Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comercial

NECESITATEA I ROLUL ASIGURRILOR

STUDENT:

AN:III,FR.

BUCURETI -2009-

1

Cuprins : CAP .1. Prezentarea generala a asigurarilor..1 1.1. Primele notiuni de asigurare.1 1.2. Conceptul de Asigurare.4 1.3. Principiile,functiile si elementele tehnice ale asigurarilor6 1.4. Legislatie10 Cap 2. Necesitatea si rolul asigurarilor..12 2.1. Necesitatea unei asigurari.12 2.2. Rolul unei asigurari16 Cap 3. Studiu de caz privind societatile de asigurari.17 3.1. De ce sa-ti faci o asigurare?...........................................................17 3.2. De ce nu merita sa iti faci asigurare?..............................................19 Cap 4.Concluzii19 Bibliografie..21

2

CAP .1. Prezentarea generala a asigurarilor.

1.1. Primele notiuni de asigurareDezvoltarea societatii este marcata de efortul si stradania oamenilor pentru propria lor propasire si pentru propria lor aparare in fata unor evenimente care le pot periclita existenta si devenirea. Viata oamenilor nu este intotdeauna senina. Indiferent cata grija se acorda evitarii problemelor sau protejarii bunurilor niciodata, nimeni nu poate fi sigur de succes. Unele evenimente negative (calamitati ale naturii, accidente, pierderea sau micsorarea capacitatii de munca in urma unor boli sau a batranetii) implica traume psihice sau pierderi financiare semnificative. Cu toate acestea, oamenii doresc sa se bucure de propriile lor locuinte, sa-si conduca autoturismele, sa zboare cu avionul, sa navigheze fara sa se teama de potentialele probleme care pot aparea. Asigurarea a aparut din nevoia de protectie a omului in fata unor pericole si pentru gasirea solutiilor adecvate de inlaturare a lor. Cele mai vechi forme de asigurare sunt intalnite inca in antichitate si dateaza de circa 6500 de ani. Mestesugarii taietori de piatra din Egiptul de jos au constituit un fond de intrajutorare, format anticipat, prin contributia tuturor pentru acoperirea pagubelor provocate de diverse nenorociri ce loveau membrii colectivitatii. Prin anul 650 inainte de Christos, in Grecia antica inteleptul legislator Solon a obligat societatile politice si mestesugaresti sa constituie un fond comun alimentat prin cotizatii lunare, destinat sa repare prejudiciile survenite in interiorul grupului. Este cea dintai asigurare obligatorie care se cunoaste. In Roma antica s-a constituit o asociatie de inmormantare pe baza unui Regulament al Colegiului funerar din Lavinium care functiona pe baza unor cotizatii de inscriere si a unor plati periodice. Membrii asociatiei aveau astfel asigurate, la deces un rug si un mormant. Unele forme ale asigurarii de bunuri sunt cunoscute inca din oranduirea sclavagista, sub diferite forme. Astfel, pierderile care rezultau din aruncarea peste bord a incarcaturii pentru salvarea expeditiei aflata in pericol ( cauzat de naufragiu, furtuna, esuare, etc.) erau repartizate in mod proportional, fiind suportate de toti participantii la expeditie, pe principiul avariei comune. Aceste principii au fost cuprinse in legislatia maritima a insulei Rhodos inca din anul 916 inainte de Christos si se mentin pana in zilele noastre. Au fost3

codificate in colectia de reguli York-Anvers elaborata in anul 1890 si a fost modificata in anii 1924 si 1950. Alte surse documentare ne ofera si alte aspecte din istoria asigurarilor, astfel cele mai vechi asociatii mutuale au fost semnalate in secolul al XII-lea in Islanda, cate una la 20 de gospodarii care acopereau, pe principiul reciprocitatii, daunele din pierderile de animale. Primele operatiuni de asigurare maritima au aparut in porturile italiene in sec al XIV. O forma de asigurare a constituit-o sistemul de acordare a rentelor viagere, denumite tontine aparut in Franta in sec al XVII-lea si raspandit apoi in Olanda, Anglia si Germania. Sistemul era bazat pe principiul asigurarilor de viata dar participantii primeau in locul sumelor asigurate rente viagere. In anul 1678 Wilhelm Leibnitz a elaborat planul de constituire a unei Case de asigurare impotriva riscurilor de foc si apa a carei functionare se baza pe plata unor cotizatii anuale. Asigurarea impotriva riscului de grindina a fost introdusa pentru prima data in Scotia la finele secolului al XVIII-lea. In anul 1832, Albert Masius a intemeiat la Leipzig, prima mare societate germana de asigurari pentru vite, bazata pe principiul mutualitatii. Dezvoltarea traficului de calatori pe calea ferata a condus la aparitia in Anglia a primei societati de asigurare specializata in acest domeniu, la mijlocul secolului al XIX-lea. Asigurarea maritima si asigurarea impotriva riscului de incendiu a fost marcata de infiintarea la Trieste, in anul 1822, a societatii Assienda Assiguratrice, societate care a functionat si pe teritoriul Romaniei dupa anul 1830. Asigurarea de raspundere civila a fost instituita si practicata pentru prima data in Franta si se referea la acoperirea daunelor cauzate de proprietarii de cai si trasuri. Asigurarea s-a extins si la raspunderea proprietarilor de fabrici pentru daune cauzate angajatilor ori tertelor persoane. In Statele Unite ale Americii sectorul asigurarilor a fost dominat de societatile de asigurare engleze. In anul 1852, din initiativa lui Benjamin Franklin a luat fiinta Societatea pentru asigurarea caselor impotriva riscurilor cauzate de incendiu Philadelphia Contributionship. Elizur Wright a creat mai multe intreprinderi de asigurari americane si a sustinut legiferarea controlului statului asupra societatilor de asigurari; a contribuit la elaborarea unei metode de calcul corecte a rezervei de prime la asigurarile de viata si a unor tabele corespunzatoare, necesare in practica asigurarilor de viata. La inceputul secolului trecut existau in lume 30 de societati de asigurari, respectiv 14 in Anglia, 5 in Statele Unite, 3 in Germania, 3 in Danemarca, 2 in Franta si cate una in Olanda, Elvetia si Austro-Ungaria. In anul 1900 erau in jur de 1272 de societati de asigurare iar in anul 1969 activau in jur de 9700 de case si societati de asigurare in 71 de tari. Aceste societati de asigurare activau 2676 in domeniul asigurarilor de viata, 6036 in domeniul asigurarilor de bunuri iar 962 de societati practicau tot felul de asigurari

1.2. Conceptul de Asigurare4

Un aspect esential in viata si evolutia omului, inca din cele mai vechi timpuri la constituit grija fata de viitor, teama combinata cu precautie si intelepciunea cu siguranta unui lucru implinit. Asigurarea exprima in principal o protectie financiara pentru pierderile suferite de oameni sau companii datorate unor diverse riscuri. . Contractul incheiat intre un asigurat si asigurator este denumit contract de asigurare sau polita de asigurare. Sub aspect juridic acesta prezinta caracteristicile unui contract: - consensual datorita faptului ca aceasta se incheie numai prin acordul partilor; -sinalagmatic prin faptul ca fiecare parte are anumite obligatii; -aleatoriu reprezentat de faptul, ca la incheierea asigurarii asiguratul si asiguratorul nu cunosc efectele, avantajele, sau pierderile ce vor rezulta; -adeziune prin acceptarea lui de catre asigurat cu toate ca a fost redactat de catre societatea de asigurari, asiguratul avand posibilitatea de a respinge; -oneros pentru ca fiecare parte urmareste sa obtina un avantaj sau o facilitate pentru prestatia pe care o face sau se obliga sa o faca. -succesiv

5

datorita valabilitatii pentru o perioada mai lunga de timp prima se poate plati in mai multe rate, protectia fiind continua din partea asiguratorului. Asigurarea transfera riscurile si totodata daunele unei persoane catre o societate de asigurari oferind securitate financiara. Transferul riscului prin distributie a fost determinat in antichitate de catre navigatori si transportatori ai bunurilor pe apa prin impartirea marfurilor pe mai multe nave, acesta fiind un mod de protectie. Metodele de asigurare s-au dezvoltat o data cu nevoile de protectie existente la un moment dat pentru oameni si afacerile acestora. Astfel oamenii de afaceri au inteles sa foloseasca asigurarea pentru a micsora riscurile ce pot aparea in tranzactiile comerciale si cele legate de protectia patrimoniului.

1.3. Principiile,functiile si elementele tehnice ale asigurarilorPrincipiile asigurarii La baza asigurarilor stau doua mari principii: Acordul de vointa este primul principiu de baza care permite realizarea unui contract intre asigurat si asigurator, prin care asiguratul beneficiaza de protectie pentru riscurile pe care si le-a asumat asiguratorul. Asiguratorul printr-un contract de asigurare se obliga sa plateasca contravaloarea daunelor in cazul producerii unuia din riscurile asumate. Principiul mutualitatii prin care fiecare asigurat contribuie cu o suma de bani, numita prima de asigurare, la crearea fondului de asigurare din care asiguratorul acopera daunele suferite de asigurati Principalele functii ale asigurarii - distribuirea daunelor intre mai multi detinatori de polite, lucru ce nu poate fi realizat sub alta forma; - reducerea efectelor si a preocuparilor asiguratului, prin securitatea financiara oferita de asigurare. Distributia daunelor6

Daunele materiale si financiare ale asiguratilor sunt distribuite intre acestia prin compensarea acelora care sufera pagube, din fondurile special create prin contributia detinatorilor de polite. Distributia daunelor este echitabila, deoarece fiecare detinator de polita plateste o suma proportionala cu riscul introdus. Prin urmare riscurile nu sunt nici intamplatoare,nici egale. Furnizarea unei protectii Asigurarea nu poate inlatura riscul dar produce o distribuire a pagubelor produse anumitor persoane intre mai multi cumparatori de polite, astfel incat nici o persoana sa nu suporte o dauna. Asigurarea reduce temerile asiguratului, oferindu-i protectie. Aceasta ofera incredere si elibereaza detinatorul unui contract de asigurare de o potentiala problema financiara. Compensatia financiara Aceasta compensatie este posibila datorita faptului ca a fost creat un fond de asigurare din primele de asigurare platite de catre asigurati. Asigurarea are rolul de a contribui la refacerea unei situatii financiare in urma daunelor pe care le pot avea asiguratii si preluarea obligatiilor de catre societatea de asigurari fata de unele evenimente pentru care acestia sunt direct raspunzatori. Economie si protectie familiala In cazul asigurarilor de viata cu acumulare de capital, asigurarile copiilor pentru studii, produse financiare concepute de catre socitatile de asigurari, au rolul de a oferi asiguratului in acelasi timp o economie si o protectie printr-un contract de asigurare pe termen lung. Pensia privata Experienta a demonstrat un beneficiu important al unei asigurari de viata combinata cu pensie privata prin cresterea sumei de care poate beneficia o persoana care la o anumita varsta nu mai munceste sau completeaza pensia oferita de sistemul asigurarilor de stat cu cea privata. Elementele tehnice ale asigurarii Asiguratorul

7

Este o persoana juridica care in schimbul primelor de asigurare incasate de la asigurati isi asuma raspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor asigurate, prin plata sumei asigurate la producerea unui eveniment asigurat sau de a plati o despagubire pentru prejudiciul de care asiguratul raspunde fata de terte persoane. Asiguratul Este persoana fizica sau persoana juridica care in schimbul primei de asigurare platite asiguratorului, isi asigura bunurile impotriva anumitor riscuri, sau pentru prejudiciul pe care il poate produce unor terte pesoane. Beneficiarul asigurarii reprezinta persoana care are dreptul sa incaseze despagubirea sau suma asigurata fara insa ca aceasta sa fie parte la contractul de asigurare. Contractantul Este persoana fizica sau juridica care poate incheia o asigurare, fara insa ca aceasta sa obtina calitatea de asigurat. Contractul de asigurare se incheie in forma scrisa si va cuprinde: -numele sau denumirea, domiciliul sau sediul partilor contractante; -obiectul asigurarii: bunuri, persoane, raspundere civila, profesionala; -primele de asigurare; -sumele asigurate; -riscurile ce se asigura; -momentul inceperii si cel al incetarii raspunderii asiguratorului; -alte elemente care stabilesc drepturile si obligatiile partilor. Riscul asigurat este evenimentul sau un grup de fenomene (evenimente) care odata produs datorita efectelor sale obliga pe asigurator sa plateasca asiguratului despagubirea sau suma asigurata. Suma asigurata este partea din valoarea de asigurare pentru care asiguratorul isi asuma raspunderea in cazul producerii evenimentului pentru care s-a incheiat asigurarea. Suma asigurata reprezinta in toate cazurile limita maxima a raspunderii asiguratorului si constituie un element care sta la baza calculului primei de asigurare.8

Prima de asigurare reprezinta suma de bani dinainte stabilita pe care asiguratul o plateste asiguratorului pentru ca acesta sa-si poata constitui fondul de asigurare necesar achitarii despagubirii la producerea riscului asigurat. Prima de asigurare se detrmina inmultind suma asigurata cu cotele de prima tarifara stabilita diferentiat in functie de forma de asigurare. Durata asigurarii reprezinta perioada de timp in care raman valabile raporturile de asigurare dintre asigurator si asigurat asa cum au fost ele stabilite prin contractul de asigurare. Paguba sau dauna reprezinta pierderea intervenita la un bun asigurat ca urmare a producerii evenimentului impotriva caruia s-a incheiat asigurarea. Intalnim aici doua notiuni si anume paguba totala in cazul in care bunul a fost distrus in intregime si paguba partiala atunci cand pierderea intervenita este mai mica decat valoarea bunului. Despagubirea platita de asigurator este suma de bani pe care asiguratorul o datoreaza asiguratului in vederea compensarii pagubei produse de riscul asigurat. Despagubirea de asigurare poate fi in limita sumei asigurate egala sau mai mica decat paguba in functie de principiul de raspundere al asiguratorului. Se intalnesc trei principii: 1. Principiul raspunderii proportionale In cazul aplicarii acestui principiu despagubirea de asigurare se stabileste in aceeasi proportie fata de paguba in care se afla suma asigurata fata de valoarea bunului asigurat. 2. Pricipiul primului risc In cazul aplicarii acestui principiu despagubirea de asigurare este egala cu paguba fara a putea depasi nivelul sumei asigurate. 3. Principiul raspunderii limitate In cazul aplicarii acestui principiu despagubirea de asigurare se acorda numai daca paguba produsa de riscul asigurat depaseste o anumita limita dinainte stabilita. Partea din valoarea pagubei dinainte stabilita, care cade in sarcina asiguratului poarta9

denumirea de fransiza. Ea poate fi de doua feluri: atinsa si deductibila. -In cazul fransizei atinse, asiguratorul acopera in intregime paguba pana la nivelul sumei asigurate - daca aceasta este mai mare decat fransiza -Fransiza deductibila se scade in toate cazurile din paguba indiferent cat este volumul acesteia din urma. Existenta fransizei il determina pe asigurat sa manifeste mai multa grija pentru prevenirea pagubelor.

1.4. LegislatieLEGEA NR. 113/2006 privind aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr.201/2005 pentru modificarea i completarea Legii nr.32/2000 privind societile de asigurare i supravegherea asigurrilor LEGEA Nr. 698 din 10 februarie 2006 privind pensiile facultative Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. Ordonanta de urgenta Nr. 201 din 22 decembrie 2005 pentru modificarea i completarea Legii nr. 32/2000 privind societile de asigurare i supravegherea asigurrilor Publicat n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1191 din 29 decembrie 2005 Ordonanta de urgenta Nr. 189 din 21 decembrie 2005 pentru stabilirea unor masuri privind vehiculele rutiere nmatriculate din 21 decembrie 2005 Publicata n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1179 din 28 decembrie 2005 LEGE Nr. 313 din 10 noiembrie 2005 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2005 privind nfiintarea, organizarea si functionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private

10

LEGE Nr. 283 din 5 octombrie 2005 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 61/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. Ordonanta de Urgenta nr. 61/2005 din 23 iunie 2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romnia Publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr.562 din 30 iunie 2005 Legea Nr. 503 din 17 noiembrie 2004 privind redresarea financiara si falimentul societatilor de asigurare Publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1193 din 14 decembrie 2004 Legea Nr. 403 din 11 octombrie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor Publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 976 din 25 octombrie 2004 Legea Nr. 249 din 9 iunie 2004 privind pensiile ocupationale Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. Legea Nr. 240 din 7 iunie 2004 privind raspunderea producatorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte. Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. Legea Nr. 212 din 27 mai 2004 privind asigurarile private de sanatate. Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. Legea Nr. 172 din 14 mai 2004

11

pentru modificarea si completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile n Romnia Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. Legea nr. 76 din 12 martie 2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. Legea 32 din 03 apr 2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor. Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 148 din 10 aprilie 2000. Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. Legea 136 din 29 dec 1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania. Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 303 din 3decembrie 1995. Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege

Cap 2. Necesitatea si rolul asigurarilor 2.1. Necesitatea unei asigurariIndiferent ct de multa grija acordam evitarii problemelor sau protejarii bunurilor noastre, nu putem fi niciodata siguri ca vom avea succes. Unele evenimente negative implica traume psihice si pierderi financiare semnificative. Oamenii doresc sa se bucure de propriile lor locuinte, sa conduca masini, sa zboare cu avionul, fara a se teme de potentialele probleme care pot aparea. Rolul asigurarii este acela de a oferi oamenilor securitate, altfel spus, acela de a-i ajuta pe acei ctiva care sufera o paguba sau care sunt implicati ntr-un accident. Unele forme incipiente ale solidaritatii oamenilor sunt prezente nca din antichitate, dar primele forme organizate de protectie mpotriva consecintelor calamitatilor naturii si accidentelor au aparut n Evul Mediu timpuriu, pentru acoperirea pierderilor produse n timpul transportului marfurilor la mari distante. Au aparut, astfel, asigurarile maritime, urmate de primele forme de asigurari de viata (secolele XV si XVI) de cele mpotriva incendiilor (secolul XVII). Asigurarile moderne s-au conturat odata cu12

aparitia calculelor acturiale, care, lund n considerare caracterul aleator al riscurilor asigurate, au permis determinarea stiintifica, prin metode statistico-matematice, a primelor de asigurare. Omul, prin modul necorespunzator n care si ndeplineste uneori atributiile ce-i revin n activitatea economica sau prin comportarea sa reprobabila n societate, poate sa provoace pierderi semenilor sai. Este vorba de nepricepere n folosirea tehnicii, neglijenta n ndeplinirea obligatiilor de serviciu ori a ndeletnicirilor gospodaresti, nerespectarea regulilor privind protectia si securitatea muncii, savrsirea de actiuni delictuale (furt, spargere, jaf, crima etc.). Anumiti factori social-economici, dar si naturali, pot, de asemenea, provoca fenomene cu efecte negative asupra desfasurarii nentrerupte a activitatii economice. Este vorba despre crizele economice, somajul, inflatia, conjunctura economica nefavorabila precum si cutremurele, inundatiile, caderile masive de zapada, caderile de grindina, seceta etc. Din simpla enumerare a cauzelor care genereaza pericole si care nu are un caracter exhaustiv, rezulta ca unele sunt independente de vointa omului, adica au un caracter obiectiv, n timp ce altele, legate de comportamentul omului, poarta un caracter subiectiv. Din prima categorie fac parte, spre exemplu, pozitia terenului fata de sursa de apa, ceea ce l face sa fie supus inundatiilor sau sa fie ferit de acestea; caracteristicile materialelor folosite la constructiile de cladiri care le fac sa fie inflamabile sau neinflamabile, rezistente sau mai putin rezistente la seisme, sensibilitatea la grindina a unor culturi agricole etc. Pentru a ilustra cea de-a doua categorie de mprejurari n care se produc fenomenele generatoare de pagube, ne vom referi la atitudinea inconstienta a unor persoane, care prin neglijenta, superficialitate, iresponsabilitate etc. pot sa provoace sau sa favorizeze nregistrarea de accidente cu grave efecte umane si materiale.Cunoasterea mprejurarilor, n care se pot produce diverse fenomene ce perturba desfasurarea normala a activitatii economice si provoaca pagube, permite omului sa ia masurile de rigoare pentru a evita aparitia unor asemenea fenomene, a le preveni, a limita actiunea lor distructiva sau a se pune la adapost de urmarile nefaste ale acestora. Vietile oamenilor, integritatea lor corporala, agoniseala lor, inclusiv bunurile apartinnd colectivitatii, sunt primejduite nu numai de actiunea fortelor oarbe ale naturii, de calamitatile naturale, dar si de felurite fenomene neprevazute, denumite generic calamitati tehnice sau, simplu accidente. n aceasta categorie eterogena de fenomene (evenimente) aleatorii intra pericolele la care sunt supusi oamenii n tihna caminului lor, n propria lor gospodarie, la locul lor de munca (n uzina, la birou, n laborator, pe scena), pe strada, n timpul deplasarii lor cu diverse mijloace, n locurile de agrement, n tara ca si n strainatate.

13

Un loc important ntre accidentele la care oamenii sunt expusi l ocupa accidentele n munca. Acestea survin la locul de munca sau cu ocazia desfasurarii activitatii lor profesionale si pot provoca decesul, vatamarea corporala sau mbolnavirea unor persoane. Nu mai putin grave sunt pericolele la care sunt expuse materialele si produsele de tot felul n timpul pastrarii n depozite si magazii, al prelucrarii n fabrici, al comercializarii etc. Cladirile si constructiile, echipamentele, masinile de forta si de lucru, aparatele si sculele pot fi avariate sau distruse n urma unor incendii, explozii, prabusiri si a altor ntmplari accidentale. Incendiile au provocat de-a lungul timpului si continua sa provoace si astazi importante pierderi materiale. Declansate de trasnete, cresterea temperaturii peste anumite limite (ceea ce duce la autoaprinderea padurii, a carbunilor n zacamnt sau n depozite, a unor substante volatile etc.), explozii, scurtcircuite, neglijenta sau actiuni criminale, incendiile constituie un factor perturbant al activitatii economice, al vietii oamenilor, al echilibrului ecologic. Ele distrug valori materiale utile, uneori greu sau imposibil de nlocuit, ntrerup procese de productie, afecteaza transporturile, pericliteaza vietile si integritatea corporala ale oamenilor. Pentru combaterea fenomenelor (evenimentelor) aleatorii, generatoare de pagube, omul are la ndemna mai multe posibilitati: evitarea sau prevenirea riscului, limitarea pagubelor provocate de riscurile produse, crearea de rezerve n vederea acoperirii, pe seama resurselor proprii, a eventualelor pagube si, n sfrsit, trecerea riscului asupra altei persoane. Evitarea sau prevenirea riscului consta n luarea de masuri capabile sa faca imposibila producerea unui anumit risc. Este vorba, spre exemplu, de: renuntarea la cultivarea, n anumite zone, a acelor plante care sunt deosebit de sensibile la grindina sau la atacurile unor daunatori si cultivarea altor plante mai rezistente n zonele respective; renuntarea la cresterea unor specii de animale n zonele n care acestea sunt n mod frecvent bntuite de epizootii; evitarea practicarii unor meserii sau profesii de catre persoanele predispuse sa contracteze anumite boli profesionale etc. Tot aici intra luarea unor masuri avnd caracter anticipativ, profilactic, capabile sa mpiedice transformarea unor fenomene din posibilitate n realitate. Daca seceta nu poate fi evitata, ea poate fi totusi atenuata. Avem n vedere aici, pe lnga masurile mentionate mai sus, aplicarea unui program complex de irigatii si mbunatatiri funciare, folosirea unei agrotehnici corespunzatoare conditiilor de clima, sol si relief. Deoarece, n tara noastra, anii secetosi alterneaza uneori cu ani cu precipitatii abundente sau chiar excedentare, sistemele de irigatii trebuie astfel concepute nct sa faca posibila scurgerea apelor pluviale, evitarea baltirilor ndelungate si putrezirea plantelor. Prevenirea inundatiilor provocate de Dunare si de rurile interioare reclama construirea de diguri (respectiv ntretinerea celor existente), care sa protejeze culturile si14

localitatile de furia apelor iesite din matca, crearea de acumulari (bazine) de apa capabile sa preia cantitatile excedentare n perioadele n care nivelul apelor creste peste normal si pe care sa le deverseze n perioadele cnd nivelul acestora scade. Pentru prevenirea epizootiilor se impune aplicarea de tratamente profilactice att la animalele aflate n colectivitati numeroase (complexe de bovine, porcine, ovine si avicole), ct si la cele din gospodariile populatiei, asigurarea unei furajari corespunzatoare etc. Pentru prevenirea incendiilor se impune luarea de masuri tehnice si organizatorice n stadiile proiectarii, constructiei si exploatarii obiectivelor industriale, social-culturale si gospodaresti, precum si ale mijloacelor de transport. Este vorba de folosirea de materiale neinflamabile sau ignifugate la construirea de cladiri, instalatii, masini si aparate; izolarea corespunzatoare a cablurilor si conductelor prin care se transporta energie electrica, gaze ori substante infIamabile; supravegherea aparatelor electrice n timpul functionarii si oprirea automata a acestora n caz de avarie; prevederea cladirilor cu guri de incendiu si furtunuri de apa; dotarea cladirilor cu extinctoare si mentinerea acestora n permanenta n stare de functionare; proiectarea cladirilor care depasesc un anumit nivel cu cte doua sau mai multe scari de acces; dotarea unitatilor (serviciilor) de pompieri cu mijloacele tehnice necesare stingerii incendiilor: autocisterne, extinctoare cu spuma, scari de acces la etajele superioare etc. Masuri adecvate se prevad pentru prevenirea incendiilor n institutiile publice (scoli, spitale, case de cultura, muzee, biblioteci, unitati administrative), n salile de spectacole, n ntreprinderi. O atentie speciala se acorda prevenirii si stingerii incendiilor la bordul autovehiculelor, navelor fIuviale, maritime si aeriene. Pentru limitarea consecintelor negative ale cutremurelor de pamnt apare necesitatea respectarii riguroase a normelor elaborate n acest scop de autoritatile competente. Este vorba de proiectarea si realizarea constructiilor publice si private, astfel nct sa reziste la gradul de seismicitate al zonei n care sunt amplasate; respectarea nivelului de naltime admisibil pentru tipul de constructie si zona de amplasare; renuntarea la balcoane si elemente decorative care ar ngreuna constructia peste limitele admise; coborrea de la nivelurile superioare a caselor de bani, a dulapurilor metalice si a altor obiecte grele care pericliteaza siguranta cladirii n caz de seism; instalarea de seismografe la obiectivele de importanta deosebita pentru economia nationala (centrale hidroelectrice s.a.).

15

ntre masurile cu caracter preventiv si cele pentru limitarea efectelor riscurilor produse nu exista limite rigide. Astfel, serviciul de paza contra incendiilor are att sarcini pe linia prevenirii incendiilor, ct si pe linia stingerii acestora. Crearea de rezerve n vederea acoperirii, pe seama resurselor proprii, a eventualelor pagube presupune constituirea de catre unitatea economica a unui fond de rezerva, pe care sa-l foloseasca pentru acoperirea pagubelor provocate de calamitati sau de accidente. Trecerea riscului asupra altei persoane se poate realiza n conditiile n care persoana fizica sau juridica amenintata de un risc oarecare (sau de un complex de riscuri) consimte sa plateasca o suma de bani unei alte persoane (de regula o organizatie specializata), iar aceasta din urma se angajeaza sa suporte paguba provocata de riscul (complexul de riscuri) respectiv. Atunci cnd, n pofida actiunilor de prevenire ntreprinse de oameni, calamitatile naturale sau tehnice s-au produs, este necesara luarea unor masuri economice pentru acoperirea pagubelor pricinuite de acestea economiei nationale si reluarea procesului de productie ntrerupt.

2.2. Rolul unei asigurariIndiferent de cat de mult a evoluat umanitatea, un lucru este foarte clar: nu putem controla tot ceea ce se intampla in jurul nostru, exemplul cel mai bun fiind poate natura. Mass-media prezinta foarte des catastrofele natuarale care lovesc diverse regiuni, si, din pacate nici Romania nu face exceptie (cu totii ne amintim de inundatiile devastatoare care au afectat tara in 2005). Dar natura nu este singura care ne afecteaza si ne provoaca pagube.Accidente se intampla la tot pasul, iar jaful, furturile, talhariile, toate tin de natura umana. Riscurile acestea vor exista intotdeauna. Dar mai sunt si altele, in legatura cu sanatatea, cu activitatea profesionala, si, in cazul firmelor, riscuri privind marfurile sau activele companiiei. De aceea este foarte bine sa incercam sa transferam riscurile asupra altcuiva. Acestea sunt motivele pentru care au aparut serviciile sau, mai bine zis, produsele de asigurare. Acestea sunt oferite de companii specializate care preiau diferite riscuri in schimbul unei sume de bani. Astfel, plata unei sume il pune pe asigurat la adapost de problemele cauzate de accidente, fie ele auto sau de alata natura, ii poate salva firma de la probleme financiare care ar putea duce la faliment s.a. Un argument al utilitatii asigurarilor este oferit de prezenta acestora la o scara foarte mare in Occident, unde exista o adevarata cultura. Marea majoritate a oamenilor au,

16

in tarile vestice, tot felul de asigurari, nu doar cea de raspundere civila auto, ci si de viata, de sanatate, de protejare a bunurilor. De ce se intampla acest lucru? Pentru ca in Occident simtul proprietatii este foarte dezvoltat, si toti vor sa isi puna proprietatile la adapost de diferite riscuri, dar si pentru ca occidentalii sunt foarte interesati de viitorul lor si al celor din jurul lor. De aceea asigurarile sunt un instrument foarte bun pentru crearea unui viitor lipsit de griji si sigur.

Cap 3. Studiu de caz privind societatile de asigurari 3.1. De ce sa-ti faci o asigurare?Pana de curand romanii nu au avut aceasta educatie a asigurarilor de viata si de sanatate. Ma refer la asigurarile de sanatate private. Insa, in ultima perioada, probabil o data cu campania intensa pentru pensiile facultative, tot mai multi oameni au inceput sa se intereseze de produsele marilor companii de asigurari. Companiile cu traditie precum ING Asigurari,Alllianz-Tiriac sau BCR Asigurari sunt cel mai bine cotate pe piata, fiind clasate in primele zece locuri ale unui clasament al companiilor de profil alcatuit de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. Din ce in ce mai multi romani sunt angajati in multinationale si sunt obligati, datorita jobului, sa calatoreasca in interes de serviciu. Orice companie care se respecta ofera in pachetul salarial si o asigurare de sanatate angajatilor sai. In cazul celor care calatoresc foarte mult cu masina sau cu avionul, angajatorii ar trebui sa ofere si o asigurare de accidente persoane. In cazul in care angajatorul nu va ofera astfel de beneficii ar trebui sa luati in considerare utilitatea acestor servicii. Companiile e asigurari se intrec in lansarea pe piata a unor produse competitive. Spre exemplu ING Asigurari de viata ofera clientilor sai o gama variata de asigurari din care am selectat cateva pentru a vi le prezenta: MARATON - asigurare de viata pe termen nelimitat (cu rambursarea sumei asigurate la implinirea varstei de 95 de ani de catre asigurat) REGAL - asigurare mixta de viata cu componenta de investitie(acopera riscul de deces permitand totodata plata sumei asigurate si an cazul supravietuirii asiguratului.) PHOENIX - asigurare mixta redusa de viata cu componenta de investitie (componenta de investitie este activa numai in cazul in care asiguratul este in viata la expirarea termenului de asigurare)

17

ACADEMICA - asigurare de tip student, cu componenta de economisire in scopul obtinerii de fonduri pentru perioada studiilor Protectii suplimentare:- daca asiguratul decedeaza pe perioada de plata a primelor , asiguratorul va proceda la exonerarea platii primelor viitoare, beneficiarul urmand sa incaseze rentele in termenii stabiliti- daca beneficiarul decedeaza pe perioada de plata a primelor, polita isi va mentine valabilitatea, functionand mai departe ca un contract de tip REGAL.- daca beneficiarul va deceda in perioada de plata a rentelor , asiguratul are posibilitatea de a alege intre continuarea incasarii rentelor sau transformarea restului de plata intr-o suma forfetara. DEBUT - asigurare de tip dota cu componenta de economisire in vederea casatoriei copiilor Protectii suplimentare:- daca asiguratul decedeaza pe durata perioadei de plata a primelor, se va proceda la exonerarea platii primelor viitoare. - suma asigurata va fi platita beneficiarului la implinirea varstei de 20 de ani, (daca momentul casatoriei a survenit inaintea acestei date), in momentul casatoriei, (daca aceasta survine intre 20 si 25 de ani ai beneficiarului) sau la implinirea varstei de 25 de ani (daca beneficiarul nu s-a casatorit inca) ACTIV PLUS - plan de investii de tip unit-linked asociat cu o asigurare de viata pe termen limitat CAPITAL - plan de investii de tip unit-linked asociat cu o asigurare de deces din accident MERIT - plan de pensii de tip unit-linked asociat cu o asigurare de deces MENTOR - plan de pensii de tip unit-linked asociat cu o asigurare de viata care include si posibilitatea constituirii unei pensii de urmas OPTIUNI SI CLAUZE ADITIONALE: optiunea de protectie automata impotriva inflatiei, clauza de scutire de plata a primelor, clauza temporara flexibila (cu exceptia asigurarii PRUDENT),clauza de crestere garantata a sumei asigurate O alta companie demna de luat in seama este Allianz-Tiriac care ofera de asemenea o serie de asigurari competitive pe piata. Produsul care mi-a atras atentia se adreseaza angajatorilor si se numeste Asigurarea deGrup. De ce are nevoie firma dumneavoastra de asigurarea de grup Allianz-Tiriac? Demonstrati implicarea si preocuparea companiei fata de angajati - Pentru a va motiva si fideliza angajatii-Pentru ca pierderea totala sau partiala a capacitatii de munca are implicatii atat asupra activitatii profesionale, cat si asupra situatiei familiale-Pentru a suplimenta pensiile si indemnizatiile asigurate de stat in cazul accidentelor de munca ce pot determina invaliditate permanenta-Pentru a oferi angajatilor dumneavoastra posibilitatea de a alege sa economiseasca pentru perioada pensionarii.18

Avantajele asigurarii de grup Allianz-Tiriac: Flexibilitate - asigurarea de grup se adapteaza perfect planului de cariera:-suma asigurata pentru un angajat poate fi marita pe masura ce angajatul se dezvolta pe plan profesional.pe parcursul contractului pot fi schimbate persoanele asigurate din cadrul firmei, precum si sumele asigurate corespunzatoare acestora Economisire - asiguratul poate economisi individual pentru pensia sa :-prima minima este de 20 de euro si poate fi platita oricand pe durata contractului-prin depunerea banilor in contul de investitii, banii sunt directionati intr-unul dintre cele doua programe de investitii : Euro-plus si Leu-plus Fiscalitate - primele de asigurare platite de catre angajator sunt deductibile. Primele de asigurare se constituie in venit impozabil pentru angajat.Succesul firmei dumneavoastra depinde si de felul in care va motivati si fidelizati angajatii.Folositi-va de competenta pe care o are Allianz-Tiriac Asigurari in domeniul asigurarilor de viata si cereti dezvoltarea unui concept individual de asigurare de grup, in acord cu nevoile dumneavoastra.

3.2. De ce nu merita sa iti faci asigurare?Criza financiara a determinat companiile de asigurari sa-si schimbe radical politica fata de clienti. Acestea folosesc tot felul de chichite birocratice pentru a nu mai plati daunele. Fenomenul se manifesta cel mai acut la despagubirile pentru accidentele auto, mai ales cand este vorba de o dauna totala. Una dintre companiile care fac probleme la plata este Allianz-Tiriac Asigurari.Exista mai multe cazuri de clienti lasati cu ochii-n soare de aceasta companie, desi aveau polite tip CASCO perfect valabile la momentul incidentului. O parte dintre acestia s-au adresat ulterior instantelor si au castigat procesele impotriva companiei de asigurari. Cu sentintele in mana, oamenii bat in continuare, fara succes, la portile unor companii hotarate sa nu scoata banii

Cap 4.ConcluziiDesi multi dintre noi consideram ca nu vom avea nevoie de o asigurare, indiferent de care ar fi aceasta, pot aparea situatii, in care sa fie necesara. De exemplu asistenta medicala pentru o perioada mai scurta, pe care o petrecem in strainatate, prezentarea la un medic poate fi destul de costisitoare, si atunci, daca nu vrem sa platim personal costurile consultatiei vor fi platite de aceasta asigurare.

19

Prin urmare, eu cred ca este foarte important sa iti faci o asigurare la obiectele sau afacerile care sunt importante pentru tine, pentru ca in caz ce apar probleme sa fi despagubit.Astfel, asigurarile joaca un rol esential in siguranta oamenilor sau a companiilor,indiferent de tipul de asigurare de care avem nevoie.

20

Bibliografie

www.portaldeasigurari.ro www.preferatele .com

21