bugetul asigurarilor sociale de stat

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

ECONOMIA AGROALIMENTARA SI MEDIULUI

BUGETUL ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT

AN IISERIA C GR 1326

Bugetul asigurărilor sociale de stat

Conţinutul economic al bugetului asigurărilor sociale de stat

Bugetul asigurărilor sociale de stat este planul financiar anual care arată constituirea, repartizarea si utilizarea fondurilor băneşti necesare ocrotirii pensionarilor,salariaţilor asiguraţi şi a membrilor lor de familie.

Conţinutul economic al bugetului asigurărilor sociale de stat este determinat de structura şi trăsăturile orânduirii social-economice ,de necesitatea realizării cerinţelor legilor economice care acţionează în economia noastră,de prerorgativele şi funcţiile statului român.

Bugetul asigurărilor sociale de stat este o componentă importantă a bugetului public naţional şi este format din bugetele pentru realizarea asigurărilor sociale de la nivelul caselor judeţene de pensii şi a casei de pensii a municipiului Bucureşti şi din bugetul asigurărilor sociale,elaborat de organele de resort din Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale,care cuprinde veniturile şi cheltuielile cu caracter centralizat.

Elaborarea şi executarea separată a bugetului asigurărilor sociale de stat faţă de bugetului statului constituie o realizare importantă,deoarece permite ca resursele acestuia să fie utilizate integral pentru ocrotirea cetaţenilor,iar eventualele excedente să se reporteze pe anii următori.

Veniturile şi cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat au evoluat,după cum se poate vedea în tabelul următor:

Explicaţii 1990 1992 1994 1996 1998 20002 2002Venituri totale 53

266,1468 473

2 811 968

5 910 161

23 331 989

51 016 388

114 352 815,7

Cheltuieli totale 59

580,4404 344

2 760 680

6 096 920

26 539 398

55 626 915

113 357 063,8

Dinamica veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărior sociale de stat în perioada 1990-2002 (în milioane lei)1

Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde la venituri:contribuţia pentru asigurările sociale de stat plătită de către agenţii economici şi instituţii;contribuţiile salariaţilor şi celorlalţi asiguraţi;contribuţiile pentru asigurările sociale datorate de unităţile particulare bazate pe libera iniţiativă;contribuţiile diferenţiate ale salariaţilor şi pensionarilor care merg la tratament balnear sau la odihnă;alte venituri(sumele ce se obţin din lichidarea debitelor din anii anteriori,restituirea subvenţiilor acordate în anii precedenţi şi nefolosite,majorările şi amenzile aplicate pentru neplata la timp şi integrală a contribuţiilor pentru asigurările sociale,restituirea sumelor plătite din eroare,pensiile neachitate şi prescrise etc.);dobânzi

1 Sursa:Anuarul statistic al României ,Institutul Naţional de Statistică,Bucureşti,2002,p.521.2Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002,publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I,nr. 785,din 11 decembrie 2001.

pentru disponibilităţile din conturi etc.De asemenea,bugetul asigurărilor sociale de stat este alimentat şi cu excedentul anului precedent,care se reportează pe anul următor.Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde la cheltuieli:pensiile (pensia pentru munca depusă şi limita de vârstă,pensia de invaliditate,pensia anticipată,pensia anticipată parţială,pensia de urmaş);indemnizaţiile şi ajutoarele de asigurări sociale (indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă,indemnizaţia în caz de incapacitate temporară de muncă,indemnizaţia în caz de maternitate,indemnizaţia de naştere,indemizaţia pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani,indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav sau cu handicap,ajutorul în caz de deces);trimiterile la tratament balnear şi odihnă;cheltuieli cu plata taxelor poştale ocazionate de transmiterea pensiilor.

Bugetul cuprinde în partea finală diferenţa dintre venituri şi cheltuieli.

Elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat

Elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat reprezintă prima etapă a planificării bugetare,care cuprinde activitatea complexă şi multilaterală de determinare a veniturilor şi cheltuielilor asigurărilor sociale de stat pe an şi trimestre,pe baza aplicării principiilor planificării bugetare.

Ţinându-se cont de orientările date de Guvern,Ministerul Finanţelor Publice de acord cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale,Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale,ca organe de specialitate,se stabilesc termenele pentru elaborarea tuturor planurilor financiare,pe baza cărora se elaborează bugetul asigurărilor sociale de stat.

Bugetul asigurărilor sociale de stat se elaborează şi se administrează de către Casa Naţionala de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale de comun acord cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.Cheltuielile nu se pot înscrie în buget şi nu se aprobă fără stabilirea surselor din care urmează să se efectueze.

Elaborarea fundamentală a proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat este posibilă numai prin respectarea cu stricteţe a legislaţiei de asigurări sociale în vigoare,a indicatorilor sociali culturali din programul de dezvoltare economică şi socială, a normelor de cheltuieli a subdiviziunilor clasificaţiei bugetare a veniturilor şi cheltuielilor.

CNPADAS elaborează proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul viitor pe baza datelor proprii şi a celor primite de la casele judeţene a Municipiului Bucureşti.

Bugetul asigurărilor socile de stat este format din:a) bugetul asigurărilor sociale de stat,elaborat de organele de asigurări sociale din cadrul

CNPADAS în care sunt cuprinse veniturile şi cheltuielile cu caracter centralizat;b) bugetele pentru realizarea asigurărilor sociale ale caselor judeţene şi a Municipiului

Bucureşti,rezultate din concentrarea bugetelor pentru realizarea asigurărilor sociale întocmite de către agenţii economici,instituţii şi comune.

Având în vedere obiectivele programului de dezvoltare economică şi socială, modul cum s-a asigurat bugetul asigurărilor sociale pe perioada expirată,măsurile privind îmbunătăţirea activităţii în domeniul asigurărilor sociale,CNPADAS,prin organele sale de specialitate întocmeşte proiectul de buget.

Lucrările privind elaborarea proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat încep din luna iulie-august a anului de bază.Dat fiind faptul că la această dată bugetului anului în curs este executat numai pe lunile expirate,se determină mai întâi execuţia probabilă a bugetului până la finele anului în curs.Determinarea execuţiei preliminare a bugetului până la finele

anului se obţine pe baza experienţei anilor anteriori şi a realizării veniturilor şi cheltuielilor din perioada expirată a anului în curs.

Pentru a realiza echilibrului bugetar,în procesul elaborării proiectului de buget se prevede constituirea unui fond de rezervă,în limita unei cote de până la 3% din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat.

Este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii: fondul de rezervă cumulat pe mai mulţi ani nu poate depăşi nivelul cheltuielilor

prevăzute pe anul bugetar respectiv; fondul de rezervă se utilizează pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale în

situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public naţional de asigurări naţionale;

fondul de rezervă disponibil se reportează pe anul următor şi se foloseşte pentru acoperirea eventualului deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat.

Însoţit de un memoriu explicativ,proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat se înaintează de către CNPADAS la Ministerul Finanţelor pentru verificare şi avizare.

Cu avizul prealabil al Ministerul Finanţelor Publice,proiectul de buget se depune la guvern.

Guvernul examinează proiectul de buget şi cu eventualele amendamente aduse la venituri şi cheltuieli,proiectul de buget se înaintează Parlamentului pană la 30 noiembrie, pentru dezbatere şi adoptare.

Adoptarea bugetului asigurărilor sociale de stat

După ce ajunge la Parlament, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat este mai întâi analizat de către comisiile permanente de buget-finanţe-bănci ale celor două camere (Senat şi Camera Deputaţilor), sub aspectul politic şi economic, al dimensiunii veniturilor şi cheltuielilor care-l compun.

De asemenea,comisiile de buget-finanţe-bănci consultă deputaţii şi senatorii, reprezentanţii ministerelor, departamentelor,precum şi diferite persoane care lucrează în domeniul ştiinţific,economic şi social-cultural etc. În mod obişnuit la lucrările comisiilor sunt invitaţi Ministrul Finanţelor, Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, preşedintele CNPADAS, precum şi alte persoane din conducerea ministerelor.

Comisiile sunt îndreptăţite să propună amendamente la partea de venituri şi la cea de cheltuieli.Constatările şi propunerile comisiilor de buget-finanţe-bănci sunt consemnate în coraportul care se întocmeşte.

După ce comisiile termină lucrările,proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat se supune dezbaterilor în plenul Parlamentului.

Primul Ministru al Guvernului sau Ministrul Finanţelor ori preşedintele CNPADAS prezintă în faţa Parlamentului raportul asupra proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat şi totodată se expune coraportul din partea comisiilor de buget-finanţe-bănci asupra proiectului de buget.

Proiectul de buget se examinează de către deputaţi şi senatori pe articole de venituri şi cheltuieli, după care are loc votarea legii pentru adoptarea bugetului asigurărilor sociale de stat. După ce este adoptat de către Parlament,bugetul asigurărilor sociale de stat se publică în Monitorul Oficial al României şi se resimte prin aceeaşi filieră la CNPADAS.

Ţinând seama de limitele veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat adoptate de către Parlament,bugetule asigurărilor sociale pot fi modificate.

Dacă bugetul asigurărilor sociale de stat nu este adoptat pană la 31 decembrie a anului de bază,se aplică în continuare bugetul asigurărilor sociale a anului precedent până la adoptarea noului buget.

Executarea bugetului asigurărilor sociale de stat

Următoare fază după votare este executarea bugetului asigurărilor sociale de stat.La executarea bugetului asigurărilor sociale de stat participă CNPADAS şi organele sale teritoriale,organele financiar-contabile din cadrul agenţilor economici,instituţiilor şi comunelor,Ministerul Finanţelor,Trezoreria statului,Banca Comercială Română,CEC,oficiile P.T.T.R. etc.

Organele participante la executarea bugetului asigurărilor sociale de stat au următoarele răspunderi:

organizarea încasării integrale şi la timp a veniturilor; calcularea corectă şi de onorarea drepturilor de asigurări sociale; cheltuirea raţională; deţinerea corectă şi la zi a contabilităţii privind executarea veniturilor şi

cheltuielilor; menţinerea disciplinei financiare; întocmirea contului general.

Unităţile economice şi instituţiile sunt obligate să calculeze corect şi să vireze la termenele stabilite contribuţiile pentru asigurările sociale,să calculeze conform normelor legale şi să onoreze la timp drepturile de asigurări sociale la locul de muncă,precum şi să ţină corect,la zi, evidenţa executării veniturilor şi cheltuielilor de asigurări sociale.

Pentru o executare în bune condiţii a veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat este necesară repartizarea pe trimestre

La repartizarea pe trimestre se ţine seamă de termenele de încasare a veniturilor,de frecvenţa acestora,precum şi de termenele executării cheltuielilor.Repartizarea bugetului pe trimestre favorizează înregistrarea fluctuaţiilor veniturilor şi cheltuielilor bugetare în tot timpul anului,evitându-se astfel golurile temporare de casă.

Repartizarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat pe trimestre se face în funcţie de natura şi sursa lor de provenienţă. Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat este de competenţa CNPADAS, însărcinată cu traducerea în fapt a orientărilor guvernului şi are loc după adoptarea bugetului de către Parlament.

Modificarea alocaţiilor bugetare trimestriale este posibilă ,cu aprobarea CNPADAS, pe baza propunerilor ordonatorilor de credite, în cazul când, în trimestrul dat alocaţiile totale ale ordonatorilor sunt insuficiente precum şi atunci când survin modificări ale alocaţiilor bugetare trimestriale între bugete de asigurări sociale dar şi cu aprobarea ordonatorilor principali pe baza propunerilor unităţilor economice şi instituţiilor,în cazurile când sunt necesare alocaţii mai mari pentru unele categorii de cheltuieli dintr-un trimestru,prin micşorarea corespunzătoare,în trimestrul dat,a altor alocaţii în planurile financiare respective.

Este necasară stabilirea unor limite minime pentru venituri şi a limitelor maxime în ceea ce priveşte cheltuielile.Limitele minime stabilite pentru venituri urmăresc realizarea integrală şi chiar depăşirea veniturilor bugetare.Stabilirea limitelor maxime pentru cheltuieli are drept scop efectuarea cheltuielilor bugetare încât să asigure realizarea de economii bugetare.

La executarea bugetului asigurărilor sociale de stat mai participă,alături de organele financiare de asigurări sociale trezoreria statului, şi Ministerul Finanţelor,BCR,CEC-ul,P.T.T.R etc.

Executarea de casă a bugetului asigurărilor sociale de stat este un proces bugetar complex care constă în încasarea,păstrarea şi eliberarea resurselor bugetare în vederea efectuării cheltuielilor ce are loc pe baza sistemului de trezorerie şi pe baza sistemului bancar.

Executarea prin sistemul de trezorerie constă în aceea că organele financiare de asigurări sociale, trezoreria statului şi alte organe financiare se ocupă cu încasarea, păstrarea şi eliberarea resurselor bugetare.

Executarea prin sistemul bancar constă în efectuarea operaţiunilor de mai sus de către organele bancare.

Organizarea executării de casă a bugetului asigurărilor sociale de stat are la bază următoarele principii:a) principiul delimitării atribuţiilor organelor care dispun de mijloacele bugetare, de atribuţiile organelor care se ocupă efectiv cu încasarea, păstrarea şi eliberarea resursele bugetare. Acest principiu înlesneşte exercitarea controlului asupra respectării disciplinei financiare în domeniul veniturilor şi cheltuielilor ;b) principiul unităţii de casă, conform căruia veniturile fiecărui buget pentru asigurările sociale sunt concentrate integral la organul de casă respectiv, într-un singur cont, din care se eliberează resursele necesare acoperirii cheltuielilor, ceea ce conduce la efectuarea cheltuielilor potrivit prevederilor bugetare în cuantumul şi la termenele stabilite.

Executarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat se desfăşoară pe subcapitole, conform clasificaţiei bugetare, în conturile deschise la unităţile Trezoreriei Statului sau la sucursalele Băncii Comerciale Române, şi anume :

- un cont privind “Contribuţiile pentru asigurările sociale de stat” în care se încasează contribuţiile pentru asigurările sociale datorate de companiile naţionale, societăţile comerciale şi regiile autonome cu capital de stat sau mixt, instituţiile din sectorul public, organizaţiile cooperatiste şi obşteşti şi celelalte personae juridice care au încadrat personal salariat;

- un cont privind “Contribuţiile pentru asigurările sociale de stat de la persoanele fizice care utilizează munca salariată”, în care se încadrează contribuţia datorată de asociaţiile cu scop lucrativ, persoanele fizice autorizare să desfăşoare o activitate independentă , precum şi de către societăţile comerciale cu capital privat şi persoanele fizice care folosesc muncă salariată;

- un cont privind “Contribuţiile asigurărilor sociale de stat”, în care se încasează contribuţia salariaţilor din instituţiile publice şi a pensionarilor pentru biletele de tratament balnear şi odihnă, precum şi debitele de pensii şi alte sume.

Contribuţiile pentru asigurările sociale se virează de către agenţii economici şi persoanele fizice care utilizează muncă salatiată în conturile de mai sus, după ce din contribuţia calculată s-au reţinut, în prealabil, sumele necesare plăţii drepturilor de asigurări sociale la locul de muncă, compensaţiile şi impozitul afferent drepturilor de asigurări sociale. De asemenea,în aceste conturi se înregistrează şi dispoziţiile de încasare care se întocmesc în cazurile în care suma drepturilor de asigurări sociale la locul de muncă este mai mare decât contribuţia pentru asigurările sociale.

Buna executare a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat necesită intensificarea controlului ce se exercită de către plătitori a contribuţiilor pentru asigurările sociale; pentru acestea se apreciază că este necesară întărirea legăturilor cu organele bancare în vederea exercitării de către unităţi atât preventiv, cu prilejul eliberării numerarului pentru plata drepturilor aferente, cât şi ulterior în cadrul acţiunilor de control asupra utilizării fondului de salarii.

Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat se efectuează pe baza creditelor bugetare ce se repartizează caselor teritoriale de pensii, din două conturi deschise pe seama acestora la Trezoreria Statului, la sucursalele Băncii Comerciale Române, şi anume:

- un cont pentru “Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat”, din care se efectuează plata pensiilor de asigurări sociale, a indemnizaţiilor, a ajutoarelor în caz de deces şi proteze cuvenite pensionarilor. Acest cont s-a deschis la unităţile Trezoreriei Statului sau la filialele Băncii Comerciale Române din oraşele în care există case locale de pensii, precum şi la filialele sectoarelor Bucureşti;

- un cont pentru “Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat”, din care se efectuează plata la nivelul fiecărui judeţ a indemnizaţiilor şi ajutoarelor de asigurări sociale pentru persoanele cuprinse în asociaţiile lucrative şi pentru persoanele autorizate să desfăşoare o activitate independentă, pentru persoanele îndreptăţite la diverse plăţi.

Creditele bugetare de asigurări sociale sunt administrate de către ordonatorii de credite bugetare.

Ordonatorul de credite bugetare este persoana împuternicită să îndeplinească o funcţie de conducere într-un organ de stat, instituţie, căreia i s-a conferit dreptul de a dispune de credite bancare.

Creditul bugetar este suma anuală prevăzută la partea de cheltuieli a bugetului aprobată pentru efectuarea diferitelor cheltuieli cuprinse în subdiviziunile clasificaţiei bugetare, în limitele căreia, în cursul anului, se eliberează mijloace băneşti pentru efectuarea plăţilor (pensii, indemnizaţii, ajutoare etc) prevăzute. Creditele bugetare se prevăd în buget cu destinaţii precise, sunt repartizate pe titulari şi nu pot fi depăşite.

După sfera drepturilor ce le sunt acordate, ordonatorii de credite sunt de trei feluri :a) ordonatori principali (de gradul I)b) ordonatori secundari (de gradul II)c) ordonatori terţieri (de gradul III).În cadrul bugetului asigurărilor sociale de stat calitatea de ordonator principal de credite o

are preşedintele Casei Nationale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale. Se asimilează cu ordonatorul principal de credite vicepreşedinţii Casei Naţionale care exercită unele atribuţii ale preşedintelui. În aceste cazuri, vicepreşedinţii au calitatea de ordonatori de gradul I delegaţi.

Întrucât au legătură directă cu bugetul asigurărilor sociale de stat, ordonatorii principali de credite au următoarele atribuţii:

- aprobă utilizarea directă a creditelor bugetare pentru satisfacerea cerinţelor centralizate de asigurări;

- repartizează creditele bugetare ordonatorilor secundari sau terţiari pe baza mandatului bugetar

- virează creditele bugetare de la o subdiviziune la alta a clasificaţiei bugetare, potrivit competenţei lor;

- controlează îndeplinirea indicatorilor economici, sociali şi financiari la organele de asigurări sociale subordinate.

Ordonatorii principali de credite sunt răspunzători de repartizare justă, oportună şi la timp a creditelor bugetare în raport cu sarcinile cuprinse în bugetele respective între ordonatorii subordonaţi, de respectarea disciplinei bugetare, de ţinerea corectă, la zi, a contabilităţii, precum şi de prezentarea dărilor de seamă asupra executării cheltuielilor bugetare. Ei controlează utilizarea legală, oportună şi eficientă a creditelor bancare, având dreptul sa nu le deschidă ori să suspende creditele bancare deja deschise ordonatorilor subordonaţi, dacă aceştia nu respectă disciplina financiară şi nu prezintă la timp dările de

seamă. La Camera Deputaţilor şi la Senat, ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali ai acestora.

Calitatea de ordonator secundar de credite bugetare (de gradul II) în cadrul bugetului asigurărilor sociale de stat o are conducătorul Oficiului central de plăţi pensii subordonat Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurari Sociale, căruia ordonatorii principali îi repartizează credite bugetare atât pentru cheltuielile proprii, cât şi pentru distribuirea lor între ordonatorii de gradul III aflaţi în subordine.

Ordonatorul secundar de credite bugetare are următoarele atribuţii : efectuează cheltuieli centralizate referitoare la plata pensiilor; repartizează creditele bugetare organelor de asigurări sociale subordonate,

precum şi o serie de atribuţii pe care le au ordonatorii de gradul I.Instituirea şi funcţionarea ordonatorilor secundari de credite bugetare au menirea să

înlesnească finanţarea acţiunilor de asigurări sociale pe întregul teritoriu al ţării, operaţiune care altfel ar fi mai greu de efectuat.

Ordonatorii terţieri de credite bugetare (de gardul III) sunt preşedinţii caselor locale de pensii care primesc credite de la ordonatorii principali sau secundari.

Creditele deschise ordonatorilor terţieri pot fi folosite de aceştia numai pentru cheltuirea directă a resurselor bugetare destinate satisfacerii nevoilor proprii sau efectuării cheltuielilor de asigurări sociale stabilite. Ei răspund de cheltuirea resurselor bugetelui asigurărilor sociale în strictă conformitate cu destinaţiile stabilite, de consumarea legală şi oportună a creditelor bugetare alocate, de ţinerea unei contabilităţi clare, la zi şi de prezentarea la timp a dării de seamă.

Toţi ordonatorii de credite sunt răspunzători de utilizarea creditelor bugetare, de realizarea veniturilor, de folosirea potrivit legii a sumelor primate de la bugetul asigurărilor sociale de stat, de integritatea bunurilor încredinţate unităţii pe care o conduc, de organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a dărilor de seamă contabile asupra execuţiei bugetare.

Ordonatorii de credite sunt obligaţi să ia măsuri care să garanteze finanţarea justă, oportună şi la timp a tuturor acţiunilor, să utilizeze resursele bugetare în cuantumul şi destinaţiile stabilite şi să respecte disciplina financiar-bugetară.

Ţinând seama de locul şi procedura efectuării lor, în procesul executării bugetului asigurărilor sociale de stat se întâlnesc două categorii de cheltuieli:

cheltuieli care se efectuează la locul de muncă; cheltuieli care se efectuează în mod centralizat.

La locul de muncă se efctuează cheltuieli pentru finanţarea măsurilor de prevenire a îmbolnăvirilor (acordarea de proteze dentare, chirugicale, oculare, auditive, centuti abdominale, etc.), cheltuieli reprezentând indemnizaţiile în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă, în caz de maternitate, deces, plătite de agenţii economici şi instituţii.

Plata acestor drepturi de asigurări sociale se face de către casieriile agenţilor economici şi ale instituţiilor, din contribuţiile de asigurări sociale ale lunii respective şi numai dacă există aprobarea organelor financiar-contabile şi a consiliilor de administraţie din unităţile respective, care sunt răspunzătoare de respectarea normelor de cheltuire a acestor fonduri. În acelaşi timp, există răspunderea pentru justa calculare şi plata la timp a tuturor dreptutilor de asigurări sociale a conducătorilor compartimentelor financiar contabile. Dacă unităţile de mai sus au efectuat cheltuieli peste cuantumul celor aprobate prin buget, pentru a le putea onora este necesară aprobarea caselor judeţene (a minicipiului Bucureşti), care se acordă numai după o prealabilă şi temeinică analiză a cauzelor ce au determinat acestă stare de lucruri, indicându-se totodată précis măsurile ce urmează a fi luate pentru lichidarea şi preîntâmpinarea repetării în viitor a unor astfel de situaţii.

Pentru executarea cheltuielilor de asigurări sociale care se efectueză la locul de muncă nu este necesară deschiderea de credite bugetare, deoarece agenţii economici şi instituţiile primesc sumele necesare plăţii indemnizaţiilor de la bancă din suma reprezentând contribuţiile de asigurări sociale datorate de ele însele. Diferenţa de contribuţie din luna dată, rămasă după efectuarea plăţilor de mai sus, se virează în contul caselor judeţene (a municipiului Bucureşti), iar de aici în contul Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, deschis la Banca Comercială Română sau la Trezoreria Statului.

În cadrul cheltuielilor centralizate sunt cuprinse : cheltuielile cu plata pensiilor, cele pentru tratament balnear, odihnă, investiţii etc.

Executarea centralizată se desfăşoară după o procedură oarecum mai complexă. Executarea cheltuielilor centralizate – în cadrul cărora locul cel mai important îl ocupă plata pensiilor – necesită mai întâi deschiderea creditelor bugetare. Deschiderea creditelor bugetare este autorizarea dată de organele financiare, organele bancare, pe baza cererii de deschidere de credite, în limitele alocaţiilor bugetare trimestriale.

În vederea deschiderii creditelor bugetare, ordonatorii de credite bugetare de gradele III şi II înaintează lunar Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale cereri de deschideri de credite pentru plata pensiilor. Pe baza acestor cereri, având în vedere şi celelalte cerinţe centralizate pe întreaga ţară, Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale adresează Ministerului Finanţelor o cerere de dechidere de credite, în baza căreia aceasta din urmă aprobă deschiderea de credite dispunând autorizarea organelor de casă (unităţile Trezoreriei Statului şi unităţile bancare) să acorde resurse bugetare ordonatorilor de credite subordonaţi Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, în anumite limite, în conformitate cu prevederile bugetare.

Deschiderea de credite bugetare are loc lunar, efectuându-se în limitele unei treimi din alocaţia bugetară ttrimestrială.

Concomitent cu înaintarea cererilor de deschideri de credite ce urmează a fi repartizate ordonatorilor subordonaţilor, ordonatorilor principali (secundari) depun alăturat un table, cu specificarea nominală a ordonatorilor secundari (terţieri) pentru care urmează să se repartizeze credite, precum şi a volumului lor; repartizarea creditelor pentru ordonatorii secundari şi terţiari se desfăşoară în temeiul mandatului bugetar în care sunt prevăzute creditele deschise pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare.

Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale repartizează creditele bugetare deschise caselor judeţene, iar acestea, la rândul lor, le repartizează caselor locale de pensii. În mod corespunzător, are loc virarea fondurilor de asigurări sociale pe reţeaua bancară, pe unităţile Trezoreriei Statului la care sunt deschise conturile de asigurări sociale.

Pe calea deschiderii de credite bugetare, unităţile bancare şi ale Trezoreriei Statului sunt autorizate să acorde ordonatorilor de credite mijloace băneşti în limitele şi în conformitate cu creditele bugetare anuale şi cu alocaţiile trimestriale aprobate.

Rezultă că, în cadrul bugetului asigurărilor sociale de stat, creditele bugetare deschise sau repartizate conferă imediat ordonatorilor dreptul de a dispune şi executa plăţi în contul bugetului, unităţile bancare şi ale Trezoreriei Statului fiind obligate să efectueze viramentele necesare la conturile ordonatorilor de credite.

Procedura deschiderii de credite bugetare asigură realizarea echilibrului permanent între veniturile şi cheltuielile bugetare de asigurări sociale şi un control sistematic din partea organelor financiare.

În executarea dispoziţiilor primate de la organele financiare, unităţile bancare şi cele ale Trezoreriei Statului virează sumele la oficiile poştale, care plătesc efectiv pensiile, prin factorii poştali, pensionarilor, la domiciliul acestora.

În procesul executării părţii de cheltuieli a bugetului asigurărilor sociale de stat se întâlneşte reconstituirea (reîntregirea) de credite bugetare. Reconstituirea creditelor bugetare

este operaţiunea prin care creditele bugetare necheltuite într-un trimestru, dar care sunt necesare pentru îndeplinirea acţiunii în trimestrul următor împreună cu alocaţia respectivă din trimestrul current, se pot utiliza pentru efectuarea cheltuielilor.Reconstituirea creditelor bugetare poare avea loc numai în timpul anului calendaristic şi se aprobă la cererea justificată a ordonatorilor de credite, de către Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale.

Reinegrarea creditelor bugetare are loc in contul organelor teritoriale ale Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi Sociale, cat si in conturile de la unitatile bancare si ale Trezoreriei Statului. Reconstituirea are ca obiect sumele necheltuite in trimestrul dat, avansurile neutilizate-restituite de catre titularii de avansuri, incasarile de la debitori, sumele platite datorita unor erori din conturile bugetului asigurarilor sociale de stat.

Normele juridice in vigoare care reglementeaza consumarea fondurilor de asigurari sociale precad ca nici una din cheltuielile centralizate nu se poate efectua fara existenta unui credit bugetar aprobat. De asemenea, cheltuielile trebuie efectuate numai in stricta concordanta cu destinatiile stabilite pe subdiviziunile clasificatiei bugetare. Orice abatere de la aceste reguli constituie o incalcare a disciplinei bugetare si este sanctionata pe cale administrativa, civila si penala. Asadar, nici o cheltuiala nu poate fi efectuata daca pentru ea nu exista credite bugetare aprobate si deschise. Totusi, daca in procesul executarii bugetului asigurarilor sociale de stat, in ansamblu, apare necesitatea unor cheltuieli noi sau daca unele credite bugetare si alocatii trimestriale se dovedesc practic a fi insuficiente, existand-in acelasi timp disponibilitati in cadrul altor subdiviziuni a clasificatiei bugetare, ele pot satisfacute pe cale virarilor de credite bugetare, de la o subdiviziune la alta a clasificatiei bugetare, potrivit normelor juridice, financiare in vigoare.

Virarea de credite bugetare consta in sporirea creditului de la o subdiviziune bugetara ale carei alocatii sunt insuficiente pentru realizarea unei actiuni date, reducandu-se concomitent, cu o suma egala, creditele acelei subdiviziuni (subdiviziunilor) la care mijloacele alocate pot fi reduse fara a prejudicia realizarea actiunii respective.

Prin urmare, virarea de credite bugetare presupune in mod necesar realizarea de economii la alte subdiviziuni de cheltuieli din caredul clasificatiei bugetare, actiunile asigurarilor sociale prevazute la aceste din urama subdiviziuni ale clasificatiei bugetare trebuind deci sa fie realizate integral, insa cu resurse mai mici decat cele prevazute initial.

Virarea de credite bugetare este de competenta Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale ale Guvernului.

Avand in vedere propunerile conducerilor unitatilor economice si ale institutiilor, inaintate organelor locale ale Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, acestea, in limetle competentei ce le-a fost stabilita, aproba virari de credite de la un capitol la altul, in cadrul aceluiasi paragraf din bugetul asigurarilor sociale al intreprinderii sau institutiei date. Organele locale ale Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale mai au - in limetele stabilite - dreptul sa faca virari de credite de la un buget de la un buget de asigurari sociale ale unei inteprinderi sau care cuprind cheltuieli de acelasi fel, precum si virari din bugetul judetean sau municipal la paragarfele si capitolele corespunzatoare de cheltuieli din bugetele de asigurari sociale ale unitatilor economice si institutiilor subordonate.

Virarea creditelor bugetare poate avea loc o singura data pe trimestru, intre 1 si 15 ale cele de a doua luni a trimestrului. In mod exceptional, de la caz la caz, virarile de credite bugetare pot avea loc si in afara termenelor de mai sus, in cursul trimestrului, insa acestea numai atunci cand intervin situatii noicare impun efectuarea de cheltuieli urgente, dar bine justificate, de catre intrepinderile si instituiile in cauza.

Desfasurarea procesului executarii bugetului asigurarilor sociale de stat poate sa determine cu necesitate modificarea alocatiilor trimestriale. Modificarea alocatiilor

trimestriale poate avea loc atunci cand survine o schimbare motivata a indicatorilor pe trimestre, precum si in alte cazuri care justifica cheltuirea alocatiilor bugetare in alt trimestru.

Modificarile referitoare la repartizarea creditelor bugetare pe trimestre se paroba tot de catre organele imputernicite sa dispuna virari de credite bugetare.

Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale poate aproba virari de credite bugetare de la un capitol la altul, in cadrul aceluiasi paragraf din bugetul asigurarilor sociale de stat, precum si virari de credite bugetare din bugetul de asigurari sociale ale unei case judetene de pensii in bugetul alteia.

Ministerul Finantelor Publice aproba virari de credite de la si alineate, articole, capitole, paragrafe si titluri pentru ordonatorii pricipali dependenti de bugetul de stat.

Nu sunt admise virari de credite in primul trimestru al anului, precum si in perioada de la 15 la 31 decembrie.

Virarile de credite bugetare se comunica ordonatorilor de credite bugetare in maximum 10 zile de la aprobare, precum si organelor care indeplinesc executarea de casa a bugetului asigurarilor sociale de stat.

Persoanele vinovate de detunarea resurselor bugetului asigurarilor sociale de stat sunt pasibile de sanctiuni administrativ, civile si chiar penale.

In afara de virari, in cursul executarii bugetului asigurarilor sociale de stat pot avea loc suplimentari de credite bugetare, care constau in majorarea in cursul anului a unor credite bugetare prevazute in buget. Astfel, daca in timpul anului se ivesc anumite cheltuieli noi, urgente, care nu au putut fi prevazute initial si care deci nu au fost aprobate prin bugetul asigurarilor sociale de stat, ele se finanteaza mai inati pe cale virarilor de credite bugetare si din economiile obtinute la alte cheltuieli. In situatiile in care economiile realizate si virarile de credite nu pot acoperi noile cheltuieli ivite in cursul anului, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale intocmeste planuri separate, suplimentare, de cheltuieli, care se acopera pe cale suplimentarii de credite bugetare din planurile de incasari realizate peste veniturile prevazute, precum si din rezerva de credite bugetare nerepartizate la inceputul anului.

In vederea executarii cheltuielilor noi sau intr-un cuantum mai mare decat prevederile trimestriale si care nu pot fi acoperite prin virari de credite bugetare nerepartizate la inceputul anului.

Pe langa virari si suplimentari, in cursul executarii bugetului asigurarilor sociale de stat se mai pot opera transferuri de credite bugetare.

Transferurile de credite bugetare constau in trecerea unor credite bugetare de la unii ordonatori la alti, ca o consecinta a trecerii unor actiuni de asigurari sociale din competenta unor organe in competenta altora. Transferurile de credite bugetare au loc in procesul executarii bugetului asigurarilor sociale de stat si se pot efectua numai la inceputul trimestrelor.

Din creditele bugetare prevazute in bugetul asigurarilor sociale de stat se executa plati cu numerar efectiv- acestea avand ponderea cea mai mare, deoarece indemnizatiile, pensiile, ajutoarele se achita beneficiarilor in numerar efectiv - , precum si prin decontari fara numerar – atunci cand se executa lucrari de investitii si alte cheltuieli – dupa caz, pe baza documentelor justificative ( ordine de plata de pe certificate medicale, dispozitii de plata, cecuri, mandate postale etc.).

In cazul in care nu se pot efectua de la inceput operatiunile integrale de decontare, fie in numerar, fie prin virament, se uitilizeaza sistemul avansurilor prin decontare. Avansurile spre decontare se acorda pentru efectuarea cheltuielilor cu caracter operativ, cheltuielilor administrativ – gospodaresti, aprovizionarei, salarii, premii, deplasari in interes de serviciu

etc. Titularii de avansuri sunt raspunzatori de cheltuirea justa a sumelor primite, de restituirea la timp a sumelor ramase necheltuite si de prezentarea decontului de avans, insotit de actele justificative. De regula, nu se elibereaza un nou avans inaintea justificarii integrale a avansului acordat anterior.

In cursul executarii bugetului se mai pot intalni si retrageri de credite bugetare.

Retragerea de credite bugetare este operatiunea financiara prin care ordonatorii principali constata ca la ordonatorii subordonati exista credite bugetare disponibile, datorita realizarii sau sitarii indeplinirii unei actiuni sau cand, datorita unor masuri organizatorice ( reorganizari, fuzionari etc.), dispare necesitatea acestor cheltuieli; retragerile de credite pot fi partiale sau totale si se efectueaza pe baza dispozitiei bugetare de retragere.

Nerespectarea normelor legale in vigoare privitoare la utilizarea creditelor bugetare da dreptul Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale ca, prin organele sale de specialitate, sa suspende partial sau total finantarea anumitor actiuni.

Creditele bugetare ramase necheltuite integral sau partial pana la sfarsitul anului isi pierd valabilitatea si se inchid, anulandu-se automat. Platile legal neefectuate se vor executa din bugetul anului urmator.

Sumele primite in contul creditelor bugetare deschise, ramase neutilizate si varsate dupa espirarea anului bugetar, devin venituri ale bugetului urmator.

Executarea corecta, legala a cheltuielilor necesita exercitarea unui control, mai ales preventiv , de catre casele teritoriale de asigurari sociale si organele financiar-bancare.

Atat in procesul elaborarii, cat si in cel al executarii bugetului asigurarilor sociale de stat, Casa Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale urmareste realizarea echilibrului intre venituri si cheltuieli, actionand in mod corespunzator.

Daca in cursul anului se ivesc unele goluri de resurse financiare in efectuarea cheltuielilor, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale poate utiliza cu titlul de imprumut sume din disponibilulu existent la fondul de rezerva, care pe cat posibil trebuie reconstituit.

Incheierea bugetului asigurarilor sociale de stat

In concordanta cu principiul anualitaii la 31 decembrie bugetul asigurarilor sociale de stat expira, inceteaza de a mai avea aplicabiliate. Veniturile bugetare incasate dupa 31 decembrie se inregistreaza in contul anului urmator.

Creditele bugetare de asigurari sociale ramase necheltuite pana la sfarsitul zilei de 31 decembrie a anului expirat se inchid, uramand ca de la 1 ianuarie a anului urmator toate cheltuielile sa se efectueze din noul buget.

Incheierea in bune conditii a bugetului asigurarilor sociale de stat face necesar ca , in ultimul trimestru al anului, ordonatorii de credite bugetare sa ia o serie de masuri care sa asigure efecuarea decontarilor dintre debitori si creditori, spre a nu exista la sfarsitul anului creante nelichidate. In acest scop se fac deconatrile corespunzatoare intre Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, Ministerul Finantelor Publice, Trezoreria Statului, Banca Comerciala Romana, P.T.T.R. etc.

Incheierea lucrarilor privind executarea bugetului asigurarilor sociale de stat are la baza datele evidentei contabile.

Oraganele participante la executarea bugetului asigurarilor sociale de stat sunt obligate sa tina evidenta contabila asupra modului in care se desfasoara incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor.

Lunar, trimestrial, anual, casele teritoriale de asigurari sociale intocmesc conturi de executie si dari de seama asupra modului cum s-a desfasurat executarea veniturilor si cheltuielilor de asigurari sociale.

Conturile de executie si darile de seama intocmite de casele judetene si a capitalei se inainteaza Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, care intocmeste darile de seama si contul de executie bugetara lunara, trimestriala si anuala. Elaborarea acestor dari de seama si conturi de executie se desfasoara pe baza normelor stabilite de Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, de comun acord cu Ministerul Finantelor Publice.

Pe baza conturilor de executie si a darilor de seama lunare, trimestriale si anuale primite de la organele sale teritoriale, precum si pe baza datelor proprii referitoare la executarea veniturilor si cheltuielilor centralizate, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale intocmeste, pentru fiecare luna, trimestru si an, contul de executie si darile de seama, care se inainteaza Ministerului Finantelor Publice, care le examineaza si le avizeaza.

Apoi, contul anual de executie se prezinta Guvernului pana cel mai tarziu la data de 1 mai a anului uramator, care dupa examinare, il inainteaza Parlamentului, pana la data de 1 iunie a anului urmator pentru dezbatere si aprobare.

Consiliile de buget – finante – banci examineaza contul de executie si il supune dezbaterii si aprobarii de catre Parlament.

Contul general de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat se aporba prin lege dupa verificarea lui de catre Curtea de Conturi. Conturile de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat ale ordonatorilor de credite cuprinde – la venituri: prevederi bugetare aprobate initial; prevederi bugetare definitive; incasari realizate – iar la cheltuieli: credite bugetare aprobate initial; credite bugetare definitive; plati anulate.

Excedentul sau deficitul bugetului asigurarilor sociale de stat se stabileste ca diferenta intre veniturile incasate pana la incheierea exercitiului bugetar si platile efectuate pana la aceasta data.

Dupa aprobare, contul de executie se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si in presa, pentru a fi adus la cunostinta cetatenilor.

Cheltuielile pentru asistenţa socială

Asistenţa socială cuprinde acţiunile întreprinse de societate pentru ocrotirea şi susţinerea materială a familiilor şi persoanelor în vârstă şi fără venituri, a săracilor, a persoanelor handicapate, invalizilor, foştilor combatanţi, a emigranţilor, refugiaţilor, vagabonzilor ş.a.

In cadrul acestora, o pondere importantă o deţin alocaţiile pentru familii acordate sub forma alocaţiilor pentru copii sau alocaţiile pentru soţul (soţia) care este singur{ă) şi creşte un copil (în Polonia, SUA, Suedia, Marea Britanie). în ţările dezvoltate, în special în Europa, aceste ajutoare sunt predominante şi datorită faptului că în aceste ţări există convingerea că în prezent copiii nu mai sunt „o utilitate privată", ci o „preocupare publică". Ajutoarele familiale sunt cele care asigură o echitate orizontală şi, în acelaşi timp, ele sunt utile pentru că au şi efecte sociale deosebite; femeile pot sta acasă şi pot educa copiii; copiii pot continua studiile, dispărând fenomenele de abandon şcolar.

O altă categorie de ajutoare în cadrul asistenţei sociale se acordă bătrânilor sau alior persoane marginalizate social. Ele se prezintă fie ca ajutoare băneşti, fie sub forma unor prestaţii, servicii sau plasamente în instituţii specializate.

Alte categorii de persoane defavorizate - invalizi de război, foşti combatanţi, văduve, orfani - primesc, de asemenea, ajutoare, alocaţii, indemnizaţii prin asistenţa socială (SUA. Rusia, Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania ş.a.).

Incă din perioada anilor '60-70, combaterea sărăciei a reprezentat o componentă a politicilor sociale promovate de ţările dezvoltate şi în special de ţările membre ale Uniunii Europene. Acestea au aplicat programe antisărăcie pe termen mediu, care urmau să conştientizeze societatea în legătură cu situaţiile de excludere socială şi de sărăcie. Extinderea acţiunilor în vederea combaterii sărăciei s-a realizat cu ocazia Consiliului de la Nisa din decembrie 2000, când s-a solicitat statelor membre ale Uniunii Europene să elaboreze Planuri Naţionale de promovare a incluziunii sociale prin care să stabilească politici şi instrumente de realizare a acestor obiective: "cele mai bune practici" au fost monitorizate şi evaluate în vederea elaborării unui Plan Comunitar de acţiune în domeniul combaterii sărăciei şi excluderii sociale.

Planurile şi măsurile luate în statele Uniunii Europene urmăresc mai multe obiective pentru combaterea sărăciei; este vorba de acţiuni privind facilitatea găsirii de locuri de muncă, mobilizarea tuturor celor cu responsabilităţi sociale dar şi a celor afectaţi de sărăcie, prevenirea riscurilor excluderii sociale şi susţinerea, cu ajutoare, a celor mai vulnerabili. în aceste ţări pragul oficial al sărăciei este considerat a fi reprezentat de venitul minim garantat.

Sărăcia nu are o semnificaţie absolută şi nu pot fi fixate rigid criteriile de sărăcie; ele sunt considerate, în schimb, în funcţie de venituri, de sarcinile familiale şi de standardul de viaţă al membrilor societăţii din ţara respectivă. Se ştie că în ţările dezvoltate nivelul de protecţie asigurat prin sistemele publice de asigurări sociale, de şomaj, de asistenţă socială este în general înalt, depăşind pe cel corespunzător unui nivel minim de trai.

Venitul minim garantat este un instrument relativ nou în sistemele de asigurare a securităţii sociale. El reprezintă nivelul de venit care este necesar unei familii pentru a nu trăi în sărăcie: statele acoperă prin ajutoare sociale diferenţa între acest venit minim garantat şi suma veniturilor realizate din muncă sau alte surse, de către cei săraci. Această schemă este întâlnită în toate ţările Uniunii Europene, cu precizarea că mărimea veniturilor minime garantate şi a ajutoarelor sociale diferă pe ţări, în funcţie de standardul de viaţă şi nivelul de protecţie oferit de fiecare ţară.

In România există mai multe forme de acordare de ajutoare pentru familii, bătrâni sau alte persoane defavorizate.

Menţionăm, în primul rând, alocaţia de stat pentru copii, care reprezintă forma principală de sprijinire a copiilor. Ea se acordă tuturor copiilor, indiferent de calitatea de salariat sau nu a părintelui, având astfel un caracter universal. Copiii primesc alocaţia până la vârsta de 16 ani sau 18 ani (dacă urmează o formă de învăţământ) în mod direct sau prin intermediul părinţilor; nivelul alocaţiei este fix, lunar, nu depinde de veniturile părinţilor sau ale susţinătorilor legali şi se indexează o dată cu indexarea salariilor.

Pentru creşterea veniturilor familiilor cu copii, în afara aiocaţiei de mai sus se mai acordă şi o alocaţie suplimentară; de aceasta beneficiază familiile care au în întreţinere doi sau mai mulţi copii, în vârstă de până la 16 sau 18 ani, dacă aceştia urmează cursurile de zi ale unei instituţii de învăţământ. Suma reprezentând alocaţie suplimentară se indexează.

Pentru sprijinirea familiilor mai există şi alte forme de asistenţă socială cum sunt:- ajutor social lunar pentru soţiile de militari în termen, care nu au venituri şi au copii sau

sunt invalide;- alocaţie pentru copiii nou-născuţi; se acordă mamelor, o singură dată, pentru fiecare

dintre primii 4 copii născuţi;

- alocaţiile lunare de întreţinere pentru copiii minori daţi în plasament familial. în România. în ultimii ani au fost elaborate Programe Naţionale pentru Protecţia Copilului, care beneficiază, pe lângă fondurile bugetare, şi de credite externe.

Persoanele vârstnice fără venituri sunt asistate printr-o serie de servicii şi instituţii sociale, cum sunt: cămine pentru bătrâni, cămine-spital, cantine de ajutor social. Pe plan local sunt organizate şi unele servicii sociale, cum ar fi: masa la domiciliu, centre de zi, sprijin în gospodării. Din anul 2000 s-a înfiinţat şi funcţionează Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice, în scopul instituţionalizării dialogului social între autorităţi şi persoane vârstnice, pentru protecţia drepturilor acestora.

Pentru ajutorarea persoanelor afectate de sărăcie s-a instituit venitul minim garantat. Această componentă a securităţii sociale este orientată direct către persoanele aflate în situaţia de sărăcie sau sub ameninţarea de a deveni sărace şi presupune acordarea lunară a unor ajutoare sociale. Guvernul stabileşte nivelul venitului minim garantat lunar pe persoană şi pe familie (indexabil anual) şi ajutorul social reprezintă diferenţa între acesta şi venitul net lunar al persoanei sau familiei. Venitul net lunar este reprezentat de alocaţiile pentru copii, indemnizaţiile de şomaj, burse, venituri din proprietăţi, alte venituri. Legea stabileşte că persoanele apte de muncă din familiile pentru care se asigură venitul minim garantat trebuie să efectueze lunar, cel mult 72 de ore de muncă în folosul comunităţii. Aceste persoane mai beneficiază, pentru perioada sezonului rece, de un ajutor pentru încălzirea locuinţei.

In cadrul asistenţei sociale, o atenţie deosebită se acordă persoanelor cu handicap. Măsurile de protecţie specială vizează atât prevenirea şi atenuarea, cât şi înlăturarea consecinţelor profesionale, economice şi sociale ale handicapului. Persoanele cu handicap adulte beneficiază de ajutor special lunar în valoare de 50% din salariul minim brut pe economie, indexat, iar nevăzătorii beneficiază de o alocaţie socială care nu exclude existenţa altor venituri; copiii cu handicap primesc alocaţia de stat pentru copii majorată cu 100%, iar persoanele care au în îngrijire un copil cu handicap beneficiază de un salariu lunar la nivelul salariului minim brut pe economie. De asemenea, persoanele cu handicap beneficiază de o serie de scutiri (la plata taxelor radio, TV, telefon, la plata unor taxe vamale pentru aparate medicale ajutătoare), de gratuităţi la transport, de reduceri la costul biletelor la spectacole, muzee; copiii cu handicap beneficiază de pregătire şcolară la domiciliu, locuri gratuite în tabere, gratuităţi la transport, la manifestări culturale, sportive.

Agenţii economici care angajează persoane cu handicap au o serie de facilităţi fiscale sau beneficiază de subvenţii de la bugetul de stat; subvenţii pot primi şi unele organizaţii neguvernamentale ale persoanelor cu handicap. Menţionăm că sursele pentru finanţarea protecţiei sociale speciale a persoanelor cu handicap sunt: bugetul de stat sau bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondul special pentru asigurări sociale de sănătate, donaţii, alte venituri.

In cadrul asistenţei sociale există o serie de prestaţii sociale care au un pronunţat caracter reparatoriu. Ele se referă la drepturile acordate invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război (pensii, indemnizaţii), drepturile persoanelor persecutate politic sau deportate şi ale persoanelor care au lucrat în detaşamente de muncă în perioada 1950 - 1961, sau drepturile acordate eroilor martiri, urmaşilor şi răniţilor în timpul Revoluţiei din Decembrie 1989 (pensii); toţi aceştia beneficiază şi de înlesniri fiscale, prestaţii în natură, ca şi de unele gratuităţi.

După cum s-a arătat, cheltuielile pentru asistenţă socială sunt efectuate în cea mai mare parte din fondurile bugetului de stat şi ale bugetelor locale (care au căpătat în ultimul timp atribuţii mai largi în acest domeniu). Din 1989 a luat fiinţă Fondul Român de Dezvoltare Socială care este un organism de interes public şi are ca scop „contribuţia la reducerea sărăciei

prin finanţarea de proiecte în comunităţile sărace şi pentru grupurile dezavantajate, creşterea capacităţii manageriale locale, susţinerea descentralizării administrative, creşterea capacităţii de organizare la nivel local". Acest Fond va finanţa proiecte în comunităţile rurale sărace şi pentru grupurile dezavantajate din mediul urban (vârstnici săraci, bolnavi, persoane fără locuinţă, părinţi săraci cu mulţi copii în întreţinere, copii abandonaţi). în ceea ce priveşte comunităţile rurale sărace, proiectele de finanţare se vor aplica prioritar persoanelor cu venituri la limita subzistenţei şi care trăiesc în gospodării bazate pe autoconsum şi nu au capacitatea de a produce şi de a vinde. Resursele Fondului provin de la organisme internaţionale (Banca Mondială şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei), din donaţii de la persoane fizice sau juridice române sau străine, din sponsorizări, din alocaţia de la bugetele locale şi de la bugetul de stat (în limita echivalentului a 5 milioane de dolari SUA). Resursele financiare pot fi utilizate pentru finanţarea de proiecte conform scopului propus, respectiv proiecte de infrastructură rurală, proiecte de servicii sociale comunitare şi proiecte gene-ratoare de venituri şi locuri de muncă, pe bază de selecţie şi concurs. Se estimează că din cele peste 3000 de cereri depuse, vor fi aprobate şi executate 1200 de proiecte, de rezultatele cărora vor beneficia 600 000 persoane.

Evolutia veniturilor si cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat in perioda 1996 - 2007

VENITURI 1996 - 1997

Nr crtIndicatori Anul 1996 Anul 1997 Gs 1996 Gs 1997

Gs 1997 -1996

1 Venituri total 5910.2 13164.2 100 100 02 Venituri

curente 5598.2 11327.5 94.72099 86.04777 -8.6733 Venituri fiscale 5578.8 11254.4 94.39274 85.49247 -8.94 Impozite

directe 5578.8 11254.4 94.39274 85.49247 -8.95 Contributii pt

asigurari sociale 5578.8 11254.4 94.39274 85.49247 -8.9

6 Venituri nefiscale 19.3 73.1 0.326554 0.555294 0.2287

7 Diverse venituri 19.3 73.1 0.326554 0.555294 0.2287

8 Contributii pt bilete de tratament si odihna 12.9 27.1 0.218267 0.205861 -0.012

9 Incasari din alte surse 6.4 46.1 0.108287 0.350192 0.2419

Evolutia componentelor veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat in anul 1997

comparativ cu anul 1996

02000400060008000

100001200014000

veni

turi

tota

l

veni

turi

fisca

le

cont

ribut

iipt dive

rse

veni

turi

inca

sari

din

alte

Series1

Series2

Structura veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 1996 - in procente-

20%

20%

20%

20%

20% 0%0%0%0%

venituri totalvenituri curentevenituri fiscaleimpozite directecontributii pt asigurari socialevenituri nefiscalediverse venituricontributii pt bilete de tratament si odihnaincasari din alte surse

Structura veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 1997 - in procente -

24%

19%19%

19%

19% 0%0%0%0%


CHELTUIELI 1996 – 1997

Nr crtIndicatori

Anul 1996 Anul 1997 Gs 1996 Gs 1997

Gs 1997-1996

1 Cheltuieli total 6096.9 13221.9 100 100 02 Cheltuieli social

culturale 5946.9 12940.3 97.53973 97.8702 0.3304673 Asistenta sociala,

alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii din care 5946.9 12940.3 97.53973 97.8702 0.330467

4 Ajutor social 11 154 0.18042 1.164734 0.9843155 Pensii de asigurari

sociale 5547.6 11663.9 90.9905 88.21652 -2.773986 Indemnizatii pt

incapacitatea temporara de munca din cauza de boala obisnuita sau accident in afara muncii 169.2 299.7 2.775181 2.266694 -0.50849

7 Indemnizatii pt concedii de maternitate si ingrijirea copilului 138.7 144.9 2.274927 1.095909 -1.17902

8 Tratament balnear si odihna 60.2 154 0.987387 1.164734 0.177347

9 Alte cheltuieli sociale 137.7 281.6 2.258525 2.1298 -0.12873

Evolutia componentelor cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat in anul 1997


02000400060008000

100001200014000

chel

tuie

li to

tal

asis

tent

aso

cial

a,

pens

ii de

asig

urar

i

inde

mni

zatii

pt c

once

dii d

e

alte

che

ltuie

liso

cial

e

Series1

Series2

Structura cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 1996 - in procente -

24%

25%25%

0%

23%1%1%0%1%

cheltuieli total

cheltuieli social culturale

asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii dincareajutor social

pensii de asigurari sociale

indemnizatii pt incapacitatea temporara de munca din cauza deboala obisnuita sau accident in afara munciiindemnizatii pt concedii de maternitate si ingrijirea copilului

tratament balnear si odihna

alte cheltuieli socialeStructura veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 1997 - in procente -

24%

19%19%

19%

19% 0%0%0%0%


VENITURI 1996 – 1998

Nr crt Indicatori Anul 1996 Anul 1998 Gs 1996 Gs 1998

Gs 1998 -1996

1 Venituri total 5910.2 23332 100 100 02 Venituri

curente 5598.2 20616.3 94.72099 88.36062 -6.36037

3 Venituri fiscale 5578.8 20327.1 94.39274 87.12112 -7.271624 Impozite



6 Venituri nefiscale 19.3 289.2 0.326554 1.239499 0.912945

7 Diverse venituri 19.3 289.2 0.326554 1.239499 0.912945

8 Contributii pt bilete de tratament si odihna 12.9 59.8 0.218267 0.2563 0.038034



comparativ cu 1996

05000

1000015000

2000025000

veni

turi

tota

l

veni

turi

fisca

le

cont

ribut

iipt dive

rse

veni

turi

inca

sari

din

alte

Series1

Series2


20%

20%

20%

20%

20% 0%0%0%0%

venituri total

venituri curente

venituri fiscale

impozite directe

contributii pt asigurari sociale

venituri nefiscale

diverse venituri

contributii pt bilete de tratament si odihna

incasari din alte surseCHELTUIELI 1996 – 1998

Nr crtIndicatori Anul 1996 Anul 1998 Gs 1996 Gs 1998

Gs 1998 -1996


culturale 5946.9 25775.1 97.53973 97.12013 -0.41963 Asistenta

sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii din care 5946.9 25743.2 97.53973 96.99993 -0.5398

4 Ajutor social 11 346.2 0.18042 1.304476 1.1240565 Pensii de

asigurari sociale 5547.6 21936.7 90.9905 82.65711 -8.33346 Indemnizatii pt

incapacitatea temporara de munca din cauza de boala obisnuita sau accident in afara muncii 169.2 426.5 2.775181 1.607045 -1.16814

7 Indemnizatii pt concedii de maternitate si ingrijirea copilului 138.7 205 2.274927 0.772436 -1.50249

8 Tratament balnear si odihna 60.2 346.2 0.987387 1.304476 0.317089

9 Alte cheltuieli sociale 137.7 604 2.258525 2.275862 0.017337

Evolutia componentelor cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale in anul 1998 comparativ cu

anul 1996

05000

1000015000200002500030000

chel

tuie

li to

tal

asis

tent

aso

cial

a,

pens

ii de

asig

urar

i

inde

mni

zatii

pt c

once

dii d

e

alte

che

ltuie

liso

cial

e

Series1

Series2

Structura cheltuielilor bugetului asigutrarilor sociale de stat pe anul 1998 - in procente -

27%

25%25%

0%

22%0%0%0%1%

cheltuieli total


asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii din care

ajutor social


indemnizatii pt incapacitatea temporara de munca din cauza de boala obisnuitasau accident in afara muncii

indemnizatii pt concedii de maternitate si ingrijirea copilului


alte cheltuieli sociale

VENITURI 1996-1999

Nr crt Indicatori Anul 1996 Anul 1999 Gs 96 Gs 99 gs 99 - 961 Venituri total 5910.2 37936.5 100 100 02 Venituri 5598.2 33838.2 94.72099 89.19695 -5.52404

curente3 Venituri fiscale 5578.8 32538.2 94.39274 85.77017 -8.622584 Impozite



6 Venituri nefiscale 19.3 1300 0.326554 3.426779 3.100225

7 Diverse venituri 19.3 1300 0.326554 3.426779 3.100225

8 Contributii pt bilete de tratament si odihna 12.9 103.3 0.218267 0.272297 0.05403




05000

10000150002000025000300003500040000

veni

turi

tota

l

veni

turi

fisca

le

cont

ribut

iipt dive

rse

veni

turi

inca

sari

din

alte

Series1

Series2

Structura veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 1999

21%

19%

19%

19%

19% 1%1%0%1%

venituri total

venituri curente

venituri fiscale

impozite directe


venituri nefiscale

diverse venituri


incasari din alte surseCHELTUIELI 1996 -1999

Nr crt Indicatori Anul 1996 Anul 1999 Gs 1996 Gs 1999

Gs 1999-1996


culturale 5946.9 38527.8 97.53973 98.35847 0.8187383 Asistenta sociala,

alocatii, pensii, ajutoare si

indemnizatii din care 5946.9 38466.6 97.53973 98.20223 0.662499

4 Ajutor social 11 0 0.18042 0 -0.180425 Pensii de asigurari

sociale 5547.6 33105.1 90.9905 84.51474 -6.475766 Indemnizatii pt

incapacitatea temporara de

munca din cauza de boala obisnuita

sau accident in afara muncii 169.2 558.1 2.775181 1.424786 -1.3504

7 Indemnizatii pt concedii de

maternitate si ingrijirea copilului 138.7 278 2.274927 0.709712 -1.56521

8 Tratament balnear si odihna 60.2 579.8 0.987387 1.480184 0.492797

9 Alte cheltuieli sociale 137.7 523 2.258525 1.335178 -0.92335



05000

1000015000200002500030000350004000045000

chel

tuie

li to

tal

asis

tent

aso

cial

a,

pens

ii de

asig

urar

i

inde

mni

zatii

pt c

once

dii d

e

alte

che

ltuie

liso

cial

e

Series1

Series2

VENITURI 2000 - 2001

Nr crt

Indicatori Anul 2000 Anul 2001 Gs2000 Gs2001 Marime absoluta

1 Venituri total din

care:

53787000000 83476533292

100 100 02 Venituri

fiscale total din care:

50185341810 78122623243

93.30385 93.58633 0.2824793 Contributii

pt asigurarile

sociale

50185341810 78122623243

93.30385 93.58633 0.2824794 Contributii

pt asigurarile sociale de

stat

41486350530 11849629564

77.13081 14.19516 -62.93575 Contributii

pt pensia suplimentar

a

6757516238 2017325416

12.56347 2.416638 -10.14686 Contributiil

e 41475042 14007000 0.07711 0.01678 -0.06033

agricultorilor asigurati

7 Contributia agentilor

economici pt

asigurarile sociale

agricultori

1900000000 4260202779

3.532452 5.103474 1.5710218 Venituri

nefiscale total din

care:

3601658190 3853910049

6.69615 4.616759 -2.079399 Diverse

venituri total din

care:

3601658190 3853910049

6.69615 4.616759 -2.0793910 Contributii

pt bilete de tratament si

odihna

301658190 466816772

0.560838 0.559219 -0.0016211 Incasari din

alte surse3300000000 3387093277

6.135312 4.057539 -2.07777

CHELTUIELI 2000 - 2001

Nr crt

Indicatori Anul 2000 Anul 2001 Gs2000 Gs2001 Marime absoluta

1 Cheltuieli totale din care:

51383043649 81007897620100 100 0

2 Asistenta sociala,

alocatii, pensii, ajutoare si

indemnizatii total din care:

51285707007 80858133470

99.810567 99.815124 0.00455743 Cheltuieli

materiale si servicii

1051006000 1740000000

2.0454335 2.1479387 0.10250524 Transferuri

neconsolidate total din care:

50234501007 79118133740

97.764744 97.667186-

0.09755825 Pensii de

asigurari sociale de stat

43618950536 68635371168

84.889776 84.726765-

0.16301066 Pensii de

asigurari sociale pt

3760098804 5738011188 7.3177814 7.0832738 -0.2345076

agricultori7 Indemnizatii pt

incapacitatea temporara de

munca din cauza de boala sau accident

711650930 780040800

1.3849918 0.9629194-

0.42207238 Indemnizatii pt

concedii de maternitate si

ingrijirea copiilor

335395450 615060000

0.6527357 0.7592593 0.10652369 Ajutoare

acordate asiguratilor pt

decese

36583200 108200000

0.071197 0.1335672 0.062370210 Ajutoare

acordate pensionarilor pt

decese

282634880 649000000

0.5500548 0.8011565 0.251101711 Tratament

balnear si odihna

1051006000 1740000000

2.0454335 2.1479387 0.102505212 Concediu platit

pt ingrijirea copiilor in

varsta de pana la 2 ani

1345820207 2521075584

2.6191913 3.1121356 0.492944313 Compensatii pt

pensile refugiatilor

greci repartizati

143367000 71375000

0.2790162 0.0881087-

0.190907514 Alte cheltuieli

sociale97536642 149763880

0.1898226 0.1848757 -0.004947

Structura cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2000–în procente-

25%

25%1%24%

21%2%0%0%0%0%1%1%0%0%

Cheltuieli totale din care:

Asistenta sociala,alocatii, pensii, ajutoaresi indemnizatii total dincare:

Cheltuieli materiale siservicii

Transferuri neconsolidatetotal din care:

Pensii de asigurarisociale de stat

0100000000002000000000030000000000400000000005000000000060000000000700000000008000000000090000000000

Ven

ituri

tota

ldi

n ca

re:

Con

trib

utii

ptas

igur

arile

Con

trib

utii

ptpe

nsia

Con

trib

utia

agen

tilor

Div

erse

veni

turi

tota

l

Inca

sari

din

alte

sur

seSeries1

Series2

0100000000002000000000030000000000400000000005000000000060000000000700000000008000000000090000000000

Che

ltuie

li

Che

ltuie

li

Pen

sii d

e

Inde

mni

zatii

pt

Aju

toar

e

Tra

tam

ent

Com

pens

atii

Series1

Series2

Bugetul asigurarilor sociale din anul 2002 fata de bugetul asigurarilor sociale din anul 2000:

Nr crt

Indicatori Anul 2000 Anul 2002 Gs2000 Gs2002 ±ΔGs2002-2000

1 VENITURI TOTAL 5101,6 9724,5 100 100 02 Venituri curente: 4986,7 9471,7 97,7 97,4 -0,33 Venituri fiscale 4696,9 9075,0 92,0 93,3 1,34 Impozite directe 4696,9 9075,0 92,0 93,3 1,35 Contributii pt

asigurarile sociale4696,9 9075,0 92,0 93,3 1,3

6 Venituri nefiscale 289,8 396,7 5,6 4,0 -1,67 Diverse venituri 289,8 396,7 5,6 4,0 -1,68 Contributii pt bilete de

tratament si odihna17,1 31,2 0,3 0.3 -

9 Incasari din alte surse 272,7 365,5 5,3 3,7 -1,610 Subventii 114,9 252,8 2,2 2,5 0,3

Veniturile fiscale au crescut in marime absoluta cat si in marime relativa. Cele nefiscale au crescut de asemenea in marime absoluta dar procentual au scazut cu 1,6, iar subventiile au inregistrat cresteri in ambele cazuri.



02000400060008000

1000012000

veni

turi

tota

le

veni

turi

fisca

le

cont

ribut

iipt dive

rse

veni

turi

inca

sari

din

alte

Series1

Series2


19%

20%

19%

19%

19%1%1%0%1%1%

venituri totale

venituri curente

venituri fiscale

impozite directe


venituri nefiscale

diverse venituri


incasari din alte surse

subventii

Nr crt


1 CHELTUIELI TOTAL 5562,7 10720,3 100 100 02 Cheltuieli social-culturale 5468,6 10404,0 98,3 97,0 -1,33 Asistenta sociala, alocatii,

pensii, ajutoare si indemnizatii total din care:

5457,6 10388,4 98,1 96,9 -1,2

4 Pensii de asigurari sociale 4706,9 9763,4 84,6 91,0 6,45 Indemnizatii pentru incap.

temporara de munca, din 67,9 97,4 1,2 0,9 -0,3

cauza de boala obisnuita sau accident in afara

muncii6 Indemnizatii pt concedii de

maternitate si ingrijirea copiilor

34,2 49,0 0,6 0,4 -0,2

7 Tratament balnear si odihna

110,7 185,9 1,9 1,7 -0,2

8 Alte chelt. sociale 10,9 15,6 0,1 0,1 -9 Alte actiuni 84,1 220,0 1,5 2,0 0,5

Cheltuielile social-culturale s-au dublat in marime absoluta pe cand in marime relativa au scazut cu 1,3%, in cadrul acestei categorii cel mai mult a crescut nivelul pensiilor de asigurari sociale.



02000

40006000

800010000

12000

chel

tuie

li to

tal

asis

tent

aso

cial

a,

inde

mni

zatii

pt

trat

amen

tba

lnea

r si

alte

act

iuni

Series1

Series2

Structura cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2002 - in procente -

27%

25%25%

23%0%0%0%0%0%

cheltuieli total


asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii din care


indemnizatii pt incapacitatea temporara de munca din cauza de boala obisnuitasau accident in afara muncii

indemnizatii pt concedii de maternitate si ingrijirea copilului


alte cheltuieli sociale

alte actiuni


Nr crt


1 VENITURI TOTAL 5101,6 12403,8 100 100 02 Venituri curente: 4986,7 11714,0 97,7 94,4 -3,33 Venituri fiscale 4696,9 11305,9 92,0 91,1 -0,94 Impozite directe 4696,9 11305,9 92,0 91,1 -0.95 Contributii pt

asigurarile sociale4696,9 11305,9 92,0 91,1 -0,9


tratament si odihna17,1 36,7 0,3 0,2 -0,1


Veniturile fiscale in 2003 fata de 2000 au crescut foarte mult in marime absoluta dar procentual au inregistrat scaderi, la fel ca si in cazul celor nefiscale, iar subventiile cresc.



02000400060008000

100001200014000

veni

turi

tota

le

veni

turi

fisca

le

cont

ribut

iipt dive

rse

veni

turi

inca

sari

din

alte

Series1

Series2


20%

19%

19%

19%

19%1%1%0%1%1%

venituri totalevenituri curentevenituri fiscaleimpozite directecontributii pt asigurari socialevenituri nefiscalediverse venituricontributii pt bilete de tratament si odihnaincasari din alte sursesubventii

Nr crt




5457,6 12010,6 98,1 97,0 -1,1

4 Pensii de asigurari sociale 4706,9 11187,5 84,6 90,3 5,75 Indemnizatii pentru incap.

temporara de munca, din 67,9 117,5 1,2 0,9 -0,3

cauza de boala obisnuita sau accident in afara

muncii6 Indemnizatii pt concedii de

maternitate si ingrijirea copiilor

34,2 63,1 0,6 0,5 -0,1


110,7 220,0 1,9 1,7 -0,2

8 Alte chelt. sociale 10,9 22,6 0,1 0,1 -9 Alte actiuni 84,1 248,4 1,5 2,0 0,510 Plati de dobanzi si alte

chelt.10,0 96,0 0,1 0,7 0,6

Cheltuielile social-culturale au crescut in marime absoluta dar in procente au inregistrat scaderi de 1,1%.


Nr crt


1 VENITURI TOTAL 5101,6 16167,1 100 100 02 Venituri curente: 4986,7 14406,8 97,7 89.1 -8.63 Venituri fiscale 4696,9 14249,2 92,0 89,2 -2,84 Impozite directe 4696,9 14249,2 92,0 89,2 -2,85 Contributii pt

asigurarile sociale4696,9 14249,2 92,0 89,2 -2,8


tratament si odihna17,1 54,2 0,3 0,3 -


Veniturile fiscale aproape s-au triplet din 2000 pana in 2004 dar procentual au scazut.Cele nefiscale au scazut in marime absoluta la fel ca si in marime relativa, subventiile crescand foarte mult.

Nr crt




5457,6 15786,0 98,1 97,6 -0,5

4 Pensii de asigurari sociale 4706,9 14343,2 84,6 88,7 4,1

5 Indemnizatii pentru incap. temporara de munca, din cauza de boala obisnuita

sau accident in afara muncii

67,9 249,1 1,2 1,5 0,3

6 Indemnizatii pt concedii de maternitate si ingrijirea

copiilor

34,2 135,1 0,6 0,8 0,2


110,7 212,9 1,9 1,3 -0,6

8 Alte chelt. sociale 10,9 44,8 0,1 0,2 0,19 Alte actiuni 84,1 282,1 1,5 1,7 0,210 Plati de dobanzi si alte

chelt.10,0 53,6 0,1 0,3 0,2

Cheltuielile social-culturale au crescut in 2004 insa in procente ele au avut o usoara scadere de 0,4%.

STRUCTURA VENITURILOR PE 2002 IN BUGETUL ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT

Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat în anii 2001,2005,2006,2007:

INDICATORI

U.M.

Anul 2001

Anul 2005

gs2001 gs2005 ± Δ gs (2005-2001)

VENITURI-TOTAL din care:

RON

15 309 244

16 632 352

100 100 _

1.Venituri fiscale

RON

14 466 894

15 308 949

94,5 92,04 -2,46

2.Venituri RO 707 150 149 940 4,62 0,9 -3,72

nefiscale N

INDICATORI

U.M.

Anul 2001

Anul 2005

gs2001 gs2005 ± Δ gs (2005-2001)

CHELTUIELI-TOTAL din care:

RON

19 439 820

16 143 010

100 100 _

1.Cheltuieli curente din care:

RON

16 683 210

16 104 120

85,8 99,9 14,1

a)Cheltuieli de personal

RON

2 849 480 60 770 14,65 0,37 -14,28

2.Cheltuieli de capital

RON

1 143 050 32 320 5,88 0,2 -5,68

3.Rambursari de credite, plăţi de dobânzi şi comisioane la credite

RON

1 587 310 6 570 8,16 0,04 -8,12

Gs CPI=CPI/CPT * 100Evoluţia componentelor veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2005 comparativ cu anul 2001:

În anul 2005 comparativ cu anul 2001 se constata o scădere semnificativă,în valori absolute,a veniturilor nefiscale,a cheltuielilor de personal,a cheltuielilor de personal şi a rambursărilor de credite,plăţi de dobânzi şi comisioane la credite.În valori relative,diminuările majore au loc la aceiaşi indicatori,singura creştere fiind la cheltuielile curente.

INDICATORI U.M. Anul 2001

Anul 2006

gs2001 gs2006 ± Δ gs (2006-2001)


RON 15 309 244

42 822 626

100 100 _

1.Venituri fiscale din care:

RON 14 466 894

40 486 665

94,5 94,54 0,04

Impozite directe din care:

RON 4 429 400

10 385 900

28,93 24,25 -4,68

a)Impozit pe venit

RON 3 213 200

8 429 000 20,98 19,68 -1.3

b)Impozit pe profit

RON 2 536 700

7 446 000 16,57 17,38 0,81

c)Impozit pe salarii

RON 60 000

15 000 0,39 0,03 -0,36

Impozite indirecte din

RON 10 037 490

27 743 700

65,56 64,78 -0,78

care:a)Taxa pe valoare adaugata

RON 4 985 620

26 047 000

32,56 60,82 28,26

b)Accize RON 3 156 200

10 702 400

20,61 25 4,39

2.Venituri nefiscale

RON 707 150

2 003 901 4,62 4,67 0,05

3.Venituri din capital

RON 14 600 56 100 0,09 0,13 0,04

4.Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate

RON 118 600

4 960 9,05 0,01 -9,04

INDICATORI U.M. Anul 2001

Anul 2006

gs2001 gs2006 ± Δ gs (2006-2001)


RON 19 439 820

43 655 248

100 100 _


RON 16 683 210

38 198 600

85,81 87,5 1,69

a)Cheltuieli de personal

RON 2 849 480

8 959 600 14,65 20,52 5,87

b)Subventii RON 893 010

4 337 400 4,6 99,35 94,75

2.Cheltuieli de capital

RON 1 143 050

3 001 800 5,88 6,87 0.99

3.Împrumu- turi acordate

RON 26 250 6 200 0,13 0,01 -0,03

4.Rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi comisioane la credite

RON 1 587 310

2 448 600 8,16 5,6 -2,56

În anul 2006 comparativ cu 2001,veniturile fiscale au o evoluţie constantă atât în mărime absolută cât şi relativă,iar din componentele acestora, o diferenţă majoră , în mărime absolută,se înregistrează la taxa pe valoare adăugată,în sensul creşterii acesteia (cu aprox. 15 mil. lei).

Veniturile nefiscale,reprezentând sumele încasate de la instituţiile publice,au crescut,atât în mărime absolută cât şi relativă,ceea ce înseamnă că instituţiile au realizat venituri şi unităţile economice au avut profit financiar.

La cheltuieli,cele mai mari creşteri se înregistrează la cheltuielile de personal (absolut+relativ). Rambursările de credite şi plăţi cresc în mărime absolută dar scad în mărime relativă (cea mai mare scădere).

INDICATORI

U.M. Anul 2001

Anul 2007 gs2001 gs2007 ± Δ gs (2007-2001)


RON 15 309 244

55 575 500 100 100 _

1.Venituri fiscale din care:

RON 14 466 894

52 185 900 94,5 93,9 -0,6

Impozite directe din care:

RON 4 429 400 13 970 100 28,93 25,13 -3,8

a)Impozit pe venit

RON 3 213 200

13 036 500 20,98 23,45 2,47

b)Impozit pe profit

RON 2 536 700

10 382 000 16,57 18,68 2,11

c)Impozit pe salarii

RON 60 000

5 000 0,39 0,008 -0,38

d)Impozite indirecte din care:

RON 10 037 490

36 487 000 65,56 65,56 0

a)Taxa pe valoare adaugata

RON 4 985 620 35 487 000 32,56 63,85 31,29

b)Accize RON 3 156 200 12 402 000 20,61 22.31 1,72.Venituri nefiscale

RON 707 150 2 958 400 4,62 5,323 0,703

3.Venituri din capital

RON 14 600 74 300 0,09 0,13 0,04

4.Încasari din rambursarea împrumu- turilor acordate

RON 118 600 4 900 9,05 0,008 -9,042

INDICATORI

U.M. Anul 2001

Anul 2007 gs2001 gs2006 ± Δ gs (2007-2001)


RON 19 439 820

64 630 400 100 100 _


RON 16 683 210

54 122 600 8,58 83,74 75,16

a)Cheltuieli RON 2 849 480 12 271 000 14,65 18,98 4,33

de personalb)Subventii RON 893 010 3 812 300 4,6 5,9 1,32.Cheltuieli de capital

RON 1 143 050 7 820 700 5,88 12,1 6,22

3.Împrumu- turi acordate

RON 26 250 6 200 0,13 0,009 -0,121

4.Rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi comisioane la credite

RON 1 587 310 2 680 900 8,16 4,14 -4,02

Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor în 2007 faţă de 2001:

INDICATORI: Creştere în valoare absolută în 2007 faţă de 2001

Creştere în valoare relativă în 2007 faţă de 2001

Venituri fiscale 37 719 006 RON ↓Impozite directe din care: 9 540 700 RON ↓Impozit pe venit 9 823 300 RON 2,47 %Impozit pe profit 7 845 300 RON 2,11 %Impozit pe salarii ↓ ↓

Impozite indirecte din care: 26 449 510 RON 0 %Taxa pe valoare adaugată 30 501 380 RON 31,29 %Accize 9 245 800 RON 1,7 %Venituri nefiscale 2 251 250 RON 0,703 %Venituri din capital 59 700 RON 0,04 %Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate

↓ ↓

Cheltuieli curente din care: 37 439 390 RON 75,16 %Cheltuieli de personal 9 421 520 RON 4,33 %Subventii ↓ 1,3 %Cheltuieli de capital 6 677 650 RON 6,22 %Imprumuturi acordate ↓ ↓

Rambursări de credite,plăţi de dobânzi şi comisioane la credite

1 093 590 RON ↓

Structura veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001–în procente-

POLITICI PRIORITARE ALE MINISTERULUI MUNCII, SOLIDARITATII SOCIALE SI FAMILIEI PT ANUL 2007

În total, pentru anul 2007, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei va administra, prin toate institutiile sale, 33,6 miliarde de lei RON (9,5 miliarde de EURO), ceea ce înseamna 8,8% din Produsul Intern Brut al României. Toate cresterile din bugete reflecta angajamentul nostru de a proteja categoriile defavorizate din România (21% venituri pe gospodrie din prestatii sociale) si de a promova politici de dezvoltare a capitalului uman. Reduceri contributii sociale se vor reduce în 2007:

Un punct procentual, astfel: 1. 0,25 puncte procentuale din contributia la asigurarile sociale (pensii) 2. 0,25puncte procentuale din contributia pentru somaj 3. 0,5 puncte procentuale din contributia pentru accidente de munca si boli

profesionale – se realizeaza o diminuare a limitei superioare de la 4 la 3,6% si a limitei inferioare de la 0,5 la 0,4%

În plus, contributia pentru somaj se va diminua cu înca 0,25 puncte procentuale aferent fondului de garantare a creantelor salariale.

PENSII Bugetul asigurarilor sociale de stat a crescut cu 3,92 miliarde de lei RON (39.288

miliarde de lei, 1,12 miliarde de EURO), 18% în plus fata de anul 2006. Aceasta crestere a bugetului asigurarilor sociale este alocat aproape integral pentru

cresterea pensiilor: 3,917 miliarde RON (39.175 miliarde de lei, 1,119 miliarde EURO) în plus fata de anul 2006.

Bugetul total alocat pensiilor pentru anul 2007 este de 21,2 miliarde RON (212.286 miliarde de lei, peste 6 miliarde de EURO), ceea ce înseamna aproape 5,6% din PIB (în conditiile în care bugetul de stat pentru 2007 va fi de aproximativ 17% din PIB ca pondere, banii alocati pentru pensii depasesc treime din totalul principalilor ordonatori de credite, din bugetul de stat).

Astfel, la 1 ianuarie 2007 pensia medie a fost de 374 de lei (RON) fata de 318 lei RON în luna decembrie 2006 iar valoarea punctului de pensie a fost de la 1 ianuarie 2007 de 396 de lei (RON), urmând ca, pâna la sfârsitul anului 2007 punctul de pensie sa ajunga la 406 de lei (RON) iar pensia medie la 384 de lei (109 EURO), depasind astfel pragul de 100 de euro. (Pentru prima dat nivelul pensiilor în România depaseste echivalentul de 100 de EURO, în conditiile în care inflatia va scadea pâna la 4,5 procente.)

Pensionarii au beneficiat, astfel, numai în anul 2007, de o crestere reala a pensiilor de peste 15 procente.

În Programul de guvernare s-a prevazut cresterea pensiilor în termeni reali, pâna în anul 2008, cu 30% fata de nivelul pensiilor de la sfârsitul anului 2004. La finalul anului 2007, dupa cresterile prevazute în bugetul pe anul viitor, v-a atinge 24% din programul de crestere a pensiilor si se estimeaza ca acesta ar putea sa depeasc limita de 30% pentru anul 2008, în functie de executia bugetului.

PRESTATII SOCIALEBugetul de stat, alocat în anul 2007, este cu circa 32% mai mare decât nivelul aprobat

prin ultima rectificare bugetar pentru anul 2006. Principalele programe de asistenta sociala sustinute în anul 2007 prin proiectul de buget de stat cuprind urmtoarele:

Pentru indemnizatii si stimulente pentru cresterea copilului a fost prevazuta suma de 1,2 miliarde de lei RON (pentru circa 200.000 de beneficiari de indemnizatia lunara pentru cresterea copilului si 10.000 de beneficiari de stimulentul lunar)

Ajutoare pentru încalzirea locuintei - 860 milioane de lei RON, comparativ cu 490 milioane în anul 2006, pentru un numar de 1.150.000 potentiali beneficiari de ajutoare pentru încalzirea cu energie termica a locuintei, respectiv 1.180.000 potentiali beneficiari de ajutoare pentru încalzirea cu gaze naturale. Pentru alocatii de stat pentru copii a fost prevazuta suma de 773 milioane de lei RON,

fata de 450 milioane de lei RON în anul 2006. Pentru familiile cu mai mult i copii sunt prevazute fonduri de circa 560 milioane de lei

RON pentru acordarea de alocatii familiale complementare si pentru familiile monoparentale, estimându-se un numar de circa 950.000 de familii beneficiare.

MASURI PENTRU PIATA MUNCII În ceea ce priveste bugetul asigurarilor de somaj, preocuparea a fost sa creasca

ponderea cheltuielilor pentru masuri active care sa stimuleze încadrarea în munca a somerilor. Astfel, fata de anul 2006, sumele alocate pentru masuri active pentru 2007 cresc cu 21,2%.

Pentru anul 2007, în bugetul asigurarilor pentru somaj sunt prevazute cheltuieli de 2,37 miliarde de lei RON, cu 16,3% mai mult decât în anul 2006. Astfel, pentru masuri pasive, respectiv indemnizatiile de somaj, s-au prevazut 1,36 miliarde de lei RON.

Pentru masuri active au fost alocate 511 milioane de lei RON. Pentru formare profesional s-a alocat suma de 42,2 milioane lei RON, pentru stimularea angajatorilor in vederea incadrarii absolventilor – 108,2 milioane lei RON, pentru stimularea

angajatorilor care încadreaza someri apartinând unor categorii defavorizate – 118,2 milioane de lei RON, pentru stimularea somerilor care se încadreaza înainte de expirarea perioadei pentru care erau indreptatiti sa primeasca indemnizatia de somaj – 61,7 milioane de lei RON, pentru stimularea mobilitii fortei de munca – 13,2 milioane de lei RON, pentru finantarea programelor de ocupare a fortei de munca în lucrari de interes comunitar – 103,6 milioane de lei RON, pentru formarea profesional la angajatori – 6,3 milioane de lei RON, pentru stimularea crearii de locuri de munca – 10,2 milioane de lei RON.

FONDUL SOCIAL EUROPEAN. COFINANTARI, PROIECTEPrin Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea

Resurselor Umane au fost gestionate fonduri în valoare de 471,4 milioane de lei RON, de circa trei ori mai mult fata de fondurile administrate în 2006.

Bibliografie:

Bistriceanu, Gh.D; Bercea Fl; Macavei E.; „Lexicon de protectie sociala, asigurari si reasigurarii”, ed. Karat, Bucuresti, 1997;

Bistriceanu, Gh.D, „Sistemul asigurarilor sociale din Romania”, ed. Academiei Romane, Bucuresti, 1968;

Bistriceanu, Gh.D, „Sistemul asigurarilor din Romania”, ed. Economica, Bucuresti, 2002;

Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I , 11 decembrie 2001; Legea finantelor publice, nr. 500 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I , anul XIV , nr. 597 din 13 august 2002;

Anuarul statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica, Bucuresti, 2002;

LEGE nr.77 din 4 mai 2000 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2000, publicata în M.Of. nr. 198/8 mai. 2000;

Vacarel I.; Bistriceanu, Gh.D; Bercea Fl ; Mosteanu T.; Anghelache G.;Bodnar M.; Georgescu Fl.: „ Finante Publice”, ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2006;

www.mfinante.rowww.cdep.rowww.cnas.rowww.insse.ro

http://www.cnas.ro/

http://www.cdep.ro/

http://www.mfinante.ro/

bugetul asigurarilor sociale de stat

Documents