"Înainte de a fi «smart», un oraºromânesc trebuie sã fie «clean»"

(Interviu cu Eugen Scheuºan, directorul generalal companiei Electromagnetica)

l "În sectorul automobilelor electrice, este nevoie de un programde extindere ºi modernizare a reþelei, care este cam de dimensiuneacelui prin care a fost fãcutã electrificarea României"l "Nu esteposibil ca o companie de calibrul Electromagnetica sã nu aibã unparteneriat public-privat"

Reporter: Majoritatea autoritãþi-lor locale vorbesc despre "smartcity", despre soluþii inteligente demodernizare a oraºelor. În acestcontext, cu ce sisteme "smart" vineElectromagnetica?

Eugen Scheuºan: În contextulconceptului „smart", Electromag-netica propune ca soluþie de mo-dernizare sistemul de iluminat ba-zat pe tehnologia LED cu controltotal asupra gradului de iluminare,în funcþie de orar, trafic ºi alte con-diþii locale, precum ºi sistemul detelegestiune a consumului deenergie electricã ENERGSys.

Eu consider cã înainte de a fi"smart", un oraº românesc trebuiesã fie "clean". Atunci când vor dis-pãrea gunoaiele de pe stradã, cândvom învãþa sã sortãm deºeurile, sãreparãm gropile, când nivelul edu-caþional al cetãþenilor va presupu-ne sã nu rupã, sã nu fure, sã nuspargã, atunci vom putea începe ºinoi sã discutãm despre conceptul

de "smart". Acum, dacã plasezi ocomponentã a unui sistem „smart"în domeniul public te poþi aºteptaca a doua zi sã fie rupt sau vandali-zat. Conceptul de "smart" presupu-ne o gestiune centralizatã a tutu-ror serviciilor publice - transport,iluminat, utilitãþi - þinând cont depoluare, de curãþenie, de educaþieetc. Dacã o verigã se rupe, atuncise distruge tot lanþul.

Viziunea "smart" trebuie începu-tã educativ de la vârsta cea mai fra-gedã, chiar de la grãdiniþã, pentrucã este inutil sã avem tehnologiedacã nu avem populaþie educatãsã utilizeze aceste sisteme. Imple-mentarea de proiecte "smart" nureprezintã un proces care sã fieefectuat peste noapte, ci unul sedi-mentar. Dacã mergem prin alteþãri, pavimentul este din granit, caacum 500 de ani. La noi, în schimb,prima datã am scos bordurile din

14 Bursa Construcþiilor nr. 1 / 2018

Smart City

Înainte de a fi "smart", un oraº românesc trebuie sã fie "clean", este depãrere Eugen Scheuºan, directorul general al Electromagnetica. Dom-nia sa ne-a spus, într-un interviu: "Atunci când vor dispãrea gunoaielede pe stradã, când vom învãþa sã sortãm deºeurile, sã reparãm gropile,când nivelul educaþional al cetãþenilor va presupune sã nu rupã, sã nufure, sã nu spargã, atunci vom putea începe ºi noi sã discutãm despreconceptul de «smart». Acum, dacã plasezi o componentã a unui sistem«smart» în domeniul public te poþi aºtepta ca a doua zi sã fie rupt sauvandalizat. Conceptul de «smart» presupune o gestiune centralizatã atuturor serviciilor publice - transport, iluminat, utilitãþi - þinând cont depoluare, de curãþenie, de educaþie etc. Dacã o verigã se rupe, atunci sedistruge tot lanþul".

(continuare în pagina 16)

15

granit ºi am pus unele din cimentºi nisip pe care le schimbãm o datãla 2 ani, iar acum importãm dinChina unele mai mici, din granit lus-truit, în loc sã folosim bordurã dincremene, cioplitã în România.

R e p o r t e r : D e la pr oi e c t e le"smart", fac trecerea la automo-bilele electrice ºi vã rog sã îmi spu-neþi dacã se simte cã începem sãavem ºi noi astfel de maºini. Câtestaþii de încãrcare aþi reuºit sã ins-talaþi pânã acum?

Eugen Scheuºan: Electromobi-litatea este o problemã foarte seri-oasã, care este tratatã în þãrile dez-voltate prin programe ce se întindpe 10 pânã la 25 de ani, presu-punând legi ºi reglementãri atâtpentru mijloacele de transportelectrice, cât ºi pentru insfrastruc-tura care urmeazã sã le deserveas-cã (metode de încãrcare, staþii deîncãrcare, sisteme informatice etc).Într-adevãr, încep sã fie ºi la noi au-tomobile electrice, iar Electromag-netica are patru staþii de încãrcareinstalate (dintre care una la noi încurte), pânã la finalul trimestrului

întâi urmând sã avem nouã staþiide încãrcare instalate. Electroma-gnetica are în prezent în fabricaþiepeste 20 de sorto-tipo-variantede staþii pentru automobilele elec-trice.

Reporter: Ce ne puteþi spunedespre legislaþia din domeniu?

Eugen Scheuºan: Pentru staþiilede încãrcare (staþii de energie) þaranoastrã va trebui sã elaboreze câtmai urgent un program de dezvol-tare ºi instalare. Altfel, companiileinteresate de piaþa staþiilor deîncãrcare vor merge fiecare pe dru-mul sãu propriu. La un momentdat, problema va deveni suficientde complicatã ºi va trebui regle-mentatã, iar reglementatorul, oricedecizie va lua, va veni ori împotrivaunora, ori a altora, pentru cã fieca-re a mers, între timp, pe calea lui.Ar fi trebuit sã ºtim de la început cemod de conectare este necesar,dacã este bine pentru noi sã avemautomobile cu baterie încorporatãsau nu etc. Poate cã o soluþie ar fisã mergem la benzinãrie ºi sãschimbãm bateria goalã cu unaplinã.

Existã douã sisteme de încãrcare,

în momentul de faþã - cel pe curentalternativ ºi cel pe curent conti-nuu. Primul este ºi el de mai multetipuri, însã, în general, pentrugama de automobile obiºnuite, oîncãrcare 100% a unui acumulatorde pânã la 44 de kWh va dura câte-v a or e bu ne . D ac ã î nc ãr c ãmmaºina acasã, atunci va dura 7- 8ore ºi discutãm de o autonomie de250-300 de km. Pentru sistemul încurent continuu, care permiteîncãrcarea într-o perioadã foartescurtã, în primul rând trebuie caautomobilele sã fie prevãzute cuaceastã facilitate, dar aceasta estenu m ai o par t e a pr oble m e i .Rãspândirea automobilelor electri-ce pe scarã largã va necesita la felde multe puncte de consum deputere mare. Este, aºadar, nevoiede un program de extindere ºi mo-dernizare a reþelei, care este camde dimensiunea aceluia prin cares-a fãcut electrificarea României. Obenzinãrie are, acum, 9-12 pompede benzinã. Acestea pot fi suplini-te, þinând cont de timpii de încãr-care, de 30-40 de staþii de încãrca-re cu putere de 20, 30 sau chiar 50de kW. La un calcul simplu, dacãînmulþim sã zicem cei 30 de kW cu30-40 de staþii de încãrcare, atunciajungem la puteri pentru care nuavem reþea. Poate România sã-ºiasigure o astfel de reþea fãrã unprogram naþional dedicat? Evidentcã nu. Pentru transportul public,adicã pentru autobuzele electrice,

discutãm despre acumulatori cucapacitãþi de sute ºi sute de kWh.Aici se pune într-adevãr problemaunei reþele de distribuþie care sãasigure puteri sporite chiar în inte-riorul oraºului, în zona dedicatãîncãrcãrii acestora. Concluzionând,ce ne propunem pentru 2025? Cesarcinã punem pe sistemul energe-tic? Ce sarcini de investiþii capãtãproducãtorii, transportatorii ºi dis-tribuitorii de energie? Pentru cãacum nu se poate vorbi despre oinfrastructurã pentru automobileleelectrice. Trebuie intervenit ºi dinpunct de vedere al legislaþiei, pen-tru cã încã nu ºtim cum se va pro-ceda, din niciun punct de vedere.Acum existã o lege care spune cãeste bine dacã printre mijloacelealternative de transport - cele carenu sunt bazate pe combustibil fosil- sunt ºi automobile electrice. O adoua lege, cu un singur articol,spune cã, începând de la o anumi-tã datã din acest an, un sfert dinmaºinile cumpãrate de toate auto-ritãþile publice trebuie sã fie elec-trice. Acest lucru implicã, însã, exis-tenþa unei infrastructuri, a unorst aþ i i d e î nc ãr c ar e . C u c i nediscutãm pentru o dezvoltarec oe r e nt ã î n ac e st se ns? N oipr e su pu ne m c ã, ne av ând olegislaþie în domeniu, companiacare aduce de exemplu autobuzulelectric pentru transportul publicîn comun vine ºi cu staþiile, pebanii noºtri, ai contribuabililor, ºi înacest mod toþi banii merg lacompania din afarã care aduceaceste produse.

Noi nu avem unde sã mergem casã discutãm aceastã problemã. NiciMinisterul Transporturilor, nici pri-mãria, nici Ministerul Economiei,nimeni nu are vreun program înacest sens.

La fel se întâmplã în sectorul ilu-minatului. Am încercat cu ilumina-tul la metrou - am fost la MinisterulTransporturilor, la primãrie ºi ni-meni nu s-a arãtat interesat de sis-temele noastre de iluminat.

Reporter: Ce vi se motiveazã?Eugen Scheuºan: Vã dau un sin-

gur exemplu. ªtiþi cum se fac licita-þiile la noi? În România laboratoa-rele de încercãri sunt acreditate deun organism naþional de acredita-re unic (RENAR), stabilit oficial, prinlege, aºa cum existã în fiecare stateuropean. La nivel internaþional,funcþioneazã ºi unele scheme in-

16 Bursa Construcþiilor nr. 1 / 2018

"Electromobilitatea este o problemã foarte serioasã,

care este tratatã în þãrile dezvoltate prin programe ce

se întind pe 10 pânã la 25 de ani, presupunând legi ºi

reglementãri atât pentru mijloacele de transport

electrice, cât ºi pentru insfrastructura care urmeazã sã

le deserveascã (metode de încãrcare, staþii de

încãrcare, sisteme informatice etc)".

Smart Cityurmare din pagina 14

dependente de acreditare, precumENEC, specializatã pe produseelectrice, la care RENAR nu este afi-liat. Aºa se face cã în România nuavem niciun laborator care sã facãparte din Organizaþia ENEC, deºiavem laboratoare acreditate RENARpentru certificarea produselor elec-trice. Producãtorii români, fireºte, îºicertificã produsele pentru confor-mitate la un laborator acreditat deRENAR. Dacã cumva doreºti supli-mentar ºi un certificat de la un la-borator acreditat de un organismindependent, atunci trebuie sãapelezi la un laborator din strãina-tate, cu costuri de mii ºi zeci de miide euro. În aceste condiþii, apare olicitaþie ºi se spune cã lãmpile tre-buie omologate musai de un orga-nism independent, de pildã ENEC,adicã numai într-unul din labora-toarele care fac parte din aceastãreþea independentã. Am solicitatca pentru licitaþiile organizate pebani publici, având ca obiect pro-duse pentru care existã posibilitatede omologare în România de cãtreinstituþii specializate acreditate deorganismul naþional unic de acre-ditare, produsele româneºti sã nupoatã fi excluse. Dar sunt licitaþii încare nu este aºa, din motive de ge-nul cã ar fi afectatã concurenþa. Dece ar fi afectatã concurenþa? Dim-potrivã, luarea în considerare doara produselor certificate într-o reþeaindependentã ºi excluderea celorcertificate la nivel naþional în re-þeaua oficialã reprezintã o gravã li-mitare a concurenþei în sensul fa-vorizãrii producãtorilor externi ºidefavorizãrii producãtorilor inter-ni. Dacã mãsurãtorile sunt aceleaºi,atunci ºi respectivele corpuri deiluminat trebuie sã fie luate în con-siderare ca ºi cum ar fi omologateENEC. Iar acum vorbesc despre o li-citaþie pentru iluminatul unui satdin Ardeal.

Reporter: Ce fel de corpuri deiluminat cu Led aveþi în portofoliu?

Eugen Scheuºan: Am dezvoltatfamilii întregi de corpuri de ilumi-nat stradale, pentru programeleaflate în desfãºurare în România,cu foarte multe facilitãþi informati-ce. Avem controlul deplin al ilumi-nãrii. Facem o analizã automatã atraficului utilizând camere de luatvederi ºi ajustãm intensitatea lumi-noasã dupã o anumitã orã, în func-þie de densitatea traficului. Pro-ducem corpuri de iluminat pentru

toate aplicaþiile stradale din þarã ºipentru toate buzunarele, pentru cãmulte primãrii au posibilitãþi finan-ciare limitate.

Noi executãm doar proiecte cer-cetate, realizate ºi mãsurate în la-boratoarele noastre lumino-tehni-ce, care, acum, s-ar putea sã fiecele mai dotate din þarã. Avem ºicomenzi din oraºe mari, dar ºi dinlocalitãþi mici, cu bugete reduse.

Reporter: Pentru iluminatulpublic, aveþi anumite sisteme sau pu-teþi produce ºi soluþii personalizate?

Eugen Scheuºan: Putem, la cere-re, sã creãm ºi produse personali-zate pe nevoile fiecãrui client,astfel încât sã optimizãm costurile.Pe domeniul public elaborãm întâistudii aprofundate privind nevoilede iluminare ale locului respectiv,apoi mergem pe personalizare. Înacelaºi timp, avem numeroasetipo-sorto-dimensiuni de corpuride iluminat pentru segmentul in-dustrial ºi comercial. De asemenea,avem o foarte bunã colaborare cuunele reþele comerciale. Din pãca-te, de reþelele internaþionale maride magazine nu ne putem apropia,pentru cã ele vin cu soluþii proprii,din þãrile de origine.

Reporter: Din ce sector vine ceamai mare cerere?

Eugen Scheuºan: Avem succesîn iluminatul industrial cu corpurispeciale - hale industriale, ºantiereetc. În ansamblu, piaþa a crescutfurtunos pentru noi pânã la concu-renþa a circa 10 milioane de euroanual, dupã care mai creºte, darcreºterea este mai lentã. Nici aicinu existã un program naþional,deºi, dacã ar exista, acesta s-ar re-flecta într-o economie substanþialãde energie electricã.

Reporter: Cât de activi sunteþi pepiaþa rezidenþialã ºi în segmentulde birouri?

Eugen Scheuºan: Din pãcate, pepiaþa casnicã (rezidenþialã) nu audat rezultate încercãrile noastre,din cauza concurenþei chinezeºti ºi

17

"Putem, la cerere, sã creãm ºi produse personalizate pe

nevoile fiecãrui client, astfel încât sã optimizãm

costurile. Pe domeniul public elaborãm întâi studii

aprofundate privind nevoile de iluminare ale locului

respectiv, apoi mergem pe personalizare".

(continuare în pagina 18)

a faptului cã se admite oriceimport pe piaþa noastrã, fãrã niciorestricþie de calitate.

La clãdirile noi de birouri este oproblemã, pentru cã dezvoltatoriinu sunt obligaþi sã punã de la înce-put corpuri de iluminat cu Led ºi,de obicei, sunt implicaþi finanþa-torul, constructorul ºi cel care ex-ploateazã clãdirea. Niciunul dintre einu este interesat, pentru cã plata ilu-minatului trece în sarcina chiriaºului.Pentru aceºtia, ideea este ca investi-þia iniþialã sã fie cât mai micã. ÎnRomânia, Ministerul Mediului estecel care a dat voie ca în continuaresã existe becuri cu incandescenþã,tuburi cu neon, becuri economiceetc., deºi Europa a interzis acestecorpuri începând cu 2017.

Reporter: Ce pondere din veni-turile companiei provine din pro-ducþia ºi comercializarea corpurilorde iluminat?

Eugen Scheuºan: Anul trecut,peste 50% din producþie a venitdin zona corpurilor de iluminat.P e nt r u 2 0 1 8 , pr og noz ãm ocreºtere de 10% în zona corpurilorde iluminat, dar sperãm sã aparã ocreºtere ºi la sistemele de teleges-tiune ºi nu numai, astfel încât par-tea de LED-uri sã aibã o ponderesãnãtoasã de maxim 50%.

Cu sistemele de iluminat amajuns la o bunã reprezentare în

afarã, þãrile de destinaþie fiind Bul-garia, Italia, Bosnia. Aici, pentru pri-ma datã, am realizat iluminareaunui tunel. Noi, neavând astfel deobiective, la un moment dat amcrezut cã putem sã facem ceva înBucureºti, pentru pasajele subtera-ne. Din pãcate nu s-a concretizat,dar cercetarea am realizat-o ºi amcreat corpurile respective. Am pu-tut participa în alte zone ºi amcâºtigat licitaþii, nu ºi în România.Circa 10% din vânzãrile de corpuride iluminat cu LED se obþin dinexport.

În altã ordine de idei, considerãmcã nu este posibil ca o companieromâneascã de calibrul Electro-magnetica sã nu aibã un partene-r iat public-pr ivat . Uneori mãgândesc dacã la un moment datnu ar fi bine sã mutãm în afarã ca-pabilitãþile de producþie.

Reporter: Ce cotã de piaþã aveþiîn domeniul iluminatului?

Eugen Scheuºan: Probabil cãsuntem cei mai mari producãtoriromâni de corpuri de iluminat pebazã de Led-uri, pentru sectorulpublic, industrial, comercial. Apre-cierea ne aparþine, pentru cã nuexistã în acest moment niciun do-cument oficial din care sã reiasã di-mensiunea pieþei sau care sã facã oierarhie a producãtorilor de corpuride iluminat cu LED. Intenþionãm sãinvestim ºi sã dezvoltãm aceastãramurã în continuare, pentru cã eu

apreciez cã cel puþin pentru 10-15ani este de lucru în România peacest segment. Evoluþia este foarterapidã în domeniu, lunar apar ele-mente noi de iluminat cu perfor-manþe ºi mai bune. Acum, corpuriabsolut banale au randamente de130 de lumeni pe watt, limitã careîn urmã cu câþiva ani pãrea de nea-tins, ºi cu paºi siguri ne îndreptãmcãtre corpul de iluminat cu randa-ment de peste 200 de lumeni pewatt. Altã datã, tubul cu mercurcare era considerat la vremea re-spectivã super invenþie compara-tiv cu becul cu filament, lumina cu80 de lumeni pe watt.

Este foarte clar cã toþi cei care,prin obiectul lor de activitate, aunevoie de foarte multã luminã trecnecondiþionat pe iluminatul cu Le-duri. Este o investiþie importantã,dar se amortizeazã destul de repe-de prin valoarea foarte micã afacturilor la energia electricã.

Reporter: Piaþa corpurilor de ilu-minat este plinã de tot felul de be-curi, de la cele mai ieftine, la celemai scumpe…

Eugen Scheuºan: Da, pentru cãîn România nu existã, în momentulde faþã, o standardizare care sã re-glementeze piaþa. Un bec aflat încomerþ cum trebuie sã fie? Nu exis-tã un standard, nimic. ªi orice sepune în raft este legal. De aseme-nea, comerciantul nu are nicio res-ponsabilitate, iar producãtorul

este foarte greu de identificat. Noi,firmele româneºti, nu putem punela vânzare o marfã mai slabã dinpunct de vedere calitativ, pentrucã ea trebuie omologatã cu unuldin cei trei-patru omologatori, iarprescripþiile de electro-securitateîn România sunt stricte ºi nu poþisã treci de ele dacã ceea ce esteînãuntrul becului nu respectã niºtecondiþii.

Este necesarã în mod evident oreglementare tehnicã a pieþei caresã nu mai permitã penetrarea ori-cãror mãrfuri strãine doar pentrucã sunt din altã þarã ºi pentru cãsunt ieftine.

Reporter: Cum apreciaþi ultimelemodificãri fiscale?

Eugen Scheuºan: Referitor latransferul taxelor de la angajat laangajator, cred cã ar fi fost un lucrufoarte bun ca toate taxele ºi impo-zitele sã fie plãtite de angajat, fãrãreþinere la sursã. Omul obiºnuit sãpoatã vedea ºi sã fie conºtient cât ise cuvine lui din tot ceea ce plã-teºte angajatorul pentru el. Estemodelul francez. O altã chestiunede principiu pe care o propun esteplafonarea fondului de garantare acreanþelor salariale. O mare partedin Contribuþia Asigurãtorie pentruMuncã este orientatã cãtre acestfond (15%). Pot sã înþeleg consti-tuirea acestui fond pânã la o anu-mitã sumã, pentru situaþii neferici-te, de insolvenþã etc., pentru ca oa-menii sã mai poatã încasa salarii pânãla remedierea situaþiei. Dar acestfond este nemãrginit? Eu considercã era bine sã fie un fond foarteclar pe care îl îngrãºam pânã la oanumitã consistenþã ºi apoi poatedeveni, de ce nu, chiar un fond deinvestiþii. Statul trebuie sã înveþesã facã ºi bani din bani, prin inves-tiþii administrate corespunzãtor.

Reporter: Vã mulþumesc!

18 Bursa Construcþiilor nr. 1 / 2018

"La clãdirile noi de birouri este o problemã,

pentru cã dezvoltatorii nu sunt obligaþi sã punã

de la început corpuri de iluminat cu Led ºi, de

obicei, sunt implicaþi finanþatorul, constructorul

ºi cel care exploateazã clãdirea. Niciunul dintre

ei nu este interesat, pentru cã plata iluminatului

trece în sarcina chiriaºului. Pentru aceºtia, ideea

este ca investiþia iniþialã sã fie cât mai micã".

Smart Cityurmare din pagina 17