Plan :

1. Notiunea de vitamină. Scurt istoric2. Clasificarea vitaminelor3. Importanţa vitaminelor4. Lista vitaminelor5. Funcţii determinate de vitamine şi produsele ce le conţin6. Utilizări colocviale ale termenilor 7. Bibliografie

1. Notiunea de vitamină. Scurt istoric

Vitaminele - substanţe chimice organice necesare în cantităţi mici pentru ca organismul să fie sănătos. Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de către organism, deci ele trebuie obţinute din alimentaţie.

Doar unele pot fi sintetizate de organism ( vitaminele D, K, B12 si H), insa trebuie completate si prin aport extern , in vreme ce restul vitaminelor trebuie preluate din alimente sau suplimente alimentare.

Termenul de vitamine nu cuprinde alţi nutrienţi esenţiali cum ar fi mineralele, acizii graşi esenţiali sau aminoacizii esenţiali.

Suplimentarea cu vitamine este larg răspândită în ziua de azi. Multor alimente li se adaugă vitamine în plus faţă de ce conţin iniţial în timpul procesului de fabricaţie. Una din problemele suplimentării cu vitamine este faptul că multe dintre ele cresc în mod semnificativ apetitul. În ziua de astăzi, obezitatea este o problemă serioasă, iar suplimentarea cu vitamine o poate crea sau accentua. Există oameni care au devenit obezi datorită suplimentării cu vitamine în copilărie sau adolescenţă.

Termenul de vitamină a fost folosit pentru prima dată de biochimistul polonez Casimir Funk în 1912. Vita, în limba latină, înseamnă viaţă, iar sufixul -amină este pentru amine; la momentul respectiv se credea că toate vitaminele sunt amine. Acum însă se ştie că nu este aşa.

2. Clasificare

are la bază mai multe criterii:

SOLUBILITATE:

LIPOSOLUBILE : A, D, E. K HIDROSOLUBILE: COMPLEXUL B , VITAMINA C

MECANISM DE ACŢIUNE

EFECT NUCLEAR – actionează influenţînd transcripţia ADN : vitamina A şi vitamina D

EFECT MEMBRANAR- împiedică acţiunea unor radicali liberi în organism vitamina E, vitamina C

TRANSFERAREA UNOR GRUPĂRI FUNCŢIONALE (CO2, CH3, NH2) vitaminele B1, B6, B12, BIOTINA, ACID FOLIC

TRANSFERUL DE ELECTRONI : Vitamina PP, vitamina B2, vitamina K

3. Importanţa vitaminelor

Importanta vitaminelor este intr-adevar capitala: suprimarea vitaminei C atrage dupa sine scorbutul, eliminarea vitaminei A provoaca tulburari ale cresterii si afectiuni oculare care pot duce la orbire; absenta vitaminei B din alimentatie se soldeaza cu aparitia bolii "beri-beri", iar cea a vitaminei D duce la rahitism.

Importanta biologica a vitaminelor, consta in functia lor de cofermenti, care le face in stare sa catalizeze procesele enzimatice ale tesuturilor vii. Viata normala nu poate fi mentinuta daca organismul viu nu primeste, ca factori de nutritie, vitaminele pe care nu le poate sintetiza.

Organismul animal trebuie sa primeasca obligatoriu aceste elemente indispensabile prin intermediul alimentelor. Vitaminele se gasesc, mai mult sau mai putin numeroase si in cantitate mai mare sau mai mica, in aproape toate vegetalele. Stiind aproape toate nevoile organismului — sanatos sau bolnav este lesne a ne adresa, in orice moment, plantelor, fructelor si legumelor celor mai bogate in anumite vitamine.

4. Lista vitaminelor

Numele vitaminei

Denumire chimică

Solubilitate Deficienţă, boală

Supradoză Necesarul minim zilnic mediu

(M,19-30)Vitamina A Retinol Grăsimi Orbire de

noapte, Keratomalacia

25.000 ui 620μg

Vitamina B1

Tiamină Apă Beriberi - 1mg

Vitamina B2

Riboflavină Apă Ariboflavinoză

- 1,1mg

Vitamina B3

Niacină Apă Pelagra 2.500 mg 12mg

Vitamina B5

Acid pantotenic Apă Paresteziază - -

Vitamina B6

Piridoxină Apă - 400 mg 1,1 mg

Vitamina B7

Biotină Apă - - 30 µg

Vitamina B9

Acid folic Apă * 1.000 µg 320 μg

Vitamina B12

Cianocobalamină Apă Anemie - 2 µg

Vitamina C Acid ascorbic Apă Scorbut - 75 mgVitamina D1-D4

Lamisterol, Ergocalciferol, Calciferol, Dihidrotachisterol, 7-dehidrositosterol

Grăsimi Rahitism 50.000 IU 2 µg pentru toate vitaminele D

Vitamina E Tocoferol Grăsimi - 50.000 IU 12 mgVitamina K Naftoquinonă Grăsimi - - 75 µg

Notă:

Vitaminele sintetice nu se pot substitui vitaminelor naturale. Anumite afectiuni, care n-au reactionat la doze importante de vitamine sintetice, au fost vindecate cu cantitati mult mai mici de vitamine naturale.

Alimentele prea fierte, sterilizate si, in genere, saracite de vitamine, se comporta, ca niste "anti-vitamine", pe care un adaos vitaminic suplimentar nu ajunge totdeauna sa-l neutralizeze. Lucrul este lesne de inteles daca ne reamintim ca alimentele, pentru a fi perfect asimilate, trebuie sa contina ansamblul echilibrat cu care le-a inzestrat natura. Un aliment lipsit de vitaminele lui sau nu poate fi asimilat sau, ca sa fie asimilat, va trebui sa „se serveasca” de vitaminele necesare stocate in organism.

5. Funcţii determinate de vitamine şi produsele ce le conţin

Vitamina A (retinolul, beta- carotenul) intervine in cresterea osoasa si in formarea pigmentilor retinei, fiind de asemenea importanta pentru sistemul imunitar, indeosebi pentru timus, care controleaza functiile sistemului imunitar si regleaza sinteza limfocitelor si a producerii de anticorpi. Se gaseste in morcovi, rosii si alte legume si fructe de culori inchise.

Vitamina B1 (tiamina, aneurina) este necesara pentru o buna functionare a creierului. Inlatura depresia. Se gaseste in drojdie de bere, oua, germeni de grau).

Vitamina B2 (riboflavina) joaca un rol important in absorbtia alimentelor din intestin si transformarea acestora in energia necesara  organismului.intervine in metabolismul si recupararea fibrei musculare.

Vitamina B3 (vitamina PP)- orevine pelagra. Intervine in metabolizarea alimentelor digerate(glucide, lipide ,proteine). Se gaseste in lapte, oau si legumele cu franze late.

Vitamina B6 (piridoxina) intervine in formarea acizilor aminati si in metabolizarea lipidelor Se gaseste in ficat, in creier, carne de porc, pui , cereale.

Vitamina B5 (acidul pantoteic) participa la sinteza anumitor hormoni . Se gaseste aproape in toate alimentele.

Vitamina B8 (biotina, vitamina H) intervine in sinteza vitaminelor B9 si B12, dar si in metabolizarea glucozie si a acizilor grasi.Se gaseste in ficat, oua, cereale integrale..

Vitamina B9 ( acidul folic). Se gaseste in spanac si in vegetalele cu frunze verzi ( salata, laptuci, stevie). Este recomandata femeilor insarcinate in primele luni de sarcina- limita maxima fiind de 1 miligram zilnic.

Vitamina B12 (ciancobalamina) este ingerul protector al nrvilor si sistemului nervos, in general. Carenta provoaca tulburari nervoase , si anemia pernicioasa.

Vitamina C (acidul ascorbic)-un pahar de suc de portocale , proaspat, contine necesarul zilnic de vitamina C. doza necesara zilnica este de 75 miligrame pentru femei, 90 pentru barbati.

Vitamina D (colecalciferol).Doza necesara este de 200UI( 5 micrograme) pe zi, pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 5 si 50 de ani.Pentru cei cu varste cuprinsa intre 51 si 70 de ani , doza necesara este de 100 UI. Se gaseste in lapte concentrat si peste.( somon).

Vitamina E (tocoferol)Doza zilnica necesara este de 12 miligrame pe zi. Se gaseste in uleiuri vegetale bogate in acizi grasi nesaturati ( soia, porumb, floarea-soarelui), fructe oleaginoase (arahide, seminte de floarea soarelui).

Vitamina K (vitamina antihemoragica) este sintetizata de bacteriile din flora intestinala. Face parte din grupul B de vitamine si este alcatuite din doua componente naturale: vitamina K(fitochinona) si vitamina K2 ( farnochinona).Se gaseste in brocoli, ulei de soia, galbenus de ou, carne de vita si carne de porc, varza, spanac.

6. Utilizări colocviale ale termenilor

Vitamina A şi vitamina C sunt folosite în argou ca reprezentând băuturi alcoolice şi, respectiv, cafeină.

Sedativul ketamină este numit deseori vitamina K când este folosit ca drog.

Vitamina Dragoste este menţionată în cântecul lui Patti Page, I Don't Care if the Sun Don't Shine, referindu-se la dragostea însăşi.

Vitamina V este un colocvialism pentru Viagra, vitamina Z pentru Zoloft şi vitamina R pentru ritalină (în special când se sugerează că acestea sunt recomandate când nu este nevoie (sau hiperbolic: luate la fel de comun ca şi vitaminele)).

Colocvial, cuvântul vitamină se referă în general la suplimentele de vitamine, produse, de obicei, sub formă de pilulă, care conţin una sau mai multe vitamine pure, folosite pentru a suplimenta conţinutul în vitamine al unei diete.

Colocvialisme mai puţin cunoscute:

Vitamina G este argou pentru berea Guinness. Vitamina J este folosit pentru a se referi la Jägermeister, care este o

băutură alcoolică din plante exportată din Germania. Biotina mai este găsită ca vitamina H. Vitamina I este utilizată pentru ibuprofen. Vitamina S este argou pentru steroizi. Vitamina W este folosit pentru apă.

7. Bibliografie :

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamină http://www.produsenaturiste.net/pages/De-ce-avem-nevoie-de-

vitamine.html http://www.profrumusete.ro/stiri.php?sid=271 http://en.wikipedia.org/wiki/Reference_Daily_Intake http://en.wikipedia.org/wiki/Dietary_Reference_Intake J. Marko, Vitamins: A Practical Guide (1985); H. W. Griffith, The

Complete Guide to Vitamins, Minerals, and Supplements (1988); National Academy of Sciences–National Research Council, Recommended Dietary Allowances (1989).

Enciclopedia vitaminelor si a substantelor minerale, Viorel Medvetki, 2002

Vitamine si minerale pentru sanatate si longevitate. Antioxidantii, Frederic Le Cren, 2006, Polirom

Revolutia vitaminelor - alimentatie pentru sanatate, Thierry Souccar, 2005 Vitaminele si mineralele. Elemente esentiale vietii, Dr. Varga Erzsebet,

2006, FarmaMedia Vitaminele si aplicatia lor clinica - scurt indreptar -, W. Stepp, H.Welther,

1998 Terapia prin vitamine, Maude Bouchard, 2003,Editura Niculescu BIBLIA VITAMINELOR SI A MINERALELOR ESENTIALE,

LIEBERMAN, Shari, 2005, Editura Paralela 45