu asta era descrierea exactă a Nură3?ntului. %3i veni 5n 3intecuv?ntul CrăzbunareD. ; !@adar, continuă adox, cei 3ai 3ulţi dintre noi au lecat din ţară4 unii s-au 5ntors @i a3 ăstrat legătura. Hnii dintre noi a3 ră3as 5n ar3ată, 5nsă cei 3ai 3ulţi au ărăsit-o atuncic?nd @i-au 5ncheiat stagiul 3ilitar. 2e ase3enea, 3ulţi dintre noi a3 devenit roseri @i i-a3aNutat adesea e cei 3ai săraci ca noi sau e cei care aveau nevoie de un sriNin 5n carieră ori de oreco3andare entru un loc de 3uncă. Atiţi cu3 e, clasica reţea a rietenilor din coilărie4 nu3aică reţeaua asta a noastră se for3ase 5n v?ltoarea unor vre3uri agitate, fusese consolidată rins?nge @i război @i testată de-a lungul 3ultor ani de rătăcire rin ustiul 5n care se transfor3ase!3erica. Ai aoi e 3ăsură ce ne-a3 3aturizat @i a3 devenit @i 3ai roseri, iarV influenţanoastră a crescut, e 3ăsură ce !3erica a 5nceut să-@i recaete uterile @i să-@i regăseascădru3ul, a3 5nţeles că avuseseră3 @i noi un cuv?nt de sus. #ăcu din nou @i rivi 5n Nur, ca entrua-@i da sea3a cu3 aNunsese aici, 5n cabana asta 3are, at?t de dearte de 3icul club al ofiţerilordin ădurile Georgiei. !3 construit cabana asta ca loc de 5ntrunire, acu3 vreo douăzeci de ani,ne exlică el. ; 2eci nu aţi venit aici doar entru v?nătoare @i escuit, a3 tras eu concluzia. u altecuvinte, e vorba desre afaceri @i oate chiar desre ni@te chestiuni olitice. /e g?ndi la răsunsul e care ur3a să-l dea. ; &oi a3 fostV i3licaţi 5n războiul 53otriva co3unis3ului, @i ot sune cu 3?na eini3ă @i chiar cu o oarecare 3?ndrie că 3ulţi dintre 3e3brii acestui club au Nucat un rol vital5n victoria finală asura acelei ideologii bolnave @i 5n 5ncheierea "ăzboiului "ece. &e rivizic?nd: Iar acu3V ei bine, acu3 ave3 un nou du@3an. %ntotdeauna va exista un nou du@3an. ; Ai< a3 5ntrebat eu. /unteţi i3licaţi @i de această dată< "idică din u3eri. ; &u 5n 3ăsura 5n care ne-a3 i3licat 5n "ăzboiul "ece. u toţii sunte3 3ai bătr?niacu3, a3 dus luta cea dreată, iar acu3 3erită3 o retragere lini@tită. /e uită la 3ine @i la ate,sun?nd: $ r?ndul celor de v?rsta du3neavoastră să oarte acest război. ; !@adar, l-a3 5ntrebat, toţi 3e3brii acestui club sunt veterani de ar3ată, de la vechiulclub uster 8ill< ; &u, nu chiar. Hnii dintre noi au 3urit, iar alţii s-au retras. 2e-a lungul anilor a3 ri3itnoi 3e3bri 5n clubul nostru oa3eni care ne 53ărtă@esc convingerile @i care au trăit vre3urileacelea. I-a3 nu3it 3e3bri de onoare ai vechiului lub al +fiţerilor uster 8ill, din FortBenning, Georgia, 19O6.



!3 reflectat uţin la asta, la oa3enii bogaţi, la oa3enii influenţi care se 5nt?lneau să etreacă un =ee>end relungit 5ntr-o cabană 5ndeărtată @i 3-a3 g?ndit că oate toate astea nu5nse3nau ni3ic4 oate că inisterul 0ustiţiei trecea rintr-una dintre desele sale crize de aranoia. Pe de altă arte 5nsăV

; Bun, vă 3ulţu3i3 că ne-aţi 53ărtă@it toate aceste lucruri, i-a3 sus. $ste foarteinteresant, 5ntr-adevăr. Poate că ar trebui să vă scrieţi 3e3oriile. ; !3 intra cu toţii la 5nchisoare, suse el z?3bind. ; Pofti3< ; Pentru unele dintre activităţile noastre de e ti3ul "ăzboiului "ece. !3 ca3 5ntrecut3ăsura. ; !, da< ; 2ar totul e bine c?nd se ter3ină cu bine. &u credeţi că entru a luta cu 3on@triiuneori trebuie să te transfor3i tu 5nsuţi 5ntr-un 3onstru< ; &u, nu cred, a3 răsuns. ate 3ă susţinu: ; #rebuie să duce3 luta cea dreată cu 3iNloacele corecte. !sta ne face să fi3 diferiţide ei. ; $i bine, relică Bain adox, c?nd cineva 5ndreată sre tine o rachetă nucleară, e@ti erfect 5ndretăţit să-i tragi un @ut 5n boa@e. %i 5nţelegea3 unctul de vedere, 5nsă discuţiile de genul ăsta uteau continua la nesf?r@it,@i avea3 vaga i3resie că el urtase deNa aceste discuţii @i luase aceste hotăr?ri cu 3ulţi ani 5nur3ă, la o izza @i un ahar de bere. !3 considerat 5ntotdeauna că tinerii din anii 19O erau oarecu3 diferiţi oate erau rea5ngroziţi sau oate că urtau ovara unei ne3ulţu3iri sau a alteia. %nsă nu sunt lătit să 3ăg?ndesc la astfel de lucruri @i nici să ofer consiliere gratuită. u toate acestea, i-a3 sus do3nului adox: ; !@adar, aveţi ca3arazi care ar veni să vă caute dacă aţi fi dat disărut. + vre3e se uităla 3ine sau oate rivi rin 3ine aoi răsunse: ; !3< !3 avut. Pe vre3ea c?nd era3 t?năr @i urta3 unifor3aV !cu3 cred că s-audus cu toţiiV 5n afară de arl. $l a fost subalternul 3eu 5n (ietna3. arl @i aizerul )ilhel3sunt cu adevărat loiali. $i bine, dacă a@ fi găsit rin reaN3ă o sanie cu nu3ele "osebud, a@ fi aruncat-o 5n foculdin @e3ineu @i a@ fi 5nvăluit total 5ntr-un fu3 negru, 5ncheind toată scena. %n loc de asta, 3-a3ridicat 5n icioare @i a3 sus: ; (ă 3ulţu3i3 entru ti3ul acordat. ate se ridică @i ea 5n icioare, lu?ndu-@i servieta. adox ăru aroae surrins că scăade noi4 entru o cliă 53i lăsă i3resia că e chiar deza3ăgit. ; !veţi de g?nd să luaţi arte la căutări, alături de angaNaţii 3ei< ne 5ntrebă. &u credea3că noi doi avea3 să rezolvă3 ceva dacă ră3?nea3 să colindă3 cele este @ase 3ii de hectare deteren, 53reună cu agenţii de ază ai lui adox, ?nă la căderea noţii. ; 2o3nule ore< Pe de altă arte, 3i-ar fi sur?s ideea de a arunca o rivire rin reaN3ă, 5nsă eu @i atenici 3ăcar n-ar fi trebuit să veni3 aici @i, 5n lus, 5nt?rziase3 deNa la 5nt?lnirea cu 3aiorul/chaeffer, de la sediul oliţiei statale. !3 aruncat o rivire către ate, aoi a3 răsuns:



!3 traversat biblioteca, aNung?nd 5n hol, @i a3 zis: ; Prin ur3are, du3neavoastră aţi construit tot ce se vede aici. ; 2a. %n 196E. %n coilărie, ad3ira3 3ereu cabanele i3ozante din zona asta @i arile#abere, a@a cu3 se nu3eau atunci, construite de 3ilionari la sf?r@itul secolului trecut. 2e fat,#he Point, locul unde staţi du3neavoastră, a fost una din arile #abere ale lui "oc>efeller.

; da, a3 aflat. !veţi cu3va un s3oching de 53ru3utat< ; $u a@ ota 3ai degrabă entru roo3-service, 53i răsunse z?3bind. ; Ai eu, la fel. Ai de ce n-aţi cu3ărat unul dintre clădirile astea vechi, care sunt robabilde v?nzare la tot asul< /e g?ndi c?teva clie, aoi exlică: ; Păi, 3-a3 uitat la vreo c?teva, 5nsă la vre3ea aceea a3 găsit bucata asta de terendisonibilă 5n ini3a rezervaţiei @i a3 cu3ărat-o cu trei sute de 3ii de dolari 3ai uţin decincizeci de dolari e hectar. $ cea 3ai bună investiţie e care a3 făcut-o vreodată. ; ai bună dec?t etrolul< &e-a3 rivit 5n ochi, iar el zise: ; Presuun că @tiţi cine sunt. ; Păi, nu sunteţi chiar un anoni3. ; $u 5ncerc să nu atrag atenţia. 2ar acest lucru nu e 5ntotdeauna osibil. !@a se exlică @i3ăsurile de securitate de aici. ; !3 5nţeles. Bună ideeQ &i3eni n-o să vă găsească aici. ; &ici nu cred că ar fi cineva e ur3ele 3ele. ; &u se @tie niciodată. $l ignoră re3arca 3ea, a@a că l-a3 5ntrebat: !roo, care 3ai etreaba cu reţul etrolului< Hrcă sau coboară< ; &ici eu nu @tiu 3ai 3ult dec?t du3neavoastră. ; !sta-i destul de grav. ?3bi @i suse: ; Fac ariu e cincizeci de dolari barilul, cu c?t ne aroie3 3ai 3ult de războiul cuIra>ul. !dăugă: &u aţi aflat de la 3ine. ; SnţelesQ Părea disus să 3ai stea la taclale, lucru care e 3ine nu 3ă deranNa c?tu@i de uţin. &efăcu se3n către un erete, unde fuseseră agăţate vreo douăzeci @i ceva de lăcuţe 3e3oriale,fiecare av?nd gravat un nu3e @i o dată. ; !ici, ne exlică el, sunt c?teva din nu3ele celor alături de care a3 lutat @i datele lacare au 3urit ei. 2atele cele 3ai vechi sunt ale celor care au fost uci@i 5n (ietna34 cele 3airecente sunt ale celor care @i-au ierdut viaţa 5ntr-un război sau altul de atunci 5ncoace. Hnii au3urit de 3oarte bună. /e aroie 3ai 3ult de lăcuţe, zic?nd: !3 construit acest club 5n arte ca3e3orial dedicat lor, 5n arte ca aducere-a3inte a 5nceuturilor noastre la uster 8ill +fficerslub @i 5n arte ca loc unde să ne 5nt?lni3 de iua (eteranilor @i de iua e3orială aceiadintre noi care 3ai sunt 5ncă 5n viaţă. ; Jsta-i un lucru de3n de toată lauda, zise ate, duă c?teva secunde de tăcere. Bain adox continuă să rivească acele nu3e, aoi se 5ntoarse către noi. ; %n lus, c?nd a3 construit locul ăsta, "ăzboiul "ece se afla la 3o3entul de aogeu, @i oate vă a3intiţi felul 5n care canalele de @tiri 5ncercau să inducă o stare de isterie generală,insist?nd asura fatului că "eagan ne conduce către !r3aghedonul nuclear. ; 2a, 53i a3intesc, a3 sus. + vre3e 3-au ca3 dus @i e 3ine de nas cu ovestea asta.u3ăra3 conserve @i bere cu lăzile. adox afi@ă un z?3bet de co3lezenţă, duă care continuă:



; $i bine, eu n-a3 crezut nici o cliă că ur3a să ne angaNă3 5ntr-un schi3b de relicinucleare nu 5n condiţiile 5n care exista doctrina 2istrugerii "eciroc !sigurate 5nsă idioţii din resă @i de la 8oll=ood deNa ne vedeau e toţi 3orţi @i 5ngroaţi. %n esenţă, ă@tia nu sunt dec?t oadunătură de babe l?ngăcioase. ; !sta-i o insultă adusă fe3eilor bătr?ne.

; %n fine, reluă el, cred că asta avea3 5n 3inte atunci c?nd 3-a3 hotăr?t să construiescacest club. &evastă-3ea sigur la asta se g?ndea. ; /unteţi căsătorit< ; &u 3ai sunt. ; $ste o susţinătoare a de3ocraţilor, sau ceva de genul ăsta< ; $ste o consu3atoare de c?rduri la urtător. ; arevasăzică, a3 5ntrebat, du3neavoastră aveţi aici un adăost antiato3ic< ; 2a. + cheltuială co3let inutilă, dacă 3ă 5ntrebaţi e 3ine. 2ar asta @i-a dorit ea. ; $i, a3 sus, loaia radioactivă e o chestiune cu care nu te Noci. ; Ploaia radioactivă e o chestiune exagerată. &u 3ai auzise3 ?nă atunci o ase3enea descriere a loii radioactive @i, entru o cliă, a3avut senzaţia că discut cu 2r. /trangelove. adox aruncă o rivire la ceasul cu cuc de e erete@i ne suse: ; (-a@ rezenta locul, dar sunt convins că 3ai aveţi @i alte dru3uri de făcut. ; &e 5ntoarce3 3?ine la ri3a oră, i-a3 a3intit. %nclină u@or din ca @i se 5ndretă către u@ă. ; Grozav tabloul cu ittle Bighorn, i-a3 sus. ; ulţu3esc. $ste foarte vechi, artistul nu este cunoscut, dar eu nu cred că redă cuexactitate ulti3ele 3o3ente ale bătăliei. ; ine oate @ti< !u 3urit cu toţii. ; Indienii n-au 3urit toţi. !3 vrut să-i sun @i lui glu3a 3ea, dar a3 si3ţit-o e ate fulger?ndu-3ă cu rivirea. ; $i, au fost ei ca3 obraznici, dar au avut 3are curaN. ; i-e tea3ă că au fost 3ai degrabă obraznici dec?t curaNo@i. Ai adăugă: !3 servit 5n"egi3entul al Aatelea avalerie. "egi3entul lui uster. ; &u ăreţi at?t de bătr?n, sauV a3 zis eu, făc?nd un se3n cu caul către tabloul de e erete. ; %n (ietna3, do3nule ore. "egi3entul acela 5ncă 3ai există. ; !V !3 5nţeles. "ă3ase 5n icioare l?ngă u@ă @i, ti3 de c?teva clie, se lăsă o tăcere aroaeinsuortabilă. Jsta e de regulă 3o3entul c?nd 5i arunc susectului o relică 3enită să-i dea deg?ndit, duă care 5l las să etreacă o noate albă. /incer să fiu 5nsă, de data aceasta 53i euizase3săgeţile din tolbă ca să folosesc o 3etaforă otrivită @i, 5n lus, nu era3 deloc convins că Bainadox ar fi avut vreo legătură cu disariţia lui 8arr. !@a că i-a3 sus: ; (ă 3ulţu3i3 entru aNutor @i entru ti3ul acordat. ; + să-3i tri3it oa3enii să 5nceaă căutările de 5ndată, răsunse el. %ntre ti3, dacădescoeriţi ceva 5n ur3a raidului aerian, rugaţi oliţia statală să sune la nu3ărul e care vi l-a3dat, @i o să tri3it c?ţiva oa3eni să 5ntrerindă căutări la sol, 5n zona e care ne-o vor indicaelicoterele du3neavoastră. 2acă ave3 noroc, s-ar utea să 5l găsi3 e o3ul ăsta chiar 5n aceastăseară. ; red că @i ni@te rugăciuni ar fi bine-venite. adox co3entă:



; !t?ta vre3e c?t te3eratura deă@e@te nivelul de 5ngheţ, o ersoană oate suravieţuisătă3?ni 5ntregi 5n ădure, cu condiţia să nu fie grav rănită. 2eschise u@a, @i a3 ie@it cu toţii e verandă. !3 observat că 3a@ina tachinată de la$nterrise e care o găsise3 5n arcare la venire nu 3ai era acu3 acolo. ; (reau să vă 3ulţu3esc entru serviciile aduse ţării noastre, i-a3 3ai sus.

$l dădu u@or din ca. ; 2a, vă 3ulţu3i3, adăugă @i ate. adox răsunse: ; Ai du3neavoastră vă serviţi ţara, 5ntr-un 3od diferit, 5ntr-un război. diferit. Ai vă3ulţu3esc, la r?ndul 3eu, entru asta. /-ar utea ca aceasta să fie cea 3ai grea lută e care a3dus-o vreodată. &u redaţi ar3ele. &oi vo3 5nvinge. ; (o3 5nvinge, confir3ă ate. ; (o3 5nvinge, 5ntări adox, adăug?nd: /er să trăiesc suficient să 3ai auc ziua c?ndse va institui entru totdeauna odul (erde. aitolul EM &e-a3 urcat 5n #aurus @i a3 3ers 5n ur3a Neeului negru ?nă la oartă. #ot ti3ul c?t ne-a3 aflat e rorietate nu ne-a3 vorbit, g?ndindu-ne la osibilitatea căexistau ni@te disozitive de ascultare. &e-a3 ornit 5nsă 3obilele @i agerele, @i a@a a3 aflat că eaavea două 3esaNe, iar eu nu avea3 niciunul. onfor3 ceasului de e bord, era ora 1O.X6, a@a că #o3 )alsh ar fi trebuit să 3aizăbovească 5n biroul său 5ncă vreo două 3inute, lut?nd e baricade entru aărarea civilizaţieioccidentale. ?nd aNunse la ghereta de la intrare, Neeul trase e dreata, iar oarta se deschise. Ie@indde e rorietate, a3 văzut doi aznici la una din ferestrele gheretei, iar unul din ei ne fil3a cuca3era. -a3 alecat către gea3ul din dretul lui ate @i l-a3 salutat cu degetul 3iNlociu. cuen Pond "oad era 5necată 5n u3bră, a@a că a3 arins farurile ca să ot reera ur@iic?t 3ai din vre3e. ; Ia zi, la ce te g?nde@ti< a3 5ntrebat-o e ate. $a ră3ase tăcută un ti3, aoi răsunse: ; $ fer3ecător 5ntr-un fel inexlicabil. Hnul dintre cele 3ai interesante lucruri 5n viaţă este să auzi ce g?nde@te o fe3eie desreun bărbat e care l-aţi 5nt?lnit a3?ndoi. Bărbaţii e care eu 5i consider ur?ţi ea 5i găse@teatrăgători4 bărbaţii e care eu 5i găsesc dezgustători ea 5i consideră sociabili4 @i a@a 3ai dearte.#otu@i, 5n cazul de faţă, era3 oarecu3 de acord cu ea. ; red că te-a lăcut, 53i suse ea, adăug?nd: &u 3ă 5nţelege gre@it, dar, 5ntr-un fel,sea3ănă cu tine. ; u3 a@a, iubito< ; Păi, 5ncrederea asta 5n sine @iV t?3eniile de 3ascul feroceV &u găsesc o exresie3ai otrivită. ; Fru3oasă exri3areQ asă astaQ rezi că @tie 3ai 3ulte desre 8arr dec?t lasă să se5nţeleagă< ; &u-3i dau sea3aV /-a urtat c?t se oate de firesc. ; /e3n că e socioat @i narcisist, a3 relicat eu. ; 2a, 5nsă uneori ăsta-i se3nul că o ersoană nu are ni3ic de ascuns. ; 2ar el are ceva de ascuns, chiar dacă e vorba desre o si3lă 3ăsluire a reţului etrolului. 2e-asta l-a luat 5n vizor inisterul 0ustiţiei. ; !devărat, darV



; Ai, cu toate astea, a3 5ntrerut-o eu, ne invită la el 5n casă fără a-@i che3a 3ai 5nt?iavocatul. ; e vrei să sui< ; (rea să @tie ce @ti3 noi, @i oate să afle ce @ti3 5n funcţie de 5ntrebările e care i le une3.

; $ un 3od de a rivi lucrurile. ; Ai cu3 ţi s-a ărut ovestea aia desre lubul uster 8ill< 2ădu u@or din ca. ; !sta da, ovesteQ $ chiar ui3itor, dacă stai să te g?nde@ti. !dică, toţi ofiţerii ăia tineri ăstrează legătura, unii dintre ei devin bogaţi @i influenţiV iar Bain adox construie@te cabanaastaV ; da. Ai 3ai fraant e fatul că el chiar a recunoscut de faţă cu noi că gruul ăsta al luieste sau a fost un gen de societate secretă care, 5ntr-un fel sau altul, a influenţat eveni3entele de e scena 3ondială 5n ti3ul "ăzboiului "ece. Ai a recunoscut inclusiv fatul că a fost i3licat 5nactivităţi ilegaleQ $a reflectă c?teva clie, aoi suse: ; (rea să ară i3ortant @i uternicV bărbaţii rocedează adesea a@aV 2ar dacă esteadevărat ceva din toate astea, atunci lubul uster 8ill se rezintă 5ntr-o lu3ină cu totul diferită.adox a ridicat ni@te susiciuni e care nu avea de ce să le ridice, sublinie ea. ; Poate s-a g?ndit că aflaseră3 deNa c?te ceva desre istoria clubului. ; /au, sugeră ate, oate că totul ţine de do3eniul trecutului, @i el e 3?ndru de acesttrecut, a@a cu3 e 3?ndru de fatul că a lutat 5n (ietna3. &u @tiuV 2ar aoi a 3ai sus că a fost uţin i3licat @i 5n războiul 53otriva teroris3ului. ; $xact. $ ca @i cu3 ai sune că e@ti uţin 5nsărcinată. !3 conchis: !@a cu3 3ăa@teta3, gruul ăsta are ceva 3ai 3ult de ascuns dec?t se vede cu ochiul liber. !ici e vorbadesre ni@te chestiuni olitice4 unde 3ai ui că, 5n vre3urile de astăzi, etrolul do3nului adoxse a3estecă foarte bine cu olitica. ; %ntotdeauna a fost a@a. !3 schi3bat subiectul, revenind la reocuarea noastră i3ediată. ; !@adar, crezi că adox a avut vreo legătură cu disariţia lui 8arr< 2uă un ti3,ate 53i răsunse: ; /ingurul lucru care 3i-a dat de g?ndit a fost fatul că trăgea de ti3V ca @i cu3a@teta ca 8arr săV 5@i facă aariţia. !3 arobat din ca, zic?nd: !sta l-ar scăa de belea. !3 resi3ţirea nelăcută că 8arr o să aară cur?ndV Ai nu e rorietatea lui Bain adox. ate 3ă arobă tacit, aoi 3ă anunţă: ; #rebuie să-3i verific 3esaNele ri3ite. e ascultă @i 53i suse: #o3, de două ori./une că trebuie să-l sun urgent. ă 5ntreba3 de ce #o3 o sunase doar e ea @i nu @i e 3ine. %@i verifică aoi agerul,zic?nd: ; ! sunat #o3, de două ori. ; $ un ticălos foarte insistent, nu-i a@a< ; &u eV are-i de fat roble3a ta cu autorităţile< ; $u a3 o roble3ă cu sueriorii care 5ncearcă să 3ă rostească 5n faţă @i a@teatăloialitatea 3ea 5n schi3b. $senţa loialităţii este recirocitatea. 2acă 53i e@ti loial, 5ţi sunt @i euloial. !bure@te-3ă @i te aburesc @i eu e tine. !sta-i 5nţelegereaQ



; %ţi 3ulţu3esc entru că 3i-ai sus toate astea. !cu3 eu o să-l sun e sueriorulnostru, 5n ti3 ce tu 5ţi vei 5ndreta atenţia exclusiv asura dru3ului. ondu 5ncet, ca să nu ierde3 se3nalul la 3obil. !3 ridicat iciorul de e edala de acceleraţie @i i-a3 sus: ; 2ă-l e sea>erQ

$a for3ă nu3ărul, iar vocea lui )alsh izbucni i3ediat din telefonul ei: ; Hnde dracuS aţi fost< 5ntrebă el. ate 5i răsunse, fără să se ascundă duă deget: ; !3 fost la lubul uster 8ill să discută3 cu Bain adox. ; Pofti3< 2oar v-a3 sus c?t se oate de clarV !sta a fost ideea idiotului de bărbată-tu< -a3 băgat @i eu 5n discuţie: ; Bună, #o3. !ici e idiotul de bărbată-su. Hr3ară c?teva clie de tăcere, @i aoi suse: ; ore, de data asta ai dat-o 5n bară rău de totQ ; !sta ai sus @i data trecută. &u era deloc 3ulţu3it, @i aroae că ţiă la 3ine. ; i-ai nesocotit co3let ordinele. /-a zis cu tine, sti3ate do3nQ ate 5i răsunse, uţin iritată: ; #o3, adox ne-a oferit er3isiunea de a desfă@ura o oeraţiune de căutare e rorietatea lui 3?ine-di3ineaţă la ri3a oră. P?nă atunci, a ro3is să 5nceaă căutările cuangaNaţii lui de la ază. &ici un răsuns. !3 crezut că aelul fusese 5ntrerut sau că #o3 făcuse un atac deaolexie, sau ceva de genul ăsta. ; (rei ni@te biscuiţi săraţi< a3 5ntrebat-o e ate. ; #o3< ai e@ti e fir< se 5ngriNoră ate. (ocea lui răzbătu rin telefon, zic?nd: ; i-e tea3ă că nu 3ai e nevoie să continuă3 cercetările. &iciunul din noi nu răsunse, iar eu 3i-a3 si3ţit sto3acul contract?ndu-se. Atia3 ceur3a să ne sună, dar nu dorea3 să aud. #o3 )alsh ne infor3ă: ; Poliţia statală a descoerit cadavrul unui bărbat, e care l-a identificat ca fiind 8arruller, duă conţinutul ortofelului @i fotografia de e actul de identitate. &u a3 sus ni3ic nici de data asta, iar #o3 )alsh continuă: ; %3i are rău că toc3ai eu vă dau ve@tile roaste. !3 orit 3a@ina la 3arginea dru3ului, a3 tras ad?nc aer 5n iet @i l-a3 5ntrebat e)alsh: ; u3 s-a 5nt?3lat< ; Păi, e la ora trei @i un sfert 5n duă-a3iaza asta, cei de la sediul regional al oliţieistatale din "a Broo> unde ar fi trebuit să vă aflaţi voi acu3 au ri3it un telefon anoni3 dela un bărbat care a sus că, 5n ti3 ce 3ergea rin ădure, a văzut truul unui o3 zăc?nd e otecă. /-a aroiat, a constatat că bărbatul era 3ort aarent ca ur3are a unei răni roduse de oar3ă de foc aoi a alergat 5naoi la 3a@ină, a condus ?nă la cel 3ai aroiat telefon ublic dininteriorul rezervaţiei @i a sunat la oliţie. &-a vrut să-@i dea nu3ele. !3 reflectat la asta o vre3e @i 3-a3 g?ndit că @tia3 deNa nu3ele bărbatului resectiv.CPe vre3ea c?nd era3 5n ar3ată, era3 un foarte bun u@[email protected] )alsh continuă:



; +3ul ăsta a oferit o descriere detaliată a locului @i, 5n 3ai uţin de o Nu3ătate de oră, oliţia locală @i cea statală au găsit cadavrul, cu aNutorul unor c?ini oliţi@ti. %n ur3a unor căutări3inuţioase, a fost descoerită @i rulota lui 8arr, ca3 la cinci >ilo3etri sre sud faţă de loculunde se afla cadavrul /e are că 8arr se 5ndreta către lubul uster 8ill, situat ca3 la cinci>ilo3etri 3ai dearte, sre nord.

; 2ar asta nu se otrive@te cu ceea ce sunea 8arr 5n 3esaNul e care i l-a lăsat rietenei sale, l-a3 atenţionat eu. ; $i bine, a3 3ai ascultat o dată 3esaNul acela, iar 8arr sunea, citez: C!cu3 sunt ladatorie, l?ngă cabana nebunilor ălora de dreataD. !sta nu 5nsea3nă neaărat că era foartearoae de re@edinţa lubului uster 8ill @i nici 3ăcar că o avea 5n faţa ochilor. $vident, o3ul ăsta nu avea stofă de detectivQ ; #o3, i-a3 sus, n-are nici o logică fatul că el @i-a arcat rulota la zece >ilo3etridistanţă, aoi @i-a sunat rietena la ora .L6, duă care a 5nceut să colinde rin ădure. I-ar luaaroae două ceasuri nu3ai să aNungă la gard, @i resuun că la ri3a oră ar fi trebuit să se afledeNa e rorietatea clubului sau oricu3 5n zonă. %nsă, dacă e să dă3 crezare acestui scenariu, eln-ar fi avut cu3 să aNungă acolo 5nainte de ora zece. ă ur3ăre@ti, #o3< &u-3i răsunse ti3 de c?teva secunde, dar aoi arobă: ; 2a, darV ; PerfectQ Ai dacă tot te ocui de treaba asta, obţine o triangulare 5n cazul aelului dat de8arr rietenei sale. !@a o să afli unde se afla c?nd a sunat. ; ulţu3esc, @tiuQ o3ania de telefonie se ocuă chiar acu3 de asectul ăsta. &u3aică, 5n afară de releul de la lubul uster 8ill, s-ar utea să nu 3ai existe alte relee suficient dearoiate entru a obţine o triangulare. ; 2e unde @tii de releul de e rorietatea clubului< Hr3ară c?teva secunde de tăcere, duă care 53i răsunse: ; #oc3ai a3 aflat de la co3ania de telefonie. + să ri3i3 3ai 3ulte infor3aţii 5nur3ătoarea oră. Kin 5nsă să te avertizez că, indiferent dacă 8arr se afla undeva 5n aroierea rorietăţii uster 8ill atunci c?nd @i-a sunat rietena, asta tot nu 5nsea3nă că a intrat e rorietate. Poate că s-a seriat de ceva @i se 5ntorcea către rulotă atunci c?nd a fost [email protected], 5ntotdeauna există două sau 3ai 3ulte 3odalităţi de a analiza o robă. ; Pe bune<Q + să trebuiască să ţin 3inte chestia asta. Ai, aroo, uneori, cu o făr?3ă de bun-si3ţ oţi aNunge foarte dearte. ; Procurorii federali nu dau doi bani e bunul-si3ţQ $i vor ca robele să vorbească de lasine. Iar roba asta nu sune ni3ic. ; $i, atunci 5nsea3nă că ave3 nevoie de 3ai 3ulte robe. /une-3i desre rana rodusă de ar3a de foc. ; Glonţul a ătruns rin artea suerioară a truului, din sate. i s-a sus că robabil asecţionat coloana vertebrală @i a ie@it rin ini3ă. &u a fost recuerat deoca3dată. 2in c?te se are, 3oartea a fost instantaneeV !3 vorbit cu 3aiorul /chaeffer, care 3-a asigurat că nu existăse3ne cu3 că 8arr s-ar fi chinuitV 2uă toate aarenţele, a 3urit exact acolo unde a căzut.!vea bani 5n ortofel @i s-au găsit asura lui ceasul, ar3a, legiti3aţia, ca3era video, ca3era fotodigitală @i a@a 3ai dearte. !@adar, otrivit oliţiei statale, se are că a fost vorba desre unaccident de v?nătoare. C%ncă 3ai ot dobor5 o cărioară de la o distanţă de aroae două sute de 3etri.D ; !sta-i i3resia e care trebuie s-o lase, a3 răsuns eu. )alsh nu co3entă. ; $vident, va trebui să vede3 ce i3agini a surrins e ca3era foto @i e cea de fil3at.



; /-a rezolvat deNa. &u s-a găsit ni3ic nici e ca3era video, nici e cardul de 3e3orie. ; 2u caseta @i cardurile la laboratorul nostru, să vede3 dacă a fost @ters ceva, i-a3 zis. ; &e ocuă3 de treaba asta. ; ?t de reede ute3 obţine raortul 3edicului legist< se interesă ate. ; adavrul va fi transortat la 3orga din Potsda3, entru a fi identificat e baza

fotografiei @i a a3rentelor existente 5n arhiva de la sediul central FBI. !3 dat disoziţii caautosia să nu fie făcută acolo e un asect 3ult rea i3ortant entru a fi lăsat e 3?na unui3edic legist local. #ruul va fi adus cu avionul aici, la Bellevue, 5n seara asta sau 5n cursul zileide 3?ine. ; Foarte bineQ #ri3ite-3i o coie a raortului de autosie @i a celui toxicologic. ; !r utea să treacă atru sau @ase zile ?nă obţine3 raortul toxicologic. ; 2ouă sau trei, 5n regi3 de urgenţă. Ai 3ai tri3ite-le vorbă celor din Bellevue să cautese3ne de agresiune: ad3inistrare de droguri cu forţa, contuzii, ur3e de sfoară ori cătu@e e ielesau alte trau3e, 5n afara rănii rovocate de glonţ. 2e ase3enea, este extre3 de i3ortantă oraexactă a decesului. ; /-ar utea să-ţi vină greu să crezi, 5nsă din asta 5@i c?@tigă existenţa @i 3edicul legistdin &e= *or>, @i cei de la oliţia statală, @i cei din FBI. -a3 ignorat, continu?nd să 5i dau indicaţii: ; 2e ase3enea, tri3ite urgent la 3orgă un anchetator de la oliţia statală, entru a asistala oeraţiunea de 5ndeărtare a hainelor @i a bunurilor ersonale. !nchetatorul trebuie să vadădacă există indicii confor3 cărora hainele sau bunurile ersonale au fost deteriorate 5n vreun fel. ; ineva de la Biroul de Investigaţii al /tatului se află chiar acu3 5n dru3 sre 3orgă.2e ase3enea, au fost tri3i@i acolo doi agenţi de-ai no@tri, din !lban. 2at fiind că victi3a era unagent federal aflat 5n 3isiune, FBI-ul o să se i3lice 5n această investigaţie. ; BunQ ai asigură-te că oliţia statală @i FBI-ul fac o investigaţie co3letă la loculcri3ei @i caută eventuali 3artori. #rebuie să orne@ti de la resuunerea că ai de-a face cu un cazde o3ucidere. ; %nţeleg. 2ar ar utea la fel de bine să fie exact ceea ce are un accident. /e 5nt?3lă3ai 3ereu rin ărţile alea. P?nă una, alta, dacă tu te aflai unde ar fi trebuit să te afli, ai fi acu3exact la locul otrivit entru a-ţi oferi sfaturile de exert 5n coordonarea autosiei @i a 5ntregiiinvestigaţii. ; #o3, @tii ce< ai du-te draculuiQ ; %nţeleg că e@ti suărat, a@a că o să-ţi ignor inNuriile. 2oar de data astaQ ; /ă te ia dracuSQ ă ignoră @i a doua oară, duă care 3ă 5ntrebă: ; Hnde sunteţi acu3< ; #oc3ai a3 lecat de la lubul uster 8ill, 5i răsunse ate. ; $i bine, nu nu3ai că aţi ierdut vre3ea e acolo, dar l-aţi 3ai @i avertizat e adox căe us sub ur3ărire. ate sări 5n aărarea 3ea: ; 0ohn s-a descurcat foarte bine. 2acă adox nu @tia ?nă acu3 că e us sub ur3ărire,nu @tie nici 5n 3o3entul ăsta. 2acă @tia deNa, atunci discuţia asta nu 3ai are nici un rost. ; Ideea este că nu trebuia să 3ergeţi acolo sub nici un retext, insistă )alsh. a ce v-afolosit fatul că v-aţi dus acolo< 0ohn< ; !3 fost 5ntr-o 3isiune de caritate, #o3, i-a3 răsuns. !3 obţinut ceea ce a3 dorit: er3isiunea de a desfă@ura o oeraţiune de căutare. Bun, a3 5nţeles, nu 3ai e nevoie de căutări,



cu toate că eu a@ fi gata oric?nd să 3ă 5ntorc acolo, doar a@a, de dragul de a-l scoate din sărite eBain adox. ; &ici să nu te g?nde@tiQ !cu3, dacă i-ai făcut deNa o vizită, sunte3 obligaţi rin lege să-l anunţă3 că ersoana 5n cauză a fost găsită 5n afara rorietăţii lui. ; &u te grăbi rea tare să-l infor3eziQ

; 0ohn, eu nu 3ă Noc c?nd 5ţi sun toate chestiile astea. Bain adox nu e un individoarecare. +ricu3, 5n decurs de o oră, un angaNat al oliţiei locale sau statale 5i va telefona @i 5l va une la curent. ; asă-3ă 3ai 5nt?i să discut roble3a asta cu 3aiorul /chaeffer. ; 2e ce< ; !3 etrecut nu3ai atruzeci de 3inute cu adox @i a3 si3ţit ni@te energii ciudate din artea lui. red că nenorocitul ăsta l-a dus e 8arr 5n cabana lui, l-a erelit e toate ărţile @iaoi l-a ucis. ; !sta-iV asta-i o afir3aţie foarte gravă. G?nde@te-te bine la ce suiQ ; G?nde@te-te tu 3ai bineQ ; ate< $a insiră ad?nc @i confir3ă: ; $ osibil. hiar este osibil. ; Ai care ar fi 3otivul lui adox< ne chestiona )alsh. ; &u @tiu, i-a3 răsuns. 2ar o să-l aflu. $l ră3ase tăcut reţ de c?teva clie, duă care suse: ; %n regulă. u siguranţă, vo3 roceda ca 5n cazul unei o3ucideri. P?nă una, alta,trebuie să iau legătura cu ori, rietena lui 8arr, iar )ashingtonul este e cealaltă linie, a@acăV ; #ri3ite e cineva, un oliţist din Brigada !ntitero, să se 5nt?lnească cu ori Bahni> 5n articular @i tri3ite @i un reot din cadrul instituţiei. &u uita că 8arr are coii @i o fostă nevastă.#rebuie să tri3iţi e cineva să le dea vestea o ersoană cunoscută de fa3ilie4 de ildă, eco3andantul unităţii 5n cadrul căreia a activat 8arr sau e fostul său artener. (orbe@te cu(ince Paresi. + să @tie el ce are de făcut. ; %nţeleg. %ntre ti3, 5ndretaţi-vă către aeroort @i a@tetaţi un elicoter să vină să vă ia.a aeroort vă va 5nt?3ina un agent de la oliţia statului, entru a vă da ca3erele lui 8arr, ecare le veţi aduce 5n Federal Plaza EOV ; /tai a@a, l-a3 orit eu. &oi nu lecă3 de aici ?nă nu se va 5ncheia investigaţia. ; Ba o să vă 5ntoarceţi 5n anhattan chiar 5n seara asta. $u o să fiu aiciV ; #o3, scuză-3ă că-ţi sun, ai nevoie de oa3enii tăi la locul cri3ei. ; %ţi 3ulţu3esc entru infor3aţie. Atiu asta. 2e fat, doi oa3eni din biroul nostru se vorafla 5n elicoterul acela. 2u3neata, do3nule detectiv ore, nu te 3ai ocui de acest caz. a fel@i ate. (ă 5ntoarceţi i3ediat. !cu3, sediul central a@teată la telefon, iar eu nu a3 nici ti3ul,nici răbdarea necesare entru aV ; &ici eu. #o3, hai să-ţi exlic cu3 stau lucrurile. %n ri3ul r?nd, 8arr uller era rietenul 3eu. %n al doilea r?nd, tu ai vrut iniţial să-3i dai 3ie 3isiunea asta, a@a că acu3 utea3să zac eu la 3orgă 5n locul lui. %n al treilea r?nd, eu cred că el a fost ucis. Ai 5n al atrulea r?nd,dacă 53i iei cazul, o să fac ni@te 3izerii de-o să le ută la nas celor din inisterul 0ustiţiei. ; ă a3eninţi cu3va< ; $xact. %n al cincilea r?nd, l-ai tri3is e o3ul ăla 5ntr-o tabără fortificată, fără să-l ui5n gardă cu rivire la ceea ce avea să găsească acolo.



2racuS s-o ia de treabăQ #oc3ai a3 lecat din locul ăla, @i ot să-ţi sun că nici 3ăcar otruă de co3ando n-ar fi utut ătrunde 5năuntru. Iar tu fie @tiai acest lucru, fie ar fi trebuit să-l@tii. %n al @aselea r?nd, 8arr uller a intrat acolo cu legiti3aţia 5n buzunar @i fără o acoerire lauzibilă. #u de c?t ti3 faci 3eseria asta< )alsh se enervase deNa la cul3e @i zbieră la 3ine:

; 8ai să-ţi sun eu ţie cevaV ; &u, hai să-ţi sun eu ţie ceva, $instein. !i dat-o 5n bară rău de totQ 2ar @tii ceva< + săvin să-ţi fac galerie atunci c?nd o să intri 5n rahat ?nă 5n g?t. 2e ce< Pentru că 53i e@ti si3atic< &ici vorbăQ i entru că o să-3i sui chiar acu3 să ră3?n aici @i să 3ă ocu 5n continuare decaz. 2acă nu, i3ediat ce lec din Federal Plaza EO, 3ă duc direct la )ashington. /-a 5nţeles< %i luă vreo atru secunde să riceaă, duă care zise: ; (ii cu ni@te argu3ente foarte convingătoare entru a-ţi continua 3unca la acest caz.2ar să-3i aNute 2u3nezeu, ore, dacă se 5nt?3lă cu3vaV ; #e descurcai excelent ?nă la faza cu Csă-3i aNute 2u3nezeuD. "enunţă c?t 5ncă 3ai oţiQ ; + să 3i-o lăte@ti tuQ ; + să ai 3are noroc dacă nu aNungi 5ntr-un birou din )ichita. !cu3 o să ţi-o dau eate, să discuţi @i cu ea la final. ate era foarte tulburată @i 5i suse lui )alsh: ; #rebuie să fiu de acord cu 0ohn 5n rivinţa 3isiunii lui 8arr nu a fost bine g?ndită @inici bine coordonată. !dăugă: !cu3 ar fi utut fi soţul 3eu la 3orgă. )alsh nu răsunse, 5n schi3b, o infor3ă: ; #rebuie să iau legătura cu sediul central. ai ai ceva de zis< ; &u, răsunse ate. ; 2uceţi-vă la sediul oliţiei statale din "a Broo> @i sunaţi-3ă de acolo, 3ai suse)alsh, 5nainte de a 5nchide telefonul. &oi a3 ră3as o vre3e tăcuţi, la 3arginea dru3ului. !uzea3 ăsările c?nt?nd 5n ădure @isunetul 3otorului ornit, 5n cele din ur3ă, ate ruse tăcerea: ; hiar 3i-era tea3ă că o să ri3i3 vestea asta. &u i-a3 răsuns, cufundat 5n g?nduri legate de 8arr uller, colegul care stătea dearoae trei ani la biroul din faţa 3ea4 doi fo@ti oliţi@ti, lucr?nd cot la cot, ca ni@te străini 5ntr-olu3e ciudată, nu3ită Federal Plaza EO. Cadavrul va fi transortat 5naoi la &e= *or> entruautosie, va utea fi vizitat la caelă 5n cursul zilelor de Noi @i vineri, iar sluNba religioasă @i5n3or3?ntarea vor avea loc s?3bătă.D ate 3ă luă de 3?nă, zic?nd: ; Pur @i si3lu nu-3i vine să credV 2uă 11 sete3brie, 3ai 3ulte luni de-a r?ndul, a3 fost e la tot felul de riveghiuri,5n3or3?ntări, sluNbe religioase @i sluNbe co3e3orative, zi @i noate, uneori chiar de trei ori e zi.#oţi cei e care 5i cuno@tea3 aveau rogra3ul ăsta co3let de3ent, dezu3anizant, @i, e 3ăsurăce treceau sătă3?nile, 3ă 5nt?lnea3 cu aceia@i oa3eni e la 3orgă, rin biserici, rin sinagogi@i rin ci3itire. &e uita3 ur @i si3lu unii la alţii, cu riviri golite de orice exresie4 @ocul @itrau3a erau 5ncă roasete, 5nsă 5n3or3?ntările 5nceeau să se confunde unele cu altele, singuradiferenţă fiind fa3ilia 5ndoliată, care nu se3ăna niciodată cu fa3ilia 5ndoliată de 3ai 5nainteV!oi, văduvele @i coiii soseau la funeraliile altui oliţist entru a-@i rezenta o3agiile, devenindastfel o arte integrantă a 3ulţi3ii 5ndoliate. !u fost ni@te vre3uri agonizante, surarealiste, ni@teluni negre, cu sicrie 5ntunecate @i cu giulgiuri cernite, cu benzi negre de doliu e insignelelucioase @i cu di3ineţi su3bre, ce ur3au duă noţi 5necate 5n băutură.



%3i 3ai a3intesc @i acu3 sunetul ci3oaielor, salutul de e ur3ă @i sicrieleV cele 3ai3ulte curinz?nd 5n 5ntunericul lor nu 3ai 3ult de o singură arte a corului celui decedatVcobor?nd 5n groaă. ; 0ohn, lasă-3ă e 3ine la volan, 53i suse ate. $u @i 8arr 3erseseră3 53reună la c?teva funeralii @i 53i a3intea3 că, la sluNba de

5n3or3?ntare a lui 2o3 Fanelli, 8arr 53i susese, la ie@irea e tretele bisericii: !tunci c?ndun oliţist se g?nde@te că oate fi ucis la datorie, se g?nde@te de fat că un idiot nenorocit oateavea o zi norocoasăD. ine ar fi crezut că a@a ceva s-ar fi utut 5nt?3la chiar aici< ; 0ohn< #e si3ţi bine< 3ă 5ntrebă ate. %3i a3intea3, de ase3enea, de 3a3a lui 2o3, arion Fanelli, care se urta foarte de3n,de@i era aroae ignorată de 3ulţi3e, entru că toată lu3ea se ocua de văduva lui 2o3 @i decoii. 8arr 53i susese atunci: C8ai să 3erge3 să vorbi3 cu ea. $ singurăD. !sta 53i a3inti că 3a3a lui 8arr era 5ncă 5n viaţă, @i 3i-a3 notat 5n 3inte să o adaug @i e ea e lista ersoanelor care ur3au să fie anunţate oficial, 5n rezenţa unui reot. ate cobor?se din 3a@ină @i deschisese ortiera din dretul 3eu. ă luă de braţ, zic?ndu-3i: ; onduc eu. !3 cobor?t @i a3 făcut schi3b de locuri. ate băgă 5n viteză, @i ne-a3 continuat dru3ul 5n tăcere. $ra 5ncă zi, 5nsă dru3ul era 5nvăluit 5ntr-o u3bră deasă, iar ădurea era neagră, @i e o arte, @i e alta. 2in c?nd 5n c?nd, 3ai vedea3 ni@te ochi sticlo@i lucind 5n ădurea 5ntunecată sauni@te ani3ale care tăiau @oseaua 5n goană. %ntr-o curbă, a3 rins un cerb 5n lu3ina farurilor4 ară3as acolo c?teva clie, e Nu3ătate 53ietrit @i e Nu3ătate tre3ur?nd de frică, 5nainte de a faceun salt @i a disărea 5n ădure. ; !r trebui să aNunge3 la sediul oliţiei statale 5n aroxi3ativ o oră, 3ă infor3ă ate. ; isiunea lui 8arr nu are nici o logică, i-a3 sus eu, duă vreo zece 3inute. ; 0ohn, nu te 3ai g?ndi la asta. ; !r fi utut să vadă @i să fotografieze 3a@inile de e @oseaua asta. $ un singur dru3 deintrare @i un singur dru3 de ie@ire. &u era nevoie să ătrundă e rorietate. ; #e rog, nu te 3ai g?ndi la asta. !cu3 nu 3ai oţi face ni3ic. ; #oc3ai de-asta trebuie să 3ă g?ndesc. /e uită la 3ine @i 3ă 5ntrebă: ; hiar crezi că Bain adox e cri3inalul< ; 2ovezile circu3stanţiale @i instinctele 3ele sun că da, 5nsă a3 nevoie de ceva 3ai3ult 5nainte să-l o3or cu 3?na 3ea. aitolul EL !3 aNuns la "oute XO, de unde o utea3 lua sre sud, către /aranac a>e @i sediul oliţieistatale din "a Broo> sau sre nord, către Potsda3 @i 3orga unde 8arr trebuia să fi aNuns deNa.ate dădu să ia curba către "a Broo>, c?nd i-a3 sus: ; Ia-o te dreataQ erge3 să-l vede3 e 8arr. ; #o3 a sus să 3erge3V 53i a3inti ea. ; &u oţi gre@i rea 3ult dacă faci exact ousul a ceea ce sune #o3 )alsh. $zită uţin, dar ?nă la ur3ă luă curba către Potsda3. %n zece 3inute, trecea3 deindicatorul 3aroniu care ne anunţa că ărăsea3 "ezervaţia &aturală !dirondac>. 2uă c?ţiva >ilo3etri, a3 aNuns 5n /outh olton, unde l-a3 văzut e "ud st?nd de vorbăcu un individ care 5@i u3lea singur rezervorul la o3ă. ; +re@te aici, i-a3 sus lui ate.



; Păi, trebuie să 3ai vină ni@te agenţi FBI din !lban @i ni@te ersoane de la Biroul deInvestigaţii al /tatului. /e are că nu avea3 să etrece3 rea 3ultă vre3e singuri la căăt?iul 3ortului. ; edicul legist este aici< a3 5ntrebat. ; 2a, do3nule. 2oa3na doctor a făcut o exa3inare reli3inară a cadavrului @i a

catalogat bunurile ersonale. !cu3 a@teată oliţia statală @i FBI-ul. ; Bun. !3 dori să vede3 cadavrul. ; (a trebui să 53i daţi c?te o se3nătură. $u nu dorea3 să dau se3nături, a@a că 3-a3 eschivat: ; &u a3 venit aici 5n calitate oficială. 2ecedatul a fost colegul @i rietenul nostru./unte3 aici doar entru a-i rezenta o3agiile noastre. ; !V 53i are răuV desigur. &e conduse la o u@ă 3are, din oţel, e care erau scrise iniţialele +". orul unei victi3e 5ntr-un caz de o3ucidere este considerat o scenă a cri3ei @i trebuie săfie bine ăzit, iar robele trebuie să fie ăstrate. !@a se exlica rezenţa celor doi soldaţi de la oliţia statală @i a listei cu se3nături. !3 conchis deci că 3ai exista cel uţin 5ncă o ersoană, 5nafară de 3ine @i de ate, care credea că acesta nu era un si3lu accident de v?nătoare. /oldatul deschise u@a, invit?ndu-ne: ; Intraţi 3ai 5nt?i du3neavoastră. ; !3 dori să ră3?ne3 singuri entru a ne rezenta o3agiile, i-a3 răsuns. /oldatulezită. ; %3i are răuV &u ot face asta. #rebuie să fiuV ; !3 5nţeles. Poţi să-3i faci o favoare @i să o rogi e doa3na doctor să vină aici< + săa@tetă3. ; /igur. 2isăru duă un colţ. $u a3 deschis u@a @i a3 intrat 5n 3orga i3rovizată. Blocul oerator o ca3eră foarte saţioasă era uternic lu3inat4 %n 3iNlocul 5ncăeriise afla o 3asă de 3etal, e care era a@ezat un cadavru, acoerit cu un cear@af albastru. 2e a3bele ărţi ale 3esei se afla c?te o targa 3obilă. Pe una erau 5ntinse hainele lui8arr, 5n ordinea 5n care erau urtate: ghetele, @osetele, indisensabilii, antalonii, că3a@a, Nacheta @i căciula tricotată. Pe cealaltă targa se aflau obiectele ersonale ale lui 8arr4 a3 văzut ca3erele, binoclul,hărţile, telefonul 3obil, ortofelul, ceasul de 3?nă, un cle@te de tăiat s?r3a @i a@a 3ai dearte. Pe brelocul lui erau at?rnate cheile de contact de la 3a@ina de serviciu de la guvern, un PontiacGrand !3, @i de la autovehiculul ersonal, o #oota. %nsă nu a3 văzut nici o cheie de la rulota ecare o conducea. !3 resuus că oliţia statală sau echia /I luaseră resectiva cheie, entru a utea 3uta rulota. Iar istolul @i legiti3aţia lui 8arr erau cel 3ai robabil la soldaţii de afară. a3era 3irosea a dezinfectant, for3aldehidă @i a alte substanţe uturoase, a@a că 3-a3dus la un dula, unde a3 găsit un tub de (ic>s, obiect nelisit 5ntr-un loc unde se tran@eazăcadavre. !3 scurs uţin gel 3entolat e degetul lui ate @i i-a3 sus: ; Hnge-te cu chestia asta sub nasQ $a 5@i 5ntinse substanţa e buza suerioară, duă care insiră ad?nc. %n 3od nor3al, eu nufolosesc a@a ceva, 5nsă trecuse ceva vre3e de c?nd 3ă aflase3 ulti3a oară 5n reaN3a unui tru5nţeenit, a@a că 3i-a3 dat @i eu uţin sub nas. !3 găsit o cutie cu 3ănu@i din latex, ne-a3 us fiecare c?te o ereche @i i-a3 sus luiate: ; 8ai să aruncă3 o rivireQ Bine<



$a confir3ă rintr-o 3i@care a caului. -a3 dus 5n dretul 3esei @i a3 tras cear@aful de e faţa cadavrului. 8arr uller. C%3i are rău, rieteneD, a3 sus 5n g?ndul 3eu. Faţa 5i era 3urdară, deoarece căzuse cu faţa 5n Nos e otecă4 buzele 5i erau u@or deărtate,

5nsă n-a3 văzut nici o gri3asă sau vreun alt se3n că fusese 5n agonie4 deci 3urise 5ntr-adevărreede. !r trebui să ave3 cu toţii bafta asta atunci c?nd ne ărăse@te norocul. !vea ochii larg deschi@i, a@a că i-a3 5nchis leoaele. !3 tras cear@aful ?nă 5n dretul taliei @i a3 văzut un ta3on 3are de tifon us deasuraini3ii. !vea foarte uţin s?nge e cor, ceea ce 5nse3na că glonţul 5i orise ini3a aroaeinstantaneu. !3 observat lividitatea corului fatul că s?ngele i se scursese 5n artea din faţă,confir3?nd ioteza că 8arr căzuse cu faţa 5n Nos @i 3urise 5n oziţia aceea. I-a3 ridicat braţul st?ng. "igiditatea se instalează de regulă 5ntr-un interval de ot ?nă ladouăsrezece ore, iar 8arr nu avea aroae nici un ic de flexibilitate 5n 3u@chi4 5nsă braţul luinu era nici co3let rigid. 2e ase3enea, duă asectul ielii @i duă starea generală a cadavrului,a@ fi zis că decesul survenise cu douăsrezece ?nă la douăzeci @i atru de ore 5n ur3ă. a să3erg @i 3ai dearte cu suoziţiile, dacă era 5ntr-adevăr vorba desre o cri3ă cu re3editare, robabil fata fusese co3isă e ti3ul noţii, cri3inalul reduc?nd astfel la 3ini3u3 riscurile dea fi descoerit 5n 3o3entul 5nfătuirii cri3ei. %n consecinţă, era foarte osibil să fi fost ucisnoatea trecută. Presuun?nd că adox era autorul, robabil că el a@tetase să descoere cineva cadavrul@i să anunţe oliţia. (ăz?nd că acest lucru nu se 5nt?3lase ?nă 5n duă-a3iază aceasta, el sauun co3lice al lui a sunat la oliţie de la un telefon ublic din interiorul rezervaţiei, lu?ndu-@iastfel ovara de e u3eri, 5nainte ca autorităţile să 5nceaă oeraţiunile de căutare e rorietateaclubului. 2e fat, 5n ti3 ce eu @i ate ne afla3 acolo, robabil se 5ntreba de ce telefonul dat de elnu dusese 5ncă la descoerirea cadavrului, iar asta 5l făcea să-@i iardă răbdarea. !3 exa3inat 5ncheietura @i degetul 3are al 3?inii lui 8arr @i n-a3 văzut nici un indiciucă fusese bruscat, cu toate că, de cele 3ai 3ulte ori, nu există astfel de se3ne. !3 luat 3?na st?ngă a lui 8arr 5n 3?na 3ea @i i-a3 studiat cu atenţie al3a, unghiile @iarticulaţiile degetelor. Hneori, 3?inile 5ţi ot dezvălui lucruri e care 3edicul legist, reocuat,de regulă, 3ai degrabă de organele interne @i de trau3atis3ele suferite, le oate ierde dinvedere. &-a3 re3arcat 5nsă ni3ic ie@it din co3un4 doar ţăr?nă. !3 rivit-o 5n fugă e ate, care ărea să suorte destul de bine situaţia, aoi a3 ocolit3asa @i a3 luat 3?na dreată a lui 8arr entru a o studia. + voce de fe3eie 3i se adresă: ; Pot să vă 53ru3ut bisturiul 3eu< &e-a3 5ntors a3?ndoi @i a3 văzut 5n cadrul u@ii o fe3eie 53brăcată 5n costu3 de chirurg.!vea 5nNur de treizeci de ani, era 3ică de statură, cu ăr scurt @i ro@cat. ?nd a venit 3ai aroae,a3 observat că avea istrui @i ochii alba@tri. 2e fat, dacă nu ţineai cont de hainele albastre 3ult rea largi, era chiar drăguţă. ; $u sunt Patt Gleason, 3edicul legist al districtului, se rezentă ea. Presuun că voisunteţi cei de la FBI. i-a3 scos 3ănu@ile de latex @i i-a3 5ntins 3?na. ; 2etectiv 0ohn ore, Brigada !ntitero.



&e-a3 str?ns 3?inile, duă care a3 rezentat-o e ate afield, agent secial FBI, fărăa uita să 3enţionez: ; ate este, de ase3enea, soţia 3ea. ; Iar eu sunt, de ase3enea, sueriorul do3nului ore, co3letă ate. ; !tunci oate 5i suneţi să nu atingă cadavrul at?ta vre3e c?t 3edicul legist nu este de

faţă, sugeră doctoriţa Gleason. /au oate chiar să nu 5l atingă deloc. i-a3 cerut scuze, dar a3 infor3at-o: ; #i3 de douăzeci de ani 5n &e= *or>V ; !ici nu sunteţi 5n &e= *or>. 8otăr?t lucru, orniseră3 e icior gre@it. %nsă ate 5i exlică: ; !3 fost rieteni cu decedatul. 2oa3na Gleason se 3ai 5n3uie uţin. ; %3i are rău. /e 5ntoarse către ate. e legătură are teroris3ul cu chestia asta< ; &iciuna. 8arr ne era coleg @i venise aici 5n vacanţă. Iar noi a3 venit să identifică3cadavrul. ; %nţeleg. Ai l-aţi identificat< ; 2a, răsunse ate. e aţi descoerit 5n ur3a exa3inării reli3inare< ; $i bine, din c?te ot să-3i dau sea3a duă rănile exterioare, glonţul a trecut rincoloana vertebrală, aoi rin ini3ă, iar 3oartea a fost aroae instantanee. Probabil nu a si3ţitni3ic sau, dacă a si3ţit ceva, a fost doar entru o secundă sau două. %n esenţă, era 3ort 5nainte săatingă ă3?ntul. !3 dat u@or din ca @i a3 făcut ur3ătoarea re3arcă: ; %n toată cariera 3ea de oliţist, n-a3 văzut niciodată o 53u@cătură erfectă, 5ncoloană @i 5n ini3ă, care să fie un si3lu accident. 2oa3na doctor Gleason nu co3entă ti3 de c?teva secunde, aoi rosti: ; %n 3eseria 3ea de chirurg @i de 3edic legist, a3 văzut 5n Nur de o sută de răni rovocate de accidente de v?nătoare, 5nsă una ca asta nu a3 5nt?lnit nici eu ?nă acu3. 2ar se oate 5nt?3la. (ă g?ndiţi că a fost o3ucidere< 3ă 5ntrebă ea. ; &u exclude3 varianta asta, i-a3 răsuns. ; !@a a3 auzit @i eu, zise ea d?nd din ca. Hnora dintre 3edicii legi@ti le ca3 lace să facă e detectivii, cu3 au văzut la televizor,5nsă cei 3ai 3ulţi se li3itează la fate. 2at fiind că n-o cuno@tea3 e Patt Gleason @i nu @tia3din ce categorie face arte, a3 5ntrebat: ; !ţi găsit ceva care să indice o o3ucidere< ; $u o să vă arăt ce a3 descoerit @i o să decideţi du3neavoastră duă aceea. /e duse la dulăiorul cu rovizii, 5@i trase o ereche de 3ănu@i, duă care 53i 5ntinse @i3ie o 3ănu@ă nouă. ; (ăd că aţi găsit deNa tubul de (ic>s, constată ea. !rătă aoi către cele două tărgi. !3scos @i a3 catalogat toate obiectele decedatului, ele ur3?nd să fie use 5n ungile cu robe decătre FBI. 2oriţi să faceţi inventarul @i să-3i se3naţi entru lucrurile astea< ; (or veni aici alţi agenţi care vor trebui să facă inventarul @i să treacă totul e ceea cenoi nu3i3 Clista verdeD, 5i răsunse ate. ; 8aideţi să ne uită3 la cadavru, i-a3 rous eu doa3nei doctor Gleason. $a se duse l?ngă targa @i luă tifonul de e ietul lui 8arr, 5ndeărt?nd ni@te fire de ăr @iscoţ?nd la iveală o gaură 3are, căscată. ; 2uă cu3 vedeţi, aceasta este gaura de ie@ire a glonţului. !3 folosit un 3icrosco culaser @i a3 observat frag3ente de os, ţesut 3oale @i s?nge, toate 5n cantităţi 3inuscule, care susţin



ioteza trecerii rin vertebre, ini3ă @i stern a unui glonţ 3are sau 3ediu, rovenit de la o ar3ă dev?nătoare foarte erfor3antă. Ai continuă a@a o vre3e, descriind din unct de vedere clinic sf?r@itul unei vieţi o3ene@ti.%n cele din ur3ă, conchise: ; 2uă cu3 @tiţi, nu eu 3ă ocu de autosie, 5nsă 3ă 5ndoiesc că o autosie vă va oferi

3ult 3ai 3ulte date 5n ceea ce rive@te cauza 3orţii. ; Pe noi ne interesează 3ai degrabă eveni3entele care au dus la 3o3entul decesului, i-a3 exlicat. !ţi observat ceva neobi@nuit< ; /inceră să fiu, da. Puse degetul e ietul lui 8arr, la vreo doi centi3etri de ranazdrenţuită, exlic?nd: !3 observat aiciV vedeţi chestia asta< ; &u. ; $i bine, este o 3ică 5nţeătură. Fără 5ndoială, a fost făcută 5naintea decesului. !3exa3inat-o cu atenţie @i a3 constatat că ătrunde ad?nc 5n ţesutul 3uscular. !3 studiat, dease3enea, că3a@a @i bluza de iele a decedatului, @i ar să existe ni@te găuri si3ilare, lus ceeace are a fi o 3icuţă ată de s?nge. !@adar, acest obiect, robabil este vorba desre un achioder3ic, a fost introdus cu utere rin haine 5n 3u@chiul ectoral. &u v-a@ utea sune dacă i-a fost sau nu inNectată vreo substanţă, 5nsă raortul toxicologic ar trebui să ne lă3urească 5naceastă rivinţă. Iar aici, continuă doa3na Gleason, e antebraţul dret, sunt alte două ur3e de5nţeături. &u există s?nge sau ur3e si3ilare e haine. 2e ase3enea, nu a3 găsit asura luivreun ac hioder3ic, @i resuun că nu-@i ad3inistra 3edica3ente rin că3a@ă. ; e vă sun ur3ele acelea de 5nţeături< a3 5ntrebat-o. ; 2u3neavoastră sunteţi detectivul. ; !veţi dretate. -a3 g?ndit că ri3a 5nţeătură era cea din iet, făcută rin haine asta 5nse3n?nd robabil că era vorba desre un sedativ, care-i fusese ad3inistrat 5n ti3 ce se zbătea4 sau oatecă-i fusese ad3inistrat cu o ar3ă cu tranchilizant. C2acă se 5nt?3lă 5n afara sezonului, doar 5itranchiliză3 @i 5i duce3 5n altă arte.D elelalte două 5nţeături, făcute direct e iele, 5i fuseserăad3inistrate cu seringi hioder3ice, 5n scoul de a-l 3enţine sedat. ă 5ntreba3 @i dacă nucu3va era vorba desre entatolul de sodiu, a@a-nu3itul ser al adevărului4 dar 3i-a3 ăstratg?ndurile entru 3ine @i a3 zis: ; + să 3ă g?ndesc la asta. 2octoriţa continuă: ; (reau să vă 3ai arăt 5ncă două lucruri care 3-au făcut să cred că e osibil să 3ai fiexistat @i alte asecte sau incidente ie@ite din co3un, care să ducă la 3o3entul decesului. !3 rivit-o ocolind 3asa @i aNung?nd 5n dretul caului lui 8arr. !oi, 3icuţa PattGleason 5@i use 3?inile sub u3erii lui 8arr @i 5i 53inse truul solid 5n faţă, 5n oziţia @ezut,ceea ce rovocă eli3inarea unor gaze. ate tresări @i scoase un ţiăt u@or. edicii legi@ti, din c?tea3 observat, nu se oartă rea bl?nd cu ersoanele decedate4 @i nici n-ar avea 3otive, cu toate că3-a surrins 5ntotdeauna felul 5n care 3anevrează un cadavru. !cu3 utea3 vedea rana de intrare a glonţului, a cărui traiectorie trecuse rin coloanavertebrală @i aNunsese e aceea@i linie cu ini3a. !3 5ncercat să-3i i3aginez cu3 se 5nt?3lase: robabil că 8arr era 5ncă drogat @i fusese oziţionat e otecă, 5n icioare sau 5n genunchi, de o ersoană sau de 3ai 3ulte, 5n ti3 ce ţinta@ul se lasase suficient de aroae entru a avea o ţintă erfectă, dar nu at?t de aroae 5nc?t rafala să lase arsuri sau ur3e de raf de u@că. /au oate că8arr zăcea 5ntins 5n altă arte atunci c?nd a fost 53u@cat, @i abia duă aceea a fost adus e otecă. %nsă varianta din ur3ă era rea lisită de rofesionalis3, @i orice echiă /I ar fire3arcat acest lucru.



C#e-ai descurcat bine, rietene.D ; 2uă ce a3 re3arcat aceste fibre e icioarele lui, continuă doa3na doctor Gleason,a3 studiat cu atenţie restul corului @i a3 3ai găsit ni@te fibre 5n ăr @i e faţă. !r utea rovenide la căciula lui, 5nsă aceea e de culoare bleu3arin, 5n ti3 ce fibrele acestea sunt 3ulticolore. &-a3 co3entat, dar se are că 8arr stătuse 5ntins e un covor sau e o ătură.

; 2e ase3enea, adăugă doa3na Gleason, a3 găsit fibre e antaloni, e că3a@ă @i chiar e indisensabili. &ici acestea nu ar să rovină de la lucrurile e care le urta c?nd a fost adusaici. Ai a3 3ai găsit atru fire de ăr negru, toate av?nd ca3 cinci centi3etri lungi3e unul ecă3a@ă, unul e antaloni @i două e indisensabili. e-a3 liit e fiecare e 3aterialul unde le-a3 găsit. !3 dat din ca, fără a-3i exri3a oinia. u c?t sunea3 3ai uţine lucruri, cu at?tdoa3na Gleason se si3ţea obligată să ne dea 3ai 3ulte exlicaţii. ; !ceste fire de ăr nu-i aarţineau decedatului. 2e fat, la o analiză 3ai atentă cu3icroscoul, acestea nu ar a fi fire de ăr de o3. ; Păr de c?ine< 5ntrebă ate. ; #ot ce se oate. Caiserul )ilhel3<D 2octoriţa Gleason 5ncheie: ; !sta-i tot ce 3i-a atras atenţia exa3in?nd cadavrul. ; Puteţi esti3a 3o3entul decesului< se interesă ate. ; Pe baza a ceea ce văd, si3t @i 3iros, a@ sune că decesul a survenit 5n ur3ă cudouăzeci @i atru de ore4 sau oate ceva 3ai uţin. $chia /I sau 3edicul legist ar uteadescoeri ceva care să 3ai reducă acest interval. ; 2u3neavoastră i-aţi dat Nos hainele @i obiectele ersonale< a3 5ntrebat. ; $u, 53reună cu un asistent. ; %n afară de ărul de ani3al @i de fibrele acelea străine, aţi 3ai observat @i altceva ie@itdin co3un< ; u3 ar fi< ; &u @tiuV Ie@it din co3un. ; &uV 5nsă dacă 5i 3irosiţi hainele, @i 3ai ales că3a@a, s-ar utea să 3ai si3ţiţi un vag3iros de fu3. ; e fel de fu3< ; Pare a fi fu3 de ţigară. 2ar rintre obiectele lui ersonale n-a3 găsit ni3ic care săindice că ar fi fost fu3ător, 3ă infor3ă ea. C!sta-i o artă de 3ult uitată.D Printre detectivii de la +3ucideri, seciali@tii 5n cri3inalistică @i 3edicii legi@ti e unadevărat crez fatul că un cadavru 5@i va trăda 5n cele din ur3ă secretele. Fibre, fire de ăr,ser3ă, salivă, ur3e de 3u@cături, Nulituri lăsate de fr?nghie, 3ucuri de ţigară, fu3 de ţigară,scru3, !2&, a3renteV Ai lista oate continua la nesf?r@it. !roae 5ntotdeauna există untransfer 5ntre cri3inal @i victi3ă, e de-o arte, @i 5ntre victi3ă @i cri3inal, e de altă arte. #otce trebuie să faci este să descoeri acest transfer, să-l analizezi @i să-i asociezi un susect.Proble3a e găsirea susectului. ; !ltceva< a3 5ntrebat. ; &u. %nsă n-a3 făcut dec?t o exa3inare su3ară a hainelor @i a obiectelor ersonale. Hnasistent 3-a secondat 5n er3anenţă @i a3 5nregistrat e o casetă audio concluziile 5n ur3aexa3inării cadavrului @i a obiectelor care 5i aarţin. Puteţi veni să luaţi caseta i3ediat ce 5i voiface o coie.



; ulţu3esc. 2uă toate aarenţele, @tia că are de-a face cu un caz i3ortant. ; 2esre ce e vorba< ; hiar vreţi să @tiţi< /e g?ndi un 3o3ent, duă care răsunse:

; &u. ; Bună decizieQ a3 sus. $i bine, ne-aţi fost de 3are aNutor. (ă 3ulţu3i3 entru ti3ulacordat, doa3nă doctor Gleason. ; "ă3?neţi cu cadavrul< ; 2a. ; (ă rog să nu-l atingeţi. ai aruncă o rivire la 8arr uller, zic?nd: 2acă a fost ucis,ser să aflaţi cine a făcut-o. ; (o3 afla. 2octoriţa 5@i luă ră3as-bun @i lecă. ; 2e ce ar dori o fe3eie at?t de t?nără să lucreze la 3orgă< 3ă 5ntrebă ate. ; Poate caută bărbatul erfect, i-a3 sus. 8ai să ne-aucă3 de treabăQ &e-a3 aroiatde targa e care erau 5ntinse obiectele ersonale ale lui 8arr @i, folosind 5n continuare 3ănu@ilede latex, a3 5nceut să exa3ină3 tot ortofelul, ceasul, agerul, binoclul, ca3era video,ca3era foto, busola, cle@tele de s?r3ă, ghidul ăsărilor @i o hartă de teren e care era conturată cuun 3ar>er ro@u rorietatea uster 8ill4 harta indica, de ase3enea, oziţia cabanei @i a altorc?teva construcţii care fuseseră 3arcate ulterior. hiar @i cu 3ănu@ile de latex, 3?nuia3 cu 3aregriNă obiectele, astfel 5nc?t să nu distruge3 vreo a3rentă. !3 exa3inat conţinutul ortofelului lui 8arr @i a3 observat că 5n buzunarul entru3ărunţi@ avea o cheie de rezervă de la casă, de la #oota @i de la Grand !3-ul de serviciu. %nsănu a3 găsit nici o cheie de rezervă entru rulotă. 2acă existase 5ntr-adevăr o astfel de cheie,cineva o luase. Ai nu era vorba de oliţia statului, entru că oa3enii legii o folosiseră e cea de e breloc. Prin ur3are, era osibil ca altcineva să fi scos cheia de rezervă din ortofel, entru a 3utarulota de e rorietatea uster 8ill. ine ar fi utut fi< ; !ici ni3ic nu are neobi@nuit, nelalocul lui sau deteriorat 5n vreun fel, conchise ate.2ar fac ariu că e ca3ere a existat ceva care a fost @ters. ; ai degrabă discul, caseta @i cardul de 3e3orie au fost scoase @i 5nlocuite cu rezervele e care le avea 8arr la el, a3 sus. ; !@adar, cei de la laborator nu vor avea cu3 să recuereze i3agini @terse, fii de ărereate. ; Presuun că nu. !3 luat 3obilul lui 8arr @i l-a3 ornit, aoi a3 căutat rin aelurile ri3ire recent. !3 găsit aelul dat de rietena sa, ori Bahni>, s?3bătă la ora 9.1O, ca răsuns latelefonul lui 8arr, de la .L6. Hr3au aoi 5ncă zece aeluri de la ori, 5nce?nd de s?3bătăduă-a3iază duă ce ri3ise 3esaNul lui, la 1O.E @i continu?nd du3inică toată ziua @i chiarastăzi, luni. ai era aoi aelul ofiţerului de gardă, en "eill, de du3inică seara, la EE.1, dat caur3are a telefonului lui ori la biroul !##F. Hr3ătorul ael era de la un nu3ăr din &e= 0erse @i fusese dat du3inică, la ora EE.E6. ; Jsta nu e nu3ărul de acasă al lui )alsh< a3 5ntrebat-o e ate. ; Ba da. ; 2ar el ne-a sus că nu l-a sunat e 8arr ?nă azi-di3ineaţă, c?nd a aNuns la birou. ; /e are că a 3inţit.



; o3unis3ul s-a dus. !cu3 a intrat 5n scenă isla3ul. adox ne-a sus că nu e foartei3licat 5n războiul 53otriva teroris3ului, ceea ce 5nsea3nă că e c?t se oate de i3licat. !3dretate< $a ră3ase tăcută o vre3e, duă care răsunse: ; !i.

; Bun. Ai, desigur, 3ai e @i treaba cu etrolul, care se leagă de toate cele o3enite 3aisus. ; Ai unde este legătura ?nă la ur3ă< ; &u @tiu sigur. %nsă 5n 3intea 3ea 5nceea deNa să se contureze o i3agine, iar aceai3agine avea de-a face cu Bain adox, cu ar3ele nucleare @i cu teroris3ul co3binaţie deloc bună. Ai totu@i, ate nu era toc3ai regătită să facă faţă tuturor acestor infor3aţii, a@a că i-a3sus: $i bine, 8arr s-a g?ndit că cineva va 5nţelege. !@a că, dacă vo3 analiza 3ai bine situaţia,vo3 afla desre ce e vorba. $a confir3ă rintr-o 3i@care a caului, duă care schi3bă subiectul: ; 2e un lucru sunt sigură 5n acest 3o3ent, @i anu3e, că adox l-a ucis e 8arr sau căa us e cineva să-l o3oare. ; ! făcut-o cu 3?na lui. Probabil că a fost aNutat de arl. ; /-ar utea ca asta să nu fie u@or de dovedit la tribunal. CHciga@ii de oliţi@ti nu aNung 5ntotdeauna 5n faţa unui tribunalD, 3-a3 g?ndit eu, 5nsă n-a3 sus-o cu voce tare. %n orice caz, ate 53i ghici g?ndurile @i suse: ; #e rog să nu acţionezi nebune@te. /coul nu scuză 3iNloacele. &u i-a3 răsuns. !3 lecat din Potsda3, 5ndret?ndu-ne sre sud, e "oute XO. $ra O.1 seara, @i 5nceusesă se 5ntunece. Ferestrele caselor răzleţe erau lu3inate @i se vedea fu3 ridic?ndu-se e [email protected]ţa rileNuită de olu3bus 2a se aroia de sf?r@it4 cina era e lită. ! doua zi lucrul@i @coala se reluau. +a3enii nor3ali erau acu3 5n faţa televizorului sau a @e3ineului, sau oriundese 3ai adună oa3enii nor3ali. ate ăru iară@i să 53i ghicească g?ndurile @i sugeră: ; &e-a3 utea cu3ăra o casă de =ee>end, care ar deveni, 5n cele din ur3ă, re@edinţanoastră er3anentă duă ce a3 ie@i la ensie. ; a ensie, cei 3ai 3ulţi nu se retrag 5n zone cu zăezi @i gheaţă. ; !3 utea 5nvăţa să schie3 @i să atină3. #u ai utea să 5nveţi să v?nezi @i să 53u@tiur@i. I-a3 z?3bit, @i ne-a3 luat de 3?nă. obilul ei 5nceu să sune, iar ea se uită la ecran. ; !el neidentificat. Probabil că e )alsh. ; "ăsunde. $a răsunse, ascultă o vre3e 5n recetor, aoi suse: ; &e 5ndretă3 5ntr-acolo, #o3. ai ascultă uţin, duă care zise: !3 fost la sital @i l-a3 identificat e 8arr. +rice ar fi sus )alsh, cu siguranţă nu a fost ceva drăguţ, iar ate 5@i 5ndeărtă telefonulde ureche cu un gest teatral. %l auzea3 e interlocutorul ei clocotind. &u-3i lace deloc atunci c?nd cineva ţiă la nevastă-3ea, a@a că a3 luat telefonul din3?na lui ate @i l-a3 ascultat e )alsh url?nd:



; #u e@ti suervizorul lui, a@a 5nc?t tu vei fi trasă la răsundere dacă el nu-3i resectăordinele. Ki-a3 lăsat acest caz 53otriva voinţei 3ele4 ţi-a3 sus să 3ergi direct la sediul oliţieistatale, @i a3 vorbit foarte serios. $@ti agent FBI sau nu e@ti dec?t o nevastă suusă< ; Bună, #o3, i-a3 relicat. !ici e soţul lui ate. ; !, acu3 reiei @i aelurile nevesti-tii< (orbea3 cu ate.

; &u, vorbeai cu 3ine. 2acă 3ai ridici vreodată vocea la nevastă-3ea, te fac bucăţi. !i5nţeles< &u-3i răsunse i3ediat, 5nsă 5n cele din ur3ă 3ă avertiză: ; !3ice, ai luat-o raznaQ ; %n cazul ăsta, nici tu nu e@ti dearte. ; &u cred. ; $u cred. Ai, aroo, a3 căutat 5n 3obilul lui 8arr @i a3 constatat că ai uitat să ne suică l-ai sunat du3inică seara @i că ofiţerul de serviciu l-a sunat toată noatea. !sta 5l reduse la tăcere reţ de o cliă, duă care 5ntrebă: ; Ai ce-i cu asta< /i3ţea3 că relaţia noastră rofesională se deteriorează @i că el căuta cea 3ai bună 3etodăde a 3ă i3lica 5ntr-un incident de 3uncă, deter3in?nd, de ildă, concedierea 3ea. ; %n ciuda tuturor eforturilor tale, i-a3 sus, o să descoăr eu ce se 5nt?3lă de fat aici. "elica lui 3ă surrinse: ; 2acă reu@e@ti, să-3i sui @i 3ie la ce concluzie ai aNuns. !sta 5nse3na, resuun eu, că indivizii de la )ashington nu fuseseră co3let sinceri cuel ceea ce utea fi sau nu adevărat. %n orice caz, )alsh 5ndelinea ordinele, iar eu nu, @i asta 5i ricinuia anu3ite roble3e agentului secial #ho3as )alsh, 5nsărcinat cu rezolvarea cazului. ; P?nă la ur3ă o să-3i 3ulţu3e@ti entru extraordinara 3ea iniţiativă, i-a3 sus. ; Iniţiativa ta afurisită aduce foarte 3ult a insubordonare. a să nu 3ai sun că ierziti3 @i energie băg?ndu-ţi nasul 5n chestiunile FBI-ului, 5n loc să-ţi faci treaba. ; Ai care-i treaba 3ea< ; #reaba ta era să-l găse@ti e 8arr. $l a fost găsit. !cu3 oţi să te 5ntorci acasă. ; &u, acu3 trebuie să-l găsesc e cel care l-a ucis. ; #u trebuie să-l găse@ti< #u< 2e ce trebuie să te bagi tu 3ereu, oriunde< ; Pentru că eu nu a3 5ncredere 5n tine. /au 5n oa3enii entru care lucrezi. ; !tunci dă-ţi de3isiaQ ; 8ai să-ţi sun ceva: dacă nu reu@esc să rezolv cazul ăsta, o să găse@ti de3isia 3ea e birou. ; ?nd< ; Peste o sătă3?nă. ; /-a făcutQ !sta 3ă scute@te de efortul de a co3leta toată h?rţogăraia necesară entru ate concedia. ; Ai nu 3ai vreau să aud alte 3izerii cu3 că ni se va lua cazul. ; !i o sătă3?nă la disoziţie. I-a3 dat telefonul 5naoi lui ate, care a zis: ; #o3, sună-l, te rog, e 3aiorul /chaeffer @i sune-i că noi sunte3 agenţii dese3naţi săinvestigă3 acest caz4 să ne ofere tot sriNinul @i a@a 3ai dearte. )alsh 3ai suse ceva, iar ate relică: ; &u, nu 3ai ave3 infor3aţii sau iste noi, dar, dacă vo3 afla ceva, cu siguranţă 5ţi vo3co3unica @i ţie.



2uă c?teva 3inute i-a3 sus lui ate: ; ri3a este ceea ce se vede la surafaţă. %nsă dincolo de asta se 3ai etrece ceva, cevace noi nu vede3. + vre3e nu-3i răsunse. !bia aoi se interesă: ; u3 ar fi<

; /ingurul lucru care i-a reu@it lui adox atunci c?nd a us 5n scenă un accident dev?nătoare dincolo de eri3etrul rorietăţii sale a fost că a c?@tigat ti3. ; #i3ul necesar entru a ascunde robele. ; &u. P?nă la ur3ă, tot adox ră3?ne susectul rincial. 2acă n-a reu@it dec?t săc?@tige uţin ti3 5nsea3nă că asta-i tot ce @i-a dorit de la bun 5nceut. ; Bine, dar de ce< ; Bain adox nu se i3lică 5n acţiuni nesăbuite. 2in unctul lui de vedere, asasinareaunui agent federal desre care FBI-ul @tia că se afla e rorietatea sa ori undeva 5n aroiere n-ar avea rost dec?t dacă resectiva cri3ă @i investigaţiile care 5i ur3ează nu l-ar i3lica e el. Aiasta nu s-ar 5nt?3la dec?t dacă foarte cur?nd s-ar etrece altceva, ceva care să at?rne 3ai greu 5n balanţă dec?t iostaza de susect 5ntr-un caz de cri3ă. I-a3 aruncat o rivire. !@adar, ce ar uteafi< ; %n regulăV 5nce să 5nţelegV ; Atiu. 2eci< ; Bo3bă nucleară. ; $xact. red că individul ăsta are o ar3ă nucleară. !sta ne sunea, de fat, 8arr. $uasta cred. ; 2arV de ce< e anu3e<V ; &u @tiu. Poate că are de g?nd să bo3bardeze Bagdadul. /au 2a3ascul. +ri oate#eheranul. ; red că 3ergi rea dearte, 0ohn. !ve3 nevoie de 3ai 3ulte infor3aţii. 2e 3ai 3ulte robe. ; !@a e. Ai s-ar utea să le obţine3 3ai cur?nd dec?t crede3. &u-3i răsunse. aitolul EO /e 5ntunecase de-a binelea c?nd a3 aNuns 5n cătunul "a Broo>, situat 5n aroiereaaeroortului e care aterizaseră3 5n di3ineaţa aceea. u toate că era at?t de aroae, noi a3 alescalea cea 3ai lungă @i a3 descoerit 5n călătoria noastră lucruri e care nici 3ăcar nu leavuseseră3 5n vedere la 9 di3ineaţa, atunci c?nd intraseră3 e oarta instituţiei din FederalPlaza EO. !@a se 5nt?3la uneori 5n 3eseria noastră. ele 3ai 3ulte zile erau lisite de eveni3ente.!ltele 5nsă, ase3enea zilei de 11 sete3brie E1, at?rnau de un fir de aţă. !stăzi, de olu3bus 2a, 3i-a3 ierdut un rieten, a3 intrat 5ntr-un conflict cu @eful3eu @i a3 făcut cuno@tinţă cu un excentric care ar utea une la cale o surriză nucleară. a anul, de olu3bus 2a, dacă 3ai rinde3 vre3urile alea, voi 3erge la un 3eci de baraN al celor de la *an>ees. !3 găsit sediul oliţiei locale @i cazăr3ile soldaţilor la 3arginea ora@ului. !3 tras3a@ina 5n arcare. ; /unte3 oficialităţi, si3li vizitatori sau ersoane de o 3oralitate 5ndoielnică< a35ntrebat-o e ate. ; aută 3ai bine un loc entru ersoane nedorite.



; !3 ri3it instrucţiuni să face3 tot ce e osibil entru a vă aNuta. Pute3 face ceva entru du3neavoastră< ; olegul du3neavoastră, )alsh, din &e= *or>, ărea să creadă că vi s-a luat cazul, neinfor3ă el. ; !gentul secial FBI )alsh, 5n griNa căruia se află acest caz, @i-a revizuit oinia, l-a3

anunţat eu. !r fi trebuit să vă sune ?nă acu3. C#icălosul.D !@adar, uteţi să-i daţi un telefon sau uteţi să 3ă credeţi e cuv?nt. ; $i, atunci rezolvaţi-o du3neavoastră. 2acă vreţi, ot une un soldat să vă conducă ?nă la 3orgă. &u ărea să @tie că trecuseră3 deNa e acolo @i făcuseră3 ce era de făcut. I-a3 sus: ; Hitaţi cu3 stau lucrurile, do3nule 3aior. %nţeleg că acesta este teritoriuldu3neavoastră @i că nu sunteţi deloc 5nc?ntat că v-a căzut 5n c?rcă un agent federal 3ort4 %n lus, robabil aţi auzit 3ai 3ulte dec?t aţi fi dorit de la cei din &e= *or>, !lban @i, robabil,)ashington. &-a3 venit aici să vă face3 viaţa 3ai grea dec?t e deNa sunte3 aici ca să vă dă3 o3?nă de aNutor. Ai să face3 schi3b de infor3aţii. &u uitaţi că a3 un rieten care zace 3ort la3orgă. /chaeffer se g?ndi uţin @i aoi zise: ; 2uă cu3 arătaţi, nu v-ar rinde rău o cea@că de cafea. Hr3aţi-3ăQ !3 traversat un coridor lung @i a3 intrat 5ntr-o sală 3are un bufet cu autoservire. !colose aflau 5n Nur de 1E fe3ei @i bărbaţi, a@ezaţi la 3ai 3ulte 3ese, 53brăcaţi civil sau 5n unifor3ă./chaeffer găsi o 3asă liberă 5ntr-un colţ. &e-a3 a@ezat @i el ne avertiză: ; #oate astea sunt neoficiale, e faţă cafea, oliteţuri, condoleanţe fără h?rtii e3asă. ; !3 5nţeles. /chaeffer ărea un ti direct, care ar fi 3ers destul de dearte cu a3abilitatea rofesională, dacă nu din alte 3otive, 3ăcar entru a vedea ce oate obţine 5n schi3b. !3 trecut direct la subiect. ; !rată a accident, dar 3iroase a o3ucidere. aiorul dădu u@or din ca @i se interesă: ; ine ar fi dorit să-l o3oare e o3ul ăsta< ; $u zic că Bain adox. %l cunoa@teţi< Păru 5ndeaNuns de surrins @i 3ă 5ntrebă: ; ă rogV dar de ce< ; !ţi aflat că detectivul uller a fost tri3is aici 5n 3isiune, la lubul uster 8ill. ; da. !3 aflat duă ce a fost dat disărut, iar agenţii federali au solicitat aNutor entrugăsirea lui. &e sfătui e a3?ndoi: !r fi drăguţ dacă a@ afla toate lucrurile astea din vre3e. Atiţidu3neavoastră, chestie de bun-si3ţ. &u de alta, dar asta este Nurisdicţia 3ea. ; !ici n-o să vă contrazic, a3 relicat. ; Hitaţi cu3 stă treaba: nu du3neavoastră sunteţi cei cărora ar trebui să 3ă l?ng. %nsă,de fiecare dată c?nd a3 de-a face cu FBI-ul @i zic?nd acestea aruncă o rivire raidă către ate si3t că sunt dus de nas. ; $xact. Ai eu la fel. %nţelegeţi că dincolo de legiti3aţia 3ea de agent federal, 5nstrăfundul sufletului 3eu nu sunt dec?t un si3lu oliţist. ; Bun, 5nsă daţi-3i voie să vă sun că nici cei de la &*P2 cu care a3 lucrat eu nu sunt3ai breNi. a auzul acestor cuvinte, credincioasa 3ea soţie z?3bi @i făcu ur3ătoarea recizare:



/chaeffer reveni la 3asă cu o tăviţă entru cafea @i se a@eză. ate se ridică 5n icioare fărănici o tragere de ini3ă, zic?nd: ; #rebuie să dau c?teva telefoane. ă 5ntorc 5n zece 3inute. Ai lecă. /chaeffer turnă două cafele dintr-o cafetieră de inox 5n ni@te ce@ti de orţelan @i 3i se

adresă: ; +, acu3 suneţi-3i de ce consideraţi că Bain adox, un cetăţean bine situat, cu un3iliard de dolari 5n bancă @i robabil un reublican cu acte 5n regulă, ar fi ucis un agent federal. i-a3 dat sea3a că 3aiorul /chaeffer nu 53i 53ărtă@ea susiciunile. ; $i, e doar o bănuialăV ; Puteţi să o susţineţi< e-i dret, nu rea utea3. ; %3i 5nte3eiez susiciunile e convingerea că adox a fost ulti3a ersoană care l-avăzut e 8arr 5n viaţă. ; $u a3 fost ulti3ul care a văzut-o e soacră-3ea 5n viaţă, 5nainte ca ea să alunece egheaţă @i să-@i sargă caul, 3ă infor3ă. !3 vrut să-i cer 3ai 3ulte detalii 5n rivinţa asta, dar ?nă la ur3ă i-a3 sus: ; $u a3 lucrat ca detectiv la +3ucideri. Pur @i si3lu aNungi să 5ţi dezvolţi un si3ţ entru lucrurile astea. $u @i ate a3 trecut e la lubul uster 8ill @i a3 vorbit cu individul ăsta,adox. ; 2a< Ai< ; $ @3echer. -aţi cunoscut< ; -a3 5nt?lnit de c?teva ori. 2e fat, chiar a3 fost 53reună la v?nătoare odată. ; /erios< ; (rea să fie 5n relaţii bune cu oliţia statală @i cu cea locală. a, de altfel, 3ulţi dintreoa3enii cu avere de e aici. !sta le face viaţa 3ai u@oară @i 3ai sigură. ; !@a e. %nsă o3ul ăsta are o ar3ată rorie. ; da. Ai nu angaNează detectivi articulari sau oliţi@ti ie@iţi la ensie, a@a cu3 fac cei3ai 3ulţi dintre bogăta@i. +a3enii lui nu sunt de rin artea locului @i nu au nici o legătură cuforţele de ordine, ceea ce e uţin ciudat entru cineva care dore@te să aibă o relaţie str?nsă cu oliţia. !3 confir3at rintr-o 3i@care a caului, adăug?nd: ; #ot ce se 5nt?3lă acolo are uţin ciudat. ; ă rogV 5nsă nu ne fac roble3e @i sunt destul de discreţi. a sediul oliţiei locale se ri3esc c?teva aeluri e an, rin care sunte3 solicitaţi să ridică3 vreun individ care a 5ncălcat o rorietate sau vreun braconier care a tăiat gardul @i a fost rins. %nsă adox nu a deus niciodatăvreo recla3aţie. ; 2răguţ din artea luiQ Ai, g?ndindu-3ă la ce i s-a 5nt?3lat lui 8arr, a3 adăugat:Poate că-i ucide e aceia care văd ceva ce nu ar trebui să vadă. !ţi avut vreo ersoană disărută</au vreun accident susect< ; !cu3 vorbiţi serios< ; 2a. /e g?ndi uţin, aoi suse: ; PăiV ersoane disărute sunt tot ti3ulV @i accidente de v?nătoare care ar a fialtcevaV 5nsă, duă c?te @tiu eu, nu3ele lui adox sau al clubului său n-a fost niciodatăi3licat. + să un e cineva să verifice.



; Perfect. !ţi obţinut 3andat de ercheziţie entru rorietatea uster 8ill< 3-a3interesat. ; 2a. ; 8ai să-l une3 5n alicareQ ; &u se oate. andatul era entru căutarea unei ersoane disărute. Iar ersoana

disărută a fost găsită 5n afara eri3etrului rorietăţii 5n cauză. ; adox @tie asta< ; u3 ar fi utut @ti 3ăcar de existenţa 3andatului< /au de fatul că cineva ar utea fidat disărut e rorietatea lui< Făcu o auză, aoi adăugă: $ra3 e unctul de a-l suna @i de a-isolicita colaborarea voluntară, dar toc3ai atunci a3 ri3it aelul acela anoni3 care ne-a condusla corul ne5nsufleţit. I-aţi sus ceva desre ersoana disărută< ; I-a3 sus. !@a că hai să execută3 3andatulQ ; Atiţi, ersoana a fost găsită 5ntre ti3, 53i a3inti 3aiorul /chaeffer. G?ndindu-3ă căa@ utea să-l conving, a3 sus: ; Hneori, legea stă 5n calea adevărului @i a dretăţii. ; !sta nu se 5nt?3lă @i sub co3anda 3ea, do3nule detectiv. 2e vre3e ce i-aţi susdesre ersoana disărută, o să un e cineva să sune @i să-i co3unice că ersoana resectivă afost găsită. $ra3 convins că tiul ăsta fusese c?ndva un $agle /coutTXU @i nu dorea3 să scot 5nevidenţă diferenţele dintre un oliţist ne=or>ez @i un soldat de rovincie, a@a că a3 sus: ; $i, atunci trebuie să ne g?ndi3 la un retext e care să i-l rezentă3 Nudecătorului entru a obţine un 3andat de ercheziţie. ; eea ce ne trebuie de fat este o legatară 5ntre lubul uster 8ill @i cadavrul găsit eteritoriul arcului naţional. %n lisa unei astfel de conexiuni, nu-i ot cere rocurorului să soliciteun 3andat de ercheziţie de la Nudecător. !veţi vreo dovadă cu3 că detectivul s-ar fi aflatreal3ente e acea rorietate< ; JăăV nu e ceva concludentV ; $i, atunci nu există nici o conexiune. ; ă rog, ave3 telefonul anoni3 care ne-a infor3at 5n legătură cu cadavrul. !noni35nsea3nă susect. 2e ase3enea, ave3 ni@te robe circu3stanţiale solide cu3 că 8arr s-a aflatla un 3o3ent dat e rorietatea 5n cauză. ; 2e ildă< ; 2e ildă că asta era 3isiunea lui. I-a3 relatat 3aiorului desre aelul de s?3bătădi3ineaţă, de la .L6, desre c?t de aroae se afla 8arr de rorietatea uster 8ill, desredistanţa susect de 3are la care a fost găsită rulota lui 8arr faţă de rorietatea 5n cauză @idesre alte astfel de robe, e care le-a3 3ai exagerat uţin. /chaeffer 3ă ascultă, aoi ridică din u3eri. ; &u e suficient nici entru a-l declara susect e Bain adox, nici entru a solicita un3andat de ercheziţie. ; G?ndiţi-vă uţinV &u avea3 nici o 5ndoială că FBI-ul va convinge ?nă la ur3ă un Nudecător să e3ită un3andat, 5nsă utea fi rea t?rziu. 2uă toate aarenţele, trebuia să scot eu 5nsu3i un a@a-zis3andat-de-3iez-de-noate, adică să ătrund rin efracţie. &u 3ai făcuse3 asta de ceva vre3e, @i utea fi chiar distractiv, dacă nu unea3 la socoteală ar3ata ersonală a lui adox, siste3ele desecuritate electronică @i c?inii de ază. ; e vă a@tetaţi să găsiţi e rorietatea lui adox< 3ă 5ntrebă /chaeffer. ; &u @tiu.



; 0udecătorilor nu le lac exediţiile 5n necunoscut. G?ndiţi-vă la un lucru anu3e e care5l căutaţi. !ţi văzut e rorietatea sau 5n casa lui ceva cu care să 3ă ot rezenta 5n faţa rocurorului< ; !3 văzut 3ai 3ulte siste3e de securitate dec?t are re@edintele la fer3a ersonală. ; !sta nu-i ceva ilegal.

; orect. $i bineV cred că trebuie să 3ai lucră3 la caz. 2e ce nu uneţi rorietateasub suraveghere< a3 sugerat eu. ; Ai ce anu3e 3ă interesează< ; +a3enii care vin @i leacă, @i 3ă refer inclusiv la adox. &u aveţi nevoie de er3isiunea ni3ănui entru a 5ntrerinde o suraveghere. $ suficient să susectaţi ceva, i-a3a3intit. ; ulţu3esc entru ont. da, 3ă rog, singura bănuială 3i-a fost trezită de ceea ce 53isuneţi du3neavoastră acu3. /e g?ndi o cliă @i 3ă 5ntrebă: (reţi să-l băgaţi 5n serieţi e tiulăsta< u alte cuvinte, vreţi o suraveghere e faţă sau una clandestină< ; landestină. 2e ildă, ni@te tăietori de coaci care să suravegheze @oseaua @i eri3etrul. ; %n regulăV 5nsă va trebui să anunţ oliţia locală cu care, de altfel, voi @i coordonaaceastă activitate, @i trebuie să vă sun că a3 senzaţia că adox are relaţii la biroul @erifului. !3 reflectat uţin la asta. /e ărea că do3nul Bain adox, /tă?nul o@iei, 5@i 5ntinsesetentaculele @i 5n afara teritoriului roriu, iar 5n acest sens stătea 3ărturie @i telefonul dat de "udla lubul uster 8ill. ; adox are relaţii @i 5n acest birou< a3 5ntrebat. ; &u sub co3anda 3ea, răsunse 3aiorul fără să ezite. ; %n regulă. ă 5ntreba3 5nsă cu3 ar fi utut să-@i dea sea3a. 2acă credeţi că existăcineva 5n biroul @erifului care se trage de @ireturi rea tare cu adox eu zic că aţi utea aveacon@tiinţa 53ăcată entru a desfă@ura o activitate de suraveghere fără a-l anunţa e @erif 5nacest sens. ; &u. #rebuie să rezolv roble3a cu aNutorul @erifului, nu să-3i creez singur alte roble3e. ; !veţi erfectă dretate. %n 3od evident, fiecare era de e altă lanetă. aiorul/chaeffer se afla la conducerea unei nave curate @i foarte solide4 iar asta nu era deloc rău, doar cănu era deloc convenabil 5n 3o3entul de faţă. !ve3 real3ente nevoie de suravegherea asta, a3adăugat. ; + să văd ce ot face. ; inunatQ Ai l-a3 infor3at, cu toate că făcea3 acest lucru destul de t?rziu: eu @i atea3 trecut e la 3orgă 5nainte să veni3 aici. Păru surrins @i 3ă 5ntrebă: ; !ţi descoerit ceva nou< ; !3 discutat cu 3edicul legist, doa3na Gleason. !r trebui să luaţi legătura cu ea. ; !@a intenţionez. P?nă una, alta, ce anu3e v-a sus< ; Păi, se are că detectivul uller a fost suus unor abuzuri fizice 5nainte să 3oară. aiorul chibzui uţin, duă care 3ă 5ntrebă: ; e fel de abuzuri< ; &u sunt 3edic legist. Ai a3 adăugat, nu toc3ai sincer: !3 trecut e acolo doar ca săidentifică3 cadavrul @i să ne luă3 ră3as-bun. 2ădu u@or din ca. ; + să vorbesc cu ea 5n seara asta.



; ! găsit ni@te fibre din ţesătura unui covor @i fire de ăr de c?ine, l-a3 infor3at. I-a3vorbit desre ce descoerise doctoriţa Gleason, aoi i-a3 3ai sus: 2acă nu se otrivesc cufibrele covorului din rulota lui 8arr, oate că se otrivesc cu fibrele unui covor din cabanauster 8ill. 8arr nu avea c?ine. ; Bun. 2acă obţine3 un 3andat de ercheziţie, vo3 verifica această ioteză.

aiorul /chaeffer 5@i făcuse lanuri e ter3en lung entru ceva ce, entru el, nu avea săfie dec?t o scurtă investigaţie, a@a că l-a3 avertizat: ; + să aNungeţi să 53ărţiţi cazul ăsta cu cei de la FBI, iar lor nu le lace să 53artăni3ic @i nu @tiu să colaboreze cu alţii. ; ri3a, 53i a3inti el, chiar @i atunci c?nd este vorba desre un agent federal, este undelict local, nu unul federal. ; Atiu asta, do3nule 3aior. Ai, 5n ulti3ă instanţă, s-ar utea să existe un roces local entru cri3ă, 5nsă FBI-ul va investiga un atac asura unui agent federal, iar ăsta chiar este undelict federal. oncret, rezultatul va fi acela@i: c?t de cur?nd, ei o să invadeze toată zona asta @i osă acaareze cazul. ; "ă3?ne totu@i cazul 3eu, relică 3aiorul /chaeffer. ; Fără 5ndoială. $ra ca @i cu3 un senior feudal ar fi 5ncercat să-i exlice unei ar3ate deinvadatori că i-a 5ncălcat teritoriul. !3 adăugat: 2e ildă, nu doctoriţa Gleason va face autosia.adavrul va fi transortat la &e= *or>. ; &u ot face astaQ ; 2o3nule 3aior, au dretul să facă tot ce le trece rin ca. !u 5n 3?necă cele douăcuvinte 3agice: siguranţa naţională. Iar c?nd aelează la cuvintele 3agice, oliţia statală @i cealocală se transfor3ă 5nV $ra c?t e ce să sun Ccăţelu@iD, dar asta l-ar fi scos din sărite, a@a căa3 sus: /tană de iatră. ă rivi fix @i zise: ; ai vede3 noi. ; /igur. ult succesQ ; are este statutul du3neavoastră actual 5n acest caz< 3ă 5ntrebă. ; !3 la disoziţie @ate zile să-i dau de ca. ; u3 a@a< ; !3 făcut un ariu cu #o3 )alsh. ; are e 3iza< ; !3 us la bătaie sluNba 3ea. ; Ai nevasta< ; &u, e ea n-a3 folosit-o ca 3iză. ; (reau să sun, @i ea @i-a us sluNba la bătaie< ; &u, ea e agent FBI de carieră. (a trebui să 53u@te un suerior 5nainte ca sluNba ei săfie 5n ericol. /e forţă să z?3bească. ; ă 5ndoiesc că veţi reu@i să rezolvaţi totul 5n @ate zile, cu exceţia cazului 5n carecineva se redă de bunăvoie. ; Probabil că nu voi reu@i. Faceţi angaNări< $l z?3bi din nou @i suse: ; red că aţi deă@it ragul de v?rstă ?nă la care uteaţi fi angaNat 5n oliţia statală. Pede altă arte, oliţia locală caută 5n er3anenţă oa3eni cu exerienţă de la ora@. !dăugă: + să vă lacă aici.



; !, sunt convins. 2eNa 3ă si3t un alt o3. !3 schi3bat subiectul: Hnde 3ergeaţi lav?nătoare cu adox< ; Pe rorietatea lui. ; !ţi re3arcat ceva< ; da. oaci. &e-a3 5nt?lnit la el acasă. + locuinţă i3ensă. !oi a3 lecat la

v?nătoare de cerbi. $ra3 @ase bărbaţi 5n total: eu, el, unul dintre sergenţii 3ei @i trei rieteni de-ailui de la ora@. Pr?nzul a fost servit 5n ădure, iar băuturile, la cabană. ; !ţi observat ceva ie@it din co3un< ; &u. 2u3neata< ; &ici eu, a3 răsuns. !sta dacă nu luă3 5n calcul toate acele siste3e de securitate. !ţivăzut gardul care deli3itează rorietatea< ; 2oar 5n trecere. $ 5nconNurat cu reflectoare, ca o tabără de concentrare, nu3ai căreflectoarele astea funcţionează e bază de senzori de 3i@care. %n lus, adox are roriul releude telefonie 3obilă. ; 2e ce< ; Pentru că oate. ; orect. Ai c?nd a avut loc etrecerea asta< l-a3 5ntrebat. ; !cu3 două sezoane. ; /ezoane de v?nătoare, adică< ; 2a. Pe aici ave3 un sezon de v?nătoare, un sezon de schi, un sezon cu noroaie,inundaţii @i 3u@te @i un sezon de escuit. ?nd a3 lecat eu din ora@, era sezonul de oeră @i baletQ ; Pe aici nici un bărbat n-ar avea ti3 să se lictisească. ; ă rog, asta dacă-i lac activităţile 5n aer liber. ; $u, unul, ador activităţile 5n aer liber. !roo, a3 văzut o hartă a rorietăţii uster8ill @i a3 re3arcat acolo ni@te construcţii-anexe, la o oarecare distanţă de cabană. e-i cuclădirile acelea< /e g?ndi o cliă @i răsunse: ; Păi, @tiu că una dintre ele este o baracă de dor3it. Pentru agenţii de ază, adică. ai eaoi o construcţie ase3ănătoare unui ha3bar, care adăoste@te toate vehiculele sale. Ai 3ai are @io clădire entru generatoare. ; 2e electricitate< ; 2a. #rei generatoare diesel. ; Pentru ce toate astea< ; %n ti3ul furtunilor de zăadă se oate 5ntrerue curentul. %n zona asta, cei 3ai 3ulţiau generatoare de rezervă. ; +. !ţi văzut generatoarele astea< ; &u. /unt adăostite 5ntr-o construcţie de iatră. #iul din Potsda3, care se ocuă de5ntreţinerea generatorului de urgenţă de aici, se ocuă @i de cele de la lubul uster 8ill. i-a3 a3intit de cele trei cabluri solide e care le văzuse3 e st?lii utilitari de e rorietatea lui adox, a@a că l-a3 5ntrebat: ; 2e ce ar avea nevoie cabana aia de at?ta curent electric< 2uă ce reflectă uţin, 53isuse: ; &u @tiu sigur c?t curent roduce fiecare generator, @i resuun că unul sau două dintreele sunt de rezervă, 5n eventualitatea că vreunul cedează. 2ar aţi ridicat o roble3ă care 3erităatenţie4 o să 3ă interesez c?ţi >ilo=aţi roduce fiecare generator. ; %n regulă.



; a ce anu3e vă g?ndiţi< ; /incer, nu @tiu. %nsă chestia asta cu generatoarele 3ă făcu să-l 5ntreb: e se b?rfe@te rin artea locului 5n legătură cu rorietatea uster 8ill< aiorul 3ă rivi 5n ochi. ; Investigaţi un caz de o3ucidere sau continuaţi de unde a ră3as rietenul

du3neavoastră< ; /unt oliţist la +3ucideri. 2ar 3ai sunt @i foarte băgăcios. %3i lac b?rfele. ; $i bine, sunt b?rfele obi@nuite de la orgii sălbatice, oa3eni beţi, ?nă la zvonul că un3iliardar excentric ierde vre3ea rivind cu3 5i cresc unghiile de la icioare. ; !3 5nţeles. adox iese vreodată 5n ora@< ; !roae niciodată. %nsă din c?nd 5n c?nd 5l 3ai 5nt?lne@ti li3b?ndu-se rin /aranaca>e sau rin a>e Placid. ; ! văzut-o cineva vreodată e fosta doa3nă adox< ; &u @tiu. ! ie@it de 3ult din eisaN. ; (reo iubită< ; &u, din c?te @tiu eu. ; eva iubiţi< ; ie 3i-a lăsat i3resia unui do3n rafinat, 5nsă are @i o latură de 3acho, bine definită.2u3neavoastră cu3 vi s-a ărut< ; a fel. red că e de-al nostru. -a3 5ntrebat: Atiţi c?t de des vine la acest club< ; &-a3 idee. 2e regulă, oliţia locală sau statală sunt anunţate atunci c?nd rezidenţiiunei cabane 3ari sau ai unei tabere sunt lecaţi entru o erioadă 3ai lungă de ti3, astfel 5nc?tzona să nu ră3?nă nesuravegheată, 5nsă adox are agenţi de ază angaNaţi cu nor3ă 5ntreagă @ate zile din @ate, EL de ore din EL. 2in c?te @tiu eu, locul ăla nu ră3?ne niciodatănesuravegheat. Intuise3 @i eu acest lucru din ceea ce ne susese adox 3ie @i lui ate. !cu3 avea3 @iconfir3area. ; ! sugerat cineva vreodată că rorietatea uster 8ill ar fi altceva dec?t un club rivatde v?nătoare @i escuit< %@i sorbi cafeaua g?nditor, aoi 53i răsunse: ; Păi, c?nd a fost ridicată cabana, acu3 aroae douăzeci de ani cu zece ani 5nainte săvin eu aici a3 5nţeles că nu au fost angaNaţi constructori de rin artea locului. Ai se zvonea că rorietarul făcuse un adăost antiato3ic @i EX de >ilo3etri de gard lucruri care s-au doveditadevărate @i că avea antene radio @i siste3e de alar3ă cu senzori de eri3etru, ceea ce era, dease3enea, adevărat. Bănuiesc că @i generatoarele diesel au fost instalate tot atunci. H3bla vorbacă tot felul de ersoane dubioase veneau @i lecau tot ti3ul, că soseau ca3ioane 5ncărcate 5n3iez de noate @i a@a 3ai dearte. Atiţi du3neavoastră, oa3enii de la ţară au 3ult ti3 ladisoziţie @i 3ai au @i o i3aginaţie foarte bogată. %nsă unele dintre aceste zvonuri s-au doveditreale. ; !3 5nţeles. Ai ce credeau oa3enii că se etrece acolo< ; ă rog, eu a3 ri3it infor3aţii la 3?na a doua, 5nsă toate astea se etreceau 5n ti3ul"ăzboiului "ece, a@a că foarte 3ulţi au resuus că aici se ridica o construcţie guverna3entalăsecretă. Bănuiesc că era o resuunere logică, dacă luă3 5n calcul di3ensiunile roiectului @ifelul 5n care g?ndeau oa3enii e atunci. ; Probabil. 2ar n-a 5ntrebat ni3eni 3i3ic< ; 2in c?te a3 5nţeles eu, n-aveai e cine să 5ntrebi. Pe acolo nu rea exista transarenţă.Ai n-ar fi contat rea 3ult dacă vreunul dintre resonsabilii roiectului ar fi negat cu hotăr?re



fatul că era vorba desre un ansa3blu guverna3ental. ocalnicii sunt de regulă atrioţi, a@a că,at?ta vre3e c?t erau 5ncredinţaţi că 5n locul acela se afla o construcţie guverna3entală secretă, ei5@i 5nfr?nau curiozitatea @i se ţineau la distanţă. !3 confir3at rintr-o 3i@care a caului. Interesantă observaţieQ Presuun că, dacă e@ti un3iliardar care 5@i dore@te siguranţă @i inti3itate, s-ar utea să vrei să răs?nde@ti ideea că

rorietatea ta este un ansa3blu guverna3ental secret, deghizat 5ntr-un club rivat. !sta făcea c?ttoţi cei EX de >ilo3etri de gardQ ; %nsă resuun că acu3 toată lu3ea a 5nţeles că e doar un club rivat de v?nătoare @i escuit, a3 sus. ; ai există ersoane care cred că e o construcţie guverna3entală secretă, %nţelegea3 dece ăstrarea 3isterului rerezenta un avantaN entru adox. ; Hitaţi care e treaba, continuă 3aiorul /chaeffer, nu este deloc ilegal să-ţi 5nconNori rorietatea cu un gard @i cu siste3e de securitate, nici să angaNezi agenţi de ază articulari @inici 3ăcar să organizezi o orgie ro3ană. +a3enii bogaţi fac lucruri 5ncă @i 3ai ie@ite din co3un.Paranoia @i co3orta3entul dubios nu au fost scoase 5n afara legii. ; 2ar lucrurile nu se oresc niciodată aici, l-a3 infor3at e 3aiorul /chaeffer. ; /unt de acord. 2ar dacă Bain adox e i3licat 5n nu @tiu ce activitate infracţională,eu, unul, n-a3 aflat 5ncă ni3ic. ă rivi insistent. 2acă du3neavoastră @tiţi 3ai 3ulte dec?t 53isuneţi, ar ca3 fi ti3ul să 3ă uneţi @i e 3ine la curent. ; &u 3i s-a sus dec?t că toate astea au legătură cu 3ăsluirea reţului etrolului. "eflectă reţ de o cliă, răsti3 5n care 3i-a3 dat sea3a că toată 3izeria asta 5i dădea @ilui acelea@i dureri de ca e care le avusese3 @i eu 5n 3o3entul 5n care auzise3 ovestea de la)alsh. ; !@adar, grăi 3aiorul, credeţi că Bain adox, un 3agnat al etrolului, a ucis un agentfederal aflat 5ntr-o 3isiune obi@nuită de suraveghere a oaseţilor veniţi la cabană, oaseţi care ar utea fi i3licaţi 5ntr-o consiraţie de 3ăsluire a reţului etrolului< !sta sună uţin ca3exagerat, nu credeţi< 53i atrase el atenţia. ; daV 3ă rog, dacă luaţi lucrurile a@aV ; u3 altfel să le iau< Ai care e roble3a rivind siguranţa naţională< !3 fost 5nc?ntatsă constat că 53i acorda atenţie, 5nsă n-a3 fost deloc 3ulţu3it de 5ntrebarea asta. #iul eraflă3?nd @i si3ţea nevoia să ru3ege ceva, 5nsă cu siguranţă nu avea3 de g?nd să-i servescdelicatese nucleare, a@a că i-a3 sus cu o oarecare iocrizie: ; 2o3nule 3aior, @tiţi ceva< Petrolul nu este o si3lă substanţă neagră @i liicioasă.(reau să sun că Bain adox nu lucrează 5n industria de confecţii, 3ă 5nţelegeţi< ?nd e vorbadesre etrol, absolut orice devine osibil. &ici 3ăcar cri3a nu face exceţie. &u-3i răsunse, dar continuă să 3ă rivească. ; 8aideţi să ne concentră3 deoca3dată asura investigării cazului de o3ucidere, a3 rous. 2acă reu@i3 să-l i3lica3 e adox, asta ne-ar utea conduce la descoerirea altorlucruri. ; %n regulă. !ltceva< #rebuie să 3ă auc să lucrez la caz. -a3 uitat la ceas @i a3 sus: ; !cu3 a@ dori să văd locul cri3ei. ; $ rea 5ntuneric. + să vă duc acolo de di3ineaţă. ; !3 utea să face3 uţină lu3ină 5n seara asta< ; ocul este roteNat, nu este ni3eni de la /I acolo, iar rognoza 3eteo nu anunţă loisau ninsori. /unaţi-3ă aici 3?ine-di3ineaţă la @ate @i vo3 aranNa o vizită. ; Poate doar o rivire raidăV



; /unteţi euizat, do3nule detectiv. /coateţi-vă soţia la cină 3ai bine. !veţi unde săstaţi< ; 2a. a #he Point. ; (ă cazaţi la #he Point< ; PăiV da.

; &u @tiţi cu3 să cheltuiţi banii FBI-ului< #ot ce a3 ri3it eu c?nd a3 lecat de la)ashington au fost ni@te aarate radio noi @i un c?ine dresat să detecteze bo3be, care suferea dealergie. I-a3 z?3bit. ; $i, nu cred că e-aici teroris3ul ridică 3ari roble3e. ; Poate că nu teroris3ul de origine arabă, dar ave3 @i noi ţăcăniţii no@tri. &u i-a3răsuns. ; u asta se ocua rietenul du3neavoastră e aici< %i verifica e ciudaţii de dreata< ; !sta nu vă ot sune. /chaeffer luă răsunsul 3eu ca e o confir3are @i 3ă infor3ă cu 5nt?rziere: ; !cu3 vreo zece ani, c?nd a3 fost reartizat aici, ni@te tii de la FBI au venit să 5ntrebede Bain adox. 2evenise interesant. ; Ai ce doreau să afle< ; !u sus că fac ni@te investigaţii cu rivire la trecutul do3nului adox, entru căacesta ar utea fi nu3it 5ntr-un ost la guvern. !stea erau rahaturile servite 5ntotdeauna atunci c?nd cineva era cercetat entru activităţiinfracţionale, 5nsă la fel de bine utea fi @i adevărat. %n ceea ce 5l rive@te e do3nul Bain adox, utea3 crede la fel de u@or @i că era vizat entru o funcţie 5n guvern, dar @i că era cercetat entruactivitate infracţională. %n zilele noastre, una n-o exclude 5n 3od obligatoriu e cealaltă. ; ! obţinut ostul< l-a3 5ntrebat e /chaeffer. ; &u, din c?te @tiu eu. red că 5@i rouseseră, de fat, altceva. !@adar, ce ur3ăre@tetiul ăsta< 3ă 5ntrebă. ; red că 5@i dore@te să fie delegat de re@edinţie entru co3isia +&H rivind 5ncălzireaglobală. ; $ste entru sau 53otrivă< !3 z?3bit oliticos, zic?nd: ; e e bine entru Bain adox este bine entru 5ntreaga lanetă. aiorul /chaeffer seridică 5n icioare @i sugeră: ; 8ai s-o găsi3 e soţia du3neavoastrăQ -a3 ridicat @i eu. !3 ărăsit bufetul @i ne-a3 5ndretat către holul rincial. -a3g?ndit la ceva @i l-a3 5ntrebat e 3aior: ; %n legătură cu zvonurile alea vechi, a 3enţionat vreodată cineva cu exactitate ce fel deansa3blu guverna3ental secret se construia aici< ; Iar ne 5ntoarce3 la subiectul lubul uster 8ill< ; 2oar entru o cliă. ; Iar asta este 5n interesul anchetei rivind cri3a< ; Probabil. &u se @tie niciodată. /e lăsă convins. ; $i bine, au existat o 3ulţi3e de resuuneri nefondate rivind construcţia 5ntrerinsăde guvern. ; u3 ar fi<



; Ai cu3 53i dau sea3a dacă 3ă aflu 5n reaN3a uilor< ; + să vă daţi sea3a, n-aveţi griNă. %n afară de asta, ur@ii devin foarte activi duă oracinci duă-a3iaza. ; 2e unde @tiu ei c?t este ceasul<Q ; 8abar n-a3. 2ar, duă ora cinci, luaţi-vă 3ăsuri de recauţie suli3entare. !tunci

u3blă duă hrană. ; !3 5nţeles. %ntrebarea e dacă istolul 3eu Gloc> de 9 33 oate ori un urs< ; &u 53u@caţi ur@ii, do3nule detectiv. !ţi ătruns e teritoriul lor. Fiţi drăguţ cu ei.Bucuraţi-vă de rezenţa lor. ; $xcelent sfat, conchise ate. $u nu era3 de aceea@i ărere. /chaeffer 5@i 5ncheie discursul desre ur@i cu ur3ătoarea 3ărturisire: ; $u n-a3 avut de-a face cu un atac letal din artea ur@ilor de ani de zile n-au fostdec?t c?teva cazuri de vătă3are gravă. ; !sta-i de-a dretul 5ncuraNator. ; Pe 3asa de acolo veţi găsi o bro@ură desre ur@i. !r trebui să o citiţi, ne sfătui 3aiorul/chaeffer. 2acă nenorociţii ă@tia de ur@i sunt at?t de inteligenţi @i de curio@i, ar trebui să o citească @iei. ate găsi bro@ura, aoi 5i 5n3?na 3aiorului /chaeffer cartea ei de vizităQ ; !veţi aici nu3ărul 3eu de 3obil. &e-a3 str?ns 3?inile, iar eu @i ate a3 ie@it din clădire @i a3 traversat arcareailu3inată. ; &u vreau să 3ai aud nici un cuv?nt desre ur@i. &iciodatăQ 53i suse ate. ; ăcar cite@te-3i bro@ura. ; ite@te-o singurQ i-o 5ndesă 5n buzunarul de la ardesiu. /chaeffer a sus cevainteresant< ; daV lubul uster 8ill e un @antier naval secret entru sub3arine. ; /ub3arine< ! sus /chaeffer asta< ; &u. !sta a sus Fred. ; ine e Fred< ; &u @tiu. %nsă Fred @tie 3ai 3ulte dec?t noi. aitolul E !3 aNuns a3?ndoi la 3a@ină, iar eu 3-a3 strecurat la volan, a3 ornit 3otorul @i a3intrat e @osea. %n ti3 ce traversa3 cătunul "a Broo>, ate 3ă rugă: ; i-3i @i 3ie ce ţi-a sus 3aiorul /chaeffer. ; + să-ţi zic. %nsă acu3 3ă g?ndesc. ; a ce< ; a ceva ce 3i-a sus /chaeffer. ; Ai anu3e< ; !sta 5ncerc să-3i a3intescV era ceva care 3-a făcut să 3ă g?ndesc la altcevaV ; a ce< ; &u-3i aduc a3inte. Hite o intersecţieQ ; Hr@i faceţi st?nga. (rei să conduc eu 5n ti3 ce te g?nde@ti< ; &u, nu 3ă 3ai s?c?i. &-ar fi trebuit să-ţi sun ni3ic. ereu faci a@a. ; &u-i adevăratQ 2acă-3i sui tot ce ai discutat cu /chaeffer, o să-ţi aduci a3inte.



; Bine. !3 luat-o e "oute 6O, care era ustie @i 5ntunecată. %n ti3 ce conducea3, i-a3 relatatconversaţia 3ea cu /chaeffer. ate este o bună ascultătoare, iar eu sunt un bun ovestitor atuncic?nd 53i roun. %nsă fatele sunt una, @i logica este cu totul altceva, iar eu nu 3i-a3 ututa3inti asocierile de cuvinte care arinseseră o sc?nteie 5n 3intea 3ea.

2uă ce a3 ter3inat, ate 3-a 5ntrebat: ; Ki-ai adus a3inte< ; &u. /chi3bă subiectulQ ; Bine. Poate că asta o să te aNute. rezi că lubul uster 8ill este sau a fost vreodată oconstrucţie guverna3entală< ; &u. !sta-i 3?na lui adox de la 5nceut ?nă la sf?r@it. G?nde@te-te la 2r. &o. ; +, do3nule 0a3es Bond, crezi, a@adar, că asta e 3ai 3ult dec?t o si3lă cabană dev?nătoare @i chiar 3ai 3ult dec?t un si3lu loc de 5nt?lnire al unor eventuali consiratori< ; daV acolo are să fie un 5ntregV nivel tehnologic, sau ca3 a@a ceva, care nucoresunde c?tu@i de uţin scoului declarat al clădirii. 2ec?t, eventual, dacă, a@a cu3 ne-a3ărturisit adox, soţia sa a g?ndit-o ca e un refugiu antiato3ic. ; red că asta e doar o arte din erdeaua de fu3 e care a ţesut-o o exlicaţie lauzibilă entru ceea ce el @tia că vo3 afla oricu3 desre clădire @i desre felul 5n care a fostconstruită 5n ur3ă cu douăzeci de ani. $ foarte isteţ, adăugă ea. ; Ai tu ari deosebit de isteaţă @i destuată la 3inte 5n seara asta. ; %ţi 3ulţu3esc, 0ohn. Iar tu ari neobi@nuit de osac @i greu de ca. ; !erul ăsta de 3unte 53i 5nceţo@ează creierul. ; !@a se are. !r fi trebuit să-l str?ngi 3ai 3ult cu u@a e 3aiorul /chaeffer 5n rivinţaunora dintre aceste roble3e. I-a3 răsuns e un ton u@or iritat: ; !3 5ncercat din răsuteri să-l fac să cooereze de bunăvoie. 2ar nu e deloc u@or săchestionezi un alt oliţist. ; Păi, c?nd 3-ai dat afară din 5ncăere, a3 resuus că 5ntre voi, bărbaţii, se va crea ooarecare legătură @i că vă veţi vărsa tot veninul unul 5n faţa celuilalt. uvintele Cdu-te draculuiD 3i se 53bulziră 5n 3inte, dar @tiu că a@a 5nce de obiceicerturile. %n loc de asta, i-a3 sus: ; 2raga 3ea, o să-l 3ai str?nge3 uţin cu u@a @i 3?ine. %3reună, de data asta. ; Poate că ar fi trebuit să 5i sui desre 5nse3narea găsită 5n buzunarul lui 8arr. ; 2e ce< ; Păi, 3ai 5nt?i de toate, entru că a@a este corect, iar aoi, entru că s-ar utea ca el să@tie ce 5nsea3nă Celf. ; ă 5ndoiesc. ; ?nd o să le sune3 @i altora desre asta< ; &-ave3 de ce să le sune3. olegii tăi de la FBI sunt ai dracului de geniali, a@a că osă afle @i singuri. 2acă nu reu@esc ei, o s-o facă oliţia statală. 2acă nici ă@tia nu reu@escV ei, 5ncazul ăsta o să-l 5ntrebă3 e Bain adox ce 5nsea3nă C3adD, Cnu>D @i CelfD. ; Poate că n-ar fi rău. $l @tie. ; %ntr-adevăr, @tieV Ia staiQ -a3 rinsQ /e 5ntoarse 5n scaun. ; u3< Atii ce 5nsea3nă< ; 2a, @tiu. CadD @i Cnu>D erau, evident, abrevierile cuvintelor CadoxD @i CnuclearD.%nsă Celf este un acroni3.



; 2e la ce vine< ; 2e la felul 5n care 5l vedea 8arr e Bain adox: un ticălos dat dracului. ; !furisituleQ 53i aruncă ea, relu?ndu-@i oziţia relaxată e scaun. !3 condus 3aidearte 5n tăcere, fiecare ad?ncit 5n roriile g?nduri, 5n cele din ur3ă, ate ruse tăcerea: ; Atii, chiar există o gruare denu3ită Frontul entru $liberarea Planetei. $F.

; 2a< ; 2earta3entul nostru de roble3e interne se ocuă de ei. ; Ai< ; e3brii gruării $F sunt resonsabili de ceea ce noi nu3i3 ecoteroris3. !u ars roiecte de construcţii entru a salva terenurile, au 5nfit iroane de 3etal 5n coaci entru adistruge druNbele @i chiar au us bo3be e artea exterioară a tancurilor etroliere. ; !3 5nţeles. Ai crezi că adox are de g?nd să lanteze un disozitiv nuclear laur3ătoarea 5ntrunire $F< ; &u @tiuV dar s-ar utea să existe o legătură aiciV $FV etrolV adoxV ; &uclearV 2e ăsta ai uitat. ; Atiu. %ncerc să găsesc o legătură, 0ohn. !Nută-3ă @i tuQ ; &u cred că do3nul Bain adox, care retinde că ar fi contribuit la destră3areaI3eriului /ovietic, a aNuns, 3ai nou, să se războiască cu o 3?nă de iubitori de coaci @i cuc?teva fe3ei cu ăr e icioare. ate tăcu o vre3e, duă care suse: ; $i, 3ăcar e 3ai verosi3il dec?t varianta ta, cu ticălosul dat dracului. ; &u cine @tie ce. &ori răzleţi luteau rin faţa unei se3iluni de un ortocaliu arins, iar frunzele dansau 5nlu3ina farurilor. %ncă ne afla3 e teritoriul rezervaţiei naturale, 5nsă zona asta ărea a fi un a3estec deterenuri ublice @i rivate, iar de-a lungul autostrăzii se vedeau case risiite. !3 re3arcat o3ulţi3e de exoziţii sezoniere e eluzele din faţa caselor: struNeni, dovleci @i a@a 3ai dearte.ai vedeai, de ase3enea, @i ni@te exoziţii de 8allo=een: vrăNitoare, schelete, va3iri @i altechestii ase3ănătoare, 3enite să-ţi dea fiori. #oa3na era ui3itor de fru3oasă. ; Kie-ţi lace toa3na< a3 5ntrebat-o e ate. ; &u. #oa3na 5nsea3nă 5ntuneric @i 3oarte. ie 53i lace ri3ăvara. ; ie 53i lace toa3na. rezi că a3 nevoie de un siholog< ; 2a, dar tu @tii deNa asta. ; !@a e. Atii, c?nd era3 la liceu, a3 5nvăţat o oezie. (rei s-o auzi< ; /igur că da. ; Bine. i-a3 dres vocea @i a3 recitat din 3e3orie: C!cu3 e toa3nă @i fructele cad Ai-ncee lungul dru3 către uitare Ki-ai construit corabia 3orţii oare<D $a ră3ase tăcută o cliă, aoi co3entă: ; $ 3orbid. ; ie-3i lace. ; /ă consulţi neaărat un 3edic duă ce ne 5ntoarce3. + vre3e a3 condus 5n tăcere, aoi ate dădu dru3ul la radio, care era fixat e un ost de3uzică countr. Iubita unui co=bo c?nta cu o voce nazală: Cu3 să-3i fie dor de tine dacă nu leci<D ; &-ai vrea să 5l ore@ti< i-a3 sus. %ncerc să 3ă concentrez. &u-3i răsunse.



; ate< Iubito<V !lo<V ; 0ohnV co3unicaţii radio. ; e sui< ; $xistă H8F frecvenţă foarte 5naltă, HF frecvenţă foarte Noasă @i a@a 3ai dearte. &u există cu3va @i o frecvenţă extre3 de Noasă< $F<

; /ă fiu al dracuSQ -a3 uitat la ea. !sta eQ !sta 5ncerca3 să 53i a3intesc: anteneleradio de la lubul uster 8illQ ; rezi că asta 5nsea3nă că adox co3unică cu cineva e frecvenţă $F< ; 2a. red că 8arr voia să ne sună: fixaţi radioul e frecvenţa $FQ ; 2ar de ce toc3ai $F< ine folose@te banda $F< !r3ata< !viaţia< ; 8abar n-a3. %nsă, oricine ar folosi-o, ea oate fi 3onitorizată. ; 2acă adox trans3ite sau receţionează ceva, subli3e ea, sunt convinsă că 3esaNulnu e clar. $ste distorsionat sau critat. ; Fără 5ndoială. %nsă !genţia &aţională de /ecuritate ar trebui să reu@ească să sargăorice fel de cod. ; u cine ar utea co3unica @i 5n ce sco< ; &u @tiu. P?nă una, alta, trebuie să ne infor3ă3 5n legătură cu undele radio $F. 8ei, oate că toc3ai de-asta toată lu3ea de e-aici are at?t de ciudată: din cauza undelor $F. $uaud voci. ineva 53i sune să 5l ucid e #o3 )alsh. ; &u e@ti deloc a3uzant, 0ohn. !3 condus 3ai dearte 5n noatea 5ntunecată. eva 3ai t?rziu, a3 conchis: ; Bain adox, nuclear, frecvenţă extre3 de Noasă. red că tot ceea ce trebuie să @ti3este curins 5n aceste cuvinte. ; /er, entru că asta-i ca3 tot ce ave3. ; 2e ce nu 3erge3 la lubul uster 8ill să-l tortură3 e adox ?nă scoate3 toateinfor3aţiile de la el< a3 sugerat. ; &u sunt convinsă că directorul FBI-ului ar fi de acord cu asta. ; (orbesc serios. e-ar fi dacă nenorocitul ăsta ar lănui o exlozie nucleară< !sta nu3-ar 5ndretăţi să-l calc 5n icioare ?nă sune tot ce @tie< ; #oc3ai acel Cce-ar fi dacăVD 3ă s?c?ie e 3ine. hiar dacă a3 fi 99 siguri de astaVnoi ur @i si3lu nu roceda3 a@a. &u face3 a@a ceva. ; &oi o s-o face3. u ur3ătoarea ocazie c?nd vo3 fi atacaţi cu at?t 3ai 3ult dacă estevorba desre un atac nuclear vo3 5ncee să-i st?lci3 5n bătaie e susecţi. ; 2u3nezeule, ser că nu vorbe@ti serios. Păstră tăcerea c?teva clie, aoi continuă:#rebuie să raortă3 tot ce a3 auzit, aflat sau resuus. 2uă aceea, să lăsă3 totul 5n griNa FBI-ului. &u sunte3 obligaţi să rezolvă3 totul singuri. ; BineV dar ave3 nevoie de ti3 entru a une totul la unct. ; +, a3 5nţelesV să sune3 că 3?ine-seară ca3 e la ora asta 5i rezentă3 lui #o3)alsh ceea ce ave3. 2e acord< $u nu 3ai avea3 5ncredere 5n )alsh, rin ur3are, 3-a3 g?ndit că s-ar utea să fiu nevoitsă interretez regula3entul duă bunul 3eu lac @i să 3ă adresez direct @efului 3eu de la &*P2din Brigada !ntitero, căitanul Paresi. ; 0ohn< ; ai ave3 o sătă3?nă la disoziţie, i-a3 a3intit. ; 0ohn, nu @ti3 dacă laneta 3ai are o sătă3?nă la disoziţieQ Interesantă observaţieQ ; 8ai să vede3 ce se 3ai 5nt?3lă 3?ine, i-a3 rous.



aitolul E6 ai avea3 3ai uţin de treizeci de >ilo3etri ?nă la #he Point, 5nsă zona era at?t deizolată, 5nc?t, 5n ciuda 5ndru3ărilor ri3ite de la /chaeffer @i a hărţii lui ax, ate a trebuit săsune la hotel ca să ne ghideze e @oseaua nese3nalizată. !3 arins faza lungă @i a3 5naintat de-a lungul unei oteci 5nguste, străNuite de coaci,

care arăta ca o cărare a indienilor, u@or 53bunătăţită. ; ?t de fru3os e aiciQ excla3ă ate. %n lu3ina farurilor nu vedea3 dec?t un tunel de coaci, 5nsă entru a da dovadă deoti3is3 @i entru că eu făcuse3 rezervările, a3 sus: ; ă si3t ca 5n 3iNlocul naturii. ai recis, natura se afla ca3 la un 3etru distanţă de fiecare laterală a 3a@inii. !3 aNuns la o oartă rustică, cu o arcadă făcută din crengi, răsucite 5n a@a fel 5nc?t săredea for3a unor litere ce alcătuiau cuvintele C#8$ P+I&#D. Poarta era 5nchisă, 5nsă l?ngă ea se afla un interfon. !3 cobor?t gea3ul @i a3 aăsat e buton, iar o voce distorsionată izbucni din difuzor, ase3enea unei Nucării e arcuri: ; 2a, vă rog< ; !@ dori un cheeseburger dublu cu @uncă, o orţie 3are de cartofi răNiţi @i o coladietetică. ; 2o3nule<V ; 2o3nul @i doa3na ore. !ve3 rezervare. ; 2a, do3nule. Bine aţi venit la #he PointQ Porţile electrice 5nceură să se deschidă, @i se auzi o voce care suse: ; (ă rugă3 să avansaţi ?nă la ri3a clădire din st?nga. !3 intrat e oartă, iar ate re3arcă: ; ! fost o ri3ire ceva 3ai rietenoasă dec?t la lubul uster 8ill. ; !r fi @i cazul, la 1 E de dolari e noate. ; &-a fost ideea 3ea să veni3 aici. ; !sta a@a e. %n faţa noastră se afla o construcţie de le3n de 3ari di3ensiuni. !3 arcat 5ntr-o arte.!3 cobor?t din 3a@ină @i, 5n ti3 ce urca3 e alee, u@a se deschise, iar un t?năr ne făcu se3n cu3?na, zic?nd: ; Bine aţi venitQ !ţi avut o călătorie lăcută< ; 2a, 3ulţu3i3 de 5ntrebare, răsunse ate. !3 urcat tretele care duceau către clădirea rustică, iar t?nărul 53brăcat 5n haine de zi se rezentă: ; $u sunt 0i3. &e-a3 str?ns 3?inile, @i a3 luat contact entru ri3a oară cu acest loc care, a3 resuuseu, era ri3itor, inti3 @i robabil destul de absurd. ; Intraţi, ne invită 0i3. !3 ătruns 5n clădirea care servea, 5n acela@i ti3, dret birou de receţie @i 3agazin decadouri, unde se vindeau obiecte de artizanat secifice zonei !dirondac> @i ni@te haine destul descu3e care 5i aeraseră atenţia lui ate. 2in c?te a3 re3arcat eu, fe3eile se lasă u@or distrase de 3agazinele de 53brăcă3inte, @ia3 convingerea că doa3nele de e #itanic, 5n dru3ul lor către bărcile de salvare, au trecut @i ela 3agazinul de haine de la bordul vaorului entru a rofita de reducerile de X oferite cu ocaziascufundării.



; ?nd< ; !cu3 vreo atru ani. ; Ai de ce nu l-ai 5nlocuit< ; Pentru că hoţul cheltuia 3ai uţin dec?t fosta 3ea nevastă. &iciunul dintre ei nu ăru să considere relica 3ea a3uzantă. I-a3 5n3?nat lui 0i3 c?rdul

3eu de serviciu " and I !ssociates, iar el 5l scana. 2esenă ceva e harta noastră cu un 3ar>er,exlic?nd: ; 2acă 3ergeţi e dru3ul ăsta, treceţi de centrala ter3ică @i de terenul de crochet, veţiaNunge la clădirea rincială. harles vă va a@teta acolo. ; Hnde e barul< ; (izavi de clădirea rincială. a $agleSs &est. hiar aici. arcă locul cu ricina cu unR 3are. Aedere lăcută la noiQ ; ulţu3i3, la felQ !3 ie@it din birou, iar ate 3ă chestiona: ; 2e ce trebuie să fii 3ereu at?t de bădăran< ; %3i are rău. ; &u, nu 5ţi are rău deloc. %l sună3 e )alsh< ; /igur. Hnde-i terenul de crochet< &e-a3 urcat 5n 3a@ină @i a3 luat-o e alee, trec?nd de centrala ter3ică @i 3erg?nd aoi aralel cu terenul de crochet. ; (rei să trag o fugă ?nă acolo @i să-l sun e )alsh< a3 5ntrebat-o e ate. ; &u. &e a@teată harles. a caătul dru3ului se afla o construcţie 3are din bu@teni, cu verandă clădirea rincială de unde un alt t?năr do3n, 53brăcat 5n sacou @i cu cravată, ne făcea cu 3?na. !3 tras 3a@ina 5nfaţa cabanei @i a3 cobor?t 53reună cu ate. #?nărul cobor5 tretele 5n salturi, ne salută @i se rezentă cu nu3ele de harles, adăug?nd: ; red că a3 vorbit cu do3nul ore ceva 3ai devre3e. ; !@a este. ; !3 hrănit deNa ur@ii, 5ncercă el să glu3ească. ; GrozavQ &ouă ne uteţi oferi ceva de 3?ncare< red că, dacă era duă harles, 3-ar fi oferit e 3ine e ost de hrană la ur@i. u toateacestea, el suse: ; 2e fat, cina este servită chiar acu3. (-a3 rezervat două locuri. /e uită la 3inezic?nd: ravata @i sacoul sunt obligatorii la cină. ; &-a3 niciuna, nici alta, harles. ; +, 2oa3neV (ă ute3 53ru3uta noi un sacou @i o cravată. iudat e că n-a avut ni3ic de co3entat 5n legătură cu blugii negri ai lui ate, 5nsă euavea3 nevoie de sacou @i cravatăQ ; &u-i nevoie, i-a3 sus lui harles. Hnde e barul< !rătă către o altă cabană rustică, situată ca3 la treizeci de 3etri distanţă. ; #averna este chiar acolo, do3nule. Pe această rorietate există 3ai 3ulte baruri cuautoservire @i orice angaNat este 5n 3ăsură să vă servească, 5nsă, dacă nu găsiţi e ni3eni rin reaN3ă, a3 să vă rog să vă serviţi singuri. ; /-ar utea să-3i lacă aici. ; Hr3aţi-3ă, vă rogQ %l ur3ară3 e tretele verandei, intr?nd 5ntr-o ca3eră ti rotondă, a3enaNată 5n stilul!dirondac>, stil care 5nceea deNa să 3ă calce e nervi.



; &u există chei. ; Ai cu3 intru 5n ca3eră< ; &u există nici 5ncuietori. ; Ai atunci cu3 ţin ur@ii la distanţă< ; H@ile au zăvoare e dinăuntru.

; Hr@ii ot săV ; 0ohn, hai să be3 cevaQ ; !i dretate. -a3 5ntors către harles. a@ina 3ea are cheie. Iat-o. !@ dori să fiutrezit 3?ine-di3ineaţă la ora @ase. ; 2a, do3nule. /erviţi 3icul deNun 5n ca3eră sau 5n /alonul are< ; $u a@ dori să iau 3icul deNun 5n ca3eră, răsunse ate. ereu ave3 aceea@i discuţie 5n ceea ce rive@te roo3-service-ul: 3ie nu-3i lace să3ăn?nc acolo unde dor34 e de altă arte, din c?te a3 observat, fe3eile adoră roo3-service-ul. ; 2oriţi să rogra3aţi un 3asaN 5n ca3eră< ne 5ntrebă harles. ; %n ti3ul 3icului deNun< l-a3 5ntrebat la r?ndul 3eu. ; /ă vede3 3ai 5nt?i cu3 arată rogra3ul nostru de 3?ine, suse ate. ; (ă 3ai ot aNuta cu ceva< ; 2eoca3dată nu, răsunse ate. ulţu3i3, harles. &e-ai fost de 3are aNutor. ; !veţi cu3va @i urcelu@i 5n ăturică< ; ă scuzaţi, do3nule<V ; Pentru bufet. ; + să-lV 5ntreb e bucătarul-@ef. ; u 3u@tar. %3i lace coaNa u@or 3aronie. ; 2aV + să-i sun. ; iao. !3 ie@it din rotonda clădirii rinciale @i a3 5ntrebat-o e ate: ; &u-i a@a că 3-a3 urtat fru3os< ; &u chiar. 2eschise ortiera 3a@inii @i 5@i scoase servieta, duă care a3 arcurs 53reună e Nos ceiaroxi3ativ treizeci de 3etri ?nă la clădirea $agleSs &est, 5n incinta căreia se afla CtavernaD. #averna era o altă 5ncăere decorată 5n stil rustic de data asta una destul de drăguţă. $raconfortabilă, cu un @e3ineu 5n care ardea un foc lă?nd @i cu o sală destinată Nocurilor desocietate, unde se găseau o 3asă de biliard, c?teva rafturi cu cărţi @i un siste3 stereo. !3re3arcat lisa televizorului. 0u3ătatea de 5ncăere destinată tavernei curindea un bar lung, 5nsatele căruia se aflau 3ai 3ulte rafturi cu sticle fru3oase, 5nsă nu exista nici un bar3an. 2efat, locul era ustiu, toţi oaseţii fiind la cină. $ra ca @i cu3 a@ fi 3urit @i a@ fi aNuns 5n rai. -a3 strecurat 5n satele barului @i i-a3 sus lui ate: ; Bună seara, doa3năQ Pot să vă ofer un coc>tail< $a intră 5n Nocul 3eu. ; red că o să iau un sherr 3ic. &u, 3ai bine o /toli dublă, cu un stro de lă3?ie @idouă cuburi de gheaţă. ; $xcelent, doa3năQ !3 us două ahare 3ici e bar, a3 găsit gheaţă, fructe, 2e=arSs @i /toli, @i, cu o sticlă 5nfiecare 3?nă, a3 u3lut aharele ?nă sus. !3 ciocnit, iar ate toastă: ; Pentru 8arrQ ; +dihne@te-te 5n ace, rieteneQ



&iciunul din noi nu 3ai suse ni3ic, fiecare relax?ndu-se duă o zi lungă, foarte tristă @i lină de eveni3ente. %n cele din ur3ă, ate 5ntrebă: ; %l sună3 e #o3< i-a3 verificat din nou 3obilul, constat?nd că avea3 totu@i se3nal. ; 2oa3nă, folosirea telefoanelor 3obile nu este tolerată la #he Point.

; Ai dacă e ceva i3ortant< ; !tunci o să 3ai sune el o dată. !3 u3lut din nou aharele, ridic?nd ur3ătoarea roble3ă: ; 2acă băutura este gratuită, cu3 s-or a@teta ei să scoată bani de e ur3a noastră, la 1E de dolari e noate< $a 53i z?3bi. ; Probabil seră că o să 3ergi la culcare devre3e. !roo, n-ar fi trebuit să folose@tic?rdul guverna3ental. ; Prive@te lucrurile 5n felul ur3ător, i-a3 răsuns. 2acă tot vine sf?r@itul lu3ii, ce 3aicontează< "eflectă la asta fără a-3i răsunde, a@a că a3 continuat: ; Iar dacă noi salvă3 lu3ea, crezi că guvernul o să ne 3ai oblige duă aceea sărestitui3 banii cheltuiţi aici< ; 2a. ; Pe bune<Q ; !bsolut. ; !tunci ce 3otivaţie a3 3ai avea entru a salva laneta< ; !sta este 3isiunea ta sătă3?na asta. /orbi uţin din ahar, rivind 5n gol, 5n direcţiafocului. $i bine, dacă vine 5ntr-adevăr sf?r@itul lu3ii, ăsta e locul erfect unde să te afli. ; hiar a@aQ !cela@i lucru se oate sune @i desre lubul uster 8ill. 2ădu din ca arobator. ; Atii să Noci biliard< a3 5ntrebat-o. ; 2a. 2ar nu rea bine. ; !sta sună a isită. !3 ie@it din satele barului @i 3-a3 5ndretat către 3asa de biliard, unde bilele erau deNaaranNate. !3 us aharul Nos, 3i-a3 scos geaca de iele, 3i-a3 scos că3a@a din antaloni entrua ascunde tocul istolului, aoi a3 ales un tac. ; 8aiQ /ă 5ncee3 NoculQ ate se lăsă să alunece de e scaunul de la bar, 5@i dezbrăcă Nacheta din iele de cărioară@i 5@i trase uloverul este tocul istolului. %@i suflecă 3?necile @i alese, la r?ndul ei, un tac. !3 ridicat triunghiul de e bile, sun?ndu-i lui ate: ; 2acă tot e@ti o Nucătoare a@a de bună, dă tu lovitura de 5nceut. &u, de fat, n-a3 susasta. !3 sus doar: 2uă du3neavoastră, doa3nă. ate făcu tabelul entru scor, aoi se alecă deasura 3esei @i lovi o deschidere bună,5nsă niciuna dintre bile nu intră 5n gaură. $u a3 Nucat trei bile, aoi a3 ratat la o lovitură si3lă. red că alcoolul 5nceea să-3iafecteze coordonarea 3?nă-ochi. /au oate că 3ai avea3 nevoie de 5ncă un =his>. ate Nucă @i ea trei bile, ti3 5n care 3i-a3 dat sea3a că se riceea c?t de c?t la Noculăsta. !3 ratat 5ncă o lovitură si3lă, iar ea 3ă 5ntrebă: ; $@ti beat deNa sau faci asta entru a 3ă isiti< ; Pur @i si3lu nu sunt 5n 3?nă 5n seara asta.



; #aie. $a făcu 5ntoc3ai, iar eu a3 53ărţit c?te cinci cărţi entru fiecare. !3 Nucat c?teva 3?ini, constat?nd că 3ă descurca3 3ai bine la cărţi dec?t la biliard. i-oi fi ierdut eu caacitatea de coordonare 3?nă-ochi, 5nsă o>er utea3 Nuca @i 5n so3n. ate aruncă o rivire la 3obilul ei, zic?nd:

; ai a3 o liniuţă. ; Jla e singurul bar care 3ă interesează 5n seara asta, i-a3 sus, indic?nd cu degetul3are către barul din le3n de 3ahon. ; red că trebuie să-l sună3 e #o3. /eriosQ ; ine ierde 3?na asta 5l sună e #o3. $a ierdu 3?na @i EE de dolari, dar c?@tigă dretul de a-l suna e #o3 )alsh. For3ănu3ărul lui de 3obil4 el răsunse, iar ate 5l anunţă: ; Hite că te-a3 sunat. o3ută e difuzor, aoi a@eză 3obilul e 3asă @i 5nceu să str?ngă cărţile. ; Hnde e@ti< l-a3 auzit 5ntreb?nd. ; a #he Point, zise ate. #u unde e@ti< ; a birou, răsunse el, lucru care 3i s-a ărut interesant @i neobi@nuit entru ora astat?rzie. Poţi vorbi< ; &u foarte coerent, chicoti ea. !3 băut atru ahare de /toli. !3estecă achetul de cărţi l?ngă telefon, iar )alsh suse: ; !@tet. ; Iar eu a3estec cărţi. )alsh dădu se3ne de nerăbdareQ ; Hnde-i 0ohn< ; $ aici. ; /tabile@te otul, a3 sus eu. ; u3<SV $a use 5n Noc un Neton de un dolar @i 53i orunci: ; #aieQ ; e faci acolo< 5ntrebă )alsh. ; 0oc o>er, răsunse ate. ; /ingură< $a 53ărţi c?te cinci cărţi @i răsunse: ; &u, ăla se chea3ă /olitaire. ; (reau să zic, continuă el cu o răbdare refăcută, 3ai e cineva acolo, 5n afară de 0ohn< ; &u. 2eschizi< !3 us un Neton albastru e 3asă. ; 2eschid cu cinci. $a use 5n Noc două Netoane albastre. ; "idic 3iza cu 5ncă cinci. ; $ e difuzor< 5ntrebă )alsh. ; 2a. ?te cărţi vrei< ; 2ouă. %3i dădu două cărţi, zic?nd: ; !r fi de referat să vii cu ceva 3ai 3ult dec?t trei cărţi la fel, sti3ate do3n. 2ealerulnu 3ai trage nici o carte. ; ergi la caceal3aQ



; /cuzaţi-3ă, interveni )alsh, n-aţi vrea să oriţi Nocul entru un 3inut 5n care sădiscută3 treburi serioase< ate 5@i use cărţile e 3asă, cu faţa 5n Nos, @i 53i @oti: ; $ r?ndul tău. ; #u ai ridicat 3iza. $ r?ndul tău.

; $@ti sigur< ; #u e@ti la r?nd, ate, suse )alsh. 2ar, 5nainte să faci ariurile, oate 53i sune 0ohncu3 au 3ers lucrurile cu 3aiorul /chaeffer. i-a3 a@ezat cărţile cu faţa 5n Nos, a3 sorbit o gură de =his> @i a3 sus: ; 2e vre3e ce @tii că sunte3 la #he Point, resuun că ai vorbit deNa cu el. !@adar, ce ţi-a sus< ; i-a sus că soţia ta nu a fost de faţă la 5nt?lnire. ; $xact. !3 avut o discuţie cu el ca 5ntre oliţi@ti. ; 2e-asta 3ă te3ea3 @i eu. Ai< ; Kie ce ţi-a sus< l-a3 5ntrebat. ; ă i-ai ovestit desre ariul nostru. i se are că astăzi ca3 ai chef de ariuri. #o3 )alsh nu utea fi 3ai siritual de-at?t, a@a că a3 r?s, dorind să-l 5ncuraNez 5n acestsens. ; !ţi băut< 5ntrebă el. ; &u, să trăiţiQ Be3Q ; %nţelegV !tunciV ; &u cu3va ar fi trebuit să-l suni e /chaeffer 5nainte de a sosi noi acolo, ca să-l anunţică eu @i ate sunte3 anchetatorii autorizaţi să investigheze acest caz< ; 2uă cu3 văd, nici 3ăcar atunci c?nd e@ti beat nu uiţi de ceva ce 3ie 3i-a scăat. ; #o3, nici dacă a@ fi 3ort, n-a@ uita cu3 5ţi baţi tu Noc de 3ine. ; #rebuie să 5nveţi să-ţi stă?ne@ti furia, 3ă sfătui do3nul )alsh. ; 2e ce< $ste singurul lucru care 3ă 3otivează să vin la serviciu. )alsh nu luă 5n sea3ă ulti3a 3ea re3arcă. ; /chaeffer v-a fost de vreun aNutor< !ţi aflat ceva< ; #o3, orice 3i-ar fi sus /chaeffer 3ie, o să-ţi sună @i ţie. %i adoră e cei din FBI. ; red că va trebui să continuă3 discuţia asta c?nd vei fi 3ai uţin obosit, sugeră el. ; $u 3ă si3t bine. ; %n regulă, suse el. a să @tii @i tu, truul lui 8arr este transortat cu elicoterul la &e= *or>, entru autosie. %nţeleg că s-a descoerit că rezintă se3ne de abuz fizic. &u i-a3 răsuns. )alsh, continuă: ; $vident, nu este vorba desre un si3lu accident de v?nătoare, iar FBI-ul trateazăcazul ca e o o3ucidere. ; 2uă ce @i-au dat sea3a< !3 adăugat: #ri3ite-3i rin fax rezultatul autosiei, dar aigriNă ce-i sui lui /chaeffer. Ignoră sugestia 3ea. ; !u venit c?ţiva agenţi de la &e= *or> @i )ashington @i ar dori să discute 3?ine cu voidoi. ; !t?ta vre3e c?t n-au venit să ne aresteze, o să discută3 cu ei. ; &u fi aranoicQ &u vor dec?t să obţină o infor3are co3letă de la voi. ; !3 5nţeles. P?nă una, alta, trebuie să-i soliciţi unui Nudecător federal să e3ită un3andat de ercheziţie entru rorietatea @i cabana lubului uster 8ill. ?t 3ai cur?nd osibil.



; /ubiectul ăsta este 5n curs de dezbatere. ate interveni: ; #o3, eu @i 0ohn bănui3 că Bain adox une la cale o consiraţie care i3lică 3ai3ult dec?t o 3ăsluire a reţului etrolului. 2uă c?teva 3o3ente de tăcere, )alsh 5ntrebă:

; Ai ce anu3e i3lică< ; &u @ti3 exact. /e uită la 3ine, 3i3?nd cuvintele C!2D, C&H$!"D @i C$FD. !3 clătinat din ca. ; e anu3e i3lică< ; &-a3 idee, răsunse ea. ; !tunci ce vă face să credeţi asta< ; &oiV ; #o3, hai să discută3 desre toate astea c?nd vei fi 3ai odihnit, a3 intervenit eu. ; /unaţi-3ă 3?ine-di3ineaţă. Atiu că acolo nu aveţi telefon 5n ca3eră @i că se3nalul nue grozav, 5nsă nu 5ntindeţi coarda rea tareQ Ai nici să nu vă g?ndiţi că vi se va deconta facturaQ3ai adăugă el 5nainte să 5nchidă. ; $ r?ndul tău, i-a3 sus lui ate. $a use trei Netoane albastre 5n Noc. ; &ici să nu te g?nde@ti să 3ăre@ti 3iza. 2e fat, nu sune ni3ic. ; incisrezece @i 5ncă cincisrezece. $a use e 3asă 5ncă trei Netoane albastre, zic?nd: ; + să te las să scai u@or. Ai aranNa e 3asă, 5n for3ă de evantai, o chintă 5n cuă, duăcare trase 5nsre ea toate Netoanele de e 3asă. #u ce aveai< ; &u e treaba ta. /tr?nse cărţile de e 3asă @i le a3estecă. ; &u @tii să ierziQ ; Ai cei care @tiu să iardă tot 5nvin@i se chea3ă că sunt. ; e 3acho e@tiQ ; asS că ţie 5ţi laceQ !3 3ai Nucat c?teva 3?ini. ă descurca3 ceva 3ai bine la o>er4 %n orice caz, 3ult 3ai bine dec?t la biliard. ; 8ai să Nucă3 darts, a3 sugerat. Punctul @i dolarul. ate 53i suse r?z?nd: ; &ici aharul nu ţi-l 3ai oţi duce la gură. 2acă ui 3?na e săgeata aia, n-a3 de g?ndsă ră3?n 5n aceea@i ca3eră cu tine. ; 8aideV -a3 ridicat 5n icioare, uţin @ovăielnic, @i i-a3 sus: $ ca un fel de triatlonde salon: o>er, biliard @i darts. !3 găsit săgeţile, 3-a3 5ndeărtat ca3 cu trei 3etri de anou @i le-a3 dat dru3ul săzboare. Hna a lovit anoul, dar celelalte, din nefericire, au luat-o care 5ncotro, ulti3a ţintuinddraeria de erete. ui ate i se ăru a3uzant, a@a că i-a3 sus: ; 8ai să vede3 cu3 te descurci tu. ; $u nu Noc darts, 3ă infor3ă. 2ar tu oţi să 3ai 5ncerci o dată, adăugă ea r?z?nd. !3 se 5ntoarse cu o tavă acoerită cu un @ervet @i o a@eză e bar. ; GataQ ! găsit ni@te crenvur@ti de curcan, afu3aţi cu le3n de 3ăr. ate 5i 3ulţu3i, 5nainte ca eu să auc să-i sun fetei unde să-@i bage Pierre crenvur@tii luide curcan.



!3 se uită la săgeţile 5nfite 5n erete, 5nsă nu făcu nici un co3entariu, 5ntrebă doar at?t: ; (-aţi hotăr?t 5n legătură cu 3icul deNun< !3 studiat 3eniul din scoarţă 5n scoarţă @i a3 co3andat un 3ic deNun e care nici 3ăcarun bucătar francez nu avea cu3 să-l gre@ească. !@ fi vrut să ur3ăresc @tirile de seară, a@a că 3-a3 interesat:

; Hnde este televizorul< !3 53i răsunse: ; &u ave3 televizoare la #he Point. ; Ai dacă ar veni sf?r@itul lu3ii< &-a3 utea să 5l ur3ări3 la televizorV $a 53i z?3bi,a@a cu3 z?3besc oa3enii c?nd @tiu că au de-a face cu o ersoană 5n stare de ebrietate. /e 5ntoarseaoi către ate, 5nchiuindu-@i, robabil, că ea era trează. ; 2aV adică la fel a3 ăţit @i atunci, e 11 sete3brie. Atiţi< !@a că ne-au instalat untelevizor aici, 5n bar. Pentru ca toată lu3ea să oată vedea ce se 5nt?3lă. ! fost 5ntr-adevărgroaznic, adăugă ea. &ici ate @i nici eu nu a3 făcut vreun co3entariu. !3 ne ură o seară lăcută, 3aiaruncă o rivire către săgeţi @i lecă. !3 ridicat @ervetul care acoerea tava @i a3 exa3inat crenvur@tul de curcan 5nvelit 5nfoitaN. ; e-i orcăria asta< ; asă, că 3?ine o să lecă3 de aici, suse ate. ; ie 53i lace aici. ; !runci nu te 3ai la3enta at?t @i 3ăn?ncă afurisiţii ăia de crenvur@ti. ; Hnde-i 3u@tarul< &u a3 3u@tar. ; $ ti3ul să 3erge3 la culcare, 0ohn. %3i 5ntinse geaca de iele, iar ea 5@i use haina eea, 5@i luă geanta @i servieta, aoi 3ă conduse afară. i-a3 băgat istolul 5n betelia de la antaloni, regătindu-3ă entru eventualitatea 5ncare 5nt?lnea3 vreun urs 5n cale, @i i-a3 sugerat @i lui ate să facă la fel, 5nsă ea nu luă 5n sea3ăsfatul 3eu. !erul era rece @i 53i utea3 vedea roria resiraţie4 e fondul 5ntunecat al ceruluistrăluceau 3ii de stele. /i3ţea3 3irosul inilor @i al fu3ului de le3n care ie@ea e hornurileclădirii rinciale. #otul era 5nvăluit 5ntr-o lini@te ad?ncă. ie 53i lace să aud vacar3ul ora@ului @i să si3t betonul sub tăli. &u ţin neaărat să vădstelele e cerul noţii, entru că lu3inile din anhattan creează ele 5nsele un univers aarte4 5n lus, e 3ai interesant să vezi ot, 3ilioane de oa3eni dec?t ot 3ilioane de coaci. Ai totu@i, nu utea3 nega fru3useţea acestei riveli@ti4 %n alte condiţii, a@ fi utut să 3ărelaxez aici, să 3ă redau 5n faţa naturii ne53bl?nzite @i să 3ă 53ac cu 3ine 5nsu3i, 3?nc?ndsecialităţi franţuze@ti @i st?nd la 3asă cu alţi douăzeci de necunoscuţi, care robabil 5@i c?@tigau ?inea fraierind oorul a3erican. ; ?tă lini@teQ excla3ă ate. &u te si3ţi 3ai uţin 5ncordat< ; Ai da, @i nu. ; #rebuie să te relaxezi co3let @i să la@i natura să reia controlul. ; !3 5nţeles. /incer să fiu, si3t cu3 5nce să intru 5n contact cu eul 3eu ri3itiv. ; 0ohn, s-ar utea să te surrindă ce-ţi sun acu3, dar tu e@ti tot ti3ul uternic legat deeul tău ri3itiv. 2e fat, eu 5ncă n-a3 cunoscut cealaltă latură a ta. &u era3 sigur dacă ăsta era un co3li3ent sau o critică la adresa 3ea, a@a că a3 referatsă nu răsund.



!3 5nconNurat clădirea rincială, 5ndret?ndu-ne către o terasă din iatră. Ferestrelei3ense dădeau 5n /alonul are, iar eu a3 ur3ărit cu3 oaseţii adunaţi 5n Nurul celor două 3esese străduiau din răsuteri să-@i etaleze bunele 3aniere la cină. &iciunul nu era de rin artealocului, fire@te, @i, de oriunde ar fi venit fiecare, acu3 erau cu toţii aici. i l-a3 i3aginat e Bain adox st?nd 5n salonul lui cu @e3ineu, c?ine, trofee de

v?nătoare, =his> vechi, servitori @i, robabil, cu vreo rietenă sau două. Pentru 99 dintreoa3eni, asta ar fi 3ai 3ult dec?t suficient. %nsă e do3nul Bain adox, cu toate că ar fi trebuitsă fie foarte 3ulţu3it de averea @i de realizările sale, o voce interioară 5l călăuzea către un loc5ntunecat. (reau să sun că, g?ndindu-3ă la 5nt?lnirea noastră, 3i-a3 dat sea3a că 5n ochii @i 5nco3orta3entul lui existase ceva ce 3ă deter3ina acu3 să cred că o3ul ăsta avea o 3isiune, căera un tri3is al sorţii, cu 3ult suerior restului o3enirii. $ra3 convins că avea 3otivele lui, 3otive e care el le considera 5nte3eiate @i la care, dealtfel, @i făcuse aluzie 5n ti3 ce discuta3 cu aharul de =his> @i cafeaua 5n faţă. %nsă 3ie nu-3i ăsa de 3otivele lui, nici de de3onii lui interiori, nici de vocile e care le auzea, @i nici 3ăcar de3egalo3ania lui evidentă. Pe 3ine 3ă reocua fatul că, duă toate aarenţele, el era i3licat5n activităţi infracţionale @i, robabil, 53i ucisese un rieten care se 5nt?3lase să-i aară 5ndru3ul către ţelul său 3ăreţ, dar, fără 5ndoială, 3ai 3ult dec?t cri3inal. ; a ce te g?nde@ti< 3ă 5ntrebă ate. ; adox. 8arr. Bo3be ato3ice. /e3nale radio. hestii de genul ăsta. ; + să le dă3 noi de ca, sunt sigură de asta. ; $i bine, ate, artea fru3oasă 5n tot 3isterul ăsta este că, @i dacă nu le dă3 de ca,vo3 afla destul de cur?nd desre ce anu3e e vorba. ; red că ar fi 3ai bine să află3 desre ce e vorba 5nainte să se 5nt?3le ceva. !3 aNuns 5n satele clădirii rinciale fără să ne iasă 5n cale vreo sălbăticiune, iar eu a3văzut o u@ă cu o lăcuţă de le3n e care scria C+8!)D !3 intrat e u@a ne5ncuiată, aoi a3 tras zăvorul, fără ca eu să fiu convins că u@a aceea 5iva utea 53iedica e ur@i să intre. Poate că era bine să 3ut 3ăsuţa de toaletă 5n dretul ei. ; +, c?t e de fru3osQ excla3ă ate. ; e anu3e< ; a3era. Hită-te la locul ăstaQ ; Bine. Ai 3-a3 uitat. $ra o 5ncăere 3are, cu un tavan ca de catedrală, cătu@ită cu la3briuri dinle3n de in colorat. !vea un at de di3ensiuni 3ari, care, duă toate aarenţele, ar fi utut ficonfortabil, 5nsă era at?t de 5nalt, 5nc?t nu ţi-ai fi dorit să cazi din el. Pe at era un co@ din nuiele, lin cu roduse cos3etice. %n ca3eră se aflau o 3ulţi3e de obiecte de 3obilier @i este tot vedeai erne @i ături,lucru care @tiu că le face 3are lăcere fe3eilor. %n ti3 ce ate se 5nv?rtea rin ca3eră iăind ţesăturile @i 3irosind florile, eu a3verificat baia. !3 o obsesie cu băile, 5nsă cea de aici era 5n regulă. !reciez 5ntotdeauna un vasde toaletă bun. -a3 sălat e faţă, aoi 3-a3 5ntors 5n ca3eră. Pe eretele ous era un @e3ineu 3are, de iatră, iar 5n vatră erau bu@teni @i vreascuri, 5ndretul cărora ate ţinea un băţ de chibrit. Focul se arinse, iar ea se ridică 5n icioare,excla3?nd: ; $ at?t de ro3anticQ 2easura @e3ineului trona o ereche de coarne de cerb uria@e, care 53i a3intiră că era3excitat.



; Interesant. ; 2e ase3enea, @i "oc>efeller-ii erau 5n călduri. Hite, de ildă, ce a ăţit săr3anul &elson "oc>efeller. !oi 3ai e @i un alt "oc>efeller cel cu stridiile. /tridii. #e-ai rins<!@adar, dacă eu 3enţionez fatul că )illia3 !verV ; 0ohn, acu3 ierzi uncte.

; !3 5nţeles. !@a că a3 ascultat-o a3?ndoi e $lla 0a3es, rivind focul din @e3ineu @i savur?nd vinul.ăldura focului 3ă 3ole@ise @i a3 5nceut să casc. ate se ridică 5n icioare, se 5ndretă către at @i luă cuvertura @i o ernă, un?ndu-le 5nfaţa vetrei. /e strecură aoi 5n ceva 3ai confortabil adică 5n costu3ul $vei. !3 rivit-odezbrăc?ndu-se 5n lu3ina focului, ?nă c?nd, goală fiind, se 5ntinse e cuvertură, uit?ndu-se la3ine. rez?nd că ăsta era se3nalul rin care 3ă invita l?ngă ea, 3-a3 ridicat 5n icioare @i 3-a3 dezbrăcat 5ncet ca3 5n cinci secunde duă care ne-a3 5ntins a3?ndoi e-o arte, unul 5n braţele celuilalt. $a 3ă 53inse e sate @i se rostogoli deasura 3ea. !vuseseră3 o zi 3izerabilă, @i nici ziua ur3ătoare resuun?nd că va 3ai exista oastfel de zi nu avea să fie cu 3ult 3ai bună. %n clia aceea 5nsă, nu se utea 3ai bine de at?t. P!"#$! ! $$!. arţi. &+"2H /#!#HHI &$) *+". Forţa dezlănţuită a ato3ului a schi3bat totul, 3ai uţin 3odul 5n care g?ndi34 astfel,navigă3 cu toţii 5n derivă, către o catastrofă cu3 5ncă nu s-a o3enit. !lbert $instein. aitolul E9 !elul nostru de de@tetare 3-a trezit brusc, la ora @ase di3ineaţa, făc?ndu-3ă să 3ă5ntreb ce fusese 5n 3intea 3ea atunci c?nd le ceruse3 asta. !vea3 i3resia că o să-3i exlodezecaul. ate se 5ntoarse e artea cealaltă, 3or3ăi ceva @i 5@i 5ngroă caul sub ernă. !3 găsit baia e 5ntuneric @i a3 folosit cos3eticele e care le ri3ise3, aoi a3 intratsub du@, care făcea c?t un 3ilion de dolari sau 3ăcar c?t 1 E. -a3 5ntors 5n dor3itor @i 3-a3 53brăcat e 5ntuneric, lăs?nd-o e fru3oasa ador3ită săse odihnească 5n continuare. e-i dret, etrecuseră3 a3?ndoi o noate agitată, duă o zi extre3 de solicitantă. Pentru ri3a oară duă 3ult ti3, a3 visat că stătea3 sub turnurile 5n flăcări, 5n ti3 ce oa3enii săreaude la ferestre. !3 3ai visat aoi că eu @i 8arr era3 la o 5n3or3?ntare. !3 deschis cealaltă u@ă de acces sre ca3era noastră @i a3 văzut că ducea către uncoridor scurt, care dădea 5n /alonul are. !3 intrat 5n sală, unde două 3ese rotunde erau aranNate entru 3icul deNun, iar la fiecarecaăt al 5ncăerii ardea c?te un foc. 2acă n-a@ fi oliţist, cred că 3i-ar lăcea să fiu un"oc>efeller. H@a bucătăriei era deschisă, @i auzea3 oa3enii forfotind, făc?nd regătirile entru 3iculdeNun. i s-a ărut aoi că aud o voce cu un accent franţuzesc zic?nd: Curcelu@i 5n ăturică<Dduă care au ur3at ni@te r?sete. 2ar oate că era doar i3aginaţia 3ea.



Pe o 3asă 5ntr-un colţ a3 văzut cafea @i brio@e. i-a3 turnat o cea@că de cafea neagră,duă care, ie@ind e u@ile din sticlă, a3 aNuns e terasă @i a3 resirat ad?nc aerul de 3unte. %ncă era 5ntuneric, dar a3 văzut cerul era senin @i 3i-a3 dat sea3a că ur3a să fie o altă zifru3oasă 5n ţara lui 2u3nezeu. Printre oa3enii legii există o convingere susţinută de exerienţă @i de statistici

confor3 căreia ri3ele L6 de ore ale unei investigaţii sunt decisive. Pe de altă arte, culegerea deinfor3aţii @i oeraţiunile antitero avansează 5ntr-un rit3 3ai lent. $xistă ni@te 3otive 5nte3eiate entru toate astea, 5nsă instinctul @i exerienţa 3ea de oliţist 3-au 5nvăţat că aroae tot ceea cetrebuie să afli @i aroae tot ceea ce ur3ează să descoeri afli @i descoeri 5n două zile. Poate trei. Felul 5n care folose@ti ti3ul @i infor3aţia obţinută va face diferenţa dintre un cazsoluţionat cu succes @i un haos nenorocit 5n care se calcă e icioare tot felul de @efi @i @efuleţi, rocurori lisiţi de creier, susecţi blindaţi cu avocaţi @i, nu 5n ulti3ul r?nd, Nudecători săraci cuduhul. 2acă le la@i tuturor acestor oa3eni ti3 de g?ndire, se duce totul de r?ă. %n ti3 ce g?ndurile acestea 3atinale 53i zburdau rin 3inte, ate ie@i e terasă 5n halatde baie @i auci de casă, duc?nd 5n 3?nă o cea@că de cafea. ăscă, z?3bi @i suse: ; Bună di3ineaţaQ ; Bună di3ineaţa, doa3nă "oc>efellerQ ăsătorit sau nu, duă o noate de sex, rotocolul de di3ineaţă i3une un sărut, unco3li3ent @i o aluzie la cliele de a3or, aluzie care să fie ro3antică, fără să sune siroos, @iexlicită, fără să sune orcos. !3 reu@it s-o scot la caăt cu astea4 aoi a3 ră3as a3?ndoi e terasă, braţ la braţ,savur?ndu-ne cafeaua @i rivind inii @i frunzele toa3nei. /oarele 5nceuse să răsară, iar la nivelul solului se 5ntindea un văl de ceaţă, ce cobora 5n antă sre /aranac a>e, care ărea foarte cal3. $ra lini@te, @i aerul 3irosea a ă3?nt Nilav @i ale3ne arse. %nţelegea3 acu3 de ce lui 8arr 5i lăcea aici, @i 3i l-a3 i3aginat trezindu-ses?3bătă de di3ineaţă 5n rulota lui, 5n faţa unei riveli@ti foarte ase3ănătoare cu aceasta, chiar5nainte de a orni sre lubul uster 8ill. ; Poate, c?nd ne ter3ină3 treaba aici, ne luă3 o sătă3?nă liberă @i 5nchirie3 o căsuţă e 3alul lacului. &-ar fi drăguţ< 3ă 5ntrebă ate. -a3 g?ndit că, dacă acest caz s-ar 5ncheia rost, n-a3 3ai fi nevoiţi să ne luă3 osătă3?nă de concediu. !3 avea ti3 liber berechet. ; red că ăsta ar fi un o3agiu otrivit adus 3e3oriei lui 8arr, adăugă ate. ; 2a, ar fi foarte drăguţ. ui ate i se făcuse frig, a@a că a3 intrat 5n /alonul are. Hn alt culu stătea e ocanaea, l?ngă foc. &oi ne-a3 u3lut din nou ce@tile @i ne-a3 a@ezat e o canaea 5n faţa lor.i3baNul 3eu cororal indica 5n 3od clar fatul că nu avea3 intenţia să intru 5n discuţie cu ei.Individul din faţa noastră, un ti bărbos, 5ntre două v?rste, 53i tri3itea acelea@i se3nale. u toateacestea, soţia sau rietena lui z?3bi @i suse: ; Bună, eu sunt ind. $l este logodnicul 3eu, /onn. /onn nu ărea deloc vesel 2in contră, ărea chiar 3orocănos. Poate că toc3ai 5iaduseseră nota de lată. ind, e de altă arte, era Novială @i rietenoasă, @i robabil ar fi fostdisusă să vorbească @i cu un e@te de acvariu. ate @i ind 5nceură să discute desre staţiunea #he Point, zona !dirondac> @i altease3enea chestii. $u @i orocănosul tăcea3 5n continuare. Focul ne făcea să ne si3ţi3 bine. ind @i orocănosul erau din ong Island, iar el lucra, otrivit suselor lui ind, C5ndo3eniul editorialD. ind lucra 5n P", @i a@a aNunseseră ei să se cunoască. /lavă 2o3nului, nu



ne suse 5ntreaga oveste, 5nsă eu avea3 convingerea că unul dintre ei trebuie să fi fost beat la3o3entul resectiv. ate suse desre ea că era avocată lucru arţial adevărat, iar desre 3ine că era3asistent social @i că lucra3 entru co3unitatea i3igranţilor 3usul3ani ceea ce era a3uzant4orocănosul 5nsă nu se utu abţine să nu facă o gri3asă disreţuitoare.

&u @tiu cu3 aNunseră să discute desre shoing, iar ind o infor3ă e ate că erauni@te 3agazine bune 5n a>e Placid. %nceuse3 să rivesc 5n gol, @i 3-a3 g?ndit că @i orocănosul făcea acela@i lucru4 a3observat 5nsă că el o sorbea din riviri e ate, al cărei halat se desfăcuse uţin 5n artea de sus.$vident, tiul era un orc. 2acă tot a3 aNuns la subiectul ăsta, n-a3 utut să nu re3arc fatul că @i ind era foartefru3u@ică, cu ăr blond, ochi cărui, trăsături nordice, ni@teV for3e i3unătoare @i a@a 3aidearte. Părea ca3 cu douăzeci de ani 3ai t?nără dec?t a@a-zisul ei logodnic, @i nu utea35nţelege ce găsise atrăgător la el, oate doar u3flătura din antaloni. Portofelul, adică. orocănosul ruse tăcerea, sun?ndu-3i: ; $u a3 o conceţie sănătoasă desre i3igrare: indiferent unde te-ai născut, ră3?iacoloQ /e ridică 5n icioare, aruncă o ulti3ă rivire către decolteul lui ate, dintr-un unghi 3ai bun, @i suse, adres?ndu-i-se ei, nu 3ie: i-a ărut bine de cuno@tinţă. ind, la r?ndul ei, se ridică zic?nd: ; &e vede3 la cină. Bucătarul găte@te coco@el 5n seara asta. Coco@el<D -a3 ridicat 5n icioare: ; !3 auzit că acest coco@el al lui este crocant @i fraged. ind z?3bi reţinut. ; 0ohnQ 3ă ad3onesta ate, duă care se 5ntoarse către noii no@tri rieteni. /ă aveţi o zi bunăQ orocănosul răsunse: ; !3 alte lanuri. Ai du@i au fost. ; + ereche co3let neotrivită, 53i suse ate. ; &oi sau ei< orocănosul lăsase un &e= *or> #i3es e canaea, iar eu a3 arcurs raid cu rivirea ri3a agină. Hnul dintre titluri sunea a@a: C+&FI#H 2$ +PI&II %&#"$ /#!#$$H&I#$ AI F"!&K! !/HP"! P"+B$$I I"!HHI /$ !2'&$A#$D. ; (ezi< i-a3 arătat lui ate. 2acă oa3enii ă@tia ar 3?nca 3?ncare adevărată, recu3englezii @i irlandezii, ar avea 3ai 3ult s?nge 5n vene. !@aV cine 3ăn?ncă 3elci< Hite @i un altincident: un sectacol de artificii care a avut loc la 2isnelandul de l?ngă Paris a făcut ca ogarnizoană a !r3atei Franceze din aroiere să abandoneze ar3ele @i să se redea 5n faţa unuiautocar lin cu turi@ti suedezi. ; 0ohn, chiar este rea devre3e entru toate astea. ; oco@elQ !3 citit titlul articolului de fond, care sunea: CBH/8 !#"IBHI$ "$K$$I !-W!$2! !#$&#!#H H B+BJ 2$ ! HBH 2$ &+!P#$ 2I& B!ID. Prin ur3are,a3 aflat că: Cunii 3ilitanţi isla3ici au avansat teoria confor3 căreia /tatele Hnite ar fi lănuitatacul de s?3bătă ca 3odalitate de a 3aniula guvernul indonezian @i de a-@i consolidaargu3entele 5n vederea declan@ării unui război 53otriva isla3uluiD. ilitanţii isla3ici afir3aseră acela@i lucru @i desre atacurile din 11 sete3brie. $ra oteorie interesantă, suficient de lauzibilă entru a-i face e unii să intre la idei. (reau să sun că,



de@i nu sunt un adet al teoriei consiraţiei, 53i i3aginez că există oa3eni 5n ţara asta, fie că facsau nu arte din guvern, care caută un retext entru a extinde războiul 53otriva teroris3ului, 5na@a fel 5nc?t să curindă anu3ite ţări isla3ice. u3 ar fi Ira>ul, bunăoară. -a3 g?ndit la unlucru e care-l susese odată unul dintre cei 3ai i3revizibili agenţi I! din cadrul !##F: C&uave3 nevoie dec?t de 5ncă un atac seriosD.

%n ceea ce 3ă rive@te, cred că 3-a@ utea lisi de asta, 5nsă a3 5nţeles ce voia să sunăindividul. ; ă 5ntorc 5n ca3eră să fac un du@, 3ă anunţă ate. #u ce ai de g?nd< -a3 uitat la3obilul 3eu @i a3 văzut că nu avea3 se3nal. ; #rebuie să-l sun e /chaeffer să stabilesc o 5nt?lnire ca să 3erge3 să vede3 scenacri3ei, a@a că o să folosesc telefonul din bucătărie. &e vede3 5n ca3eră. ; /ă fii drăguţ cu PierreQ ; +ui, ouiV $a a lecat, iar eu a3 intrat 5n bucătărie. $ra un adevărat furnicar4 ni3eni nu ăru săobserve sau să se sinchisească de rezenţa 3ea acolo, astfel că, găsind telefonul e un erete, a3for3at nu3ărul sediului oliţiei statale. i-a răsuns sergentul de gardă, care 3-a rugat să a@tet e fir. %n bucătărie 3irosea at?t de tare a carne de orc răNită, 5nc?t a3 si3ţit că 3i se 5ntoarcesto3acul e dos. !3 deschis ziarul #i3es la rubrica de decese, 5nsă nu a3 găsit nici un 8arr uller.Probabil era rea devre3e entru necrolog4 sau oate că nu aărea 5n #i3es. !3 arcurs reederubrica de @tiri 3etroolitane ca să văd dacă exista vreun articol desre 8arr, 5nsă n-a3 găsitni3ic. Hn accident de v?nătoare etrecut 5n nordul statului nu era chiar o @tire, 5nsă uciderea unuiagent federal, da. Prin ur3are, FBI-ul @i oliţia locală ur3au să dea o declaraţie co3ună, 5n care să sună cădecesul survenise, 5n aarenţă, ca ur3are a unui accident, dar că 5ncă se făceau cercetări. #uturoragenţiilor de resă care solicitau infor3aţii suli3entare ur3a să li se ceară să 3ai a3?ne ublicarea articolului entru a nu tulbura fa3ilia sau a une e fugă un eventual susect. 2eobicei, a@a uteai c?@tiga c?teva zile. + chelneriţă trecu e l?ngă 3ine, iar eu a3 rugat-o: ; Fă-3i, te rog, o favoare @i vezi care-i treaba cu 3icul deNun entru ore. a3eraoha=>. i-ar rinde tare bine un sandvici cu @uncă @i ?ine de secară. ; !cu3< ; #e rog. Ai o cafea. Plecă 5n grabă, iar 3aiorul /chaeffer se auzi la celălalt caăt al firului: ; Bună di3ineaţaQ %l auzea3 cu greu din cauza vacar3ului din bucătărie. I-a3 strigat: ; Bună di3ineaţaQ ?nd e 3o3entul otrivit să 3erge3 la scena cri3ei< ; /ă fiţi aici la ora ot. &e 5nt?lni3 5n hol. ; ulţu3esc. eva noutăţi< ; !3 vorbit aseară cu doctoriţa Gleason. ; + doa3nă tare drăguţă. ; i-a sus că nu v-aţi li3itat doar la identificarea cadavrului @i la un ulti3 o3agiu. ; !@a cu3 v-a3 3ai sus, du3neaei ne-a de3onstrat că există se3ne de abuz fizic. ; 2a< !ţi u3blat cu vreunul dintre obiectele ersonale ale decedatului< ; ategoric nu. u absolut toate. ; !ţi găsit ceva, do3nule detectiv< 3ă 5ntrebă 3aiorul.



; &u. 2oar 5nse3nările din buzunarul lui 8arr @i aelurile de e 3obil. ; !ţi luat ceva< ; &i3ic. %n afară de harta rorietăţii uster 8HI.

; /oldaţii 3ei sun că nici du3neavoastră, nici soţia nu aţi se3nat. &ici la venire, nici la lecare. ; 2o3nule 3aior, ce-ar fi să trece3 a3?ndoi e la 3orgă duă ce vizită3 scena cri3ei< ; Prea t?rziuQ FBI-ul a 5nhăţat cadavrul azi-noate. ; e v-a3 sus eu< #rebuie să acţionaţi raid. ; ulţu3esc entru sfat. helneriţa use o tavă e teNghea, zic?nd: ; icul deNun va fi servit la @ate. ; ulţu3esc. !dăugaţi @i c?ţiva biscuiţi din aceia toc3ai sco@i din cutor. ; u3 e la #he Point< 5ntrebă /chaeffer. ; inunat. #oată băutura este gratis. e se 3ai aude cu 3andatul de ercheziţie @i cusuravegherea< !3 luat o gură zdravănă din sandviciul cu @uncă. Hn deliciuQ ; 2eoca3dată uitaţi de 3andatul de ercheziţie. %nsă a3 5nceut suravegherea noateatrecută. ; Ai< (reo veste< ; da. a 6.M seara, două vehicule au ărăsit rorietatea 5n cauză. Hnul era oca3ionetă Ford 5nregistrată e adresa lubului uster 8ill, iar celălalt un Ford #aurus,5n3atriculat la fir3a de 5nchirieri auto $nterrise. !3 luat o 5nghiţitură de cafea ca să-3i alunece @unca e g?t @i a3 5ntrebat: ; Hnde s-au dus< ; a aeroortul regional !dirondac>. #er3inalul co3ercial este 5nchis la ora aceea, iarei au lăsat 3a@ina 5ntr-o arcare a fir3ei $nterrise @i au us cheile 5ntr-o fantă secială4 duăcare a3bii @oferi doi bărbaţi s-au urcat 5n ca3ionetă @i s-au 5ntors la lubul uster 8ill. ; e 5nţelegeţi din asta< ; ucru susect, dar se are că returnau o 3a@ină 5nchiriată. 2u3neavoastră ce credeţi< aiorul /chaeffer avea un si3ţ al u3orului foarte aarte. ; (erificaţi dacă există vreun cadavru 5n ortbagaN. are era nu3ărul de 5n3atriculare alFordului #aurus< ; &u-l a3 la 5nde3?nă. Jsta era 3odul lui oliticos de a sune: C(oi ce aţi făcut entru3ine 5n ulti3a vre3e<D ; !3 văzut un #aurus albastru de la $nterrise la lubul uster 8ill, c?nd a3 fostacolo. I-a3 recitat din 3e3orie nu3ărul de 5n3atriculare @i a3 5ntrebat: Jsta e< ; !@a are. + să sun la $nterrise să aflu cine a 5nchiriat 3a@ina aia. -a3 g?ndit că robabil obţinuse3 deNa această infor3aţie de la arr, rietenul lui ate de la $nterrise, 5nsăa3 sus: ; Bine. !lte noutăţi 5n ur3a suravegherii< ; &i3ic. e anu3e căută3< ; &u se @tie niciodată. %nsă a@ dori să aflu că adox nu a ărăsit 5ncă rorietatea. ; %n regulă. ; !@adar, va trebui să 3ă sune cineva oric?nd vedeţi vreo 3i@care. &u3ai uţinV



Hn u@ti 53brăcat 5n ni@te haine de bucătar caraghioase @i ţiător colorate 5ncerca să-3iatragă atenţia. ; are-i treaba< l-a3 5ntrebat. ; !3 nevoie de telefon. #rebuie să fac o co3anda. ; e trebuie să co3anzi< oco@el< $u sunt @eful coco@eilor. 2e c?ţi ai nevoie<

; $u de telefon a3 nevoie, do3nule. ; 8ei, a3ice, eu 5ncerc să salvez lu3ea aiciQ !@teatăQ Folosesc telefonul de la bucătărie, i-a3 exlicat lui /chaeffer. &e vede3 la ot. !3 5nchis @i i-a3 5n3?nat recetorul bucătarului. ; 2acă vine sf?r@itul lu3ii, este nu3ai vina ta. Hn ti rezentabil, 53brăcat 5ntr-o unifor3ă albă, croită i3ecabil a3 @tiut instantaneucă era bucătarul francez veni la 3ine @i 53i 5ntinse 3?na, rostind cu un accent uternic: ; Bună di3ineaţaQ &e-a3 str?ns 3?inile. /unteţi, desigur, do3nul ore. ; +ui. ; !, vorbiţi francezaV ; +ui. ; Bon. $u sunt 8enri, bucătarul-@ef. #rebuie să vă sun că regret rofund ovestea cu urcelu@ii 5n ăturică. ăcar ronunţia o ni3erise, sre deosebire de reţetă. I-a3 sus: ; $i, 8enr, nu-ţi face roble3e. ; 2ar 53i fac. !stfel că, secial entru du3neavoastră, a3 co3andat ingredientelenecesare, iar astăzi vo3 servi urcelu@ii la ora de coc>tail. ; GrozavQ ie 53i lace coaNa u@or 3aronie. ; 2a, desigur. /e alecă 5nsre 3ine @i 53i @oti: Ai 3ie 53i lac bunătăţile astea. 2eNa era3 convins că 3ă ia este icior. I-a3 sus: ; !sta ră3?ne 5ntre noi. Bun, nu uita 3u@tarul. &e vede3 3ai 5ncolo. ; Pot să vă rezint bucătăria 3ea< !3 rivit 5n Nur. ; !rată bine. ; Puteţi solicita oric?nd o co3andă secială, entru orice 3asă. ; GrozavQ %n ulti3a vre3e 3-a3 tot g?ndit la sitarV ; +, incredibilQ %n seara asta servi3 sitar. ; &u 3ai suneQ a naiba, ar fi trebuit să Noc la loterie aziQ ; 2a< !, 5nţelegV i-a3 rivit ceasul. ; !cu3 euV ; + cliăQ 8enr scoase o bucată de h?rtie din buzunar, zic?nd: !3 aici 3eniul entrudiseară. iti de e bileţel: 5ncee3 cu o tocăniţă de ciuerci de ădure, ur3ată de un fileu crocantde ăstrăv arctic, cu garnitură de astă de ardei @i sos de unt ro@u. $u zic că la asta ar 3erge unchardonna californian. 2a< !oi vine sitarul e care 5l voi servi cu o garnitură de legu3e locale5năbu@ite @i cu sos de vin. Pentru sitar, 3ă g?ndesc la un vin franţuzesc de ti cabernet sauvignon.e credeţi< 2o3nule ore< ; JăăăV se are că va fi e gustul tuturor. ; Perfect. Ai 5ncheie3 cu deserturi de ciocolată. ; + 5ncheiere cu3 nici nu se utea 3ai bunăQ ; u vin alb de /auterne, fire@te. ; /e 5nţelege de la sineQ %n regulăV



; 2u3neavoastră @i soţia ne veţi onora cu rezenţa la 3asa de r?nz< ; &u, trebuie să 3erge3 la o cursă de veveriţe. ulţu3i3 entruV ; $i, atunci trebuie să vă regătesc un achet entru r?nz. ?nd lecaţi< ; %n douăzeci de 3inute. asă, nu te 3ai deranNaV ; 2ar insistV (eţi găsi un co@ entru icnic 5n 3a@ina du3neavoastră, 53i 5ntinse 3?na,

i-a3 str?ns-o, iar el adăugă: +3 avea noi ne5nţelegerile noastre, dar ute3 ră3?ne rieteni. &u< 2u3nezeuleQ !cu3 chiar avea3 3ustrări de con@tiinţă 5n legătură cu atitudinea 3eafrancofobă, a@a că i-a3 sus: ; + să tăbăci3 53reună c?teva funduri de ira>ieni. orect< 8enr nu era toc3ai convins de asta, 5nsă 53i z?3bi. ; #ot ce se oate. ; %n regulăQ &e vede3 3ai t?rziu. %n ti3 ce 53i croia3 dru3 către ie@irea din bucătărie, l-a3 auzit e 8enr răcnindco3anda entru un r?nz la achet. C/tai u@urel, 8enrQD -a3 5ntors 5n ca3eră @i a3 anunţat-o e ate, care se afla 5n faţa 3ăsuţei de toaletă,agit?ndu-se cu fardurile: ; #rebuie să ne 3i@că3 reede. /ediul oliţiei statale, ora ot. ; icul deNun e e 3asă. e-a zis 3aiorul /chaeffer< ; + să-ţi ovestesc e dru3. Hnde e servieta ta< ; /ub at. !3 5ntins 3?na sub at, a3 tras servieta afară @i a3 5nceut să răsfoiesc rin teancul decontracte de 5nchiriere de la $nterrise. !3 ră3as 5n icioare 5n dretul 3esei @i a3 ridicat@ervetul de e co@uleţul cu biscuiţi fierbinţi. ; e cauţi< ; Hntul. ; 0ohnV ; !,uite-lQ ; e< ; ontractul de 5nchiriere $nterrise cu nu3ărul de 5n3atriculare al 3a@inii e care a3văzut-o la lubul uster 8ill. !3 us contractul e 3asă @i a3 uns un biscuit cu unt. ; ine a 5nchiriat 3a@ina< ; !sta ar utea fi interesantV ; e anu3e< ; &u3ele tiului ăsta. $ rus. ihail Putiov. ate se g?ndi uţin. ; ie nu 3i se are că ar utea fi unul dintre 3e3brii clubului. ; &ici 3ie. Poate că adox 5@i invită la club fo@tii rivali din vre3ea "ăzboiului "ece entru a deăna a3intiri 53reună. "ă3?n?nd 5n icioare, 3-a3 5nfit 5n o3letă @i a3 5ntrebat-o e ate: (ii să 3ăn?nci sau referi să ictezi 5n continuare< &ici un răsuns. ; #rebuie să lecă3. 2in nou, nici un răsuns. ; Iubito, să-ţi aduc sucul, cafeaua @i o felie de ?ine răNită< ; 2a, te rog. %ncă nu sunt dresat foarte bine, dar fac rogrese. !3 dus sucul, cafeaua @i felia de ?ineunsă cu unt la 3ăsuţa de toaletă @i 3-a3 interesat: ; !i se3nal<



; &u. ; #rebuie să 3ai dau un telefon de la bucătărie. ; Pe cine suni< ; Pe cineva care să-l oată identifica e rusul ăla. ; /ună la noi la birou.

; ai bine nu. ; 2eNa ave3 roble3e, 0ohn, 3ă infor3ă ea. %nţelegi @i tu at?ta lucru, nu< ; &u vezi cu3 3erg lucrurile 5n lu3ea asta< Infor3aţia 5nsea3nă utere. 2acă daiinfor3aţii e gratis, renunţi de bunăvoie la uterea de a negocia necazurile 5n care ai intrat. ; Hite cu3 3erg lucrurile 5n lu3ea 3ea, 53i relică ea. Kine-te dearte de necazuriQ ; red că e uţin ca3 t?rziu entru asta, scu3a 3ea. aitolul M -a3 5ntors 5n /alonul are, unde vreo douăsrezece ersoane, rintre care @i ind @i/onn, stăteau 5n Nurul celor două 3ese, lu?nd 3icul deNun. ind z?3bi @i 53i făcu cu 3?na./onn o căută din riviri e ate. !3 intrat din nou 5n bucătărie, unde u@tiul de 3ai devre3e vorbea la telefon, făc?nd onouă co3andă. ; 8enr vrea să te vadă. !cu3Q i-a3 sus. ; 8a< ; !3 nevoie de telefon. HrgentQ /e uită ur?t la 3ine, dar 5nchise totu@i telefonul, iar aoi ie@i, călc?nd aăsat. #inerii dinziua de azi ar trebui să 5nveţe ce e răbdarea @i resectul faţă de ceilalţiQ !3 găsit 5n agenda 3obilului 3eu nu3ărul de telefon e care 5l căuta3 @i a3 for3at. a caătul celălalt se auzi o voce fa3iliară: ; /erviciul de Investigaţii earns. ; 2uă c?te se are, c?inele 3eu este sion ira>ian, a3 sus. Puteţi să-i faceţi overificare de rutină< ; ine<V ore, tu e@ti< ; /alut, 2ic>Q !3 un cani@ care 5n fiecare vineri noate se a@ează cu faţa către ecca @i5ncee să urle. ; %3u@că-l, 3ă sfătui el r?z?nd. 8ei, ce 3ai faci< ; $xcelentQ #u< ; &e3aio3enitQ 2e unde suni< e e #he Point< ; oncluzia cui< !, este ensiunea unde sunt cazat. "egiunea /aranac a>e. ; %n concediu< ; Proble3e de serviciu. e 3ai face o< ; &ebună ca 5ntotdeauna. ate cu3 o 3ai duce< ; GrozavQ ucră3 53reună la cazul ăsta. !3 continuat cu oliteţurile 5ncă un 3inut. 2ic> earns este fost detectiv &*P2, /ecţiao3ucideri, @i face arte din reţeaua 3ea de ile, cuno@tinţe @i relaţii, reţea care, din c?te a3observat, scade de la an la an, e 3ăsură ce oa3enii se ensionează, se 3ută, 3or din cauzenaturale sau la datorie a@a cu3 s-a 5nt?3lat e 11 sete3brie cu 2o3 Fanelli @i cu alţi @ase tii e care 5i cuno@tea3. 2ic> a 3ai lucrat, entru o erioadă foarte scurtă, @i la !##F, unde a avut acces lainfor3aţii strict secrete @i a aflat cu3 lucrează FBI-ul, astfel că, atunci c?nd s-a ensionat, aobţinut un aranNa3ent e cont roriu, fiind solicitat de FBI să verifice diverse ersoane. 2uă 11



; IsuseQV 8arr uller< e s-a 5nt?3lat< ; 2e-asta a3 venit aici. /ă aflu. ; Ai tiul ăsta, rusul, are vreo legătură cu toate astea< ; !re o legătură cu individul e care eu 5l susectez că ar fi co3is cri3a. ; BineV deciV la r?nz, da< u3 dau de tine<

; Pe aici se3nalul e foarte rost. #e sun eu. /tai e l?ngă telefon. ; !bsolut. ; ulţu3esc. o3li3ente lui o. ; /alutări lui ate. !3 5nchis telefonul @i a3 ie@it din bucătărie. #rebuia să găsesc un loc 3ai otrivit entrua desfă@ura aceste oeraţiuni. !3 luat-o rin /alonul are, ătrunz?nd 5n rotondă, aoi a3 aNuns la intrare, unde 3i-a3văzut 3a@ina, la volanul căreia se afla ate. !3 sărit e scaunul din dreata, 5n@tiinţ?nd-o: ; Gata, ?nă la orele r?nzului vo3 afla c?te ceva desre ihail Putiov. $a aăsă edalade acceleraţie, @i a3 ornit la dru3. -a3 uitat la ceasul de la bord. ; rezi că ute3 aNunge 5ntr-o Nu3ătate de oră< ; 2e aceea conduc eu, 0ohn. ; /ă-ţi a3intesc c?t de anicată erai 5n traficul din anhattan< ; $u nu intru 5n anicăV ractic tehnici de evaziune tactică. ; a toţi cei din Nurul tău. ; Foarte a3uzantQ 8ei, ce e e bancheta din sate< !3 rivit este u3ăr. ; !, a3 fost revăzător @i l-a3 us e bucătar să ne regătească un achet entru r?nz. ; #e-ai g?ndit bine. -ai cunoscut< ; 2a. 8enr. 8enri. %n fineQ ; &u-i a@a că te-ai urtat 5nfiorător< ; Bine5nţeles că nu. + să regătească urcelu@i 5n ăturică entru coc>tail. /ecial entru 3ine. Presuun că nu 3-a crezut. !3 ie@it e oartă, a3 luat-o e aleea 5ngustă, străNuită de coaci, @i a3 aNuns la @osea.ate a aăsat e acceleraţie, căci ne grăbea3 să aNunge3 c?t 3ai reede la 5nt?lnirea cu oliţiastatală asta dacă nu ne 5nt?lneau oliţi@tii 5nainte @i ne trăgeau e dreata entru deă@ireavitezei legale. ; eva noutăţi de la 3aiorul /chaeffer< 3ă chestiona ate. ; 2a. i-a ur3at sfatul @i a 5nceut suravegherea rorietăţii uster 8ill. ; Ai< ; a@ina aia 5nchiriată de la $nterrise, e care a3 văzut-o acolo, @i care era a luiPutiov, a fost returnată la aeroort noatea trecută. ; !@adar, Putiov a lecat< ; 2acă a lecat, nu a făcut-o noatea trecută, de la aeroort. $lV sau oate altcinevacare 5i conducea 3a@inaV s-a 5ntors la lubul uster 8ill cu o dubiţă. %n ti3 ce conducea, a3 us-o la curent cu toate infor3aţiile, aoi a3 scos contractul de 5nchirieri din buzunar @i l-a3 cititcu atenţie. I-a3 sus: Putiov ăsta a 5nchiriat 3a@ina du3inică di3ineaţa. !sta 5nsea3nă că a sositcu avionul 5n ziua resectivă din Boston sau !lbanV



; Bine, bineV 2ar fă să sune a Noc de salon, ceva de genul: CBună, 0ohn, @tii, a3 făcutun ariu desre undele radio cu frecvenţă extre3 de Noasă. /ora 3ea sune că ot fierbe un outare, iar soţul 3eu zice că ot să-ţi răNească @i creierulD. e zici< ; (rei să ne creadă idioţi< ; $xactQ

; $u nu 3ă rice la fel de bine ca tine să fac e roasta. ; !tunci 5l sun eu. ; %l sună3 a3?ndoi. !3 aNuns 5n cătunul "a Broo>, iar ate 5ncetini. 2uă vreo două secunde, a3 intrat 5n arcarea sediului oliţiei statale. $ra 6.X. ate 5@i luă servieta, @i a3 cobor?t din #aurus, 5ndret?ndu-ne sre clădire4 %nsă o altă3a@ină ţ?@ni din locul de arcare @i ori chiar 5n faţa noastră. &u @tia3 exact desre ce era vorba, 5nsă era3 e fază. Gea3ul din dretul @oferului cobor5, iar 8an> /chaeffer 5@i scoase caul afară. ; 8ai, susQ &e-a3 urcat 5n 3a@ina lui o ro=n (ictoria fără 5nse3ne seciale eu 5n faţă, iar ate5n sate. ă 5ntreba3 de ce ne a@teta 5n arcare @i nu 5n hol, 5nsă ne lă3uri el 5nsu@i: ; %n di3ineaţa asta a3 3usafiri. &u era nevoie să 5ntreb. Intră e @osea, zic?nd: ; /unt @ase: trei de la biroul local din &e= *or>, doi de la )ashington @i unul de ladu3neavoastră. ; /unt de la guvern, l-a3 infor3at, @i au venit să vă aNute. ; /e aNută singuri. Ai-au băgat nasul 5n dosarele 3ele. ate, din sate, suse: ; /cuzaţi-3ă. $u sunt de la FBI. -a3 5ntors către ea. ; &u critică3 FBI-ul, draga 3ea. &ici un răsuns. ; 2e la !##F cine a venit< l-a3 5ntrebat eu e /chaeffer. ; Hn individ e nu3e ia3 Griffith. %l cuno@ti< ; 2a. $ de la Biroul entru răsundere rofesională. ; e dracuS 5nsea3nă asta< ; !faceri interne, 5n li3baNul FBI. ; ău< Păi, vă caută e a3?ndoi. -a3 uitat 5n sate, la ate, care ărea uţin suărată. Hnii 5l nu3eau e ia3 Griffith $xecutorul, iar cei 3ai tineri, care văzuseră de rea 3ulteori la seria atrix, 5i suneau !gentul 5n &egru. 2uă 3ine, nu era dec?t un ticălos. i-a3 a3intit că Griffith ar fi utut fi rezent la 5nt?lnirea aceea de la restaurantul)indo=s on the )orld, 5nsă fie 5nt?rziase, fie nu fusese invitat, 5n orice caz, nu a avut arte desoarta tuturor acelora care s-au aflat acolo 5n di3ineaţa resectivă. 2e ase3enea, e vre3ea c?nd lucra3 la cazul #)! 6, avusese3 c?teva disuteserioase cu do3nul Griffith, @i ulti3ele cuvinte e care i le adresase3 5n barul $cco fuseseră:C2isari dracului din ochii 3eiQD %3i ur3ase sugestia, cu toate că nu 5i icase rea bine. !cu3, revenise. ate 5l 5ntrebă e /chaeffer:



; e i-aţi sus< ; ă robabil veţi trece e aici 5n cursul zilei de azi. ice că vrea să vă vadă e a3?ndoic?nd aNungeţi. -a3 g?ndit că vreţi să a3?naţi uţin 3o3entul, 3ai adăugă el. ; ulţu3esc, i-a3 sus. &u ăru să 3ă audă.

; Aeful du3neavoastră, #o3 )alsh, a sunat i3ediat duă ce aţi lecat. -a 5ntrebatdesre ce anu3e a3 discutat4 i-a3 sus să ia legătura cu du3neavoastră. ; Foarte bine, i-a3 răsuns. Iar eu l-a3 sfătuit să ia legătura cu du3neavoastră. !ţi3enţionat cu3va că sunte3 cazaţi la #he Point< ; &u. 2e ce< ; Păi, ne-a lăsat un 3esaN acolo, i-a3 relicat, duă ce a3 aruncat o rivire 5n sate,către ate. ; $u n-a3 zis ni3ic, reetă el. -a3 g?ndit că oate cei de la FBI, de acasă, sau oate chiar ia3 Griffith o luaseră la5ntrebări e rietena 3ea ax, de la 8ertz. ; )alsh a 3enţionat cu3va că nouă ni s-a 5ncredinţat cazul ăsta< ; &u. 2ar n-a sus nici că Griffith a venit aici ca să vă ia cazul. red 5nsă că asta are deg?nd. 2acă eu @i soţia 3ea a3 fi utut vorbi nestingheriţi acu3, robabil a3 fi căzut de acordasura fatului că, 5n esenţă, )alsh ne trăsese claa. 2e fat, n-a3 utut să 3ă abţin @i i-a3 suslui ate: ; #o3 n-a resectat 5nţelegerea noastră. ; &-ave3 de unde @ti asta cu siguranţă, relică ea. Poate că ia3 Griffith nu vrea dec?tsăV ne facă să 5nţelege3 condiţiile nu3irii noastre aici. ; &u cred că ăsta ar fi 3otivul entru care )alsh a sunat la Biroul entru răsundere rofesională, iar Griffith a bătut dru3ul ?nă aici, i-a3 răsuns. ate nu zise ni3ic, dar /chaeffer interveni: ; 2in c?te a3 auzit ulti3a oară, aveaţi la disoziţie @ate zile entru a rezolva cazul.P?nă ri3esc alte ve@ti, entru 3ine voi sunteţi echia de investigaţii. ; orectQ a3 arobat eu. P?nă una, alta, trebuia să ră3?ne3 cu un as 5naintea lui ia3 Griffith. aitolul M1 %n 3ai uţin de o oră, a3 ie@it de e "oute XO @i a3 intrat e /tar> "oad. obilele @i agerele noastre fuseseră neobi@nuit de tăcute toată di3ineaţa, ceea ce ar fi fost o adevărată binecuv?ntare, dacă nu era at?t de nelini@titor. 2e fat, rietenul cu care ne 5ntreţine3 at?t de des rin telefon, #o3 )alsh, se dăduse lafund acu3, de c?nd $xecutorul, zis @i ia3 Griffith, aăruse 5n eisaN. P?nă 5n 3o3entul ăsta,)alsh @i Griffith discutaseră de c?teva ori, 5ncerc?nd să-@i dea sea3a e unde uteau fi detectivulore @i agentul secial afield, alias agenţii renegaţi. $ra3 convins că Griffith 5l asigurase e )alsh de fatul că u@la3alele ur3au săsosească 5n scurt ti3 @i că, 5nainte de a aNunge la Nu3ătatea holului sediului oliţiei statale, va une 3?na e ei @i 5i va conduce la aeroort, unde un elicoter FBI a@teta să-i exedieze 5nanhattan. $i bine, asta nu avea să se 5nt?3leQ i-a3 5nchis telefonul @i agerul @i i-a3 făcut un se3n lui ate să rocedeze la fel.



/chaeffer 3erse e dru3ul e care ni-l indicase @i "ud @i, 5ntr-un sfert de oră, ne afla3la intersecţia de unde, dacă o luai la nord, e cuen Pond "oad, aNungeai la ghereta agenţilorde ază de la lubul uster 8ill. %n aroierea intersecţiei, a3 re3arcat o furgoneta ortocalie, cu e3ble3a statului e ortieră4 era arcată e 3arginea dru3ului. 2oi bărbaţi 5n saloetă curăţau terenul de tufe.

/chaeffer 5ncetini @i ne exlică: ; Poliţia statală. /e ori, iar cei doi bărbaţi 5@i recunoscură @eful @i se aroiară de 3a@ină. Păreau că vor săsalute, 5nsă fiind sub acoerire, dădură u@or din ca, zic?nd: ; Bună di3ineaţa, do3nule 3aior. ; eva activitate< 5ntrebă /chaeffer. ; &u, să trăiţiQ răsunse unul dintre ei. &i3eni n-a intrat @i n-a ie@it. ini@te totală. ; &u exageraţi cu 3unca, glu3i 3aiorul. + să faceţi raf 53brăcă3intea de serviciu. !3bii oliţi@ti r?seră din toată ini3a la glu3a @efului lor. !3 lecat 3ai dearte. ; 2acă băieţii văd vreun vehicul venind dinsre lubul uster 8ill @i 5ndret?ndu-secătre "oute XO, ne exlică /chaeffer, o să trans3ită un 3esaN rin radio către o 3a@ină fără5nse3ne care va ur3ări vehiculul 5n cauză e autostradă, a@a cu3 a3 rocedat noatea trecută cuca3ioneta de la club @i cu 3a@ina de la $nterrise. 2acă vehiculul nostru vine 5ncoace, 5nsre ădure, atunci 5l va ur3ări furgoneta de aici. !zi-noate, continuă 3aiorul /chaeffer, a3 folosit oca3ionetă de la co3ania de electricitate, 5ntr-o zi sau două, n-o să 3ai găsi3 retexte entru ane 3otiva rezenţa aici, la o intersecţie din 3iNlocul ădurii. ; redeţi că cineva de la uster 8ill a observat 3a@inile astea< ; u siguranţă. Băieţii 3ei sun că agenţii de ază de la lubul uster 8ill vin cu un Nee ?nă la dru3ul ăsta de cel uţin două ori e zi. ercetează 53reNuri3ile, duă care se5ntorc. $ ca un fel de recunoa@tere a eri3etrului. adox era, de altfel, @i aranoic, lucru foarte folositor atunci c?nd e@ti ur3ărit. !3 continuat să 5naintă3 e dru3ul forestier, iar ate 3i-a sus: ; 0ohn, 5nţeleg acu3 ce voiai să sui 5n legătură cu 3isiunea lui 8arr. !r fi ututsuraveghea rorietatea, de acolo unde se afla echia 3aiorului /chaeffer. ; $xact. Hn singur dru3 de intrare @i un singur dru3 de ie@ire. ?t desre oaseţii care soseau de la aeroort 5n ca3ioneta lubului uster 8ill, ar fitrebuit să se organizeze la aeroort o ur3ărire din u3bră, entru a vedea cine aterizează de laBoston sau !lban @i urcă 5n ca3ioneta clubului. %n loc de asta, )alsh l-a tri3is e 8arr, singur, e rorietatea acestui club. $ra vorba fie desre un lan de suraveghere rost conceut, făcut cu un buget deausteritate, fie desre cu totul altceva. a @i cu3 cineva ar fi vrut ca 8arr uller să fie rins./au, 3ă rog, oate nu 8arr 5n 3od secial, ci orice oliţist !##F căruia i se 5ncredinţa 3isiuneade a verifica a@a-zisul caz de teroris3 intern. Bunăoară, eu. +ric?t de interesantă ar fi fost ideea, nu rea avea sens. !r trebui să 5ncadrez toată ovestea asta 5ntr-una dintre categoriile uzuale: lanificare de tot rahatul, nerozie de birocraţi sau rostul 3eu obicei de a ie@i la 5naintare luni de di3ineaţă. /chaeffer 53i citi g?ndurile. ; &u vreau să critic felul 5n care voi, cei de la FBI, g?ndiţi 3isiunile, 5nsă rietenuldu3neavoastră nu avea nici cea 3ai 3ică @ansă de a face suravegherea. &ici eu, nici ate nu i-a3 dat vreun răsuns, iar /chaeffer continuă: ; 2acă 3-aţi fi contactat 5nainte, v-a@ fi arătat o hartă a terenului, v-a@ fi dat c?ţiva,oa3eni @i ni@te sfaturi utile.



; Hneori, cei de la FBI sunt uţin aroganţi @i secreto@i, a3 sus. ; da, uneori. Pentru a schi3ba subiectul, ascult?nd totu@i sfatul lui /chaeffer de a aela la serviciile lui,l-a3 5ntrebat: ; -aţi localizat e Fred<

; Pe cine< !, veteranul din 3arina 3ilitară. &u 5ncă. + să 3ai 5ntreb. 2uă toateaarenţele, 3aiorul /chaeffer nu etrecuse rea 3ult ti3 căut?ndu-l e veteranul Fred. %n lus,sunt convins că nici nu considera acest asect foarte i3ortant. &ici eu nu-i acordase3i3ortanţa cuvenită ?nă c?nd n-a sugerat ate să-l sună3 e tiul de la !##F care lucra la#eleco3unicaţii 5n 3arina 3ilitară, entru a-l 5ntreba desre $F. &u @tii niciodată cu3 ceva oate conduce la altceva sau cu3 ot să se lege două lucruri aflate la 3are distanţă unul de altul. !3 intrat e un dru3 de ţară, lat doar at?t c?t să 5ncaă o 3a@ină. ; !cesta este dru3ul e care a3 găsit cadavrul, ne infor3ă /chaeffer, ca3 la un>ilo3etru @i Nu3ătate de aici. !oi a3 descoerit rulota, la cinci >ilo3etri 3ai 5ncolo. 2e larulotă ?nă la gardul care 5nconNoară rorietatea uster 8ill sunt nouă sau zece >ilo3etri aroxi3ativ o oră @i Nu3ătate de 3ers e Nos. &ici eu, nici ate nu a3 răsuns, a@a că 3aiorul /chaeffer continuă: ; redeţi deci că 8arr uller a arcat iniţial rulota 3ult 3ai aroae, că a ătruns e rorietate ca3 e la ot s?3bătă di3ineaţă, că a fost ridicat de agenţii de ază de la uster 8ill@i că, undeva e dru3, a fost interogat cu forţa, aoi oate chiar drogat, duă care el @i rulota luiau fost adu@i e dru3ul ăsta4 aici 8arr a fost ucis, iar rulota a fost 3utată c?ţiva >ilo3etri 3ai5ncolo. Ia ziceţi, ca3 a@a stau lucrurile< ; a3 a@a, a3 răsuns. /chaeffer 5nclină u@or din ca @i suse: ; /-ar utea să se fi 5nt?3lat a@aV 2ar, entru nu3ele lui 2u3nezeu, de ce ar fi ucisoa3enii ă@tia un agent federal< ; #oc3ai entru a afla acest lucru a3 venit aici. ; ! 3ai fost cineva i3licat 5ntr-un accident de v?nătoare e dru3ul ăsta sau 5naroierea lui< /au 5n reaN3a rorietăţii uster 8ill< 5ntrebă ate. /chaeffer ră3ase cu rivirea ironită asura dru3ului 5ngust @i răsunse: ; -a3 tot g?ndit la asta 5ncă de ieri, de c?nd detectivul ore a adus vorba desreaceastă osibilitate. Prin ur3are, a3 5ntrebat 5n st?nga @i 5n dreata, iar răsunsul este afir3ativ./-a 5nt?3lat 5n ur3ă cu aroae douăzeci de ani, e vre3ea c?nd se construia rorietateauster 8ill, ca3 la ot >ilo3etri de rorietate către nord, ne infor3ă 3aiorul. Hnul dintrecolegii 3ei 3ai 5n v?rstă @i-a a3intit de asta. ; are a fost verdictul< ; !ccident de v?nătoare, autor necunoscut. ; Ai victi3a< ; &u a fost identificată. &e infor3ă e scurt: bărbat, 5nNur de L de ani, roasăt bărbierit, solid @i a@a 3ai dearte. Hn singur glonţ 5n ca. $ra vară, iar victi3a urta antaloniscurţi, tricou @i ghete de alinist. &ici un act de identitate. +3ul era 3ort de cel uţin douăsătă3?ni c?nd a fost descoerit. Fusese atacat de ani3ale. /-au făcut fotografii ale feţei, 5nsă n-au fost arătate ublicului larg, din 3otive evidente. !u fost recoltate a3rente, dar nu erautoc3ai clare @i nu s-au otrivit cu cele din băncile de date existente la vre3ea aceea. ; Ai asta nu e uţin susect< sublinie ate. Hn singur glonţ 5n zona caului, nu tu act deidentitate, nu tu ersoană dată disărutăV Presuun că nu a fost găsit nici un vehicul 5n zonă.



2in nou a3 dat u@or din ca, rivind insistent conturul ortocaliu. %ntre ti3, venise @i erechea ăsării albastre. ; 2acă riviţi bine dru3ul, suse /chaeffer, veţi observa că e destul de dreată4 rinur3are, este greu de i3aginat că vreun v?nător care 3ergea e aici asta ar fi utut confunda uno3 cu o cărioară. Iar dacă v?nătorul se afla 5n ădure, nu3ai un glonţ 3iraculos ar fi utut trece

rintre toţi coacii ă@tia fără să-l atingă e vreunul dintre ei. ; !@a e, a3 arobat. Pare a fi cri3ă. ; 2in ăcate, cu exceţia fatului că ni se are aroae i3osibil să fi fost un accident,nu ave3 nici cea 3ai 3ică dovadă că ar fi fost vorba desre o cri3ă. %3i a3inti că nu se oate vorbi desre Naf, iar victi3a nu avea cuno@tinţe rin artealocului, astfel 5nc?t să susectă3 o cri3ă din răzbunare, a@a cu3 se 3ai 5nt?3lă uneori e aici. &-a3 răsuns. $vident, 3aiorul /chaeffer bănuia că 3isiunea lui 8arr avea o legătură cu3oartea acestuia @i că Bain adox era uciga@ul, 5nsă n-avea de g?nd să 3i@te un deget ?nă c?ndnu găsea o dovadă solidă. ; (reţi să vedeţi fotografiile< ne 5ntrebă /chaeffer. ; (ă rog, a3 răsuns eu, cu toate că nu dorea3. /coase un teanc de fotografii color din buzunar @i 3i le 5ntinse. -a3 uitat 5n grabă eele, 5n ti3 ce ate stătea l?ngă 3ine. 8arr căzuse cu faţa 5n Nos, a@a cu3 aflase3 deNa, iar, 5n ur3a i3actului, braţele fuseserăaruncate de o arte @i de alta a corului, a@a cu3 arăta @i conturul desenat cu sra. &u vedea3 rea bine rana din sate, e unde ătrunsese glonţul, 5nsă ri3-lanuriledezvăluiră o ată de s?nge 5n 3iNlocul Nachetei de ca3uflaN. !3 rivit fix un ri3-lan 5n care se vedea artea din st?nga a feţei lui 8arr, cu ochiideschi@i. (edea3 curelu@a de iele din Nurul g?tului său, de care era rins binoclul4 acesta aterizasedincolo de cor @i zăcea aroae de u3ărul său st?ng, l?ngă faţă. ; !sta era oziţia binoclului atunci c?nd aţi descoerit cadavrul< l-a3 5ntrebat e3aiorul /chaeffer. ; 2a. !cestea sunt fotografiile făcute 5nainte să atinge3 sau să 3ută3 ceva. Poate căţinea binoclul 5n 3?nă sau rivea rin el atunci c?nd a fost 53u@cat. red că de aceea obiectul acăzut l?ngă el @i nu sub el. /au oate că i3actul glonţului care a ătruns 5n cor a făcut ca binoclul să se balanseze @i să se deărteze de cor, 5nainte ca acesta să atingă ă3?ntul. Posibil, dar nu @i lauzibil. ai 5nt?i de toate, 8arr nu se uita rin binoclu c?nd a fostucis de oa3enii care 5l aduseseră aici. %n al doilea r?nd, confor3 legilor fizicii, binoclul ar firevenit 5n oziţia iniţială, at?rn?nd e ietul lui 8arr, 5nainte ca truul lui să atingă ă3?ntul.%nsă asta nu era o certitudine. aiorul /chaeffer reluă: ; !ţi văzut obiectele sale ersonale la 3orgă. a3era video a fost găsită 5n buzunarullateral din dreata al Nachetei, iar aaratul foto, 5n cel din st?nga. %n buzunarul din dreata sate al antalonilor era ghidul desre ăsări, iar 5n cel din st?nga cle@tele entru s?r3ă. "evenind la carneţelul său, 3aiorul /chaeffer recită inventarul lucrurilor e care le găsise: breloc, ortofel, revolver Gloc>, legiti3aţie @i a@a 3ai dearte, 3enţion?nd totodată @i locul undefusese găsit fiecare obiect. %n ti3 ce /chaeffer vorbea, a3 5ncercat să reconstitui 3etoda alicată de adox, @i a3aNuns la concluzia că ar fi avut nevoie de cel uţin un co3lice, robabil arl, @i oate de 5ncăcineva, cu toate că 3ă 5ndoia3 de fatul că adox @i-ar fi dorit doi 3artori la treaba asta.



cri3inalii ard tot ce au avut e ei. %n co3arti3entul entru băuturi, e o cutie desfăcută de oca-ola, e care o vo3 suune unui test !2&4 %nsă nu cred că autorii cri3ei au băut oca-ola.2acă găsi3 ceva a3rente !2&, robabil că ele vor fi ale lui 8arr. /chaeffer rivi 5n Nurul său rin oieniţă, aoi se uită 5nsre dru3 @i suse: ; Bun, deci aici este rulota. $u 3ă g?ndesc că au fost cel uţin doi făta@i @i două

vehicule rulota @i 3a@ina cu care au fugit cu toate că, a@a cu3 a3 3ai zis, nu a3 găsit ni@teur3e clare de neu. !u orit acolo, au 53u@cat victi3a, aoi s-au 5ntors la 3a@ini @i @i-aucontinuat dru3ul, lăs?nd o oarecare distanţă 5ntre ei @i scena cri3ei. $u @i ate a3 arobat rintr-o 3i@care a caului, iar /chaeffer reluă: ; 2acă sunt localnici, cunosc oieniţa asta, unde oresc foarte 3ulţi turi@ti @i alini@ti.!oi, dacă 3ergeţi e dru3 5ncă un >ilo3etru @i Nu3ătate, aNungeţi la o @osea avată. Prinur3are, unul dintre indivizi a arcat rulota aici unde o vedeţi, aoi s-a urcat 5n cealaltă 3a@ină @i5n c?teva 3inute făta@ii au luat-o 53reună la goană e @oseaua avată de 3ai 5ncolo. aiorul /chaeffer făcuse o reconstituire credibilă a fatei, 5n arte entru că etrecuseceva ti3 la locul cri3ei, alături de echia /I, un?nd toate ideile la un loc, @i 5n arte entru că@tia destul de bine zona. ; Presuun că aveţi cheia de la rulotă, i-a3 sus 3aiorului /chaeffer. isea de e brelocul lui 8arr. ; + a3. Parcă suneaţi că n-aţi u3blat cu robele la 3orgă, 53i a3inti el. ; !3 sus eu asta< Presuun, de ase3enea, că s-a confir3at fatul că acea cheie deca3ionetă hevrolet e care aţi găsit-o e breloc era de la rulota asta. /e uită la 3ine. ; &-o3 fi noi a@a de@teţi ca du3neavoastră, cei de la ora@, dar nu sunte3 t?3iţi,do3nule detectiv. 2in exerienţele anterioare e care le avusese3 cu oliţi@tii din zonele suburbane saururale, 3i-a3 dat sea3a că declaraţia asta venea cu foarte 3are 5nt?rziere. ; (erifica3 doar, l-a3 asigurat, 5ntreb?ndu-l aoi: u3 credeţi că au reu@it făta@ii să3ute rulota la cinci >ilo3etri distanţă de locul unde au fost descoerite cadavrul @i cheia decontact< ; !r fi utut să u3ble la firele de contact, să o tracteze cu cealaltă 3a@inăV sau oate că@i-au făcut o dublură 5nainte de cri3ă. %nsă cel 3ai lauzibil răsuns este acela că victi3a avea ocheie de rezervă asura sa ori 5n rulotă. ; $xact. I-a3 ovestit desre cheia de hevrolet, care, duă toate aarenţele, lisea din ortofelul lui 8arr, duă care l-a3 5ntrebat: !ţi observat asta< &u răsunse direct, dar 3ă infor3ă: ; !bsenţa unei chei dintre alte chei nu este neaărat o dovadă că acea cheie chiar exista. ; !@a esteV Făcea3 doar ni@te seculaţii. a dret vorbind, ăsta era unul dintre conflictele obi@nuite 5ntre detectivi. u toţiirecurge3 la astfel de 3etode entru a ne 3enţine 5n for3ă, ceea ce este de bun augur entru3ersul anchetei, ca să nu 3ai vorbi3 desre vanităţile noastre. ate ăru să si3tă treaba asta @i suse: ; %n orice caz, totul a fost făcut 5n a@a fel 5nc?t să dea i3resia că 8arr @i-a lăsat rulotaaici, a lecat sre nord, către lubul uster 8ill, duă care a avut un accident la cinci >ilo3etride rulotă @i la alţi cinci de rorietatea uster 8ill. +ricu3, el n-ar fi arcat rulota la zece>ilo3etri distanţă de rorietatea e care ur3a să o suravegheze. %n lus, 3esaNul e care i l-alăsat rietenei sale la .L6 indică fatul că la acea oră se afla 5n aroierea rorietăţii 5n cauză,dar, cu toate astea, nu acolo a fost găsit. Prin ur3are, ave3 roble3e cu ora, distanţa, logica @i



lauzibilitatea, iar asta conduce la concluzia că situaţia e care o vede3 aici nu rerezintă ceea cea făcut 8arr s?3bătă di3ineaţă, ci ceea ce a ăţit 8arr cu o zi 3ai t?rziu. uvintele lui ate rezu3aseră aroae tot4 nici 3aiorul /chaeffer, nici eu nu 3ai avea3ni3ic de adăugat. Prin ur3are, aici făcuseră3 tot ce ne stătuse 5n uteri, de@i nu era cine @tie ce. %nsă trebuia

să orni3 de la scena cri3ei @i de acolo să vede3 ce 3ai era de făcut. A3echeria era să nu ne axă3 rea 3ult asura etaelor, ci să ţine3 3inte scoul nostru,resectiv găsirea cri3inalului. (estea bună era că avea3 un susect, e Bain adox. Ai 3aiavea3 @i un otenţial co3lice, e arl. %nsă niciunul din aceste nu3e nu avea să aară 5nraortul oficial al oliţiei statului &e= *or> referitor la acest caz. ; !genţii FBI din biroul du3neavoastră vin 5ncoace< l-a3 5ntrebat eu e /chaeffer. ; Ai eu le-a3 us această 5ntrebare, dar au sus că de asta se va ocua o altă echiă $chia de recuerare a robelor. #iii din biroul 3eu nu ar interesaţi 5n 3od secial de scenacri3ei. CFire@te că nu, 3-a3 g?ndit eu, e ei 5i reocuă 3ai 3ult Bain adox dec?t 8arruller. ?t desre ia3 Griffith, e el nu-l interesează dec?t 0ohn ore @i ate afield.D Pentru 3ine 5nsă era i3ortant să văd unde 3urise 8arr uller @i să 3ă g?ndesc la felul5n care 3urise: ca un rizonier neaNutorat, drogat. Hn ofiţer de oliţie aflat la datorie fusese ucisde una sau 3ai 3ulte ersoane cărora nu le ăsa c?tu@i de uţin de viaţa lui, ci doar de roriileinterese, oricare ar fi fost acelea. ă 5ntreba3 dacă Bain adox, resuun?nd că el era cri3inalul, 5ncercase să găsească oaltă soluţie la roble3a e care o rerezenta 8arr uller. u siguranţă, trebuie să fi existat un3o3ent c?nd cri3a nu era considerată cea 3ai bună soluţie, c?nd 5ntrezărise o altă 3etodă de aacţiona, 3ai inteligentă, care ar fi rezolvat neaNunsul creat de rezenţa lui 8arr uller la lubuluster 8ill, indiferent care ar fi fost acesta. ei 3ai 3ulţi cri3inali de la cei 3ai t?3iţi ?nă la cei 3ai ingenio@i nu 5nţeleg ceforţe un 5n 3i@care atunci c?nd decid să co3ită o cri3ă entru a rezolva o roble3ă. !desea, ceicare 5nţeleg 5ncearcă să lase i3resia unui accident, a unei sinucideri sau a unei 3orţi naturale.Ai, roced?nd astfel, ei lasă 3ai 3ulte indicii 5n ur3a lor dec?t dacă ar face 5n a@a fel 5nc?t fatalor să ară o cri3ă obi@nuită, ur3ată de Naf. ea 3ai bună 3odalitate de a ascunde o cri3ă este să faci disărut cadavrul, care, alăturide scena cri3ei, oferă rea 3ulte indicii. %nsă Bain adox avea o singură roble3ă: el trebuia săfacă 5n a@a fel 5nc?t să scoată de e rorietatea lui un agent federal care avea să 3oară foartecur?nd @i să se descotorosească de el, lăs?ndu-l e rorietatea altcuiva 5n cazul de faţă, astatului unde truul ar fi utut fi găsit 5nainte ca oliţia locală, cea de stat @i agenţii FBI să vinăsă caute ersoana disărută e rorietatea lui. Prin ur3are, acolo exista ceva care nu trebuia săfie văzut de ni3eni, iar acel CcevaD nu era 8arr uller. eea ce toc3ai văzuseră3 aici era soluţia aleasă de adox @i nu a fost deloc o soluţierea, ţin?nd cont de fatul că a fost una de ulti3 3o3ent. u toate astea, ea n-ar rezista 5n faţaunei investigaţii a3ănunţite. 2acă totu@i cealaltă teorie a 3ea era corectă, atunci adox nu-@i dorea dec?t să c?@tigeceva ti3 5nainte de a deveni susect. &enorocitul ăsta arinsese deNa un fitil care ardea 5ntr-unti3 3ult 3ai scurt dec?t cel necesar entru a găsi bo3ba. aitolul MM !3 revenit la 3a@ina lui /chaeffer, a3 făcut cale-ntoarsă @i a3 luat-o din nou din loc. &i3eni nu avea rea 3ulte de sus. &e-a3 aroiat de intersecţia celor trei dru3uri, unde



oliţi@tii statali care lucrau sub acoerire 5ncă 3ai tăiau din vegetaţie. /chaeffer s-a orit @i i-a5ntrebat: ; !veţi ceva de raortat< Hnul dintre ei a răsuns: ; 0eeul negru a trecut 5n recunoa@tere acu3 zece 3inute, iar @oferul ne-a 5ntrebat ce

face3. ; e i-aţi sus< ; I-a3 sus că 5ndeărtă3 tufele @i frunzele, ele fiind otenţiale surse entru incendiile rovocate 5n ăduri de către @oferii care aruncă e gea3 3ateriale infla3abile arinse. ; Ai a crezut< ; ! ărut scetic. ! sus că ni3eni nu a 3ai făcut a@a ceva ?nă acu3. I-a3 sus căriscul aariţiei unor incendii 5n ădure este foarte 3are anul acesta. ; Bun. Fii atent: sună-l e căitanul /toner @i sune-i că vreau să tri3ită aici două echiede 3uncitori care să reare dru3ul, entru u3lerea groilor din asfalt. (reau 3uncitoriadevăraţi, 5nsoţiţi @i de doi oliţi@ti, 53brăcaţi 5n saloete de lucru, @i care să se sriNine 5n loeţilelor, a@a cu3 vezi 5n fil3e. ; 2a, do3nule, suse oliţistul z?3bind. ; !oi voi uteţi leca. ; 2a, do3nule. /chaeffer @i-a continuat dru3ul e "oute XO @i ne-a sus: ; red că adox s-a rins deNa de suravegherea asta. ; /-a rins de fatul că e suravegheat 5ncă de c?nd 8arr uller a fost rins e rorietatea sa, s?3bătă di3ineaţa, i-a3 răsuns eu. ; &u @ti3 dacă 8arr uller a fost rins e rorietatea lui, accentua /chaeffer.Prietenul du3neavoastră de ce a fost tri3is aici entru a str?nge infor3aţii cu rivire la oaseţiilui adox< 3ai 5ntrebă el. ; &u @tiu, @i nici el nu @tia. !3 vorbit cu el 5nainte să aNungă aici. /chaeffer s-a g?ndit că oate avea să caete ni@te infor3aţii de la noi 5n schi3bul fatului că ne scăase de ia3 Griffith@i ne dusese la locul fatei. !stfel că, entru a-i oferi ceea ce i se cuvenea oricu3, i-a3 sus: ; 8arr trebuia să verifice @i aeroortul evidenţa zborurilor @i contractele de 5nchirieriauto. !genţii federali vor face asta, dacă nu au făcut-o deNa. Ai du3neavoastră ar trebui să faceţiacela@i lucru, ?nă să se evaore infor3aţia. &u 3i-a răsuns, a@a că a3 adăugat: ; %nt?3lător, eu @i ate @ti3 că ni@te ersoane ublice au aNuns la aeroort @i se oatechiar @i la lubul uster 8ill. i-a aruncat o rivire. !tunci c?nd ai i3resia că ţi se oate retrage un caz deoarece calci e bătături e cine nutrebuie, e nevoie să dai 3ai dearte infor3aţia e care o deţii, entru ca acesta să oată face cevacu ea sau 3ăcar să o ună la ăstrare ?nă se va dovedi utilă. I-a3 3ai dat un indiciu lui /chaeffer: ; !r trebui să ăstraţi entru du3neavoastră infor3aţiile rivind suravegherea rorietăţii uster 8ill, 3ăcar entru o vre3e. 2in nou, nici un răsuns din artea lui. red că ar fi ceva 3ai vorbăreţ dacă nu ar avea unagent FBI e bancheta din sate. 2ar eu susese3 ce avea3 de sus @i, astfel, 5l răslătise3 entru favoruri. e era scris e h?rtia din buzunarul lui 8arr nu constituia o infor3aţie e caretrebuia neaărat să o deţină @i 3aiorul /chaeffer. !cu3 53i venise 3ie r?ndul, a@a că l-a3 5ntrebat e /chaeffer:



; %l cunoa@teţi e un anu3e arl< $ste 3?na dreată a lui adox sau oate chiar bodguardul său. /chaeffer clătină din ca. ; &u cunosc e ni3eni de acolo. 2uă cu3 sunea3, oa3enii care 5l ăzesc nu sunt de rin zonă. $xistă chiar @i ni@te clădiri, a3enaNate secial entru ei. Probabil că lucrează entru el

o sătă3?nă da @i una nu, fac cu schi3bul. Iar 5n ceea ce 5i rive@te e angaNaţii din casă, a3i3resia că nici ei nu sunt localnici. Iată o chestie interesantă. ; Poulaţia este 3ai nu3eroasă 5n nordul regiunii, dincolo de rezervaţie, 5nce?nd cuPotsda3, aoi assena. 2e fat, graniţa cu anada se află la 3ai uţin de otzeci de >ilo3etri deaici, @i @tiu sigur că nu3ero@i canadieni fac naveta, entru a lucra 5n turis3. 2eci, dacă eu a@ fi 5nlocul lui adox @i nu 3i-a@ dori angaNaţi din zonă, a@ 3erge ?nă la caăt @i a@ face rost de astfelde oa3eni din afara ţării, 5n a@a fel 5nc?t să nu existe osibilitatea ca b?rfele să aNungă ?nă aici. &u cunoscuse3 e ni3eni din ersonalul casei, @i oricu3 nu ot deosebi accentula3erican din nord de cel canadian. Iar 5n ceea ce-i rive@te e agenţii care asigură aza, accentullor obi@nuit fusese alterat de 3aniera sacadată, 3ilitărească de a vorbi. /chaeffer ne 3ai infor3ă: ; !3 dat un telefon azi-di3ineaţă @i a3 verificat lăcuţa aceea de 5n3atriculare de la$nterrise, iar 3a@ina fusese 5nchiriată unui ti e nu3e ihail Putiov. &u a3 zis ni3ic, a@a că 3aiorul /chaeffer a continuat: ; Pare a fi rus. Ai oate se 3ai află 5ncă la locaţia aceea. &i3eni nu a lecat de la lubuluster 8ill de azi-noate, a 3ai adăugat el. ; $xact. Ai nu vă bucuraţi acu3 că aţi ţinut totul sub suraveghere< aiorul /chaefferignoră susele 3ele. ; Funcţionarul de la $nterrise cu care a3 vorbit a sus că doi agenţi FBI, un bărbat @i ofe3eie, au trecut e la el @i au făcut coii duă toate contractele de 5nchiriere. Atiţi ceva desreasta< ; Ai cu3 i-a descris< a3 5ntrebat eu evaziv. ; ! sus că tiul 5i făcea avansuri lui ax, angaNata de la 8ertz, iar fe3eia era foartedrăguţă. ; ine ar utea fi< 3-a3 5ntrebat eu cu voce tare, @tiind că 3ă a@te un ericol 3ai 3arede e bancheta din sate dec?t din artea lui ia3 Griffith. ulţu3esc, do3nule 3aior. ate risii 3isterul. ; red că desre noi era vorba. ; &-a3 3enţionat asta c?nd a3 vorbit< l-a3 5ntrebat eu e /chaeffer. ; &u, a răsuns el sec. ; $i bine, a3 avut intenţia. -a3 uitat la ceasul de la bord @i a3 văzut că era ora 1.1X. I-a3 sus atunci lui/chaeffer: ; ă tot veni vorba, tiul ăsta, Putiov, are rezervare la avionul de Boston de la 1E.LX.2acă vrea să aNungă la aeroort cu o oră 5nainte de lecare, cu3 se obi@nuie@te, robabil că va leca de la lubul uster 8ill 5n cur?nd resuun?nd că este acolo. ; 2e unde @tiţi că are rezervare entru zborul acela< ; &u v-a3 sus că eu @i ate a3 făcut ceea ce trebuia să facă 8arr la aeroort< !3verificat evidenţa zborurilor @i a 3a@inilor 5nchiriate. ; &u, nu 3i-aţi sus. !oi a 5ntins 3?na sre staţia radio.



; #iii de la ază, oa3enii lui adox, cu siguranţă 3onitorizează frecvenţa oliţiei. ai bine folosiţi 3obilul, a3 sus. /-a uitat la 3ine, @i nu 3i-a3 utut da sea3a dacă era i3resionat de idee sau 5ngriNoratde recauţia 3ea. %n orice caz, a căutat un nu3ăr 5n agenda 3obilului @i l-a sunat e @eful echieide suraveghere.

; !veţi ceva de raortat< #elefonul era dat e difuzor, a@a că l-a3 auzit e oliţist răsunz?nd negativ. ; Bine, se oate să vină o 3a@ină dinsre rorietatea ur3ăritului, 5ndret?ndu-se sreaeroort. !nunţă echia noastră de e "oute XO. ; 2a, do3nule. /chaeffer a 5nchis @i s-a uitat la ceasul de la bord, aoi a făcut ceea ce eu a@ fi făcut 3ai5nainte de toate, adică a sunat la ontinental !irlines, la aeroort. I-a răsuns chiar Bett, rietena noastră, căreia i-a sus: ; Bett, 8an> /chaeffer la telefon. ; 8ei, ce 3ai faci< ; Foarte bine. 2ar tu< Ai tot a@a. !dică, nu sun că toate vorbele astea de curtoazie n-ar fi fru3oase, @i e chiardrăguţ că toată lu3ea de e-aici cunoa@te e toată lu3ea @i că sunt toţi 5nrudiţi rin s?nge,căsătorie sau a3bele, dar hai să ne aucă3 de treabă, oa3eni buniQ %n cele din ur3ă, 3aiorul /chaeffer o 5ntreabă: ; Poţi să-3i faci o favoare @i să-3i sui dacă nu cu3va ai e listă un anu3e Putiov @i arostit nu3ele e litere care leacă sre Boston cu zborul de la 1E.LX< ; Pot să-ţi sun @i fără să caut că a3 avut un ti cu nu3ele ăsta. 2ar de atunci a3 ri3ito notificare co3uterizată din artea co3aniei cu3 că rezervarea ar fi fost anulată, răsunse ea. ; ! făcut cu3va o altă rezervare< ; &uV !oi 5i veni ei r?ndul să 5ntrebe: ; (reo roble3ă< ; &u, o chestie de rutină. /ună-3ă la birou dacă tiul ăsta 5@i face din nou rezervare saudacă aare e acolo. Ai 3ai fă-3i ni@te coii cu rezervările @i cu evidenţa zborurilor din ulti3ele@ase zile. e iau eu 3ai t?rziu. ; +. 8ei, vrei să-ţi sun ceva< Ieri, un ti @i o tiă de la FBI au trecut e aici @i au cerut@i ei coii cu evidenţa zborurilor @i a rezervărilor. !u venit cu un elicoter FBI, a@a că a3 @tiut căerau e bune. Ai 3ai aveau @i insigne @i legiti3aţii. !@a că le-a3 dat ce 3i-au cerut. #iul făcea e de@tetul, dar i-a3 arătat eu lui, a 3ai sus ea duă o vre3e, de arcă scria un editorial. &u-3i a3intesc să fi fost altcu3va dec?t oliticos, dar, chiar @i dacă făcuse3 niţel eisteţul, nu 3ă usese ea la unct. CincinoasaQD aiorul /chaeffer 53i aruncă o rivire @i 5isuse lui Bett: ; Bine, 3ulţu3escV %nsă ea 5l 5ntreruse: ; e se 5nt?3lă< #iul ăsta a sus că totul are de-a face cu 0ocurile +li3ice de Iarnă.I-a3 sus că astea au avut loc 5n 196, zise ea r?z?nd. !oi adăugă: 2oa3na era drăguţă @i sevedea că se ca3 săturase de nebunul care o 5nsoţea. 2eci desre ce e vorba< ; &u ot să-ţi sun chiar acu3, dar a@ vrea să nu 3ai discuţi cu ni3eni desre asta. ; !@a au sus @i ei. #e-a@ fi sunat, dar nu rea a3 5nţeles cine @tie ce e 3o3ent. !cu33ă g?ndescV



aitolul ML !3 vorbit uţin desre caz, e 3ăsură ce trecea3 rin rezervaţia naturală. ?nd a3 aNuns5n /outh olton, l-a3 5ntrebat e /chaeffer: ; %l cunoa@teţi e "ud, rorietarul benzinăriei< ; 2a, 53i aduc a3inte de el de e vre3ea c?nd atrula3 chiar rin zona asta. 2e ce<

; 2intre localnici, el este sionul lui adox, a3 sus eu, @i i-a3 ovestit cu3 a3 aNunssă a3 de-a face cu "ud /ionul. /chaeffer arobă din ca, zic?nd: ; #iul ăsta, adox, este băgat 5n 3ai 3ulte dec?t 53i dăduse3 eu sea3a. 2ar, duăcu3 a3 3ai sus, nouă nu ne-a creat niciodată roble3e, @i nici nu cred că stă rea 3ult e-aici.%nsă, de-acu3 5nainte, chiar a3 să-l ur3ăresc 3ai 5ndearoae. -a3 g?ndit că, 5n cazul de faţă, nu va 3ai exista noţiunea Cde-acu3 5nainteD entru rea3ultă vre3e, dar nu a3 3ai zis ni3ic. Ai /chaeffer aNunsese la aceea@i concluzie. ; red că e deNa susectat de cri3ă. ; 2a, eu cred că este. ; Ai colegii du3neavoastră, de la secţia locală, sunt de aceea@i ărere< ; $u i-a3 raortat bănuielile noastre lui #o3 )alsh, la &e= *or>. ; Ai ce vreţi să faceţi 5n Potsda3< &u a3 răsuns dec?t: ; uă3 o scurtă auză, at?ta tot. ; 2a< 2e ce nu vă 5ntoarceţi, ur @i si3lu, la #he Point< ; Păi, cred că do3nul Griffith se află deNa 5n ca3era noastră, folosind rodusele de3achiaN ale lui ate 5n ti3 ce ne a@teată. ; !@adar, vă ascundeţi chiar @i de colegii vo@tri< ; &-a@ une roble3a chiar a@a. ; &u< Ai-atunci cu3 aţi refera să uneţi roble3a< ; ă 3ai g?ndesc. %ntre ti3 5nsă, ne uteţi garanta că nu veţi sune la ni3eni ni3ic< ; ă 3ai g?ndesc. ; Pentru că, dacă nu ute3 conta e discreţia du3neavoastră, 3ai bine ne duceţi directla "a Broo>. ; Ai eu cu ce 3ă aleg din toată ovestea asta< ; Procedaţi a@a cu3 se cuvine. ; Ai c?nd o să-3i dau sea3a de asta< ; PăiV ca3 5n două zile. ; 2a< 2oriţi, a@adar, ca eu să nu-3i resect resonsabilităţile rofesionale @i să nu-i3enţionez lui Griffith că v-a3 dus la locul cri3ei, iar aoi 5n Potsda3< ; Hitaţi cu3 stă treaba, do3nule 3aior. %ntrebaţi-i e el @i e ceilalţi indivizi de la FBIdesre ce e vorba 5n toată ovestea asta. 2acă răsunsul e care vi-l oferă e sincer, atuncitri3iteţi-i duă noi, la Potsda3. Bine< ; Poate entru du3neavoastră e bine. 2ar, 3ă rog. Face3 cu3 suneţi. ; Ai vă un la disoziţie @i cheile 3a@inii 3ele de la 8ertz, e care cel 3ai indicat ar fi săo 3utaţi din arcarea du3neavoastră. !sta 5n eventualitatea 5n care, rin absurd, FBI-ul decide săalice rocedurile standard @i să caute rin arcare 3a@ina noastră 5nchiriată. I-a3 dat cheile @ia3 continuat: Pe bancheta din sate este un r?nz la achet, de la #he Point. $ al du3neavoastră. ; $i, a@a 3ai 3erge. Ai ce servi3 la r?nz< ; Probabil 3elci. 2e ase3enea, dacă vreţi să @tergeţi orice ur3ă @i să nu se afle că aţiavut de-a face cu noi, cel 3ai bine ar fi să sunaţi la #he Point @i să 5ntrebaţi de noi.



; 2acă aţi fi fugar, v-aţi descurca de 3inune, observă 3aiorul /chaeffer. 2e fat, asta @iera3 acu3, dar nu 3ai era cazul să-i a3intesc @i lui. !Nunseseră3 deNa la intrarea 5n Potsda3, a@acă /chaeffer ne-a 5ntrebat: ; Hnde vreţi să 3ergeţi< ; ăsaţi-ne la o staţie de 3etrou.

&u era3 sigur că 3aiorul /chaeffer arecia sau 5nţelegea glu3ele 3ele, dar a sus: ; red că aveţi nevoie de o 3a@ină. ; Bună idee. !ve3 de unde să 5nchirie3 una e-aici< ; $xistă @i aici un $nterrise. !3 a@tetat @i restul oţiunilor, dar se are că nu rea 3ai erau. !3 3ers rin centrul ora@ului, aoi a3 luat-o e "oute XO, e l?ngă sitalul unde-lvăzuse3 e 8arr. 2uă doar c?teva 3inute, a3 aNuns la $nterrise "ent-a-ar. aiorul /chaeffer a arcat chiar l?ngă oficiul de 5nchirieri @i ne-a sus: ; &u @tiu de ce vreţi să-l evitaţi e Griffith @i nici 5n ce belele aţi intrat. 2ar, dacă nu aţifi ierdut un coleg @i un rieten aici, iar colegii du3neavoastră nu 3-ar fi scos din sărite, nu 3i-a@ une ielea la bătaie entru du3neavoastră. ; !reciez asta, a3 răsuns. !veţi instincte bune. ; ău< Păi vreau să-3i de3onstraţi @i 3ie că a@a este. ; (ă vo3 ţine la curent. ; !r fi chiar fru3os din artea du3neavoastră. Bun, atunci a3 să-i sun lui Griffith căa3 dat este du3neavoastră la locul cri3ei @i că v-a3 trans3is 3esaNul lui, a 3ai adăugat el. ; /căaţi de 3a@ina e care-a3 5nchiriat-o, i-a3 a3intit. ; ăsaţi-o 5n griNa 3ea, do3nule detectiv. ; 2o3nule 3aior, fiţi sigur că eu @i 0ohn ne vo3 asu3a răsunderea entru orice roble3e aţi utea 5nt?3ina din cauza asta, 3ai adăugă ate. ; /ingura roble3ă e care o a3 3o3entan este că găzduiesc @ase agenţi federali care-3i vor lua cazul ăsta. ; Ai 3ai sunt @i alţii e dru3, l-a3 lă3urit eu. Iată cu3 cred eu că a fost o3or?t 8arrullerV Ai i-a3 relatat roria versiune rivind 3odul 5n care s-a rodus cri3a. !3 5ncheiat:ăutaţi se3ne care să indice că 8arr ar fi fost suficient de lucid 5nc?t să lovească cu icioarele5n ărţile laterale sau 5n acoeri@ul rulotei lui. aiorul /chaeffer tăcu o vre3e, aoi suse: ; /e oate să fi fost a@a. 2ar asta nu 3ă aroie 3ai 3ult de uciga@ sau de uciga@i. 2e fat, rincialul lui susect ră3?nea 5n continuare Bain adox, fie că voia să creadăacest lucru, fie că nu. ; $i bine, c?nd daţi de un susect, uteţi să-l scuturaţi uţin, descriindu-i felul cu3 s-a rodus cri3a. Ai o să dea bine @i 5n raortul e care 5l veţi face, a3 sus eu. ! 5nclinat din ca @i 3i-a 3ulţu3it, dar nu 3i-a oferit o sluNbă. &e-a3 str?ns 3?inile cu toţii, iar eu @i ate a3 cobor?t din 3a@ină @i a3 intrat la$nterrise. I-a3 sus doa3nei de dincolo de teNghea că a@ dori să 5nchiriez un vehicul. ; !ţi venit unde trebuia. ; !@a 3ă @i g?ndea3. !veţi cu3va un /H(< ; &u. !3 5nsă un 8undai !ccent gata de dru3. ; Ai ce fel de accent are< ; Pofti3< ; $ bun.



i-a3 folosit cartea de credit ersonală, dat fiind că angaNatorii 3ei lătiseră deNa entruo 3a@ină 5nchiriată. a să nu 3ai 3enţionez fatul că 3ă ascundea3 de ei, @i le-ar fi luat ceva3ai 3ult să deisteze unde a fost folosită cartea 3ea de credit ersonală, dec?t a lor. %n 3ai uţin de cincisrezece 3inute, 3ă afla3 la volanul unui 3icuţ consu3ator de orez. !3 condus 5naoi, către centru, iar ate re3arcă:

; 2e fat, nu-ţi ia rea 3ult să 5nchiriezi o 3a@ină, a@a-i< ; &u, 3ai ales dacă nu cer @i o coie duă toate contractele lor de 5nchiriere din ulti3ele atru zile, a3 răsuns eu, 5nţeleg?nd unde bate. ; a să nu 3ai vorbi3 de ti3ul econo3isit dacă nu-i faci avansuri funcţionarei de laghi@eu. a3ă, 3a3ăQ Iată-ne aNun@i aici, lini de roble3e ?nă este ca, @i vine osuer3aniacă, gata să 5nceaă cel de-al treilea război 3ondial sau 3ai @tiu eu ce, scoţ?ndu-3iochii din cauză că 3ai glu3ise3 @i eu cu tia de la 8ertz, cu 3ultă vre3e-n ur3ă. ă rog, adicăieri. !3 refuzat să intru-n Nocul ei @i a3 tăcut. ; Atii, nu 3ai e@ti burlac, 3ă infor3ă ea. Ai a@a 3ai dearte. !3 aNuns 5n centrul ora@ului, a3 arcat l?ngă o cafenea @i a3 sus: ; !3 nevoie de o cafea. ; 0ohn, e@ti sigur că @tii ce faci< ; 2a. %3i iau o cafea la achet. #u ce vrei< ; "ăsunde-3i. ; Atiu ce fac. ; Ai ca3 ce faci< ; &u @tiu. ; ?t ti3 o să 3ai continuă3 a@a< ; P?nă c?nd 5i dă3 de ca cazului ăstuia sau ?nă ne descoeră colegii, vede3 noi ce se5nt?3lă 3ai 5nt?i. ; $i bine, ot să-ţi sun eu ce se va 5nt?3la 3ai 5nt?i. ; afea< ; &eagră. !3 ie@it din 3a@ină @i a3 intrat 5n cafenea, una locală, nu un /tarbuc>s, entru care ar fitrebuit să trec 3ai 5nt?i e la vreun banco3at. !3 co3andat două cafele negre de la t?năra u@or aeriană din satele teNghelei, @i, 5n ti3ce ărea cu adevărat 5ncurcată din ricina solicitării 3ele, a3 re3arcat existenţa unui stativ cu bro@uri @i ghiduri gratuite, chiar l?ngă u@ă. !3 5n@făcat c?teva @i 3i le-a3 5ndesat 5n buzunar. e3brul echiaNului interlanetar de la bar 5ncerca să-@i dea sea3a ce 3ări3e de caactrebuia să folosească. !3 5ntrebat: ; #rebuie să dau un telefon 5n zonă, ot folosi 3obilul du3neavoastră< ; Jăă<V afeaua făcea un dolar Nu3ătate, a@a că i-a3 dat o bancnotă de cinci @i i-a3 sus să ăstreze restul entru aelul telefonic. i-a 5n3?nat 3obilul, @i a3 for3at nu3ărul de la #he Point. ! răsuns 0i3. ; #he Point. u ce vă ot aNuta< ; 2o3nul ore la telefon. !ţi ri3it vreun 3esaN entru 3ine sau entru soţia 3ea< ; Bună di3ineaţa, do3nule ore. (ă lace la noi< ; e să-ţi sun, 0i3, sunt cei 3ai bine investiţi 1 E de dolari e noate e care i-a3cheltuit vreodată, iar asta un?nd la socoteală @i dansatoarele din as (egas.



0i3 a ră3as un 3o3ent fără glas, iar aoi a continuat: ; !3 două 3esaNe entru du3neavoastră. !3bele de la do3nul Griffith. !r dori să-lsunaţi. i-a dat nu3ărul do3nului Griffith @i a 5ntrebat: + să luaţi cina aici diseară< ; &-a@ ierde entru ni3ic 5n lu3e sitarul gătit de 8enr. Fă-3i o favoare @i sună-l e/onn. !3inte@te-i că ur3a să-3i 53ru3ute un sacou @i o cravată. Bine<

; 2a, do3nule. Presuun că este vorba desre do3nul 2eott, de la unctul deobservaţie. ; $xact. Ai tri3ite hainele 5n ca3era 3ea. Bun, ne vede3 la coc>tail. 8enr regăte@te urcelu@i 5n ăturică. ; !3 auzit. !3 5nchis @i i-a3 dat 5naoi telefonul do3ni@oarei ierdute 5n saţiu, care ese3ne acrezut că era vreun cadou. Putea3 cel uţin să stau lini@tit, @tiind că nu avea să-@i a3intească3are lucru dacă veneau agenţii federali e aici @i o luau la 5ntrebări. !3 ie@it din cafenea @i, ă@ind e trotuar, 3i-au venit două idei. Hna era că ar trebui să5ncetez să 3ai fiu a@a nesăbuit @i egocentric, să 3ă 3ai g?ndesc @i la cariera lui ate @i să 3erg laGriffith să dau totul 5n vileag, cu alte cuvinte, să-i ovestesc chiar @i desre C!2D, CnuclearD @iC$FD, ser?nd ca FBI-ul să-@i dea sea3a ce avea de g?nd adox, 5nainte de a fi rea t?rziu. ! doua idee era că nu trebuia să fac ni3ic din toate astea. Pentru că acest caz era foarteciudat @i nu 3ai avea3 5ncredere 5n ni3eni. 2esigur, cu exceţia lui ate, care era, nu neaărat 5nordinea asta, soţia 3ea, artenerul 3eu, avocatul 3eu, @eful 3eu direct @i, este toate astea, @iagent FBI. 2ar, cu toate că a3 5ncredere 5n ea, c?nd e vorba desre ate, niciodată nu @tii care dintreaceste iostaze iese la surafaţă. $u a@ fi ariat e soţie @i arteneră. aitolul MX -a3 5ntors la 3a@ină @i i-a3 dat lui ate cafeaua ei @i vraful de ghiduri locale decălătorie @i bro@uri. ; !ve3 nevoie de un loc 5n care să stă3, iar asta nu 5n Potsda3, a3 sus eu. ; Poate ar trebui să 3erge3 5n anada, să cere3 azil. ; ă bucur că ţi-ai ăstrat si3ţul u3orului. ; &u glu3ea3. /orbea3 din cafea 5n ti3 ce conducea3 rin centrul Potsda3ului, iar ate răsfoia aginile bro@urilor. I-a3 sus că sunase3 la #he Point. ; Foarte cur?nd, Griffith va cere oliţiei locale @i statale să 5nceaă să ne caute,declar?ndu-ne ersoane disărute, asta dacă nu a făcut-o deNa. 2ar cred că i-o ute3 lua 5nainte. ate 5nsă ărea să nu 3ă audă @i studia 5n continuare 3aterialele infor3ative locale. ; !cesta ar utea fi un loc bun entru a cu3ăra o casă. (aloarea 3edie a locuinţeloreste de OO L dolari. ; $u caut doar un loc e care să-l 5nchirie3 la noate, draga 3ea. ; (enitul 3ediu e gosodărie este de doar M 6E de dolari e an. a3 la ce valoareaNunge ensia ta de gradul I, nei3ozabilă< ; 2raga 3ea, găse@te un loc unde să stă3. ; Bine, bineV ! răsfoit c?teva bro@uri, iar aoi a zis: Hite o ensiune drăguţă, cu 3icdeNun inclus. ; &u 3ă interesează a@a ceva. ; !rată drăguţ. Ai are un loc izolat, dacă asta căută3. ; Păi chiar a@a ceva căută3.



; /e 5ntinde e aroae nouă hectare de teren, acolo unde se aflau c?ndva graNdurile decai ale Hniversităţii /t. a=rence. %3i citi: Cocul oferă inti3itatea unui a@eză3?nt rural clasicD. ; Ai c?t costă acest a@eză3?nt rural clasic< ; OX de dolari e noate. 2ar oţi ota entru o casă ţărănească la X de dolari. ; !sta ar fi ca3 c?t lătea3 la #he Point entru o oră.

; %ncă 3ai lăti3. ; $xact. 2eci, 5ncotro< /e uită uţin e bro@ură, iar aoi suse: ; #rebuie să o luă3 e H. /. "oute 11. 2eNa trecea3 entru a doua oară rin centrul Potsda3ului @i 5nceuse3 să-l cunosc destulde bine. !3 condus ?nă la o intersecţie cu 3ulte indicatoare rutiere @i a3 aNuns foarte reede e"oute 11, 5ndret?ndu-ne sre ie@irea din ora@. ; unosc c?ţiva tii din echia care se ocuă de caturarea fugarilor, @i tiii ă@tiasuneau că fugarii ar să se distreze 3ai 3ereu atunci c?nd se sustrag ur3ăririi. $ ca o adevăratăinfuzie de adrenalină, te g?nde@ti la toate 3iNloacele osibile entru a scăa, 3ereu e dru3uriV ; $u, una, nu 3ă rea distrez. #u< ; PăiV eu da. $ste ca un Noc. 0ocurile sunt a3uzante. &u a co3entat ni3ic legat de asta, 5nsă a zis: ; Pensiunea noastră se află ca3 la 1O >ilo3etri de aici, e dincolo de anton. ; antonul este 5n +hio. ; Poate că l-au 3utat. /au, 3ai @tii, 0ohn, oate că există un anton @i 5n &e= *or>. ; "ă3?ne de văzut. !@a că ne-a3 continuat dru3ul e "oute 11. ate a revenit asura bro@urii de la a3era de o3erţ. ; /unt 3ulte universităţi 5n zona asta, astfel că roorţia absolvenţilor de facultate este3ai ridicată e aici dec?t 3edia naţională. ; Pun ariu că ţi-ar 5ngheţa fundul ăla trecut rin băncile facultăţii dacă ai locui aici. ; #e3eratura 3edie 5n ianuarie este ca3 de -M. &u e chiar at?t de rău. ; ai vorbi3 rin ianuarie. ; !3 utea sta cu ărinţii tăi, 5n Florida, 5n ti3ul iernii. ; ai degrabă cra de frig. -a3 uitat la ceasul de la bord, era 11.L. #rebuia să-l sun e 2ic> earns i3ediat duă r?nz. 2ru3ul era intens circulat @i traversa tot felul de eisaNe rurale, fer3e @i cătune. ategoricie@iseră3 din zona unţilor !dirondac> @i intraseră3 5n ţinutul arilor acuri. !colo, dearte,5n ţara 2o3nului, unde nu3ărul ur@ilor 5l deă@ea e cel al oa3enilor, iar traficul era leNer, eu @iate avea3 să atrage3 atenţia, iar oa3enii aveau să-@i a3intească de noi. !ici ne ierdea3 rintre oa3enii obi@nuiţi. !t?ta vre3e c?t 53i ţinea3 gura @i nu 3ai făcea3 e isteţul. icuţul 8undai se descurca nu3ai bine, dar a@ fi vrut un vehicul cu tracţiune integrală 5ncazul 5n care s-ar fi 5nt?3lat vreodată să a3 nevoie să dobor gardul de la uster 8ill, bunăoară,chiar 5n seara asta. ; ?tă 3uniţie ai< a3 5ntrebat-o e ate. &u 3i-a răsuns. ; ate< ; 2ouă cutii de rezervă 5n servieta 3ea. $u avea3 una 5n buzunarul interior al hainei. &iciodată nu a3 la 3ine suficientă 3uniţie.Poate, dacă a@ avea @i eu o servietă sau o o@etă, a@ lua 3ai 3ultă.



; $xistă vreun 3agazin cu articole sortive 5n anton< a3 5ntrebat. Fără a răsunde, a răsfoit ghidul local, aoi a sus: ; Hite o recla3ă entru un astfel de 3agazin 5n anton. ; Bun. !3 condus 5n tăcere. 2uă zece 3inute, ea 53i suse:

; %ntoarce aici, e "oute O6. Hită-te dacă vezi o ensiune nu3ită )il3aSs B and B. ; Poate ne deschide3 chiar noi o astfel de ensiune. #u o să găte@ti @i o să faci curat. Iareu o să-i 53u@c e oaseţii care vin. &ici un răsuns. !3 văzut indicatorul entru )il3aSs @i a3 tras 3a@ina e o alee lină de ietri@, caretraversa un teren cu gazon, resărat cu lante erene. hiar 5n faţa noastră se afla o casă 5n stilae od, cu veranda acoerită. !3 arcat, a3 ie@it din 3a@ină @i a3 ă@it e verandă. -a3 uitat 5naoi, cătreautostradă, care abia se 3ai vedea. ; $ bine< 3-a 5ntrebat ate. ; Perfect. !rată 5ntoc3ai ca un loc 5n care s-ar ascunde Bonnie @i lde. $a sună la u@ă,iar este un 3inut răsunse un do3n 5ntre două v?rste, care ne 5ntrebă: ; Pot să vă aNut cu ceva< ; !3 dori o ca3eră entru la noate, a sus ate. ; Păi, aţi venit unde trebuie. Probabil că asta e vreun fel de relică a zonei. Pese3ne suneau acela@i lucru @i dacăaNungeai la sital entru o oeraţie urgentă de aendicită. !3 intrat 5ntr-un fel de seareu entru receţie din foaier, unde &ed, rorietarul, ne-asus: ; !veţi două oţiuni: două ca3ere sus sau două căsuţe. ; + să luă3 o căsuţă, a3 hotăr?t eu. &e-a arătat două fotografii. ; !sta este asa de la Iaz, se află e un iaz. Iar aceasta este asa de la ?3. asa de la ?3 se3ăna susect de 3ult cu o rulotă. ; $u a@ alege asa de la Iaz, suse ate. 0ohn< ; orect. !veţi linii telefonice exterioare 5n căsuţele astea< Individul chicoti. ; /igur că da. !ve3 @i electricitate. (oia3 să-i sun că noi toc3ai venea3 de la o ensiune de lux, unde nu găseai nicitelevizor, nici telefon, dar nu 3-ar fi crezut. ; asa de e Iaz are cablu #(, aarat video @i conectare la internet, 3ai suse el. ; /erios< /e 5nt?3lă s-aveţi @i un lato e care l-a@ utea 53ru3uta sau 5nchiria< ; !3 unul e care-l uteţi folosi gratuit, at?ta vre3e c?t 3i-l returnaţi ?nă la 16.M.!tunci intră nevastă-3ea e eBa, să-@i verifice licitaţia. Fe3eia asta cu3ără tot felul de ni3icuri, iar aoi le vinde tot e eBa. $a zice că face bani, dar eu nu cred. 2acă nu făcea3 tot osibilul să nu ies 5n evidenţă, i-a@ fi sus că robabil se regulează cutiul de la HP/. In loc de asta, 3-a3 3ulţu3it să-i z?3besc. %n fine, a3 lătit cu bani gheaţă entru ca3eră, fat care a ărut să-i convină lui &ed, căcinu ne-a 3ai cerut să rezentă3 actele de identitate sau să deune3 o su3ă de bani ca garanţie.i-a dat latoul ersonal, care valora 5nNur de 1 de dolari. -a3 g?ndit să-i cer @i un achetcu @ase cutii de bere, dar n-a3 vrut să abuzez de ositalitatea lui.



&ed ne-a 5n3?nat cheia căsuţei, ne-a enu3erat c?teva reguli de bază @i ne-a indicatdru3ul către asa de la Iaz. &e-a 3ai sus să ne ghidă3 duă 3iros. 2acă era e-a@a, eu 3-a@ fi instalat direct 5n bucătăria o3ului4 cred totu@i că a vrut să nesună să luă3 3ai 5nt?i 3a@ina. $u @i ate ne-a3 5ndretat către 3a@ină, iar soţia 3ea 3i-a sus:

; (ezi c?t de a3abili @i de 5ncrezători sunt oa3enii e-aici< ; /e are că nu-3i 3ai găsesc ortofelul. ; $ste ca acolo unde a3 fost eu crescută, 5n innesota, grăi ea, ignor?nd susele 3ele. ; 2a, cei de acolo au făcut o treabă ne3aio3enită. 2ar hai să discută3 desre asta 3ait?rziu. -a3 ghidat duă 3iros @i, duă vreo 9 de 3etri, a3 aNuns la o căsuţă acoerită cu@indrilă, aflată l?ngă un iaz. ate @i-a luat servieta, @i a3 intrat. $ra un loc@or destul de decent, o co3binaţie 5ntresufragerie, dor3itor @i bucătărie, cu decoraţiuni @i accesorii care aduceau cu o a3estecătură de iese de e eBa. %n sate se afla o verandă 5nchisă, care dădea sre iaz. /era3 să existe @i vreo baie interioară, e undeva. ate făcea insecţia 5n bucătărie, a@a că a3 5ntrebat-o: ; e-i rin frigider< ; Hn becQ suse ea, deschiz?nd u@a frigiderului. ; hea3ă roo3-service-ulQ -a ignorat din nou @i s-a dus la baie. !3 ridicat recetorul telefonului de e birou @i l-a3 sunat e 2ic> earns, cu taxăinversă. ! accetat @i 3-a 5ntrebat: ; 2e ce lătesc eu entru aelul ăsta< ; /unt la 5nchisoare, @i a3 folosit deNa singurul ael telefonic gratuit e care-l avea3 ladisoziţie entru a-3i contacta agentul de ariuri. ; Hnde e@ti< ine e )il3a asta de e ecranul telefonului 3eu< ; $ nevasta lui &ed. u3 te-ai descurcat< ; u ce< !, da. Pu@>in. /criitorul rus. $ 3ort. ai 3ult nu ot să-ţi sun. /e are că2ic> avea chef să 3ă ia la 3i@to, 5n loc să-3i dea infor3aţiile de care avea3 nevoie. ; 8ai, 2ic>. $ i3ortant, i-a3 sus. ; %n ri3ul r?nd, trebuie să te 5ntreb: are-i nivelul tău de acces la dosarele strictsecrete< ; ediu. ; 2in ăcate, do3nule detectiv ore, 3aNoritatea infor3aţiilor e care le deţin nu suntdisonibile ersoanelor din categoria du3neavoastră. 2ar o să co3letez eu aici că aţi deuscerere entru acces nerestricţionat. %ncheind cu glu3a, 2ic> suse: ; Gata, e@ti regătit să receţionezi< ; !@teată. ate ie@ise din baie @i-@i trăsese un scaun de bucătărie l?ngă birou. + să tetrec e sea>er, i-a3 exlicat lui 2ic>, duă care a3 aăsat butonul @i a3 sus: /alut-o e ate. ; Bună, ate. ; Bună, 2ic>. ; ă bucur că e@ti acolo, să-l ţii e o3ul ăsta dearte de roble3e. ; %ncerc. ; Ki-a3 ovestit vreodată cu3 era c?ndV ; 2ic>, a3 intervenit eu, sunte3 resaţi de ti3.



; 2a, @i eu. Bun, sunteţi gata< ate @i-a luat agenda, iar eu a3 luat blocnotesul @i creionul de e birou @i-a3 sus: ; 2ă-i dru3ulQ ; +. Putiov, ihail. &ăscut 5n urs>, "usia, Hniunea "eublicilor /ovietice/ocialiste, e 16 3ai 19L1. #atăl decedat 5n 19LM4 căitan al !r3atei "o@ii o3or?t 5n 3isiune.

a3a decedată, nu se @tiu 3ai 3ulte infor3aţii. Acoli ur3ateV &u ot să ronunţ nenorociteleastea de cuvinte ruse@tiV ; /une-le e litere. %n ti3 ce 2ic> ne unea la curent cu educaţia lui Putiov, ochii 3ei riveau 5n gol. !sta ?nă c?nd l-a3 auzit e 2ic> zic?nd: CVa absolvit Institutul Politehnic dineningrad, cu secializare 5n fizică nucleară. Iar 3ai t?rziu, a fost asociatV ce dracuS<Vurceatov< 2a, Institutul urceatov din oscovaV /crie aici că ăsta ar fi un i3ortant institutsovietic de cercetări nucleare, iar o3ul nostru a făcut 3uncă de cercetare acoloD. &u a3 co3entat, 5nsă a3 făcut un schi3b de riviri cu ate. ; !sta căutaţi< a 5ntrebat 2ic>. ; ai ai @i altceva< ; $i, a 3ai lucrat aoi 5ntr-o fabrică de bor@, era cel care unea cartofii 5n ciorbă. ; 2ic>V ; ! lucrat la un rogra3 viz?nd ar3ele nucleare sovietice, undeva 5n /iberiaV 2ic> a ronunţat e litere nu3ele unui a@a-zis ora@ sau, oate, al unei instalaţii. !stea sunt infor3aţiiconfidenţiale. ?t desre erioada dintre 199 @i ?nă la căderea Hniunii /ovietice, 5n 1991, nua3 3ai găsit cine @tie ce infor3aţii. ; BunV 5n ce roorţie sunt adevărate chestiile e care 3i le-ai sus< ; !3 obţinut o arte din ele chiar de la FBI. Putiov este 5n vizorul lor de ceva vre3e.ea 3ai 3are arte este chiar din (-ul lui Putiov, care este ostat e =ebsite-ul instituţiei entru care lucrează. ; !dică< ; Institutul de #ehnologie din assachusetts. $ste rofesor cu nor3ă 5ntreagă acolo. ; Ai ce redă< ; In nici un caz nu istoria "usiei. ; orectV ; !3 3ai aflat c?teva chestii desre el de e internet, din Nurnale acade3ice. $ste foarteareciat. ; Pentru ce< ; "ahaturi care ţin de fizica nucleară. &u @tiu. (rei să-ţi citesc chestiile astea< ; + să verific 3ai t?rziu. !ltceva< ; $i bine, a3 avut ceva noroc @i cu biroul FBI din Boston. !3 dat acolo este un ti ecare-l cuno@tea3 @i care era disus să 53i 3ai dezvăluie c?te ceva, neoficial. i-a sus că Putiova fost adus aici 5n 199X, 5n cadrul rogra3ului nostru ostsovietic de resocializare. /coul eraacela de a 3ai cal3a acest sirit liber, extre3 de talentat 5n do3eniul fizicii nucleare, 5nainte cael să se v?ndă celui care oferă 3ai 3ult. a arte integrantă a rogra3ului, i s-a oferit o sluNbă laInstitutul de #ehnologie din assachusetts. ; ai bine 5l 53u@cau @i ter3inau ovestea. 2ic> chicoti @i suse: ; !r fi fost 3ai ieftin. %n schi3b, i-au cu3ărat un aarta3ent 5n a3bridge, @i 5ncă 3aiscoate ceva bănuţi de la Hnchiul /a3. 2e fat, a3 verificat chiar cu3 stă cu creditele @i e curatca lacri3a. &u are neaNunsuri legate de bani, lucru care, duă cu3 @ti3, eli3ină Nu3ătate dintre3otivele entru care au loc Nu3ătate dintre chestiunile ilegale 5n lu3ea asta.



; !@a eQ Pe 3ine 5nsă 3ă 5ngriNora cealaltă Nu3ătate4 3ai exact, genul de 3otive e careun 3agnat al etrolului le-ar găsi irezistibile entru a 5ntrerinde activităţi ilegale. u3 ar fi uterea. (ictoria. "ăzbunarea. ; 2e ce se află 5n vizorul FBI-ului< 5ntrebă ate. ; !3icul din Boston 3i-a sus că aceasta e o rocedură standard 5n cazul unui astfel de

ti. Biroul nu a găsit ni3ic necurat 5n cazul lui. 2ar i se cere să co3unice atunci c?nd ărăse@tezona, entru că, duă cu3 a afir3at a3icul cu care a3 vorbit: CPutiov este un creier a3bulant, lin de idei, e care nu ar trebui să le 53ărtă@ească unei alte ţări care derulează un rogra3ilegal ce i3lică activitatea nuclearăD. ; Putiov a anunţat biroul din Boston că leacă din ora@< ; &u @tiu @i nici nu a3 5ntrebat. !3 avut noroc că l-a3 făcut e individul ăsta să-3isună c?te ceva neoficial. 2ar 5ntrebările 3ele au fost unele generale. ; 2ar nevastă< oii< se 5ntrebă ate. ; 2oi fii adulţi, crescuţi aici tot 5n cadrul rogra3ului de reintegrare socială. &u se @tieni3ic desre ei. /oţia, /vetlana, nu rea vorbe@te engleza. ; !i vorbit cu ea< 5ntrebă ate. ; 2a. !3 sunat acasă la el. 2ar 5nainte de asta sunase3 la biroul lui de la I#./ecretara, o anu3e doa3nă rabtree, a sus că ri3ise un e-3ail de la el 5n =ee>end adicăs?3bătă 5n care o anunţa că nu avea să se 5ntoarcă ?nă 3arţi, adică astăzi. 2ar nu a aNuns 5ncă,@i ni3eni nu @tie ni3ic desre el. red că se află e acolo, e unde sunteţi @i voi, nu< a 3aiadăugat el. ; &u @ti3. iudat era, 3-a3 g?ndit eu, că la un 3o3ent dat, noatea trecută, Putiovanulase lecarea cu avionul de 1E.LX către Boston, dar ?nă acu3 nu sunase nici la birou, nici lalinia aeriană entru a face rezervare entru ur3ătorul zbor către Boston, care, din c?te 53ia3intea3, era la 9.XX 3?ine-di3ineaţă. Ai nici cu 3a@ina nu avea cu3 să se 5ntoarcă la Boston, entru că o returnase la co3ania de 5nchirieri. ; /ecretara ărea 5ngriNorată< 5ntrebă ate. ; &u 3i-a3 utut da sea3a. /e co3orta cu rofesionalis3, a@a că nu a3 5ntrecut3ăsura. Pe ur3ă a3 sunat-o e /vetlana, iar ea 3i-a sus: C$l nu acasăD.Ai a3 5ntrebat-o: c?ndacasă<D Ai ea a răsuns: CarssiD, iar eu i-a3 sus: !zi e 3arssiD, iar ea a zis: CAuni 5naoiD,duă care a 5nchis. ; Auni 5naoiD< ; 2a, adică, e ruse@te, Creveniţi cu telefonulD. !@a că a3 sunat din nou acu3 douăzecide 3inute @i i-a3 sus: C#rebuie să dau de ihail. ! c?@tigat un 3ilion de dolari la ni@te tragerila sorţi ale revistei "eaderSs 2igest, @i trebuie să-@i revendice re3iulD. a care tia: CBanii< Ke banii<D %n orice caz, nu cred că este acasă, entru că l-ar fi dat la telefon să-@i revendice su3ac?@tigată. 2eci e disărut sau ce< ; Poate că da. !ltceva< ; &i3ic. a3 asta este oferta gratuită de rezentare. ; !i obţinut cu3va @i un nu3ăr de 3obil al tiului< ; e-a3 5ntrebat e /vetlana @i e secretară. &u au vrut să 3i-l dea, de@i sunt sigur căele au sunat de c?teva ori la nu3ărul ăla. ; !@aV 2ar co3ania de telefonie< /au Biroul de investigaţii din Boston< ; + să 5ncerc la co3ania de telefonie 3obilă. 2ar nu-l 3ai sun e tiul ăla de la FBI.!3 3ers c?t de dearte a3 utut cu tiuS, @i a fost cooerant, dar aoi a devenit curios. + lăsă3 baltă, dacă nu cu3va ai de g?nd să ui aie e foc. ; Bine, las-o a@aQ



; ate, de ce fac asta< ?nd lucra3 entru !##F, ei aveau roriile co3utere,telefoane @i dosare. $a s-a uitat la 3ine, aoi i-a sus lui 2ic>: ; Prietenul ăsta al tău 3izează e roriile teorii c?nd ur3ăre@te ceva. ; !@a e. I-ai sus, ser, că Nocul ăsta este unul de echiă.

; I-a3 3ai a3intit de c?teva ori. $u 5nceuse3 deNa să-3i dau ochii este ca. ; Bun, dar c?nd 0ohn va fi concediat, să @tiţi că a3 nevoie de ceva aNutor e aici. ; red că din acel 3o3ent nu3ele lui o să figureze e veci e lista federală cu Ca nu seangaNa nici 5n rutul cauluiD, răsunse ate. ; Bine, acu3 hai să ne 5ntoarce3 la treabă, a3 intervenit eu. 2ic>, 5ţi 3ai trece rin caceva ce ar utea fi i3ortant sau relevant< ; "elevant entru ce< Bună 5ntrebareQ P?nă să 3ă g?ndesc eu la un răsuns, 2ic> a revenit: ; are-i treaba cu ar3ele nucleare< ; &u cred că e relevantă entru investigaţia noastră rivind cri3a. ; 2e ce ar fi i3licat 5ntr-o cri3ă un rofesor de la I#< ; -a3 g?ndit că oate fi vorba de afia rusească, dar nu are. Bun, atunci o săV ; 2eci l-au 5nhăţat arabii e tiuS ăsta, nu< ; &u cred. !@ vrea să a3 nu3erele de telefon ale lui Putiov, de acasă @i de la birou. &i le-a dat, @i aoi a continuat: ; Bun, băieţi. !cu3, 3ingea se află 5n Nu3ătatea voastră de teren. Baftă 5n localizarea luiPutiov, @i ser să daţi de leădătura care l-a ucis e 8arr uller. ; !@a vo3 face. ; ulţu3i3, 2ic>, suse ate. ; !veţi griNă de voi. !3 5nchis, iar ate s-a uitat la 3ine. ; /ecialist 5n fizica nucleară. ; $xact. ; Ai ce caută la lubul uster 8ill< Poate reară cutorul cu 3icrounde< ; 0ohn, trebuie să ne urcă3 chiar azi 5n avionul entru &e= *or> @i să-i sune3 lui)alsh să adune oa3enii otriviţiV ; /tai a@a. $xagerezi. &u ave3 altă infor3aţie sectaculoasă, 5n afară de fatul că unsecialist 5n fizica nucleară este cazat la lubul uster 8ill. ; !ve3, 5n schi3b, C$FD, C!2D, CnuclearD @iV ; 2oa3ne, ser că au găsit chestia aia ?nă acu3. ; 2ar dacă nu au făcut-o< ; !tunci sunt ro@ti. ; 0ohnV ; &u ute3 să recunoa@te3 existenţa unor robe e care noi le-a3 ascunsV sau, 3ărog, e care ur @i si3lu a3 uitat să le 3enţionă3. ; &oi< /e ridică de e scaun @i suse: #u nu le-ai raortat. &oi a3 co3is o infracţiune.$u sunt doar un accesoriu. -a3 ridicat @i eu. ; redeai că nu a3 să te acoăr<



; Hite, a3 să-ţi ur3ez sfatul @i o să-l sună3 e 0ohn &asseff. &e-a3 a@ezat a3?ndoi la birou @i ne-a3 scos carneţelele. !@ fi referat să folosesc latoul lui &ed, dar era3 aroaesigur că 0ohn &asseff, care lucra la 2earta3entul tehnic, nu era la curent cu ce se 5nt?3la acu3la !##F. $a a for3at nu3ărul, folosind cartela ersonală entru aelare una conceută astfel

5nc?t să nu arate nu3ărul de la )il3aSs sau vreo dată de identificare aoi s-a rezentatoeratorului de la !##F @i l-a cerut e co3andantul &asseff. ! dat telefonul e sea>er, iar, 5nti3 ce ni se făcea legătura, 53i suse: ; 0ohn &asseff este un co3andant naval 5n serviciu activ, a@a că ai face bine ca, iniţial,să i te adresezi 5n confor3itate cu rangul său. $ste 5n egală 3ăsură ofiţer @i gentle3an, a@a că aigriNă la li3baNul e care 5l folose@ti, 3ai adăugă ea. ; Iar tu fii atentă cu3 for3ulezi 5ntrebările. ; red că 3ă rice @i eu la at?ta lucru, răsunse ea. 2ar 3ai bine ia tu fr?iele, a@a cu3faci de obicei. ; 2a, doa3nă. o3andantul de 3arină 0ohn &asseff intră e fir. ; Bună, ate. e ot face entru tine< ; Bună, 0ohn. $u @i 0ohn, soţul 3eu, care lucrează entruV lucrează entru 3ine, ave3nevoie de ni@te infor3aţii desre undele radio cu frecvenţă extre3 de Noasă. &e oţi aNuta 5n rivinţa asta< ; red că daV Făcu o auză, aoi continuă: Pot să 5ntreb desre ce e vorba< ; Bună ziua, do3nule co3andant, a3 intervenit eu. (ă vorbe@te detectivul ore, carelucrează entru agentul secial afield. ; /une-3i 0ohn. ; Ai tu la fel. "evenind acu3 la 5ntrebarea ta: din ăcate, este vorba desre o situaţiefoarte delicată @i nu 5ţi ute3 sune dec?t că este urgent. ; %nţelegV Ai ce aţi vrea să @tiţi< ; Pot undele $F să răNească un ou< a3 5ntrebat. 2e@i ate ărea enervată la cul3e, el 53i răsunse: ; &u credV 2uă voce, 0ohn &asseff ărea genul ăla de ti din 3arină, foarte oficial @i rigid @i credcă a@a @i era. Prin ur3are, a3 continuat: ; Glu3ea3 doar. &e oţi da ni@te infor3aţii referitoare la undele $F< Ai, te rog,exlică e 5nţelesul nostru. $u nu sunt 5n stare nici 3ăcar să-3i fixez frecvenţa la aaratul deradio din 3a@ină. "eu@ise3 să-l fac să se a3uze niţel. i-a răsuns: ; BineV /ubiectul este 5n 3are 3ăsură tehnic, dar a3 să 5ncerc să fiu c?t 3ai exlicit.%n ri3ul r?nd, nu sunt exert 5n se3nalele $F, dar cu siguranţă vă ot oferi ni@te infor3aţii de bază. ; #e ascultă3 cu 3are atenţie. !3 deschis carneţelul @i 3i-a3 luat creionul. ; Bun, entru 5nceutV 3ă uit chiar acu3 duă ceva relevant 5n co3uterul 3euVa@aV Hndele $F sunt trans3ise e frecvenţe extre3 de NoaseV "?se @i el, exlic?nd: #oc3aide-aia se @i nu3escV 5n fine, acestea sunt unde foarte lungi, a@a că să sune3 că ai vrea sătrans3iţi la 6E 8z sau la ,6E 8z acesta ar fi echivalentul a M OX6 XMX,X 3etri lungi3ede undă sau a M OX6,X >ilo3etriV !3 scăat creionul din 3?nă @i a3 zis:



; #rans3iţătorul @i antena trebuie să se afle e uscat. Pot să vă exlic asta @i 3ai t?rziu.%ntre ti3 5nsă, dacă echiaNul sub3arinului trebuie să răsundă la acest 3esaN cu sens unic saudacă au nevoie de 3ai 3ulte infor3aţii, atunci este necesar ca sub3arinul să aNungă l?ngă o staţiehidroacustică subacvatică dacă are suficient ti3 la disoziţie sau chiar să iasă la surafaţă,fie ca să tri3ită un se3nal rin care să răsundă, fie ca să obţină 3ai 3ulte infor3aţii rin (F

sau, 5n zilele noastre, chiar rin satelit ori rin alte 3iNloace. ; u3 adică, Cdacă este suficient ti3D< a3 5ntrebat eu. ; 2acă, de ildă, ina3icul a lansat deNa rachete balistice intercontinentale 53otrivanoastră, atunci nu 3ai este ti3 entru a stabili o co3unicare nor3ală via radio, entru că, ?năva ri3i sub3arinul 5n cauză un se3nal $F lucru care, duă cu3 a3 3ai sus, oate dura @i Nu3ătate de oră toate 3iNloacele de co3unicare ale /tatelor Hnite vor fi fost deNa distruse, iarrăzboiul ato3ic va fi 5n lină desfă@urare. ! continuat aoi să exlice: 2acă 5ntr-adevăr asta se5nt?3lă la surafaţă, atunci sub3arinele vor ri3i ulti3ul 3esaN $F, @i anu3e, un cod de treilitere care 5nsea3năV ei bine, CF+D. ate ărea uţin 5ngriNorată, dar co3andantul &asseff avea @i ceva ve@ti bune: ; Hndele $F nu sunt influenţate de exloziile ter3onucleare. ; /lavă 2o3nuluiQ a3 sus eu. 2ar er3ite-3i să 5ntreb ce se 5nt?3lă dacă tiul caretri3ite codul entru lansarea ato3ică gre@e@te literele< !dică el ar vrea să scrie R*, care ar5nse3na Cauză de 3asăD, dar, din gre@eală, tastează R*(, care 5nsea3nă Clansaţi bo3beleD< o3andantul &asseff 3i-a răsuns uţin a3uzat de cuvintele 3ele: ; !@a ceva nu se oate 5nt?3la. ; 2e ce nu< Hită-te nu3ai la e-3ailurile e care le ri3i3. ; (reau să sun că există @i 3ăsuri de securitate, iar toate ordinele care se trans3ittrebuie să fie verificate, exlică el cu răbdare. ; 2e către cine< 5n 3o3entul 5n care sub3arinul ri3e@te un ordin, la o Nu3ătate de orăduă ce a fost tri3is, a@a cu3 ai sus chiar tu, n-a 3ai ră3as ni3eni care să 3ai verifice ceva. ; !devărat. 2ar fii convins că a@a ceva nu se oate 5nt?3la. ; 2e ce nu< /ă fi3 serio@i, vorbi3 desre trei litere a3ăr?te. $ ca treaba cu 3ai3uţelealea care dactilografiază "egele ear. ; 2acă vrei să @tii, un cod de trei litere duce la crearea a 1 XO de co3binaţii osibile,din literele care se regăsesc 5n alfabetul englezesc. !lfabetul rusesc, care conţine MM de litere, va er3ite MX 9M de variante. !dică: MMxMMxMMMX 9M. e @anse sunt deci ca un oerator de radionaval să oată trans3ite 3esaNul gre@it, astfel 5nc?t flota de sub3arine care l-a ri3it să lansezerachetele către ţintele restabilite< ie 3i se ărea că @ansele erau destul de 3ari, ţin?nd cont de fatul că, de regulă, dacăceva oate să 3eargă rost, atunci cu siguranţă va 3erge rost. !3 sus: ; ai @tii< Poate că ar trebui să folosi3 alfabetul rusesc. ai 3ulte litere, 3ai uţine@anse de a lansa din gre@eală un război nuclear. Găsindu-3ă a3uzant, &asseff suse: ; 2e fat, dacă vrei să @tii 3ai 3ult dec?t ar fi cazul, atunci află că oricine trans3ite3esaNul trebuie să-l trans3ită ca e un cod reetat, entru corectarea oricărei otenţiale gre@eli,ur3at de un alt cod de trei litere, entru verificare. &i3eni nu oate să gre@ească 5ntr-at?t de3ult. ; 2ar dacă o face cineva dinadins< (reun nebun care dore@te să declan@eze un războinuclear< a3 sus eu, adres?nd cea 3ai evidentă @i 3ai ertinentă 5ntrebare. ! reflectat uţin, aoi 3i-a răsuns: ; 2uă cu3 a3 sus, codurile se schi3bă frecvent.



; 2ar dacă cineva ar deţine codul resectivV ; &ici nu ot concee ca vreo ersoană neautorizată să caete codurile de iniţiere @i deverificare, ca să nu 3ai vorbesc de obţinerea rotocoalelor de critare care se utilizează 5ntr-unanu3it 3o3ent. 2e altfel, softul de critare co3uterizată este 3ult 3ai sofisticat dec?t ţi-ai utea i3agina. &u ar trebui să-ţi faci griNi 5n astfel de rivinţe, 3ă lini@ti el.

-a3 g?ndit instantaneu la Bain adox @i a3 vrut să-i sun co3andantului: C#u ar trebuisă-ţi faciQD ; Ai nu 3ai există o altă osibilă alicaţie entru acest 3iNloc de co3unicare< !dicăundele $F nu se folosesc altundeva dec?t 5n do3eniul 3ilitar< 5ntrebă ate. ; Bine, asta era valabil c?ndva. 2ar a3 auzit că, duă 5ncheierea "ăzboiului "ece,trans3iţătorul rusesc de unde $F a fost folosit entru cercetări geofizice. Atiţi cu3 e,transfor3ă3 săbiile 5n luguri. Hndele $F ot enetra la 3ari ad?nci3i @i 5n scoarţa terestră, ut?nd fi deci folosite @i entru deistarea sonoră @i 3onitorizarea electro3agnetică. u3 ar fi, săzice3, 5n cercetările seis3ice. Prezicerea cutre3urelor, @i chestii de genul ăsta. 2ar desre astanu 3ai @tiu rea 3ulte. ; 2eci teoretic @i cineva din afara ar3atei ar utea să facă o trans3isie $F. +a3enii de@tiinţă, de ildă, 5@i dădu cu ărerea ate. ; #eoretic, da. %nsă 5n lu3e nu există dec?t trei trans3iţătoare, @i toate aarţin ar3atei. &oi ave3 două, ei 5l au e al treilea, a adăugat el. ate se g?ndi uţin la asta, aoi zise: ; %nţelegV dar tot teoreticV $ste strict secretă sau ilegală construirea unui astfel detrans3iţător< ; Ilegală nu @tiu dacă este, iar tehnologia @i cuno@tinţele de fizică ce ţin de realizarea luinu sunt secrete. Proble3a reală este că ar fi costisitor de construit un astfel de trans3iţător, 5ncondiţiile 5n care el nu are o altă alicare ractică dec?t entru contactarea sub3arinelor @i 5nsfera cercetărilor geofizice e arii restr?nse. &u credea3 că Bain adox ar fi fost interesat de cercetările geofizice, dar nici nu eraexclus. !@a că a3 5ntrebat: ; !ceste unde $F ot deista zăcă3inte de etrol< ; #ind să cred că da. ; 2eci geologii s-ar utea folosi de ele entru a da de etrol. ; #eoretic, 5nsă staţiile $F ot fi construite doar 5n c?teva locuri e 5ntregul glob ă3?ntesc. ; 2e ce< 5ntrebă ate. ; Bine, dacă tot vorbi3 desre trans3iţătorul 5n sine, hai să vă exlicQ !ţi 5ntrebat de ceun sub3arin nu oate trans3ite un astfel de 3esaN. Hnul dintre 3otive ar fi că trans3iţătorul $Fnu oate fi a3lasat dec?t e uscat, 5ntr-o zonă unde solul nu este un bun conductor deelectricitate. Ai e 5ntreaga lanetă nu există dec?t c?teva zone recise care 5ndelinesc aceastăcondiţie geologică. Bine5nţeles, a3 5ntrebat: ; Ai care sunt acelea< ; Păi, una dintre ele este aceea unde este localizat trans3iţătorul rusesc, denu3it evs la nord-vest de ur3ans>, l?ngă ercul !rctic. Hn alt loc unde există condiţiile necesare esteaici, 5n /tate. ele două trans3iţătoare ale noastre sunt )isconsin #rans3itter Facilit @iichigan #rans3itter Facilit )#F @i #F iar cele două au 5n co3un aceea@i for3aţiunegeologică, cunoscută sub nu3ele de aurentian /hield. ; !sta-i tot<



; a3 asta ar fi entru trans3iţătoarele $F existente. %nsă @i britanicii aroae5ncheiaseră construcţia unuia 5n ti3ul "ăzboiului "ece, entru arina "egală, 5ntr-o zonă din/coţia otrivită entru a@a ceva, Pădurea Glengarr. %nsă ulterior s-a renunţat la idee, dintr-o seriede considerente olitice @i ractice. &ici eu, nici ate nu a3 3ai zis ni3ic entru o vre3e, aoi ate a trecut din nou totul 5n

revistă: ; !@adar, nu există dec?t trei astfel de trans3iţătoare 5n 5ntreaga lu3e. ; a ulti3a nu3ărătoare a@a 3i-au ie@it socotelile, glu3i co3andantul. C$i, co3andante,3ai nu3ără-le o datăQD 3i-a3 sus 5n g?nd. $u @i ate ne-a3 uitat din nou unul la altul, dar niciunul nu a us 5ntrebarea evidentăreferitoare la existenţa altor locuri rielnice, oate chiar undeva 5n aroiere. Atia3 că trebuia să3ai chibzui3 cu3 să for3ulă3 5ntrebarea, ca nu cu3va &asseff să aNungă să le sună tuturor, lao cafea, că afield @i ore se interesau de existenţa unor trans3iţătoare $F 5n zona 3unţilor!dirondac>. 0ohn &asseff luă tăcerea noastră dret unctul final al discuţiei cu care ierduse deNadestul ti3, a@a că ne 5ntrebă: ; (-a3 fost de vreun aNutor< ; 2e foarte 3are aNutor. ulţu3i3. %ncă o 5ntrebare. &u 3i-e clar un lucru. /ui că este osibil ca un individ să oată construi singur un astfel de trans3iţător< Probabil &asseff se g?ndea deNa la 3asa de r?nz. u toate astea, răsunse: ; /igur. ineva ar utea construi a@a ceva 5n garaNul roriu sau chiar 5n ivniţă. 2e fat,la baza acestui disozitiv stă tehnologia ură, iar unele dintre co3onente ot fi găsite u@or, erafturile celor 3ai 3ulte 3agazine de secialitate4 chiar @i ce nu e disonibil se oate construi saucu3ăra cu su3a de bani otrivită. Proble3a ră3?ne 3ări3ea antenei @i locul unde estea3lasată. ; 2e ce ar fi asta o roble3ă< ; Pentru că nu vorbi3 desre o u3brelă standard, verticală. + antenă $F esteconstituită dintr-un cablu lung sau din 3ai 3ulte. !ceste cabluri sunt 5ntinse e st?li de telefon,de regulă 5ntr-un cerc 3are, @i se ot desfă@ura e >ilo3etri 5ntregi. /e3ăna cu ceva ce văzuse3 recent. ; Ai de ce ar fi asta greu de realizat sau scu3< a3 5ntrebat. ; $ste scu3 dacă se ocuă guvernul de asta, suse &asseff. "?se cu oftă, aoicontinuă: u3 sunea3, totul ţine de geologie @i de geografie. #rebuie ca 3ai 5nt?i să găse@ti ozonă unde co3oziţia solului să fie cea otrivită. 2uă aceea, trebuie achiziţionată o surafaţă5nse3nată din regiunea 5n cauză. ; Ai e ur3ă< ; !oi 5ntinzi cablurile, care rerezintă, de fat, sursele de energie entru antena ta. /e oate să fie nevoie ca aceste cabluri să se 5ntindă e sute de >ilo3etri 5ntr-un cerc, entru aecono3isi saţiu sau, 5n cazul 5n care condiţiile geologice sunt erfecte, ai utea să te descurci@i cu otzeci de >3, oate @i 3ai uţin. ; &u rea 5nţeleg ce anu3e are legătură cu geologia, suse ate. ; ă rogV /tai să cautV !@a. + condiţie necesară entru realizarea unei antene $Feste o zonă unde nu există dec?t c?ţiva 3etri de nisi sau de ietri@ secific 3orenelor. /ub aceststrat, trebuie să existe o bază solidă ietroasă, co3usă din granit vulcanic sau rocă3eta3orficăV e dracuS o 3ai fi @i asta<Q Ai rosti e litere: G-&-!-I-/. ; /er să nu fie codul entru lansare, a3 sus eu. "?se e 5nfundate.



; red că este un ti de rocă. /ă vede3V zone cu lanţuri 3untoase foarte vechi, din reca3brian, cu3 ar fi aurentian /hield, unde se află instalaţiile noastre $FV Peninsula ola,din "usia, unde au ei instalaţia $FV locul desre care vă ovestea3, din /coţia, unde britaniciiau hotăr?t ?nă la ur3ă să nu 3ai construiască 5ncă o staţieV un loc l?ngă area BalticăV 5nfine, aţi 5nţeles ideea.

&u l-a3 auzit o3enind ni3ic desre 3unţii !dirondac>, @i doar l-a3 ascultat cu atenţie. ! continuat: ; 2eci, dacă vrea cineva să construiască o staţie $F, atunci 3erge 5n una dintre zoneleastea, cu3ără teren suficient, aoi 5nfige st?li de telefonie 5n solul ietros @i 5ntinde cablul deantenă 5ntre ei, 5n cerc. u c?t sunt 3ai bune condiţiile geologice, cu at?t 3ai scurt este cablulnecesar entru a furniza aceea@i utere de trans3isie. !oi antena este conectată la un cablu gros,din curu, băgat sub ă3?nt, care face legătura de la unul sau 3ai 3ulţi st?li la roca slabconductoare din ad?ncul ă3?ntului, rintr-o gaură forată. 2uă care, un generator electric uternic @i asta e o chestie foarte costisitoare ali3entează cablurile antenei, iar curentul trece rin aceasta, aoi rin cablul de curu din ă3?nt, aNung?nd 5n stratul de rocă. !bia duă aceea ă3?ntul 5nsu@i devine antena. !ţi 5nţeles< ; !bsolut. &u cred că 3-a crezut, a@a că a adăugat: ; Ai entru 3ine chestiile astea sunt un ic rea tehnice. 2ar se are că, dacă beneficiezide o caacitate suficient de 3are care să genereze energie electrică asta 5nse3n?nd 3ii de>ilo=aţi din 3o3entul 5n care ai instalat corect antena, trans3iţătorul 5n sine nu 3ai este a@a degreu de realizat @i oţi trans3ite se3nale rin unde $F duă ofta ini3ii. 2in ăcate, nu leascultă ni3eni, a 3ai ţinut el să adauge. ; Ba o fac sub3arinele, i-a3 a3intit. ; &u3ai dacă se 5nt?3lă să se afle e frecvenţa resectivă. "u@ii trans3it e 6E defierţi, iar noi, e O. Ai, chiar dacă sub3arinele ar auzi ceva e frecvenţa lor, recetorul lor $Far resinge, robabil, se3nalul. ; 2e ce< ; Pentru că 3esaNele ar3atei sunt critate e co3uter, duă cu3 a3 3ai sus. /untcritate atunci c?nd sunt trans3ise @i decritate la caătul celălalt. !lt3interi, exlică el, oriceţicnit duă cu3 se are că sugeraţi voi ar utea, teoretic, să facă ravagii cu flotele desub3arine ale !3ericii @i "usiei. Atiţi voi, de ildă să 5nceaă un al treilea război 3ondial. Atia3 exact ce voia să sună @i dacă nu ar fi exe3lificat. ate era 5n icioare acu3. ; ! 5ncercat vreodată cineva a@a ceva< o3andantul &asseff nu răsunse, a@a că eu a3 reetat 5ntrebarea. "eveni @i el tot cu o5ntrebare: ; 2ar voi ce ur3ăriţi de fat< Atia3 că avea3 să aNunge3 @i la asta, 5n cele din ur3ă, @i nu ne dorea3 ca &asseff să seauce să tri3ită la Pentagon vreun cod de trei litere, rin care să sună: C(erificaţi-i e ore @i e afieldD. ; Păi, duă cu3 oate @tii, noi lucră3 5n cadrul 2iviziei +riental iNlociu. !sta e tot ce5ţi ot sune. /-a g?ndit uţin la asta, aoi a răsuns: ; %n fineV /unt unii oa3eni care se oate să aibă deNa sau să achiziţioneze aceastătehnologieV dar nu cred să existe rin vreuna dintre ţările alea vreo zonă adecvată din unct devedere geologic entru a@a ceva.



; 0ohn, din c?te văd eu aici 5n notiţele 3ele, cred că ai sus că singurul loc otrivit entru a3lasarea unei antene $F e teritoriul /tatelor Hnite este zona asta geologică din)isconsin @i ichigan, nu3ită aurentian /hield. !3 notat corect, da< &asseff ar fi utut să devină nesuferit @i să 5ntrebe ce legătură avea asta cu Frontul entru$liberarea Planetei. %n loc de asta, el a răsuns:

; red că daV /tai uţinV /e are că 3ai există un loc 5n /tatele Hnite, unde ar uteafi a3lasat un trans3iţător $FV &iciunul dintre noi nu 5ntrebă unde, 5nsă 0ohn &asseff nu 5nt?rzie cu răsunsul: ; 2e fat, este exact acolo unde vă aflaţi voi acu3. aitolul M $u stătea3 e veranda 5nchisă, 5ncălzită de soarele care ătrundea e ferestrele 3ari.!fară, frunzele alunecau u@or din coaci, raţele 5notau e iaz, iar ni@te g?@te canadiene se li3baulegăn?ndu-se e eluza din faţă, fără a@aort. $ra3 cufundat 5n g?nduri. ; adox are un generator electric gigantic @i o antenă $F e rorietatea lui, suse 5ncele din ur3ă ate. Pese3ne are @i un trans3iţător undeva 5n cabană. Probabil adăostul lui 5ncaz de loi radioactiveV ; !@adar, tu crezi că adox forează duă etrol< a3 5ncercat eu să 5nveselesc uţinat3osfera. &u avea chef de glu3ele 3ele, a@a că 3ă 5ntrebă: ; rezi @i tu, la fel ca 3ine, că adox este ersoana care a tri3is acele se3nale $Fcătre flota de sub3arine 5n ur3ă cu 1X ani< ; 2a. ; 2ar de ce< ; Ia să 3ă g?ndescV 8ei, oate 5ncerca să declan@eze un război ter3onuclear. ; 2a, 5nţeleg asta. 2ar de ce< ; red că dădea @i el cu zarul, ţinea degetele 5ncruci@ate @i a@teta un final fericit. ; !sta-i nebunie curatăQ ; $xact. 2ar el nu era de aceea@i ărere. #u oate e@ti rea t?nără să-ţi a3inte@ti, dar evre3ea aceea existau oa3eni 5n ţara asta @i cu siguranţă adox se nu3ăra rintre ei care 5@idoreau să fie ri3ii care aasă e buton @i ter3ină cu toate. $i credeau la 3odul cel 3ai serios căa@a i-ar fi luat e ru@i ca din oală, că tehnologia @i siste3ele de ar3a3ent sovietice eraudefectuoase @i că noi a3 fi utut suravieţui oricărei relici lansate de ei 53otriva noastră.hestia cu loaia radioactivă este exagerată, a3 adăugat eu. ; &ebunie curatăQ ; 2in fericire, noi nu vo3 @ti niciodată. 2uă un 3o3ent de g?ndire, a3 continuat: $steevident că adox a avut ni@te infor3aţii din interior desre codurile $F @i s-a hotăr?t să lefolosească. #ehnologia care stă la baza realizării trans3iţătorului @i a antenei nu este secretă,duă cu3 toc3ai a3 auzit. Iar la un 3o3ent dat, cu vreo douăzeci de ani 5n ur3ă, adox a aflatcă are nevoie de un teren anu3e @i, ?nă ca cineva să-@i dea sea3a de ce face, a cu3ărat teren 5n3unţii !dirondac>. ea 3ai bună investiţie e care a făcut-o el vreodată, a3 adăugat. ate a 5nclinat din ca, dusă e g?nduri. ; red că a@a a fostV dar nu i-a 3ers. ; &u, slavă 2o3nului că nuQ !lt3interi noi nu a3 3ai fi vorbit azi desre asta. ; 2e ce nu a 3ers< -a3 g?ndit uţin, aoi a3 răsuns:



; red că a subesti3at co3lexitatea @i gradul de sofisticare al co3uterelor @i alsoftului, acestea rerezent?nd, 5n 3od evident, o arte integrantă a trans3isiilor codate $F. Iarla un 3o3ent dat a fost avertizat de infor3atorul său din interior că, dacă va continua să 5ncercesă trans3ită codul entru lansare corect, guvernul avea să facă un efort vizibil entru a descoerisursa acestor trans3isii false, iar agenţii FBI ar fi aNuns nu3aidec?t la u@a lubului uster 8ill.

!@a că a renunţat la interesantul său hobb. ; /au oate că a fost o intervenţie divină. !3 reflectat la cele suse de ea, iar aoi a3 co3entat: ; Fără 5ndoială, Bain adox avea convingerea că el făcea voia 2o3nului, iar 2u3nezeu5i era alături. ; $i bine, nu a fost a@a. ; !arent nu. P?nă una, alta, care este legătura dintre $F @i ihail Putiov, fostcercetător sovietic 5n do3eniul ar3a3entului nuclear, 5n rezent rofesor la I# @i oasete aldo3nului adox< ; Poate căV răsunse ate duă un 3o3ent de g?ndire, oate de data asta adox va5ncerca să deter3ine sub3arinele noastre să lanseze rachete asura unor ţinte restabilite din+rientul iNlociu, hina sau oreea de &ord. !3 relucrat infor3aţia ri3ită, iar aoi a3 sus: ; !@a cred că ar roceda Bain adox e care 5l cunoa@te3 noi. + osibilitateinteresantă. 2ar tot nu se exlică rezenţa lui Putiov. ate 5nceu să 3editeze asura acestor lucruri @i robabil @i asura altora, la care nici3ăcar nu ar fi visat cu o zi 5nainte. -a 5ntrebat sau oate s-a 5ntrebat e ea 5nsă@i: ; e dracuS o fi un?nd la cale individul ăsta< ; red că une 5n alicare Planul B, @i nu a3 habar care ar utea fi acela, dar @tiu că esteo versiune a Planului !, care nu a funcţionat 5n ur3ă cu 1X ani. -a3 uitat la ceas @i 3-a3ridicat 5n icioare. Hite ce vreau să faci: intră e internet @i vezi dacă 3ai este ceva ce ar trebui să@ti3 desre undele $F. 2e ase3enea, vezi ce găse@ti desre ihail Putiov4 @i caută-l @i e Bainadox, dacă tot te-ai aucat. ; +V ; Ai 5ncă ceva dă-i latoul 5naoi )il3ei ?nă la 16.M. /-a forţat să sur?dă @i 3-a 5ntrebat: ; Pot intra @i eu e eBa< ; &u, nu oţi. BunV aoi sună la !d3inistraţia Federală entru !viaţie @i află care sunt5n continuare lanurile de zbor ale celor două avioane ersonale ale lui adox. &u3erele de5n3atriculare ale aaratelor sale de zbor sunt 5n servieta ta. /-ar utea să dureze ceva vre3e, duăcu3 @tiu că funcţionează birocraţia federală, dar fii insistentă @i fer3ecătoareV ; 2e ce crezi că e i3ortant acest lucru< ; hiar nu @tiu. 2ar a@ vrea să aflu unde @i-a tri3is adox avioanele, 5n cazul 5n careacest lucru devine i3ortant. 2uă aceea, a@ 3ai vrea să te uiţi uţin e listele cu asageri, erezervările făcute @i e contractele de 5nchirieri auto @i să vezi ce 3ai oţi găsi. !, @i 3ai sunăacasă la Putiov @i la biroul lui, să vezi dacă @tie cineva e unde se află. ; Bine., dar tu ce-o să faci c?tă vre3e 3ă ocu eu de toate astea< ; $ ora 3ea de so3n. ; Foarte a3uzantQ ; 2e fat, vreau să fac ni@te dru3uri. + să iau ceva de 3?ncare entru noi @i ni@tearticole ersonale, care ar să nu fie incluse 5n reţul de X de dolari e noate. Ai să-3i suidacă 3ai vrei ceva.



; &u ave3 nevoie de ni3ic de la 3agazin, 0ohn, 3ă anunţă ea. 2uă ce face3 rost detoate infor3aţiile astea, 3erge3 a3?ndoi 5naoi 5n ora@. + să fac o rezervare la !eroortul"egional !dirondac> sau undeva e-aici. ; ate, eu nu cred că a3 str?ns suficiente infor3aţii care să ne garanteze că scăă3 a@aieftin.

; Ba eu cred că da. ; Ba nu. $u zic că sunt oa3eni la )ashington care @tiu cel uţin c?t @ti3 noi 5n acest3o3ent. ; !tunci de ce l-au tri3is e 8arr 5ntr-o 3isiune de suraveghere la lubul uster 8ill< Bună 5ntrebareQ i-au venit 5n 3inte 3ai 3ulte răsunsuri osibile. ; Poate că 3isiunea lui avea de-a face cu 5ntrunirea din =ee>end-ul acesta. 2ar n-a@ @tisă-ţi sun 3ai 3ult dec?t at?t. ; 0ohn, eu cred că 8arr @i-a dus sarcina la bun sf?r@it. red că ei au vrut ca el să fie rins. a fel credea3 @i eu, iar acu3 aNunsese @i ate la aceea@i concluzie. ; !@a se are, a3 sus. ; 2ar de ce să vrea ca el să fie rins< ; !sta ar fi 3area 5ntrebare. Poate entru a i se da de 5nţeles lui Bain adox că esteur3ărit. u siguranţă, nu se a@tetau ca Bain adox să o3oare ersoana e care o rinsese. ; 2ar de ce ar vrea inisterul 0ustiţiei @i FBI-ul ca adox să @tie că a fost luat 5ncoli3ator< ; Hneori, oliţia acţionează a@a, entru a deruta @i a inhiba 5ntr-o oarecare 3ăsurăsusectul. Hneori, 5n cazul oa3enilor bogaţi @i uternici, aceasta este o 3ăsură de curtoazie sau osi3lă avertizare. Hn fel de: C3ai bine ai 5nceta @i ai renunţa la idee, 5nainte să ne ui e toţi 5ntr-o situaţie nelăcutăD. ate s-a ridicat @i a venit l?ngă 3ine. ; !i fi utut fi tu 5n locul lui. 2e fat, eu ser că a@ fi avut suficientă 3inte 5nc?t să abandonez 3isiunea, de 5ndată ceanaliza3 situaţia de la faţa locului. 8arr, e de altă arte, era un naiv care avea rea 3ultă5ncredere 5n @efii lui @i care resecta 5ntotdeauna ordinele fără să cr?cnească. ; %n caz că ai dretate, 3ă 5ntrebă ate, crezi că această suraveghere l-a convins eadox să renunţe la ce avea de g?nd să facă< ; red că un o3 recu3 adox nu se serie a@a u@or. $l are o 3isiune de 5ndelinit @inu s-a dat 5n lături de la a co3ite cel uţin o cri3ă 5n nu3ele acelei 3isiuni. ; el uţin cri3a desre care @ti3 noi. ; $xact. Iar eu sunt 3ai 3ult ca sigur că ceea ce s-a 5nt?3lat 5n =ee>end-ul ăsta a avutefectul ous faţă de ceea ce a@teta )ashingtonul. 2e fat, robabil că ter3enul-li3ită al lui Bainadox a aNuns ca3 la EL de ore, cu c?teva ore 5n lus sau 5n 3inus. ; /-ar utea să @tie că Nocul s-a 5ncheiat @i lănuie@te să dea bir cu fugiţii. !@a ar rocedacei 3ai 3ulţi. ; $u sunt fer3 convins că el nu este ca toţi ceilalţi. 2ar verifică unde sunt avioanelealea. $a confir3ă rintr-o 3i@care a caului, zic?nd: ; Bun, dar, dacă tu chiar crezi că adox 3erge 5nainte cu lanurile sale @i dacă nu vreisă ne 5ntoarce3 la &e= *or>, atunci trebuie să aNunge3 la cel 3ai aroiat rocuror federal @i săsolicită3 eliberarea unui 3andat de ercheziţie entru lubul uster 8ill.



; Iubito, eu cred că singurul 3andat este care vei da 5ntr-un tribunal federal este un3andat de arestare e3is e nu3ele: 0ohn ore @i ate afield. ; !tunci hai să 3erge3 la /chaeffer @i să vede3 dacă el 5l oate convinge e rocurorullocal să ceară un 3andat de ercheziţieQ ; ate, ni3eni nu va e3ite un astfel de 3andat e nu3ele lui Bain adox, exclusiv e

baza a ceea ce noi doi vo3 sune desre el. !ve3 nevoie de 3ai 3ulte dovezi. ; u3 ar fi< ; $vident, ni@te fire de ăr sau fibre textile din cabana uster 8ill, care să se otriveascăcu cele găsite e cadavrul lui 8arr @i e hainele lui. !ceasta ar fi roba Nudiciară necesară entrua face legătura 5ntre cabana lui adox @i 8arr @i aoi 5ntre 8arr @i adox, care se afla lacabană. ; BineV dar cu3 obţine3 astfel de robe de la lubul uster 8ill fără un 3andat de ercheziţie< ; a fel cu3 a@ roceda @i dacă a@ investiga uciderea lui 0ohn 2oe, desre care a@ credecă a fost ulti3a oară văzut 5n viaţă 5n casa lui 0oe /3ith. ; e vrei să sui<V ; ă 3ă duc la lubul uster 8ill să-i fac o vizită do3nului adox. ; &u vreau să 3ergi acolo. ; 2e ce nu< $ste exact ceea ce a@ face 5n stadiul ăsta, 5n orice altă investigaţie de acestgen. !3 aNuns 5n situaţia 5n care nu 3ai ave3 alte iste sau indicii, a@a că trebuie să 3ă 5ntorc la rincialul susect @i să discut cu el. ; (in @i eu cu tine. ; &u, tu nu vii cu 3ine. !3 nevoie de tine aici, ca să ui la unct toate detaliile de carevo3 avea nevoie entru a ne construi cazulV adică acele lucruri care vor fi necesare entruobţinerea 3andatului de ercheziţie. a dret vorbind, nu rea 3ai era ti3 entru a@a ceva, dar 3ăcar suna bine. ; &u, a sus fer3. &u te duci acolo singur. !r utea fi ericulos, adăugă ea, uit?ndu-sela 3ine. ; &u este ericulos. 2oar nu 3ă duc la castelul lui 2racula. /unt un agent federal careface o anchetă. ; $l a o3or?t deNa un agent federal. Bine zisQ 2ar a3 continuat: ; Ai robabil că regretă că a făcut-o. Iar, dacă nu regretă acu3, cu siguranţă va regreta3ai t?rziu. -a3 5ntors 5n sufragerie @i 3i-a3 luat geaca de iele. ate 3-a ur3at @i @i-a us @i eageaca. $ra unul dintre 3o3entele alea 5n care trebuia să dau dovadă că sunt 5n egală 3ăsurăcategoric @i tandru. !3 luat-o 5n braţe @i i-a3 sus: ; !3 nevoie de tine aici. !stăzi nu rea ave3 3?nă de lucru. hiar 3ă ot descurcasingur. ; &u. ; red că a3 3ai 3ulte @anse să aNung la el dacă sunt singur. ; &u. ; + să trec @i e la echia de intervenţie a lui /chaeffer, care se află 5n intersecţie. 2a< +să le cer să-3i acorde o oră, iar dacă nu ies de acolo 5n acest interval, să @tie că trebuie să-@itri3ită oa3enii duă 3ine. Bine<



!rgu3entul ăsta ăru să funcţioneze, 5ntruc?t nu 3ai insistă a@a de 3ult să 3eargă cu3ine. !3 5ncheiat sun?nd: ; Kine legătura cu /chaeffer. !oi sună @i la #he Point, să vezi cine ne caută. /une-lecă sunte3 la cu3ărături 5n a>e Placid, iar dacă sună do3nul Griffith, sune-i că o să ne

5nt?lni3 cu el 5n centru. Ai adu-i a3inte lui 0i3 că /onn 2eott ur3a să-3i 53ru3ute unsacou @i o cravată entru cină. ; !@a e< ; /unt sigur că ar fi făcut-o. !bure@te-i @i tuQ Kine-3i uţin locul. ?3bi, aoi suse: ; (reau să-ţi deschizi 3obilul. ; ate, fără 3obile. 2acă-l orne@ti, ia3 Griffith va fi 5n faţa u@ii ăsteia 5n 3ai uţin deo oră. ; 0ohn, noi nu lucră3 a@a. ; Iubito, din c?nd 5n c?nd 3ai trebuie să te @i abaţi uţin de la reguli. ; 2in c?nd 5n c?nd< a fel ai făcut @i la ulti3ul caz. ; ău< $i, @i ai văzut că a ie@it bine< 5ntre ti3, oate reu@e@ti să co3anzi o izza. &e-a3 5ndretat sre u@ă, iar ate a sus: ; !i 3are griNăQ ; Fără an@oa. &e-a3 giugiulit uţin, @i iată-3ă lecat sre castelul lui 2racula. aitolul M6 !3 dat este un 3ini3ar>et la 3arginea antonului. /au oate era chiar 5n centru. Greude susQ %n fine, a3 intrat @i a3 cu3ărat toate cele necesare entru a-3i duce la 5ndeliniresarcina, adică un achet de 2ra>eSs "ing 2ing u3luţi cu cre3ă @i o rolă din acelea liicioase entru str?ns sca3ele. #iul de la casă 3i-a sus de o scurtătură sre olton avea3 de arcurs o distanţă decirca cincizeci de >ilo3etri. -a3 3ai 5ntrebat, de ase3enea, unde era 3agazinul cu articolesortive, @i 3i-a oferit c?teva 5ndru3ări. -a3 5ntors la 3a@ină @i 3-a3 g?ndit care avea să fie ur3ătoarea 3ea 3i@care. $ra unu@i ceva, deci ar fi ur3at să aNung la ghereta de la uster 8ill 5nainte de ora două, iar asta fără să3ă oresc să cu3ăr o cutie cu gloanţe de calibru 9 @i c?teva 5ncărcătoare de rezervă. !dică, 5ncaz că avea3 de g?nd să-i zbor creierii lui adox, avea3 3ai 3ult dec?t suficientă 3uniţie 5n5ncărcătorul 3eu de cincisrezece gloanţe, lus glonţul de e ţeava. Pe de altă arte, dacă era nevoie să ies de acolo a3eninţ?nd cu ar3a, robabil că avea3cu c?teva gloanţe 3ai uţin dec?t 3i-ar fi fost necesare. ?nd vine vorba de 3uniţie, este 3aiindicat să ai 3ai 3ultă dec?t crezi că este nevoie, entru că, dacă ai 3ai uţină, lucrurile nu ies,de regulă, la fel de bine e c?t ţi-ai dori. Probabil că indicat ar fi fost, de ase3enea, să nu-3i verific 3uniţia 5n rezenţa lui ate,care ese3ne s-a 5ntrebat dacă nu cu3va lănuia3 să iau cu asalt lubul uster 8ill. &ici eu nuera3 foarte sigur 5n rivinţa asta, dar nu excludea3 această oţiune. %n fine, a3 hotăr?t că rioritatea 3ea era să aNung la lubul uster 8ill @i să aflu ce aveaadox de g?nd să facă asta 5n caz că avea de g?nd să facă ceva. Iar dacă nu-3i aNungea3uniţia, cu siguranţă adox avea o 3ulţi3e de ar3e rin reaN3ă. !3 ornit la dru3, a3 dat dru3ul la radio @i-a3 ascultat un tal>-sho= 5n franceză, 5ndirect din Wuebec.



!3 ie@it de e dru3ul lăturalnic 5n olton, a3 luat-o sre sud e "oute XO @i a3 intrat 5n/outh olton, cătunul ador3it. Ai iată că-l zăresc e @obolanul de "ud, ălăvrăgind cu un tioarecare dintr-o ca3ionetă. &u 3-a3 utut abţine, a@a că a3 tras 3a@ina 5n arcare @i-a3 strigat: ; 8ei, "udQ

-a văzut @i a venit agale sre 3a@ină. ; -a3 rătăcit din nou, i-a3 sus. ; 2a< 8ei, ce 3ai faceţi< !veţi o 3a@ină nouăQ observă el. ; &u, e tot aia. ; /igur< Ieri conduceaţi un #aurusQ ; ău< 8ei, l-ai văzut cu3va e do3nul adox azi-noate< ; 2a, chiar dorea3 să vorbesc cu du3neavoastră desre asta. &u voia să se 5nt?lneascăcu 3ine. ; $l 3i-a sus că vrea. ; /unteţi sigur< ; !@a a sus el. %3i are rău că i-a3 zis că tu 3-ai sfătuit să iau banii 5nainte. ; 2aV !3 5ncercat să-i exlic, dar lui i s-a ărut a3uzant, cine @tie de ceV ; 2a< Ai ce a 3ai sus< ; PăiV a sus că 3-aţi luat la 3i@to. ă sunteţi genul ăla care face e isteţul @i bagăoa3enii 5n belele. ; $u< !stea sunt 3ulţu3irile e care le ri3esc entru că i-a3 rearat aaratul de făcutgheaţă< ; ! sus că ăla nu avea ni3ic stricat. ; Ai tu e cine crezi< Pe 3ine sau e el< ; PăiV nu 3ai contează. ; !devărul contează. ai are 3usafiri< a3 5ntrebat. "ud ridică din u3eri. ; &-a3 văzut e ni3eni. 2ar era o 3a@ină 5n faţa casei. !3 crezut că e adu3neavoastră. Hn #aurus albastru. ; $u a3 un 8undai alb. ; !cu3, da. 2ar ieri aveaţi un #aurus albastru. ; Bine. !roo, s-a orit cineva care venea de la adox să bage benzină azi< ; &u. &u vă trebuie benzină< ; &u, chestia asta consu3ă rachiu de orez. ! orit cineva aici să ceară instrucţiuni cu3să aNungă la cabana asta< ; &uV 2e fat, a venit un ti din Potsda3 @i a vrut să se uite e harta 3ea. ; 2e ce< ; !vea ni@te indicaţii entru a aNunge la re@edinţa uster 8ill @i voia să le verifice. I-a3sus că oricu3 nu găsea re@edinţa e harta 3ea, a@a că a3 verificat infor3aţiile e care le ri3ise @i i-a3 3ai dat eu ni@te reere, duă care să se orienteze. $xistă 3ai 3ulte 3iNloace rin care oţi une ni@te 5ntrebări indiscrete, a@a că a3 5ntrebat: ; $ra cu3va un ti 5nalt, slăbuţ, cu 3ustaţă silcuită, de texan, care conducea unorvette ro@u< ; &u, era un 3ecanic de la Potsda3 2iesel. -a luat rin surrindere4 aroae că ră3ăsese3 fără cuvinte. ; 2aV sigur. harlie de la Potsda3 2iesel. #iul cu generatorul.



; 2a. 2ar cred că-l che3a !l. 2aV a3 rin erioada asta a anului trebuie să-ţi verificigeneratorul. !nul trecut, rin noie3brie sau dece3brie, s-a ornit brusc o furtună de zăadă. Iarliniile de rin tot ora@ulV ; !@aV 2eci !l este 5ncă acolo< ; &u @tiu. /-a 5nt?3lat ca3 cu o oră 5n ur3ă. &u l-a3 văzut 5ntorc?ndu-se. 2e ce< %l

căutaţi< ; &uV nu3ai căV ; %ncotro 3ergeţi< ; Pofti3< ; /uneaţi că v-aţi rătăcitV ; &u chiarV I-ai trans3is do3nului adox 3esaNul 3eu< u3 că eu sunt un bunţinta@< "ud ăru uţin st?nNenit. ; 2aV &u i s-a ărut rea a3uzant. ; /erios< Ai ce-a sus< ; &u rea 3ulte. i-a cerut doar să-i reet. ; BunV a@a. 2eciV ne vede3 3ai t?rziu. -a3 5ntors e @osea @i a3 luat-o sre lubul uster 8ill. CPotsda3 2iesel.D Hr3a ca generatoarele să fie ornite, cur?nd trans3iţătorul avea să se 5ncălzească, iarantena să huruie, tri3iţ?nd se3nale $F 5n ad?ncul Pă3?ntului. Iar undeva e laneta astanenorocită exista un trans3iţător care avea să receţioneze se3nalele alea. /finte /isoeQ aitolul M9 onducea3 3ult rea reede e dru3ul ăla forestier, iar 3a@ina a săltat uţin de la sol, dec?teva ori. 2ret 5nainte, vedea3 deNa unctul de unde cuen Pond "oad o lua sre nord, cătreintrarea e rorietatea uster 8ill, dar nu a3 3ai văzut e ni3eni care să se sriNine alene eloată @i nici vreo groaă de e dru3 u3lută de cur?nd. -a3 orit la intersecţia celor trei căi @i a3 3ai aruncat o rivire 3ai sus, e dru3ulforestier, iar aoi către cuen Pond. Părea că sunt singurul care se afla rin 53reNuri3i. $ra ca5n scena aia din &a@ul, 5n care ichael se duce la sital să vadă ce 3ai face tatăl său @i descoerăcă cineva le susese oliţi@tilor să lece acasă, iar asasinii lătiţi erau e dru3. Ca33a 3ia.D !3 ră3as acolo un 3inut, a@tet?nd ca tiul 5nsărcinat cu suravegherea să aară de duăvreun tufi@. 2ar, categoric, era3 singur. 2eci ce se 5nt?3lase cu /chaeffer< 8an>< Prietene<!loooo< C/ă nu irosi3 vre3eaD, 3i-a3 zis, a@a că a3 virat sre cuen Pond @i 3-a3 5ndretatsre ghereta de la oartă. !3 5ncetinit, duă cu3 indica se3nul, aoi a3 orit la denivelare, 3i-a3 scos istolulGloc> @i 3i l-a3 5ndesat 5n buzunarul de la geacă. /-a deschis oarta, iar un ti 53brăcat 5n echia3ent de ca3uflaN a venit către 3ine. Pe3ăsură ce se aroia, a3 observat că era acela@i cu care avusese3 de-a face @i data trecută, iarăsta era un lucru bun. /au oate că nu. !3 5ncercat să-3i a3intesc dacă 5l enervase3 cu3va.ate 5@i a3inte@te 5ntotdeauna e cine a3 enervat la vreo 5nt?lnire anterioară @i 3ă anunţă dinti3. !3 deschis gea3ul 3a@inii, iar tiul a ărut să 3ă recunoască, chiar dacă era3 5ntr-o3a@ină nouă. i-a servit aceea@i relică de data trecută: ; (ă ot aNuta cu ceva<



arl se ori e ulti3a treată, se holbă uţin la 3ine @i 3ă 5ntrebă: ; !ţi venit ca să-l vedeţi e do3nul adox< ; ategoric nu a3 venit să te văd e tine, arl. ; #rebuie să fiţi escortat ?nă la cabană @i 5n interiorul ei, suse el, neţin?nd sea3a decuvintele 3ele.

; 2a, @tiu. Poliţa de asigurare. /ă 3ai 5ncerc o dată< &u cred că tiul 3ă si3atiza rea 3ult4 %n lus, robabil că 5ncă nu-i trecuse suărarea entru faza cu cafeaua cu late. ; 2in fericire, do3nul adox oate ri3i, a sus el. ; e să ri3ească< esaNe din cos3os< ; Poate ri3i oaseţi. -a3 uitat la arl, care, duă cu3 observase3 @i la ri3a vizită, era un ti 3asiv. &u eravreun tinerel, dar era 5n for3ă, @i sunt convins că exerienţa sa co3ensa e delin lisa detinereţe @i vigoare. 2e fat, chiar 3i-l i3agina3 răsucind curelu@a de la binoclu 5n Nurul g?tuluilui 8arr @i ţin?ndu-l 5ngenuncheat, 5n vre3e ce @eful său trăgea un glonţ chiar 5n @ira sinării lui8arr. !3 cunoscut c?ţiva veterani de război la viaţa 3ea4 te-ai a@teta ca ace@ti oa3eni să fie5ncă duri, iar unii chiar sunt, undeva 5n interior. 2ar cei 3ai 3ulţi e care i-a3 cunoscut au 5nco3un o bl?ndeţe aarte, ceva care arcă sune: C!3 o3or?t, dar nu vreau să o3or din nouD. Pe de altă arte, 3i se ărea că individul din faţa 3ea, arl, ar fi utut lesne să adauge unP. /. acelor vorbe: CVdacă nu 3i se dau ordine să o3orD. ; 2o3nul adox se află 5n biroul său. (eniţi cu 3ine, a sus el. -a3 ur3at e o scarăabrută, ?nă a3 aNuns 5n dretul unui foaier din care se vedea salonul 3are de la arter. arl 3ăconduse la o u@ă cu anel, duă care 53i suse: ; 2o3nul adox are un sfert de oră la disoziţie. ; $u o să-i acord chiar 3ai 3ult. C2oar dacă nu cu3va 5l o3or ?nă-3i exiră ti3ulD, 3i-a3 sus 5n g?nd. ali a bătut la u@ă, a deschis-o @i a anunţat: ; 2o3nule colonel, do3nul ore a venit să vă vadă. olonel< I-a3 sus lui arl: ; 2etectivul ore. ai 5ncearcă o dată. Părea foarte enervat, @i 3i-a trecut rin ca să-i cer să-3i aducă o 3occa frae, dar arectificat: ; 2etectivul ore dore@te să vă vadă, do3nule. olonelul adox i-a 3ulţu3it. !3 intrat 5n birou, iar u@a se 5nchise 5n ur3a 3ea. ă a@teta3 să-l văd e coloneluladox 5n ţinută de gală, 5n unifor3a sa scrobită4 cu toate acestea, el se afla 5n satele biroului, urt?nd blugi, un tricou alb cu guler @i un sacou albastru. i-a sus: ; e lăcere nea@tetatăV do3nule detectiv. ; a oartă 3i s-a dat de 5nţeles că era3 a@tetat. ; 2a, de fat, le-a3 sus celor de la ază că e osibil să aăreţi din nou e aici, 5nlegătură cu ersoana disărută, desre care a3 5nţeles că se seculează tot felul de ioteze, suseel z?3bind. &u a3 co3entat, iar adox 3i-a 5ntins 3?na, ne-a3 salutat @i 3i-a urat bun venit. i-a arătat un scaun din faţa biroului său, iar eu 3-a3 a@ezat, 5ntreb?ndu-3ă dacă 8arrfusese vreodată acolo.



; Hnde este doa3na afield< 3-a 5ntrebat adox. ; $ste la un curs de 3odeling. "?nNi. ; 2eci vă lace ca3era de la #he Point< &u a3 răsuns.

; 2e fat, @i eu a3 stat acolo de c?teva ori, a@a, doar entru a schi3ba uţin eisaNul. %3i lace lacul, e care nu-l a3 aici. $ste un do3eniu drăguţ, dar găsesc că 3?ncarea este reaVcontinentală entru gusturile 3ele. $u refer 3?ncarea si3lă, tiic a3ericană. &u a3 dat nici o relică, a@a că 3-a 5ntrebat: ; ai au bucătarul acela francez< 8enri< ; 2a. ; $ste o adevărată ri3adonă4 ca toţi ceilalţi, de altfel. 2ar, dacă vorbe@ti cu el, o să-ţifacă o fritură de vacă obi@nuită, fără vreun sos 3isterios, @i un cartof cot. %ncerca oare ne3ernicul ăsta să-3i sună ceva< Atia3 că nu trebuia să 3enţionez că eu @iate sunte3 căsătoriţi, dar deNa 5ncălcase3 una dintre celelalte reguli de bază, sun?ndu-i undesunte3 cazaţi, iar acu3 ese3ne Nuca un Noc al nervilor cu 3ine. Părea să aibă chef de stat la taclale, a@a cu3 se 5nt?3lă cu 3ulţi susecţi c?nd le aNungzvonurile la urechi, a@a că suse: ; ă tot veni vorba de francezi, care-i roble3a lor< ; /unt francezi. ! r?s. ; !sta trebuie să fie exlicaţiaQ Bătu uţin cu degetele 5n ziarul de e birou, un &e=*or> #i3es, duă c?te a3 văzut, @i 3ă 5ntrebă: !ţi văzut articolul ăsta de e ri3a agină<oialii no@tri aliaţi, francezii, lasă de 5nţeles că sunte3 e cont roriu 5n Ira>. ; !3 văzut. ; $u a3 o teorie care sune că oa3enii ă@tia au ierdut o arte i3ortantă din fondul lorgenetic 5n Pri3ul "ăzboi ondial. !u 3urit un 3ilion de soldaţi curaNo@i 5n tran@ee. 2eci cine a3ai ră3as entru a rocrea< ei 3ai slabi din unct de vedere fizic @i 3ental, la@ii @i gă[email protected] ărere aveţi< ă g?ndea3 că tiul o luase razna rău, dar a3 sus doar at?t: ; Genetica nu constituie unctul 3eu forte. ; Bine, asta-i ur @i si3lu teoria 3ea. Pe de altă arte, eu chiar a3 avut 5n batalionul3eu doi fo@ti soldaţi francezi: unul făcea arte din egiunea /trăină, iar celălalt era soldat ara@utist. /-au alăturat ar3atei a3ericane entru a luta, @i asta au @i făcut. e lăcea la nebuniesă o3oare co3uni@ti. uraN e ei, nu glu3ăQ ; 2eci nu se alică teoria. ; &u. Franţa nu roduce suficienţi oa3eni de acest gen4 sau oate că o face, dar nu secunoa@te lucrul ăsta din cauza societăţii lor fe3inizate. &u 3ai este resectat etosul războinic.2ar noi o face3. !dăugă aoi: "ăzboiul ăsta din Ira> se va 5ncheia 5n 3ai uţin de o lună. ; 2ar c?nd 5ncee< ; &u @tiu. ; -a3 g?ndit că oate du3neavoastră aveţi ceva rieteni cu funcţii 3ai 5nalte. ; PăiV chiar a3. 2uă ce ezită uţin, suse: Pun ariu că e la 3iNlocul lui 3artie.Hndeva 5n reaN3a zilei /f?ntului Patric>. ; $u zic că la sf?r@itul lui ianuarie. ; Puneţi o sută de dolari la bătaie< ; /igur.



fu3 negru, iar l?ngă u@a de la intrarea 5n clădire se afla o ca3ionetă e care scria: CP+#/2!2I$/$D. adox veni l?ngă 3ine @i suse: ; &u-i o riveli@te sectaculoasă. ea din faţă este 3ai fru3oasă. ; $u cred că @i asta e interesantă. a ce folosesc toţi st?lii ă@tia de telefonie @i cablurile

de e rorietatea du3neavoastră< -a3 rivit 5n ochi, dar nici 3ăcar n-a tresărit. ; #oate au fost instalate entru a face legătura 5ntre staţiile de receţie din incinta rorietăţii. ; Pe bune< ; (ă 3ai aduceţi a3inte de vre3ea c?nd eraţi oliţist @i făceaţi rondul< $xistau staţiileacelea secial a3enaNate entru a-ţi contacta colegii 5n caz de urgenţeV ; 2a. Ai 3ai avea3 @i aarate de e3isie-receţie de rin anii 19X, care sunt 3ult 3aiieftine dec?t c?teva sute de st?li telefonici 5nfiţi direct 5n iatră. 2o3nul adox nu răsunse. 2e fat, robabil că analiza totul acu3, 5ncerc?nd să-@i deasea3a dacă 5ntrebările 3ele vin la 5nt?3lare sau sunt 3enite să ducă undeva. ; 2uă cu3 a3 aflat e c?3ul de lută, 3i-a sus, nu te oţi 5ncrede 5n aaratele radio.%n orice caz, astfel de staţii @i aarate sunt rareori folosite azi, c?nd ave3 3obile @i aarate dee3isie-receţie 3ai erfor3ante. /t?lii ă@tia folosesc @i la 3ontarea @i ali3entarea lă3ilor desiguranţă. ; !3 5nţeles. CAi la ali3entarea disozitivelor de ascultare @i a ca3erelor videoD, a3 co3letat eu 5ng?nd. ; 2ar clădirea aia albă ce e< ; azar3a. ; !, daV Pentru ar3ata du3neavoastră. Ai văd că aveţi @i garaNul lin. 2at dracului locul ăstaQ ; ulţu3esc. ; Ai clădirea aceea din iatră ce este< ; !colo se află generatorul 3eu electric. ; (ăd că sunt trei hornuri care scot fu3. ; 2a, sunt trei generatoare. ; (indeţi curent electric Potsda3ului< a3 5ntrebat. ; /unt un 3are fan al redundanţei. ; !l redundanţei, carevasăzicăV ; 2a. Ai 2u3nezeu e la fel. 2e aceea ave3 două boa@e. ; 2ar un singur 3ădular. u3 vine asta< ; Ai eu 3-a3 5ntrebat deseori lucrul ăsta. ; Ai eu la fel. !cu3 ar fi trebuit să 3ă 5ntrebe de ce unea3 toate 5ntrebările astea, dar n-a făcut-o. ; Bine, 3ulţu3esc că aţi trecut e aici. 2in nou, 53i are foarte rău deV ă scuzaţi,cu3 5l che3a< ; 8arr uller. ; 2a. +a3enii trebuie să fie foarte atenţi rin ădure. ; !3 observat. ; ai e ceva< ; ai a3 nevoie doar de c?teva 3inute din ti3ul du3neavoastră.



; 2a. ; %n ti3ul ar3atei sau c?nd lucraţi 5n oliţie< ; a oliţie. ; !tunci, @tiţi că este o exerienţă trau3atizantă. $ste ceva at?t de 5ndeărtat deexerienţa vieţii tale cotidiene, 5nc?t niciodată nu aNungi să 5nţelegi e delin ce s-a 5nt?3lat.

; red că 3-a3 rins @i eu. ; (reau să sun că, dacă te afli 5n lută sau dacă te ocui de cazuri la oliţie, te a@teţi oate să fii rănit sau ucis @i crezi că e@ti regătit entru asta. 2ar, c?nd chiar se 5nt?3lă, arcă nu oţi crede că ţi se 5nt?3lă toc3ai ţie. &u a@a aţi reacţionat< 3ă 5ntrebă. ; red că a3 5nţeles totu@i ce se 5nt?3la. ; 2a< Poate că totu@i oa3enii reacţionează diferit. !oi, duă ce ai 5nţeles ce ţi s-a5nt?3lat, te curinde o altă stare, a 3ai detaliat el. a să-l arafrazez e )inston hurchill,C&i3ic nu este 3ai satisfăcător dec?t să fi fost 53u@cat @i să fi suravieţuitD. ; $xact. !lternativa ar fi să fi fost 53u@cat @i să 3ori. ; !sta @i voia3 să sun. $ste o exerienţă soră cu 3oartea, iar, dacă-i suravieţuie@ti, nu3ai e@ti niciodată acela@i. /un asta la 3odul ozitiv. #e curinde o stare de euforieV te si3ţi uternic. !roae ne3uritor. !@a vi s-a 5nt?3lat< i-a3 a3intit cu3 zăcea3 5n @anţul de e 1E /treet, duă ce doi tii de originehisanică trăseseră sre 3ine o gră3adă de gloanţe4 nereu@ind, de fat, să 3ă atingă dec?t 5n treilocuri, iar asta de la vreo @ase 3etri deărtare. i-a3intesc că 3i-a3 văzut s?ngele ţ?@nindu-3i e faţă cu utere. ; u3 v-aţi si3ţit< ; red că 3-a3 si3ţit ter3inat la roriu ti3 de c?teva luni. ; 2ar duă aceea. &u v-a schi3bat viaţa< ; Ba da. ! us unct carierei 3ele. ; $i bine, asta e o schi3bare de roorţii. 2ar voia3 să aflu dacă v-a schi3bat ersectiva asura vieţii. e ărere aveaţi desre viitor< &u si3ţeaţi că 2u3nezeu are lanuri3ari entru du3neavoastră< ; u3 ar fi< /ă fiu 53u@cat din nou< ; &uV (reau să sunV ; Pentru că a3 fost 53u@cat iar. ; 2a< #ot la datorie< ; Păi da. 2oar nu era3 5n vacanţăV ; Parcă suneaţi că toată cariera du3neavoastră se 5ncheiase. ; !cu3 sunt la cariera nu3ărul doi. !3 exlicat: Hn libanez. %ncă 5l 3ai caut. ; !3 5nţeles. !arent, luaţi aceste atacuri la 3odul ersonal. Părea foarte rins 5n discuţia astaQ Ideal este să-i er3iţi susectului să vorbească, entru că oate să se 5ndrete 5ntr-oanu3e direcţie. Ai, chiar dacă nu dezvăluie ceva desre infracţiunea co3isă, va dezvălui cevadesre roria ersoană. ; 2acă trage cineva 5n 3ine, a3 sus, tind să o iau la 3odul ersonal, chiar dacăresectiva ersoană nu 3ă cunoa@te. ; Interesant, entru că 5ntr-un război nu iei niciodată lucrurile la 3odul ersonal @iniciodată nu te g?nde@ti să-l găse@ti chiar e acela care a tras 5n tine. $ste ulti3ul lucru care-ţitrece rin 3inte. ; 2eci du3neavoastră nu eraţi lin de draci faţă de tiul care vă ni3erise< ; &icidecu3. &u făcea dec?t să-@i c?@tige banul, la fel ca 3ine.



atriot care-@i ducea 3ai dearte 3isiunea. !r fi fost @ocat dacă i-a@ fi sus că, de fat, era uncri3inal sihoat. ; !lo< 2o3nule ore<Q &e-a3 uitat iar unul 5n ochii celuilalt, @i a3 crezut că ghicise ce-3i trecea rin 3inte. 2efat, rivirea lui ră3ăsese aţintită chiar acolo unde 53i ţinea3 3?na e revolver buzunarul din

dreata. &u a3 zis o vre3e niciunul ni3ic, dar 5ntr-un final el ruse tăcerea: ; 2e ce i-aţi sus să-3i trans3ită că sunteţi un bun ţinta@< ; ui< ; ui "ud. ; "ud< !3 tras iar aer 5n iet @i a3 scos 3?na din buzunar, goală. !3 sus: "ud,"ud, "udV ine este "ud< /i3ţi robabil că 3o3entul de cu3ănă trecuse, a@a că nu 3ai zise ni3ic de "ud. ; !3 să-l rog e arl să vă conducă. erse la biroul lui, luă un aarat de e3isie-receţie, regătindu-se să aese e buton.!tunci i-a3 sus: ; /unt aici entru a investiga o cri3ă. $zită, aoi use Nos aaratul de e3isie-receţie. ; e cri3ă< ; Hciderea lui 8arr uller, i-a3 sus, aroiindu-3ă de biroul său. Păru surrins @iconfuz, a@a cu3 ar fi fost @i firesc. ; (aiV ie 3i s-a sus că a fost un accident. Fusese găsit cadavrulV 53i are răuV !rfi trebuit să-3i rezint condoleanţele. (-a fost coleg. ; Prieten. ; !tunci, 53i are foarte răuV 2arV a3 ri3it un telefon de la biroul @erifului @i 3i s-asus că a fost găsit cadavrul unui o3 5n ădure, iar cazul a fost catalogat dret un accident dev?nătoare. ; &u a fost catalogat nicicu3 deoca3dată. ; %nţelegV 2eciV există osibilitatea unei 5nscenări. ; $xact. ; Ai<V ; /era3 că 3ă uteţi aNuta. ; &uV 53i are rău. e a@ utea să @tiu eu desre<V -a3 a@ezat e un scaun 5n faţa biroului său @i i-a3 sugerat să ia @i el loc. $zită, con@tient de fatul că nu era obligat să stea Nos @i să vorbească desre asta, că uteafoarte bine să-3i sună să 3ă ridic de e scaun, să ies din casa @i din viaţa lui. 2ar nu avea deg?nd să facă asta. /e a@eză. Practic, nu ţinea de Nurisdicţia 3ea să vin @i să investighez o cri3ă asta era tot de co3etenţa oliţiei statale. 2ar adox ărea să nu @tie asta, iar eu nu avea3 să-idau o lecţie rivind legea constituţională. &e-a3 uitat fix unul 5n ochii celuilalt, iar tiul nici 3ăcar nu clii. Hi3itorQ u3 reu@ea una ca asta< P?nă @i cei cu ochi de sticlă 3ai cliesc. ; u3 vă ot fi de aNutor, do3nule detectiv< 5ntrebă el. ; Păi, uitaţi cu3 stă treaba, do3nule adox. 2uă cu3 oate @tiţi, 8arr uller nu seafla aici ca să studieze co3orta3entul ăsărilor. ; 2u3neavoastră aţi sus că asta făcea. ; $i bine, nu. 2e fat, era aici ca să vă ur3ărească e du3neavoastră. &i3ic e chiulsău nu indică @ocul sau surrinderea. Păru să se g?ndească uţin la asta, dădu din ca @i suse:



; $u nu a3 sus că ar avea vreo legătură cu du3neavoastră. ; !tunci de ce vă aflaţi aici< ; a să vă sun adevărul lucru e care nu avea3 de g?nd să-l fac sub nici o for3ă, 5ntrenoi fie vorba. red că unul dintre oa3enii du3neavoastră de la ază ar utea avea un a3estec 5ntoată ovestea asta.

&u credea asta, dar era o chestie suficient de bună c?t să ute3 retinde a3?ndoi căur3ărea3 o anu3e istă, astfel 5nc?t să ne 3ai Nucă3 uţin de-a @oarecele @i isica. /e lăsă e sate 5n scaun @i 53i suse: ; !sta eV e de necrezutV 2arV vreau să sun, aveţi vreo dovadă< ; &u ot vorbi desre asta. ; %n ordineV 2ar bănuiţi e cineva 5n 3od secial< ; &u ot sune 5n acest stadiu. I-a3 exlicat: 2acă nu3esc un susect @i 3ă 5n@el, o săfiu nevoit să lătesc cu v?rf @i 5ndesat. ; Bun. 2ar 5n cazul ăstaV nu rea 5nţeleg cu3 vă ot aNuta. ; Procedura standard a FBI-ului resuune să vă cere3 toate dosarele ersonalului4 aoiva 5ncee interogarea angaNaţilor care se ocuă cu aza @i rotecţia @i, totodată, a ersonaluluiintern. /coul este să 5ncercă3 să află3 unde se afla fiecare, ce făcea chestii de genul ăsta atunci c?nd a avut loc cri3a. !3 3ai sus c?te ceva, el a ascultat, aoi a relicat: ; #ot nu 5nţeleg de ce credeţi că un 3e3bru al ersonalului 3eu se oate să fi co3iscri3a. 2e ce ar fi făcut-o< ; $i bine, nu sunt sigur. Poate a fost vorba desre exces de zel. &u răsunse. ; /ă sune3 că cineva @i-a deă@it 5ndatoririle. Poate a avut loc vreo altercaţie. Poate că,de fat, ceea ce s-a 5nt?3lat oate fi catalogat dret o3or involuntar sau dret orice altăinfracţiune 3ai uţin gravă, cu3 ar fi o3or Nustificat. /-a g?ndit la asta, iar aoi a grăit: ; &-a@ suorta ideea că unul dintre oa3enii 3ei a făcut una ca asta. /unt bine instruiţi, @iniciodată nu a avut loc un astfel de incident, ?nă acu3. redeţi că eu, ca angaNator, a@ utea fidat 5n Nudecată entru o3or din culă< 5ntrebă el, ăr?nd vizibil 5ngriNorat. ; !sta nu @tiu să vă sun. !ţi utea să-l 5ntrebaţi e avocatul du3neavoastră. ; + voi face. 2uă cu3 a3 sus @i ieri, rocesele astea distrug ţara, 53i a3inti el. Parcă ieri susese că avocaţii distrug ţara, dar acu3, că avea nevoie de unul, nu i se 3ai ăreau at?t de răi. /erviabil, i-a3 sugerat că o voi 5ntreba e doa3na afield desre asta. &u a sus ni3ic, dar @i-a stins ţigara @i aoi a sus: ; + să vă dau toate dosarele e care 3i le cereţi du3neavoastră sau oricine altcineva.?nd aveţi nevoie de ele< 5ntrebă. ; ?ine, robabil, i-a3 sus. + echiă FBI de la "ecuerări robe este deNa e dru3. ; !3 5nţelesV nu sunt sigur dacă sunt aici dosarele. /e oate să fie la biroul 3eu din &e= *or>. ; /ă 3ă anunţaţi. ; u3 vă ot contacta< ; #he Point. $u cu3 vă ot contacta< ; 2uă cu3 a3 sus, rin oa3enii de la ază. ; /e oate să nu fie chiar indicat 5n cazul de faţă. ; !tunci sunaţi la biroul 3eu din &e= *or>. ; 2ar un nu3ăr de 3obil 53i uteţi da<



; a biroul 3eu, oeratorul telefonic lucrează non-sto. (oi fi sunat de acolo. ; Bine atunci. ?t ti3 veţi sta aici< ; &u sunt sigur. 2e ce< ; + zi, două, un an< ?nd lecaţi< %n 3od evident, nu era obi@nuit să fie tratat a@a4 rin ur3are răsunse nerăbdător:

; 2ouă, trei zile. 2u3neavoastră c?t veţi ră3?ne 5n zonă< ; P?nă va fi rezolvat cazul. Ai unde vă duceţi c?nd lecaţi de aici< ; $uV robabil la &e= *or>. ; Bine. #rebuie să vă sfătuiesc să anunţaţi birourile FBI din &e= *or> dacă aveţi deg?nd să lecaţi din ţară. ; 2e ce< ; /e oate să fiţi un 3artor i3ortant 5n investigarea cri3ei. &u zise ni3ic. ; Ai a@ 3ai vrea să a3 o listă @i cu invitaţii du3neavoastră de este =ee>end. ; 2e ce< ; Ai ei ot fi 3artori. /e oate să fi auzit din gre@eală ceva sau ne ot da ni@te infor3aţiilegate de ersonalul de ază ori desre restul ersonalului, oate angaNaţi care se co3ortau 3aiciudat. /au desre ceea ce făceau ceilalţi oaseţi. $ste ca un =ee>end din acela 5n care se etreceo cri3ă 5ntr-un conac 3are, de la ţară. Atiţi, să zice3V oate do3nul )olf, care stătea 5n bibliotecă, citind, a observat că, să zice3V arl, 3aNordo3ul, a lisit două ore, iar aoi s-a 5ntorscu ete de s?nge e haine. + chestie de genul ăsta, i-a3 sus eu, 5n ideea de a-l aNuta. &ici un răsuns. ; Ai a@ 3ai avea nevoie de casetele video fil3ate de ca3erele de suraveghere e rorietatea du3neavoastră sau 5n această cabană. Ai a3 nevoie de rogra3ul exact al celor de la ază, rogra3 e care sunt convins că du3neavoastră, ca fost ofiţer de ar3ată, insistaţi să-l aveţi.#rebuie să @ti3 cine era de serviciu, c?nd a ie@it din schi3b, cine l-a 5nlocuit, care suntschi3burile e care le-au făcut, dacă a avut loc vreun incident bizar @i a@a 3ai dearte. /untconvins că există acest rogra3 @i casetele video. &ici nu a confir3at, nici nu a infir3at existenţa acestor lucruri. !3 scos agenda @i i-a3sus: ; ă 5ntreba3 dacă 3i-aţi utea sune nu3ele 3usafirilor du3neavoastră, 5n 3ăsura 5ncare vă aduceţi a3inte. Parcă aţi sus că au fost 1O, i-a3 a3intit. 2o3nul Bain adox ărea deNa că se si3te uţin 5ncolţit, ca George uster. Părea să nu3ai existe cale de ie@ire din toată 5ncurcătura asta, dar el a găsit una: ; ă te3 că trebuie să vă 5ntreru, do3nule detectiv. (edeţi, trebuie să dau ni@tetelefoane i3ortante 5n +rientul iNlociu, iar acolo se 5nnotează. Ai 3ai a3 @i alte treburi derezolvat. i-a a3intit că el coordona o afacere, iar aceasta era o zi de lucru. ; Atiu asta foarte bine. #oc3ai investiga3 o cri3ă. ; !reciez asta, darV Atiţi ce< !3 o idee. ; &e3aio3enit. e idee< ; 2e ce nu reveniţi diseară< Pute3 53bina utilul cu lăcutul. e ziceţi de un coc>tail laora 19, duă care oate doriţi să ră3?neţi la cină. Plăcerea ar fi de artea 3ea. ; &u @tiu ce să zic 5n legătură cu cina. 8enri găte@te sitar 5n seara asta. ; $u cred că 3ă ot descurca ceva 3ai bine, suse el z?3bind. Ai ?nă atunci voi avea entru du3neavoastră @i o listă cu oaseţii 3ei din =ee>end. ; inunatQ



Pentru că nu utea3 să dau dru3ul la rola entru str?ns sca3e fără să dau exlicaţii rivind 3otivele entru care avea3 la 3ine a@a ceva, 3i-a3 dat Nos antofii @i a3 5nceut să-3ifrec @osetele e ufosul covor oriental, @tiind că a@ utea aduna fibrele 5n acest fel. !vea3 senti3entul acut că 8arr trecuse e aici, iar 5n două zile avea3 să @i aflu. !tuncia@ fi utut să revin cu un 3andat entru arestarea lui Bain adox entru o3ucidere sau chiar 3ai

bine, entru că s-ar fi utut ca aceste acuzaţii să nu fie suficiente, l-a@ fi utut 53u@ca cu bună@tiinţă. 2oar dacă el nu s-ar afla cu3va, la 3o3entul resectiv, e undeva rin Ira>, Nuc?nd o>ercu 3inistrul etrolului. ; Ai cine găte@te 5n seara asta< a3 5ntrebat. ; + să i3rovizez eu ceva. Atiu să rear co>tailuri. )his>, corect< ; orect. (ai, ce drăguţ din artea du3neavoastrăQ ; Ai, bine5nţeles, aduceţi-o @i e doa3na afield. ; !3 să văd dacă s-a 5ntors de la cursul acela. ; Bun. Kinută de stradă. Fără s3oching, adăugă z?3bind. ; /3ochingul este entru 3?ine-seară. ; $xact. iercurea @i s?3băta. (ă rog convingeţi-o e doa3na afield să vină,suneţi-i să nu-@i facă griNi 5n legătură cu toaleta. Atiţi cu3 sunt fe3eile, 53i suse, ca de la bărbatla bărbat. ; 2a< cu3 a3 aNuns oare să @tiu asta< !3 chicotit a3?ndoi la glu3iţa asta, @i iată că era3 din nou aroiaţi. inunatQ %ntreti3, 3ă 5ntreba3 dacă eu @i ate avea3 să scăă3 teferi de aici. ; &i se va 3ai alătura cineva< a3 5ntrebat. ; JăăV nu sunt sigur. 2ar noi ne ute3 retrage 5n bibliotecă entru a lă3uri orice roble3ă. ; Bine. Hrăsc să vorbesc desre cri3e la cină. ! 3ai ră3as e-aici vreunul dintreinvitaţii du3neavoastră< ; &u, au lecat cu toţii. Poate că uitase de ihail Putiov. ; 2eci ne vede3 la 19 entru coc>tail, duă aceea rezolvă3 ni@te treburi, aoi luă3cina, dacă vă uteţi lisi de sitar. ; $ o alegere grea. i-a3 us antofii, 3-a3 ridicat @i-a3 5ntrebat ce este etuvee-ul delegu3e. ; &u sunt sigur. !oi 3ă sfătui: &u serviţi ni3ic din ce nu uteţi ronunţa @i nu 3?ncaţiniciodată ceva 5n a cărui denu3ire există fie @i nu3ai o literă cu accent. ; Grozav sfatQ ; 2in nou, regret nesus soarta detectivului uller. /er din tot sufletul că nu a avutni3ic de-a face cu niciunul dintre oa3enii 3ei, dar fiţi siguri că, dacă asta s-a 5nt?3lat, voi fifoarte cooerant. Ai a3 să 3ă interesez 5n legătură cu infor3aţiile e care 3i le-aţi cerut. ; ulţu3esc. %ntre ti3, nici o vorbăQ &u vre3 să serie3 e ni3eni. ; %nţeleg. &e-a3 str?ns 3?inile, @i a3 ie@it din biroul lui. arl stătea la doar c?ţiva 3etri de u@ă. &ususe dec?t: ; (ă conduc. ; ulţu3esc. !i utea să te ierzi 5ntr-un loc ca ăsta. ; 2e aceea vă conduc. ; orect. CIdiotuleQD



!3 cobor?t scările @i l-a3 5ntrebat e arl: ; Hnde este toaleta< i-a indicat o u@ă de dincolo de hol. !3 intrat, a3 luat rosoul de 3?ini dintr-oagăţătoare @i a3 5nceut să @terg ni@te surafeţe, să adun fire de ăr, celule de iele 3oartă @iorice alte robe de !2& le-ar fi lăcut celor de la dearta3entul Nudiciar. i-a@ fi dorit să ot lua

@i ţigara lui adox, dar nu era osibil, doar dacă nu cu3va 5i sunea3 că a@ fi vrut să-3i dea 3iechi@tocul, să-l ăstrez ca suvenir. i-a3 5ndesat rosoelul la sate, e sub geacă, @i a3 ie@it. arl 3ă conduse ?nă la u@a din faţă. ; &e vede3 la @ase, i-a3 sus. ; Aate. 2eloc scliitor. 2ar loial. Ai ericulos. aitolul L %n faţa 3ea, de@i 3ă aroia3, oarta de fier ră3ase 5nchisă, a@a că a3 5nceut săclaxonez. Poarta se deschise larg, iar, c?nd a3 aNuns 5n dretul gheretei, cei doi aznici 3i-auaruncat ni@te riviri răutăcioase, st?nd acolo, cu 3?inile agăţate reventiv de centurile de careaveau fixate ar3ele. 2acă s-ar fi riceut doar la asta, nu 3-a@ fi dat 5n lături să le arăt degetul,dar 3-a3 3ulţu3it să accelerez, să virez foarte aroae de ei, aoi să de3arez 5n tro3bă. I-a3 văzut 5n oglinda laterală, lovind ă3?ntul cu icioarele. red că 5i enervase3 lacul3e. Poate că nu era cazul să 3ă co3ort ca un neghiob. 2ar trebuie să stabile@ti 5ncă de la5nceut cine deţine controlul. +a3enilor le lace să @tie unde le e locul 5n astfel de situaţii. 2e ase3enea, nu avea3 nici cea 3ai 3ică 5ndoială că unul din ei sau oate a3bii 5l5n@făcaseră e 8arr c?nd aNunsese e rorietatea asta. Iar dacă nu o făcuseră chiar ei, atunci oate a fost vorba desre ni@te tii care oricu3 urtau aceea@i unifor3ă. &u-i a@a, Bain< %n continuare nu se vedea nici o echiă de suraveghere, @i 3ă 5ntreba3 ce dracuS unea lacale /chaeffer. !3 aNuns e "oute XO @i a3 luat-o sre nord. !3 reflectat la discuţia urtată cu Bain adox, fat care a făcut să-3i vină alte idei.oncluzia, 5n linii 3ari, eu @i Bain ne Nuca3 de-a @oarecele @i isica. %n fine, adox 3ă invitase la cină, @i, desigur, @i e doa3na afield. Iar adoxdedusese, uit?ndu-se la hainele 3ele neschi3bate, că eu @i ate veniseră3 aici e neregătite.!@a că a făcut tot osibilul entru a se asigura că doa3na afield avea să se si3tă confortabil laclub, indiferent de ceea ce urta. Foarte griNuliu din artea lui ca să nu 3ai vorbesc desresiritul de observaţieQ Bain adox ar fi un bun detectiv. Atia3 că soţia 3ea 5@i făcea griNi entru 3ine. Ai, entru că oţi scăa cu un ael de trei3inute fără a fi deistat, 3i-a3 deschis 3obilul @i a3 for3at nu3ărul de la asa de la Iaz. ; !lo< se auzi vocea lui ate. ; $u sunt. ; /lavă 2o3nuluiQ %nceuse3 să 3ă 5ngriNorezV ; /unt +. &u ot vorbi dec?t un 3inut. #rebuie să 3ai cu3ăr c?te ceva, 3ă 5ntorc5ntr-o oră. ; Bine. u3 a 3ers< ; Bine. + să te un la curent c?nd 3ă 5ntorc. !i rezolvat c?teva dintre lucrurile alea< ; 2a, a3V ; !i vorbit cu /chaeffer<



; &u a3 utut lua legătura cu el. ; +V 8ei, ai făcut cu3va rost de izza< ; &uV Poţi să iei tu ceva. ; Ki-e foa3e< ; /unt lihnităQ

; Bun. ăci a3 făcut rost de o invitaţie la cină entru noi doi, la lubul uster 8ill. ; Pofti3< ; %ţi ovestesc c?nd ne vede3. Kinută de stradă, a3 infor3at-o. ; Glu3e@ti< ; &u. 2e stradă. +ra @ate, entru coc>tail. ; !dicăV ; #rebuie să 5nchid, ne vede3 3ai t?rziu. ; 0ohnV ; a revedere. #e iubescQ !3 us caăt convorbirii @i 3i-a3 5nchis 3obilul. !3 sus cu3va că 3erge3 la cină lalubul uster 8ill< /unt nebun< %n fine, 3ă aroia3 de benzinăria lui "ud. -a3 zărit @i e el, st?nd de vorbă cu unclient. !3 arcat @i l-a3 strigat: ; "udQ -a văzut, s-a alecat sre 3ine @i a sus: ; (-aţi 5ntors< ; 2e unde< ; 2e laV nu @tiu. Hnde aţi fost< ; !3 5ncercat să clarific lucrurile cu do3nul adox 5n ceea ce te rive@te. ; 2aV v-a3 sus, a3 vorbit cu el. $ 5n regulă. ; &u, era 5ncă suărat e tine. BunV !3 ni@te ve@ti entru tine4 @i bune, @i roaste. evrei să auzi 3ai 5nt?i< ; JăV (e@tile bune. ; (estea bună este că nu 3ai este suărat e tine. (estea roastă este că va deschide o benzinărie G++ este stradă. ; Pofti3< + să ce< &u oate face a@a cevaV ; Ba oate, @i o s-o facă. "ud se uită este stradă la c?3ul ustiu, @i sunt sigur că deNa vizualiza totul: ot o3enou-nouţe, toalete curate, hărţi entru ocolul silvic. ; oncurenţa este bună. Face arte din siritul a3erican. ; "ahatV ; !@ avea nevoie de o favoare. "ud< ; 8a< ; #rebuie să 3ă duc să ridic o carcasă de cărioară. !i cu3va vreo 3a@ină 3ai 3are, laschi3b cu 3a@ina asta coreeană de tuns iarba< ; e< ; 2oar 5n noatea asta. %ţi ică @i ţie 1 de dolari la afacerea asta. ; e< ; Ai-ţi u3lu @i rezervorulV ; !veţi nevoie de benzină< !3 dus 3a@ina 5n satele benzinăriei, ca să nu fie la vedere, @i 5n doar c?teva 3inute a3 bătut al3a cu "ud, care se co3orta 5n continuare de arcă fusese lovit 5n cre@tet de un elan.



2e fat, nici nu a observat că cheile de la 8undai nu se aflau 5n contact, cu3 i-a3 sus că i lelas. ; &u-l suna e adox 5n legătură cu asta, l-a3 sfătuit. + să 5nrăutăţe@ti lucrurile. + săvorbesc eu cu el. ; &u oate face una ca astaQ !3 să-l dau 5n Nudecată.

%n orice caz, 3a@ina 3ai 3are e care 3i-o usese "ud la disoziţie era un 2odge vechi,al cărui interior arăta de arcă trecuse rin război sau ca @i cu3 se bătuse cineva cu 3?ncareacolo. hiar @i a@a, alerga de 3a3a focului. !3 3ers 3ai dearte, iar 5n olton a3 cotit sre traseul 3ai lung, rin Potsda3, nu directcătre anton. ?nd fugi de oliţie, trebuie să-ţi schi3bi des caii, să-l 53u@ti e ulti3ul @i să nu 3erginiciodată e aceea@i rută de două ori. !3 aNuns 5n anton @i a3 dat este 3agazinul de articole sortive /cheinthalSs, de undea3 cu3ărat o cutie cu gloanţe calibru .L entru ate @i una cu gloanţe de 9 33 entru 3ine.#oţi care lucră3 5n forţele de ordine ar trebui să folosi3 acela@i ti de istoale, 5ntoc3ai ca 5nar3ată. 2ar asta-i altă ovesteQ Ai a3 3ai cu3ărat @i atru 5ncărcătoare Gloc>, de rezervă.Prorietăreasa, doa3na /cheinthal, avea nevoie de un act de identitate entru achiziţionarea de3uniţie, a@a că i-a3 arătat er3isul de conducere, nu legiti3aţiile de la FBI. #rebuia să-3i schi3b @osetele, care deveniseră de ceva vre3e robe entru2earta3entul legal, a@a că a3 cu3ărat o ereche din l?nă, care 3i-ar fi fost de aNutor entru aaduna 3ai 3ulte fibre @i fire de ăr din sufrageria @i biblioteca do3nului adox. 2esigur, toate aceste tehnici entru investigaţie ar fi devenit inutile dacă do3nul adoxne-ar fi strecurat ni@te so3nifere 5n băuturi sau dacă ar fi tras 5n noi cu tranchilizante, @i ne-a3 fitrezit 3orţi, 5ntoc3ai ca 8arr. Ai să nu uit de tradiţionala oţiune, cu schi3buri de focuri. ă tot veni vorba, 3i-a trecut rin ca @i că s-ar utea 5nt?3la ca eu @i ate să fi3deosedaţi de ar3e. &u avea3 de g?nd să las să se 5nt?3le una ca asta fără a riosta, dar, ce-idret, călca3 e teren 3inat, @i e ca3 greu să faci faţă unui gru de vreo zece tii care au toţi u@tile 5ndretate către tine. $ra3 sigur că 8arr trecuse rin ceva ase3ănător. !@a că 3-a3 tot uitat rin 3agazin duă ceva ce ar fi utut trece de detectorul de 3etale@i, oate, chiar de o eventuală ercheziţie @i care totodată s-ar fi dovedit 3ai util 5ntr-o situaţietensionată dec?t, să zice3, o ereche de @osete de l?nă. 2oa3na /cheinthal, care era destul de t?nără @i de drăguţă, de@i nu observase3 asta, 3-a5ntrebat: ; (ă ot aNuta cu ceva< ; 2e fat, e o oveste ca3 lungăV hiar nu avea3 de g?nd să-i sun ce @i cu3 desregazda 3ea de la cină @i desre ar3ata care avea să-3i confi@te toate ar3ele, aoi desre fatul căa@ fi avut nevoie de o ar3ă ascunsă, cu care să-i o3or e toţi @i a@a 3ai dearte. 2eci a3 zis:$uV a3 nevoie de o ar3ă entru suravieţuireV ; u3 ar fi< ; &u @tiu, eslie. e ai utea să-3i oferi< ă duse la un alt raion @i suse: ; Hite, aici ave3 c?te ceva. #oate chestiile astea sunt, de fat, entru suravieţuirea 5ntr-un 3ediu rovizoriu. ; 2ar nu cu3 credea fosta 3ea soţie, că a@a ceva se rezu3ă la o 3enaNeră @i o rulotă. eslie z?3bi.



-a3 uitat cu atenţie, 5ncerc?nd să-3i dau sea3a ce naiba 3-ar fi utut aNuta să ătrund5n re@edinţă fără a orni un detector de 3etal. Grenadele de diversiune aroae nu conţin 3etal,a@a că a3 5ntrebat: ; Grenade entru diversiune aveţi< "?se.

; &icidecu3. 2e ce a@ avea a@a ceva< ; Atiu @i euV Poate entru escuit. Hn fel de escuit dina3itat. ; !@a ceva e ilegal, 3ă infor3ă ea. ; ău< $u fac a@a ceva 3ai 3ereu rin entral Par>. ; Fii serios, 0ohnQ 2orea să 3ă aNute, dar nici eu nu 3ă aNuta3 rea 3ult. /use: ; 2eci aţi ca3at e undeva e afară< ; $xact. ; Ai aveţi arsenalul de iarnă< ; !sta ce 3ai e< "?se. ; $ste foarte frig aici noatea, 0ohn. &u e ca 5n &e= *or>. ; Păi, de-aia a3 cu3ărat @osetele astea de l?nă. I se ăru a3uzant, aoi zise: ; $i bine, ai nevoie @i de echia3ent entru ca3are e ti3 de iarnă. ; &u a3 chiar at?t de 3ulţi bani la 3ine, @i fosta nevastă 3i-a luat @i cartea de credit. ; !i 3ăcar o u@că< ; &u. ; $i bine, trebuie să ai 3are griNă cu ur@ii 5n erioada asta a anului. /unt foartei3revizibili. ; a fel sunt @i eu. ; Ai cred că istola@ele alea nu-ţi vor fi de nici un aNutor. Hlti3a oară c?nd un ti a5ncercat să doboare un urs cu un istol, a aNuns covora@ 5n b?rlogul ursului. ; +. &u-i deloc a3uzant. ; $xact. 2eloc. !tunci, dacă ni3ere@te vreun urs e unde aţi ca3at voi, căut?nd3?ncare, uteţi aela oric?nd la oale @i tigăi. ; &u ave3 oale @i tigăi. #oc3ai de-aia a3 nevoie de grenade entru a crea o diversiune. ; &u-i adevărat. Atii de ce ai nevoie< ; &u, de ce< ; 2e un sra de autoaărare cu gaz co3ri3at. uă o cutie de tablă de e raft, iar eu a3 5ntrebat-o: ; !sta e vreo conservă de ciuli< ; &uV ; Gaz co3ri3atV $@ti sigură< ; 0ohnV IsuseeeQ &u, ăsta e un fel de claxon neu3atic. %i 5ndeărtează, de obicei, @i te oţi folosi de el @i entru a se3nala că te afli 5n ericol. !e@i de două ori lung @i o dată scurt.Bine< Aase dolari. ; 2a< ; Ai astaV uă o cutie de e raft @i suse: !cesta este un >it BearBanger. ; Pofti3<



; $ste un fel de lansator de rachete se3nalizatoare, nu3ai că are cartu@e. !i 5nţeles<(ezi, scrie aici că focurile rachetelor urcă ?nă la atruzeci de 3etri @i se ot vedea de la 1L>ilo3etri e ti3ul zilei @i de la E6 e ti3 de noate. ; 2aV i s-a arins @i 3ie o rachetă 5n ca, @i-a3 sus: 2a, 3-a@ utea descurca cuasta.

; Bun. !tunci c?nd tragi cu chestia asta, se aude un sunet de ca3 11X decibeli,seriindu-l de 3a3a focului e bietul urs. ; !3 5nţeles. 2eci ursul va face e el 5n ădure. hicoti. ; 2a, uite. i-a dat cutia @i a3 deschis-o. Părea să includă un lansator, ca3 de 3ări3ea unui stiloucu lanternă ba chiar se3ăna cu unul @i @ase rachete de se3nalizare BearBanger, de 3ări3eaunor baterii !!. u conţinutul acestei cutiuţe avea3 să dau o lovitură e cinste. ; /e une cartu@ul aici, ae@i e butonul ăsta, @i zboară racheta. Bine< %ncearcă 5nsă sănu-l ţii 5ndretat sre faţa ta, suse ea r?z?nd. 2e fat, chestia asta nu va fi 5ndretată sre faţa 3ea, 5n cazul 5n care dorea3 să lansezvreo rachetă. ; Ai nu lua 5n vizor nici ursul. Bine< !i utea să-l răne@ti sau să i@ti vreun incendiu rin ădure. Ai nu cred că-ţi dore@ti a@a ceva, 3ai suse ea. ; &u< ; &u. Bun, o să ţ?@nească o lu3ină uternică, echivalentă cuV cu3 se sune< a @i cu3ai arinde dintr-odată 1X de lu3?nări, suse @i z?3bi. 2acă văd ceva de genul ăsta sau audceva, a3 să vin să te caut. !oi adăugă: !sta face treizeci de dolari. +< ; Bun. ; 2eci iei claxonul @i BearBangerul, da< ; 2a, de fatV eu a@ lua două lansatoare de-astea. ; $@ti cu cineva< ; &u, dar cred că ar fi un cadou drăguţ entru neoţelul 3eu de cinci ani. ; Ba deloc. &u. hestia asta nu-i o Nucărie, 0ohn. $ste un disozitiv folosit nu3ai decătre adulţi, de fat, chiar trebuie să co3letezi un F!# entru a cu3ăra a@a ceva. ; For3ular entru !dulţi 5n erioada de #raining< ; &u. !r3e de Foc, !lcool @i #utun. ; /erios< !3 3ai luat un >it, iar, 5n ti3 ce 3ă 5ndreta3 sre casă, le 3ulţu3ea3 5ng?nd nenorociţilor de ur@i că 3ă aNutaseră să rezolv o roble3ă. eslie 3i-a dat să co3letez un for3ular 5n care declara3 că cele două >ituri aveau să fiefolosite nu3ai @i nu3ai 5n 3iNlocul naturii, entru autoaărare 53otriva ani3alelor sălbatice. /e aroia 3ult de intenţiile 3ele, a@a că a3 co3letat for3ularul. Pe teNghea se afla o cutie de batoane energizante4 a3 luat unul entru ate. !@ fi luatdouă, dar nu voia3 să-i treacă foa3ea ?nă la cină. eslie 3ă 5ntrebă: ; !sta e tot< ; 2a. Bătu la casă 3uniţia, claxonul, @osetele, batonul energizant @i cele două >ituri. I-a3 dat ulti3ii 3ei bani, @i tot ră3ăsese3 dator cu doi dolari, a@a că avea3 de g?nd sărenunţ la batonul energizant, dar eslie suse:



; asă că-3i ră3?i dator. %3i dădu cartea ei de vizită @i 53i sugeră: #reci e aici @i3?ine @i sune-3i de ce altceva ai 3ai avea nevoie. !ccet @i cecuri, iar, dacă nu, există c?teva banco3ate 5n ora@. ; ulţu3esc, eslie, ne vede3 3?ine. ; /er.

Ai eu. -a3 5ntors 5n ca3ioneta lui "ud @i 3-a3 5ndretat sre ensiunea )il3aSs. Hr@i. adox. !r3e nucleare. $F. Putiov. Griffith. !sad halil, teroristul libian care avea o lunetă de toată fru3useţea, deNa nu 3i se 3ai ărea deloc ericulos. aitolul L1 a ora 1O.XL, a3 intrat cu 3a@ina e cărarea lungă din faţă de la )il3aSs. !3 văzut o fe3eie care scruta cu rivirea 53reNuri3ile, la una dintre ferestrele casei rinciale, @i fără 5ndoială era vorba desre )il3a, a@tet?ndu-@i a3antul de la HP/, 5ntreb?ndu-se, robabil, cine era tiul din ca3ionetă. -a3 orit la asa de la Iaz, 3i-a3 str?ns ungile de lastic cu cu3ărăturile de la/cheinthalSs /orting Goods, a3 ie@it din 3a@ină, a3 ciocănit la u@ă @i-a3 anunţat: ; ! venit o3ul tău de la 3unte. ate deschise u@a, iar eu a3 intrat. ; 2e unde ai luat ca3ioneta< 3ă 5ntrebă. ; "ud. $ste i3ortant să 3ai faci schi3b de 3a@ini c?nd e@ti fugar, i-a3 exlicat. &u avu ni3ic de co3entat. ; u3 a 3ers< e ai 5n ungile alea< ; ! 3ers bine, cu toate că Bain nu este 5n toate 3inţile. 8ai să-ţi arăt ce a3 cu3ăratQ !3 golit ungile e 3asa din bucătărie. ; &i@te @osete curate entru 3ine, ceva 3uniţie 5n lus @i ni@te cartu@eV ; 2e ce< ; Hn claxon neu3atic, două >ituri BearBangerV ; 2ouă ce< ; !lungă ur@ii @i totodată tri3ite se3nale că te afli 5n ericol. #are, nu< ; 0ohnV ; a3ă, dacă ai fi văzut ce aveau 5n 3agazinul ăsta cu articole sortiveV &ici nu @tia3că se fabrică at?tea chestii 5n ca3uflaN. Hite @i un baton energizant entru tine. ; #u ai luat ceva de 3?ncare< ; !3 3?ncat @i eu un baton de cereale. /au era vorba desre un "ing 2ing< -a3a@ezat e scaunul din bucătărie, 3i-a3 dat Nos antofii, aoi @osetele, @i a3 văzut că sestr?nseseră ni@te sca3e e călc?ie @i un fir de ăr lung, negru, care sera3 să-i fi aarţinut luiBain adox, lui aiser )ilhel3 sau lui 8arr uller. I-a3 sus lui ate: ; !stea sunt din biroul lui adox, @i a3 un resenti3ent de fat, o seranţă cu3 că8arr ar fi stat e acela@i scaun e care a3 stat @i eu. 2ădu din ca. !3 us @osetele 5ntr-o ungă de lastic, aoi a3 luat o agină din agenda 3ea @i a3descris e scurt 3o3entul, data, 3etoda @i locul 5n care a avut loc colectarea de robe, a3 se3nat@i a3 us-o 5n lasă. !oi a3 scos rola de sca3e din buzunar, a3 5ndeărtat h?rtia rotectoare, a3 datdeoarte @i ri3ul strat de h?rtie liicioasă, care era acoerit de fibre, @i i-a3 exlicat lui ate: ; !sta a3 str?ns-o de e covorul din foaier.



!3 liit cu 3are griNă h?rtia de interiorul unei ungi @i a3 sus: ; +dată, a3 furat sandviciul unui susect de cri3ă din roria bucătărieV -a3 aucatsă 5i descriu eisodul cu rola @i a3 continuat: /tr?nsese3 suficiente robe de !2& c?t să oată firaortat la cri3ăV dar avocatul său a argu3entat că roba fusese obţinută 5ntr-un 3odneadecvat, furată adică, fără 3andat @i deci nu utea fi accetată, iar eu a trebuit să deun

Nură3?nt cu3 că susectul 53i oferise un sandvici e Nu3ătate 3?ncatV !3 str?ns la loc rola @ia3 5ntrebat-o e ate: ; !i ni@te bandă adezivă< ; &u. 2ar o să fac rost. /une-3i ce s-a 5nt?3lat. ; u ce< !, cu robeleQ !vocatul aărării a vrut să @tie de ce 3i-ar fi dat acuzatul unsandvici e Nu3ătate 3?ncat, @i a3 fost nevoit să stau 5n boxa 3artorilor vreo douăzeci de3inute, exlic?nd cu3 s-a 5nt?3lat @i de ce 3i-a3 băgat 5n buzunar sandviciul, 5n loc să-l3ăn?nc. !3 z?3bit aduc?ndu-3i a3inte de 3ărturia aia. 0udecătorul era i3resionat de tot ce5ndruga3 eu, a@a că sandviciul a devenit o robă accetată. !3 adăugat: !vocatul aărării eradin cale-afară de furios @i 3-a acuzat de 3inciună. ; %n fondV era o 3inciună, nu< ; $ra un 3o3ent indecis. &u zise ni3ic, dar aoi 5ntrebă: ; Ai a fost conda3nat< ; /-a făcut dretate. !3 găsit @i rosoelul de 3?ini e fundul celei de-a doua ungi @i i-a3 sus lui ate: ; !cesta este din baia de la arter, @i l-a3 folosit ca să @terg ni@te surafeţe. !3continuat, făc?nd 5n acela@i ti3 @i o notă desre rosoel: Jsta ar intra 5n categoria robelor recu3 sandviciul. i s-a oferit acest roso sre ăstrare sau l-a3 sustras, fără un 3andat de ercheziţie, din baie< #u ce ai sune< ; $u nu ot să-3i dau cu ărerea. #u trebuie să o faci. ; Bine atunciV Ai a3 5nceut să scriu, rostind @i cu voce tare: C+ferit 3ie de către arl,angaNat al susectului, c?nd a văzut că eraVD e< CPrins 5n fer3oar<D ; $u 3-a@ g?ndi de două ori. ; Bun. o3letez aici 3ai t?rziu. 2eci, cu uţin noroc, o arte dintre fibrele @i fireleastea de ăr str?nse de la uster 8ill vor fi co3atibile cu cele găsite asura lui 8arr @i oate, 5nacela@i 3od, @i c?teva dintre firele de ăr ale lui 8arr sau fibrele de e hainele lui au fost lăsatela uster 8ill, fiind a3estecate rintre chestiile adunate acu3. ate nu avu ni3ic de co3entat. ; Bună treabă, 0ohnQ suse ea. ; ulţu3esc. !3 fost un bun detectiv, a3 anunţat-o. ; %ncă e@ti. PtiuQ ; red că acu3 ave3 suficiente dovezi legale sau 3ai uţin legale entru a-l suna e#o3 )alsh, @i-a ne 5ntoarce la &e= *or> c?t de reede osibilQ !3 ignorat sugestia ei @i i-a3 arătat noile 3ele @osete de l?nă: ; ai ave3 5ncă o @ansă de a aduna robe de la re@edinţă. #u ce @osete ai< a3 5ntrebat-o. ; #u vorbe@ti serios 5n legătură cu invitaţia la cină< se interesă ea, fără să bage 5n sea3ă5ntrebarea 3ea. ; 2a. !3 us rola de sca3e 5naoi 5n buzunar. 2e c?te ori te invită la cină un susect decri3ă< ; Păi, fa3ilia Borgia o făcea 3ai 3ereu.



; !3 făcut o rezervare entru 3?ine seară la 6.M, la aGuardia, din /racuse. !cestaera singurul zbor disonibil e care l-a3 utut găsi 3ai devre3e. &-a3 vrut să 3ă cert cu ea. ; /er că n-ai folosit cartea de credit, a3 sus. ; &u accetau cecuri la telefon.

; Bine, atunci, c?nd aNungi la aeroort, sune-i lui ia3 Griffith că 5l salut. ; 0ohn, nu au cu3 să caete infor3aţii de la cartea de credit at?t de reedeV BineVPute3 3erge la #oronto chiar din seara asta. /unt o groază de zboruri către &e= *or> @i &e=ar>din #oronto. ; /ub nici o for3ă nu traversă3 o graniţă. Bun, tu cu3 te-ai descurcat< %@i deschiseagenda e birou. ; Bine. %n ri3ul r?nd, duă cu3 a3 sus, nu a3 dat de 3aiorul /chaeffer. !3 sunat dedouă ori @i i-a3 lăsat 3esaNe că-l voi suna din nou. 2ar cred că el nu vrea să discute cu 3ine.Poate tu e@ti 3ai norocos. ; + să-l sun 3ai t?rziu. -a3 5ntins e canaea @i a3 sus: &u se vedea nici o echiă desuraveghere la cuen Pond "oad. ; Poate se ascunseseră. ; Poate. /au oate că 3aiorul /chaeffer ne-a tras ţeaă. ; 2ar tu tot ai 3ers 3ai dearte. ; !3 scriNelit un 3esaN e scoarţa unui 3esteacăn. ; -a3 uitat e evidenţa zborurilor, e foile cu rezervările la aeroort, e cele cu5nchirierile de 3a@ini, 3ă infor3ă ea. &u 3i-au sărit 5n ochi dec?t două nu3e: Paul 2unn @i$d=ard )olffer. Ai, desigur, ihail Putiov. /e 3ai uită o dată, aoi suse: ai erau c?teva nu3ecare ăreau cunoscute, dar oate doar din cauză că 3-a3 g?ndit rea 3ult la ele. Bunăoară,0a3es 8a=>ins. Kie nu ţi se are fa3iliar< Ai nu-3i sune că era 5n baza a treia la *an>ees. ; Bine, nu era. -ai căutat e Google< ; !3 făcut-o. !are un 0a3es 8a=>ins 5n lista o3itetului ixt al Aefilor de /tat-aNor, 5n calitate de general al Forţelor !eriene. 2ar nu-3i ot da sea3a dacă este vorba desreacela@i ti. ; Păi, dacă s-a dus la lubul uster 8ill, trebuie să fie. ! 5nchiriat vreo 3a@ină< ; &u. ! venit s?3bătă din Boston, la ora 9.EX, @i a lecat 5naoi la 1E.LX, du3inică, sreBoston, iar de acolo la )ashington. ; BunV dacă a 3ers la uster 8ill, robabil l-a luat o 3a@ină de la aeroort. Interesanteste că adox nu @i-a tri3is avioanele ersonale duă vreunul dintre (IP-urile astea. 2ar nudorea ese3ne să fie deistată o legătură 5ntr-at?t de directă 5ntre ei. eea ce dă 3ereu de bănuit,a3 3ai adăugat eu. ; 2eseori, oate fi vorba desre si3lul fat că oficialii guvernului nu vor să accetecadouri costisitoare sau favoruri de la oa3enii bogaţi. $ste o chestiune de etică, relică ea. ; eea ce e @i 3ai susect, a3 sus. 2eci adox se oate să fi avut la 5nt?lnirea sa @i un3e3bru al o3itetului ixt al Aefilor de /tat-aNor. Ba chiar un general al Forţelor !eriene. ; ă 5ntreb dacă ace@ti invitaţi @tiau că 8arr se află acolo @i ce s-a 5nt?3lat cu elV &u-3i utea3 i3agina că astfel de oa3eni ar fi fost co3lici la cri3ă. Pe de altă arte,dacă 3iza era i3ortantă, orice era osibil. Ai ce altceva ai 3ai descoerit la aeroort< a35ntrebat. ; !sta e tot. %n ceea ce rive@te celelalte nu3e, este nevoie ca lista să fie a3ănunţitcercetată de o echiă de rofesioni@ti, entru a vedea cine sunt ace@ti oa3eni @i care este legăturalor cu Bain adox.



; /er că colegii no@tri lucrează deNa la asta. 2ar nu vo3 afla niciodată rezultatele, a3sus. Fără să co3enteze, zise: ; !oi a3 intrat e Google, ca să văd ce e cu Bain adox, dar a3 găsit surrinzător de uţine lucruri desre el.

; &u este a@a surrinzător. ; Probabil că nu. ea 3ai 3are arte dintre infor3aţiile e care le-a3 găsit sunt legatede chestiuni cororatiste: funcţia sa de director executiv @i acţionar rincial la Global +ilororation, @i nici desre asta rea 3ulte. Foarte uţine lucruri ce ţin de biografia ersonală,3ai ni3ic desre viaţa rivată nici nu este 3enţionată fosta soţie sau 3ăcar coiii săi doarvreo @ase citate din surse 3edia, ni3ic neoficial sau vreun co3entariu la adresa lui. ; !arent, oate face 5n a@a fel 5nc?t eventualele bloguri sau infor3aţii de la terţe ersoane să fie ur @i si3lu @terse. ; !@a se are. /e 3ai uită uţin e notiţe, aoi reluă: /ingurul lucru c?t de c?t interesanteste că X dintre holdingurile sale 5n do3eniul etrolului @i gazului @i Nu3ătate din flota de vase etroliere sunt deţinute de o entitate necunoscută din +rientul iNlociu. -a3 g?ndit la asta @i la ce susese adox desre a3icul său din Ira> 5n ti3ul discuţiei e care o avusese3 cu el. !sta 5nse3na că, exact cu3 rocedau 3ai toţi executivii co3aniilor etroliere din occident, fusese nevoit să lece uţin caul 5n faţa unui nabab din Kara &isiurilor.2ar, entru că Bain adox nu ărea tiul care să facă ceva de genul ăsta, oate că lănuia să-@ieli3ine artenerii, entru totdeauna. Poate că desre asta era vorba. ; !3 intrat aoi să caut infor3aţii desre $F, continuă ate. &u rea 3ai sunt 3ultede sus, 5n afara celor aflate deNa de 0ohn &asseff, cu exceţia fatului că ru@ii folosesc siste3ul$F 5ntr-un 3od foarte diferit de al nostru. ; 2a. $i au 3ai 3ulte litere 5n alfabet. !3 căscat @i a3 auzit cu3 53i chiorăiau 3aţele. ; ai este o diferenţă. /e uită din nou e notiţe. /H!, duă cu3 a3 aflat @i noi, tri3ite3esaNele $F către flota de sub3arine sub for3a unor sunete sacadate, dar ru@ii, 5n situaţii de3axi3ă tensiune, tri3it un 3esaN continuu către sub3arinele lor, sun?nd, de fat: C#otul este bineD. Prin această 3etodă dau de 5nţeles că 3ai există unul 5n curs de trans3itere, urgent, iardacă acesta nu aNunge 5n intervalul de ti3 standard, necesar ri3irii unui astfel de se3nal $F,atunci tăcerea este luată dret eli3inarea staţiei $F, iar sub3arinele sunt auto3at autorizate sălanseze focul 53otriva ţintelor restabilite, cu3 ar fi /H!, hina sau oricare alta. ; Frate, ser să fie la zi cu datoriile la curentul electric. ; Ai eu. ontinuă: 2e aceea recetorul nostru $F din Groenlanda a utut identificase3nalul $F al ru@ilor din Peninsula ola entru că foloseau constant acest se3nal caresunea: C#otul este bineD 5ntr-o erioadă de 3axi3ă tensiune, e care, confor3 acestui articol,noi a3 generat-o, entru a-i deter3ina e ru@i să treacă la noul siste3 de co3unicare rin 3esaNecontinue, care, 5n schi3b, ne-a er3is nouă să deistă3 trans3iţătorul lor din Peninsula ola. ; HauQ e de@teţi sunte3Q Ai, că tot veni vorba desre olitica asta care duce totul lali3ita siguranţei din unct de vedere nuclear, slavă 2o3nului că s-a sf?r@it "ăzboiul "ece. ; 2a. 2ar asta 3-a făcut să 3ă g?ndesc că adox, care obţinuse la un 3o3ent datcodurile $F ale a3ericanilor, oate a obţinut @i codurile ru@ilor. Hite ce 3ai zice articolul ăsta,scris de un suedez, din 5nt?3lare: /oft=are-ul de critare rusesc nu este a@a sofisticat @ii3enetrabil ca al nostru4 deci se oate ca adox să fi intervenit e frecvenţa utilizată de ru@i @isă 5ncerce să tri3ită se3nale false flotei de sub3arine ruse@ti entru a lansa 53otrivaV hinei,a +rientului iNlociu sau a oricui nu-i face o i3resie rea bună individului.



; Glu3ea3 @i euQ 2eci ihail nu lise@te ne3otivat doar de la sluNbă, ci @i de acasă. ; 2a, Nudec?nd duă starea de 5ngriNorare a soţiei @i a secretarei. 2ar robabil că se află5ncă la lubul uster 8ill. !3 dat din ca 5n se3n că 3ă 5ndoiesc de acest lucru. ; 2acă ar fi fost, ar fi sunat. Hn o3 5n situaţia lui, cu FBI-ul 3ereu e ur3ele sale, nu

disare ur @i si3lu, un?ndu-@i soţia @i secretara 5n ostura de a aela chiar la FBI. red că esteulti3ul lucru e care @i l-ar dori Putiov. ; 2eci<V 5ntrebă ate. ; Păi, se are că nu toată lu3ea care aNunge la lubul uster 8ill iese de acolo la felcu3 a intrat. ; !@a se are. 2ar tu ai fost acolo de două ori. (rei să 5ncerci din nou< ; ! treia oară-i cu noroc. ate nu ţinu sea3a de asta @i continuă: ; 2eci a3 căutat e Google infor3aţii desre Putiov ihail @i a3 găsit ni@te articole @ichestii neublicate e care le-au scris desre el alţi fizicieni. ; Ai 5l lac< ; %l resectă. $ste o adevărată vedetă 5n do3eniul fizicii nucleare. ; e drăguţQ !tunci de ce u3blă cu Bain adox< ; !r utea fi vorba desre o relaţie rofesională. 2e@i ar utea la fel de bine să fie @i orelaţie ersonală4 oate sunt doar rieteni. ; !tunci de ce nu i-a sus nevestei sale unde se ducea< ; !sta 3ă 5ntreba3 @i eu. +ricu3, ce @ti3 exact este că un secialist 5n fizica nuclearăinvitat la lubul uster 8ill a disărut. +rice altceva este ură seculaţie. ; $xact. !i sunat la #he Point< ; 2a. $rau două 3esaNe noi de la ia3 Griffith, care ne trans3itea să-l sună3 urgent. ; Pentru cine era urgent< Pentru noi< &u cred. e-ai sus că a3 lecat la v?nătoare decaete de elani 5n a>e Placid< ; I-a3 zis lui 0i3, de la receţie, să sună oricui sună @i 5ntreabă de noi că sunte3a@tetaţi entru cină. ; %n ordine. !sta s-ar utea să-l facă e Griffith să ră3?nă cal3, cel uţin ?nă aare la#he Point @i 5@i dă sea3a că a fost tras e sfoară. ! sunat )alsh< a3 5ntrebat. ; &u. ; (ezi< Aeful ne lasă 5n aceQ e ti de treabăQ ; red că l-a3 ca3 lăsat noi 5n ace, 0ohn, iar acu3 ne 5ntoarce favoarea. ; %n fine. 2ă-l 5n 3ă-saQ ine altcineva a 3ai sunat< ; aiorul /chaeffer a telefonat la #he Point, duă cu3 i-ai sugerat. esaNul e care ţi l-a lăsat suna a@a: Ca@ina du3neavoastră a fost returnată la #he Point. heile sunt la receţieD. ; 2răguţ. ! uitat să lase echia de suraveghere la locul ei, dar nu @i să-@i salveze curulde orice roble3ă ar fi avut cu FBI-ul. ; Ki-a sus cineva vreodată că e@ti cinic< ; 2raga 3ea, a3 fost oliţist la &*P2 vre3e de douăzeci de ani. /unt doar realist. redcă a3 3ai discutat desre asta, i-a3 a3intit. e altceva< ; Hn bărbat e nu3e arl hoa, sună fa3iliar a telefonat @i a lăsat ur3ătorul 3esaN:Cina ră3?ne valabilăD. 0i3 a cerut detalii, dar arl i-a sus că do3nul ore cunoa@te deNadetaliile, @i nu cu3va să uite să o aducă @i e doa3na afield, duă cu3 ră3ăsese stabilit. 2eciadox nu @i-a lăsat nu3ele @i nici un alt indiciu care ar utea lega disariţia noastră de re@edinţalui, adăugă ea.



; e disariţie< ; 2isariţia noastră. ; 2e ce e@ti at?t de suscetibilă 5n rivinţa oa3enilor< ; ai du-te dracuS, 0ohnQ !ve3 @i trei 3esaNe telefonice vocale 5n ca3era de acolo. ; Griffith @i 3ai cine<

ate citi notiţele: ; ia3 Griffith, la 1X.L9, care sunea voios: C8ei, băieţiQ redea3 că a3 să vă văd 3aidevre3e. /unaţi-3ă c?nd ri3iţi 3esaNul. /er că totul e 5n ordineD. ; e netrebnicQ ?t de ro@ti ne crede< a3 sus eu, r?z?nd. !3 adăugat duă: /cuze, c?tde cinic suntV ; !l doilea 3esaN vocal ne cerea să lăsă3 un 3esaN ca să ne face3 rogra3are la3asaNV ; 2a. ; Hlti3ul 3esaN era de la 8enri, @i suna chiar drăguţ ne 5ntreba ce fel de 3u@tar a3dori laV ăăV c?rnăciorii 5n foitaN. ; (ezi< Ai tu nu 3-ai crezut. ; 0ohn, ave3 roble3e 3ai urgente dec?tV ; -ai sunat 5naoi< ; 2a, ca să las i3resia că ne 5ntorcea3 sre seară la #he Point. ; Ai ce i-ai sus lui 8enr< u@tar 2eli, da< ; 2a. $ un bărbat fer3ecător. ; ! vrut să-3i arate sitarul lui. ; !3 3ai făcut @i o rogra3are la o @edinţă de 3asaN entru noi a3?ndoi, 3?inedi3ineaţă, 3ă anunţă. ; e bineQ !bia a@tet. ; 2ar nu o să fi3 acolo. ; !devărat. $i, 53i are rău să-l deza3ăgesc e 8enr duă toate eforturile deuse, darnu cred că regret că n-a3 să beau coc>tailuri cu ia3 Griffith. ate ărea uţin obosită sau oate reocuată, @i era 3o3entul să o 53bărbătez uţin, a@acă i-a3 zis: ; !i făcut o treabă excelentă. $@ti cel 3ai bun artener e care l-a3 avut vreodată. ; /unt @efa ta. ; !@aV ea 3ai bună @efă e care a3 avut-o vreodată. #elefonul a 5nceut să sune. -a3 uitat la ate @i a3 5ntrebat-o: ; !@tetai un telefon< ; &u. ; Poate e )il3a. /oţul tău e e dru3. $zită uţin, aoi răsunse: ; !lo< !scultă, aoi zise: 2aV ulţu3esc. !3 să-i sun, da. ulţu3esc. ; $ra )il3a. ! zis că banda adezivă e 5n faţa u@ii. Ai că rietenul 3eu ar trebui să-@i3ute 3a@ina, 53i trans3ise ate duă ce 5nchise telefonul. !3 r?s a3?ndoi, dar era clar că era3 cu nervii 5ntin@i la 3axi3u3. -a3 dus lafereastră, a3 verificat să nu fie ni3eni afară, aoi a3 deschis u@a @i a3 luat o rolă 3are de bandăadezivă. -a3 a@ezat la 3asa din bucătărie @i a3 5nceut să 5nchid etan@ ungile cu robe, duăcu3 cerea regula3entul. I-a3 sus lui ate: ; Ai zi-3i desre F!!TOU.



&u 3i-a răsuns, 5n schi3b 3-a 5ntrebat ea e 3ine: ; 2e ce nu luă3 noi 3a@ina 5naoi de la "ud, duce3 ungile alea cu robe @i 3erge3la &e= *or>< ; !i un ix< #rebuie să scriu e banda asta. ; !3 utea aNunge la Federal Plaza EO e laV se uită la ceas e la trei sau atru

di3ineaţa. ; #u oţi să te duci. $u ră3?n aici. !ici se 5nt?3lă totul, a@a că aici trebuie să fiu. Hn ix, te rog. ; e se 5nt?3lă< 53i suse ea, scoţ?nd un ix din geantă. ; &u @tiu exact, dar, c?nd se va 5nt?3la, eu a3 să fiu aici. !3 scris e bandă, aoi a3continuat: 2e fat, chiar ar trebui să ne desărţi3, 5n cazul 5n careV Bine, ia tu 3a@ina lui "udsre assena, aoi 5nchiriază altă 3a@ină @i du-te la &e= *or>. /e a@eză e scaunul de l?ngă 3ine, aoi 53i luă 3?na @i suse: ; asă-3ă să-ţi sun tot ce a3 aflat, aoi hotăr?3 ce trebuie să face3. (orbea ca @i cu33ai avea un as 5n 3?necă, referindu-se robabil la vestea roastă. Indiferent desre ce era vorba,5n 3od li3ede acest lucru o nelini@tea. !3 rostit doar: ; (e@ti roaste la F!!< ; (estea bună este că a3 reu@it să obţin ni@te infor3aţii. (estea roastă este ceea ce a3aflat. aitolul LM Bun, deci !d3inistraţia Federală entru !viaţie, 5nceu ea. 2uă cu3 ai rezis, a fost oadevărată rovocare. 2ar, 5n cele din ur3ă, cineva de la F!! 3-a sfătuit să sun la /erviciul"egional de !sigurare a borurilor din ansas it F//TU unde du3inică duă-a3iaza auaterizat două avioane ale co3aniei G++, care decolaseră de e !eroortul "egional!dirondac>. ; %n regulă. Ai ce au sus cei de la F// din ansas it< ; $i bine, au sus că aceste două avioane au aterizat, @i-au făcut din nou linul, au rezentat 3ai 3ulte trasee aeriene de zbor restabilite, aoi au decolat. /e 3ai uită la notiţe odată. !aratul de zbor essna itation, ilotat de căitanul #i3 Blac>, 5nregistrat cu nu3ărul &EMG, a zburat sre os !ngeles. elălalt, la bordul căruia se afla căitanul $l=ood Bell3an,cu nu3ărul &EM1G, a decolat sre /an Francisco. ; /erios< hestia asta 3-a luat uţin rin surrindere. $ra3 sigur că, dacă nu a3?ndouă,3ăcar unul din avioanele lui Bain adox avea să se 5ntoarcă aici, e aeroortul !dirondac>, entru ca adox să oată oric?nd să urce la bord @i să lece oriunde ofte@te c?t 3ai reede. ; !cu3 o oră a3 sunat la F// 5n /an Francisco, @i se are că nu s-a schi3bat niciunadin destinaţiile astea. ; Bine, dar de ce să 3eargă 5n os !ngeles @i /an Francisco< ; !sta trebuie să află3. ; !@a este. Ai ar trebui să află3 @i unde sunt cazaţi iloţii celor două avioane 5n ora@eleastea, entru a utea vorbi cu ei. ; -a3 g?ndit @i eu la asta, @i a3 aflat că avioanele rivate folosesc ceea ce se nu3e@teun set de oeraţiuni entru bază fixă FB+-uriT6U entru a asigura o bună aterizare @i decolare aaaratelor de zbor. 2ar, c?nd a3 telefonat la os !ngeles, a3 descoerit că aaratele G++folosesc dret FB+-uri Garrett !viation /ervice4 iar, 5n /an Francisco, aaratele G++ aeleazăla serviciile unei co3anii care se nu3e@te /ignature Flight /uort. !@a că a3 sunat la acesteFB+-uri, entru a afla dacă @tie cineva unde sunt cazaţi iloţii @i coiloţii acestor avioane. i s-a



sus că, de obicei, ace@tia lasă un nu3ăr de telefon de la hotelul unde ot fi găsiţi, 5n cazul 5n careeste nevoie de ei, sau uneori chiar @i nu3erele ersonale de telefon. &u @i de această dată./ingurele infor3aţii deţinute de aceste FB+-uri aveau legătură cu 2earta3entul zborurilorG++ din cadrul !eroortului Internaţional /te=art, din &e=burgh, &e= *or>, unde G++ are rinciala bază de oeraţiuni, atelierul de 5ntreţinere @i oficiul de exediere.

; Ai< I-ai sunat e oa3enii ă@tia< ; 2a, a3 sunat la biroul de exediere G++ din /te=art, dar nu 3-a3 rezentat ca fiindagent FBI, din 3otive lesne de 5nţeles, a@a că nu a vrut ni3eni să-3i dea infor3aţii desre celedouă echiaNe. ; e-ai sus că e@ti 3edic @i că at?t iloţii, c?t @i coiloţii sunt ractic orbi< ; &u, dar a3 să te las e tine să suni @i să vezi ce oţi afla. ; Poate 3ai 5ncolo. u3 5i chea3ă e coiloţi< ; %n 3od ciudat, cei de la evidenţa zborurilor nu cer @i nu3ele coiloţilor. i-a3 datsea3a atunci că F!! nu 5năsrise defel 3ăsurile 5n ce rive@te aaratele de zbor rivate, duăeveni3entele de la 11 sete3brie. 2ar asta @tia3 deNa. ; $videnţele indică 5nsă nu3ărul ersoanelor de la bord, @i erau c?te două 5n a3belecazuri, ilot @i coilot. ; Bun, deci aceste avioane au aterizat la os !ngeles @i la /an Francisco, fără asageri,se află acolo de du3inică noatea, nu au rogra3at să 3ai zboare e undeva, iar cei doi căitani,Bell3an @i Blac>, @i coiloţii lor se bucură de riveli@tile din ! @i /an Francisco ?nă c?nd ri3esc alte instrucţiuni. ; !@a se are. -a3 g?ndit la toate acestea @i 3i-a trecut rin 3inte că oate nu 5nsea3nă ni3ic, oateera ceva absolut nor3al. &i@te iloţi care traversează continentul, fără asageri, arz?nd gazul de o3ană, la roriu, ca3 c?teva sute de litri e oră, 5n ti3 ce @eful lor aducea alt co3bustibil 5nţară cu vasele lui etroliere. ; Kie nu ţi se are ciudat< a3 5ntrebat-o e ate. ; Ba da. 2ar oate că nu @ti3 tot ce se 5nt?3lă 5n lu3e. Hnul dintre angaNaţii FB+ din/an Francisco, de ildă, a sugerat că este osibil ca aceste avioane să fi fost che3ate secial entru a lua e cineva de acolo. ; rezi că un o3 ca adox ar face o chestie de genul ăsta cu avioanele lui ersonale entru ni@te dolărei 5n lus< ; !arent, unii oa3eni bogaţi o fac. 2ar asta nu e tot. ; $u sera3 să fi ter3inat. ; !3 vorbit cu doa3na arol !scrizzi, a continuat ate, care lucrează entru /ignatureFlight /uort 5n /an Francisco, @i 3i-a sus că i s-a cerut să-i transorte e ilot @i e coilot 5nli3uzina aeroortului ?nă la ter3inalul rincial, unde staţionează taxiurile. !cest a3ănunt nu 3i s-a ărut bizar sau i3ortant, dar 3i-a3 dat sea3a duă tonul vociidoa3nei afield că era. ; Ai< a3 5ntrebat. ; 2oa3na !scrizzi a sus că G++, ca 3aNoritatea co3aniilor 3ari, face aroae5ntotdeauna rezervare dinainte entru o 3a@ină @i un @ofer care să ducă echiaNul la destinaţiadorită. I s-a ărut ciudat că, 5n acest caz, cei doi, ilotul @i coilotul, au fost nevoiţi să ia un taxi laie@irea din ter3inal. 2in dorinţa de a fi a3abilă, doa3na !scrizzi a sus că s-a oferit să-i ducă ecei doi la hotel. /e are că, de obicei, echiaNele se cazează aroae de aeroort, la un hotel, iar



cheltuielile sunt lătite de co3ania angaNatoare. 2ar cei doi i-au 3ulţu3it @i au sus că vor luaun taxi, entru că 3erg 5n centru. ; !@aV 2ar @tia unde s-au dus< ; &u, entru că nu au infor3at-o. -a3 g?ndit că de asta @i referaseră să ia un taxi dec?t să 3eargă cu 3a@ina oferită de

aeroort @i tot din acela@i 3otiv nu 5i a@teta nici o 3a@ină 5nchiriată. ; Bun, altceva< ; 2aV 3i-a sus că ilotul @i coilotul cărau duă ei două valize 3ari @i negre, de iele.$rau 5ncuiate cu lacăt @i aveau rotiţe. Păreau @i foarte grele, entru că de-abia le-au utut ridica săle urce 5n 3a@ină. ; +V 3ari @i negre. u 5ncuietoare @i rotiţe. red că este bagaNul desre care vorbeahad, aici. 2eci au fost descărcate 5n /an Francisco @i, bănuiesc, 5n os !ngeles, a3 sus. atenu reu@ea să-@i dea sea3a la ce foloseau toate infor3aţiile astea, a@a că a3 5ncercat să o aNut.Poate că cei doi aveau cu ei ascunse nevestele sau iubitele, iar 5n bagaNele astea grele erau hainele entru două zile ale celor două fe3ei. ; u3 de ai reu@it să strecori o observaţie 3isogină de-a ta 5ntr-o conversaţie carevizează 5ncărcătura unui avion< 5ntrebă ea. ; %3i are rău. 2e fat, nu fusese u@or. $ra doar ură seculaţie. !3 3ers chiar 3aidearteV 2eci desre ce era vorba< !ur< 2ouă cadavre< e< ; !r trebui să te g?nde@ti 3ai bine la asta. ; Bine. Ai ce a 3ai sus arol !scrizzi< $ra scetică< /-au co3ortat susect sau erauvizibil nervo@i< ; $i se co3ortau erfect nor3al, duă susele doa3nei, ba chiar glu3eau cu rivire lagreutatea valizelor @i că G++ nu tri3isese @ofer cu 3a@ină să-i ia. oilotul a flirtat cu doa3na!scrizzi @i i-a sus că seră să o revadă 3iercuri, c?nd avea să lece. ; !@aV să lece unde< ; oilotul a sus că ulti3a lor destinaţie este aGuardia, dar nu a 3enţionat dacă vorface vreo escală e dru3. Pilotul a lăsat instrucţiuni la /ignature Flight /uort cu3 că aaratular fi trebuit să fie regătit 5n Nur de ora r?nzului @i cu linul făcut. ; %n ordineV 2eci, otrivit suselor doa3nei !scrizzi, nu ărea ni3ic 5n neregulă cu ei,cu exceţia bagaNelor. !3 reflectat la acest asect, aoi a3 zis: 2eci 5ncărcătura a fosttransortată cu două avioane rivate, nu cu unul singur, de@i aceste două ora@e se află destul dearoae unul de celălalt. ; orect. ; Ai nu a venit ni3eni să ia echiaNul cu tot cu bagaNe c?nd ace@tia au aNuns la destinaţie. ; $xact. ; Iar ilotul a lăsat instrucţiuni la /ignature Flight /uort 5n /an Francisco cu3 căaaratul ar fi trebuit să fie regătit de lecare 5n Nur de ora r?nzului, ulti3a destinaţie fiindaGuardia, dar acest zbor nu fusese declarat la F!!. ; orect. 2ar nu asta e neobi@nuit. 2ecolările trebuie anunţate, a3 aflat eu, aroae de3o3entul lecării, entru a lua 5n consideraţie asecte cu3 ar fi vre3ea, traficul 5n aeroort @ialtele ase3enea. ; ogic. ; %3i are rău că nu 5nţeleg. ; 8ai, nu-ţi face griNi 5n legătură cu astaQ ai a3 c?te ceva să-ţi sun. 2e fat, iată cu3stă treaba destinaţia ilotului @i a coilotului 5n /an Francisco e secretă. ; 2e ce secretă<



; Pentru că nu a fost rezervată nici o 3a@ină @i nu a fost che3at nici un @ofer, căci astfelar fi fost trecut totul e h?rtie. !u refuzat 3a@ina aeroortului care-i ducea 5n ora@, duă ce5ncărcaseră valizele 5n ea, aoi le-au luat @i le-au urcat 5n taxi, 5n două taxiuri, dat fiind că eraufoarte 3ari, entru li3bărica rin ora@. &u ţi se are că se leagă< ; &u. 2eci a3 sunat la Garrett !viation /ervice, 5n !, unde a3 vorbit cu un ti e

nu3e /cott, care 3-a lăsat să a@tet la telefon ca să se intereseze de treaba asta @i a revenitsun?ndu-3i, 5n 3are, ca3 aceea@i oveste două valize 3ari @i li3uzina doar 5n interiorulaeroortului, ?nă la taxiuri. ; !ha. 2eci se are că ace@ti atru tii au avut acelea@i instrucţiuni să ia taxiuri, oriundes-ar duce cu valizele alea. ; !@a se are. ; 2eci este destul de evident că aceste două echiaNe au vrut să ăstreze secretul 5n ceeace rive@te destinaţia sau oate destinaţiile lor 5n ! @i /an Francisco, de aceea fiecare a luat c?teun taxi, entru că ar fi fost 3ai greu de deistat duă aceea. !cu3 se une roble3a dacă treabaasta are vreo legătură cu lanul nebunesc al lui Bain adox de a deveni 53ăratul !3ericii de &ord, sau ce dracuS o fi av?nd el de g?nd să facă. /au asta nici 3ăcar nu e relevant< ; $u cred că este relevant. ; !sta este vestea roastă< ; #rebuie să lărgi3 uţin contextul, răsunse ea. /une-3i ce ai discutat cu adox. ; Bine. !oi 53i dai vestea roastă< ; 2a. 2oar dacă nu-ţi dai singur sea3a ?nă ter3ină3 de trecut 5n revistă toateasectele. ; !sta da, rovocareQ Bun, deci 3i-ai sus ca3 tot ce era nevoie ca să-3i dau sea3acare-i vestea roastă< ; !i aNuns 5n stadiul 5n care 3ă afla3 @i eu c?nd 3i-a3 dat sea3a. !oi a3 3ai aflat una3ănunt care 3i-a confir3at lucrul de care 3ă te3ea3. ; +. a3ăQ -a3 g?ndit la asta, @i ceva 5nceea să se lege 5n 3intea 3ea, dar, ?nă să-3i un ordine5n g?nduri, ate suse: ; #e-ai rins. uster 8ill. Bain adox. #oate dru3urile duceau la uster 8ill @i la Bain adox. aitolul LL -a3 a@ezat la loc e canaea, iar ate e un taburet. ; $i bine, a3 sus, 5n ri3ul r?nd, Bain adox se a@teta, 5n 3are, să trec să-l văd.arile 3inţi g?ndesc la fel, a3 adăugat. %3i lace la nebunie c?nd 5@i dă ochii este ca. $ at?t de drăguţăQ ; /e are că ersonalul din casă e lecat, dar cei de la ază sunt rezenţi, la fel @i arl. I-a3 ovestit lui ate e scurt desre felul cu3 decursese 5nt?lnirea 3ea cu Bain adox,inclusiv desre discuţiile tangenţiale legate de osibilitatea de a fi rănit la locul de 3uncă @idesre obsesia lui faţă de ur@i. ; 2ar oate că aceste subiecte nu erau chiar 5nt?3lătoare, i-a3 atras atenţia. Poate căadox vorbea cu3va alegoric. ; ie 53i sună a aberaţii tiic 3asculine. ; 2a, @i asta. ai i3ortant este că l-a3 anunţat oficial e do3nul Bain adox că estesusect de cri3ă. I-a3 sus lui ate ce-i 5ndrugase3 lui adox, cu3 că se bănuia că unul dintreoa3enii săi l-ar fi ucis e 8arr. !3 continuat cu: 2eci cred că l-a3 ca3 rins cu asta. ; Hciderea unui agent federal nu este o cri3ă federală, 3i-a a3intit ate.



; !tunci ar trebui să fie. ; 2ar nu este. $ de co3etenţa oliţiei statului &e= *or> să facă asta4 altfel sus,3aiorul /chaeffer ar trebui să se ocue de caz. &u redai chiar tu a@a ceva, la olegiul 0ohn 0a<3ă 5ntrebă. ; Ba da, asta redau. 2ar nu @i ractic a@a ceva. 2e fat, a3 avut griNă să folosesc

cuv?ntul atac, care este o infracţiune federală. adox nu este avocat, ci susect, a3 adăugat. ; 2a, dar are un avocat. ; 8ai să nu ne dă3 de ceasul 3orţii c?nd vine vorba desre detalii. Părea un icexaserată din cauza atitudinii 3ele, dar suse: ; ! fost o 3i@care bună din artea ta. !tunci te-a invitat la cină< ; 2a, chiar atunci. + să aibă regătite entru 3ine @i ni@te infor3aţii e care i le-a3cerut, a3 3ai sus. ; 2a, ăi atunci, află că a ca3 venit 3o3entul să-i anunţă3 oficial e 3aiorul /chaeffer@i e #o3 )alsh de isrăvile tale. ; !3 s-o fac. ; ?nd< ; ai t?rziu. !3 continuat să-i ovestesc desre ce a3 3ai vorbit cu adox, 5nsă a3o3is să 3enţionez fatul că găsise3, la un 3o3ent dat, o soluţie si3lă la o roble3ă co3lexă. %3i venea să-i sun lui ate că C5ntoc3ai duă cu3 adox rezolvase roble3a cu 8arruller cu un gra3 de lu3b, tot a@a utea3 rezolva @i eu roble3a cu adox 5n 3ai uţin ti3dec?t 3i-a luat să str?ng sca3ele de e covorD. 2ar 3-a3 abţinut. ; adox @i-a exri3at ărerea de rău faţă de ce i s-a 5nt?3lat lui 8arr, cu toate că nu-@i 3ai a3intea foarte bine cu3 5l che3a. ate se uită la 3ine. ; (oia să @tie dacă există vreun fond deschis entru el, la care să-@i aducă @i elcontribuţia, a3 zis. /e uita 5n continuare la 3ine, @i cred că-@i dăduse sea3a că 53i trecuse rin ca să facsingur dretate, lucru care se 3ai 5nt?3lă uneori c?nd vine vorba de uciga@i de oliţi@ti. ; !3 sunat-o e iubita lui 8arr, ori Bahni>, suse ate. -a luat rin surrindere, dar 3i-a3 dat sea3a că eu sunt cel care ar fi trebuit să facăasta. ; 2răguţ din artea ta. ; &u a fost o discuţie lăcută, dar a3 asigurat-o că face3 tot osibilul să-l rinde3 efăta@. !3 clătinat din ca. ; ori te salută. /e bucură că te ocui tu de caz. ; &u i-ai sus că nu 3ă 3ai ocu de caz< ; &u, nu a3 făcut-o. ate se uită fix la 3ine. Hlti3a oară c?nd a3 verificat, noi doi neocua3 de caz. !3 z?3bit u@or, rivindu-ne 5n ochi. !3 schi3bat subiectul. ; el 3ai i3ortant lucru 5n ce-l rive@te e Bain adox este că acu3 se si3te resat, @is-ar utea să recurgă la un gest stuid, diserat sau foarte inteligent. ; red că le-a 5ndelinit e toate trei c?nd te-a invitat la cină. ; Pe noi, draga 3ea. Ai cred că ai dretate. ; $u @tiu că a3 dretate. 2eci de ce să-i c?nţi 5n strună @i să te duci< /au fii @i 3ai isteţ@i nu te duce. !cu3 ot să-l sun e #o3 )alsh< &u i-a3 răsuns, ci a3 continuat să-i vorbesc desre vizita făcută lui adox.



2ar asta ar fi contat nu3ai dacă nu a@ fi avut 5ncredere 5n 3aiorul /chaeffer. Ai decisese3 să a3.Ideea e că oricu3 cred că a@ fi observat dacă a@ fi fost ur3ărit. aiorul /chaeffer 5ntrebă din nou: ; e făceaţi acolo< ; %ncerca3 să-3i fac o ărere desre susect @i aduna3 robe.

; e fel de robe< ; Fire de ăr @i fibre de e covor. Ai i-a3 exlicat cu3 a3 rocedat. aiorul ascultă, aoi 5ntrebă: ; Hnde sunt aceste robe acu3< ; a 3ine. ; Ai c?nd 3i le daţi< ; red că 3ai 5nt?i trebuie să lă3uresc o roble3ă legată de Nurisdicţie. ; Ba nu, nu trebuie. +3uciderea este o infracţiune de care se ocuă oliţia statală. ; Parcă nu credeaţi că e vorba desre o cri3ă, i-a3 a3intit. /e a@ternu tăcerea, vre3e 5n care 3aiorul /chaeffer se g?ndea robabil la consecinţelefatului că nu usese roble3a e taet 3ai devre3e. %n cele din ur3ă, suse: ; !@ utea să vă arestez entru reţinerea de robe. ; 2acă 3-aţi utea găsi, aţi face-o. ; Pot să vă găsesc. ; &u cred, 3ă descurc foarte bine la caitolul ăsta. !3 să 3ă g?ndesc cu3 să acţionez entru binele acestei investigaţii, dar @i entru 3ine @i artenera 3ea. ; /er să nu vă ia rea 3ult. Ai ce a avut de sus adox< 5ntrebă el. ; !3 vorbit desre ur@i. -a3 avertizat e adox că este 3artor 5n investigarea unei osibile cri3e. !cu3, vr?nd-nevr?nd, trebuie să cooereze, iar asta nu are cu3 să-i fie rea u@or. ; 2a. %nţeleg cu3 funcţionează totul, do3nule detectiv. ulţu3esc, suse 3aiorul. 2arde c?nd a devenit o cri3ă etrecută 5n statul &e= *or> o infracţiune federală< 3ai ţinu să5ntrebe. ; ?nd a devenit 3oartea lui 8arr uller o cri3ă< $ra clar că do3nului 3aior /chaeffer nu-i conveneau 3etodele 3ele, a@a că nu 53irăsunse la 5ntrebare, dar 3ă infor3ă: ; /e oate ca acu3 adox să cooereze la investigaţie, dar nu-l veţi 3ai 5nt?lniniciodată fără ca avocatul lui să fie de faţă. -a3 5ntrebat dacă resectivul avocat avea să fie rezent la cină. Ai, că tot veni vorba,decisese3 să nu-i sun lui /chaeffer desre invitaţie dec?t cu uţin 5nainte de a aNunge la uster8ill. Pentru că era nevoie ca el să @tie unde ne afla3, dacă intervenea vreo roble3ă. 2ar nuvoia3 să afle desre asta rea devre3e, ca nu cu3va el sau Griffith să devină arte din roble3ă,arest?ndu-3ă. ; Bun, 3i-aţi făcut ni@te favoruri @i v-a3 făcut @i eu unele. red că sunte3 chit 5n rivinţa asta, suse el. ; 2e fat, eu 3ai a3 să vă cer c?teva. ; /crieţi-3i-leQ ; Iar aoi vă ră3?n eu dator. &u răsunse. red că-l enervase3. u toate astea, a3 sus: ; !roo de chestii dieselV !ţi aflat vreodată c?t de 3ari sunt generatoarele alea dieselde la uster 8ill< ; 2e ce e i3ortant<



; &u @tiu sigur dacă este. /unt sigur că nu e. 2ar a3 văzut clădirea asta acoloV ; 2a, a3 văzut-o @i eu, c?nd a3 3ers la v?nătoare rin zonă. !3 tăcut c?teva secunde,aoi el suse: ; -a3 us e unul dintre oa3enii 3ei să sune la Potsda3 2iesel, dar, fie a 5nţeles elgre@it, fie ersoana cu care a vorbit nu a citit corect dosarulV

; !dică< ; +3ul sunea că de acolo a aflat că generatoarele dădeau E de >ilo=aţi. Făcu o auză, aoi sublinie: Fiecare. a dracuS unuS din ăla ar furniza curent unui ora@ 5ntreg. + fi vrutsă zică E de >ilo=aţi oate E sau E de =aţi. ; $ste vreo diferenţă< ; 2a, dacă-ţi bagi degetul 5n fasungul gre@it, suse el, aoi schi3bă vorba: Per3iteţi-3isă vă dau un sfatV ; /uneţiQ ; &u sunteţi singur 5n toată afacerea asta. $ste vorba desre 3uncă 5n echiă. !lăturaţi-vă din nou echieiQ ate a ridicat 3?na, entru a-3i face se3n. ; $ste rea t?rziu entru asta, i-a3 sus 3aiorului. ; 2u3neata @i soţia ar trebui să veniţi la secţie acu3. %ntotdeauna este lăcut să fiiinvitat acasă, @i sună tentant, dar nu 3ai avea3 5ncredere 5n fa3ilia 3ea, a@a că a3 sus: ; red că aveţi suficient de 3ulţi agenţi federali e l?ngă du3neavoastră. ; ă 5nt?lnesc ersonal cu du3neavoastră dacă a@a vă si3ţiţi 3aiV 5n siguranţăV seoferi el. ; Bine, a3 să vă anunţ unde ne ute3 vedea 3ai t?rziu. !3 5nchis ?nă să-3i oată răsunde @i 3-a3 uitat la ate, care zise: ; 0ohn, cred că trebuie să 3erge3 laV ; !3 5ncheiat discuţia. #rece3 la alt subiect. Potsda3 2iesel. !3 for3at nu3ărul de telefon de la Potsda3 2iesel, e care 3i l-a3 adus a3inte de eca3ionul lor de service. ! răsuns o t?nără: ; Potsda3 2iesel. u !nn la telefon. u ce vă ot aNuta< !3 aăsat e sea>er. ; /alut, u !nn. /unt 0oe, 5ngriNitorul de la lubul uster 8ill. ; 2a, do3nule. ; !l este cu 3ine, u3blă la generatoare. ; Ai este vreo roble3ă< ; &u, dar 3-ar aNuta dacă ai găsi dosarul cu v?nzările @i service-ul. ; &u3ai uţin. &i s-a us 3uzică, @i i-a3 sus lui ate: ; &u sunt la curent cu =aţii, dar lui /chaeffer nu i-a venit să creadă că ar fi fost vorba de@ase 3iiV cu3 le-a sus< ega=aţi< ; Poate >ilo=aţi. + 3ie de =aţi fac un >ilo=at. Aase 3ii de >ilo=aţi 5nsea3nă @ase3ilioane de =aţi. Hn bec are nevoie de circa X, de regulă, suse ate. ; a3ă, asta 5nsea3nă o groază deV "evenise e fir u !rin. ; !3 găsit. u3 vă ot aNuta< ; $i bine, dacă ar fi o ană de curent @i generatoarele ar ceda, a@ utea să-3i fac o cafea@i ni@te ?ine răNită 3?ine-di3ineaţă<



; %n istorie, o să se conse3neze că aceasta este ri3a oară c?nd o echiă care faceservice-ul ter3ină 5nainte de data stabilită. ; +ricu3 adox nu i-ar fi lăsat să lece. 2eci, dacă ?nă acu3 ne 3ai utea3 5ndoi căaceea este o antenă $F, acu3 ave3 @i confir3area. ; $u era3 3ai 3ult dec?t convins. !cesta nu este dec?t argu3entul hotăr?tor. 2acă

observi că tac?3urile 5nce să strălucească 5n 3od ciudat diseară, anunţă-3ă, a3 adăugat. ; 0ohn, doar nu 3erge3V ; are ar fi dezavantaNul 5n a 3erge acolo la cină< ; oartea, dez3e3brarea, disariţia @i divorţul. ; + să ne descurcă3. ; $u a3 o idee 3ai bună. 8aide să ne urcă3 5n 3a@ină @i să lecă3 5n anhattan.!cu3. %l sună3 e #o3 de e dru3V ; &ici vorbă. %n nici un caz eu n-o să fiu e @osea vorbind la 3obil cu #o3 )alsh, c?ndtoată nebunia va avea loc aici. 2e fat, adevăratul 3otiv entru care astăzi 3erge3 la uster 8illnu este cina, nici să adună3 3ai 3ulte robe, ci, să-l arestă3 dacă ute3 e do3nul Bain adox entru uciderea ardon, entru atacul asura lui 8arr uller, agent federal. ; &u cred că ave3 suficiente robe @i niciV suse ate. ; 2ă-le naibii de doveziQ !ve3 suficiente robe. /e află 5n ungile alea. Iar 3otivul este robabil su3a totală a tot ceea ce a3 văzut sau auzit. ate suse, d?nd din ca: ; /ă-l arestă3 sub orice acuzaţie federală este re3atur, ca să nu 3ai sun că ne-a35nrăutăţi situaţia, 3ai ales că e vorba desre un o3 de talia lui Bain adox. ; !3 hotăr?t deNa. #rebuie să-l arestă3 e ne3ernic chiar 5n seara asta, 5nainte să-@i ună 5n alicare lanurile. $a nu suse ni3ic, @i a3 crezut că a3 convins-o. ; $i bine, acu3 dă-3i @i vestea roastă, a3 rostit eu cu glas duios. !oi o să văd cu3 e3ai 5nţelet să acţionă3 5n continuare. ; redea3 că deNa ţi-ai dat sea3a ce are de g?nd să facăV ; !@ fi sus-o, dacă 3i-a@ fi dat sea3a. !@teatăQ !3 5ncercat să 3ă g?ndesc la tot reţde zece secunde, dar avea3 3ult rea 3ulte chestii e ca, a@a că a3 5ntrebat: ; !ni3al, lantă sau rocă< $a trecu la birou, st?nd 5n icioare, @i trase latoul 3ai aroae. ; 8aide să-ţi arăt cevaQ aitolul LX ate aăsă c?teva butoane de e tastatura latoului, @i e 3onitor aăru o agină de text. ; Iată un articol neublicat desre ihail Putiov, scris acu3 zece ani, 53i suse ea. !3 aruncat o rivire e 3onitor. ; !@a, @i< $a 5ntoarse co3uterul sre 3ine, zic?nd: ; !utorul e un ti e nu3e eonid ernov, un alt secialist 5n fizică nucleară, carelocuie@te tot 5n /tate. !rticolul e scris sub for3a unei scrisori către colegii fizicieni, 5n careelogiază geniul lui Putiov. &u i-a3 răsuns. ; Iar aici, continuă ea, ernov scrie, citez: CPutiov este 5n rezent destul de 3ulţu3it 5n ostură de rofesor @i consideră că 3unca sa 5i oferă 3ulte rovocări @i reco3ense. 2ar trebuiesă ne 5ntrebă3 dacă are arte de la fel de 3ulte rovocări ca atunci c?nd lucra la Institutul



urceatov, 5n cadrul rogra3ului sovietic de 3iniaturizareD. !3 5ncheiat citatul, 3ai adăugă ea,uit?ndu-se la 3ine. ; iniaturizare a cui< ; ! ar3elor nucleare. Proiectile de artilerie, de ildă. /au 3ine antiersonal. /au valizenucleare.

i-a trebuit o fracţiune de secundă ca să 5nţeleg @i 3-a3 si3ţit ca @i cu3 a@ fi ri3it olovitură uternică 5n sto3ac. ; a dracuSQ ă holba3 cu o rivire t?3ă la 3onitorul latoului, 5n ti3 ce 5n 3intea 3ea sesuccedau cu reeziciune toate infor3aţiile e care le auzise3 sau le descoerise3, tot ce @tia3ori susecta3. ; 0ohn, cred că sunt două serviete cu bo3bă nucleară 5n os !ngeles @i două 5n /anFrancisco. ; a dracuSQ ; &u @tiu care e destinaţia finală a acestor ar3e @i nici dacă cele două aarate de zbor alelui adox vor transorta valizele la destinaţia sau destinaţiile finale, dacă ele vor fi urcate la bordul unui vaor sauV ; #rebuie să face3 5n a@a fel 5nc?t avioanele alea să ră3?nă la solQ ; /-a rezolvat. -a3 sunat e rietenul 3eu 2oug /turgis, care este asistent al agentuluisecial rincial la biroul teritorial din os !ngeles, @i i-a3 sus să ună cele două avioane subur3ărire, 5n eventualitatea că iloţii lor 5@i vor face aariţia, sau să obţină un ordin de sechestrarea avioanelor ca robă 5ntr-un caz federal urgent @i de 3axi3ă rioritate. !3 dat u@or din ca. CPrietenulD ei 2oug era, cred, un fost iubit, de e vre3ea c?ndlucrase la os !ngeles, cu ni@te ani 5n ur3ă. !vusese3 lăcerea de a-l 5nt?lni e răăditul ăstaatunci c?nd eu @i ate 5l ur3ărea3 e !sad halil 5n alifornia. Ai nu avea3 nici o 5ndoială căacest tăntălău ar fi făcut e dracu-n atru entru vechea lui rietenă ate. u toate astea, nu 5nţelegea3 cu3 utea ate să de3areze un caz i3ortant cu un singurtelefon dat unui oarecare asistent al agentului secial rincial din os !ngeles. (reau să sun că3ecanis3ele interne ale FBI-ului ră3?n 5n continuare un 3ister entru 3ine, dar arcă 53i aduc@i eu a3inte cu3 stau lucrurile cu scara ierarhică. !3 5ntrebat-o e ate care-i treaba, iar ea 3i-a răsuns: ; eea ce a3 făcut eu entru a evita să aelez la #orn )alsh a fost să-l rog, să-li3lor chiar e 2oug să trateze toată treaba ca e un ont anoni3 rivind o a3eninţare teroristă.!sta chiar va face ca lucrurile sa avanseze 3ai raid, 5n cazul 5n care 2oug va sune că ontul are real. ; !3 5nţeles. Ai o să facă el chestia asta< ; $l a sus că o va face. I-a3 exlicat că euV @i tuV 5nt?3ină3 ni@te roble3e cucredibilitatea la !##F, dar că a3 obţinut o infor3aţie extre3 de sigură, că e urgent, că ţine de Nurisdicţia lui, căV ; Bine. !3 5nţeles. Ai, fiindcă e a3icul tău, riscă să-@i fr?ngă g?tul entru tine. ; &u ar risca să-@i fr?ngă g?tul entru ni3eni. %nsă e obligat să răsundă la o a3eninţareteroristă credibilă. ; orect. Presuun că @tie că tu ai credibilitate. ; &-a3 utea să trece3 odată este asta< ; Ba da. (oia3 doar să @tiu că treaba asta e e 3?ini bune @i că nu o a3?nă cineva deazi e 3?ine. ate trecu 3ai dearte.



; 2e ase3enea, i-a3 co3unicat lui 2oug cele două nu3e, #i3 Blac> @i $l=oodBell3an, @i i-a3 sus că Blac> este robabil cazat la un hotel din os !ngeles, iar Bell3an launul din /an Francisco. I-a3 exlicat că trebuie să-i găsi3 urgent e cei doi iloţi. I-a353ărtă@it bănuiala 3ea, cu3 că ei ar transorta ni@te valize nucleare. !3 dat din ca. $vident, asta era cea 3ai bună soluţieQ

; Ai a@a l-ai făcut curios< ontinuă fără să ia 5n sea3ă relica 3ea: ; ! ro3is să 5nceaă i3ediat ur3ărirea 5n os !ngeles, să sune la biroul teritorial din/an Francisco @i, de ase3enea, să anunţe toate instituţiile abilitate din a3bele ora@e @i dinsuburbii. #otodată, el va lua legătura cu @eful lui din os !ngeles @i a3?ndoi 5i vor suna edirectorii resonsabili din &e= *or> @i )ashington, cărora le vor raorta acest ont. 2oug vaafir3a că, duă ărerea lui, ontul este credibil, dat fiind caracterul secific al infor3aţiei @i a@a3ai dearte, @i va descrie acţiunile e care lănuie@te să le 5ntrerindă. ; Bun. Ai dacă se dovede@te că acele atru valize sunt line cu reviste orno entru rietenii arabi ai lui adox, 2oug 5@i va asu3a resonsabilitatea sau te va arăta e tine cudegetul< ; rezi că 3ă 5n@el< 5ntrebă ea, uit?ndu-se la 3ine. !3 reflectat un 3o3ent, duă care i-a3 răsuns: ; &u. red că ai dretate. Patru valize cu bo3bă. /unt de artea ta. ; Perfect. !reciez asta. ontinuă: I-a3 sus lui 2oug să-@i avertizeze sueriorii să ia 5nconsideraţie nivelul ridicat de a3eninţare teroristă internă. ; !sta ar trebui să-i dea e sate e cei de la biroul din !. I-a3 a3intit: Atii, nu e chiaro a3eninţare internă. ; &u. Iar Bain adox nu e teroristV /au, 3ă rog, oate că este. %nsă nu 3i-a3 datsea3a cu3 a@ utea să calific un co3lot rivind scoaterea este graniţă a atru valize cu bo3băato3ică, a@a că i-a3 sus lui 2oug să trateze toată chestia asta ca e o a3eninţare internă de gradridicat, de vre3e ce noi crede3 că valizele 5ncă se 3ai află 5n os !ngeles @i 5n /an Francisco. ; Bună 3i@careQ ; Birourile FBI din a3bele ora@e vor lua legătura cu toate co3aniile locale de taxi, entru a afla dacă vreunul dintre @oferii lor 5@i a3inte@te să fi ridicat de la aceste aeroorturi un asager, care să aibă cu sine o valiză 3are din iele neagră. %nsă nu cred că ave3 rea 3ari @ansede izb?ndă, deoarece, a@a cu3 bine @tii, 3ulţi dintre @oferii de taxi sunt străini @i, de regulă, nusunt disu@i să stea la discuţii cu oliţia sau cu FBI-ul. !sta nu era o afir3aţie corectă din artea unui angaNat federal, 5nsă, 5n condiţii de stres, ?nă @i agenţii FBI sunt nevoiţi să se trezească la realitate. ; %n 3o3entul de faţă, continuă ate, ave3 o descriere 3ai exactă a valizelor dec?t a iloţilor @i a coiloţilor. Prin ur3are, l-a3 rugat e 2oug să sune la 2irecţia #ransorturilor!eriene @i să ceară să fie tri3is urgent un e-3ail la birourile FBI din os !ngeles @i /anFrancisco cu fotografiile de e brevetele de zbor ale lui Blac> @i Bell3an. Hlterior a3 aflat, sre3area 3ea surrindere, că brevetele de zbor nu au fotografie e ele. ; 2e necrezutQ Hn alt exe3lu incredibil care dovede@te i3becilitatea celor din!d3inistraţia Federală entru !viaţie duă 11 sete3brieQ ; !@adar, a3 căutat 5n evidenţa !d3inistraţiei Federale entru !viaţie datele celor doi iloţi, entru a obţine er3isele lor de conducere, cu fotografiile aferente. Blac> locuie@te 5n &e=*or>, iar Bell3an 5n onnecticut. ; (ăd că ai avut cu ce-ţi u3le ti3ul c?t a3 fost eu lecat.



; 2uă ce 3i-a3 dat sea3a că s-ar utea să ave3 de-a face cu ni@te valize nucleare, nu3i-a3 3ai văzut caul de treabă. ; !3 5nţeles. Ai ce 3ai face 2oug< ; !3 fost rea ocuată ca să-l 3ai 5ntreb. Ki-a trans3is totu@i salutări. ; 2răguţ din artea luiV C/ă-l ia dracuSQD Ai a areciat fatul că i-ai sus cu3 să-@i facă

treaba< ; 0ohn, avea3 o infor3aţie, 3ă g?ndise3 la toate lucrările astea, iar el a fostV 3ărogV foarte ui3it. !@a că, da, a areciat sfaturile 3ele. ; Foarte bine. e-i dret, 53i a3intea3 acu3 că ărea uţin năt?ng. -a3 g?ndit la turnura nouă @iincitantă e care o luase cazul, iar 3intea 3ea 5ncerca să evalueze toate unghiurile, ecuaţiile @i osibilităţile. ; 2acă iloţii ă@tia s-au dus la hotel, i-a3 sus eu lui ate, @i dacă asta e un fel de3isiune secretă e care le-a dat-o adox, a@a cu3 are să fie, atunci cei atru trebuie să se ficazat sub nu3e false. $a confir3ă cu o 3i@care a caului. ; 2a, 5nsă noi ave3 nu3ele reale ale celor doi iloţi, a@a că FBI-ul va face rost foartecur?nd de fotografiile de e er3isele lor de conducere dacă nu cu3va a făcut deNa. 2oug va cere biroului regional din ingston, &e= *or>, să tri3ită un agent la diseceratul G++ dinaeroortul /te=art, entru a afla cine sunt coiloţii. ; Bine g?nditQ /e ărea că această arte a roble3ei era acoerită, 5nsă 3-a3 g?ndit că găsirea celor atru iloţi nu avea să fie deloc u@oară, cu at?t 3ai 3ult dacă adox 5i instruise să fie discreţi, sănu răsundă la 3obile, să ră3?nă 5n ca3erele lor de la hotel @i să folosească identităţi false. ; 2in nefericire, reluă ate, valizele nucleare dacă 5ntr-adevăr asta sunt ar uteafoarte bine să nu 3ai fie 5n osesia lor 5n acest 3o3ent. ; /unt valize nucleare. /une-le e nu3e. ; Bine, bine. adox are de g?nd să le transorte undeva 5n afara ţării. $u bănuiesc căeste vorba desre +rientul iNlociu sau de orice altă ţară isla3ică. !3 sunat din nou la Garrett!viation /ervice @i a3 vorbit cu un ti care 3i-a sus că un avion de ti essna itation n-ar utea traversa Pacificul dec?t dacă ar lua-o e oasta de (est către !las>a, aoi către Insulele!leutine, aoi rin 0aoniaV 5nsă un ase3enea traseu ar i3lica 3ulte oriri entru reali3entarecu co3bustibil, ca să nu 3ai vorbi3 desre verificările de la va3ă. Prin ur3are, cred că ute3exclude varianta asta. !3 5nclinat u@or din ca @i a3 c?ntărit toate infor3aţiile ri3ite. !vioanele 3odelessna itation ale lui adox aterizaseră du3inică noatea 5n os !ngeles @i, resectiv, /anFrancisco. Piloţii @i coiloţii nu lăsaseră nici o adresă, 5nsă 3enţionaseră că ur3au să lece3iercuri, adică 3?ine, @i să se 5ntoarcă la &e= *or>. Ai era3 convins că iloţii chiar asta credeau@i oate chiar asta ur3au să facă. P?nă una, alta, unde se afla 5ncărcătura< el 3ai robabil,aceasta nu se 3ai afla 5n osesia lor. I-a3 53ărtă@it ce 3ă reocua lui ate: ; ă g?ndesc că adox are de g?nd să folosească sau oate chiar a folosit deNa unuldintre tancurile lui etroliere entru a transorta aceste bo3be către o destinaţie sau alta. !@a s-arexlica fatul că avioanele lui au aterizat 5n ora@e-ort. ate 3ă arobă. ; Ai eu a3 aNuns la aceea@i concluzie, @i de aceea l-a3 rugat e 2oug să 5ntrerindă ni@tecercetări a3ănunţite asura vaoarelor @i containerelor din a3bele orturi, 5nce?nd chiar cu



navele care aarţin cororaţiei G++. Ai adăugă, cu total inutil: !sta-i o oeraţiune foarteco3lexă. 2ar, dacă reu@esc să ună 5n 3i@care echiele &$/# @i e cei de la aza ortuară, careau detectoare de raze ga3a @i neutroni, s-ar utea să ave3 noroc. ; !@a eV 5nsă trebuie să cerceteze nu doar vaoarele @i containerele, ci @i deozitele @ivagoanele de 3arfaV Plus că nu-i deloc exclus ca bo3bele acelea să fie transortate cu ni@te

avioane co3erciale. ; /unt verificate, de ase3enea, @i toate aeroorturile din zonă. ; Bin. 2ar e ca @i cu3 ai căuta acul 5n carul cu f?n. ; $i bine, acele astea sunt radioactive @i ave3 3ari @anse să le găsi3. ; Poate, dacă se 3ai află 5ncă 5n os !ngeles ori 5n /an Francisco. 2ar uite un scenariu3ai lauzibil: bo3bele alea au lecat deNa sre destinaţiile lor finale ori e 3are, ori cu avionul.G?nde@te-te @i tu, sunt aroae două zile de c?nd au aNuns e oasta de (est. ; /e oate să ai dretate, 5nsă noi trebuie să le căută3 5n os !ngeles @i /an Francisco,5n eventualitatea că 5ncă se 3ai află acolo. (a fi @i 3ai si3lu să găsi3 iloţii, 3ai ales dacă aar3?ine e aeroorturile din ! @i /an Francisco. ; !3 5nţeles. Bun, uite care-i treaba cu iloţii ă@tia: ar fi drăguţ să dă3 de ei, 5nsă nucred că FBI-ul va 3ai găsi valizele la ei. #otu@i, iloţii vor @ti să ne sună unde au lăsat valizele@i oate chiar @i cine le-a luat. 2ar robabil că lucrurile se vor ori aici. 2in nefericire, a3 ţinuteu să recizez, a3 5nt?rziat cu aroae atruzeci @i ot de ore. 2ata viitoare c?nd vor fi văzutevalizele astea nucleare va fi sub for3a a atru nori-ciuercă ce se vor ridica 5n Kinutul &isiurilor. + vre3e, ate ră3ase ne3i@cată @i nu 3ai scoase nici un sunet. !oi 5ngăi3ă: ; 2u3nezeule, ser că nu. ; da. $i bine, duă toate aarenţele, ate @i tiul ăla din !, cu3 l-o fi che3?nd, făcuseră totce fusese o3ene@te osibil 5ntr-un ti3 at?t de scurt, @i făcuseră o treabă bună, cu toate că nu eracine @tie ce @tiinţă co3licată sau fizică nucleară, că tot sunte3 la caitolul ăsta. $ra vorba desreni@te roceduri standard alicate de oliţie @i de FBI, care aveau să-i scoată la iveală e cei atru iloţi @i oate @i ni@te infor3aţii legate de valizele cu bo3bă. #otu@i, roble3a era ti3ul @i a@ase 5nt?3lase @i ?nă acu3 5n cazul ăsta. adox 5nceuse Nocul 5nainte ca echia oasete să-@ifacă aariţia @i avea deNa uncte e tabela de 3arcaN, 5nainte ca adversarii săi să fi intrat e teren. %nsă exista robabil @i o veste bună o verigă slabă 5n tot lanţul ăsta nuclear. ; #rans3iţătorul $F, i-a3 sus lui ate. !@a are de g?nd să detoneze bo3bele. $a dădu u@or din ca. ; 2esre asta era vorba. Fiecare bo3bă trebuie să aibă un recetor cu unde radio defrecvenţă extre3 de Noasă conectat la disozitivul de detonare. Hndele $F, a@a cu3 a3 aflat, otaNunge oriunde 5n lu3e @i ot enetra orice surafaţă. !@adar, c?nd bo3bele vor aNunge acolounde dore@te adox, el le va tri3ite un cod de aici @i, 5n 3ai uţin de o oră, se3nalul aNunge larecetoarele din valize, indiferent 5n ce arte a lu3ii s-ar afla ele. ; $xact. /e are deci că acest ticălos 53uţit a construit acu3 aroae douăzeci de ani ostaţie foarte elaborată de e3isie a undelor $F, entru a trans3ite se3nale false flotei desub3arine nucleare a /tatelor Hnite, cu scoul de a declan@a cel de-al treilea război 3ondial.u3 5nsă atunci nu i-a 3ers, acu3 a descoerit o altă 3etodă entru a face ca investiţia lui să dearoade. ; $xactV Iar Putiov a fost cel care a făcut tot ce trebuia entru ca acele valize nuclearesă oată fi detonate de la distanţă, rin inter3ediul undelor $F.



; %n lus, a3 3ai aflat de e net fatul că ar3ele nucleare 3iniaturale au nevoie de5ntreţinere eriodică. Prin ur3are, asta a fost tot treaba lui Putiov. ate 3ă arobă tacit, duă care zise: ; #otul caătă sens acu3. ; ! răosatului doctor Putiov.

ate 5nclină u@or din ca. ; 2e unde dracuS a făcut adox rost de bo3bele astea< a3 5ntrebat eu retoric. !oi 3i-a3 răsuns singur la 5ntrebare: red că noii no@tri rieteni din "usia le oferă sre v?nzare4 rinur3are, de-asta a angaNat adox un rus. a să vezi a dracului chestie: eu n-a3 reu@it să găsescnici 3ăcar un 3ecanic suedez bun care să-3i reare vechiul (olvo, iar afurisitul de adox afăcut rost de un secialist rus 5n fizică nucleară, care să 5i ună la unct bo3beleQ P?nă la ur3ă,totul se reduce la bani, a3 adăugat. ; Banii @i nebunia nu fac casă bună 53reună. ; Bine zisQ BunV !@adar, resuun că atru ora@e din lu3ea asta vor avea arte deoare@ce necazuri 5n ur3ătoarele zileV sau oreV $ vorba desre ora@e isla3ice, corect< ; orect. !dică, a@a ar fi logic, nu< ă g?ndea3 cine ar fi utut fi 5n vizorul lui adox. %nsă otenţialele ţinte erau 3ult reanu3eroase entru a le ţine socoteala. Iar răsunsul deindea 5ntr-o oarecare 3ăsură de felul 5ncare ur3au să fie transortate bo3bele: rin aer ori e aă4 sau oate că ur3au să fie transortate@i rin aer, @i e aă, @i e uscat. 2e@i e tiul ăsta 5l vedea3 5n stare să bo3bardeze ecca sauedina, oate că ?nă la ur3ă nu era vorba dec?t desre o roble3ă de afaceri, @i alesese ni@te orturi etroliere din ţări care 5l scoseseră din sărite. 2ar, 5n final, ce 3ai conta< ; Hna este alta, suse ate, cred că a3 făcut tot ce a3 utut, iar 2oug o să facă, lar?ndul lui, tot ce 5i stă 5n utinţă. ; !haV -a3 uitat la ceas. !sta o să le dea ceva de lucru celor de la biroul teritorialdin os !ngeles, 5nainte să-@i 5nceaă ora de aerobică de seară. ; 0ohnV ; "evenind 5nsă la subiectul Ccine @tie ce se 5nt?3lă @i c?ndD, cei din )ashington @tiucu siguranţă ceva desre toate astea. 2oar că au uitat să ne ună @i e noi la curent. &-a3 auzit nici un co3entariu din artea agentului secial FBI ate afield. ; 2oar a@a ar avea logică 3isiunea care i-a fost 5ncredinţată lui 8arr. !3 continuat:inisterul 0ustiţiei @i, rin ur3are, biroul FBI din )ashington @tiu ce une la cale adox. &u< ; &u @tiu. %nsă, a@a cu3 ţi-a3 3ai sus, treaba asta e 3ult 3ai co3licată dec?t ţi-aii3aginat tu atunci c?nd ai 5nceut să-ţi bagi nasul 5ntr-o anchetă a inisterului 0ustiţiei. ; red că a3 5nţeles a3?ndoi chestia asta. Hite două teorii ale consiraţiei la care să3editezi, i-a3 sus lui ate. Hnu: guvernul @tie ce se etrece la lubul uster 8ill, iar 8arr afost ionul de sacrificiu, tri3is acolo entru a-i oferi FBI-ului un retext ca să sargă u@a luiadox @i să-l aresteze. Ai doi iar asta-i @i 3ai tare guvernul @tie ce se etrece la lubul uster8ill, iar 8arr a fost ionul de sacrificiu tri3is să-i ună 5n 3i@care e adox @i e rietenii lui @isă-i deter3ine să facă ceva cu bo3bele aleaQ ate scutură din ca. ; !sta-i nebunie curatăQ ; /erios< (ezi tu vreo echiă /)!# de la FBI care să fi descins la lubul uster 8ill< ; &uV darV Poate că a@teată 3o3entul oortunV ; 2acă tot ce sui tu e adevărat, s-ar utea să fi a@tetat uţin ca3 3ult. I-a3 a3intit:8arr era la uster 8ill s?3bătă di3ineaţă. %ntrunirea lui adox @i a rietenilor lui a avut locs?3bătă @i du3inică. Putiov a venit du3inică di3ineaţă să ună la unct bo3bele. !vioanele lui



adox au aNuns e oasta de (est du3inică noatea. Probabil luni era ziua 5n care bo3bele luaudru3ul sre Kinutul &isiurilor. !stăzi e 3arţi, iar cei de la Potsda3 2iesel au ter3inat de reglatgeneratoarele. !3 5ncheiat: 2etonarea o să aibă loc la un 3o3ent dat 5n seara asta sau 5n cursulzilei de 3?ine. ate nu-3i răsunse, a@a că a3 continuat:

; Iar adox nu acţionează de unul singur. &-a fost doar o coincidenţă fatul că rintreoaseţii lui de este =ee>end s-au nu3ărat două, trei sau oate chiar 3ai 3ulte ersoane sus- use din guvern. 2raceQ &u-i exclus ca directorii I! @i FBI să fie @i ei i3licaţi. !3 adăugat: Ai oate că lucrurile nu se oresc aici. ate se g?ndi c?teva clie, aoi suse: ; BunV 2ar oare 5n 3o3entul ăsta 3ai contează cine 3ai e i3licat, 5n afară deadox, sau cine 3ai @tie de treaba asta< Ideea e că, dacă total este a@a cu3 are, a3 rocedatcorect sun?nd la biroul teritorial FBI din os !ngelesV ; Presuun că nu i-ai ovestit rietenului tău desre adox, desre $F @i nici nu i-aisus de unde suni sauV ; &uV entru căV a3 vrut să discut 3ai 5nt?i cu tine. 2acă 3ă 5n@el< !dică, dacă staisă te g?nde@ti, ar utea exista @i o altă exlicaţie entru tot ce s-a 5nt?3latV ; ate, nu te 5n@eli. &iciunul din noi nu se 5n@ală. &ici 8arr nu s-a 5n@elat. #otul e c?t se oate de clar. adox, bo3bă nucleară, $F. Ai 3ai e @i Putiov. ; Atiu, @tiu. Bun, deci acu3 va trebui să luă3 legătura cu #o3 )alsh @i să-l une3 e elsă facă o declaraţie oficială la sediul central al FBI-ului rivind sursa acestei infor3aţii adicăeuV @i tu @i argu3entele e care ne bază3V ; orect. -a3 uitat la ceas @i i-a3 sus: +cuă-te tu de asta. %ntre ti3, eu a3 o5nt?lnire la cină. $a se ridică 5n icioare, obiect?nd: ; &u. &-ai de ce să te duci acolo. ; /cu3o, chiar 5n acest 3o3ent adox 5@i reglează trans3iţătorul $F, a@tet?nd un3esaN oarecare confor3 căruia cele atru valize nucleare ale sale au aNuns la destinaţie. 2uăaceea, o undă $F va traversa 5ncet continentul @i +ceanul Pacific, sau +ceanul !tlantic, dacă oia 5n direcţia cealaltă, ?nă c?nd va fi catată de recetoarele $F din cele atru valize. !3adăugat: !tunci, 3ilioane de oa3eni vor 3uri @i un nor radioactiv va năvăli e 5ntreaga lanetă.$fortul 3ini3 e care 5l ot face este să 5ncerc să 5năbu@ totul 5n fa@ă. ; erg cu tine, suse ea duă c?teva 3o3ente de g?ndire. ; &u, tu o să alertezi cavaleria @i o s-o tri3iţi la lubul uster 8ill, fără nici unnenorocit de 3andat de ercheziţie, fără nici un 3otiv lauzibil @i fără alte orcării de genul ăsta./une-le doar c?t se oate de sincer că un agent federal se află e rorietate @i e 5n ericol. ; &uV ; /ună-l e )alsh, e /chaeffer, sună-l @i e @erif dacă trebuie. Ai ia legătura cu ia3Griffith @i sune-i unde-l oate găsi e 0ohn ore. 2ar lasă-3i un avans de o Nu3ătate de oră. &u-3i răsunse. -a3 dus la 3asa din bucătărie @i a3 5nceut să 3ă regătesc, un?nd 5n cele două5ncărcătoare ale istolului gloanţe de 9 33, rinz?ndu-3i cele două lansatoare BearBanger 5n buzunarul de la că3a@ă, alături de stilou, @i, 5n cele din ur3ă, 5ncălţ?ndu-3ă cu @osetele cele noi,care dintr-odată nu 3ai ăreau at?t de i3ortante. %n afară de asta, nu a3 reu@it să găsesc o5ntrebuinţare entru claxonul neu3atic4 l-a3 luat totu@i cu 3ine, 5n eventualitatea că nufuncţiona claxonul de la duba lui "ud. %n ti3 ce făcea3 toate astea, ate tasta de zor e lato.



; e faci acolo< 3-a3 interesat. ; %i tri3it un e-3ail lui #o3 )alsh, 5n care 5i sun să 5l contacteze e 2oug 5n os!ngeles @i 5i dezvălui că eu sunt sursa infor3aţiei. ; &u 5l tri3ite ?nă nu ri3e@ti ve@ti de la 3ine, i-a3 sus eu, adăug?nd: /er că )alsh5@i verifică o@ta electronică 5n seara asta.

; 2e obicei o verifică. Fiindcă tot veni vorba, FBI-ul 3ai are @i acu3 doar căsuţă de 3ail internă, CsecurizatăD,a@a că, oric?t de neverosi3il ar ărea, ate nu utea să tri3ită un e-3ail e adresa de serviciu alui )alsh @i, de ase3enea, nu utea să ia legătura cu ni3eni de la birou, de ildă, cu ofiţerul carefăcea de gardă. Prin ur3are, acu3 tri3itea e-3ailul 5n contul ersonal al lui )alsh, ser?nd căacesta 5@i verifica 3esaNele cu regularitate. Ai toate astea se 5nt?3lă la un an duă 11 sete3brieQ ; %n regulă, i-a3 sus. + să te sun de e 3obil c?nd aNung 5n reaN3a lubului uster8ill. ; /tai uţinQ Bun, l-a3 tri3is la un serviciu de reluare a 3esaNelor. !3 a3?nattri3iterea ?nă la ora 19.. ic?nd acestea, ea scoase latoul din riză, 5l use e 3asa din bucătărie, aoi 5@i 53brăcă Nacheta din iele de cărioară, 5ntreb?ndu-3ă: ine conduce< ; Păi, de vre3e ce sunt singurul care leacă, resuun că eu conduc, %@i băgă 5n o@etăcutia cu gloanţe de calibru .L, 53reună cu cele două 5ncărcătoare, aoi luă latoul @i se5ndretă sre u@ă. !3 aucat-o de braţ @i a3 5ntrebat-o: ; Hnde 5ţi 5nchiui că te duci< ; Iubitule, n-ai sus tu că adox a cerut să 3ă vadă 5n 3od secial< #u ai vrut să 3erg.2eci te 5nsoţesc. ; /ituaţia s-a schi3bat, a3 infor3at-o eu. ; u siguranţă. !ici a3 făcut tot ce a3 utut. #u 3-ai făcut să trec rin două zile decalvar ca să aNunge3 unde a3 aNuns 5n 3o3entul de faţă. !cu3 vreau să intru 5n acţiune. Ai tu nufaci dec?t să irose@ti ti3 reţios. + zbughi de l?ngă 3ine, deschise u@a @i ie@i afară. !3 ur3at-o. !fară se 5ntunecase @i se lăsase frigul. %n ti3 ce ne 5ndreta3 sre dubă, i-a3 sus luiate: ; !reciez griNa e care 3i-o orţi, darV ; 2e data asta, e vorba 3ai 3ult desre 3ine dec?t de tine. ; !V ; &u eu lucrez entru tine. #u lucrezi entru 3ine. ; ă rog, tehnic vorbindV ; ondu tuQ $a urcă e locul din dreata al dubei, iar eu 3-a3 urcat la volan @i a3 luat-o cătreclădirea rincială. ; %n afară de-asta, reluă ate, chiar 53i fac griNi entru tine. ; ersi. ; !i nevoie de suraveghere. ; &u @tiuV ; +re@te aiciQ !3 ori la casa )il3ei @i a lui &ed, iar ate 53i suse: ; Hite. 2u-i latoul 5naoi )il3ei. ai sunt zece 3inute ?nă se 5nchide licitaţia. &-avea3 idee ce voia să 5nse3ne chestia asta, dar ărea i3ortant, a@a că a3 luatlatoul, a3 cobor?t din dubă @i a3 sunat la u@ă. H@a se deschise, iar )il3a aăru 5n cadrul ei. !răta ca o )il3a veritabilă, iar eu, unul, nu3i-a@ fi dorit să 3ă iau la tr?ntă cu ea entru lato.



Fe3eia 3ă c?ntări din riviri, aoi se uită sre dubă @i o văzu e ate. ; &u vreau necazuri e aici, 3ă anunţă ea. ; &ici eu. +, iată latoul du3neavoastră. ulţu3esc. ; Ai ce-i sun soţului ei dacă vine s-o caute< ; /uneţi-i adevărul. Faceţi-3i o favoare, a3 rugat-o. 2acă nu ne 5ntoarce3 ?nă

di3ineaţă, sunaţi-l e 3aiorul 8an> /chaeffer la sediul oliţiei statale din "a Broo>. /chaeffer.2a< /uneţi-i că 0ohn a lăsat ni@te chestii entru el la asa de la Iaz. /ucces la licitaţieQ a3 3aiadăugat. $a aruncă o rivire la ceas, excla3?nd: ; +, 2oa3neQV Ai 5nchise u@a. -a3 urcat aoi 5n dubă, @i du@i a3 fost. ate co3entă 5n ti3 ce 5@i u3lea cele două 5ncărcătoare: ; 2uba asta e de-a dretul sc?rboasăQ ; rezi< I-a3 relatat aoi scurta 3ea conversaţie cu )il3a, iar ea 3ă asigură: ; + să ne 5ntoarce3 5nainte de ivirea zorilor. $ra oti3istă, trebuie să recunosc. easul de e bord indica ora 1X.1 cred că stătuse. easul 3eu de la 3?nă arăta ora16.EO. Hr3a să aNunge3 ca3 t?rziu entru coc>tailuri, dar resecta3 astfel 5ntru totul rigorileetichetei. Ai avea3 senti3entul că undeva, 5ntr-un alt loc, un alt ceas 5nceuse să ticăie. aitolul LO %n ti3 ce conducea3, a3 5ntrebat-o e ate: ; e ai scris 5n e-3ailul ăla către )alsh< ; Ki-a3 3ai sus o dată. ; /er că n-ai a3intit că lecă3 sre lubul uster 8ill entru coc>tail @i cină. ; Ba da. ; &u trebuia să faci asta. !cu3 oliţia ar utea să ne orească sau să aNungă acolo5naintea noastră. ; /tai lini@tit, n-o s-o facă. Ki-a3 zis doar: a3 tri3is e-3ailul la un serviciu de reluare a3esaNelor, care 5l va tri3ite 3ai t?rziu. !3 a3?nat tri3iterea entru ora 19.. ; $u n-a3 auzit niciodată de a@a ceva. ; $ un serviciu inventat secial entru situaţii de genul ăsta @i entru oa3eni ca tine. ; Pe bune< /uerQ ; #u vrei să aNungi 5n cabana uster 8ill, 53i exlică ea, 5nainte să afle cineva că3erge3 acolo. Ai, ?nă c?nd va citi #o3 )alsh 3esaNul de la 3ine, să seră3 că rezolvă3c?teva dintre roble3ele noastre. orect< ; orectQ ; Ai vo3 fi eroi. ; $xact. ; /au vo3 fi 3orţi. ; $i, acu3 nu fi esi3istăQ ; (rei să revii cu icioarele e ă3?nt< !3 rivit rin arbriz. ; 2e ce< !3 ratat cotitura< ; 0ohn, nu crezi că ar ca3 fi 3o3entul să-ţi vii 5n fire<



; ă rog, 3ă ca3 5ndoiesc că adox ar 5ncerca asta. 2oar dacă nu cu3va a renunţat la retenţia ca noi să-i fi3 oaseţi la cină. ; Ai dacă totu@i se 5nt?3lă< 3ă chestiona ate. ; Păi, dacă ne cer ar3ele, o să le arătă3 ar3ele @i insignele 5n acela@i ti3. ; Ai dacă sunt vreo zece 53otriva noastră @i toţi 5nar3aţi<

; !tunci ne intră3 5n rolul de agenţi federali @i le sune3 că sunt cu toţii arestaţi. Ai sănu uită3 să-l anunţă3 e adox că tot 2eta@a3entul B al oliţiei statului &e= *or> @tie unde neaflă3. Jsta-i asul nostru din 3?necă. ; Atiu. 2ar, de fat, ni3eni nu @tie 5ncă 5ncotro ne 5ndretă3. Ai dacă e adox nu-linteresează că se @tie unde sunte3< 2acă 8an> /chaeffer e 5n bucătărie @i regăte@te 3?ncarea,iar @eriful se ocuă de reararea băuturilor. 2acă<V ; Ia nu-l 3ai suraesti3a at?ta e adoxQ + fi el de@tet, bogat, uternic @i ne5ndurător.2ar nu e /uer3an, scu3o. $u sunt /uer3an, a3 3ai adăugat. ; Bine, /uer3an. Ia zi, la ce altceva trebuie să ne 3ai g?ndi3 entru a ră3?ne teferi @inevătă3aţi< ; &u cere 2ai\uiri de la gheaţă @i nici altceva care ar utea avea vreun drog. Bea ce bea@i el. $ valabil @i entru 3?ncare. Fii atentă. !du-ţi a3inte de fa3ilia Borgia. ; !du-ţi tu a3inte de fa3ilia Borgia. Pe cuv?ntul 3eu, 0ohn, tu ai fi 5n stare să 3ăn?ncihotdog cu chili, chiar dacă ai @ti că are otravă 5n el. ; Jsta da, 3od de a 3uriQ i-a3 continuat instructaNul: Bun, să vede3 care sunt regulilede conduită. $ste o ie@ire 5n societate, co3binată cu nelăcuta sarcină a unei anchete federale.!@adar, oartă-te 5n consecinţăQ ; !dică< ; !dică, găse@te co3binaţia otrivită 5ntre a fi oliticoasă @i a ră3?ne fer3ă. !3continuat: ui adox 5i lace scotch-ul ăla al lui. %ncearcă să esti3ezi c?t e de treaz. 2acă nu bea3ult, să @tii că nu-i se3n bun. ; %nţeleg. !3 3ai discutat c?teva asecte delicate rivind eticheta, asecte care se rea oate să nufi fost abordate de $3il Post. +dată 5ncheiat cursul de bune 3aniere, ate reveni la @coala suravieţuirii. ; /une-3i ce-i cu lansatoarele BearBanger. ; !, sunt ni@te chestii grozaveQ I-a3 dat unul @i i-a3 exlicat cu3 se 5ncarcă @i cu3 selansează, 3enţion?nd @i osibilitatea folosirii lui 5n ulti3ă instanţă ca ar3ă, 5n eventualitatea căera3 u@uraţi de artileria grea. !3 adăugat: !r utea fi trecut cu vederea la o ercheziţiecororală, entru că arată ca o lanternă de buzunar. 2ar oate vrei să ţi-l bagi 5ntre icioare. ; +. Pot să-ţi sun unde să ţi-l bagi tu e-al tău< ; $u vorbesc serios. !3 trecut 5n revistă c?teva scenarii osibile, c?teva eventuale situaţii nerevăzute @ic?teva variante de Plan B. ; Planul 3eu iniţial e care 5ncă 5l consider bun era să dau buzna e rorietate, ătrunz?nd rin gard, să s3ulg unul sau doi st?li de antenă @iZsau să scot generatoarele dinfuncţiune, i-a3 3ărturisit eu lui ate. $a nu-3i răsunse, a@a că a3 continuat: ; $ o soluţie directă la roble3a e care o ave3 cu se3nalul $F. !sta-i veriga slabădin lanul lui adox de a detona valizele cu bo3bă. &u< ; Ai dacă nu există nici o valiză cu bo3bă< 2acă aia nu e o staţie de e3isie $F<



; !tunci ne cere3 scuze entru agubele roduse @i ne oferi3 să-i lăti3 st?lii @igeneratoarele. !3 lăsat-o să se g?ndească uţin la chestia asta 5n ti3 ce ne continua3 dru3ul, 5nsăate nu 3ai zicea ni3ic, a@a că a3 scos harta rorietăţii uster 8ill @i i-a3 us-o 5n oală. ; 2e unde ai asta< 3ă 5ntrebă uit?ndu-se la ea.

; 8arr 3i-a dat-o. ; !i luat-o de la 3orgă< ; &u era inventariată. ; !i sustras o robă< ; Ia 3ai ter3ină cu t?3eniile astea 5nvăţate de la FBIQ !3 53ru3utat-o. !stfel delucruri se 5nt?3lă tot ti3ul. !3 lovit u@or cu al3a harta din oala ei @i i-a3 exlicat: %n artea estică a rorietăţii e un dru3 forestier vechi, care duce ?nă la gard @i chiar dincolo de el.Bun, o luă3 e dru3ul forestier, ătrunde3 rin gard, aoi, duă vreo nouăzeci de 3etri, neintersectă3 cu un alt dru3, de deli3itare a eri3etrului, care face legătura 5ntre toţi st?lii. %lvezi< %nsă ea nu se uita e hartă, ci la 3ine. ; !@adar, a3 continuat, o luă3 e dru3ul ăsta, ne a@eză3 cu botul ca3ionetei 5n dretulunui st?l @i 5l lovi3. %n regulă< /t?lul cade, cablurile lesnesc, iar staţia $F nu 3ai e3ite. e ărere ai< ; $i bine, lăs?nd la o arte fatul că e un lan nebunesc, nu cred că duba asta va reu@i săscoată vreunul dintre st?li din te3elie. ; /igur că va reu@i. 2e-asta a3 @i 53ru3utat-o. ; 0ohn, eu a3 crescut 5n innesota, la ţară. !3 3ai văzut dube @i chiar ca3ionete careau lovit st?li utilitari, iar, de regulă, cel care c?@tigă confruntarea este st?lul. ; ău< Greu de crezutQ ; Ai, chiar dacă st?lul cedează, cablurile rezistă de cele 3ai 3ulte ori, iar st?lulră3?ne at?rnat acolo. ; Pe bune< !r fi trebuit să discut cu tine 5nainte să-3i fac tot felul de iluzii e te3a asta. ; Iar dacă firele electrice chiar cedează @i ating duba noastră, ne-a3 arsQ ; !devărat. Proastă ideeQ Bun, deci, dacă te uiţi e hartă, o să vezi clădirea cugeneratoarele. + vezi< hiar acolo. ; Fii atent la dru3Q ; +, asta chiar e o rovocare, entru că resectiva clădire e construită din iatră @i areu@i @i obloane din oţel. %nsă veriga slabă este rerezentată de co@urile entru fu3. ; &u era la fel @i 5n ovestea cu cei trei urcelu@i< ; Ba da. %nsă noi n-o să cobor?3 e horn. &e urcă3 de e caota dubei e acoeri@, aoine 5ndesă3 gecile e gura co@urilor, a@a cu3 ar fi trebuit să facă @i neghiobul ăla de lu, iar fu3ulse retrage @i generatoarele sunt scoase din Noc. ; $u văd aici trei co@uri @i două geci. ; ai e o ătură 5n satele dubei, lus destule alte orcării cu care să u3le3 5ncă @aseco@uri. e zici< ; ă rog, tehnic vorbind, are osibil. !i luat cu3va 5n calcul @i zece sau douăzeci deagenţi de ază cu vehicule de teren @i ar3e auto3ate< ; 2a. 2e-asta a3 adus @i 3uniţie suli3entară. ; Fire@te. BunQ /ă zice3 că lanul tău funcţionează sau nu. &e 3ai rezentă3 la u@adin faţă, entru cină< ; 2einde de rezultatul schi3bului de focuri cu gărzile. !ici o să i3roviză3.



; !tunci, ăsta-i lanul. Hnde e dru3ul forestier< red că era sarcastică. /ă ai un artener fe3eie e un lucru care resuune at?t avantaNe,c?t @i dezavantaNe. 2oa3nele sunt, de regulă, ni@te firi ractice @i rudente. Bărbaţii sunt, de cele3ai 3ulte ori, ro@ti @i nesăbuiţi, iar asta ar utea exlica fatul că 5n lu3e există 3ai uţini bărbaţi dec?t fe3ei.

; ă rog, era doar o idee, i-a3 sus. -a3 g?ndit la ea 5nainte să fi3 invitaţi la cină. ; &u @tiu cu3 ai aucat să trăie@ti suficient de 3ult ca să aNung să te cunoscQ /erase3că evoluţia @i selecţia naturală au rezolvat roble3a ăstora ca tine. Bine5nţeles că nu i-a3 răsunsQ ate continuă: ; %nsă ai adus 5n discuţie un asect i3ortant: siste3ul $F. ea 3ai slabă verigă astaţiei $F nu sunt st?lii, cablurile sau generatorul, ci trans3iţătorul. ; !devărat. ; Bănuiesc că trans3iţătorul se află chiar 5n cabană. ; el 3ai robabil. !colo e ferit @i de eventualele ericole, @i de rivirile curioase. ; $xact. /-ar utea să fie 5n subsol. !dăostul antiato3ic. ; Probabil, a3 arobat, 5nsoţindu-3i răsunsul cu o 3i@care a caului. ; !@adar, dacă vrei să deculezi staţia $F a lui adox, de acolo o deculă3. ; !bsolut. I-a3 sugerat: #u te scuzi @i te duci la toaletă. adox @tie că asta dureazăcincisrezece sau douăzeci de 3inute, dar tu găse@ti trans3iţătorul @i 5l faci raf. ; +. Iar 5n ti3ul ăsta tu oţi să 3ă acoeri v?r?ndu-ţi etardele alea 5n fund @i d?ndu-le focQ 2oa3na afield era 5ntr-o disoziţie ciudat de nosti3ă 5n seara asta. Poate că ăsta erafelul ei de a face faţă stresului. ; 2uă cu3 a3 a3intit 3ai devre3e, scoul real al acestei vizite nu este unul decurtoazie. &oi ur3ări3 de fat să-l arestă3 e adox entruV i-3i o infracţiune federală caresă se otrivească. ; "ăire. #rebuia să-l răească e 8arr 5nainte de a-l 3olesta. ; $xactQ "ăire @i 3olestare. Iar statul 5l va Nudeca entru cri3ă. ; orect. a dret vorbind, dacă 3ă rovoca 5n vreun fel, adox nu 3ai avea 3otive să-@i facăgriNi entru nici un fel de roces. ; $ bine să fii căsătorit cu o avocată, i-a3 sus lui ate. ; #u ai nevoie de un avocat cu nor3ă 5ntreagă, 0ohn. ; !@a e. ; %n lus, entru a aresta e cineva, ai nevoie @i de altceva, 5n afară de bănuieli. ; 2acă nu-l arestă3 5n seara asta, i-a3 sus, vrei să orţi e u3erii tăi răsunderea a atru exlozii nucleare 3?ine< /au chiar 5n noatea asta< ; &uV 2ar, lăs?nd for3alităţile la o arte, nu-i at?t de si3lu să faci o arestare lalubul uster 8ill. &oi sunte3 doi, iar ei sunt 3ulţi. ; &oi sunte3 legea. ; Atiu, 0ohn, darV ; !i la tine cartona@ul ăla, ca să-i cite@ti dreturile< ; red că sunt 5n stare să i le recit @i fără cartona@. ; PerfectQ !i ni@te cătu@e< ; $u nu. #u<



; &u la 3ine. !r fi trebuit să luă3 cu noi banda adezivă, a3 sus. Poate că adox 3aiare cătu@ele e care le-a folosit să-l i3obilizeze e 8arr. /au oate că o să-i dau ur @i si3lu un@ut 5n biluţe. ; Pari foarte sigur e tine. ; /unt foarte 3otivat.

; Foarte bineQ !roo, la ce ne trebuie nouă etardele alea< 2oar ave3 ar3ele @i vesteleantiglonţ la noi. &u< ; PăiV ; !@a 3ă g?ndea3 @i eu. Bine, 0ohn, sunt alături de tine. 2ar nu ne băga e a3?ndoi5ntr-un rahat 3ai 3are dec?t ute3 duce. /e rea oate să fi făcut asta deNa. 2ar i-a3 sus: ; Fii cu ochii 5n atru, regătită @i gata de acţiune ca la orice altă arestare co3licată. &oi sunte3 legea, iar el este cri3inalul. &u rosti dec?t at?t: ; !du-ţi a3inte de 8arr. -a3 uitat la ea @i i-a3 sus: ; ate, toc3ai de aceea ne ocuă3 noi 5n@ine de chestia asta. hiar 53i doresc să arunc5n aer tot co3lotul ăsta, cu 3?na 3ea. $u singur. u tine, dacă vrei. Privirile noastre se 5nt?lniră, iar ea 3ă arobă tacit. ; ondu 3ai dearteQ ate ărea uţin 5ngriNorată de eveni3entele ce ur3au să aibă loc 5n această seară, dar,totodată, ărea că abia a@teată. $ un senti3ent e care 5l cunosc foarte bine. &oi nu face33eseria asta entru bani. + face3 entru lăcerea 3axi3ă e care ne-o oferă @i entru 3o3enteca acesta. 2atoria, onoarea, atria, serviciul, adevărul @i dretatea sunt lucruri alese. %nsă nu le oţiface din satele unui birou. %n cele din ur3ă, 5ţi iei ar3a @i scutul @i ie@i 5n lu3e, cu unicul scode a-i 5nfrunta e băieţii răi ina3icul. !lt3interi, nu ai avea ce să cauţi e c?3ul de lută. ate a 5nţeles lucrul ăsta. Ai eu l-a3 5nţeles. Iar, 5n aroxi3ativ o oră, avea @i Bain adoxsă-l 5nţeleagă. aitolul L !3 trecut e l?ngă staţia de benzină a lui "ud, acu3 cufundată 5n 5ntuneric, @i ne-a3continuat dru3ul, intr?nd 5n rezervaţie. &e aroia3 de /tar> "oad @i a3 văzut un ca3ion alco3aniei de electricitate arcat e 3arginea dru3ului, cu avariile use. $ra3 convins că evehiculul de suraveghere al oliţiei statului. !3 redus viteza, ca să 3ă asigur că sunte3 văzuţi5n 3o3entul 5n care viră3 sre /tar> "oad. ontinu?ndu-ne dru3ul rin tunelul de coaci, i-a3sus lui ate: ; +, dă un telefon la oliţia statului. /une-le că trebuie să vorbesc cu 3aiorul/chaeffer @i că e urgent. ate 5@i scoase 3obilul din geantă, 5l orni @i suse: ; &u a3 se3nal. ; u3 adică< "eleul lui adox se află la nu3ai @ase >ilo3etri de aici. ; &u a3 se3nal. !3 scos 3obilul 3eu @i l-a3 ornit. &u avea3 se3nal. ; Poate că trebuie să aNunge3 ceva 3ai aroae, i-a3 zis, d?ndu-i @i telefonul 3eu. !3 intrat e dru3ul forestier, iar ate, care ţinea acu3 5n 3?nă a3bele telefoane, 3ăinfor3ă: ; #ot nu e se3nal.



; %n regulăV Hr3a să aNunge3 e cuen Pond "oad. !3 5ncetinit @i a3 arins faza lungă, ser?ndsă zăresc un vehicul de suraveghere. %nsă nu era ni3eni la intersecţia celor trei dru3uri. !3 virat la st?nga, e cuen Pond "oad, @i 3-a3 uitat la ceas. $ra 16.XX. %n c?teva3inute, aNungea3 la felinarele @i la indicatoarele de avertizare de la oarta de acces e

rorietatea uster 8ill. ; u3 stă3 cu se3nalul< a3 5ntrebat-o e ate. ; &i3ic. ; u3 e osibil< ; &u @tiu. Poate că e o roble3ă la releul lui adox. /au oate că l-a scos din funcţiune. ; Ai de ce ar face a@a ceva< ; 83V /tai să 3ă g?ndesc. ; !, da. Jsta chiar e un cretin aranoic. ; Hn cretin aranoic e care-l duce caul. (rei să ne 5ntoarce3< ; &u. Ai lasă telefoanele deschise. ; Bine. 2ar să @tii că ni3eni nu o să reu@ească să ne localizeze aici, ?nă c?nd releul dela uster 8ill nu intră din nou 5n funcţiune. ; !r utea fi doar o defecţiune te3orară. %nsă avea3 5ndoieli serioase. #oc3ai acu3, c?nd dorea3 să fi3 localizaţi, tehnica nereducea la tăcere. /e 3ai 5nt?3lă @i rahaturi de-asteaQ !3 redus viteza 5n dretul denivelărilor @i a3 orit la indicator. Poarta se deschise uţin,@i l-a3 zărit e agentul 3eu de ază referat st?nd 5n dretul intrării inundate de lu3inareflectoarelor. /e 5ndretă către noi4 3i-a3 băgat istolul 5n betelia antalonilor. ; Fii e fazăQ i-a3 sus lui ate. ; !3 5nţeles. %ntreabă-l dacă oţi folosi telefonul lui fix ca să suni la oliţia statului săanunţi că sunte3 la lubul uster 8ill. &-a3 luat 5n sea3ă sarcas3ul ei @i a3 rivit cu3 gorila de la ază se aroie de noi cu a@i lenţi. ; +ricu3, i-a3 sus lui ate, sunt sigur că a3 fost reeraţi de gărzile de la oliţiastatului. ; u siguranţă, "udQ ; !hV !h, la dracuSQ e rost a3 fostQ !r fi utut să izbucnească 5ntr-un acces de furie sau să 3ă critice. %n loc de asta, 3ă bătuu@or cu al3a este 3?nă, consol?ndu-3ă: ; 0ohn, cu toţii ave3 cliele noastre de rostie. i-a@ fi dorit doar să nu 5ţi alegi toc3aiacest 3o3ent. &u i-a3 răsuns, 5nsă 5n 3intea 3ea 3i-a3 dat o al3ă zdravănă este faţă. &eonazistul aNunse la dubă, iar eu a3 cobor?t gea3ul. Păru surrins să 3ă vadă 5n dubaasta, desre care @tia robabil că 5i aarţine lui "ud. /e uită la ate @i aoi ne suse: ; 2o3nul adox vă a@teată. ; $@ti sigur< &u-3i răsunse, dar ră3ase acolo, l?ngă dubă. %3i venea să-i ocesc 3utra aia de idiot.!3 observat ecusonul cu nu3ele. a3i @i tati 5@i botezaseră băieţelul uther. Probabil nu @tiaucu3 se scrie ucifer. ; ai vine @i altcineva la cină, ucifer< l-a3 5ntrebat. ; uther. &u. 2oar du3neavoastră. ; 2o3nule.



; Atiu. 2ar 53i lace să te aud sun?nd-o. $i nu i se ăru a3uzant, dar 3ie, da. 2ret 5nainte, e latoul unde 5ntorceau 3a@inile, era un catarg, iar e acel catarg fluturausteagul a3erican @i fanionul "egi3entului Aate avalerie, lu3inate de două reflectoare. ; ?nd este arborat un fanion, co3andantul se află 5n incintă, a3 infor3at-o e ate.

; Atiu asta. &-ai observat niciodată fanionul 3eu arborat e iciorul atului< I-a3 z?3bit @i a3 luat-o de 3?nă. ; %3i este uţinV tea3ă, 53i 3ărturisi ea. ; &u sunte3 singuri, i-a3 a3intit. !ve3 5n satele nostru toată uterea @i autoritatea cucare ne-a 5nvestit Guvernul /tatelor Hnite. /e uită este u3ăr, zic?ndu-3i: ; $u nu 3ai văd e ni3eni aici, 0ohn. $ra3 5nc?ntat să văd că 5@i ăstrase si3ţul u3orului. !3 str?ns-o u@or de 3?nă @i a3orit duba sub ortic. ; Ki-e foa3e< ; /unt lihnităQ !3 cobor?t din 3a@ină @i a3 urcat tretele care duceau e verandă. !oi a3 aăsat esonerie. aitolul L6 arl deschise u@a, infor3?ndu-ne: ; 2o3nul adox vă a@teată. ; Bună seara @i ţie, arl, a3 răsuns. /unt convins că a vrut să 3ă tri3ită undeva, 5nsă n-a făcut-o. %n loc de asta, ne conduse 5nfoaier @i ne suse: ; 2aţi-3i gecile du3neavoastră. ; "ă3?n la noi, răsunse ate. arl nu ăru foarte 5nc?ntat. &e anunţă: ; oc>tailurile vor fi servite la bar. (ă rog să 3ă ur3aţi. !3 luat-o e u@a de l?ngă scară @i ne-a3 5ndretat către artea din sate a cabanei. %n casă era lini@te, @i n-a3 văzut, auzit sau si3ţit e ni3eni rin reaN3ă. %ncă avea3 Gloc>-ul 5n betelia de la antaloni, 5nsă era acoerit de că3a@ă @i geacă."evolverul 3eu de calibru .M6, din afara orelor de rogra3, era 5n tocul de la gleznă. ate 5@istrecurase Gloc>-ul 5n buzunarul de la geacă, 5nsă la fel ca 3aNoritatea, dacă nu chiar toţi,agenţilor FBI, nu avea la ea o a doua ar3ă, cu exceţia lansatorului BearBanger, care se afla 5n blugi. ansatorul 3eu era rins ca un ix-lanternă 5n buzunarul de la că3a@ă. ele două5ncărcătoare de rezervă erau 5n geacă, iar cele atru 5ncărcătoare de rezervă ale lui ate se aflau5n o@eta @i 5n geaca ei. $ra3 blindaţi, regătiţi entru o 5nt?lnire cu ursul sau cu Bain. &u 3ă a@teta3 să ave3 vreo nelăcere 5n ti3 ce ne 5ndreta3 sre 5nt?lnirea cuadox. %n lus, 3-a3 g?ndit că el dorea să ne salute @i să c?ntărească situaţia, 5nainte de a facevreo 3i@care. Fiindcă tot veni vorba, 3ă 5ntreba3 dacă va ota entru o acţiune 5n forţă, adică oconfruntare ar3ată. /au oate că va refera o abordare 3ai uţin agresivă, recu3 un drogstrecurat 5n băutura noastră, ur3at de o scurtă excursie de fa3iliarizare cu gaterul. %n caz că adox avea să recurgă la soluţia ar3ată, 3iza3 e fatul că nu toţi agenţii luide ază erau asasini cu dilo3ă, a@a că oate ur3a să le ţine3 iet doar lui adox, lui arl @ialtor doi sau trei indivizi.



Hn g?nd ceva 3ai lăcut, dar robabil nerealist era acela că la lubul uster 8ill nu aveasă existe nici un schi3b de focuri @i nici o tentativă de otrăvire, iar Bain adox, confruntat cudovezile str?nse de noi @i us sub arestare, avea să accete că Nocul se 5ncheiase, să recunoascăfatul că 5l ucisese e agentul federal 8arr uller @i, ulterior, să ne conducă la trans3iţătorul$F. az 5nchis.

-a3 uitat la ate, care ărea cal3ă @i stă?nă e ea. Privirile ni se 5nt?lniră, iar eu i-a3z?3bit @i i-a3 făcut cu ochiul. 2e ase3enea, a3 studiat cu atenţie figura lui arl. 2e obicei, duă chiul @i li3baNultruului cuiva, oţi să-ţi dai sea3a dacă o3ul ăla @tie că ur3ează să se 5nt?3le ceva nelăcut.arl nu ărea tensionat, dar nici co3let relaxat. $l se ori 5n dretul unor u@i duble. Pe una din u@i era o lăcuţă 3etalică, e care scriaCB!"D. iocăni, deschise u@a @i ne suse: ; 2uă du3neavoastră. ; &u, i-a3 sus, duă du3neavoastră. $zită uţin, aoi intră @i se duse 5n st?nga, unde, 5n satele unui bar din le3n de 3ahon, seafla do3nul Bain adox, fu3?nd @i ascult?nd 5n recetorul telefonului, un telefon fix, nu uncelular, duă cu3 a3 re3arcat eu. %n caătul celălalt al ca3erei slab lu3inate se afla un că3in 5n care ardea focul, iar 5ndreata că3inului erau ni@te draerii trase, care ar fi utut ascunde o fereastră sau o u@ă dublă cedădea 5n exterior. -a3 auzit e adox zic?nd: ; Bine. i-au sosit ni@te 3usafiri. /ună-3ă 3ai t?rziu. !oi 5nchise telefonul, z?3bi @ine suse: Bun venitQ Intraţi. $u @i ate a3 studiat raid 5ncăerea, iar aoi a3 luat-o fiecare 5n altă direcţie, ocolind iesele de 3obilier entru a aNunge la bar. !3 auzit u@a 5nchiz?ndu-se 5n satele nostru. adox 5@i stinse ţigara. ; &u era3 sigur dacă aţi ri3it 3esaNul trans3is de arl la #he Point @i sera3 să nu fiuitat de invitaţie. !3 aNuns a3?ndoi la bar, iar eu a3 sus: ; !3 a@tetat cu nerăbdare să se lase seara. ; (ă 3ulţu3i3 entru invitaţie, adăugă ate. &e-a3 str?ns 3?inile, iar adox ne 5ntrebă: ; u ce să vă servesc< /re bucuria 3ea, nu ne unea să ne alege3 otrava referată. ; 2u3neavoastră ce beţi< l-a3 5ntrebat. !rătă o sticlă de e bar @i răsunse: ; arca 3ea rivată de =his> distilat o singură dată, e care aţi areciat-o ieri. ; PerfectQ (reau @i eu unul, sec. C5n caz că ai us ceva 5n sifon sau 5n cuburile degheaţă.D ; Ai eu vreau unul, suse ate. adox turnă două orţii de =his> 5n ahare de cristal, aoi 5@i u3lu @i el aharul, dinaceea@i sticlă. Poate că ăsta era felul lui oliticos de a ne de3onstra că băutura lui nu avea să neo3oare. "esect?ndu-@i cuv?ntul, adox era 53brăcat de stradă, urt?nd acelea@i haine de duă-a3iază: sacou albastru, tricou alb cu guler @i blugi astfel 5nc?t eu @i ate să nu ave3 nici oreţinere atunci c?nd ur3a să-l arestă3. "idică aharul sun?nd:



; &u e o ocazie fericită, dar 5nchin entru ni@te vre3uri 3ai bune. !3 ciocnit @i a3 băut. $l a dat aharul e g?t. a fel @i eu, @i ate. Putea3 vedea ca3era 5ntunecată reflect?ndu-se5n oglinda din satele barului. a caătul celălalt al 5ncăerii era o altă u@ă dublă, deschisă, caredădea 5n ceea ce ărea a fi un salon destinat Nocurilor de societate. 2e ase3enea, 5n satele barului, 5n st?nga rafturilor cu băuturi, era o u@ă 3icuţă, ce ducea

robabil către o zonă de deozitare sau către o ivniţă de vinuri. a dret vorbind, erau rea3ulte u@i 5n locul ăsta, fără să 3ai une3 la socoteală @i draeriile, 5n satele cărora s-ar fi ututafla ni@te u@i ce dădeau 5n afară. Hnde 3ai ui că 3ie nu-3i lace să stau la bar cu satele sre o5ncăere, 5n condiţiile 5n care dincolo de bar se află un ti care oate oric?nd să se facă nevăzut.!@adar, a3 sugerat: ; e-ar fi să ne a@eză3 l?ngă foc< ; Bună idee, conveni adox. Ai ie@i de duă bar, 5n ti3 ce eu @i ate ne 5ndreta3 deNasre cele atru fotolii din iele de l?ngă @e3ineu. %nainte de a auca el să ne indice unde să ne a@eză3, eu @i ate a3 ocuat fotoliile oziţionate faţă 5n faţă, lăs?ndu-l e adox să ocue unul din fotoliile din faţa că3inului, ceea ce5l obliga să stea cu satele la u@ile duble, acu3 5nchise. 2e unde 3ă afla3, utea3 vedea u@ile cedădeau sre sala de Nocuri, iar ate avea 5n c?3ul ei vizual barul, cu 3ica u@ă laterală. +dată ce 53i revendicase3 locul, 3-a3 ridicat 5n icioare, 3-a3 dus la draeriile dindreata @e3ineului @i le-a3 tras, nu 5nainte de a 5ntreba: ; /e oate< %n satele lor se aflau, 5ntr-adevăr, ni@te u@i din sticlă, care dădeau 5nsre o terasă5ntunecată. !3 revenit la fotoliul 3eu, 3-a3 a@ezat @i a3 făcut ur3ătoarea constatare: ; $ o riveli@te fru3oasă. adox nu co3entă. %n esenţă, toate bazele erau acoerite, @i era3 convins că Bain adox, fost ofiţer deinfanterie, arecia reocuarea noastră rivind raza de acţiune a unor eventuale ar3e. ; &u vreţi să vă daţi gecile Nos< ne 5ntrebă adox. ; &u, 3ulţu3esc, răsunse ate. %ncă 53i 3ai e uţin frig. $u n-a3 sus ni3ic, dar a3 observat că nici el nu-@i dezbrăca sacoul, robabil dinacelea@i 3otive entru care nici noi nu ne scotea3 gecile. &-a3 re3arcat nici o u3flătură, dar@tia3 că ascundea ceva e undeva. !3 studiat 5ncăerea. $ra 3ai degrabă decorată 5n stilul unui club entru do3ni, dec?t 5nstilul unei cabane !dirondac>. Pe odea era un covor ersan, care ărea scu3, iar 5n Nurul nostruabundau 3ahonul, ielea de culoare verde @i bronzul lustruit. &u se vedea rin reaN3ă nici unani3al 3ort, @i sera3 ca lucrurile să ră3?nă 5n continuare a@a. adox ne lă3uri: ; a3era asta este o coie exactă a celei din aarta3entul 3eu din &e= *or>, care, lar?ndul ei, a fost rerodusă duă un salon dintr-un club londonez. ; Ai nu vi se are uţin derutant, duă ce aţi avut 3ai 3ulte la fel< l-a3 5ntrebat. $l z?3bi oliticos @i rouse: ; !@adar, hai să lă3uri3 3ai 5nt?i c?teva roble3e de afaceriQ /e 5ntoarse sre 3ine.!3 lista angaNaţilor de la ază care s-au aflat aici 5n =ee>end. + să a3 griNă să o ri3iţi 5naintede lecare. ; Foarte bine. Ai ersonalul intern< ; !3 o listă co3letă cu angaNaţii care au lucrat 5n =ee>end.



; $videnţa co3uterizată a intrărilor e rorietate @i 5nregistrările ca3erelor desuraveghere< %nclină u@or din ca. ; #oate au fost coiate entru du3neavoastră. ; PerfectQ

"ă3?nea totu@i roble3a nebuloasă a oaseţilor săi bogaţi @i celebri de este =ee>end. ; u3 ră3?ne cu lista 3usafirilor du3neavoastră< ; a asta trebuie să 3ă 3ai g?ndesc. ; Ai de ce trebuie să vă g?ndiţi at?t< ; Păi, evident, nu3ele oa3enilor ăstora nu constituie o infor3aţie de interes ublic.red că toc3ai ăsta e @i 3otivul entru care guvernul l-a tri3is e do3nul uller aici, să aflenu3ele resective e căi lăturalnice. Iar acu3, du3neavoastră vreţi să vă ofer aceste nu3e etavă, de bunăvoie. ; 8arr uller a 3urit, i-a3 a3intit, iar aceasta este o anchetă rivind circu3stanţele3orţii sale. 2uă-a3iază 3i-aţi sus că o să ne co3unicaţi aceste nu3e, a3 adăugat. ; /unt erfect con@tient de acest lucru. -a3 sunat e avocatul 3eu, care va reveni cu untelefon 5n seara asta. 2acă el 3ă sfătuie@te să vă divulg resectivele nu3e, a3 să vi le dezvăluichiar 5n această seară. ; Iar, dacă nu, noi vă ute3 so3a să ne divulgaţi aceste infor3aţii, 5l atenţiona ate. ; Pentru 3ine, asta ar utea fi cea 3ai bună cale entru a vă oferi nu3ele e care ledoriţi, răsunse adox. !@a n-a@ 3ai fi nevoit să 3ă Nustific 5n faţa oaseţilor 3ei. %n esenţă, toate astea nu erau dec?t ni@te abureli e care ni le servea sre a ne face săcrede3 că trebuia să ţină cont de ni@te asecte serioase. %ntre ti3 5nsă, el nu se g?ndea dec?t lase3nalele $F e care ur3a să le tri3ită către Kinutul &isiurilor @i la cu3 să facă entru a-itrece e ore @i e afield rin ?nzele gaterului. ; !vocatul 3eu sune că guvernul federal nu are nici un cuv?nt de sus 5ntr-un caz deo3ucidere etrecut e teritoriul unui stat, ne infor3ă adox. !ici a3 lăsat-o e ate să intervină, iar ea 5i exlică: ; +rice acuzaţie de cri3ă care reiese 5n ur3a acestei investigaţii 5i va fi rezentatăinculatului de către statul &e= *or>. P?nă una, alta, noi anchetă3 disariţia unui agent federal@i osibila lui răire care este o infracţiune federală dar @i o eventuală 3olestare fizică aagentului decedat. (reţi să iau legătura cu avocatul du3neavoastră< 5l 5ntrebă ea e adox. ; &u. /unt convins că 5n zilele noastre Guvernul /tatelor Hnite oate găsi o lege federalăcare să se otrivească oricărui delict, inclusiv traversării e culoarea ro@ie a se3aforului. ; red că situaţia de faţă este totu@i uţin 3ai gravă, răsunse agentul secial ateafield. adox nu luă 5n sea3ă afir3aţia ei, a@a că eu a3 schi3bat subiectul, entru ca toatălu3ea să se relaxeze: ; Bun =his>Q ; ulţu3esc. !3intiţi-3i să vă ofer o sticlă la lecare. &u 3ulte fe3ei beau =his>distilat o singură dată, 3ai suse el, adres?ndu-i-se lui ate. ; Pe Federal Plaza EO sunt considerată a fi unul dintre băieţi. $l 5i z?3bi @i 5i suse: ; red că, 5n acest caz, cei de e Federal Plaza EO au nevoie de ni@te ochelari de vedere. Bun băiat Bain ăstaQ Băiat de ga@că, dar @i un 3are 2on 0uanQ Hn veritabil lingu@itorsocioat. %n orice caz, i3agin?ndu-@i robabil că discuţia legată de afaceri se 5ncheiase, adoxcontinua acu3 să o vrăNească e doa3na afield.



; 2eci cu3 a fost cursul de 3odeling< ate ăru uţin derutată de 5ntrebare, a@a că i-a3 sărit 5n aNutor: ; ursul de oga. ; !V $u a3 5nţeles curs de 3odeling, se Nustifică do3nul adox. hicoti @i recunoscufaţă de ate: &u 3ai a3 auzul at?t de fin ca altădată.

; ! fost un curs agreabil, răsunse ate, arunc?ndu-3i o rivire fugară. ; Ai cu3 vi se are la #he Point< o 5ntrebă adox. ; $ foarte drăguţ. ; /er că ră3?neţi la cină. I-a3 ro3is do3nului ore că 3ă descurc 3ai bine dec?t8enri. ; 2a, ne-a3 rous să ră3?ne3 la cină, ad3ise ate. ; Foarte bineQ 2e fat, de vre3e ce nu 3ai este ni3eni aici, iar 3e3brii clubului nu aucu3 să afle, vă invit să ră3?neţi @i este noate. &u @tia3 dacă era valabil @i entru 3ine, 5nsă i-a3 răsuns: ; /-ar utea să vă accetă3 invitaţia. ; PerfectQ !veţi de făcut un dru3 lung ?nă la #he Point, 3ai ales dacă aţi @i băut ceva,dar văd că nu rea vă 5nghesuiţi cu băutura. %3i z?3bi @i dezvoltă subiectul, zic?nd: 5n lus, nicinu conduceţi o 3a@ină care să vă fie rea fa3iliară. &u i-a3 răsuns, dar el continuă: ; Păi, să vede3: ieri aveaţi un #aurus4 de di3ineaţă aveaţi un 8undai4 iar 5n seara astaaţi venit cu duba lui "ud. !ţi găsit ceva care să vă fie e lac< &u ot să-i sufăr e ă@tia care fac e de@teţii at?ta vre3e c?t nu e vorba desre 3ine,fire@te. ; #oc3ai dorea3 să vă rog să-3i 53ru3utaţi un Nee, i-a3 sus. $l nu-3i răsunse, darse interesă: ; 2e ce schi3baţi 3a@inile at?t de des< ; /unte3 căutaţi de autorităţi, i-a3 dat eu relica, vr?nd să-l induc 5n eroare cu adevărulgol-goluţ. !fi@ă un z?3bet larg. ; !3 avut roble3e cu cele două 3a@ini 5nchiriate, 5l lă3uri ate. ; !haV ă rog, eu sunt convins că v-ar fi dat oric?nd o alta la schi3b. +ricu3, drăguţdin artea lui "ud că v-a 53ru3utat duba luiQ "eveni la subiectul investigaţiei: -a3 interesat@i a3 aflat că resuusa o3ucidere nu a aNuns 5n atenţia biroului @erifului. ei de acolo 5ncă 3aiconsideră că a fost vorba desre un accident, ne infor3ă el. ; !ceastă investigaţie intră sub Nurisdicţia federală @i statală, a3 recizat, nu este deco3etenţă locală. e vreţi să suneţi cu asta< ; &u vreau să sun ni3ic. $ra doar o constatare. ; red că ar fi cazul să lăsaţi e sea3a autorităţilor asectele rivind Nurisdicţia acestuicaz. &u obiectă @i nici 3ăcar nu ăru agasat de rero@ul 3eu. $vident, dorea ca noi să @ti3 căaflase 3ai 3ulte dec?t ar fi trebuit să afle robabil nefiindu-i străin nici fatul că detectivulore @i agentul secial FBI afield nu ţinuseră legătura cu colegii lor @i intenţionau să 3enţinălucrurile a@a, schi3b?nd 3a@ina la fiecare douăsrezece ore. Fără 5ndoială, adox bănuia că nu utuseră3 telefona de e 3obil e arcursul ulti3ilorcincisrezece, douăzeci @i cinci de >ilo3etri ?nă aici, 5nsă nu-3i dădea3 sea3a dacă @tia siguracest lucru.



!@a că a3 ră3as tăcuţi vre3e de un 3inut 5n ti3 ce 5n că3in le3nele ardeau cuflacără vie, iar =his>-ul @i cristalul aharelor străluceau 5n lu3ina focului duă care adox ise adresă lui ate: ; I-a3 trans3is condoleanţele 3ele do3nului ore @i a@ vrea să vi le trans3it @idu3neavoastră. 2o3nul uller era @i rietenul du3neavoastră<

; $ra un coleg aroiat, răsunse ate. ; $i bine, regret sincer. Ai sunt foarte 3?hnit din cauza fatului că do3nul ore credecă unul dintre agenţii 3ei de ază ar utea fi i3licat 5n 3oartea do3nului uller. ; Ai eu cred acela@i lucru. Ai, aroo de 3?hnirea du3neavoastră, vă uteţi i3agina c?tde 3?hniţi au fost coiii do3nului uller c?nd au aflat că tatăl lor nu nu3ai că e 3ort, dar se rea oate să fi fost ucis< ic?nd acestea, ate o rivi fix e gazda noastră. adox 5i 5ntoarse rivirea, 5nsă nu zise ni3ic. ; a să nu 3ai vorbi3 de restul fa3iliei, de rieteni @i de colegi, continuă ate. ?nd evorba desre o cri3ă, durerea se transfor3ă e nesi3ţite 5n furie. Iar eu sunt al naibii de furioasă,5l infor3ă ea e adox. !cesta dădu u@or din ca. ; (ă 5nţeleg. Ai ser cu cea 3ai 3are sinceritate că niciunul dintre agenţii 3ei nu a fosti3licat. 2acă se dovede@te 5nsă contrariul, 53i doresc să văd ersoana resectivă adusă 5n faţa Nustiţiei. ; !@a se va 5nt?3la, vă asigur, suse ate. ; !r utea fi chiar unul dintre angaNaţii du3neavoastră interni sau chiar unul dintreoaseţi, a3 intervenit eu, deschiz?nd o nouă ortiţă. ; Parcă suneaţi că e unul dintre agenţii 3ei de ază, 53i a3inti el. !cu3 s-ar zice căsunteţi 5ntr-o adevărată exediţie de escuit vinovaţi. ; 2e v?nat vinovaţi. ; ă rogV !ţi utea să-3i exlicaţi 3ai clar ce vă face să credeţi că unul dintreangaNaţii 3ei sau chiar dintre oaseţi a fost i3licat 5n ceea ce du3neavoastră consideraţi a fio cri3ă< Presuun că deNa devenise clar entru toată lu3ea că ne referea3 de fat la Bain adox,dar, 5ntr-un fel, cred că lui uţin 5i ăsa de treaba asta. -a3 g?ndit totu@i că ni@te infor3aţii de culise legate de caz ar utea să-l 3ai scuture uţin, a@a că i-a3 3ărturisit: ; +, 5n ri3ul r?nd, ave3 dovezi solide 5n rivinţa fatului că detectivul uller s-aaflat e rorietatea du3neavoastră. -a3 uitat la adox, dar nu a3 re3arcat nici 3ăcar o tresărire. ; %n al doilea r?nd, robele Nudiciare ne 5ndretăţesc să crede3 că detectivul uller s-aaflat chiar 5n această casă. 2in nou, nici o reacţie. CBine, ne3ernicule, ?nă aici ţi-a fostQD ; %n al treilea r?nd, sunte3 nevoiţi să resuune3 că detectivul uller a fost reţinut deangaNaţii du3neavoastră de la ază. 2e ase3enea, ave3 dovezi că rulota lui s-a aflat iniţial 3aiaroae de rorietatea du3neavoastră, fiind 3utată ulterior. Ai i-a3 oferit toate detaliile. &ici de data asta n-a3 obţinut nici o reacţie, cu exceţia unei u@oare 5nclinări a caului, ca@i cu3 exlicaţiile 3ele i s-ar fi ărut interesante. I-a3 rezentat do3nului adox c?teva asecte generale ale cazului, 3enţion?nd fatul căaceastă cri3ă fusese co3isă de cel uţin două ersoane, una care conducea rulota victi3ei, iar



cealaltă, un alt vehicul. I-a3 3ai sus că acest al doilea vehicul ar fi utut fi un Nee sau unauto3obil de teren @i că 53i baza3 afir3aţia e existenţa a două seturi diferite de ur3e de neu, e care, la dret vorbind, nu le găsise34 5nsă el n-avea de unde să @tie acest lucru cu siguranţă. !3 3inţit sun?nd că raortul toxicologic iniţial a dovedit existenţa unei concentraţii3ari de substanţe sedative 5n s?ngele victi3ei, aoi i-a3 rezentat bănuielile 3ele, otrivit cărora

cri3a avusese loc 5n ti3 ce victi3a era sub influenţa vreunui drog4 i-a3 3ai sus @i că victi3afusese 3enţinută 5n genunchi cu aNutorul curelei de la binoclu @i a@a 3ai dearte. adox dădu din nou din ca, ca @i cu3 detaliile oferite de 3ine erau 5n continuareinteresante, dar oarecu3 abstracte. 2acă a@ fi a@tetat o reacţie oarecare din artea lui indignare, ne5ncredere, Nenă sau, ur@i si3lu, ui3ire a@ fi fost rofund deza3ăgit. !3 luat o 5nghiţitură de =his> @i l-a3 rivit cu insistenţă. %n ca3eră se lăsase lini@tea @i nu se 3ai auzea dec?t focul trosnind 5n @e3ineu. !oi,vocea lui adox ruse tăcerea: ; /unt i3resionat că aţi reu@it să str?ngeţi at?t de 3ulte dovezi, 5ntr-un ti3 at?t descurt. ; Pri3ele atruzeci @i ot de ore sunt decisive, l-a3 infor3at. ; 2a, a@a a3 auzit @i eu. Ai cu3 se face că robele Nudiciare v-au tri3is 5naoi la aceastăcabană< ; 2acă vreţi neaărat să @tiţi, atunci aflaţi că, atunci c?nd a3 venit aici, a3 str?ns ni@tefibre de e covor, lus ni@te fire de ăr u3an @i ăr de c?ine. $le s-au otrivit cu ceea ce s-a găsit e hainele @i e truul detectivului uller. ; /erios< ă fixă cu rivirea, zic?nd: $u nu-3i a3intesc să vă fi acordat er3isiunea 5nacest sens. ; &u, dar aţi fi făcut-o. &u 3ă contrazise, dar nici nu arobă4 %n schi3b, ţinu să-@i exri3e surrinderea: ; ! fost o analiză de laborator foarte raidă. ; (orbi3 desre o investigaţie rivind o o3ucidere. Iar victi3a era agent federal. ; !3 5nţelesV 2eci, duă aceste fibre<V I-a3 exlicat raid cu3 stă treaba cu analiza fibrelor. ; Fibrele de e corul victi3ei se otrivesc cu cele e care le-a3 găsit aici. Iar ărul dec?ine va coresunde, robabil, cu ărul c?inelui du3neavoastră, cu3 5l chea3ăV ; aiserul )ilhel3. ; %n fine. Iar firele de ăr u3an găsite e cadavrul detectivului uller, recu3 @icelelalte a3rente !2& e care le vo3 descoeri e hainele sau e corul victi3ei, ne vorconduce la asasin sau la asasini. Privirile ni se 5nt?lniră @i, cu3 tot nu cliea, i-a3 sus: uaNutorul du3neavoastră, vo3 utea face o listă cu toate ersoanele care s-au aflat aici este=ee>end4 aoi ute3 releva 3ostre de ăr @i a3rente !2& de la acele ersoane, recu3 @iceva fibre de e 53brăcă3inte de ildă, de e unifor3ele de ca3uflaN e care le oartă agenţiidu3neavoastră de ază. -aţi 5nţeles< !robă cu un gest al caului. ; ă tot veni vorba desre ar3ata du3neavoastră cu3 @i de unde i-aţi recrutat eindivizii ă@tia< ; /unt fo@ti 3ilitari. ; %nţelegV u alte cuvinte, trebuie să deduce3 că toţi sunt foarte bine instruiţi 5n ceeace rive@te folosirea ar3elor @i a altor 3iNloace de lută.



8otdogul 3ă făcu să 3ă g?ndesc la aiserul )ilhel3. !bsenţa lui de l?ngă stă?nul săuera un caz straniu de c?ine-care-nu-dă-v?nturi-5n-noateT9U. ?inii 5@i atenţionează stă?nii @i, de altfel, e toţi cei rezenţi atunci c?nd cineva searoie, iar eu avea3 senzaţia clară că adox nu-@i dorea ca noi doi, eu @i ate, să ne dă3 sea3adacă se afla cineva dincolo de toate acele u@i.

2e ase3enea, 5n cazul 5n care aiserul )ilhel3 s-ar fi aflat acolo, i-a@ fi dat să 3ăn?ncevreo douăzeci de urcelu@i, ca să văd dacă 5l dădea3 e sate sau dacă adox 3ă orea. Pe de altă arte, oate că exagera3 5ntorc?nd lucrurile e toate ărţile, a@a cu3 fac, deregulă, atunci c?nd se trezesc 5n 3ine instinctele de cooi. i s-a ărut că era 3o3entul să ridic nivelul de disconfort, a@a că i-a3 sus lui adox: ; Ai eu trebuie să vă fac o 3ărturisire. !ţi auzit de fa3ilia Borgia, nu< 5nclină din ca. ; $i bine, duă ce ne-aţi invitat aici, a3 obţinut raortul toxicologic al lui 8arr uller,care indica o concentraţie foarte 3are de substanţe sedative 5n s?ngele victi3ei. Iar ate a fostV3ă rogV destul de 5ngriNorată 5n legătură cuV Atiţi du3neavoastră. adox se uită la 3ine, aoi la ate @i din nou la 3ine, duă care suse: ; &u, nu @tiu. Ai adăugă scurt: Ai oate că nici nu vreau să @tiu. $u 5nsă a3 continuat: ; Presuun că asta ne califică dret oaseţi lisiţi de 3aniere, 5nsă ateV Ai cred că @ieuV ne face3 oarecare griNi 5n rivinţa fatului că s-ar utea să aveţi aiciV un angaNat care areacces la ni@te sedative uternice. Iar aceasta ar utea fi ersoana care le-a folosit @i 5n cazulvicti3ei. 2o3nul adox nu co3entă, dar 5@i arinse o ţigară, fără să 5ntrebe dacă gestul lui deranNa e cineva. I-a3 5nt?lnit rivirea lui ate @i a3 re3arcat că ea ărea @i 3ai Nenată dec?t Bain, care erade-a dretul ofensat. a să-l fac să se si3tă 3ai bine, a3 3ai luat 5ncă un urcelu@ 5n ăturică cu scobitoarealbastră @i 3u@tar galben @i l-a3 introdus 5n gură. ; Pe de altă arte, a3 continuat, se are că detectivul uller a fost sedat cu aNutorul uneisăgeţi tranchilizante, ur3ate de două inNecţii cu ac hioder3ic, al căror sco era să-l 3enţinăsedat. -a3 uitat la adox, dar n-a3 văzut nici o reacţie. !@adar, cred că ute3 excludevarianta unui drog strecurat 5n băutură sau a unor icături letale adăugate 5n 3u@tarul din searaasta. adox luă o 5nghiţitură de =his>, trase din ţigară, aoi ne 5ntrebă: ; /ugeraţi că cineva de aici 5ncearcă să văV sedeze< ; $i bine, a3 răsuns, eu nu făcea3 dec?t o extraolare, ornind de la dovezile de caredisun 5n acest 3o3ent. Atiţi, a3 dat-o eu e glu3ă, entru a 3ai 5nveseli un ic at3osfera,foarte 3ulţi oa3eni 53i sun că ar trebui să fiu sedat oate că asta 3i-ar face bine, nu zic, cucondiţia să nu 3ă trezesc aoi cu un glonţ 5n sate. adox ră3ase tăcut 5n fotoliul lui verde din iele, făc?nd rotocoale de fu3. !oi se uităla ate @i 5i exlică: ; 2acă 5ntr-adevăr credeţi asta, atunci bănuiesc că cina nu va 3ai fi rea agreabilă. Bună glu3ă, BainQ hiar 53i lăcea tiul ăsta. Păcat că trebuia să 3oarăQ /au dacă aveanoroc să-@i etreacă tot restul vieţii 5ntr-un loc ceva 3ai uţin confortabil dec?t acesta. ate hotăr5 să reia ofensiva: ; Pe 3ine 3ă interesează arl. adox o rivi cu atenţie, aoi suse: ; arl este angaNatul @i rietenul 3eu cel 3ai vechi @i cel 3ai de 5ncredere.



; #oc3ai de aceea 3ă interesează ersoana lui. adox relică tăios: ; !sta-i aroae acela@i lucru cu o acuzaţie 53otriva 3ea. ; Poate că eu @i detectivul ore ar fi trebuit să vă infor3ă3 că ni3eni dintre cei care s-au aflat este =ee>end e această rorietate nu este dincolo de orice susiciune. Ai 3ă refer

inclusiv la du3neavoastră. %n 3od nor3al, 5n acest 3o3ent, adox ar fi trebuit să ne sună să uită3 de ovestea cucina @i să ne dea afară din casă. 2ar nu făcu acest lucru, entru că nu ter3inase cu noi, la fel cu3nici noi nu ter3inaseră3 cu el. 2e fat, ăsta-i 3o3entul c?nd ai reu@it să treci ragul @i 5ncei să faci tranziţia 5ntresusectul necunoscut @i ersoana cu care discuţi. %n cel 3ai bun caz, susectul a făcut deNa oafir3aţie care 5l 5ncri3inează sau o va face atunci c?nd 5ncei să-l iei ceva 3ai tare. %n lisa uneiastfel de afir3aţii, trebuie să te bazezi e robele de care disui @i e o intuiţie foarte bună. #otulse ter3ină cu faza 5n care eu sun ceva de genul: C2o3nule adox, vă arestez entru ucidereaagentului federal 8arr uller. (ă rog să 3ă 5nsoţiţiD. !oi 5l duci e individ la secţie @i 5larestezi. %n cazul de faţă, avea3 să-l duc la sediul oliţiei statului, lucru care l-ar fi făcut e3aiorul /chaeffer extre3 de fericit. !roo de asta, 5nceea3 să cred că echia de suraveghere a lui /chaeffer nu ne văzuse5ndret?ndu-ne sre lubul uster 8ill sau, dacă ne văzuse @i raortase deNa acest lucru,/chaeffer stătea cu 3?inile 5n s?n. Ai de ce n-ar fi făcut-o< Ai 3ai grav era că 3i-l i3agina3 e#o3 )alsh lu?nd cina sau st?nd 5n faţa televizorului, 5n loc să citească e-3ailul tri3is de ate.a dret vorbind, avea3 senzaţia că, 5ntr-adevăr, cavaleria nu avea să sosească rea cur?nd saunu avea să sosească deloc. Prin ur3are, noi trebuia să face3 arestarea. azul de faţă 5nsă avea ni@te asecte unice bunăoară, ar3ata ersonală a susectului @ini@te asecte deNa fa3iliare bunăoară, statutul lui de ersoană bogată @i influentă. Ai, desigur, e l?ngă o3ucidere, 3ai exista @i bănuiala că susectul era i3licat 5ntr-oconsiraţie, ur3?nd să arunce laneta 5n aer. !sta era 3area 3ea griNă, iar 5nlăturarea ei era deco3etenţa 3ea @i a lui ate. !@adar, entru că g?ndul ăsta nu-3i dădea ace, venise vre3ea să trece3 la roble3enucleare. !@a că i-a3 sus lui Bain adox: ; ă tot veni vorba desre oaseţi, aţi avut un 3usafir care a sosit du3inică @i, duă c?tese are, 5ncă nu a lecat. + să ni se alăture @i el la cină< adox se ridică 5n icioare tăcut, aoi se duse la bar. #urn?ndu-@i c?teva icături de=his> 5n ahar, rosti: ; &u sunt sigur desre ce sau desre cine vorbiţi. &u-3i lăcea să-l @tiu 5n satele 3eu, a@a că 3-a3 ridicat @i eu 5n icioare @i i-a3 făcut @ilui ate un se3n să se ridice. %ntorc?ndu-3ă către bar, i-a3 sus lui adox: ; 2octorul ihail Putiov. /ecialist 5n fizică nucleară. ; !, ichael. ! lecat deNa. ; Hnde a lecat< ; &-a3 idee. 2e ce 3ă 5ntrebaţi< ; Păi, dacă nu-i aici, a3 sus, atunci se are că a disărut. ; 2e unde să disară< ; 2e acasă @i de la birou. -a3 infor3at: Putiov nu are voie să lece de acasă fără săanunţe FBI-ul. ; /erios< 2e ce<



-a3 5ntors cu satele la u@a dublă @i a3 revenit 5n locul unde adox 5ncă 3ai stăteasriNinit de bar. ; Aase 3ii de >ilo=aţi. ; $xact. ine ţi-a sus< ineva de la Potsda3 2iesel< &u i-a3 răsuns.

; Hnde este trans3iţătorul $F< &u ăru surrins @i chiar 53i confir3ă acest lucru: ; &u 3ă i3resionează foarte tare fatul că ţi-ai dat sea3a că asta e o staţie $F. aur3a ur3ei, toate sunt la vedere: generatoare, cabluriV P?nă @i a3lasarea cabanei, aici, 5n3unţii !dirondac>V ; Hnde este trans3iţătorul, Bain< ; + să-ţi arăt. ai t?rziu. ; !cu3 ar fi un 3o3ent foarte otrivit, i-a3 sus. Ignoră re3arca 3ea, @i ne-a3 studiat unul e altul entru o vre3e. &u arăta deloc ca uno3 care se confruntă cu roble3e grave. ă 5ntrebă: ; !@adar, ai aNuns la vreo concluzie uluitoare< /e 5ntoarse către doa3na afield. ate<(reun 3o3ent de revelaţie< ate făcu o scurtă recaitulare: ; Patru valize nucleare au fost transortate cu cele două avioane ale tale către os!ngeles @i /an Francisco. ; orect. Ai< ate continuă: ; Ai trans3iţătorul tău $F va tri3ite un se3nal entru ca acele 3ecanis3e să fiedetonate 5n 3o3entul 5n care aNung la destinaţia lor finală. ; ă rogV $@ti e aroae. Pe 3ine 5nceea să 3ă lictisească toată aiureala asta ieftină, a@a că i-a3 sus lui adox: ; Prietene, Nocul s-a ter3inat. #e arestez entru uciderea agentului federal 8arr uller.%ntoarce-te, une 3?inile e bar @i desfă icioarele. ate, acoeră-3ă, i-a3 sus aoi soţiei 3ele. !3 făcut un as către adox, care nu făcea ce-i susese3 eu. Ai atunci a3 auzit-o eate: ; 0ohnV !3 aruncat o rivire 5n satele 3eu @i l-a3 văzut e arl st?nd 5n cadrul u@ii, cu o ar3ăauto3ată 5ndretată sre ate. %n caătul celălalt al ca3erei, 5n dretul u@ilor care dădeau sre sala de Nocuri, 3ai era un bărbat cu o u@că 3odel 1O 5ndretată sre noi. %n sf?r@it, un al treilea bărbat 5@i făcu aariţia, e u@a dinsre terasă, cu un lO ţintit către3ine. Pe 3ăsură ce 5naintau către 3iNlocul ca3erei, a3 văzut că individul care venise dinsresala de Nocuri era uther, iar tiul care aăruse de e terasă era aznicul de la gheretă, cel e care5l seriase3 cu claxonul 3eu neu3atic. -a3 uitat la adox @i a3 văzut că ţinea 5n 3?nă un istol !r3 olt LX auto3at,5ndretat sre faţa 3ea. e-i dret, nu utea3 sune că nu 3ă a@tetase3 la a@a ceva4 cu toate astea 5nsă, ceea cese 5nt?3la acu3 ărea ireal. !oi adox ne suse: ; Atiaţi doar că n-o să 3ai ie@iţi vii de-aici. aitolul L9



Privirea 3ea o 5nt?lni e cea a lui ate, @i a3 re3arcat că nu ărea seriată4 s-ar fi zis 3aidegrabă că o scosese ceva din sărite. Poate că eu era3 ăla. ; 8aideţi, culcaţi-vă e odea cu faţa 5n NosQ !3?ndoiQ se răsti adox, duă careadăugă, 5n caz că nu @tia3: + 3i@care gre@ită @i sunteţi 3orţi. &u glu3escQ co3letă el. !@a că ne-a3 5ntins a3?ndoi e odea, cu faţa 5n Nos, asta fiind 3etoda corectă alicată 5n

oliţie @i ar3ată entru dezar3area rizonierilor. $vident, avea3 de-a face cu ni@te oa3eni care@tiau cu3 se rocedează. ; ate, tu ri3a, l-a3 auzit eu e adox. /coate toate ar3eleQ Fără 3i@cări bru@teQ0ohn, ţine-ţi faţa liită de covor @i nici 3ăcar nu resiraQ &u vedea3 ce se etrece, 5nsă a3 auzit ceea ce 3ie 3i s-a ărut a fi sunetul unui antofsau al unui bocanc lovind Gloc>-ul lui ate @i făc?ndu-l să alunece e covor. adox o 5ntrebă: ; %ntotdeauna 5ţi ţii istolul 5n buzunar< $a nu-i răsunse, a@a că adox continuă: ; e să sun, de 3are folos ţi-a 3ai fostQ !oi o 5ntrebă: ai ai @i alte ar3e< ; &u. ; Hnde ţii tocul< ; a sate. adox le ordonă oa3enilor lui: uaţi-i tocul @i scoateţi-i ceasul, antofii, @osetele @i Nacheta, iar aoi controlaţi-o cudetectorul de 3etale. !3 auzit cu3 toate aceste obiecte erau scoase @i date deoarte. !oi adox orunci: ; Percheziţionaţi-oQ Puţin 3ai t?rziu, a3 auzit-o e ate zic?nd: ; Ia-ţi 3?inile alea Negoase de e 3ineQ adox i-o 5ntoarse: ; Preferi să fii dezbrăcată la ielea goală sau ră3?ne3 la o ercheziţie si3lă @i la uncontrol cu detectorul de 3etale< &ici o relică. /-a auzit aoi vocea lui uther sun?nd: ; $-n regulă. ; %ntoarce-teQ ordonă adox. !3 auzit-o 5ntorc?ndu-se. 2uă c?teva secunde, detectorul de 3etale găsi ceva, iar arl5ntrebă: ; e-i acolo< ate izbucni: ; ureaua @i fer3oarul, fir-ar ale draculuiQ e ţi se are că ar fi< ; /coate-ţi cureaua, co3andă adox. &u @tiu dacă au 3ai controlat-o 5ncă o dată cu detectorul de 3etale, 5nsă n-a3 3ai auzitnici un Cb?zD, @i a3 tras concluzia că lansatorul BearBanger nu fusese detectat. ; arl, une 3?na e ea @i 53inge-o Nos, orunci adox. &-a3 văzut unde a atins-o, 5nsă a3 auzit-o 5ntreb?ndu-l e arl: ; %ţi lace< ?teva secunde 3ai t?rziu, arl suse: ; #otul e-n regulă. &u @tia3 unde anu3e ţinea ate etarda aia, 5nsă fie că scăase neobservată, fie fusesegăsită, iar ă@tia nu @tiau la ce folose@te. ; 2ere>, une-i cătu@ele, 5i ordonă adox celuilalt agent de ază. !3 auzit ni@te sunete3etalice, se3n că resectivele cătu@e fuseseră rinse @i 5ncuiate. !oi adox 3i se adresă:



; 2acă te 5ntrebi cu3va de ce ierd at?ta ti3 @i energie cu voi doi, ei bine, răsunsul ecă a3 nevoie de ni@te infor3aţii de la voi. Hnde 3ai ui că nu vreau să ătez covorul ăsta ersancu s?nge. ie 53i sunau foarte bine a3bele 3otive. ; /coate-ţi centuraQ 53i ordonă adox.

!3 desfăcut catara3a, a3 scos cureaua din bridele care o susţineau @i a3 aruncat-odeoarte. ; Pune-i cătu@eleQ 5i suse el lui 2ere>. 2ere>, la r?ndul lui, 53i orunci: ; "idică icioareleQ -a3 confor3at, iar 2ere> 53i use CbrăţărileD la gleznă @i le 5nchise. !3 fost surrinssă constat c?t erau de grele. i-a3 lăsat icioarele să cadă, făc?nd cătu@ele să zornăie. uther scoase stiloul din buzunarul 3eu de la că3a@ă, aoi trecu detectorul de 3etale edeasura 3ea. Ai fer3oarul 3eu declan@a aaratul, a@a că uther 53i băgă detectorul 5n antaloni,zic?nd: ; &u are biluţe de bronz, colonele. #oată lu3ea chicoti uţin la această re3arcă, 3ai uţin eu @i ate. -a străfulgerat g?ndul că reu@ise3 să-i scot din sărite e toţi cei adunaţi 5n aceastăca3eră oate chiar @i e ate @i că, de@i ?nă acu3 se urtaseră destul de rofesionist,lucrurile ar fi utut să ia u@or o turnură ersonală. -a3 hotăr?t, a@adar, ca 3ăcar de dragul soţiei3ele să 5ncerc să-3i ţin gura. -a3 uitat la ate, care era 5ntinsă la vreo trei 3etri de 3ine, tot e sate @i tot cu cătu@ela icioare. !3 rivit-o 5n ochi @i i-a3 sus: ; #otul o să fie bine c?nd aNung ei aici. ; Atiu. 2esigur, roble3a nu era Cc?ndD, ci CdacăD aveau să aNungă. ; GuraQ răcni adox. (orbiţi nu3ai dacă sunteţi 5ntrebaţi. ai ercheziţionează-l odată, 5i suse el aoi lui uther. uther 53i făcu o ercheziţie destul de dură, 3erg?nd ?nă acolo 5nc?t să-@i 5nfigă degetul3are 5n testiculele 3ele, aoi raortă: ; #otul e-n regulă. adox se duse la bar @i 5nceu să scotocească rin lucrurile noastre geci, legiti3aţii,5ncălţări @i curele4 aoi răsturnă e bar conţinutul o@etei lui ate @i cotrobăi rin obiectele deacolo. ; !3 găsit ?nă acu3 @ase 5ncărcătoare line. (ă regăteaţi cu3va entru un scandalconNugal cu schi3b de focuri< eilalţi trei idioţi 5nceură să r?dă. &u 3-a3 utut abţine @i i-a3 sus: ; /ă te ia dracuSQ ; Ai rietenul tău 8arr sunea asta 5ntruna: C/ă te ia dracuSQD, C/ă te ia dracuSQD evainteligent nu ai de zis< ; Ba da. %ncă e@ti arestatQ "elica 3ea i se ăru a3uzantă @i 53i suse: ; Ai tu la felQ ontinuă să scotocească rin lucrurile noastre 5ntinse e bar, @i l-a3 văzut scoţ?nd bateriile din telefoanele noastre 3obile. !oi 53i exa3ina stiloul. %ncă nu găsise etarda lui ate4sera3, a@adar, că o avea asura ei. ; a să veziQ excla3ă adox. Iată insigna detectivului uller. 0ohn, ce faci cu asta<



; I-o dau fa3iliei lui. ; %nţeleg. Ai fa3iliei tale cine o să-i dea insigna ta, duă ce vei 3uri< ; !sta-i o 5ntrebare retorică< ; !i vrea tuQ !cu3 avea 5n 3?nă carneţelele noastre. Atia3 că nu utea să-3i citească 5nse3nările,

entru că ni3eni din lu3ea asta nu-3i oate descifra scrisul, nici 3ăcar eu. %nsă el 5i suse luiate, care scrie foarte fru3os: ; (ăd că ai o 3inte guvernată de logică. ucru rar la o fe3eieQ u3 era @i nor3al, ea 5irăsunse: ; /ă te ia dracuSQ $l o ignoră @i continuă să răsfoiască notiţele. ; ate, @tie cineva că vă aflaţi aici< ; &u3ai FBI-ul @i oliţia statului, care se 5ndreată chiar acu3 5ncoace. ; 2acă s-ar 5nt?3la ceva de genul ăsta la sediul oliţiei statului, a@ fi @i eu infor3at. &u era ceea ce ne-a3 fi dorit să auzi3. ; 0ohn, 3ă 5ntrebă, ce @tiu cei din Federal Plaza EO< ; !bsolut tot. ; &u rea cred. ; !tunci nu 3ai 5ntreba. ; !i fost văzut discut?nd cu 8arr vineri duă-a3iază, c?nd aţi urcat a3?ndoi 5n liftuldin Federal Plaza EO. 2esre ce aţi discutat< u siguranţă, nu-3i dorea3 să aflu că Bain adox avea sursele lui @i 5n clădirea dinFederal Plaza EOQ ; 0ohn< ; &-a3 vorbit desre chestiuni de serviciu. ; BineV !cu3 sunt uţin resat de ti3, 0ohn, a@a că ute3 continua discuţia asta 3ait?rziu. ; $ bine @i 3ai t?rziu. ; 2ar 3ai t?rziu n-o să 3ai fiu a@a drăguţ. ; &ici acu3 nu e@ti foarte drăguţ, Bain. "?se @i 3ă avertiză: ; Ai 5ncă n-ai văzut ni3ic, a3ice. ; 2u-te să ţi-o tragiQ l-a3 sfătuit. !cu3 stătea alecat deasura 3ea, cu ochii ăia de uliu aţintiţi la 3ine, de arcă era 5nzbor @i toc3ai zărise un ani3al rănit zăc?nd la sol. ; $xistă două tiuri de interogatoriu, 3ă infor3ă. &u @tiu tu e care 5l referi, 0ohn, 5nsăeu, unul, găsesc că e 3ai agreabilă varianta fără s?nge, oase rute @i strigăte de 5ndurare. ate<#u ce ărere ai< 5ntrebă el, 5ntorc?ndu-se cu satele la 3ine. $a nu-i răsunse. adox continuă, e acela@i subiect: ; 2e ase3enea, există două 3odalităţi de a trece rin ?nzele gaterului: vii sau 3orţi.Putiov a trecut e acolo duă ce a 3urit ne 3ai suse el, un?ndu-ne la curent cu noutăţile darasta entru că uciderea lui a fost una de convenienţă. %nsă voi doi 3ă călcaţi e nervi. 2acă totu@ivă hotăr?ţi să cooeraţi, vă dau cuv?ntul 3eu de onoare că 53i fac o3ana cu voi @i veţi avea arte de o 3oarte raidă, cu un glonţ 5n ca, 5nainte să treceţi rin ?nzele gaterului @i să deveniţihrană entru ur@i. %n regulă< /-a făcut< 0ohn< ate<



&u-3i dădea3 sea3a exact care era avantaNul 3eu 5n toată ovestea asta, dar, ca să trag uţin de ti3, a3 sus: ; /-a făcutQ ; PerfectQ !oi continuă: Bun, aţi cerut să vedeţi trans3iţătorul 3eu $F. Prin ur3are,a3 să vi-l arăt.

; 2acă 3ă g?ndesc 3ai bine, i-a3 sus, o să iau doar listele alea cu oaseţii @i cuangaNaţii, @i duă aceea ne vede3 de dru3. ; 0ohn, nu e deloc nosti3. adox fusese cel care vorbise4 dar la fel de bine ar fi utut fi ate. %i vedea3 @i 5i auzea3 e cei atru 5nv?rtindu-se rin ca3eră. !oi, dintr-odată, adox ne suse: ; +, do3nule @i doa3nă ore, acu3 vă uteţi ridica 5n icioare. ?inile e caQ !3 dat să 3ă ridic 5n caul oaselor @i a3 făcut o gri3asă din cauza durerii de la coaste care, de această dată, nu 3ai era una i3aginară. i-a3 us 3?na la sate, ca să-3i 5ndretcoloana, a3 al3at etarda @i a3 băgat-o la sate, 5n chiloţi, aoi 3-a3 ridicat 5n icioare. P?năaici, toate bune. -a3 5ntors către ate, care era deNa 5n icioare @i se uita la 3ine. I-a3 sus: ; ai t?rziu s-ar utea să ave3 de-a face cu ur@ii. 2ădu u@or din ca. ; Gura 5nchisăQ 53i a3inti adox. %@i rivi ceasul @i 5i suse lui arl: 8ai să 3erge3Q arl ordonă: ; 2uă 3ineQ Păstraţi un interval de trei 3etri 5ntre voiQ arl se 5ndretă către u@ile deschise ale sălii de Nocuri, iar adox ne suse: ; 8ai, urniţi-văQ ?inile e caQ -a3 ur3at e arl. &u 3ersese3 niciodată cu cătu@e la icioare @i, cu toate că bucata de lanţ era destul delungă, nu era deloc u@or să un un icior 5n faţa celuilalt @i 3-a3 surrins t?r?ndu-3i icioarele,ca deţinuţii rin@i cu lanţuri unul de altul. Plus că 3etalul 53i rodea deNa gleznele goale. Pe l?ngă asta, antalonii 3ei ră3a@i fără curea aveau tendinţa să cadă @i a3 fost nevoit să3i-i trag de vreo c?teva ori, ceea ce l-a făcut e uther să răcnească: ; ?inile e caQ !3 văzut că @i ate, care se afla 5n faţa 3ea, 3ergea cu foarte 3are dificultate @i 3ai-3aică se 53iedica. 2ar blugii ei str?3ţi se ţineau bine la locul lor, iar ea 5@i ţinea 3?inile e ca. &u @tia3 cine e 5n ur3a 3ea, a@a că a3 aruncat o rivire este u3ăr @i l-a3 văzut eadox ca3 la trei 3etri 5n satele 3eu, cu istolul lui de 11 33 5n 3?nă, bălăngănindu-l el?ngă cor. uther 5ncheia coloana, cu u@ca lui 3odel lO regătită. 2ere>, victi3a claxonului neu3atic, ră3ăsese la bar, str?ng?nd toate obiectele care ne fuseseră confiscate. ; 2ata viitoare c?nd te 3ai 5ntorci, 3ă a3eninţă adox, o să-ţi aară un al treilea ochi5n 3iNlocul frunţii. !i 5nţeles< red că 5nţelesese3 ce voia să sună. !@adar, duă cu3 s-a dovedit, do3nul Bain adox nu era at?t de fer3ecător @i de3anierat4 @i nici 3ăcar nu era o ersoană civilizată. /-a văzut. 2e fat, cred că-3i lăcea 3ai3ult a@a, fără 3ănu@i, fără refăcătorie. %n lus iar ăsta era lucrul cel 3ai i3ortant ne duceasă ne arate trans3iţătorul $F. arl se ori 5n 3iNlocul sălii de Nocuri, iar adox suse: ; /toQ



&e-a3 confor3at, iar eu a3 rivit 5n Nur. Pe unul dintre ereţi se afla un anou 3are dedarts, a cărui ţintă era o oză color cu chiul lui /adda3 8ussein. ; %ntrebai c?nd o să 5nceaă războiul, 53i a3inti adox. $i bine, data oeraţională este1X 3artie la Idele lui 3artie lus sau 3inus o zi ori două, 5n caz că aar unele roble3e. %nsăeu a3 să-i dau startul ceva 3ai devre3e. %n 3ai uţin de o oră.

; &u luă3 cina 3ai 5nt?i< ăcar uther găsi relica 3ea a3uzantă. adox, care era acu3 5n faţa 3ea, ărea uţin tensionat sau oate doar reocuat, a@a cănu-3i răsunse la 5ntrebare. %n orice caz, arl 5@i at?rnase 3itraliera de u3ăr, iar eu a3 reu@it s-o studiez 5ndearoae.$ra o 3itralieră auto3ată Bro=ning, robabil de calibru 1E. Putea trage cinci gloanţe c?t ai zice e@te. Pentru arl 5nsă, asta nu avea să fie o roble3ă. oltul auto3at de 11 33 al lui adox avea loc entru @ate gloanţe 5n 5ncărcător @i unul e ţeava. !r3a era bine-cunoscută entru lisa ei de recizie, 5nsă, dacă un glonţ bont de 11 33te-ar lovi 5ntr-un loc oarecare, ai sări 5n sus cinci 3etri4 @i, a@a cu3 le lăcea fo@tilor 3ei colegidin ar3ată să sună, Ccăderea te o3oarăD. Pu@ca lO a lui uther era o altă bestie. $ra foarte recisă la distanţe 3edii, iar dacăuther avea cu3va versiunea auto3ată, aceasta ar fi fost 5n stare să 53roa@te 5n tine douăzeci degloanţe cu că3a@ă de oţel 5nainte să auci să sui: Căiculiţă, ?nă aici 3i-a fostQD %n orice caz, 5l ierduse3 e 2ere>, tiul cu claxonul neu3atic, care robabil 5@i făcuse o rogra3are la un 3edic +"-ist. !cu3, eu @i ate trebuia să ne lută3 doar cu trei in@i. %nsăă@tia nu erau ca scursurile de duzină de e stradă, e care le 5nt?lnea3 la tot asul, recu3 rietenii 3ei hisanici care arcă erau orbi atunci c?nd au deschis focul asura 3ea sau recu3onorabilii do3ni din +rientul iNlociu, care, duă ărerea 3ea sinceră, nu cred că 5ncearcă săni3erească e cineva atunci c?nd aasă e trăgaciul ar3elor lor !-L. !@adar, nu nu3ai că tiii ă@tia trei erau 3ilitari instruiţi, ba, 3ai 3ult, eu @i ate era3 5ncătu@e, fără centuri, desculţi @i ne afla3 5ntr-o 3are 5ncurcătură. %n concluzie, nu era 3o3entul să lansă3 etardele. Ai sera3 că @i ate 5nţelegea acestlucru. 2e ase3enea, trebuia să aNunge3 la trans3iţătorul $F. -a3 observat e arl băg?nd 3?na sub 3asa 3are, rotundă, destinată Nocului de cărţi.!oi se dădu c?ţiva a@i 5naoi. Ai, cu3 3ă uita3 eu a@a, 3asa 5nceu să se ridice, @i a3 auzit b?z?itul unui 3otor electric4 5n ti3ul ăsta, 3asa continua să urce, 53reună cu covora@ul rotundde sub ea @i cu bucata circulară de odea de sub covora@. (edea3 acu3 istonul hidraulic careridica totul, iar atunci c?nd icioarele 3esei, covorul @i bucata de odea se aflau ca3 la un 3etru@i Nu3ătate de nivelul solului, istonul s-a orit, lăs?nd o gaură 5n odea cu dia3etrul de circa un3etru. arl se a@eză e odea, bălăngănindu-@i icioarele 5n gaură4 aoi disăru. ur?nd, olu3ină răzbătu din saţiul 5ntunecat. ; ate, coboară tu ri3a, 5i suse adox. u3 ate avu o ezitare, adox se duse raid sre ea, o 5n@facă de braţ @i o 53inse5nainte, către deschizătura din odea. ate aroae căzu din cauza cătu@elor de la icioare, iar eu i-a3 sus lui adox: ; ai cu 3ilă, dobitoculeQ $l se uită la 3ine @i 3ă avertiză: ; %ncă un cuv?nt să 3ai aud de la tine @i ei o să-i ară rău. -ai 5nţeles< !3 arobat din ca.



adox o luă e ate de 3?nă @i o ghidă către 3arginea deschiderii, exlic?ndu-i: ; $ o scară 5n for3ă de sirală. Kine-te de balustradă @i coboară reede. ate se a@eză e odea @i, ţin?ndu-se de un 3?ner de fr?nghie care at?rna undeva dedesubtul odelei ridicate,cobor5 5n gaură. adox 53i făcu un se3n către deschizătura din odea.

; /ă 3erge3. -a3 si3ţit e uther d?ndu-3i un br?nci, @i 3i-a3 dat sea3a că idiotul ăsta era 3ult rea aroae de 3ine entru a se si3ţi 5n siguranţă. adox urlă la el: ; %naoi, i3beciluleQ ; &-a3 de g?nd să-l lovesc, l-a3 asigurat eu e adox. 2uă ce a3 ornit sre gaura din odea, adox, care nu-i deloc idiot, se 5ndeărtă de3ine @i 5ndretă istolul lui de 11 33 sre 3ine. ; +re@te-te acoloQ -a3 orit. ?teva secunde 3ai t?rziu, se auzi vocea lui arl: ; iberQ adox 3ă infor3ă: ; ate este e odea, iar arl are 3itraliera 5ndretată sre caul ei. a să @tiiQ Ai,acestea fiind zise, 53i orunci: 2u-teQ -a3 a@ezat e odea @i 3-a3 lăsat 5n gaură, cu icioarele @i cătu@ele 5nainte, ?nă a3găsit ri3a treată. Atia3 că, odată ce intra3 5n această zonă subterană, ni3eni de deasura nu3ai avea să ne găsească. ; 8ai 3ai reede, 0ohn. /unt resat de ti3, 53i suse adox. !3 cobor?t scara 5n sirală, care se 5ncolăcea 5n Nurul istonului hidraulic. &u era a@a u@orsă 3ă 3i@c cu cătu@ele la icioare, 5nsă avea3 3?inile libere, a@a că a3 aucat a3bele balustrade@i 3ai 3ult a3 alunecat ?nă Nos. -a3 g?ndit că, 5n caz că adox intenţiona să ne ună cătu@e @i la 3?ini la un 3o3entdat, trebuia să acţionez 5nainte ca acest lucru să se 5nt?3le. Atia3 că @i ate 5nţelesese treabaasta. $rau aroxi3ativ @ase 3etri ?nă la odeaua de dedesubt ca3 c?t 5nălţi3ea unei clădiricu etaN. !3 ghicit fără să 3ă g?ndesc rea 3ult că ăsta era adăostul antiato3ic. a caătul scării 5n sirală era o 5ncăere circulară, din beton, lu3inată cu ni@te becurisi3le, fluorescente. Faţă 5n faţă cu ulti3a treată, ca3 la trei 3etri distanţă, era o u@ă de seif din oţel lucios,5ncastrată 5n zidul de beton. 2in satele 3eu, arl 53i ordonă: ; %ntinde-te cu faţa 5n NosQ -a3 5ntors @i l-a3 văzut e arl la celălalt caăt al 5ncăerii circulare, cu ar3a aţintităsre ate, care era 5ntinsă e odea, cu faţa 5n Nos. Jsta ar fi utut fi un 3o3ent otrivit ca să acţionez, 5nsă, 5nainte să auc să iau o decizie,arl 5@i aroie 3ai 3ult 3itraliera de caul lui ate @i răcni: ; #reiQV 2oiQV -a3 5ntins e odeaua rece de beton, iar arl strigă: ; iberQ -a3 auzit e adox cobor?nd 5n fugă scara siralată, ca @i cu3 ar fi exersat treaba astade 3ai 3ulte ori. ; 0ohn, cred că unul din voi trebuie să ne ărăsească, 53i suse el.



&u i-a3 răsuns. /e scurseră c?teva secunde, duă care a3 auzit sunetul bocancilor lui uther e scări, iarduă aceea sunetul @uierat al istonului hidraulic. %n final, 3asa @i odeaua au aNuns din nou lalocul lor. uther cobor?se deNa scara, iar adox 5i suse:

; 2eschide u@aQ !3 auzit clinchetul roţii de la seif @i un scurt sc?rţ?it 5n 3o3entul 5n care se deschise u@a3asivă. ; 0ohn, indiferent ce 3i@care faci sau 5ncerci să faci, 3ă atenţiona adox, ate e ri3acare va fi 53u@cată. /e 5ntoarse sre arl @i sre uther. !ţi 5nţeles< 2acă do3nul ore face o3i@care, o 53u@caţi e ate. 2e do3nul ore 3ă ocu ersonal. arl @i uther răsunseră la unison: ; 2a, do3nule. !oi adox 3ă avertiză: ; #u 53i ui răbdarea la 5ncercare @i sunt deNa cu aroae zece 3inute 5n 5nt?rziere faţăde rogra3ul stabilit. !@adar, ori te cu3inţe@ti @i faci reeNor ce ţi se sune, ori 5l 53u@c e unuldin voi, ca să ute3 recuera ti3ul ierdut. /-a 5nţeles< ; !3 5nţeles. ; PerfectQ +ricu3, 5n ochii nevestei nu e@ti niciodată erou. !@a că las-o baltăQ ; Bun sfatQ Hr3ătorul lucru e care l-a3 auzit a fost vocea lui adox, care sunea: ; ateQ %n icioareQ ?inile e caQ $a se ridică, iar adox 5i ordonă: ; Hr3ează-l e arlQ !oi 3i se adresă 3ie: 0ohnQ %n icioareQ ?inile e caQ Hr3eaz-o @i ăstrează un interval de @ase 3etriQ -a3 ridicat, 3i-a3 us 3?inile e ca @i abia acu3 a3 observat o geantă 3are de ?nzăzăc?nd e odea. Fer3oarul era arţial desfăcut, @i a3 văzut 3?neca de la geaca 3ea de ieleie@ind 5n afară. 2uă c?te se are, 2ere> 5i dăduse lui uther toate lucrurile noastre, @terg?nd @iulti3a dovadă a vizitei noastre la uster 8ill. %n ur3a noastră ră3ăsese doar duba lui "ud4 darnu avea3 nici o 5ndoială că aveau să scae @i de ea. adox văzu la ce 3ă uita3 @i 3ă consolă: ; &-o să-ţi găsească !2&-ul nici 3ăcar 5n excre3entele ursului. %3i făcu aoi un se3ncătre u@ă. ergiQ !3 intrat e u@a de oţel, care era 5ncastrată 5ntr-un zid de beton de aroae un 3etrulăţi3e. 2in satele 3eu, adox zise: ; Bine aţi venit 5n adăostul 3eu antiato3icQ uther era ulti3ul din @ir, @i l-a3 auzit 5nchiz?nd @i ferec?nd u@a 3asivă 5n ur3a noastră. !vea3 senzaţia că ne afla3 sub terasa din satele cabanei, undeva la 3are ad?nci3e subcasă, @i că nu avea3 legătură cu subsolul. 2e ase3enea, avea3 senti3entul că ni3eni din cei dela surafaţă nu ar fi utut să ne 3ai găsească vreodată. aitolul X &e afla3 acu3 e un coridor larg, ale cărui ziduri de beton fuseseră vosite 5ntr-un verde-deschis, care devenea un albastru-azuriu ca3 de la o trei3e din zid 5n sus zidul av?nd o5nălţi3e totală de vreo trei 3etri. #avanul era acoerit cu anouri din sticlă 3ată, 5n satelecărora ardeau ni@te becuri violet, destul de uternice. !3 bănuit că erau lu3ini de seră, cu toatecă nu vedea3 nici un ic de vegetaţie rin Nur. !sta dacă nu cu3va uneai la socoteală oribilulgazon artificial de e odea, 5n stilul anilor 196.



red că cineva 5ncercase să creeze iluzia că te aflai 5n aer liber, e o aNi@te scăldată desoare, care, absolut 5nt?3lător, arăta ca un coridor subteran din beton. adox ne exlică, de@i nu 3ai era cazul: ; !cu3 ar trebui să vă i3aginaţi că sunteţi undeva la surafaţă. ; Ai nu sunte3< a3 5ntrebat.

&u-3i răsunse la 5ntrebare. ; !sta a fost ideea t?3itei de nevastă-3ea. !vea o tea3ă neNustificată de un eventualrăzboi ato3ic. ; e bleagaQ Părea a fi 5ntr-o disoziţie 3ai bună, @i ne făcu se3n către o u@ă deschisă din dreata,care, din c?te vedea3 eu, era o ca3eră deNoacă entru coii. ; oiii no@tri erau 3ici e atunci, iar ea 5@i 5nchiuia că ei o să crească 5n cataco3beleastea. ; Poate că lu3inile de seră i-ar fi utut aNuta, a3 co3entat eu, 5nsă, 5n ceea ce 5i rive@te e artenerii lor deNoacă, nu3ărul acestora ar fi utut fi destul de li3itat. &u 3ai era atent la 3ine. 2e fat, acu3 ărea să vorbească de unul singur: ; ! văzut +n the Beach @i 2r. /trangelove de vreo douăzeci de ori, @i nici 3ăcar nu credcă @i-a dat sea3a că unul era un fil3 c?t se oate de serios, iar celălalt o arodie. !dăugă:Fil3ele desre !r3aghedonul nuclear au făcut-o să 3eargă la siholog luni de-a r?ndul. !vea3 senzaţia că Bain adox avea un dinte 53otriva obsesiei fostei lui soţii faţă deholocaustul nuclear4 oate că acu3 5ncerca să deă@ească aceste ne3ulţu3iri, declan@?nd el5nsu@i un război nuclear. $ra3 absolut sigur că doa3na adox nu se regăsea e lista ri3elor ersoane e care el avea să le sune duă ce total se va fi sf?r@it. %n fineQ $u @i ate 5nainta3 cu a@i 3ărunţi rin asaNul subteran, din cauza cătu@elor dela icioare. 2e fiecare dată c?nd 53i trăgea3 antalonii, uther urla la 3ine ca un aucat: ; ?inile e caQ Iar eu 5i răsundea3: ; 2racuS să te iaQ !uzea3 zgo3otul e care 5l făcea siste3ul de ventilaţie, 5nsă aerul 3irosea a igrasie, @iasta era u@or nelăcut. 2e fiecare arte a coridorului erau u@i deschise, care dezvăluiau rivirilor ca3ere3obilate: dor3itoare, un living, o bucătărie @i o sufragerie lungă, cu ereţi 53brăcaţi 5n la3briuri,cu draerii grele, cu un tavan orna3ental @i cu covoare de lu@. %n satele unei u@i 5nchise, a3auzit foarte clar ni@te voci, aoi a3 5nţeles că era un radio sau un televizor. !@adar, robabil că se3ai afla cineva acolo. adox, vorbind din nou de unul singur, suse: ; ! cheltuit o avere a3enaN?nd acest loc. 2orea să-@i etreacă Nu3ătatea de viaţă deduă loaia radioactivă 5n confortul cu care fusese obi@nuită. $ra hotăr?t să-@i verse tot năduful, a@a că n-a3 co3entat. ; Pe de altă arte, continuă, eu găsesc că acest loc este foarte util 5n ri3ul r?nd entrutrans3iţătorul $F. 2e ase3enea, este un loc nu3ai bun entru a deozita o avere 5ntreagăco3usă din obiecte de artă, aur @i bani gheaţă. Făcu o glu3ă: Hlti3ul angaNat de la Fisc care avenit să-@i bage nasul 5n afacerile 3ele e 5nchis @i acu3 5ntr-o ca3eră, undeva e-aici. Bună glu3ă, BainQ 2e fat, locul ăsta arăta ca un buncăr al FYhrerului. 2ar oate că nuera 3o3entul otrivit entru astfel de co3araţii. !3 aNuns la caătul coridorului, care trebuie să fi avut atruzeci @i cinci de 3etri, iar arldescuie o u@ă de oţel, o deschise @i arinse lu3inile 5năuntru.



; ate, ur3ează-l e arl, ordonă adox. 0ohn, ore@te-teQ ate disăru e u@ă, iar eua3 ră3as 5n faţa u@ii. ; iberQ se auzi aoi vocea lui arl. ; 0ohn, 3ergi duă ei, 53i suse adox. #oate co3enzile astea ca entru căţelu@i 5nceuseră să 3ă ca3 enerveze. %nsă acu3, c?nd

3ai avea3 at?t de uţin ?nă laV final, nici nu era cazul să 3ă 3ai leg de at?ta lucru. !3 intrat 5n 5ncăere @i a3 văzut că soţia 3ea era din nou 5ntinsă e Nos, iar arl stăteasriNinit de eretele din caătul celălalt, av?ndu-ne e a3?ndoi 5n coli3ator. ; 0ohn, NosQ orunci adox. -a3 5ntins cu faţa 5n Nos e un covor albastru din lu@. Profesional vorbind, ad3ira3 recizia 3ilitară a lui arl @i a lui Bain, recu3 @i fatul că 3anevrau ca la carte doi rizonieri ecare 5i @tiau a fi otenţial ericulo@i cu toate că aveau cătu@ele use, nu osedau ar3e @i eraudeă@iţi nu3eric de trei bărbaţi 5nar3aţi. 2ezavantaNul era că băieţii ă@tia nu 3ă slăbeau nici o cliă, ca să ot să acţionez 5n vreunfel. Folosirea cătu@elor de la icioare, 5n locul celor de la 3?ini, fusese o decizie de bun-si3ţ@i 5nţelegea3 de ce adox otase entru această variantă ?nă 5n acest 3o3ent. /ingura gre@eală gravă e care o făcuseră ?nă acu3 era aceea că nu descoeriseră etardele. !@a se exlică de ce oliţia 5i ercheziţionează e susecţi la ielea goală @i lecontrolează toate cavităţile corului. !cu3, că aNunsese3 5n carcera asta subterană, nu era delocexclus ca asta să fie ur3ătoarea 3i@care a lui adox, 53reună cu cătu@ele entru 3?ini se3nalul nostru de acţiune. P?nă una, alta, adox @i arl ăreau să fie reocuaţi de altceva 5n afară de noi, 5nsă l-a3zărit 5n treacăt @i e uther, care stătea l?ngă u@ă, cu ar3a lui lO ridicată @i aţintită sre noi,gura ţevii oscil?nd u@or 5ntre 3ine @i ate. &-a3 3ai văzut geanta de ?nză, e care uthertrebuie să o fi v?r?t e undeva e dru3. Prin ur3are, sigurele ar3e din 5ncăere erau cele e carele vedea3 acu3 5ndretate sre noi. !roo de ar3e, @i oţiunea lui arl de a folosi o ar3ă auto3ată 5ntr-un saţiu restr?nsera tot o dovadă de rofesionalis3. Gloanţele de la u@tile cu utere 3are au tendinţa să treacă rin corul victi3ei @i să ni3erească @i alţi oa3eni, e care nu intenţionezi să-i love@ti, aoi otsă rico@eze @i să devină ericuloase chiar entru cel care trage @i entru aliaţii lui. 2e fat, aici Nos, ar3a 1O a lui uther era la fel de ericuloasă entru el e c?t era @i entru noi. u toate astea, nu-3i dorea3 să 5nceaă să tragă 5n noi. ?t desre oltul de calibru 11 al lui adox, acesta era otrivit entru saţii restr?nse cusurafeţe zidite. Poate face o dita3ai gaura 5n tine, dacă este folosit de aroae, iar viteza deie@ire a glonţului nu este, de regulă, fatală entru ni3eni dintre cei aflaţi e l?ngă victi3a aleasăca ţintă. 2e ase3enea, dacă love@te un zid de beton, glonţul bont secific acestei ar3e 3aidegrabă lesne@te dec?t rico@ează. 2uă ce a3 reflectat asura acestor detalii, a3 aNuns la concluzia că eu @i soţia 3eaintraseră3, 5n esenţă, 5n rahat ?nă este ca. Ai, ca să sun dret, @i lansatoarele BearBanger 5@i ierdeau 5ncet-5ncet din utilitate. ; %n genunchiQ l-a3 auzit e adox. ?inile e caQ -a3 ridicat 5n oziţia 5ngenuncheat, cu 3?inile e ca, @i a3 văzut-o e ate făc?ndacela@i lucru. &e afla3 ca3 la trei 3etri distanţă unul de celălalt 5n ca3era slab lu3inată, iar rivirile ni se 5nt?lniră. %@i cobor5 caul @i se uită către locul unde se afla ascunsă etarda, undeva5n blugi sau 5n chiloţi, robabil chiar 5n satele fer3oarului. C!cu3 nu-i 3o3entul otrivit, voia3 să-i sun. + să-ţi dai tu sea3a c?nd va veni clia.D



!3 rivit 5n Nurul 3eu rin ca3eră, duă ce ochii 3ei se obi@nuiră cu lu3ina roastă. adox stătea cu satele la noi, 5n dretul unei console electronice a@ezate 5n dretul eretelui din lanul 5ndeărtat. !3 resuus că acela trebuia să fie trans3iţătorul $F. $vri>aQ Aiacu3< uther stătea tot 5n icioare, l?ngă u@ă, cu u@ca 5ndretată către 3ine @i ate.

Pe arl nu-l utea3 vedea din oziţia aceea, 5nsă 5l auzea3 resir?nd 5n satele 3eu. a3era era un birou cu 3obilă uţină @i cu asect funcţional. !cesta era, evident, sediullui Bain 5n caz de război ato3ic @i aici @i-ar fi utut etrece ziua d?nd telefoane entru a afla dacăacolo, deasura, 3ai suravieţuie@te cineva duă area atastrofa. Probabil că avea e undeva @i o bandă de telegraf, ca să 3ai verifice din c?nd 5n c?ndcotaţia rezervelor sale de etrol. &-a3 5nţeles niciodată isteria asta din anii 19-196, c?nd oa3enii doreau săsuravieţuiască unui holocaust nuclear. (reau să sun că, 5n afară de c?teva conserve cu chili @ic?te o ladă de bere, eu nu 3i-a3 făcut niciodată lanuri ost-nucleare e ter3en lung. 2ar, ca să nu-l 5nvinovăţesc degeaba e Bain, aceasta fusese 3ai degrabă ideea soţiei sale.ă 5ntreba3 ce s-o fi ales de ea. + fi făcut @i ea cuno@tinţă cu gaterul< %n fine, a3 3ai observat că e eretele cu la3briuri, 5n dreata consolei electronice, eraufixate trei 3onitoare #( late, e ni@te braţe 3obile. Păreau noi @i contrastau uternic cuat3osfera anilor 196 din casula asta te3orală. a st?nga consolei se aflau @ase televizoare 3ai vechi4 toate erau arinse, 5nsă era greu sădistingi i3aginile alb-negru care se succedau continuu e ecran. i-a3 dat sea3a că erau3onitoare de suraveghere, @i chiar a3 deslu@it i3aginea gheretei e unul dintre ele4 aoi a3 3aivăzut o i3agine a cabanei, surrinsă din gheretă, 5nlocuită 3ai aoi de o altă i3agine, a clădiriicare adăostea generatoarele. Prin ur3are, adox ar fi aflat dacă sosea cavaleria. a fel @i eu, @i ate. P?nă acu3 5nsă,aici la uster 8ill totul ărea nor3al, a@nic @i lini@tit. Hn g?nd nenorocit care nu-3i dădea ace era acela că, @i dacă oliţia @i FBI-ul ar fi dat buzna e oartă @i ar fi us la ă3?nt u@ile cabanei, e noi tot nu ne-ar fi găsit ni3eni aici. Ai, chiar dacă /chaeffer @i-ar a3inti 5n cele din ur3ă că e undeva e aici ar trebui săexiste un adăost antiato3ic, robabil că ar căuta 5n subsolul cabanei @i ar utea foarte bine săconfunde nu @tiu ce 5ncăere de acolo cu un adăost antiato3ic. $ra3 al naibii de sigur că nu avea să descoere odeaua acţionată de istonul hidraulic desub 3asa de Noc4 @i, chiar dacă ar fi descoerit-o, rin nu @tiu ce 3iracol, tot i-ar fi luat ni@te ore bune, dacă nu chiar 3ai 3ult, ?nă ar fi adus aici o echiă secială, dotată cu 3aterial exlozibil, entru a arunca 5n aer u@a de oţel de la intrare. HauQ $ra3 de două ori ierduţi. &u exista dec?t o soluţie de ie@ire din toată nebunia asta,iar aceea era soluţia e care ar fi trebuit s-o alic duă-a3iază: ne3ernicul ăsta @i a3icii luitrebuiau să 3oară, aici @i acu3, 5nainte să ne o3oare ei e noi @i 5nainte ca adox să detonezecele atru bo3be 5n Kinutul &isiurilor. adox se răsuci cu scaunul, 5ntorc?ndu-se către 3ine. ; 0ohn< 5nţelegi ce se 5nt?3lă< ; red că deNa a3 stabilit că ai de g?nd să tri3iţi o undă $F către atru recetoareata@ate la detonatoarele nucleare din cele atru valize cu bo3bă. ; orect. !dăugă: 2e fat, chiar a3 5nceut să trans3it se3nalul. C"ahatQD ; (eniţi 3ai aroae, ne suse el. ergeţi 5n genunchi. 8aideţiQ



$u @i ate ne-a3 t?r?t 5n genunchi, aroiindu-ne de consolă, ?nă c?nd, din satelenostru, arl ne ordonă: ; /toQ &e-a3 orit. ; (edeţi aici cele trei ferestre 3ici< ne 5ntrebă adox. &e-a3 uitat sre locul indicat de el, la o cutie neagră a@ezată e consolă, 5n ri3a

fereastră se succedau raid, 5ntr-un @ir aleatoriu, 3ai 3ulte litere ro@ii, lu3inate de leduri. adoxne suse: ; !3 trans3is ri3a literă din codul de trei care va duce la detonarea 3ecanis3elor. &eexlică: !@ fi utut 3onta un crono3etru 5n fiecare valiză, dar, 5n cazul ăsta, 3o3entul detonăriiar fi fost restabilit, iar eu nu a@ 3ai fi avut nici un control asura lui. !@a că a3 ales o 3etodă dedetonare la co3andă cu alte cuvinte, staţia 3ea de e3isie $F care este erfectă entruaceastă sarcină @i nu lasă loc entru gre@eli de 3anevră. %n sf?r@it 53i recuerez investiţia făcutăcu această staţie $FQ ; Atii, Bain, oţi căuta etrol cu aNutorul undelor $F, l-a3 infor3at. $l z?3bi @i 53i suse: ; (ăd că v-aţi făcut te3ele. &u trebuie să caut etrol. 2eNa @tiu unde este, iar rorietariiactuali sunt e unctul de a fi bo3bardaţi. ; 2e ce faci asta< /e uită la 3ine, relic?ndu-3i: ; +f, ve@nica 5ntrebare Cde ceDQ !rinse o ţigară @i continuă: 2e ce< Pentru că sunt sătul ?nă este ca de @leahta asta de re@edinţi lisiţi de curaN, care 5i tot uă 5n fund e arabiQ 2e-astaQ -a3 g?ndit că @i el uase 5n fund vreun arab la un 3o3ent dat, iar acu3 venise cliarăzbunării. -a3 g?ndit, de ase3enea, să-i c?nt un ic 5n strună, a@a că a3 zis: ; Atii, Bain, eu @i ate vede3 zi de zi rahaturi de-astea la serviciu: i3igranţi ilegal deorigine 3usul3ană trataţi de arcă ar fi avocaţi secializaţi 5n dret constituţional4 ersoanesusecte de activităţi teroriste care sunt blindate cu avocaţi @i a3eninţă să ne dea 5n Nudecată entru arestare lisită de te3ei legalV Ai a3 continuat a@a, cu o listă 5ntreagă de roble3e e care le 5nt?3ina3 5n 3eserianoastră. ucru ciudat 5nsă, adox nu ărea rea interesat. !3 conchis: ; %ţi 5nţeleg frustrările, 5nsă fatul că detonezi atru bo3be nucleare 5n Kinutul &isiurilor nu va rezolva această roble3ă, ci doar o va 5nrăutăţi. "?se, iar asta 3i se ăru straniu. !oi se 5ntoarse din nou cu scaunul către consolă @i aăsă c?teva butoane de e tastatură,exlic?nd: ; Fiecare literă trebuie să fie, la r?ndul ei, codată cu un gru de atru litere. ; !3 5nţeles. Pute3 discuta desre asta< &u s-ar fi zis că 3ă aude, fiind, are-se, concentrat să descifreze infor3aţia de e cadrane@i să asculte ceva 5n ni@te că@ti e care le unea din c?nd 5n c?nd la ureche. !3 re3arcat că ri3a fereastră a cutiei negre 5ncetase cu a3estecul de litere @i ră3ăsesefixată la un CGD de un ro@u arins. ate 5nceu să vorbească: ; ?nd vor aNunge aici oliţia statală @i FBI-ul, o să-ţi facă raf generatoarele @i st?lii deantenă. adox 5@i făcea 5n continuare de lucru cu aaratele sale electronice @i 5i răsunse fără săse 5ntoarcă:



cutiei negre co3un cuv?ntai CG-+-2D, cele atru recetoare vor avea 5ntregul cod de trei litere,5n ordinea corectă: CG+2D. !oi, duă două 3inute, dacă nu intervine nici o schi3bare 5nse3nalul trans3is continuu, cele atru recetoare vor tri3ite un uls electronic către cele atrudetonatoare ata@ate, @i a@a vo3 avea atru exlozii nucleare de toată fru3useţea, graţie do3nuluidoctor PutiovQ&ici eu, nici ate nu i-a3 răsuns.

adox arinse o altă ţigară @i rivi către cutia neagră, 5n ti3 ce literele din ulti3afereastră se succedau raid. !oi e fereastră aăru litera C2D, iar toate cele trei ferestreco3uneau cuv?ntul CG+2D. adox, care se g?ndea robabil că el era 2u3nezeu, suse: ; !@adar, toate cele trei litere sunt tri3ise acu3 5n caătul celălalt al ţării, 5n succesiunecontinuă. #ot nu 5nţelegea3 de ce insista să sună C5n caătul celălalt al ţăriiD. /au oate că5nţelegea3, dar nu voia3 să con@tientizez. adox aăsă c?teva butoane de e consolă, iar e un ecran uria@ aărură atru cifrelu3inate cu leduri verzi: X.. !ăsă aoi e un alt buton, @i cifrele 5nceură să se succeadă eecran, 5n nu3ărătoare inversă. &e suse: ; $ greu de esti3at exact c?t va dura ?nă c?nd unda $F va fi decodată a@a cu3 secuvine de către recetoare. %nsă cincisrezece 3inute rerezintă o aroxi3are destul de bună.!oi, a@a cu3 sunea3, recetoarele trebuie să 3enţină aceste litere ti3 de exact două 3inute, entru a avea certitudinea că citesc fără gre@eală codul continuu, cu autocorecţie. 2uă aceea @i,zic?nd acestea, 5@i lovi al3ele una de alta CBHQD $u 3ă a@teta3 la asta, 5nsă bietul uther aroae că făcu e el de frică. ui adox i se ăru chiar a3uzant, a@a că 3ai făcu de trei ori: BHQ BHQ BHQ %nsă factorul surriză disăruse @i ni3eni nu 3ai tresări. Pe bune, o3ul ăsta era dus rău cu lutaQ Ai sera3 că uther @i arl 5nţelegeau @i ei acestlucru. $ra3 convins că @i 8arr 5nţelesese la un 3o3ent dat treaba asta @i oate arl @i uther 5@ia3inteau 3ăcar de ce ăţise 8arr. i-a3 concentrat atenţia asura crono3etrului, care aNunsese acu3 la 1M:MO. !oi trecula:MX @i 3erse 3ai dearte, 5ndret?ndu-se cu a@i reezi către extazul nuclear al lui Bain adox. adox arinse o altă ţigară, de la cea recedentă, se uită la ceasul de la 3?nă @i aoi lacrono3etru, e ur3ă 5@i verifică o arte din instru3ente @i aruncă o rivire la cele @ase 3onitoarede suraveghere. Părea să fi intrat 5ntr-o stare vecină cu nebunia, @i 5nţelegea3 acu3 că entru el venise3o3entul 5n care 5@i ri3ea răslata, duă ani 5ntregi de 3uncă @i roiecte. $u, e de altă arte, nu avea3 rea 3ulte de făcut oate doar să stau S 5n genunchi, cu3?inile e ca, rivind @i ascult?nd. e să zic, nu ot sune că 3ă lictisea3 asist?nd la uneveni3ent nuclear 5n lină desfă@urare, dar eu sunt 3ai degrabă genul de o3 de acţiune. !roo de asta, arl era tot 5n satele nostru, a@a că era exclus să-3i bag 3?na duăBearBanger, care 53i căzuse uţin 3ai Nos 5n chiloţi. Poate că a@ fi aucat să-l scot, 5nsă, cusiguranţă, a@ fi dat colţul 5nainte să-3i dau sea3a care era v?rful @i să aăs butonul de la celălaltcaăt. ate avea 3ai 3ulte @anse de a scoate obiectul acela din blugi 5nainte de a fi observată dearl sau de nătărăul de uther. Ai o vedea3 că devine tensionată chiar @i nu3ai g?ndindu-se laacest lucru. %l iscodea e uther at?t c?t utea fără să atragă atenţia, 5nsă niciunul dintre noi nu-l vedea e arl, a@a că n-avea3 habar c?t de concentrat era el asura noastră. Plus că exact atunci c?nd uţina 3inte a lui uther ărea a-ncee să hoinărească, adox se răsucea brusc 5n scaunul lui @ise auca de ălăvrăgeală.



; ilioane de tone de aăQ acul &asser @i &ilul se vor revărsa @i vor 3ătura $gitul 5ncalea lor, devers?nd @aizeci de 3ilioane de cadavre e fundul ării editerane. C2u3nezeuleQ Bain, sune-3i că nu e@ti nebun de-a bineleaQD +ric?t de fascinante erau toate aceste infor3aţii, două lucruri 3i-au atras totu@i atenţia:unu, adox avea istolul v?r?t 5n buzunarul interior al sacoului lui albastru4 @i doi, uther ărea

uţin reocuat, ca @i cu3 toate aceste lucruri erau co3let noi entru el. 2e fat, 5@i arinse oţigară, lucru e care n-ar fi trebuit să-l facă 5n ti3ul serviciului. ai ales dacă asta 5nse3na să-@ilase u@ca agăţată de u3ăr, bălăngănindu-se de bandulieră, 5n ti3 ce ierdea vre3ea Nuc?ndu-secu ţigările @i cu bricheta. P?nă una, alta, 5ncăerea se u3luse de fu3. #oc3ai voia3 să recizez că fu3atul asivnu era sănătos entru niciunul dintre noi, dar 3-a3 g?ndit că Bain o să ne a3intească at?t 3ie,c?t @i lui ate să nu ne face3 lanuri e ter3en lung. rono3etrul aNunsese la :E6. Hndeva 5n 5ncăere se auzi sun?nd un telefon. $ra, de fat, 3obilul lui adox, e careacesta 5l scoase din buzunar. ; adox, suse el 5n 3icrofonul telefonului, aoi ascultă @i confir3ă: Proiectul (erde afost declan@at. aiserul )ilhel3, 3ai suse el aoi. 2eci @i ăsta era i3licatQ /au, 3ai degrabă, oate că ăsta era un cod care 5nse3na că totulera 5n regulă, iar el adox nu era constr?ns 5n vreun fel. adox ascultă din nou 5n telefon, aoi răsunse: ; Foarte bineQ 2uă aceea aruncă o rivire la crono3etru @i 3ai suse 5n recetorul3obilului: 5ncă cinci, @ase 3inute, aoi cele două 3inute de siguranţă. 2a. Foarte bine. e aveţila cină< !scultă, r?se @i zise: /-ar utea să vă salvez e toţi de o soartă 3ai ur?tă ca 3oartea.Bun, 5n regulă. ulţu3esc, Paul. 2u3nezeu să ne binecuv?nteze e toţi, 3ai adăugă el. !oi5nchise telefonul @i 3i se adresă: + să-ţi lacă asta, 0ohn. Pre@edintele @i oaseţii lui au 3?ncarefranţuzească la cină: truite sau3one cot, cu sos releve. !@adar, unde era3< ; /cuză-3ă, Bain, a3 sus, cred că nu era3 atent, darV ; !, scuze. $ra Paul 2unn. onsilierul re@edintelui 5n roble3e de siguranţă naţională.%n seara asta iau cina la asa !lbă, 5ntr-o at3osferă inti3ă. Iar asta-i foarte bine, entru că re@edintele @i ri3a-doa3nă ot fi evacuaţi raid de la )ashington. %3reună cu Paul, desigur. ; !@a de roastă e 3?ncarea< adox r?se, zic?nd: ; Atii, chiar e@ti nosti3. %@i băgă telefonul 5naoi 5n buzunar. 2acă vrei să @tii, a3 oantenă de 3obil chiar aici, Nos, iar releul 3eu funcţionează din nou. %nsă, din nefericire entruclienţii 3ei nelătitori din vecinătate, a fost activat siste3ul de critare a vocii. ă 5ntrebă: 2eciunde era3< ; Aaizeci de 3ilioane de cadavre luteau e aa &iluluiV ; $xact. ea 3ai 3are ierdere de vieţi o3ene@ti din istoria lu3ii. Ai să nu-i uită3 nici e cei o sută de 3ilioane de rieteni 3usul3ani sau chiar 3ai 3ulţi care vor fi incineraţi 5nur3a celor 5ncă o sută de exlozii nucleare. #ot nu reu@ea3 să-l ur3ăresc. %nţelegea3 ce era cu Focul /ălbatic, de@i, 5ntre noi fievorba, 3i se ărea că asta era o relică uţin ca3 exagerată faţă de o bo3bă teroristă careexloda undeva 5n !3erica4 dar cine era3 eu să e3it astfel de Nudecăţi< eea ce nu reu@ea3 eusă 5nţeleg era felul 5n care adox avea să declan@eze Focul /ălbatic bo3bard?nd atru ora@eisla3iceV Ai atunci 3i-a icat fisa. &u era vorba desre atru ora@e isla3ice, ci desre douăora@e a3ericane. $xact ora@ele 5n care se aflau acu3 bo3bele nucleare os !ngeles @i /anFrancisco. 2u3nezeule 3areQ -a3 uitat la ate, care, din c?te a3 re3arcat, era albă ca o stafie.



adox luă o teleco3andă de e consolă @i orni cele trei televizoare cu ecran lat. Pri3ul se arinse, @i a3 văzut un studio de @tiri 5n care doa3na de la rognoza vre3iiarăta către o hartă 3eteo a ţării. ; )ashington, ne lă3uri adox, duă care ori sonorul. Pe cel de-al doilea ecran se vedea un alt studio de @tiri, 5n care un individ trecea 5n revistă

eveni3entele sortive. ; /an Francisco, reciza adox, orind sonorul @i de această dată. Pe cel de-al treilea ecran, doi crainici de @tiri vorbeau de zor. %n satele lor se zărea riveli@tea din afara clădirii4 era 5ncă ziuă. i-au trebuit c?teva secunde ca să recunosc că eravorba de centrul ora@ului os !ngeles. adox ascultă ti3 de c?teva secunde, aoi 5@i riviceasul de la 3?nă. ; Bun, deci aici e 19.XO, ceea ce 5nsea3nă că e oasta de $st este ora 1O.XO. Ai, zic?nd acestea, se uită la crono3etru, care arăta L:L6,:L,:LO,:LXV ; !@adar, zise adox, 3ai ave3 cinci sau @ase 3inute ?nă c?nd ulti3a literă, 2, aNungela recetoare. !oi, cele două 3inute de siguranţă. Făcu o auză: 2oa3neQ i-a3 dres vocea @i a3 sus: ; !i de g?nd<V !dică, ai de g?nd să<V ; /une ce ai e suflet, 0ohnQ ; e dracuS ai de g?nd să faci< ; 2ar ţie ce ţi se are că fac< &u i-a3 răsuns, @i nici ate nu a făcut-o. /e lăsă e sate 5n scaunul lui rotitor, 5@i 5ncruci@a icioarele @i 5@i arinse o nouă ţigară. ; Proiectul (erde. !@a se nu3e@te lanul 3eu de a declan@a Focul /ălbatic. !ţi 5nţeles<Patru valize nucleare două 5n os !ngeles, două 5n /an Francisco. -au costat zece 3ilioanede dolari, lus costurile de 5ntreţinere. /e uită din nou la crono3etru. + să exlodeze toate 5n 3ai uţin de @ase 3inute. /e 5ntoarse din nou către noi, zic?nd: !oi se declan@ează relica Focul/ălbatic, @i o să-i @terge3 de e faţa ă3?ntului e nenorociţii ăia de isla3ici entru ceea ce aufăcut 5n os !ngeles @i /an FranciscoV /e ori brusc, ca @i cu3 toc3ai @i-ar fi dat sea3a deceva, @i suse: !, a3 uitatQ $u sunt cel care aruncă 5n aer ora@ele /an Francisco @i os !ngeles. "?se. 2u3nezeule 3areQ ; Bain, i-a3 sus, entru nu3ele lui 2u3nezeu, nu oţiV ; 0ohn, 3ai taci odatăQ !cu3 vorbe@ti exact ca 8arr. Ai, c?t ti3 ţii gura aia 5nchisă,g?nde@te-te c?t de fru3os e totulV Proiectul (erde. Focul /ălbatic. 2e ce verde< Pentru căV /euită la ecranele late: (ezi banda aia care trece rin artea de Nos a ecranului, e canalul din os!ngeles< e-ţi sune ea< !lertă de cod ortocaliu. Atii ce-o să sună 5n viitorul foarte aroiat<od (erde. 2efinitiv. -ai 5nţeles< &-o să 3ai fii verificat niciodată cu detectorul de 3etale laaeroortV ă rog, de fat, tu nici n-o să 3ai aNungi vreodată 5ntr-un aeroort. 2ar g?nde@te-te latoţi conaţionalii no@tri care 5nt?3ină tot felul de nelăceri la aeroort. ontinuă să 3ai bată c?3ii o vre3e, iar eu 3-a3 uitat la i3aginile din e3isiunile de @tiridin os !ngeles @i /an Francisco, ser?nd să văd vreun se3n cu3 că nu @tiu ce co3lot ericulos fusese dat 5n vileag 5n resectivele ora@e. %nsă crainicii se regăteau să iasă din e3isie./era3 de fat, 3ă ruga3 să fi fost găsiţi iloţii @i coiloţii din a3bele ora@e. Insă 5n acest3o3ent @ansele ca toţi cei atru să fi fost descoeriţi, cu tot cu valizele lor nucleare, erau destulde 3ici. ; Bain, i-a3 sus, guvernul va afla că tu, nu terori@tiiV



; 0ohn, chiar @i dacă @i-ar da sea3a, tot ar fi rea t?rziu. Focul /ălbatic se declan@eazăauto3at @i la cel 3ai 3ic sti3ul. ; Bain, o să vină să te cauteV ; Atii ce< Puţin 53i asă, at?ta vre3e c?t @tiu că isla3ul zace 5n cenu@a nucleară. &u 3ăderanNează să devin 3artir entru ţara 3ea, entru convingerile 3eleV

; Ki-ai ierdut 3inţile<Q + să ucizi 3ilioane de a3ericani, 3ilioane de 3usul3aninevinovaţiV ; 0ohn, 3ai taci dracului din gurăQ /e uită raid la arl @i la uther, aoi 53i suse:/coul scuză 3iNloacele. ; &u, nu leV "idică vocea: ; Ba daQ (orbi3 aici desre o lu3e cu totul nouă. hiar e@ti at?t de t?3it 5nc?t să nu5nţelegi< ; #rebuie să fac ii. adox o rivi e ate: ; Pofti3<Q ; #rebuie să fac ii. #e rog, nu 3ă 3ai ot ţine. &u vreau săV 3ă sca e 3ine aici. adox dădu se3ne de iritare, se g?ndi o cliă @i aoi suse: ; Păi, nici eu nu vreau să te scai e tine aici, ţin?nd cont de ce treabă de 3?ntuială aufăcut cei care se ocuă de urificarea aerului. &-o scăa din ochi, 5l atenţiona el e arl. arl 5i ordonă lui ate: ; In atru labeQ %ntoarce-teQ ate făcu 5ntoc3ai, aoi arl 5i indică: ; !coloQ !3 ierdut-o din ochi, 5nsă a3 auzit sunetul a@ilor lui arl e odea, duă care a3 auzito u@ă deschiz?ndu-se 5n satele 3eu. adox ur3ărea tot ce se etrece4 la fel ca uther, care 5@i scoase din nou ţigările. arl 5i suse lui ate: ; 2u-teQ H@a ră3?ne deschisă. /osise clia. arl o ur3ărea e ate, st?nd cu satele la 3ine, iar adox avea atenţia53ărţită 5ntre crono3etrul lui, care acu3 arăta M:EO, 3onitoarele de suraveghere, care nuindicau roble3e, @i televizoarele cu ecran lat, unde e3isiunile de @tiri se aroiau de final. uther avea rivirea fixată asura u@ii deschise de la baie. !3 5ntors caul @i a3 rivit 5n satele 3eu. arl stătea 5n icioare la u@ă, cu 3itraliera la@old, 5ndretată către ate, e care o vedea3 st?nd 5n icioare 5n faţa vasului de toaletă,deschiz?ndu-@i nasturele de la blugi @i fer3oarul. &u @tiu ce-@i 5nchiuia arl că ur3a să vadă, dar cu siguranţă avea să vadă cu totulaltceva. ; 0ohn, nu-i nevoie să te uiţi la nevastă-ta c?nd face ii, 53i suse adox. %ntoarce-te 5n artea asta. -a3 5ntors cu satele la ceea ce avea să fie o lu3ină foarte uternică, 3i-a3 ţinutresiraţia @i a3 5nchis ochii. $ra3 regătit entru ceea ce ur3a, 5nsă, c?nd s-a 5nt?3lat, aroaecă a3 făcut @i eu e 3ine. + exlozie asurzitoare u3lu 5ncăerea, ca @i cu3 zgo3otul era co3act, 5n acela@i ti3,ca3era fu inundată de o lu3ină orbitoare, e care o vedea3 @i rin leoaele 5nchise. -a3 auzit e arl url?nd de durere.



!cu3 era3 5ntins la odea, cu etarda 3ea 5n 3?nă, 5nsă 5ncăerea era 5necată 5n fu3, a@acă nu-i vedea3 nici e adox, nici e uther @i sera3 că nu 3ă văd nici ei. /tabilise3 deNa căuther rezenta cel 3ai 3are ericol cu ar3a lui 3odel l O, a@a că a3 5ndretat etarda srelocul unde a3 văzut ceva 3i@care l?ngă u@ă @i a3 aruncat-o. + altă exlozie uria@ă u3lu 5ncăerea, 5n ti3 ce flacăra ţ?@ni din etardă recu3 o rază

ro@ie de laser @i se desco3use e erete sau e uther. &ici nu 3ai conta dacă 5l ni3erise3 sau nu, entru că toţi erau deNa e Nu3ătate orbi, surzi@i cu siguranţă ter3inaţi. -a3 răsucit @i 3-a3 aruncat e odea, unde l-a3 văzut e arl căzut e sate. !35ntins 3?na, b?Nb?ind duă 3itraliera lui, dar n-a3 găsit-o. !oi ate 53i strigă ceva, 5nsă n-a3 auzit-o. -a3 uitat @i a3 văzut că luase ea 3itraliera. Pe covor ?l?iau focuri 3icuţe, de la exlozia etardei, @i a3 3ai văzut @i o canaea 5nflăcări. !3 zărit 5n fugă chiul lui arl sau ceea ce fusese c?ndva chiul lui arl aoi 3-a3ghe3uit @i 3-a3 năustit sre adox, e care l-a3 văzut e odea, l?ngă scaunul lui rotitor,3i@c?ndu-se, evident dezorientat, 5nsă nici vorbă să fie rănit. !3 făcut 5nsă un as rea 3are entru lanţul de la cătu@e @i a3 căzut 5n faţă, duă care 3-a3 t?r?t 5n 3?ini @i 5n genunchi ca săaNung la el. %nainte să aNung eu la adox, uther fu 5n icioare @i 5@i duse u@ca la u3ăr, fiind e unctul de a 3ă u3le de găuri, c?nd o rafală de 3itralieră u3lu 5ncăerea, iar uther ăru săsfideze legile gravitaţiei atunci c?nd se ridică dintr-odată @i se izbi de erete. %nainte să cadă, ate 3ai trase o rafală, iar 3axilarul de Nos al lui uther se făcu nevăzut. -a3 aruncat din nou sre adox, care stătea 5ntr-un genunchi, cu faţa sre 3ine @i curevolverul 5n 3?nă. 2ădu să ridice ar3a sre 3ine, 5nsă ate strigă: ; /tai e locQ /tai e locQ as-o NosQ as-o Nos sau te o3orQ #recură c?teva clie lungi ?nă c?nd adox 5@i analiză alternativele. ate 5l aNută să ia odecizie, făc?nd o gaură 5n tavan, chiar deasura caului său. !runcă ar3a chiar 5nainte catencuiala căzută din tavan să-l atingă. #i3ul arcă ră3ăsese susendat o vre3e, 5n ti3 ce @i eu, @i adox era3 5n genunchi,uit?ndu-ne unul la altul de la circa un 3etru @i Nu3ătate distanţă. ate stătea ca3 la trei 3etri denoi cu 3itraliera aţintită sre caul lui adox. a3era 3irosea a exlozibil ars @i un fu3 albastru lutea 5n aer. (ederea 5nceea să-3irevină, 5nsă ni@te ete negre 53i dansau 5n faţa ochilor, indiferent 5n ce direcţie a@ fi rivit. ?tdesre urechi, auzise3 rafalele de 3itralieră, dar arcă veneau de undeva, de foarte dearte4 iardacă 3ai era @i un alt zgo3ot 5n ca3eră, eu, unul, nu-l 3ai auzea3. -a3 ridicat 5ncet 5n icioare, 3i-a3 recăătat echilibrul, aoi a3 5n@făcat revolverul luiadox de e covor @i 3-a3 dus la uther, care stătea sriNinit de erete, l?ngă u@ă. &u 3urise,5nsă avea să-@i dorească să fi 3urit, 5n caz că suravieţuia fără 3axilarul de Nos. Pri3a rafală trasăde ate 5i sf?@iase u3ărul, 5nsă u@ca 5i at?rna 5ncă de bandulieră, de-a cur3ezi@ul ietului. I-a3dat-o la o arte, a3 3utat selectorul de e auto3at e oziţia de siguranţă, aoi 3i-a3 agăţat u@ca e u3ăr. ate 5i făcuse un se3n lui adox către covor, iar acu3 stătea 5ntins acolo, cu faţa5ngroată 5n covorul gros, de lu@ albastru, oziţie care utea3 să-i sun din rorie exerienţă nu era deloc confortabilă.



!3 aruncat o rivire la crono3etru @i a3 văzut că 3ai avea3 două 3inute 5n ca ?nă la:. #rebuia să fac totul ca la carte, să 3ă asigur că nu 3ai ră3ăsese ni3eni care să rezintevreun ericol entru 3ine @i entru ate. !@a că 3-a3 dus la arl care 3ai era 5ncă 5n viaţă @icare avea, la r?ndul lui, ni@te ărţi ale feţei a@ezate altfel dec?t ar fi trebuit.

!3 5nceut să-l ercheziţionez, dar, sre 3area 3ea surrindere, el se ridică 5n cauloaselor, recu3 Fran>enstein e 3asa de laborator, iar eu 3-a3 dat c?ţiva a@i 5n sate. -a3 rivit ridic?ndu-se 5n icioare. $vident, era orb @i nu era o orbire te3orară, ci, Nudec?nd duă arsurile din Nurul ochilor, una definitivă. u toate acestea, el băgă 3?na 5n geacă @iscoase de acolo un colt auto3at de calibru 11. !vea3 de g?nd să-i strig: CPune ar3a NosQD, dar, 5n cazul ăsta, ar fi @tiut 5ncotro să tragă4a@a că, dat fiind că intrase3 deNa 5n criză de ti3, a3 luat o decizie dificilă @i i-a3 tras un glonţde 11 33 direct 5n frunte. $ra rea solid entru ca i3actul gloanţelor să-l ridice de la sol rin ur3are, căzu 5nsate, ca un coac uria@ care se răbu@e@te. ; %ncă cincizeci @i ot de secunde, 3ă anunţă ate. -a3 dus la adox, care se holba la cadavrul lui arl, @i l-a3 5ntrebat: ; u3 oresc chestia asta< %@i 5ntoarse caul către 3ine @i-3i răsunse: ; /ă te ia dracuSQ ; &-ai ni3ic inteligent de sus< 8aide, Bain, aNută-3ăQ u3 oresc chestia asta< ; &u oţi. Ai de ce ai face-o< 0ohn, g?nde@te-te uţinQ #rebuie să fiu sincer @i să recunosc că 3-a3 g?ndit la asta. !dică să 3ă ierte2u3nezeuQ chiar 3-a3 g?ndit să las lucrurile să se 5nt?3le. ; Patruzeci de secunde, strigă ate. i-a3 us ordine 5n g?nduri @i 3i-a3 a3intit ce susese adox desre se3nalul $F4 arcă 53i aducea3 a3inte ceva desre un se3nal continuu @i desre o erioadă de siguranţă. -a3 g?ndit deci că, dacă orea3 unda $F, chiar de aici, de la trans3iţător, recetoarele n-ar 3aifi catat sau n-ar 3ai fi utut cata @i tri3ite se3nalul către detonatoarele nucleare. $lectronicanu este unul dintre unctele 3ele forte, dar distrugerea este, iar acu3 nu era ni3ic de ierdut 5nafară de cele două ora@e a@a că 3-a3 dat c?ţiva a@i 5naoi @i i-a3 sus @i lui ate să facăacela@i lucru. rono3etrul aNunsese la:1X, 5nsă 53i a3intea3 din ceea ce susese Bain că unda $F @idecodarea ar utea fi cu un 3inut sau două 3ai raide sau 3ai lente 5n dru3ul lor cătrerecetoare. !@adar, nu era exclus ca intervalul de siguranţă de două 3inute să fi 5nceut deNa sauchiar să se fi 5ncheiat. !3 rivit 5n fugă la cele trei televizoare cu ecran lat, 5nsă nu se 5nt?3la ni3icneobi@nuit la /an Francisco, os !ngeles sau )ashington. !3 auzit-o e ate strig?ndu-3ă e nu3e. !3 rivit 5n direcţia 5n care se uita ea @i a3 văzut că acu3 crono3etrul aNunsese la :,iar cutia neagră cu leduri afi@a, inter3itent, 3esaNul CG+2 G+2 G+2D. !3 ridicat coltul @i l-a3 5ndretat către trans3iţătorul $F. adox se ridicase @i stătea 5n genunchi, 5n dretul trans3iţătorului, ca @i cu3 l-ar fi roteNat. "idică braţele 5n aer, strig?nd: ; 0ohnQ &u face astaQ asă lucrurile a@a cu3 sunt acu3Q #e i3lorQ /alvează lu3eaQ/alvează !3ericaV



&u-3i răsunse. !3 aruncat o rivire fugară la Bain adox, care ră3ăsese tot 5n genunchi, nu3ai căacu3 avea caul dat e sate, reze3at de 3arginea consolei electronice. +chii ăia cenu@ii, deuliu, erau larg deschi@i, la fel de ne3i@caţi @i de lisiţi de e3oţie ca 5ntotdeauna. Iar dacă nu lua35n calcul gaura ro@ie din 3iNlocul frunţii, cu greu 3i-a@ fi utut da sea3a că 3urise, ceea ce era

de-a dretul 5nfiorător. ate 3ă văzu holb?ndu-3ă la el. ; !i făcut ceea ce trebuia să faci. Atia3 a3?ndoi că nu era a@a. !3 făcut ceea ce voia3 să fac. i-a3 3utat rivirea de la adox @i 3-a3 uitat la cele @ase 3onitoare de suraveghere,dar n-a3 văzut e ni3eni, cu exceţia unei u3bre care se li3ba de colo-colo rin gheretă.Bănuiesc că era 2ere>. !oi a3 zărit un Nee trec?nd rin dretul clădirii 5n care se aflaugeneratoarele. I-a3 sus lui ate: ; /unt tot acolo, @i n-a venit ni3eni de la sediul oliţiei statului. 2ădu u@or din ca. ; !@adar, o să ră3?ne3 aici o vre3e. hiar nu 3ă 5nc?nta ideea de a 3ai ră3?ne rea 3ult 5n această ca3eră, cu două cadavre e odea @i cu un covor @i o canaea care ardeau 3ocnit, ca să nu 3ai vorbesc de 3irosulaaraturii arse. 2incolo de asta, uther 5nceuse să horcăie, @i cuno@tea3 foarte bine sunetul ăsta. &u rea avea3 cu ce să-l aNut, dar 3-a3 g?ndit că ar fi cazul să 5ncerc, a@a că a3 rivit 5n Nur,căut?nd un telefon fix de e care să sun la sediul oliţiei statului @i să le sun să tri3ită oa3bulanţă @i ni@te oliţi@ti care să-l aresteze e 2ere> @i e oricine ar 3ai fi trebuit arestat @i caresă ne scoată dracului de acolo odată. ate continua să rivească atent la cele trei televizoare, uit?ndu-se destul de des la unceas de e erete. ; red că totul e 5n ordine. ; 2a. &u găsise3 nici un telefon, a@a că 3-a3 g?ndit să 5ncerc 5n altă ca3eră, iar asta 53ia3inti de ca3era cu u@a 5nchisă, unde auzise3 un televizor. ă rog, oate că 5ncă era3 a3eţit din cauza etardelor ălora, dar ar fi trebuit să fiu ceva3ai rudent. %n lus, auzul nu-3i revenise co3let, @i asta era valabil @i 5n cazul lui ate4 a@a căniciunul din noi n-a auzit zgo3otul de a@i de e coridor. i-a3 dat sea3a că nu 3ai era3singuri abia atunci c?nd a3 auzit o voce sun?nd: ; $i bine, la asta chiar nu 3ă a@teta3Q -a3 răsucit @i a3 văzut fanto3a lui #ed &ash st?nd 5n icioare, 5n cadrul u@ii. !3ră3as fără grai. ate, la r?ndul ei, stătea holb?ndu-se din celălalt caăt al ca3erei, iar gura ei chiar secăscă 5ntr-o ui3ire 3ută. %n cele din ur3ă, a3 reu@it să 5ngai3: ; #u e@ti 3ort. ; 2e fat, 3ă si3t foarte bine, răsunse el. %3i are rău să te indisun. ; &u sunt indisus. /unt deza3ăgit. ; Fii băiat finuţ, 0ohnQ /e uită la ate @i o 5ntrebă: Ai< e 3ai faci< $a nu-i răsunse.



Atia3 eu că @i I!-ul 5@i v?r?se coada 5n toată chestia asta, dar nici 5n cele 3ai ur?teco@3aruri ale 3ele nu-3i i3agina3 că voi aNunge să-l 3ai 5nt?lnesc e &ash 5ncă o dată. /au oate că-3i i3agina3. &ash studie cu atenţie 5ncăerea, dar nu făcu nici un co3entariu cu rivire la răădul deacolo s?ngele 53ră@tiat este tot, uther d?ndu-@i ulti3a suflare la c?ţiva 3etri de el sau arl

zăc?nd 3ort 5n 3iNlocul 5ncăerii. #ed era un ti cu s?nge-rece. /e uită totu@i la Bain adox @isuse: ; are ăcatQ 2uă c?te se are, avea3 oinii diferite 5n rivinţa răosatului. &ash 3ai suse, fără a nise adresa nouă, ci lui 5nsu@i: ; $i bine, 3ulte ersoane o să fie deza3ăgite la )ashington. &ici eu, nici ate nu i-a3 dat nici un răsuns, dar 3ie 3i-a trecut rin ca să-3i dau u@ca 1O Nos de e u3ăr @i s-o a@ez 5n oziţia de tragere. &u era3 co3let delasat, dat fiind că #ed &ash era robabil un uciga@ @i, cu siguranţă,nici e dearte un 3are ad3irator al subse3natului. %n afară de asta, urta o Nachetă sort @i ţinea3?na dreată 5năuntru, recu3 foto3odelele 3asculine de rin cataloage. !fi@a exact asectulacela non@alant, de o3 cu o ar3ă 5n buzunar. ; e faci aici< reu@i ate să articuleze 5n cele din ur3ă. ; ucrez. ; Bine, darV #u erai 5n #urnul de &ordV ; /incer să fiu, 0ohn, a3 5nt?rziat @i eu, la fel ca tine @i ca alţii. &u-i ciudat cu3 le5ntoarce destinul ăsta e toate< 5ntrebă el, filosof?nd cu voce tare. ; 2a. 2estinul e un butoi lin cu r?sete. are-i treaba, #ed< + să-3i sui acu3 că aivenit aici să-l ore@ti e adox, dar @i că de data asta ai 5nt?rziat c?teva 3inute< ?3bi @i răsunse: ; &-a3 venit aici să-l oresc e adox. Ai aruncă din nou o rivire la răosatul do3nadox. 2ar se are că de-asta ai venit tu aici. ; $u a3 venit aici entru cină. !oi, 5nainte să aucă3 să ne angaNă3 5ntr-un schi3b de relici sirituale, el scoase istolul, un Gloc> ase3ănător cu al 3eu, @i suse: ; (oi chiar aţi dat tot lanul este caQ ; &u, #ed, noi toc3ai a3 salvat ora@ele /an Francisco @i os !ngeles. Ai i-a3 exlicat,ca să fiu sigur că 5nţelege: &oi sunte3 eroii. Băieţii răi au 3urit. %nceuse să-@i iardă răbdarea, a@a cu3 face 5ntotdeauna cu 3ine, iar acu3, că scosesear3a @i @tia3 de care arte a baricadei se află, ne suse: ; 8abar n-aveţi c?t de tare aţi 5ncurcat lucrurileQ /e uită fix la 3ine, rivind-o 5n trecere e ate. u3ea e care o @ti3 noi era e unctul de a se schi3ba entru totdeauna. %nţelegeţitreaba asta< + 5nţelegeţi< /e a3balase de-a binelea, a@a că a3 referat să nu-i răsund la 5ntrebarea aia stuidă. $l continuă: ; !cesta a fost cel 3ai bun, cel 3ai ingenios @i cel 3ai 5ndrăzneţ lan e care 5lg?ndiseră3 noi vreodată. Ai 5ntr-o nenorocită de zi o singură zi, 0ohn 5ntr-o afurisită de zi, a3fi utut rade de e surafaţa ă3?ntului o a3eninţare 3aNoră la adresa !3ericii. Iar tu, tu @iscoria asta, aţi dat totul este caQ ; 8ei, să @tii că regret sincer. ate trase ad?nc aer 5n iet @i 5i suse tăios:



; %n ri3ul r?nd, #ed, eu nu sunt o scorie. %n al doilea r?nd, dacă guvernul ăsta vrea sădistrugă isla3ul cu bo3be ato3ice sau să-l a3eninţe @i aoi să-l distrugă atunci ar trebui săaibă curaNul să facă asta fără să 3i3eze un afurisit de atac terorist asura a două ora@e a3ericane@i fără să o3oare 3ilioane de a3ericaniV ; ai taci dracului din gurăQ ine dă doi bani e os !ngeles @i /an Francisco< $u nu.

Ai nici tu. &u-3i ţine tu 3ie lecţii de 3orală, ate. !3 avut @ansa să 5ncheie3 toată ovesteaasta cu 3usul3anii 5ntr-o notă fericită, 5nsă tu @i clovnul ăsta nenorocit cu care te-ai 3ăritatV /e uită la 3ine @i observă entru ri3a oară banduliera de e u3ăr @i gura 5ntunecată aţevii u@tii lO, care se iţea din satele 3eu. %ndretă Gloc>-ul sre 3ine: ; 2ă-ţi Nos de e u3ăr nenorocita aia de u@căQ &-o atingeQ &u atinge ni3icQ %3inge-o e odea. !cu3Q -a3 alecat 5n st?nga, astfel 5nc?t banduliera 5nceu să-3i alunece de e u3ăr,cobor?nd de e braţ. %n ti3ul ăsta 5ncerca3 să-3i dau sea3a cu3 a@ utea să un 3?na e u@că, să trag iedica, să ţintesc din dretul @oldului @i să trag o singură dată, dar cu folos. !arent, do3nul &ash se lictisise să 3ai a@tete să ter3in ceea ce 5nceuse3, a@a căsuse: ; &u te 3ai obosiQ /tai acolo ?nă 3oriQ %@i 5ndretă Gloc>-ul sre ietul 3eu. a să@tii @i tu, a3 tras ni@te sfori 5n a@a fel 5nc?t să fii tri3is aici, 5n seranţa că vei fi ucis tu, nu bietul8arr uller, căruia ai să i te alături ca3 5n trei secunde. Pe l?ngă asta, adăugă el făc?nd un gestdin ca către ate, să @tii că 5ntr-adevăr i-a3 tras-o. !3 auzit o exlozie uternică, 5nsă nu a3 văzut nici 3ăcar o sc?nteie e ţeava istoluluisău. u toate astea, aruncă ar3a 5n aer. /au, cel uţin, 3ie a@a 3i se ăru. orul lui fu 53ins5naoi, ca @i cu3 ar fi fost lovit 5n iet, duă care se izbi de erete, l?ngă uther. !lunec?nd e odea, ate goli 5ncărcătorul coltului lui arl 5n truul lui #ed &ash, care se s3ucea violent defiecare dată c?nd 5l ni3erea un nou glonţ. !3 ur3ărit-o trăg?nd @i ulti3ele trei gloanţe. &u era nici o ur3ă de isterie sau de furie 5nfelul 5n care trăgea. Kinea ar3a auto3ată cu a3bele 3?ini, 5n oziţia corectă, avea genunchii u@or5ndoiţi, braţele 5ntinse, obiectivul bine fixat. !ăsa, trăgea, resira, a@teta, aăsa iară@i. !sta ?nă c?nd ră3ase fără gloanţe 5n istol. -a3 dus la ea să-i iau ar3a din 3?nă, dar ea o azv?rli din rorie iniţiativă. ; ulţu3esc, i-a3 sus. $a se uita 5n continuare la truul lui &ash, acoerit acu3 cu s?nge @i cu cheaguri rovenite dintr-o rană de la ca. ; &u sunt o scorie, #ed, 3ai suse ea. (a trebui să ţin 3inte @i să nu folosesc cuv?ntul ăsta c?nd ne certă3. aitolul XE !3 găsit un telefon fix @i l-a3 sunat e 3aiorul /chaeffer, care, duă cu3 avea3 săaflă3, n-avea habar unde era3 @i ce se etrecea. I-a3 făcut o recaitulare foarte concisă, fără să-isun 3ai 3ult dec?t era necesar, 3enţion?nd o3orul @i 3utilarea @i solicit?nd c?ţiva soldaţi, oa3bulanţă, o echiă /I @i rezenţa lui. %ntre ti3, eu @i ate, av?nd la noi u@ca lO 5ncărcată a lui uther @i istolul lui &ash,tot 5ncărcat slavă 2o3nuluiQ a3 cercetat @i 5ncuiat celelalte ca3ere din re@edinţa subterană,care ar fi utut fi rezentate 5ntr-o revistă denu3ită ase @i adăosturi antiato3ice. !3 găsit geanta de ?nză cu lucrurile noastre 5n ea @i a3 reintrat 5n osesia lor. &u e ni3ic interesant sau educativ 5n iostaza unui rizonier neaNutorat, 3ai ales atuncic?nd gardienii suferă de sihoză @i nu se dau 5naoi de la cri3ă4 eu n-a3 5nţeles niciodată edelin chestia aia cu sindro3ul /toc>hol3, 5n care rizonierul 5ncee să se identifice cu cel care



5l rivează de libertate @i aNunge chiar să 3anifeste 5nţelegere faţă de toate t?3eniile e care ledebitează acesta ca scuză entru co3orta3entul său aberant. #otu@i, din c?nd 5n c?nd, se 3ai 5nt?3lă ca 3ăcar ceva din ceea ce sune sau facede3entul să coresundă cu ceea ce crede sau cu ceea ce g?nde@te rizonierul 5n cele 3ai5ntunecate cotloane ale 3inţii lui.

2ar destul cu toate asteaQ $u @i ate a3 găsit barul do3nului adox, care era, de fat, versiunea 3ai 3ică a celuide sus. $a alese o sticlă de 2o3 Perignon, din anul 196, e care o deschise @i din care bău,folosind un ahar obi@nuit, de aă. $u a3 găsit ni@te sticle cu bere arlstadt, caldă, care, din ăcate, nu devine 3ai bunăodată cu trecerea anilor4 de fat, chiar devenise un ic tulbure din 196L ?nă acu3. %nsă a icatcu3 nu se utea 3ai bine. ?t desre do3nul &ash, aceasta fusese a doua @i, ser eu, ulti3a oară c?nd se 5ntorceadin 3orţi. !vea @ate găuri 5n el @ate, nu3ărate iar asta nu era deloc rău, ţin?nd cont că setrăseseră ot gloanţe 5n total. 2e fat, chiar 3-a3 si3ţit uţin ridicol atunci c?nd 3-a3 dus să-iverific ulsul, iar ate 3-a 5ntrebat ce dracuS făcea3 acolo. 2ar trebuia să fiu sigurQ Ai, dacă tot veni vorba desre do3nul &ash, o3ul ăsta reu@ise să 3ă scoată co3let dinsărite 5n 3ai uţin de trei 3inute. %n ri3ul r?nd, #ed, eu nu sunt un clovn, iar soţia 3ea nu e oscorie. ?t desre cealaltă roble3ăV 3ă rog, s-a 5nt?3lat. P?nă @i ate oate face o alegeregre@ită c?nd e vorba desre bărbaţi. /unt sigur că nu toţi rietenii ei au fost ni@te 0ohn ore. Probabil 53i ghicise g?ndurile, entru că, ter3in?nd un alt ahar de @a3anie, 53i suse: ; &u s-a 5nt?3lat niciodată. #e-a 3inţit. e-i dret, e răosatul #ed oricu3 nu-l 3ai utea3 5ntreba, a@a că a3 lăsat-o baltă. ; J@tia de la I! 3int tot ti3ul, i-a3 sus. ; #u crede-3ă e 3ineQ !vea la ea istolul lui #ed. Prin ur3are, n-avea3 5ncotro. ; #e cred, scu3o. %n calitate de avocat @i de agent FBI, ea 3ă infor3ă: ; Pot să Nustific ri3ele două gloanţe sun?nd că era3 5n legiti3ă aărare. Pe celelalte@ase nu 3ai a3 cu3 să le exlic. I-a3 sugerat: ; /ă sune3 că #ed te-a rovocat să-l 53u@ti de ot ori. Ai a3 adăugat: 2e fat, să @tiică a@ fi fericit să-3i asu3 eu vina sau 3eritul entru uciderea lui. ; ulţu3esc, darV 3ă descurc eu cu3va. &e-a3 5ntors 5n ca3era cu staţia $F entru a verifica 3onitoarele de suraveghere @i i-a3 văzut e oa3enii lui /chaeffer sosind 5n 3a@ini cu sau fără 5nse3ne seciale, 5nsoţiţi de oa3bulanţă. #oate erau aliniate e cuen Pond "oad, dincolo de oarta 5nchisă. iudat era că oarta nu se deschidea, a@a că 3a@ina din fruntea coloanei a intrat direct rin ea. !oi doi oliţi@ti 5n unifor3ă au intrat 5n gheretă @i, duă c?teva 3inute, doi infir3ieri de e a3bulanţă duceau e o targa un cadavru e care 5l ridicaseră din gheretă @i 5l duceau laa3bulanţă. ; e s-a 5nt?3lat< 3ă 5ntrebă ate. ; /unt aroae sigur că 2ere> e 3ort. ; ort< ; 2a. adox a avut nevoie de el să facă ordine 5n cabană @i să scae de duba e care a3luat-o cu 53ru3ut de la "ud. %nsă adox nu-@i dorea ca 2ere> să vorbească cu cineva desre



toate astea sau să sună cuiva că toată lu3ea se află 5n adăostul antiato3icV !@a că a us ecineva să-l anihileze e 2ere>. ; /e are că adox ăsta se g?nde@te la toate, co3entă ate. ; &u chiar la toate. Ai nu se 3ai g?nde@te. !3 3ai a@tetat vreo cincisrezece 3inute ca să ne asigură3 că sus totul se afla 5n

3?inile ersoanelor autorizate să se ocue de a@a ceva, aoi ne-a3 5ndretat sre scara 5n sirală,a3 găsit co3utatorul hidraulic entru a ridica 3asa @i a3 urcat 5n sala de Nocuri, unde aerul eraresirabil. &e-a3 scos legiti3aţiile, care au trecut din 3?nă 5n 3?nă, de la un oliţist la altul, ?năc?nd ne-a3 văzut aNun@i 5n salonul cel 3are, unde 3aiorul /chaeffer 5@i stabilise ostul deco3andă, cu o staţie radio @i c?ţiva oliţi@ti. aiserul )ilhel3 dor3ea @i trăgea v?nturi l?ngăcă3in. ; Pentru nu3ele lui 2u3nezeu, ce se etrece aici< ne 5ntrebă /chaeffer. ; azul 8arr uller a fost rezolvat. Bain adox @i arl, 3aNordo3ul, au făcut-o. ; ău< Ai adox unde e< ; %n adăostul antiato3ic. ; !3 scotocit tot subsolul. I-a3 exlicat cu3 să aNungă 5n adăostul antiato3ic @i a3 adăugat: ; !colo Nos aveţi trei 3orţi @i un rănit grav. ; ine a 3urit< ; adox, arl @i 5ncă un ti. ; adox a 3urit< u3 a 3urit< I-a3 dat un răsuns evaziv. ; !duceţi-i aici e cei din echia /I @i lăsaţi-i să se auce de treabă, 5n afară de asta,rănitul are nevoie de aNutor urgent. /chaeffer 5@i luă staţia de e3isie-receţie @i trans3ise c?teva instrucţiuni rivindadăostul antiato3ic. ; !r trebui să-i dezar3aţi @i să-i reţineţi e cei de la ază, l-a3 sfătuit eu e /chaeffer. ; e-au fost confiscate ar3ele @i au fost reţinuţi 5n cazar3ă, sub ază. ; Foarte bine. ; e acuzaţii ave3 53otriva lor< ; !u fost co3lici sau 3artori la asasinarea lui 8arr uller. /uneţi-le că @eful lor a3urit @i vedeţi dacă sunt disu@i să vorbească. 2ădu din ca, aoi ne suse: ; ele trei 3otoare @i generatoare diesel funcţionau la caacitate 3axi3ă4 le-a3 orit.Atiţi ceva desre asta< ; Păi, din c?te s-a văzut, Fred avea dretate. /ub3arine, a3 răsuns eu. ; e<V ; &e are rău, do3nule 3aior, suse ate, infor3aţiile acestea ţin de siguranţanaţională. ; !, da< !3 schi3bat subiectul, revenind la o3ucidere, @i l-a3 infor3at e /chaeffer: ; &u vă 3ai obosiţi să-l căutaţi e Putiov aici. ; 2e ce< ; $i bine, otrivit suselor răosatului do3n adox, chiar el l-a ucis e oasetele său,doctorul Putiov, duă care a băgat cadavrul la gater. ; Pofti3<Q



; %n caz că 3ai contează, Putiov a ri3it ce-a 3eritat. 2ar nu ot să vă exlic 3ai 3ulte.!3 sugerat: Poate rugaţi echia /I să acorde o atenţie secială gaterului. 2acă nu găsesc ni3icacolo, atunci oate str?ngeţi ni@te excre3ente de urs @i vedeţi dacă uteţi găsi 5n ele cevafrag3ente !2& care să-i aarţină doctorului Putiov. ; &u cred că 5nţeleg foarte bineV recunoscu /chaeffer.

; !Q 3i-a3 a3intit eu. e s-a 5nt?3lat cu individul de la gheretă< ; $ 3ort. ; 2ere>. &u-i a@a< ; !sta scria e ecusonul lui. Infir3ierii ziceau că are să fi fost vorba desre otrăvire.Poate cu neurotoxină. #iul se zv?rcolea ca un eiletic 5nainte să 3oară. ; 2u3nezeuleQ i-a3 sus lui ate. /er că nu de la urcelu@ii 5n ăturică. ; &-a3 găsit urcelu@i 5n ăturică, ne infor3ă /chaeffer. %n schi3b, a3 găsit 5n gheretăun ibric cu cafea roasătă, iar tiul ăsta avea o cană de cafea vărsată e birou. !@adar, crede3 căsubstanţa se afla 5n cafea. + s-o testă3 @i o să cere3 raortul toxicologic. ; P?nă la ur3ă, adox continuă să facă @i să desfacă iţele, 53i suse ate. ; &u @i de-acu3 5ncolo. ; FBI-ul este aici< 5l 5ntrebă ate e /chaeffer. ; da. Ai-au stabilit roriul ost de co3andă. %@i săltă uţin caul @i co3letă: 5n biroullui adox. Prietenul du3neavoastră Griffith este @i el aici @i 5ncă vă 3ai caută. ; 8ai să 3erge3 să-l salută3, rouse ate. ; 8aiQ &e vede3 3ai t?rziu, i-a3 sus lui /chaeffer. !cesta ne studie 3ai atent @i zise: ; irosiţi a fu3 @i arătaţi ca dracuS. e s-a 5nt?3lat< ; $ o oveste foarte lungă @i extre3 de ciudată, i-a3 răsuns. + să revin cu a3ănunte3ai t?rziu. ; #rebuie să ră3?neţi la locul cri3ei, ca să aNutaţi la investigaţii, ne a3inti el. ; &e vede3 3ai t?rziu. !3 luat-o e ate de braţ @i a3 ărăsit salonul. Prin cabană defilau vreo doisrezece oliţi@ti 5n unifor3ă, @i era evident că nu @tiau ce arfi trebuit să facă. e-a3 fluturat e sub ochi legiti3aţia @i l-a3 5ntrebat e unul dintre ei: ; Hnde este bucătăria< ; Bucătăria< PăiV uaţi-o e holul ăsta. ; ulţu3esc. -a3 5ndretat sre bucătărie. ; #rebuie să 3erge3 la Griffith, 53i suse. ; /chaeffer a zis că e 5n bucătărie. ; %n biroul lui adox. -a3 lovit u@or cu al3a este ureche. ; (rei să reeţi< !3 găsit bucătăria, unde nu era ni3eni. !colo nici ur3ă de regătiri entru cină. I-a3atras @i lui ate atenţia 5n această rivinţă, iar ea 53i răsunse: ; red că cina era o ăcăleală, 0ohn. ; /erios< &u tu fritură, nu tu cartofi<V ; 2e ce a3 venit aici< ; Pentru că 3i-e foa3e. ; /ă-ţi aduc o cea@că de cafea de la gheretă< ; /igur. Ai adu una @i entru tine.



!3 deschis frigiderul 3are, de di3ensiuni industriale, @i a3 găsit acolo ni@te br?nză @ini@te gustări reci. ; u3 de oţi să 3ăn?nci< 3ă 5ntrebă. $u n-a@ utea. ; ie 3i-e foa3e. !3 tr?ntit br?nza @i gustările reci e blatul de bucătărie, aoi 3-a3 dus la chiuvetă @i 3-

a3 sălat. %n ti3 ce făcea3 acest lucru, do3nul ia3 Griffith intră 5n bucătărie @i ne 5ntrebă: ; Pe unde dracuS aţi u3blat a3?ndoi< i-a3 ridicat rivirea de la chiuvetă. ; %3i dai @i 3ie @ervetul ăla< $zită uţin, dar aoi 3i-l dădu. ; e căutaţi aici< -a3 @ters e faţă @i i-a3 răsuns: ; !3 salvat laneta de la o catastrofă nucleară. ; ău< Ai ce alte lucruri sectaculoase aţi 3ai făcut< I-a3 dat @ervetul lui ate, care se duse la chiuvetă să se sele. ; $i, l-a3 ucis e un a3ic de-al tău, l-a3 infor3at eu e Griffith. 2uă ce a3desachetat bucata de br?nză, a3 adăugat: ; Pe #ed &ash. 2o3nul Griffith nu-3i răsunse, 5nsă se vedea e faţa lui că nu riceea, 5n cele dinur3ă, suse: ; #ed &ash e 3ort deNa. ; $xact asta zicea3 @i eu. &u-i grozav< #ot nu 5nţelegea ce-i sunea3, a@a că era3 aroae sigur că ia3 Griffith, a@a ticăloscu3 era el, habar n-avea de ni3ic din toate astea. ate se @terse e 3?ini @i e faţă, lă3urindu-l: ; &-a 3urit 5n #urnul de &ord. 2ar acu3 e 3ort de-adevăratelea. $u l-a3 ucis, reciza. ; Pofti3< ; 2eoca3dată n-o să vorbi3 desre subiectul ăsta, i-a3 sus. (rei ni@te br?nză cheddar< ; e< &uV 5n cele din ur3ă, se adună @i ne rezentă situaţia. !@a cu3 bine @tiţi,a3?ndoi aveţi roble3e serioase. !3 ri3it ordinul să vă escortez 5naoi 5n ora@ de 5ndată ce văgăsesc4 @i v-a3 găsit. !3 deosebita lăcere să vă infor3ez că e osibil să se ia 3ăsuridiscilinare 53otriva voastră @i ser că nu nu3ai at?t. Ai continuă 3ult @i bine e aceea@i te3ăQ red că 3?ncase3 3ai bine de un sfert de >ilogra3 de br?nză @i de gustări reci 5n ti3 ceel continua să ălăvrăgească. hiar 3-a3 uitat ostentativ la ceas de vreo c?teva ori, ca să-i dau de5nţeles că era cazul să 5ncheie. ?nd, 5n sf?r@it, ter3ină cu săuneala, ne 5ntrebă: ; e s-a 5nt?3lat aici, 3ai exact< I-a3 răsuns: ; $u @i ate l-a3 găsit e asasinul lui 8arr uller. ; ine e< ; $ra Bain adox, rorietarul acestei cabane, reciza ate. ; Ai unde e el acu3< ; %n adăostul antiato3ic, a3 sus. ort. $u l-a3 ucis, a3 recizat. &ici un răsuns. ; !sta-i tot ce trebuie să @tii, @i nici n-o să-ţi sune3 3ai 3ult.



; BunV !tunci trebuie să veniţi cu 3ine. ; Ai unde te duci tu, ia3< ; Ki-a3 sus doar: 5naoi 5n ora@. Hn elicoter ne a@teată la aeroort. ; Atii, nu ute3 ărăsi locul cri3ei. aiorul /chaefferV ; Bine, bine. #oţi trei o să 3ai ră3?ne3 o oră e aici, cu oliţia statului, ca să le

exlicaţi ce s-a 5nt?3lat. 2uă aceea, va trebui să insist ca oliţia să vă lase 5n custodia 3ea. !3 rivit-o e ate, iar ea arobă din ca. I-a3 sus lui Griffith: ; $u @i ate vo3 da doar declaraţii care au legătură cu uciderea lui 8arr uller. %n rest,ceea ce tu @i oliţia statului vedeţi aici este o chestiune de siguranţă naţională, care nu va fidiscutată ?nă nu ne 5ntoarce3 5n Federal Plaza EO. /-a 5nţeles< ; Poate 53i exlici @i 3ie ce a3estec are siguranţa naţională 5n fatul că soţia ta a ucisun ofiţer I!. ; ia3, interveni ate, cred că nivelul tău de acces la infor3aţii secrete nu e suficient deridicat entru ca eu să-ţi ot exlica cu3 stau lucrurile. Păru un ic iritat, dar, cu toate astea, reu@i să scoată o re3arcă inteligentă: ; #ed vorbea 5ntotdeauna fru3os desre tine, ate. ; &u @i ulti3a oară c?nd a3 discutat cu el. ia3 Griffith nu e un idiot, a@a că ne suse: ; (oi ori sunteţi 5n rahat ?nă 5n g?t, ori o să aveţi arte de tot felul de laude. !@a că o sătac din gură, ?nă c?nd aflu cu3 stă treaba. ; Probabil că e acea zi din an c?nd e@ti isteţ, a3 co3entat eu. !@a că a3 etrecut o oră cu 3aiorul /chaeffer, cu detectivii de la oliţia statului @i cuanchetatorii veniţi la locul cri3ei, ti3 5n care eu @i ate ne-a3 5nv?rtit 5n Nurul aceluia@i subiectde 3axi3 interes: ce 2u3nezeu se etrecea 5n buncărul FYhrerului. !oi, duă un conflictdeschis 5ntre /chaeffer @i Griffith, eu @i ate a3 urcat 5n 3a@ina 5nchiriată de ia3 @i a3 ornitla dru3, ărăsind cabana. !3 trecut e l?ngă catargul 5n v?rful căruia 5ncă 3ai flutura steagula3erican, iar sub drael, fanionul "egi3entului Aate avalerie al lui adox. da, avea3 senti3ente a3estecate 5n ceea ce-l rivea e individul ăsta. aNoritatea eraunegative, darV 5n fine, dacă nu l-ar fi ucis e 8arr @i dacă n-ar fi fost gata să ucidă alte c?teva3ilioane de a3ericani, rintre care @i eu, ate @i oricine altcineva i-ar 3ai fi stat 5n cale, lusvreo două sute de 3ilioane de bărbaţi, fe3ei @i coii nevinovaţiV $i bine, era o ersonalitateco3lexă, @i avea să 3ai treacă o vre3e ?nă c?nd să reu@esc să-l 5nţeleg. !3 trecut, de ase3enea, @i e l?ngă gater, ceea ce, 5ntr-un fel, 3ă făcu să revin cu icioarele e ă3?nt. ucrurile 3ari recu3 !r3aghedonul nuclear erau uţin abstracte.ucrurile 3ărunte ca gaterul ăsta, de ildă te fac să 5nţelegi cu adevărat di3ensiunile "ăului. !@adar, ne-a3 5ntors la &e= *or> cu elicoterul. P?nă să aNunge3 noi 5n Federal PlazaEO, acolo se str?nseseră vreo zece ersoane de la birou rintre care @i #o3 )alsh, evident @i5ncă vreo zece de la )ashington. #oţi ne a@tetau cu carneţelele deschise @i cu reortofoanele. #o3 )alsh ne salută călduros, zic?nd: ; e dracuS o fi fost 5n caul 3eu c?nd v-a3 tri3is e a3?ndoi acolo< ; ai bine te-ai 5ntreba ce a fost 5n 3intea ta c?nd l-ai tri3is e 8arr acolo, i-a3relicat. &u avea un răsuns regătit, a@a că l-a3 5ntrebat: ; ! cui a fost ideea să 3ă tri3iţi e 3ine acolo, singur, entru 3isiunea asta< &ici un răsuns. ; %ţi sun eu: a fost ideea lui #ed &ash. ; &ash e 3ort.



; !cu3, da. Iar eu trăiesc. ; 2ar ar fi utut foarte si3lu să fie invers, 5i suse ate lui )alsh. )alsh ne rivi ea3?ndoi, @i a3 văzut că 5ncerca să-@i dea sea3a dacă era cazul să ară co3let ne@tiutor, furiossau absolut nevinovat. u3 nu reu@i să se hotărască, se duse la toaletă. !3 văzut că lu3ea 5ncă nu 5nţelegea ce se 5nt?3lase @i nici care era statutul nostru eroi

sau delincvenţi. !3 si3ţit 5nsă @i că unul sau doi indivizi dintre cei veniţi de la )ashington @tiauexact ce se 5nt?3lă, dar ţineau infor3aţia entru ei. +re la r?nd a3 fost interogaţi 5n biroul lui )alsh de 3ai 3ulte echie de c?te două ersoane, care făceau cu schi3bul. %nsă a3 rezistat a3?ndoi destul de bine 5n ti3 ce le ovestea3 celor care ne chestionau tot ce se 5nt?3lase oră de oră, fază cu fază de c?ndintraseră3 e oarta clădirii din Federal Plaza EO, 5n di3ineaţa de olu3bus 2a, @i vorbiseră3cu #o3 )alsh. e-a3 sus inclusiv că a3 discutat cu Bett la ghi@eul ontinental o33ut!ir,iar aoi cu ax @i cu arr, de la ghi@eele de 5nchirieri auto4 că a3 verificat avioanele lui adoxla biroul de oeraţiuni entru transortul aerian ublic4 că a3 luat hotăr?rea să 3erge3 la cabanauster 8ill, 5n loc să ne 5ndretă3 sre sediul oliţiei statului @i tot restul. !3 re3arcat că tiii de la FBI erau oarecu3 i3resionaţi de iniţiativa @i de tehnicilenoastre de investigaţie, dar @i oarecu3 5ngriNoraţi de e@ecul nostru total 5n resectarea ordinelor @ide oţiunea noastră de a deveni fugari. /er că 5nvăţau ceva din asta. %n lus, a@ utea sune că, e 3ăsură ce se făcea tot 3ai t?rziu, noi doi era3 singurii ecare nu ărea să-i 5ngriNoreze ceva. ucru interesant, cei 3ai 3ulţi dintre agenţii FBI veniţi să ne chestioneze nu ăreau deloc5nc?ntaţi de fatul că Bain adox, creierul @i 3artorul-cheie al acestei consiraţii, 3urise @i că euera3 cel care 5l o3or?se. Bine5nţeles, le-a3 sus că a fost legiti3ă aărare, cu toate că, de fat, fusese oreco3ensă e care 3i-o acordase3 singur. Fusese o decizie stuidă din artea 3ea, trebuie sărecunosc, entru că, lichid?ndu-l, nu făcuse3 dec?t să co3lic @i 3ai 3ult ancheta acesteiconsiraţii. i-a@ fi dorit să ot lua totul de la caăt. Fire@te, a@ fi rocedat exact la fel, dar, 3ai5nt?i de toate, 3i-a@ fi zis că nu acţiona3 ca un adevărat rofesionist. 2e ase3enea, dacă nu cu3va i3aginaţia 3ea 53i Nuca feste, cel uţin doi dintre indiviziide la sediul FBI din )ashington nu ăreau at?t de ne3ulţu3iţi că adox nu 3ai era 5n 3ăsură săvorbească. %n ceea ce rive@te fatul că doa3na afield 5l ucisese e ofiţerul I! #ed &ash,niciunul dintre tiii de la FBI nu co3entă @i nici nu insistă cu 5ntrebările, ceea ce era ciudat, dar,5n acela@i ti3, u@or de 5nţeles. $i nu aveau să se atingă de acest subiect dacă sau ?nă c?nd nu lise sunea asta de sus. -a3 distrat uţin văz?ndu-l e #o3 )alsh erelindu-se @i 3-a3 distrat @i 3ai 3ultst?nd 5n biroul lui, cu icioarele e 3asa de conferinţă, 5n ti3 ce eu @i ate rezenta3 raortul.Pe la ora trei di3ineaţa le-a3 3ărturisit că avea3 o oftă grozavă de 3?ncare chinezească, iar unofiţer FBI a lecat să caute @i chiar a găsit un local deschis. 8ei, nu ţi se 5nt?3lă zilnic să fii 5ncentrul atenţiei, @i trebuie să rofiţi uţin de situaţie atunci c?nd ţi se oferă ocaziaQ !ici erau 3ulte enig3e de lă3urit, @i n-avea3 idee unde aveau să ducă toate acestelucruri sau ?nă la ce nivel aNunsese consiraţia Proiectul (erde. 2esigur, nici eu @i nici ate nuavea3 să află3 vreodată. %n zori, doi agenţi FBI ne-au condus la aarta3entul nostru @i ne-au sus să ne odihni3 bine, cu toate că era deNa di3ineaţă. +dată aNun@i 5n aarta3ent, a3 ie@it e balcon @i a3 rivit soarele răsărind deasura zoneide sud a anhattanului, a3intindu-ne a3?ndoi de di3ineaţa zilei de 1E sete3brie E1, c?nd ne



uita3 descu3ăniţi cu3, din cauza fu3ului negru, nici noi, nici &e= *or>ul @i nici restul ţării nu3ai uteau vedea lu3ina soarelui. ; !@a cu3 @ti3 că se 5nt?3lă 3ereu 5n 3eseria asta, i-a3 sus eu lui ate, fiecare actde violenţă @i fiecare cri3ă rerezintă o răzbunare entru cri3a de dinainte @i un retext entrucri3a de duă.

$a 3ă arobă tacit, aoi suse: ; AtiiV voia3 să renunţ la 3eseria astaV să lec 5n altă arteV 2ar acu3, duă tot ces-a 5nt?3lat, 53i doresc să ră3?n aici @i să fac tot ce otV -a3 uitat la ea, aoi din nou la riveli@tea din sudul anhattanului, unde se vedeaualtădată #urnurile Ge3ene 5nălţ?ndu-se sre cer. !oi i-a3 sus sau oate că 3i-a3 sus 3ie5nsu3i: ; ă 5ntreb dacă, at?t c?t vo3 trăi noi, alerta va 3ai aNunge vreodată la nivel verde. ; ă 5ndoiesc. 2ar, dacă ne ocuă3 serios de asta, 3ăcar ute3 53iedica să aNungă lanivelul ro@u. %n concluzie, agenţii FBI din os !ngeles @i /an Francisco i-au găsit e iloţi @i ecoiloţi @i au descoerit @i valizele nucleare 5n ca3erele lor de hotel. 2e fat, unul dintre coiloţiera a@ezat e una dintre ele, uit?ndu-se lini@tit la televizor, atunci c?nd FBI-ul a deschis u@aca3erei sale. Ai, cul3ea cul3ilor, 3-a3 trezit e ca cu o factură de trei 3ii de dolari de la #he Point@i, a@a cu3 rezisese ate, biroul de contabilitate nici n-a vrut să audă exlicaţiile 3ele. %n lus,nici )alsh nu ne-a ţinut artea, astfel că, entru o vre3e, eu @i soţia 3ea o să luă3 3ai rar 3asa5n ora@. !cu3 trebuie să aNunge3 la sediul FBI din )ashington, ca să ne suune3 unui ulti3interogatoriu, să dă3 declaraţii @i să scrie3 raoarte. %n ceea ce rive@te co3itetul executiv al lubului uster 8ill, singurele ve@ti de ?năacu3 aărute 5n scurte articole din resa scrisă sunt acelea că secretarul adNunct al aărării,$d=ard )olffer, @i-a luat concediu e erioadă nedeter3inată4 Paul 2unn, consilierul rezidenţial e roble3e de siguranţă naţională a de3isionat din funcţie4 iar generalul 0a3es8a=>ins s-a retras din Forţele !eriene ale /tatelor Hnite. !ceste trei eveni3ente, luate ca atare, nu au ărut ie@ite din co3un @i nu au făcut valuri 5n resa 3ereu vigilentă. P?nă una, alta, eu @i ate a@tetă3 ceva ve@ti senzaţionale 5n legătură cutiii ă@tia, cu3 ar fi, de ildă, că ur3ează să fie arestaţi. P?nă acu3 5nsă, 2unn, )olffer @i8a=>ins nu au făcut subiectul unor articole de ri3a agină @i nici n-au aărut la @tirile de la ora16.. &-a3 fi surrin@i dacă n-a3 3ai auzi ni3ic desre ei, 5n ofida celor declarate de ate @ide 3ine FBI-ului. 2ar, 3ai @tii, oate că au ierdut 5nse3nările alea. ?t desre cel de-al atrulea 3e3bru al co3itetului executiv al lui adox, ofiţerul I!/cott andsdale, ve@tile de ?nă acu3 nu sunt neaărat bune. #iul se află undeva 5n lu3ea asta3are @i fie o să scae bas3a curată, fie, dacă are 5ntr-adevăr roble3e, ni3eni n-o să @tievreodată asta. !dică ute3 oare să ave3 5ncredere 5ntr-o organizaţie care e lătită să 3intă< "eferindu-3ă la un alt subiect, oate oarecu3 legat de cele de ?nă acu3, războiul cuIra>ul are a fi e cale să 5nceaă. + să 3ă bazez e infor3aţia de culise a lui adox @i o să ariez e sătă3?na care 5ncee e 1 3artie. !gentul 3eu de ariuri sune 5nsă că @ansele carăzboiul să 5nceaă atunci sunt destul de 3ici, de trei la unu. 2acă 3i-a@ trila 3iza de o 3ie dedolari, a@ utea achita factura de la #he Point. ?t desre investiţiile 5n etrol, bro>erul 3eusune că, duă război, etrolul va inunda iaţa, iar reţurile vor scădea, nu vor cre@te, a@a cu3susţinea adox. "ă3?ne să decid 5n cine ot avea 3ai 3ultă 5ncredere 5n bro>erul 3eu sau 5nBain adox. Grea decizieQ

nelson demille-focul salbatic

Documents