ÎNAINTE DE REALIZAREA UNUI PROGRAM NAÞIONAL PENTRU AUTOMOBILUL ELECTRIC

"Trebuie sã ne concentrãmpe mobilitatea urbanã"

(Interviu cu Ovidiu Demetrescu, expert în energie)

Reporter: Electromobilitatea esteun domeniu despre care tot maimulte companii par interesate, însãele se plâng cã nu existã un programla nivel naþional pentru dezvoltareaacestui sector. Care este situaþia?

Ovidiu Demetrescu: În acest mo-ment avem niºte frânturi de progra-me. Sunt unele companii care seuitã punctual la acest aspect. Vor-bim de eforturi punctuale ale com-paniilor din diverse domenii de acti-vitate - retaileri, companii energeti-ce, furnizori de carburanþi, furnizoride soluþii, distribuitorii de energie

electricã. Sunt companii precumENEL, Mol sau Siemens care au pro-grame ºi soluþii de electromobilitate.

Prima întrebare care se pune aicieste unde alimentãm dacã dorim sãcãlãtorim cu automobilul electricprin þarã. Jucãtorii din piaþã trebuiesã pregãteascã infrastructura de ali-mentare a vehiculelor cu motoareelectrice.

Trebuie menþionat cã bateriilesunt fixe, pe maºini, în acest mo-ment, dar erau, la un moment dat,discuþii sã fie create anumite stan-darde pentru acestea, astfel încât sã

putem scoate bateria descãrcatã ºisã o înlocuim cu una încãrcatã.

Referitor la autonomia maºinilor,este clar cã tehnologia va face pro-grese în urmãtorii ani. Automobileleelectrice au autonomie micã deo-camdatã, cea mai mare distanþã pecare se pot deplasa cu o singurãîncãrcare fiind de circa 400 de km,dar într-un regim de mers plan, con-stant, fãrã utilizarea altor elementecare sã necesite multã energie (aercondiþionat, de exemplu).

Cele mai multe maºini, acum, lanoi, sunt cele hibrid, care merg si pe

combustie ºi au ºi motor electric,acestea reprezentând un compro-mis bun între autonomia de depla-sare, timpul scurt de încãrcare altancului de carburant ºi eficienþaenergeticã crescutã ºi emisiile denoxe scãzute.

ªi aici avem douã variaþiuni - hibri-dele ºi hibridele plug-in. Acestea dinurmã au prizã unde se încarcã bate-ria, cele simple nu au, bateriaîncãrcându-se doar de la motorul cucombustie.

4 BURSA Construcþiilor nr. 1 / 2019

Smart City

O strategie naþionalã încare sã punem accentulpe electromobilitate nuavem, la acest moment,

ne-a spus expertul înenergie Ovidiu

Demetrescu. Domnia saeste de pãrere cã, înainte

de realizarea unuiprogram naþional pentru

automobilul electric,trebuie sã ne focusãm pe

mobilitatea urbanã.Ovidiu Demetrescu ne-aexplicat, într-un interviu:"În acest moment avem

niºte frânturi deprograme. Sunt unelecompanii care se uitã

punctual la acest aspect.Vorbim de eforturi

punctuale ale companiilordin diverse domenii de

activitate - retaileri,companii energetice,

furnizori de carburanþi,furnizori de soluþii,

distribuitorii de energieelectricã".

(continuare în pagina 6)

5

Reporter: Dar la noi nu existã o re-þea de staþii de încãrcare la nivel na-þional…

Ovidiu Demetrescu: Nu existã înacest moment.

Reporter: ªi cum vedeþi rezolva-rea acestei prime probleme în do-meniul electromobilitãþii?

Ovidiu Demetrescu: În primulrând, eu aº vedea realizarea unei mo-bilitãþi urbane, pentru cã în oraº, înorice zi, parcurgi mai puþin de 100 dekm ºi te poþi descurca cu o încãrcaresau un "plin de baterie" chiar ºi pen-tru modele de maºini full electric cuautonomie de pânã la 150 km. În pri-mul rând, mobilitatea electricã ajutãla eliminarea poluãrii, pentru cã aces-te maºini nu au emisii de noxe ºi, înacest fel, reducem dramatic poluareaurbanã. Ecologiºtii vor spune cã ºienergia electricã, prin producerea ei,emite noxe. Dar nu este chiar aºa,pentru cã, în primul rând, acestenoxe nu mai sunt în oraº ºi, de ase-menea, nu mai sunt atât de multe caînainte, pentru cã circa jumãtate dinmixul energetic provine din surse ne-

poluante - energia hidro ºi cea nucle-arã nu polueazã.

Ideal ar fi sã reuºim sã facem tran-ziþia cãtre tracþiune electricã ºi latransportul public, prin moderniza-rea flotei de transport. De exemplu,în Bucureºti am putea reînnoi ºi su-plimenta flota de tramvaie ºi trolei-buze astfel încât ele sã circule la in-tervale mult mai scurte ºi sã reducãaglomeraþia ºi congestionarea trafi-cului. O flotã de tramvaie modernecare sã circule la 2-3 minute ar pu-tea, de exemplu, sã deserveascã ºi sãsuplineascã liniile de metrou maiales în zona Barbu Vãcãrescu - Pipe-ra, unde s-au construit multe clãdiride birouri de unde vin ºi pleacã zil-nic 40.000-50.000 de oameni. Deasemenea, reþelele de metrou ºi tro-leibuze trebuie întãrite. În condiþiileunui transport public eficient ºi de-cent se pot lua ºi mãsuri de reducerea tranzitului cu automobilele perso-nale în oraº. Astfel, am puteaschimba puþin aerul în oraº ºi, de fapt,acesta este ºi dezideratul - ca locui-torii sã trãiascã într-un loc mai curat.

Reporter: Existã o iniþiativã parla-mentarã pentru acest lucru?

Ovidiu Demetrescu: Pentru acestlucru nici nu trebuie sã existe unplan la nivel de Parlament. Fiecareprimãrie îºi poate aproba la nivelulei un plan de curãþare a aerului dinoraº. Trebuie sã începem cu monito-rizarea calitãþii aerului oraºului ºi artrebui sã facem transparente datelereferitoare la calitatea aerului. Înþe-leg cã acum sunt unele aparate demonitorizare în oraº, dar nu ne spu-ne nimeni care sunt datele. Trebuiesã începem sã scoatem din aglome-rãrile urbane automobilele poluanteºi sã aducem automobile electrice,care satisfac cerinþele de tranzit ur-ban ºi de poluare redusã, putând sãne facem treaba cu ele în decursulunei zile, iar seara le punem la încãr-cat la locul de muncã sau acasã. Înplus, încep sã fie staþii de încãrcare lasupermarketuri ºi chiar ºi la câte obenzinãrie.

Contra argumentul pentru ceea ceam spus mai sus ar fi - ce facem cândplecãm în concediu? Putem sã închi-riem o maºinã pentru perioada de

concediu, însã noi încã nu avem aceas-tã concepþie de "shared mobility".De aceea, trebuie sã schimbãm pu-þin mentalitatea.

Reporter: Totuºi, nu putem sã fimelectromobili doar în oraºe…

Ovidiu Demetrescu: Nu putem sãfim electromobili doar în oraºe, aºaeste, dar în momentul în care vomcrea aceastã presiune dinspre poliide influenþã majorã care suntoraºele mari, dacã am început sãschimbãm profilul de consum ºiîncepem sã ne îndreptãm cãtre zonaelectricã, atunci va veni presiuneade la consumatori pentru montareastaþiilor de încãrcare ºi în þarã. În mo-mentul în care operatorii vor vedeacrescând numãrul de automobileelectrice sau hibride cu plug-in,atunci aceºtia vor spune cã face senssã dezvolte reþeaua, dar dacã avemdoar 50 de maºini nu avem masã cri-ticã pentru dezvoltarea unei reþele.

Reporter: O altã problemã este re-þeaua electricã, de care se plâng toþijucãtorii. Cum va rezista aceasta

6 BURSA Construcþiilor nr. 1 / 2019

"Trebuie sã începem sã scoatem din aglomerãrile urbaneautomobilele poluante ºi sã aducem automobile electrice

care satisfac cerinþele de tranzit urban ºi de poluare redusã,putând sã ne facem treaba cu ele în decursul unei zile, iarseara le punem la încãrcat la locul de muncã sau acasã".

Smart Cityurmare din pagina 4

unei asemenea presiuni, dacã vor fimontate staþii de încãrcare inclusivîn þarã?

Ovidiu Demetrescu: Dacã reþeauanu este suficient de puternicã sã in-stalãm niºte staþii de încãrcareîntr-un loc, staþiile de încãrcare rapi-dã consumând mai multã energiedecât cele cu încãrcare lentã, atuncitrebuie întãritã reþeaua în zona res-pectivã. Se face o lucrare de întreþi-nere reþea, iar aceastã lucrare trebu-ie sã intre în atribuþiile companiei dedistribuþie din zona respectivã. Re-glemntatorul va trebui sa stimulezeºi sã recunoascã aceste investiþii întarifele distribuitorilor.

Reporter: Cu alte cuvinte, nu va fi

nevoie de intervenþia Transelectri-ca?

Ovidiu Demetrescu: În acest mo-ment, nu cred cã va fi afectatã Trans-electrica, dar dacã o sã avem în zeceani foarte multe automobile electri-ce, atunci se va schimba curba deconsum ºi, în opinia mea, cred cã seva schimba cumva în bine, pentru cãîn perioada de noapte foarte multedintre aceste automobile electricevor sta la încãrcat ºi aºa va creºteîncãrcarea pe reþeaua electricã peperioada de noapte, unde avem golde sarcinã. Practic, se umple acel golde sarcinã. Transferul de energiedintr-o parte în alta se face cu niºtecosturi relativ mici.

Reporter: Va fi influenþatã ºi activi-tatea pe OPCOM?

Ovidiu Demetrescu: Va creºteconsumul în piaþã ºi atunci vorcreºte tranzacþiile de energie, deci ºiOPCOM va resimþi o creºtere a volu-melor tranzacþionate.

Reporter: Cum vom plãti aceastãenergie, în momentul în care ali-mentãm?

Ovidiu Demetrescu: Sunt diversesoluþii adoptate de companiile im-plicate. De exemplu, sunt staþii deîncãrcare unde poþi cere sã þi seîncarce bateria de o anumitã sumã.Ai pus cardul, aparatul a tras sumastabilitã, iar când ajunge la valoarearespectivã se opreºte alimentarea ºipriza nu mai este activã.

Reporter: În acest moment, statulcâºtigã din accizarea combustibilu-lui convenþional. Ce se va întâmpladupã ce acesta va fi înlocuit cu elec-tricitatea? Nu vom înregistra pierde-ri la bugetul de stat?

Ovidiu Demetrescu: Statul trebu-ie sã se gândeascã la aceste progra-me ºi sã îºi punã aceste probleme -dacã va avea electromobilitate, careva fi curba de livrare de la mobilita-

tea bazatã pe combustibil fosil laelectromobilitate, în cât timp se vaîntâmpla acest lucru ºi care va fi im-pactul? În funcþie de aceºti parame-tri, statul trebuie sã gândeascã niºteprograme ºi dacã pierde din reduce-rea accizei la combustibili, atunci sãgãseascã o altã soluþie prin care sãaccizeze aceste staþii.

Reporter: Calitatea energiei va fialta. Va fi diferit ºi preþul acesteia?

Ovidiu Demetrescu: Sunt absolutconvins cã existã diferenþieri în tari-fele de încãrcare. De exemplu, dacãvrei încãrcare rapidã, atunci plãteºtimai mult.

Reporter: Revin cu întrebarea,dacã ceea ce am discutat pânãacum este prins în vreun programnaþional…

Ovidiu Demetrescu: Nimic din cevorbim acum nu este prins într-unprogram naþional. Sunt frânturi, fie-care companie implicatã fãcându-ºiun plan propriu. O strategie naþiona-lã în care sã punem accentul peelectromobilitate nu avem la acestmoment.

7

(continuare în pagina 8)

"Nu putem sã fim electromobili doar înoraºe, dar în momentul în care vom creapresiune dinspre polii de influenþã majorãcare sunt oraºele mari, dacã am început

sã schimbãm profilul de consum ºiîncepem sã ne îndreptãm cãtre zona

electricã, atunci va veni presiunea de laconsumatori pentru montarea staþiilor de

încãrcare ºi în þarã".

Reporter: Dar nu existã nici iniþia-tive în acest sens?

Ovidiu Demetrescu: Cred cã exis-tã intenþii, dar ele trebuie sã vinã dinzona de decarbonizare ºi de reduce-re a poluãrii ºi efectelor acesteia.Dacã vrem sã fim serioºi, atunci tre-buie sã adresãm domeniul transpor-turilor în strânsã legãturã cu celenergetic, pentru cã transporturileconsumã circa 30% din energie. Tre-buie sã privim integrat, sã ne uitãmºi la calea feratã, ºi la transportul pu-blic urban, sã încercãm sã aducemcât mai multã mobilitate electricã înaceste zone. Dacã vom reuºi, cu si-guranþã se va schimba un profil deconsum, cel al persoanei care tranzi-teazã oraºul. Dacã vom cupla totproiectul cu o motivare financiarã(de exemplu, acum au crescut foartemult tarifele de parcare în Bucu-reºti), oamenii chiar vor renunþa latransportul individual, uneori, ºi vormerge cu mijloacele de transport încomun, însã mai întâi trebuie sã leavem pe acestea decente, sã schim-bãm puþin harta poluãrii în oraº.

Reporter: În ce stadiu ne aflãm cuîndeplinirea sarcinilor impuse de UEreferitoare la ponderea energiei re-generabile în mixul energeric?

Ovidiu Demetrescu: Deocamdatãsuntem în grafic, dar dacã nu repor-nim investiþiile, atunci vom rãmâneîn urmã. Este absolut necesar sã re-

pornim investiþiile într-un fel sau înaltul, pentru cã foarte multe capaci-tãþi pe bazã de cãrbune ies din func-þiune, întrucât li se terminã duratatehnicã de funcþionare. În prezent,multe sunt aproape de limita tehni-cã de funcþionare ºi trebuie scoasedin uz. Dacã ai proiectul ºi comandafãcute, atunci doar punerea în operãa unei capacitãþi investiþionale noidureazã între doi ºi trei ani.

Reporter: Aþi afirmat cã avem ju-mãtate - jumãtate energie conven-þionabilã ºi energie din surse verzi…

Ovidiu Demetrescu: Când amspus acest lucru am luat în calcul ºienergia produsã de Hidroelectrica,aceasta nepoluând, dar nefiind in-clusã în cele regenarabile, care înse-amnã vânt, fotovoltaic ºi biomasã,biogaz, acestea douã având o pon-dere infimã în mixul energetic. Dacãne uitãm strict la energia produsãdin surse solare ºi vânt, atunci va tre-bui sã reluãm programele investiþio-nale în domeniu, capacitãþile deproducþie având o duratã de viaþãde circa 25 de ani.

Astãzi, o investiþie fotovoltaicã stãîn picioare fãrã certificate verzi dindouã considerente - în primul rândcã a scãzut preþul echipamentelor ºiapoi a crescut preþul energiei.

Reporter: Avem o uºoarã tendinþãºi cãtre construirea de case pasive,cele care au consum de energieaproape de zero. Cum vedeþi viitorulacestui segment?

Ovidiu Demetrescu: În primulrând, pe acest segment avem o lipsãde educaþie. Piaþa trebuie educatã,consumatorul la fel. Pe durata deviaþã a unei case, 70% din costurileasociate respectivei clãdiri sunt cos-turi de exploatare ºi 30% reprezintãinvestiþia în casa aceea. Cei 70%înseamnã energie, utilitãþi ºi mente-nanþã. Sã ne uitãm în zona unde pu-tem reduce costurile cel mai mult.Dacã din cei 70% putem reducepânã la 20%, atunci avem o îmbunã-tãþire fantasticã a randamentuluiunei case. Dacã ne educãm consu-matorul, atunci din proiectare vor fifãcute casele pasive, astfel încât sãnu mai pierdem energie, sã avemconsum eficient ºi sã începem sã ge-nerãm energiile de care avem nevo-ie - cea pentru încãlzire ºi apã caldãmenajerã ºi cea pentru luminat ºiutilitãþile electrocasnice din gospo-dãrie. Dacã vor fi educaþi, atunciconsumatorii îºi vor gândi caseleastfel încât din proiectare sã cautesisteme eficiente pentru producereaenergiei termice ºi sã monteze unpanou fotovoltaic, de exemplu.Acum meritã sã îþi montezi un pa-nou fotovoltaic. În momentul în care

devii prosumator, indicatorul la caretrebuie sã te uiþi este sã absorbi câtmai mare parte din energia produsãde tine pentru consumul propriu,pentru cã dacã dai în reþea ºi pri-meºti înapoi, atunci vei plãti toatediferenþele constând în tarif de dis-tribuþie, tarif certificate verzi etc., pecare tu nu le primeºti.

Existã, însã, un scepticism în dome-niul firmelor de construcþii ºi instalaþiipentru acest program naþional carepriveºte prosumatorii, deoarece li sepune lor în cârcã acea finanþare tem-porarã. Ei preiau dosarul de la viitoriiprosumatori, îºi colecteazã partea deco-investiþie a prosumatorului, eisunt responsabili de aprobarea dosa-rului, monteazã, pun în operã, dartrebuie sã cumpere echipamentele ºinu ºtiu când îºi vor primi banii înapoi,pentru cã este vorba despre o relaþiecu statul român.

Reporter: Mulþumesc!

8 BURSA Construcþiilor nr. 1 / 2019

Smart City

urmare din pagina 7

"În acest moment, nu cred cã va fiafectatã Transelectrica, dar dacã o sã

avem în zece ani foarte multe automobileelectrice, atunci se va schimba curba de

consum".