vesteaPERIODIC SOCIAL-CULTURAL, EDITAT DE PRIMÃRIA COMUNEI MEHADIAPERIODIC SOCIAL-CULTURAL, EDITAT DE PRIMÃRIA COMUNEI MEHADIAPERIODIC SOCIAL-CULTURAL, EDITAT DE PRIMÃRIA COMUNEI MEHADIAPERIODIC SOCIAL-CULTURAL, EDITAT DE PRIMÃRIA COMUNEI MEHADIAPERIODIC SOCIAL-CULTURAL, EDITAT DE PRIMÃRIA COMUNEI MEHADIA (CARAª-SEVERIN) (CARAª-SEVERIN) (CARAª-SEVERIN) (CARAª-SEVERIN) (CARAª-SEVERIN)

Adresa redacþiei: Mehadia, str. Principalã nr. 182, tel. 0255 / 523121, 523428, 0742 070514

FONDATORI: FONDATORI: FONDATORI: FONDATORI: FONDATORI: IANCU PANDURU ºi NICOLAE DANCIU PETNICEANU

NUMÃRUL 9. ANUL II. AUGUST 2007. APARE LUNAR.

TIRAJ 300 EXEMPLARE. PAGINI: 16. PREÞ: 1 LEU

Satul meuSatul meuSatul meuSatul meuSatul meu Micromonografia satului Plugova (fragmente)Micromonografia satului Plugova (fragmente)Micromonografia satului Plugova (fragmente)Micromonografia satului Plugova (fragmente)Micromonografia satului Plugova (fragmente)

continuare în pag. 3

“Satule, grãdinã mândrã!...”“Satule, grãdinã mândrã!...”“Satule, grãdinã mândrã!...”“Satule, grãdinã mândrã!...”“Satule, grãdinã mândrã!...” aºa începeo splendidã piesã muzicalã a inegalabilului rapsodIosif Ciocloda, aºa începe ºi o emisiune folcloricãla Radio Reºiþa ºi începe minunat, fulgerând însufletul meu frumoase-aduceri aminte, privind loculunde am vãzut lumina zilei ºi unde am mângâiat cuprivirea întâiul petec de cer.

“Plugova” - aºezare strãveche, se ºtie cã “ova”ºi “ava” au semnificaþie dacicã însemnând ºi unaºi cealaltã terminaþie “sãliºte”, “aºezare”, supra-faþã, teren locuit de oameni, iar cuvântul “plug” ºiel are vechime, poate prin secolul patru, poate prinsecolul ºase, a fost adus de slavi. Desigur este oopinie mai mult sau mai puþin atestatã ºtiinþific,acceptãm ºi alte pãreri din partea specialiºtilor.

În orice caz, terminologia este strãveche, eademonstreazã cã pe aceste meleaguri au locuitromâni ºi cã este pãmânt românesc milenar,fãcându-mã sã mã bucur cã m-am nãscut în acestloc.

Oriunde m-aº duce, oriunde aº fi mã gândescnostalgic la locul copilãriei mele pe care nu-l potuita, pe care nu-l pot neglija, pe care doresc sãstrãluceascã sub cerul de acasã pentru mine, fa-milia mea, dar ºi pentru plugovenii mei dragi ºi deneînlocuit.

Aici, la Plugova sunt pãrinþii mei, aici la Plu-gova sunt prietenii mei, aici la Plugova sunt dascãliimei, care mi-au pus condeiul în mânã ºi m-auînvãþat sã leg vocalele între ele, sã înmoiconsoanele, ca sã cânte, ca sã vorbeascã, sãpronunþe cuvinte divine: Plugova, pãmânt, sat, þarã,mamã, tatã, casã, bisericã, icoanã, apã, fântânã ºidragoste, dragoste de pãrinþi, de ºcoalã, de femeiacu care mi-am cununat destinul vieþii, aici pepãmânt ºi dincolo, în lumea umbrelor.

Adesea rostuiesc cuvinte ºi doruri pentru casatul meu sã prospere, sã înfloreascã, pentru ca înfiecare casã soarele sã rãsarã de douã ori pe zi ºidacã s-ar putea sã nu apaunã vreodatã. Sunt animatde un singur cuvânt sacru: dragoste de oameni, deminunaþii oameni de la Plugova, fie cã au rãmasacasã, în sat, fie cã au plecat în lume pentru a-ºicrea un rost, pentru a duce faima satului departe,pe alte meleaguri, aºa cum a dus-o regretatul omNica Cornianu, sportiv de talie mondialã, om cucaracter de granit ºi inimã caldã, crescutã în soare,în razele de acasã, de la Plugova noastrã.

Plugoveni! Oriunde sunteþi! Sã nu uitaþi deunde aþi plecat pe cãrãrile vieþii! Sã nu uitaþi Plugo-va, aºa cum nu o uit nici eu. Aºa sã ne ajuteDumnezeu!

„La un sfert de ceas mai în sus de Mehadia, înstânga drumului, printre ogoare, se vãd ruinele unuioraº ºi ale unei fortãreþe, pe lângã douã pâraie.Acest loc pare sã fi fost odinioarã foarte bine întãrit,deoarece chiar ºi astãzi se mai vãd ziduri ºi ºanþuripe o suprafaþã de douã iugãre pãtrate unde cei dinMehadia cultivã de obicei cucuruz.”

Acest loc mirific despre care vorbeºtecronicarul în opera sa1 e situatla confluenþa râului Belareca(Râul Alb) cu pârâul Bolvaºniþa.Aici au construit romanii ofortãreaþã intermediarã deapãrare, între cetãþile Dierna ºiTibiscum. Fortãreaþa (castrul) senumea Praetorium ºi se voia unscut în faþa valului de popoaremigratoare care nãvãlise ºi înþinuturile dacice.

Nu dorim sã facem hic etnune o evocare a tragismuluievenimentelor derulate de-alungul timpului în acest castru.Copleºiþi de numãrul imens almigratorilor care asediau neîncetat castrul ºi lipsiþide ajutorul Imperiului Roman, luptãtorii au fostnevoiþi sã pãrãseascã fortul ºi sã se refugieze subvârful Arjana. Acest fapt a avut loc în anul 454 d.H.Atunci iligonii2 (popor migrator) au înaintat de laOrºova spre Praetorium. Bãtrânii, femeile ºi copiiis-au retras mai înainte în pãdurea de conifere desub Arjana. Bãrbaþii au dat lupte numeroase ºisângeroase cu barbarii (iligonii). Insã numãrulapãrãtorilor scãdea neîncetat. Aºa cã, într-o noapte,dupã ce oºtenii au potcovit caii ºi boii cu potcoaveleîntoarse pe dos, ei au pãrãsit fortul migrând, ceimai mulþi spre vârful Arjana, iar alþii în susul râuluiBelareca.

Cei care au migrat spre vârful Arjana ºi-auîntemeiat o aºezare pe care documentele medievaleo pomenesc sub numele de Plugova, Plugova, Plugova, Plugova, Plugova, nume pãstratnealterat pânã astãzi. Ceilalþi au întemeiat pe cursulrâului Belareca o salba de aºezãri a cãror denumirea oscilat fonetic de-a lungul timpului.

Zidurile isprãvite ºi pãrãsite au aºteptat timpde un mileniu reîntoarcerea adevãraþilor stãpâni.

Primar IANCU PANDURU

Casã nouã în Plugova

Dar acest lucru nu s-a mai întâmplat. Praetorienii(plugovenii) au rãmas aninaþi de crestele munteluiArjana unde se simþeau în liniºte ºi siguranþã. Opâclã neagrã acoperã timp de un mileniu zbuciumullor ºi tragismul existenþei lor. Se pãrea cã veºnicias-a coborât asupra acestui sat. Doar foºnetulbrazilor ºi talanga oilor erau semne ale existenteiumane în acest þinut.

În anul 1829, când Nicolae Stoica de Haþegºi-a scris cronica sa, zidurile din piatrã ºi cãrãmidãale castrului încã mai erau. chiar sub forma unorruine. Cei care au prãdat pur ºi simplu ceea ce arãmas din falnicul castru au fost habsburgii. Aceºtiaau folosit cãrãmida ºi piatra din cetate pentru aconstrui un fort de apãrare în Mehadia ºi garnizoanemilitare în Mehadia, Globurãu ºi Cornereva.Exemplul lor a fost urmat fãrã îndoialã ºi de populaþiabãºtinaºã care a început sã-ºi construiascã micicolibe împrejurul fostei cetãþi. Astãzi, din falnicacetate a praetorienilor a rãmas doar locul. Pestecetate trece acum o ºosea modernã, sunt alte clãdiriciudate ºi puþini mai pomenesc astãzi de eroismulpraetorienilor. Documentele istorice medievale a-mintesc în treacãt numele satului Plugova dupãanul 1400 ºi asta doar în acte legate de donaþii depãmânt.3

Acestea precizeazã cã în cursul secolului al-IV-lea au existat castre la Dierna ºi Praetorium,

Noi de la Praetorim ne tragem!

prof. MIHAI CORNIANU

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã2

ADORMIREAADORMIREAADORMIREAADORMIREAADORMIREAMAICII DOMNULUIMAICII DOMNULUIMAICII DOMNULUIMAICII DOMNULUIMAICII DOMNULUI

Biserica Ortodoxã o preacinsteºte dintotdeauna pe “Preasfânta,Preacurata, Preabinecuvântata, slãvitã Stãpâna noastrã de DumnezeuNãscãtoare ºi pururea Fecioara Maria” ca pe cea care este “mai cinstitãdecât Heruvimii ºi mai slãvitã fãrã de asemãnare decât Serafimii”, adicãmai presus de toate celelalte fãpturi; nu doar de cele vãzute, dintre care s-a ivit, dar ºi de cele nevãzute, între care veºniceºte. Iubirea ºi evlavia faþãde Sfânta Fecioarã stã în inima însãºi a trãirii ortodoxe, încãlzind ºiînsufleþind întreg trupul Bisericii. Ea apare pretutindeni - în slujbe, înrugãciuni, în icoane.

Aceasta nu înseamnã nicidecum o “divinizare” a ei, ci doar o cinstireaparte (prea-cinstire sau supra-cinstire), mai prejos de adoraþia adusãlui Dumnezeu, dar mai presus de cinstirea adusã Îngerilor ºi Sfinþilor.

Un creºtinism fãrã cultul Nãscãtoarei de Dumnezeu este întru totulstrãin de duhul ortodox (de altfel, adepþii protestantismului ºi urmaºiilor, sectanþii, se deosebesc cel mai mult de Ortodoxie tocmai prin aceeacã refuzã cu înverºunare cultul Fecioarei ºi al Sfinþilor). Desãvârºitaunire în Hristos a divinului cu umanul stã în strânsã legãturã cu sfinþireaºi proslãvirea firii noastre omeneºti, cãreia Maica Domnului îi estetemei ºi icoanã. Biserica nu separã niciodatã pe Maica de Fiu, “pe aceeacare a întrupat de Acela Care S-a întrupat”. Pe de altã parte, DUmnezeun-a voit ca întruparea sã fie o siluire a firii noastre, ci a voit ca aceastãfire sã consimtã de bunãvoie la aceasta, prin glasul celei mai curatefiinþe omeneºti, care a rãspuns îngerului vestitor: “Iatã roaba Domnului.Fie mie dupã cuvântul tãu!” (Luca, 1, 38). Atunci Duhul Sfânt a pogorâtºi a rãmas asupra ei: “Buna Vestire a fost Cincizecimea Fecioarei”.Maica Domnului reprezintã, totdeodatã, rãscumpãrarea ºi plinãtateafeminitãþii, reunind în chip tainic maternitatea ºi fecioria. Dacã prinprima femeie (Eva) a intrat pãcatul în lume, tot prin femeie (Maria) avenit în lume mântuirea. Aºa cum lui Hristos I s-a spus “Noul Adam”,Maicii Domnului i s-a spus “Noua Evã”. Dar legãtura dintre Maica ºiFiul ei nu se mãrgineºte doar la momentul zãmilsirii fecioreºti; ea avegheat cu smerenie drumul Lui pãmântesc, între naºterea din Betleemºi înãlþarea din Betania; a luat parte la naºterea Bisericii apostolice, iar“adormind”, a fost ridicatã în chip minunat la ceruri, ca maicaduhovniceascã a umanitãþii înnoite prin Hristos.

Mehadia, iulie 2007

PREOT CIPRIAN DANCI-ZÃRESCU

Cineva din EuropaCineva din EuropaCineva din EuropaCineva din EuropaCineva din Europane avertizeazãne avertizeazãne avertizeazãne avertizeazãne avertizeazã

Ziarul nostru, din dispoziþia domnului primar Iancu Panduru, nuface politicã, publicaþia, la vrerea domniei sale, rãmâne un ziar de “ºtiri”.Atât ºi nimic mai mult. Nu dispunem nici de analiºti politici, aºa cã olãsãm baltã!

Aºadar, rãmânem la capitolul “ºtiri”. Suntem obligaþi sã informãmcorect cititorul nostru. Nu vom face comentarii, le lãsãm sã le faceþidumnevoastrã. Prin urmare, vã informãm cã ceea ce am aflat ºi noi, arfi un mare pãcat sã nu vã spunem, deci:

- citim într-un ziar central un articol semnat de domnul prof. doctorViorel Roman, originar din Timiº, fost comentator la Radio Timiºoara(cu 30 de ani în urmã), astãzi consilier academic la Academia dinBremen (Germania) cã intrarea noastrã în Europa va fi pe deplin ointrare dacã renunþãm la credinþa ortodoxã ºi trecem la credinþa greco-catolicã, la Unirea cu Roma, cum au fãcut-o “uniþii” (parte din ei) ardeleniîn 1700 (mai precis în 1699). În context cu aceastã necesitate, papaBenedict (neamþ) a difuzat prin radio un comunicat. Mai departe, dl.Viorel Roman se face ecoul unor voci ameninþãtoare: “Dacã nu vomDacã nu vomDacã nu vomDacã nu vomDacã nu vomface acest pas vom pierde controlul asupra Banatului ºiface acest pas vom pierde controlul asupra Banatului ºiface acest pas vom pierde controlul asupra Banatului ºiface acest pas vom pierde controlul asupra Banatului ºiface acest pas vom pierde controlul asupra Banatului ºiasupra Ardealului, cum Moscova a pierdut controlul Þãrilorasupra Ardealului, cum Moscova a pierdut controlul Þãrilorasupra Ardealului, cum Moscova a pierdut controlul Þãrilorasupra Ardealului, cum Moscova a pierdut controlul Þãrilorasupra Ardealului, cum Moscova a pierdut controlul ÞãrilorBaltice, iar Belgradul a pierdut controlul asupra CroaþieiBaltice, iar Belgradul a pierdut controlul asupra CroaþieiBaltice, iar Belgradul a pierdut controlul asupra CroaþieiBaltice, iar Belgradul a pierdut controlul asupra CroaþieiBaltice, iar Belgradul a pierdut controlul asupra Croaþieiºi a Slovenieiºi a Slovenieiºi a Slovenieiºi a Slovenieiºi a Sloveniei”. Sã ne pierdem credinþa strãmoºeascã?! Acesta-ipreþul intrãrii în Europa?! Comentaþi dumneavoastrã. (N.D.P.)N.D.P.)N.D.P.)N.D.P.)N.D.P.)

La fântânã cu gãleatã!

Este o splendidã romanþã, cândva, într-o altã generaþie, probabil îngeneraþia lui Nicã Drãgan, se cânta adesea pe uliþele Plugovei. Aºa ºi nu

altfel se explicã dragostea plugovenilor ºi mai abitir a frumoaselorplugovene pentru mersul la fântânã, cu canta, cu cârcigul, cu olu; la

fântânã se întâlneau dor cu dor ºi se puneau la care dragostele de mai

târziu.Î n

Plugova ,Nicã Drã-

gan ºi Ian-cu Pandu-

ru, capul

comunei,ajutaþi de

prietenulmeu de

odinioarã,

Ion Drã-gan, ºofer

clasa întâiºi cãzãnar

de “for-mula unu”, au numãrat strãzile ºi fântânile de la rãspântia drumurilor.

Un sat cu 13 fântâni!Un sat cu 13 fântâni!Un sat cu 13 fântâni!Un sat cu 13 fântâni!Un sat cu 13 fântâni! Destul de multe faþã de alte sate care dacã

au una-douã fântâni. Bunul meu prieten se motiveazã: “ApaBunul meu prieten se motiveazã: “ApaBunul meu prieten se motiveazã: “ApaBunul meu prieten se motiveazã: “ApaBunul meu prieten se motiveazã: “Aparece ºi curatã lacrimã era pentru oamenii cãlãtori, pentrurece ºi curatã lacrimã era pentru oamenii cãlãtori, pentrurece ºi curatã lacrimã era pentru oamenii cãlãtori, pentrurece ºi curatã lacrimã era pentru oamenii cãlãtori, pentrurece ºi curatã lacrimã era pentru oamenii cãlãtori, pentru

astâmpãrarea arºiþei lor, apoi era ºi pentru plugoveni,astâmpãrarea arºiþei lor, apoi era ºi pentru plugoveni,astâmpãrarea arºiþei lor, apoi era ºi pentru plugoveni,astâmpãrarea arºiþei lor, apoi era ºi pentru plugoveni,astâmpãrarea arºiþei lor, apoi era ºi pentru plugoveni,pentru ei ºi pentru vitele lorpentru ei ºi pentru vitele lorpentru ei ºi pentru vitele lorpentru ei ºi pentru vitele lorpentru ei ºi pentru vitele lor. Cifra 13 ne-a purtat noroc. N-ai

vãzut câte case arãtoase s-au ridicat în ultima vreme în Plugova?! Sã

reþini: plugovenii sunt oameni harnici, cinstiþi ºi dornici de petrec. Cineiubeºte muzica, cum o iubesc plugovenii, nu pot fi oameni negri în

cerul gurii. Asemenea oameni au soare în ochi ºi sãrbãtoareAsemenea oameni au soare în ochi ºi sãrbãtoareAsemenea oameni au soare în ochi ºi sãrbãtoareAsemenea oameni au soare în ochi ºi sãrbãtoareAsemenea oameni au soare în ochi ºi sãrbãtoareîn suflet”în suflet”în suflet”în suflet”în suflet”. (N.D.P.N.D.P.N.D.P.N.D.P.N.D.P.)

Una din cele 13 fântâni din Plugova

V e s t e a d u m n e a v o a s t r à 3

(urmare din pag. 1)castre care fãceau parte dintr-un sistem defensiv mai amplu ce se întindeapânã la Tibiscum (Caransebeº).

Fortificaþiile au fost ridicate de împãratul Diocleþian între anii 294-296ºi distruse de atacurile succesive ale hunilor între 395-402. La început acãzut fortul de la Diema, apoi cel de la Praetorium.

Sãpãturile arheologice în zona Praetoriumului au scos la ivealã obiectede cult religios ºi de uz casnic din epoci diferite. Motivaþia acestei lucrãri nueste de a insista asupra inventariului acestor obiecte. Acest lucru s-a fãtcutdeja cu mulþi ani înainte (N. Stoica de Haþeg, C. Feneºan, D. Þeicu, etc).

Dorim sã urmãrim de-a lungul timpului, cu ajutorul unor documenteistorice transformãrile survenite în viaþa celor care au stat la obârºia actualuluisat Plugova. Înainte de acest demers þinem sã facem precizarea cã înþelegemambiþia locuitorilor din Mehadia de a se dori urmaºii praetorienilor. Dar, niciprintr-o logicã absurdã praetorienii nu s-ar fi aºezat dupã distrugerea fortuluiîn aval de Belareca. Dacã localitatea Mehadia a avut o soartã privilegiatã în

În anul 1751 comunele de la graniþa de est ºi de sud a Banatului trec subadministraþie militarã austriacã ºi rãmân sub directa administraþie aMinisterului de rãzboi pânã în anul 1872, când trec sub administraþie maghiarã.

Împãrãteasa Mãria Teresa dã ordin în anul 1766 ca în fiecare comunãunde era preot sã se înfiinþeze ºi o ºcoalã ºi sãse numeascã un învãþãtor. Aceastã formã deînvãþãmânt, diferitã de cea iliricã (ortodoxã),era direct subordonatã intereselor militare.

În ºcolile grãnicereºti învãþãmântul sefãcea în limba maternã, în douã clase, în clasaîntâi se preda religia, cunoaºterea literelor,silabisirea din abecedar, citirea, socoata ºiscrierea. În clasa a-II-a erau prevãzute maimulte materii: religia, istoria biblicã, citireadin ceaslov ºi psaltire, datoriile cetãþeanului,scrierea corectã, scrierea frumoasã ºi socoata.(cf.V. Þârcovnicu, Contribuþii la istoria învãþã-mântului românesc din Banat, Buc. 1970, pag.71).

La angajare, învãþãtorul trebuia sã încheieun contract cu comunitatea. Prin acest con-tract învãþãtorul îndeplinea ºi funcþia de cantorbisericesc, iar salariul i se atribuia în bani, grâu, lemne ºi lumânãri. De multeori comunitatea nu-ºi respecta angajamentele luate faþã de dascãl, aºa cãacesta era constrâns sã facã ºi altceva , în afara activitãþii didactice:

- la bisericã era ºi cântãreþ ºi clopotar ºi paracliser- la comunã ajuta pe notar la copierea actelor- scria scrisori celor aflaþi în armatã, ca din partea pãrinþilor analfabeþi- cânta pe la nunþi ºi botezuri- era ºi paznic de noaptePentru a veni în ajutorul dascãlilor aflaþi în aceastã situaþie, un inimos

director al ºcolilor româneºti de graniþã, Nicolae Andreevici îi sfãtuieºte peaceºtia sã se ocupe cu creºterea viermilor de mãtase, acþiune care a datroade.

Majoritatea ºcolilor din satele româneºti de graniþã din Banat (circa 97desate cu 15.870 de grãniceri) se înfiinþeazã în anul 1775, aici intrând ºi satelede pe albia râului Belareca: Cornereva, Bogoltinþi, Globurel, Plugova. înaceste sate se construiesc pe lângã biserici clãdiri noi în care funcþioneazãºcoli cu dascãli instruiþi la Viena. ªi manualele ºcolare pentru aceste ºcolicu predare în limba românã se tipãreau la Viena. Se primesc în ºcolileromâneºti ºi sârbeºti de graniþã peste 80.000 de manuale ºcolare, în cea maimare parte gratuit. Conþinutul acestor manuale era laic ºi cuprindea noþiuniconsiderate drept o pacoste pe capul bieþilor dascãli obiºnuiþi mai mult cucântatul decât cu cititul ºi socotitul.

Primul dascãl al cãrui nume este menþionat în ºcoala din Plugova esteLazãr Zisa, Lazãr Zisa, Lazãr Zisa, Lazãr Zisa, Lazãr Zisa, la anul 1804, într-o clãdire alãturatã bisericii, clãdire ce nu semai pãstreazã acum. Înfiinþarea prin rezoluþie imperialã a Institutului Pedagogic(Preparandia) din Arad, în anul 1812 duce la o schimbare a pregãtirii viitorilorînvãþãtori. Institutul avea la început 4 profesori cu studii superioare: DimitrieDimitrieDimitrieDimitrieDimitrieÞichindeal, Constantin Diaconovici Loga, Ioan Mihuþ ºi IosifÞichindeal, Constantin Diaconovici Loga, Ioan Mihuþ ºi IosifÞichindeal, Constantin Diaconovici Loga, Ioan Mihuþ ºi IosifÞichindeal, Constantin Diaconovici Loga, Ioan Mihuþ ºi IosifÞichindeal, Constantin Diaconovici Loga, Ioan Mihuþ ºi IosifIorgoviciIorgoviciIorgoviciIorgoviciIorgovici (D. Þichindeal va fi îndepãrtat din învãþãmânt pentru naþionalismulsãu românesc. - N.D.P.). Cu toate cã numãrul profesorilor din Institut eraextrem de redus, contribuþia acestor profesori în pregãtirea viitorilor învãþãtori

din Banat a fost formidabilã. În Institutul Pedagogic din Arad s-au formataproape toþi învãþãtorii care au funcþionat în ºcolile bãnãþene pânã în 1876,când în satele de graniþã au trecut sub ordonarea Ministerului InstrucþiunilorPublice din Budapesta. De menþionat cã începând cu anul 1830, de ºcolile din

graniþa militarã a Banatului va rãspundeprofesorul C.D.Loga, care preia cursurile depedagogie înfiinþate la Caransebeº în 1820.ªcolile din graniþa militarã a Banatului erausuperioare celor civile prin modul lor deorganizare ºi funcþionare. în aceste ºcoli auînvãþat ºi s-au format viitori ofiþeri de carierãºi viitori dascãli.

Sub directoratul lui C.D.Loga ºcolile dinsatele de graniþã ale Banatului au progresatîn mod evident. Aceste ºcoli sunt rigurosorganizate: frecvenþa, asigurarea cu manuale,îndrumarea metodicã a învãþãtorilor ºi exa-menele erau urmãrite constant de sârguin-ciosul director. Personalitatea elevului estecondiþionatã, dupã C.D.Loga de trei factori:darul naturii, învãþãtura ºi îndeletnicirea cusârguinþã. Învãþãturii sau educaþiei îi acordã

C.D.Loga rolul hotãrâtor. El comparã munca educatorului cu munca sculptorului.Acelaºi Loga face distincþie între instrucþie ºi educaþie în procesul deînvãþãmânt, educaþia moralã fiind pusã pe primul plan. ªcoala trebuia sãcultive la elevi trãsãturile specifice poporului român: cumpãtare, statornicie,modestie, sârguinþã, bunãtate. Mai mult, îºi îndemna elevii sã nu se înstrãinezede popor, sã-ºi iubeascã neamul ºi patria. Îi criticã aspru pe cei care îºi aratãdispreþul faþã propriul popor. învãþãtorilor le cerea blândeþe ºi perseverenþã înrelaþia cu elevii. El considera greºit sã îndrumãm copiii spre vreo funcþie saumeserie înainte de a cunoaºte bine înclinãrile lor în acea direcþie.

Principiile pedagogice care l-au cãlãuzit pe C.D.Loga toatã viaþa suntextrem de actuale ºi astãzi, la peste 150 de ani de când acestea au fostelaborate.

Trebuie sã precizãm ºi unele lucruri referitoare la structura anului ºcolarînainte de Legea din 1868. Anul ºcolar începea la 1 octombrie ºi se termina la6 august, fiind împãrþit în 2 semestre. Primul semestru þinea pânã în februarie,cu examen în luna martie, apoi continua cu semestrul al doilea care sefinaliza tot cu examen în lunile iulie ºi august. în afara zilei de duminecã,elevii mai beneficiau de vacanþe la Crãciun 3 zile, la Paºti 5 zile ºi la Rusalii3 zile. Cursurile se þineau zilnic cu o duratã de 5 ore: 3 ore de dimineaþã ºi 2ore dupã-amiazã.

Prin Legea din 1868 se modificã durata anului ºcolar, la sate anul ºcolaravând 8 luni ºi la oraºe 9 luni. Anul ºcolar începea la 1 octombrie ºi sefinaliza la 31 mai, cu examene în luna iunie. Urmau 3 luni de vacanþã. În urmaacestor mãsuri se constatã o frecvenþã mai bunã a elevilor ºi rezultate maibune la examenele din iunie.

Din 1876 învãþãmântul din satele de graniþã vor trece în subordonareaMinisterului Instrucþiunilor Publice de la Budapesta. Acesta va trece cât decurând la maghiarizarea forþatã a învãþãmântului românesc. Cataloageleînregistreazã chiar modificãri ale numelor de familie ºi-a prenumelor (Ianoº,Micloº, Ghergheli).

Evul mediu ºi o evoluþie spre culturã ºi civilizaþie mai rapidã, nu acelaºilucru se poate afirma ºi despre satul Plugova fixat atemporal în spaþiulcarpatin.

Mehadia a avut avantajul de a fi district timp de secole, atribuindu-ºiastfel un rol important în istoria localã, profitând ºi de faptul cã BãileHerculane a avut denumirea actualã abia din 1885.

Când generalul A. Hamilton face în 1738 cercetãri arheologice la BãileHerculane, inscripþiile sale au fost trecute eronat ca aparþinând aºezãriiromane Ad Mediam4. De acest lucru au profitat imediat localnicii, mai multsau mai puþin istorici, care s-au simþit urmaºii apãrãtorilor castrului de la

Praetorium.

1 N. Stoica de Haþeg - CronicaCronicaCronicaCronicaCronica Mehadiei ºi a Bãilor HerculaneMehadiei ºi a Bãilor HerculaneMehadiei ºi a Bãilor HerculaneMehadiei ºi a Bãilor HerculaneMehadiei ºi a Bãilor Herculane, Ed. Facla,Timiºoara, 1984, pag. 57.

2 D. Benea - Din istoria militarã a Moesiei Superior ºi a Daciei RipensisDin istoria militarã a Moesiei Superior ºi a Daciei RipensisDin istoria militarã a Moesiei Superior ºi a Daciei RipensisDin istoria militarã a Moesiei Superior ºi a Daciei RipensisDin istoria militarã a Moesiei Superior ºi a Daciei Ripensis,Cluj-Napoca, 1983, pag.

3 D. Þeicu, Banatul montan în Evul mediu, Ed. Banatica, Timiºoara, 19984 Cf L I. Rusu, Banatica, XX, Reºiþa, 1973

ªcoala din Plugova

ISTORICUL ªCOLII PLUGOVA

prof. MIHAI CORNIANU

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã4

DÃSCÃLIÞADÃSCÃLIÞADÃSCÃLIÞADÃSCÃLIÞADÃSCÃLIÞAÎnalte spirite umane au cântat acest nume sacru

în versuri, în cântece, în romane, ba l-au proslãvitchiar ºi în filme de lung metraj. Amintesc persoaneilustre care au îngenuncheat pe treapta templuluipronunþând acest nume divin: Octavian Goga, MihaiSadoveanu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, MarinSorescu, Nichita Stãnescu, Damian Ureche, apoiGeorge Enescu, Tiberiu Brediceanu, TiberiuAlexandru, Ion Vidu ºi, mai nou, profesorul ºicântãreþul Tibi Ceia, de la Radio Timiºoara.

Memoria mea e reactivã, îmi apare pe ecranul

copilãriei filmul rusesc (sovietic) “ÎnvãþãtoareaÎnvãþãtoareaÎnvãþãtoareaÎnvãþãtoareaÎnvãþãtoareadin ªatridin ªatridin ªatridin ªatridin ªatri”, o splendidã peliculã despre travaliulreligios de frumos al unei modeste învãþãtoare deþarã care îºi avea întreaga avere adunatã într-obocceluþã ºi cu ea subsioarã pe vreme rea, zloatãºi ninsoare, intra pe poarta ºcolii pentru a irizaluminã din lumina sufletului ei, copiilor sãrmani,orfani din pricina rãzboiului.

Aceeaºi memorie readuce în prim-plan seriile devacanþe ºcolare ºi studenþeºti, de la Petnic, satul meucândva atât de frumos, prin oamenii frumoºi deodinioarã. Searã de searã în Biblioteca Bidiviu (e vorbade casa Bidiviu, rechiziþionatã) se adunau cei maifrumoºi ºi cei mai studioºi petniceni: domniºoareleCãlina Puºchiþã (Hînda) ºi Maria Scrobotan (Staicu),domniºorii Tomicã Armaº, Dolicã Ghimboaºã, Nicolaeªandru (Iepuru) ºi Ghiþã Giurginca (Þolea), apoi tinereleînvãþãtoare: Ica Roºeþiu ºi Neli Miulescu-Domãºneanuºi cu toþii repetau piese de teatru ºi repetau coralic uncântec duios, de Ion Vidu:

“Taie, Bade, coasa-n iarbã,Taie focului s-o aibã...”Noi, puºtimea de la ºcoala primarã, adunaþi

ciorchine ne zgâiam ochii ºi ne lipeam urechile degeamurile bibliotecii ºi aveam bucuria ºi fericireanoastrã de neînlocuit. În felul nostru, unii dintrenoi, Mitru Giurginca, Petru Cãprioru, Trãinicã, bãiatulpopii ºi Pãtruþ Cioca, feciorul birtaºului Cioca, neînchipuiam bãieþi mari, viitori liceeni ºi chiarstudenþi, cum stundeþi erau Nenea Lae ªandru,Tomicã Armaº ºi Virgilicã, bãiatul mare al popiiTraian Nemoianu. Între cei dinãuntru de-o frumuseþepicturalã erau normalistele Cãlina Puºchiþã ºi MariaScrobotan, doda Cãlina ºi doda Maria, din toamnaacelui an urmau sã fie dãscãliþe, cum dascãl urmasã fie ºi Ghiþã Giurginca, care în iarna aceea fãcusepractica în ºcoala noastrã, asistat de învãþãtorulVasile Vasilescu zis Þurcanu, zis Rapidul Roºu,pentru cã intra ºi ieºea în vizitele ºcolare, pe lacasele noastre, cum intrã ºi iese un tren din garã!

Acum, în acest sfârºit de iulie tropical, însoþitde tânãrul, manieratul ºi inteligentul bãrbat CostelVlaicu (cu rãdãcina paternã în Plugova), ne oprim înfaþa unei case impozante din acest areal, deschidem

poarta ºi strigãm cu emoþie ºi îndatã în faþa noastrãrãsare o doamnã bãtrânã, fac asocieri ºi îi zic cumîi ziceam odinioarã “Doda Cãlina” ºi Doamna mãrecunoaºte ºi ne bucurãm de revedere. Suntem poftiþicu amabilitate în casã ºi într-un hol spaþios sederuleazã un dialog, mult aºteptat de mine pentrufoaia noastrã, “Vestea”, de care dumneaei auzise.Auzise prin grija primarului Iancu Panduru, care i-afost elev, cum elev i-a fost la ciclul doi ºi domnuluiprofesor Martin Rãdoi, soþul amfitrioanei noastre.

ªi doamna învãþãtoare Cãlina Rãdoi,domniºoara Puºchiþã de odinioarã, din marele ºirespectatul neam Hînda din Petnic, face mãrturisiri,pe care le-am notificat pentru cititorii noºtri.

- Am avut învãþãtor pe regretatul GheorgheJurchescu, exigent din cale-afarã, care n-a fãcutrabat la educaþie, apoi în ªcoala Normalã dinCaransebeº, am fost eleva unui pedagog de valoarenaþionalã, V. Þîrcovnicu, autor de manuale depedagogie. Apoi la românã pe Mãcãreanu, iar laistorie pe profesorul Iulian Lungu, niºte nume înînvãþãmântul românesc. Între colegi, care au fãcutcarierã strãlucitã, reþin câteva nume care meritãpomenite: Octavian Popescu, ajunsese ºef laculturã în Caransebeº, Ion Bucur, inspector ºcolar,Lenuþa Neagu, profesoarã de matematici la “TraianDoda”, Martin Rãdoi, profesor de românã, GheorgheGiurginca, rãmas dascãl, dar un dascãl de-odeosebitã valoare în ºcoala din Petnic, metodistdesãvârºit... Între profesori, care mi-au marcatdestinul de cadru didactic, te rog Lae, sã-i treci ºipe profesorii Lozici, la matematici, ºi Goian, lamuzicã, educatori de talie universitarã...

- Dupã absolvire, ce-a urmat, dida Cãlina?- A urmat repartizarea în învãþãmânt, eu ºi

prietena mea, Maria Scrobotan, colegã de clasã,am fost repartizate la aceeaºi ºcoalã, în satul UdaClocociov, din judeþul Teleorman. Aici am funcþionatpânã în decembrie 1952, când am fost transferatã laªcoala elementarã, cum era pe atunci, din Mehadia.În Uda Clocociov a rãmas pe mai departe Maria,unde ºi-a întemeiat o familie ºi de unde nu s-a mai

întors la Petnic, decât în vizitã. Mie mi-a rãmasapelativul de “Ali” în Uda Clocociov, aºa mã alintaucolegii din Teleorman, un fel de diminutiv de la“Cãlina”... În Mehadia, m-am cãsãtorit cu MartinRÃdoi, din Plugova, fostul meu coleg de ªcoalãNormalã, cu care am avut trei fete... Pavel întretimp urmase Filologia ºi a ajuns profesor de românã,eu am rãmas doar la prima ºi marea mea dragostepentru copii, aceea de dãscãliþã...

- Vorbiþi-mi despre împlinirile ºi fericiriledumneavoastrã...

- E bine zis la plural... Fetele mele: StancaRãdoi - medic în Bãile Herculane, Alina Zimermann,inginer la firma Siemens din Germania, unde îºi arefamilia ei, ºi Diþa Mioara, a fost inginer la firma

Renel; pe Mioara a luat-o Dumnezeu, mai ziceinterlocutoarea mea ºi în ochii ei, atât de blânzi,apar bobiþe de rouã.

- Nepoþi?- Am...- Sã vã trãiascã...- Mulþumesc... Valentin, inginer, Simone ºi

Eveline, apoi Bogdan, cu toþii titraþi, cu studiisuperioare...

- Necazuri? intervin eu.- Dã-le amarului... ceva mai încolo... Satisfacþie

a fost ºi munca mea de dãscãliþã, peste treizeci deserii de copii, aici în Plugova, au trecut prin mâna

mea, mai toþi foºtii mei elevi sunt oameni realizaþi,au familie, au un rost bun în viaþã. ... Necaz! Mi-aars casa în 2003, se pare cã s-a aprins de la unnenorocit de pisoi, care a venit de undeva cu scânteiîn blanã ºi a urcat în podul casei, aceasta a fostconcluzia oamenilor... Dar am trecut ºi prin asta...

- Nu vã apucã câteodatã dorul de satul nostru,de Petnic? înreb ºi sunt atent la nuanþa rãspunsului.

- În vremea când dãscãleam la Mehadia, mãapuca dorul nãprasnic dupã Petnic. Adesea mãduceam pe jos, peste Strajãþã, altãtdatã ajungeamcu cocia, cu unul, cu altul, nu erau autobuze, îmiamintesc cum mã duceam cu turtarul Zãrescu dinMehadia... Dar, mi-am fãcut familie ºi încet, încetdorul s-a potolit, am avut un menaj fericit cu Mar-tin Rãdoi, colegul meu, fire blândã, studioasã,harnicã ºi sociabilã, cu care am fãcut casã ºi copiiînºcolaþi. Dau un singur exemplu: fata din Germania,inginerã, la München, la firma Siemens, a concuratcu 200 candidaþi pentru ocuparea postului, a luatlocul întâi, în Germania. E ceva...

- Felicitãri...- Mulþumesc...- Acvum, la pensie, domnul profesor Rãdoi cu

ce-ºi omoarã vremea?- Stã mai mult la colibã, are o vacã, pãsãri, un

câine, are ziare ºi cãrþi. A rãmas la pasiunea vitelorºi a cititului. Când vine Steluþa de la Bãi, o întreabã:“Mi-ai adus o carte de citit?Mi-ai adus o carte de citit?Mi-ai adus o carte de citit?Mi-ai adus o carte de citit?Mi-ai adus o carte de citit?” Ea îi aducecãrþi, reviste, citeºte întruna..

- Îi voi trimite ºi eu o carte, douã...- Am auzit cã scrii ºi mã bucur cã avem ºi noi,

petnicenii, un scriitor.- Mulþumesc.- Sã te ocroteascã, Lae, Dumnezeu. Sã scrii ºi

cartea satului, mai zice doamna dãscãliþã.- Voia Domnului. Dacã o voi scrie, dumneata

ºi domnul Rãdoi veþi ocupa câteva pagini în ea.Meritaþi ºi e un prinos de recunoºtinþã...Meritaþi ºi e un prinos de recunoºtinþã...Meritaþi ºi e un prinos de recunoºtinþã...Meritaþi ºi e un prinos de recunoºtinþã...Meritaþi ºi e un prinos de recunoºtinþã...

N.D.PETNICEANU

Doamna învãþãtoare CÃLINA PUªCHIÞÃ-RÃDOI ºi generaþia 1957, din Plugova

Cadre didactice (1959-1960) la un cercpedagogic. Reþinem câteva nume: prof. Iancu

Feneºan, prof. Martin Rãdoi, înv. IoanMarescu, prof. Ilie Popescu. Apoi:

învãþãtoarele: Cornelia Vlaicu, înv. ValiIovãnescu ºi înv. Cãlina Puºchiþã-Rãdoi

(a doua pe scaun, cu batic)

N.D.P. ºi Doamna învãþãtoare CãlinaPuºchiþã-Rãdoi, cu sorgintea în Petnic.

Foto: Costel Vlaicu

V e s t e a d u m n e a v o a s t r à 5

“Graiul” Plugovenilor

Feºter1, foºfart2, ºumar3, codrean, pãdurar, sunt termeni ce definesc oactivitate umanã respectatã ºi apreciatã, desfãºuratã de-a lungul timpului peaceste meleaguri.

Practicatã cu dragoste ºi responsabilitate, aceasta meserie, cãreia astãziîi mai spunem ºi de silvicultor, poate oferi, celor ce o practicã, satisfacþiiprofesionale intense, mândrie ºi, de ce nu, peste timp, recunoºtinþa generaþiilorurmãtoare, a celor ce beneficiazã de roadele muncii lor. O astfel de recunoºtinþãvrem sã o aducem noi astãzi, prin aducerea aminte, pe aceastã cale, a acelorcare, prin munca lor, au contribuit la pãstrarea integritãþii ºi a continuitãþiipãdurii, au creat-o acolo unde a fost nevoie, pentru a ne apãra gospodãriile ºichiar vieþile, si au refãcut-o acolo undea fost distrusã.

Astfel de oameni, care au fãcutcinste acestei meserii ºi pe care aupracticat-o cu seriozitate ºi dãruire,continuând o veche tradiþie în aceastãzonã, de pãstrãtori ºi continuatori aicodrului românesc, au existat ºi în Plu-gova. Nu putem sã nu-i amintim pepãdurarii: Drãgulescu Matei Drãgulescu Matei Drãgulescu Matei Drãgulescu Matei Drãgulescu Matei (Brea-nã), Laitin Matei Laitin Matei Laitin Matei Laitin Matei Laitin Matei (Gîrgu), Martines-Martines-Martines-Martines-Martines-cu Constantin cu Constantin cu Constantin cu Constantin cu Constantin (Ginea), brigadieriiCorneanu Pavel Corneanu Pavel Corneanu Pavel Corneanu Pavel Corneanu Pavel (Vaca), Laitin Bra-Laitin Bra-Laitin Bra-Laitin Bra-Laitin Bra-ta ta ta ta ta (ªumariu), Laitin Nicolae Laitin Nicolae Laitin Nicolae Laitin Nicolae Laitin Nicolae (Brata),tehnicianul silvic Vlaicu Constan-Vlaicu Constan-Vlaicu Constan-Vlaicu Constan-Vlaicu Constan-tin. tin. tin. tin. tin. Nu în ultimul rând, trebuie sã-iamintim ºi pe inginerii silvici DrãganDrãganDrãganDrãganDrãganlancu lancu lancu lancu lancu (Turcu) ºi Grozãvescu TomaGrozãvescu TomaGrozãvescu TomaGrozãvescu TomaGrozãvescu Toma(Jarcu), care prin competenta ºipriceperea lor au deþinut funcþii deconducere, primul ca ºef de ocol laocoalele silvice Berzasca ºi Otelul Roºu, cel de-al doilea ºef serviciu fondforestier la Inspectoratul Silvic Judeþean Caraº-Severin.

O realizare demna de remarcat a acestor slujitori ai pãdurii, esteîmpãdurirea, în anii 1953 - 1955, a unor terenuri expuse fenomenului de eroziunea solului, situate în vecinãtatea Plugovei, care prezentau pericolul, prinaluviunile torenþiale formate , afectãrii gospodãriilor ºi chiar a vieþilor oamenilor,aflaþi în vecinãtatea lor. Eroziunea fiind avansatã, acþionând în adâncime,ravenele active au fost total stabilizate prin împãduriri cu speciile salcâm ºipin silvestru, astfel creându-se perimetrele de ameliorare Brãniciu, Ogaºul luiPãtru, Chisovãþ, Bilibuc, Vãrnileac, care în prezent îºi îndeplinesc corespunzãtorfuncþiile pentru care au fost create.

În prezent pãdurarul Vlaicu Gheorghe Vlaicu Gheorghe Vlaicu Gheorghe Vlaicu Gheorghe Vlaicu Gheorghe (Buiada), demn urmaº al codrenilorcu care Plugova se mândreºte, duce mai departe in timp aceasta tradiþie, fiindun exemplu de conduitã moralã ºi profesionalã pentru generaþiile urmãtoare desilvicultori ai Plugovei.

Este remarcabil faptul cã tradiþia silvicã la Plugova a continuat neîntreruptajungând astãzi la un nivel foarte ridicat concretizat în personalitãþile pe carele creeazã , care aduc o mare mândrie în inima oricãrui plugovan, ºi aici ieºindîn evidenta puternica personalitate a inginerului silvic Tabugan IonTabugan IonTabugan IonTabugan IonTabugan Ion, careconduce astãzi cu multã competenþã destinele pãdurii cãrãºene, prin funcþia

care o deþine de director aDirecþiei Silvice Reºiþa.

Sperãm ca tradiþiasilvicã în Plugova sã fiecontinuatã ºi de generaþiileurmãtoare de silvicultoriplugoveni, mulþi aflându-se astãzi pe bãncileºcolilor silvice (licee ºifacultãþi), care prin muncalor sã insufle semenilorîncredere, dragoste ºi re-spect atât pentru pãdure câtºi pentru slujitorii ei.

1 Feºter = inginer silvic,în germanã

2 Foºvart = brigadiersilvic, în germanã

3 ªumar = pãdurar, însârbã

COSTEL VLAICU

Din punct de vedere demografic, satul Plugova are câteva particularitãþicare îl deosebesc de satele din jur. Faptul cã, secole de-a rândul, a trãit într-

o cvasiizolare a dus la pãstrarea nealteratã în plan fonetic a multor cuvinte. Dealtfel, este singurul sat strãvechi ce ºi-a pãstrat actuala denumire, PLUGOVA.Celelalte, Mehadia, Bogâltin, Cornereva, Cornea, Peciniºca, Iablaniþa ausuferit modificãri în plan fonetic (Vezi Mehadia, 5-6 „rostiri”).

Deºi etimologia cuvântului Plugova ne duce cu gândul la o preocupareagricolã a locuitorilor, multe elemente etnografice ne determinã sã considerãmcã principalã „meserie” a plugovenilor a fost oieritul.

Un recensãmânt efectuat în perioada interbelicã relevã faptul cã în Plugovaerau 15.000 de oi; chiar ºi comuniºtii, în „epoca neagrã”, anii 1956-1965, auîncercat o „întovãrãºire” având ca obiect creºterea în comun a unei turme de oi.Totodatã, poziþia geograficã a localitãþii, cu terenuri întinse pentru pãºunat afost propice practicãrii oieritului.

O altã particularitate a satului constã în faptul cã plugovenii au avut relaþiicu satele de munte din actualele judeþe Hunedoara, Gorj ºi Mehedinþi, fapt cea dus la o rostire comunã a multor cuvinte din fondul de bazã al limbii române,rostire ce nu o întâlnim în satele din jurul Plugovei.

Aceste particularitãþi lingvistice comune se datoresc ºi faptului cã, într-oepocã strãveche Plugova era inclusã într-o unitate administrativã ce cuprindeaHaþegul, Gorjul ºi Mehedinþul. Desigur, aceste judeþe nu erau cuprinse întotalitate, ci doar satele adiacente muntelui Arjana.

Transhumanta înspre ºi dinspre Oltenia ºi Haþeg era un fenomen obiºnuit.Aºa se explicã faptul cã, spre exemplu, vârful Corneanu se aflã mult în inimaactualului judeþ Gorj. Deci, plugovenii aveau în proprietate un întreg muntemult departe de vatra lor de sat.

Dupã 1247, o parte a plugovenilor a migrat spre judeþul Gorj din cauzastãpânirii forþate maghiare. De aici, s-au reîntors în Plugova purtând în picioareciudate opinci din piele de porc, necunoscute pânã atunci, plugovenilor.

Mulþi lingviºti au constatat faptul cã nordul Olteniei, deMulþi lingviºti au constatat faptul cã nordul Olteniei, deMulþi lingviºti au constatat faptul cã nordul Olteniei, deMulþi lingviºti au constatat faptul cã nordul Olteniei, deMulþi lingviºti au constatat faptul cã nordul Olteniei, deastãzi este mai aproape ling-astãzi este mai aproape ling-astãzi este mai aproape ling-astãzi este mai aproape ling-astãzi este mai aproape ling-vistic de Banat decât devistic de Banat decât devistic de Banat decât devistic de Banat decât devistic de Banat decât deMuntenia (I. GH. Brâncuº, K.Muntenia (I. GH. Brâncuº, K.Muntenia (I. GH. Brâncuº, K.Muntenia (I. GH. Brâncuº, K.Muntenia (I. GH. Brâncuº, K.Jaberg, G. Ivãnescu). UneleJaberg, G. Ivãnescu). UneleJaberg, G. Ivãnescu). UneleJaberg, G. Ivãnescu). UneleJaberg, G. Ivãnescu). Unele

cuvinte ca „limburuº” (omu-cuvinte ca „limburuº” (omu-cuvinte ca „limburuº” (omu-cuvinte ca „limburuº” (omu-cuvinte ca „limburuº” (omu-ºor), „gâlca” (umflãturã),ºor), „gâlca” (umflãturã),ºor), „gâlca” (umflãturã),ºor), „gâlca” (umflãturã),ºor), „gâlca” (umflãturã),„postrungã” (strungãreaþã),„postrungã” (strungãreaþã),„postrungã” (strungãreaþã),„postrungã” (strungãreaþã),„postrungã” (strungãreaþã),se regãsesc în toate idiomu-se regãsesc în toate idiomu-se regãsesc în toate idiomu-se regãsesc în toate idiomu-se regãsesc în toate idiomu-rile din sud-vestul Banatului,rile din sud-vestul Banatului,rile din sud-vestul Banatului,rile din sud-vestul Banatului,rile din sud-vestul Banatului,Haþeg sau Gorjul nordic.Haþeg sau Gorjul nordic.Haþeg sau Gorjul nordic.Haþeg sau Gorjul nordic.Haþeg sau Gorjul nordic.

Cf. G. Ivãnescu (ProblemeProblemeProblemeProblemeProblemecapitale ale vechii românecapitale ale vechii românecapitale ale vechii românecapitale ale vechii românecapitale ale vechii româneliterareliterareliterareliterareliterare), actualul grai din Gorj afost identic la origine cu cel dinBanat ºi Þara Haþegului (op. cit.Iaºi, 1948, pag. 201). ªi marele ling-vist explicã prin variantele foneticecomune ale unor cuvinte ca: ieº-ieº-ieº-ieº-ieº-che (aºchie). scamn (scaun),che (aºchie). scamn (scaun),che (aºchie). scamn (scaun),che (aºchie). scamn (scaun),che (aºchie). scamn (scaun),prau (praf), nima (nimeni).prau (praf), nima (nimeni).prau (praf), nima (nimeni).prau (praf), nima (nimeni).prau (praf), nima (nimeni).

PLUGOVENIIÎNFRÃÞIÞI CU CODRUL

Fraþii CRISTESCU:GOGU ºi ION Gh. Cristescu Daia

Generaþia 57 ºi profesorul VASILE DRÃGAN

Brigadierul silvicCOSTA VLAICU

prof. MIHAI CORNIANU

Nunta pãrinteluiPUIU GROZÃVESCU

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã6

Pe domnul doctor ªtefan Drãgulescu, ÞuchiDrãgulescu pentru familie ºi prieteni, l-am cunoscutcu peste trei decenii în urmã, pe când domnia saera medic de salon, în Secþia profesorului CaiusStreianu, medic internist, caridiolog de faimãnaþionalã. (Doctorul Streianu era rudã prin alianþãcu doctorul Feneºan de la Mehadia, iar domnulDoctor Drãgulescu îºi trãgea aþa paternã din Plugovade Caraº).

Aºadar, m-am cunoscut cu ex-ministrul Drã-gulescu prin intermediul doctorului Streianu, iar pedoctorul Streianu l-am cunoscut prin doctorul PuiuStoichescu, feciorul popii Stoichescu din Teregova.Stoichescu fusese pe vremuri medic ºef de raion laOrºova, unde lucrasem ºi eu în tinereþe...

Doctorul Drãgulescu era socotit cel mai maredianostician între medicii timiºoreni ºi nu numaitimiºoreni. El depistase cã fiul doctorului Franþ Barth(ºeful laboratorului din Spitalul Jueþean Timiº) aveacangreoni canceroºi subraþe. Medicii au apelat laserviciile mele (eram boss în paºapoarte...) ºi fãrã

Aflãm cã domnul Nicã Cruþan, fiulpreabunului meu prieten, Ion Drãgan, s-a situat

în fruntea unui grup de consãteni ºi cu toþii s-au hotãrât sã reabiliteza structura ºi infra-structura cãminului, ce ajunsese în ani 1989-1990 într-o stare deplorabilã, nefuncþionalã.

Grupul iniþial numeros s-a redus la patrupersoane: Ion Drãgan, adicã Nicã Cruþan, LazãrAdamescu (Buiadã), Luca Pârvulescu (Manea)ºi Gheorghe Vlaicu. Acest grup a primit ajutorfinanciar de la regretatul Doru Vlaicu, de la“Finanþe” Reºiþa, dar ajutorul bãnesc nu fusesedirijat spre refacerea cãminului lor, ci în altãdirecþie, spre cãminul din Globu-Rãu. Înaceastã situaþie cei patru plugoveni au pus banpe ban, au trudit fãrã reticenþe ºi au reuºit sãadune un modest capital, rezultat dinînchirierea cãminului la nunþi, botezuri. Apoi,primarul Pavel Panduru, consãteanul lor, le-aîntins douã mâini, i-a ajutat ºi astãzi cãminul adevenit o clãdire impozantã, funcþionalã subtoate aspectele, s-a procurat veselã nouã,mobilier nou, s-a amenajat pentru a rãspundela orice exigenþã.

În amenajarea cãminului grupul celorpatru a beneficiat de munca unor meseriaºidin sat, s-au evidenþiat consãtenii: Micu,Micu,Micu,Micu,Micu,Trãilã Pârvulescu, Titu Vlãduceanu,Trãilã Pârvulescu, Titu Vlãduceanu,Trãilã Pârvulescu, Titu Vlãduceanu,Trãilã Pârvulescu, Titu Vlãduceanu,Trãilã Pârvulescu, Titu Vlãduceanu,Mihai Grozãvescu Mihai Grozãvescu Mihai Grozãvescu Mihai Grozãvescu Mihai Grozãvescu etc.

Acum Ion Drãgan, alias Nicã Cruþan,pregãteºte “Întâlnirea cu fiii satuluiÎntâlnirea cu fiii satuluiÎntâlnirea cu fiii satuluiÎntâlnirea cu fiii satuluiÎntâlnirea cu fiii satului”, din15 august 2007, ruga de Sîntãmãrie, trudeºte

în fruntea unuicomitet, dingeneraþia sa:Dumitru Pan-duru, MironCristescu, Sil-viu Adames-cu, Ghe. Drã-gan, IancuCristescu, A-limpe Iovã-nescu.

Felicitãri,oameni ai Plu-govei Anului2007! (NDPNDPNDPNDPNDP)

Nãscut la 18 martie 1886 în Plugova, într-ofamilie de agricultori, având încã trei fraþi ºi o sorã.

ªcoala o face la Orºova, stând în gazdã la uncizmar. Acolo îºi face singur mâncarea din alimenteaduse de acasã. Obþine o bursã de studii încã dintimpul gimnaziului. Dupã absolvirea gimnaziuluieste dus, de însuºi profesorul sãu Alexandru Mihalikla o ºcoalã pedagogicã din Budapesta. Terminãaceastã ºcoalã cu calificativul „foarte bine”, faptce îl determinã pe dirigintele sãu sã-l îndrume sprecariera didacticã.

Se înscrie la Academia profesoralã, profilfilologie, istorie ºi geografie. La Budapesta locuieºtela protopopul român Bogoevici, originar din ValeaAlmãjului. ªcoala o face cu multe dificultãþifinanciare, fiind nevoit sã meargã pe jos din Pestaîn Buda, trecândpodul de pesteDunãre, pentru aeconomisi banii.Mai mult, iarnadormea fãrã focneavând bani delemne.

κi ia licenþaºi examenul decapacitate, fiindnumit, începând cu1 ianuarie 1911,profesor laCsaktornya, unorãºel lângã graniþa cu Austria. Deºi ar fi dorit sãpredea într-o ºcoalã bãnãþeanã, legislaþia îi interziceacest lucru. Se cãsãtoreºte cu o profesoarã dinacea localitate ºi se mutã la Budapesta. Aici îºicumpãrã un apartament ºi reuºeºte sã-ºi formeze obibliotecã de peste 3000 volume.

Traduce din Slavici ºi Garabet Ibrãileanu înmaghiarã, publicând în revista UI IdokUI IdokUI IdokUI IdokUI Idok (Timpurinoi). În timpul primului rãzboi mondial este mobilizatca sanitar în armata austro-ungarã. Sperã mereu în

NICÃ CRUÞAN ªICÃMINUL CULTURAL

DIN PLUGOVA

ION DRAGAN-CRUÞAN (junior)

Cãminul Cultural din Plugova

Casa prof. DÃNILÃ LAITIN, din Plugova

DANIIL LAITINDANIIL LAITINDANIIL LAITINDANIIL LAITINDANIIL LAITIN

AM FOST PACIENTULDOMNULUI MINISTRU DRÃGULESCU!

eliberarea naþiunii române din Ardeal.Odatã rãzboiul terminat, în august 1918 vine ca

profesor suplinitor la gimnaziul din Orºova.- Soþiarefuzã sã-l urmeze. Revenit la Orºova, rãmâne aicipânã la sfârºitul vieþii, oraºul fiindu-i nespus dedrag. Din 1922 este numit director la ªcoala silvicãºi face parte din colectivul de conducere a gazetei“Grãnicerul Banatului”, gazetã condusã de prof. dr.Traian Lalescu.

Profesorul Laitin se ocupã de secþiaProfesorul Laitin se ocupã de secþiaProfesorul Laitin se ocupã de secþiaProfesorul Laitin se ocupã de secþiaProfesorul Laitin se ocupã de secþialiterarã a gazetei, reuºind sã plublice înliterarã a gazetei, reuºind sã plublice înliterarã a gazetei, reuºind sã plublice înliterarã a gazetei, reuºind sã plublice înliterarã a gazetei, reuºind sã plublice înpaginile ei creaþiile marilor noºtri clasicipaginile ei creaþiile marilor noºtri clasicipaginile ei creaþiile marilor noºtri clasicipaginile ei creaþiile marilor noºtri clasicipaginile ei creaþiile marilor noºtri clasici

(Alexandri, Eminescu, Creangã, Caragiale,(Alexandri, Eminescu, Creangã, Caragiale,(Alexandri, Eminescu, Creangã, Caragiale,(Alexandri, Eminescu, Creangã, Caragiale,(Alexandri, Eminescu, Creangã, Caragiale,Coºbuc), dar ºi creaþii ale poeþilorCoºbuc), dar ºi creaþii ale poeþilorCoºbuc), dar ºi creaþii ale poeþilorCoºbuc), dar ºi creaþii ale poeþilorCoºbuc), dar ºi creaþii ale poeþilorbãnãþeni: Victor Vlad Delamarina ºibãnãþeni: Victor Vlad Delamarina ºibãnãþeni: Victor Vlad Delamarina ºibãnãþeni: Victor Vlad Delamarina ºibãnãþeni: Victor Vlad Delamarina ºiGeorge Cãtanã.George Cãtanã.George Cãtanã.George Cãtanã.George Cãtanã.

În 1921 secãsãtoreºte cuprofesoara SilviaPopovici, cu carerãmâne pânã lasfârºitul vieþii. Pro-fesorul se dedicãactivitãþii pedago-gice, fiind indiscu-tabil, unul dintre ceimai buni profesoripe care i-a avut ora-ºul Orºova.

În 1925 publicãvolumul “Dunãrea“Dunãrea“Dunãrea“Dunãrea“Dunãrea

între Baziaº ºi Turnu-Severin”între Baziaº ºi Turnu-Severin”între Baziaº ºi Turnu-Severin”între Baziaº ºi Turnu-Severin”între Baziaº ºi Turnu-Severin”, volum prefaþatde prietenul sãu apropiat, prof. universitar TraianLalescu.

În “Monografia Orºovei”, prof. LaitinÎn “Monografia Orºovei”, prof. LaitinÎn “Monografia Orºovei”, prof. LaitinÎn “Monografia Orºovei”, prof. LaitinÎn “Monografia Orºovei”, prof. Laitinconsiderã cã ar fi de dorit ca fiecareconsiderã cã ar fi de dorit ca fiecareconsiderã cã ar fi de dorit ca fiecareconsiderã cã ar fi de dorit ca fiecareconsiderã cã ar fi de dorit ca fiecare

comunã sã-ºi aibã monografia sa, muzeulcomunã sã-ºi aibã monografia sa, muzeulcomunã sã-ºi aibã monografia sa, muzeulcomunã sã-ºi aibã monografia sa, muzeulcomunã sã-ºi aibã monografia sa, muzeulsãu local, cãminul cultural ºi bibliotecã.sãu local, cãminul cultural ºi bibliotecã.sãu local, cãminul cultural ºi bibliotecã.sãu local, cãminul cultural ºi bibliotecã.sãu local, cãminul cultural ºi bibliotecã.(Sperãm sã se audã ºi la Petnic zisa profesoruluiLaitin - N.D.P.)

DOCTOR IULIAN LALESCUDOCTOR IULIAN LALESCUDOCTOR IULIAN LALESCUDOCTOR IULIAN LALESCUDOCTOR IULIAN LALESCU

nici o condiþie fiul ºi mama au plecat urgent înGermania, unde au rãmas (cu ºtirea mea...) ºi undeau fãcut un tratament îndelungat. Azi, fiul doctoruluiBarth este psiholog, lucreazã cu tatãl sãu (clinicãprivatã) în Nurnberg, este cãsãtorit ºi are doi copiigemeni.

De revanºat, s-a revanºat domnul doctorDrãgulescu, mã îmbolnãvisem, suspect de cancerla plãmâni, singurul care pusese adevãratul diag-nostic fusese doctorul Drãgulescu. Avusesem odublã pneumonie. Mi-a adus medicamente dinGermania ºi m-a zviduit.

Aveam un prieten comun: Coco! Papagalulmeu. Vorbeam multe ºi mãrunte, mai ales bancuridespre Ceauºescu, eu întotdeauna îi fãceam atenþi(Stoichescu, Streianu, Bart etc.) sã fie discreþi cãne aude “Coco”! Eram tineri ºi râdeam ºi noi peînfundatelea. Altfel nu era slobod!... Mai târziu,peste ani, voi fi operat ºi tratat de cancer de prof.univ. dr. Petricã Drãgan, asistat de un plugovean:doctor Bucuraº. Asta-i. KOLEA SIBERIANULKOLEA SIBERIANULKOLEA SIBERIANULKOLEA SIBERIANULKOLEA SIBERIANUL

V e s t e a d u m n e a v o a s t r à 7

Tabel întocmit de Nicã Drãgan (Cruþan), economistTabel întocmit de Nicã Drãgan (Cruþan), economistTabel întocmit de Nicã Drãgan (Cruþan), economistTabel întocmit de Nicã Drãgan (Cruþan), economistTabel întocmit de Nicã Drãgan (Cruþan), economist1. Adamescu Pavel, doctor veterinar, director la Direcþia Judeþeanã Veterinarã Drobeta-Turnu Severin.2. Bucuraº Viorel, medic, ºeful Secþiei urologie din Spitalul Judeþean Timiº.3. Cristescu Gheorghe, doctor în Spitalul Orºova - Mehedinþi.4. Cornean Chiva, economist, contabil ºef,

Spitalul Reºiþa.5. Cornean Iancu, comisar poliþia Caraº-Severin.6. Cornean Vuca, medic militar, Bucureºti.7. Dragan Pavel, economist, Curtea de conturiTimiº.8. Drãgan Nicolae, maior, jurist,

ºeful Casei Armate Timiºoara.9. Corneanu Maria, profesor universitar Facultatea

de Medicinã Timiº.10. Diþã Erwin, inginer, director

firma Renel Reºiþa.11. Drãgan Sorina, inginer Bucureºti.12. Drãgan Nicolae, inginer Bucureºti.13. Drãgan Ileana-Stoian, avocat Baroul Prahova.14. Drãgan Nicolae, inginer, ºef secþie drumuri naþionale, Orºova.15. Drãgulescu Iosif ªtefan, medic, Rectorul Medicinei Timiºoara.16. Grozãvescu Toma, inginer silvic, Timiºoara.17. Hera Grigore, inginer, director Plafar Timiºoara.18. Iovãnescu D-tru, inginer, Caransebeº.19. Iovãnescu Aniºoara, profesor, Caransebeº.20. Cornean Ion, medic veterinar, Caransebeº.21. Laitin Mihai, doctor, director adj. Spitalul de ortopedie Timiºoara.22. Laitin Dumitru, inginer, Timiºoara.23. Drãgan Gheorghe, profesor, Tg. Jiu.24. Martalogu Petronela, contabil Renel, Reºiþa.25. Jilavu Gheorghe, general de armatã, Bucureºti.26. Ghiþulescu Vali, economist, director Ministerul de Finanþe Bucureºti.27. Pervulescu Pavel, inginer, director tehnic Prescom Reºiþa.28. Pervulescu Mircea, inginer, director ACR Timiºoara.29. Pîrvulescu Dan, economist, Timiºoara.30. Popovici Ion, economist, Timiºoara.31. Tabugan Ion, inginer silvic, director Direcþia Silvicã Caraº-Severin.32. Tersam Vetuþa, învãþãtoare, Timiºoara.33. Stoichescu Ion, inginer, Timiºoara.34. Tabugan Mihai, inginer, Timiºoara.35. Valicu Dãnilã, poliþist, Dalboºeþ, Caraº-Severin.36. Sperdea Mircea, inginer, director ªantierul Naval Orºova - Mehedinþi.37. Grozãvescu C-tin, preot, Mehadia.38. Rãdoi Dosicã, doctor veterinar Timiº.39. Rãdoi Crina, doctor veterinar, Timiº.40. Vlaicu Costa, brigadier silvic, Mehadia.41. Dragan Marenca, tehnician, Orºova, Mehadinþi.42. Pepºilã Stana, învãþãtoare, Timiºoara.

Gheorghe Daia, partizanulDacã pânã în anul 1947, la Plugova terminai 7 clase primare, din acest

an, prin reforma învãþãmântului, cei care doreau sã continuie ciclul gim-nazial, trebuiau sã se înscrie la ªcoala Elementarã din Mehadia. Printre ceicare pãrinþii credeau cã trebuia sã urmeze ºcoala mai departe m-am numãratºi eu. Aº aminti grupul de elevi înscriºi în clasa a V-a: Gogu Cristescu(Daia), Ion Adamescu (Biºãri), Gheorghe Cristescu (Vucea), Dumitru Drãgu-lescu (Poºcea). Din toamnã pânã la venirea zãpezii zilnic fãceam navetaPlugova - Mehadia, pe jos, deoarece în acea vreme o maºinã era o raritate!Tot în acea perioadã, în munþii noºtri activa grupul de partizani anticomuniºticonduºi de Gheorghe Cristescu (Daia), tatãl lui Gogu Cristescu, colegul ºivãrul meu. Grupul meu de prieteni cu care mãdeplasam era format din vãru’ Gogu ºi IonBiºãri. Copii fiind, nu am observat cã vãru’Gogu de fiecare datã când ajungeam la podeþulde la intrarea în Mehadia (intersecþia ºoseleinaþionale ºi drumul ce duce la Ielea) rãmâneaîn urmã sub diverse motive ºi lãsa pachetul cumâncare pentru tatãl sãu. La un moment datsecuritatea a aflat ºi am fost chemaþi la miliþie(pe atunci Plugova fiind centru de comunã) ºiavertizaþi ca în fiecare dimineaþã sã ne pre-zentãm la miliþia pentru a fi controlaþi în bãtãcui(denumire localã pentru trãistuþã), pentru a nuavea decât pachetul cu mâncarea noastrã. Con-formându-ne, în zilele de ºcoalã, la ora 6.30,când plecam din sat, ne prezentam la miliþiepentru respectivul control. Vãrul Gogu nu amai putut sã ducã pacheþelul cu mâncare...

COSTA PLUGOVANUCOSTA PLUGOVANUCOSTA PLUGOVANUCOSTA PLUGOVANUCOSTA PLUGOVANU

FIII PLUGOVEI INVITAÞI LA ÎNTÂLNIREA DIN 15 AUGUST 2007,FIII PLUGOVEI INVITAÞI LA ÎNTÂLNIREA DIN 15 AUGUST 2007,FIII PLUGOVEI INVITAÞI LA ÎNTÂLNIREA DIN 15 AUGUST 2007,FIII PLUGOVEI INVITAÞI LA ÎNTÂLNIREA DIN 15 AUGUST 2007,FIII PLUGOVEI INVITAÞI LA ÎNTÂLNIREA DIN 15 AUGUST 2007,

ORGANIZATÃ DE PRIMÃRIE,ORGANIZATÃ DE PRIMÃRIE,ORGANIZATÃ DE PRIMÃRIE,ORGANIZATÃ DE PRIMÃRIE,ORGANIZATÃ DE PRIMÃRIE,

CONSILIUL LOCAL ªI GENERAÞIA 1957 DIN PLUGOVACONSILIUL LOCAL ªI GENERAÞIA 1957 DIN PLUGOVACONSILIUL LOCAL ªI GENERAÞIA 1957 DIN PLUGOVACONSILIUL LOCAL ªI GENERAÞIA 1957 DIN PLUGOVACONSILIUL LOCAL ªI GENERAÞIA 1957 DIN PLUGOVA

Prof. Martin Rãdoi ºi elevii sãi

Un grup de plugoveni. În mijloc: DOCTOR COSTIN

O PLACÃ PENTRUMAESTRUL CORNIANU

Oameni de faimã, cum de faimã internaþionalãa fost ION CORNIANU, sportiv de marcã ºi pre-ºedintele Federaþiei de Lupte din România, nu s-amai pomenit! Originar din Plugova, crescut în Ca-Ca-Ca-Ca-Ca-sa Muncitoreascãsa Muncitoreascãsa Muncitoreascãsa Muncitoreascãsa Muncitoreascã din Reºiþa, cum crescuþi aufost ºi alþi sportivi de faimã în alte ramuri sportive(Gheorghe Fiat, Vasile Secoºan, Puiu Nicolae, LazãrBorduz, câteºi patru boxeri cu medalii naþionale ºiinternaþionale), a trãit în Bucureºti, dar s-a întors înlumea de veci, în satul sãu drag.

Subscrisul acestor rânduri a propus primaruluiIANCU PANDURU, consãtean cu maestrul emeritCornianu, o placã comemorativã pe faþada caseidin Plugova, unde s-a nãscut marele sportiv ºimarele caracter - Ion Cornianu. Primarul, om allocului ºi loc al omului, a fost de acord, ba, maimult, s-a angajat sã trudeascã pentru un monumentCORNIANU în mijlocul Piaþului de la Plugova.Mulþumesc, domnule primar, cu un amendament:sã nu-l uitãm nici pe Ion Florian Panduru, CreangãCreangãCreangãCreangãCreangãal Banatuluial Banatuluial Banatuluial Banatuluial Banatului, care a fost din Plugova, ºi care laanul ar fi împlinit, dacã ar fi trãit, 70 de ani.

NICOLAE DANCIU PETNICEANUNICOLAE DANCIU PETNICEANUNICOLAE DANCIU PETNICEANUNICOLAE DANCIU PETNICEANUNICOLAE DANCIU PETNICEANU

Casa ION CORNIANU

Gh. Daia ºi copiii sãi

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã8

Jos pãlãria, în faþadomnului doctor!

Întotdeauna, la Mehadia, au existat, printradiþie, oameni de excepþie, intelectuali de marcã,cu multã ºcoalã, pentru cã vedeþi dumneavoastrã,la Mehadia, în Sudul Banatului, a fost prima ºcoalãromâneascã în mediul rustic (veacul al XVII-lea) ºitot la Mehadia a existat prima ºcoalã germanã(“trivialã”) fondatã în 1774, ºi aceastã osmozãspiritualã în planul instruirii a fost beneficã pentrutinerii de ieri ºi pentru tinerii de azi.

Mehadia a avut parte în vechime de intelectualide primã mânã: avocatul Þepeneag, profesorul ºipublicistul Grigore Ion, medicii Nemoianu Virgil ºiLalescu Mihail, profesorii Nistor Dop, Livia ºiNicolae Stîngu, învãþãtorii Iancu ºi Ion Bãcilã etc.

Între cei de mai sus, doar Grigore Ion ºi-asusþinut doctoratul în economie, la Leipzig, ceilalþiau fost cãrturari merituoºi, fãrã doctorate. Iatã cãtradiþia se respectã prin domnul IULIAN LALESCU,ºi dumnealui profesor la Liceul din Mehadia, carela început de iulie 2007 ºi-a susþinut teza de doctoratla Universitatea de Vest din Timiºoara, cu tema:“Aºezarea romanã de la Mehadia ºi sis-Aºezarea romanã de la Mehadia ºi sis-Aºezarea romanã de la Mehadia ºi sis-Aºezarea romanã de la Mehadia ºi sis-Aºezarea romanã de la Mehadia ºi sis-temul aºezãrilor rurale din Sudul Bana-temul aºezãrilor rurale din Sudul Bana-temul aºezãrilor rurale din Sudul Bana-temul aºezãrilor rurale din Sudul Bana-temul aºezãrilor rurale din Sudul Bana-tului, în secolele II - IVtului, în secolele II - IVtului, în secolele II - IVtului, în secolele II - IVtului, în secolele II - IV”. Conducãtor de lucrareºtiinþificã domniºoara profesoarã universitarã doc-

tor DOINA BENEA, un nume emblematic înînvãþãmântul universitar românesc.

Susþinerea lucrãrii de doctorat a fost publicã, cuun amfiteatru arhiplin. Între invitaþii de onoare: pãrinþiidomnului profesor doctor Iulian Lalescu. Mã întrebcâtã bucurie a existat în sufletul celor doi pãrinþi?!Multã! Bucurie care s-a revãrsat ºi în sufletele noastrede buni bãnãþeni, de iubitori de învãþãmânt românesc.Îmi zic întruna: “De la ºcoalã se prelinge pe tâmplaromânului bobul de luminã al dascãlului înºcolat.”ªi noi, aici, la Mehadia, avem un doctor în ºtiinþeleistorice. Jos pãlãria în faþa domnului doctor! În faþaºcolii de la Belareca! (N.D.P.N.D.P.N.D.P.N.D.P.N.D.P.)

SimonaNu! Nu-i vorba

despre Simona Sig-norette, celebraactriþã francezã, so-þia actorului cân-tãreþ Yve Montand,ci e vorba de doam-na Simona Sorescu,funcþionarã laPrimãria Mehadia,soþia domnului im-piegat C.F.R. Iones-cu ºi dumnealuiprezentabil, cu alurã

de actor egiptean.Aºadar, încercãm sã facem un portret Simo-

nei, colega noastrã, secretara ziarului “Vestea”,fãrã aportul cãreia ziarul nostru, de unii apreciat, dealþii hulit, nu ar putea vedea lumina tiparului, aºacã îi mulþumim în chip omagial.

Doamna Simona Sorescu-Ionescu face partedin cabinetul de lucru al domnului primar IANCUPANDURU, primar competent, implicat în multiplesarcini profesionale, probleme pe care lesoluþioneazã cu aplomb, graþie colectivului sãufuncþionãresc, colectiv în care se remarcã primmultã muncã, trudã ºi profesionalitate coleganoastrã. Nu de puþine ori Simona a rãmas peste orade program pentru rezolvarea problemelor deserviciu, de nenumãrate ori a fost chematã deacasã, din timpul liber, ca sã execute unele sarciniºi niciodatã nu a spus NU! ªi tot aºa, ºi pentruredactarea ziarului nostru, “Vestea”, Simona ºi-alãsat treburile acasã ºi a dat fuga la primãrie pentrua face ceva important pentru ziar, ca ziarul nostru ºial dumneavoastrã sã poatã apãrea la timp.

ªi toate acestea se petrec din mers, pentru cãvedeþi dumneavoastrã, Simona Sorescu-Ionescugândeºte din mers, este o femeie inteligentã, cudiscernãmânt profesional ºi în acelaºi timp corectãºi operativã. Pe chipul ei citeºti dragoste pentruceea ce face, abnegaþie, dãruire pentru profesia defuncþionarã, ºi, în plus, în fiece miºcare a sa reþii oanume delicateþe ºi o dozã de feminitate. Pestetoate Simona este soþie ºi încã una de nota zece,apoi mamã ºi încã mamã de nota douãzeci! În numelecolegilor, îi doresc sãnãtate, putere de muncã ºimulþi ani în pace ºi bucurii, alãturea de domnulIonescu, actorul “egiptean” de la Mehadia. (N.D.P.N.D.P.N.D.P.N.D.P.N.D.P.)

La Plugova cred cã rareori se întâmpla sã nufie joc la “piaþ”, satul avea fanfarã proprie, amintesccâþiva muzicanþi ai vremii:Dãnilã Pufa, Nistor Mîr-coci-trâmbiþã-primaºi,Luca Breanã, Pãtru Vlaicu-clarinet, Paraschiv Mîr-coci, Pau Drãgan, Ion Cio-nca. bas mic, Mitru Jarcu-bombardun, Gheorghe ºiIlia Ghecicu-tobã, la clari-net mai era Mitru Duma,dar el era liber-profesionist,era chemat de tineret însituaþii de urgenþã.

Deci, duminica pe laorele dupã-amiezii, muzi-canþii se adunau acasã la primas, în cazul de faþãla Nistor Mîrcoci, unde veneau ºi cãpãraºii.Încolonaþi, cu tinerii în faþã, ocoleau satul ca sãºtie fetele cã la pieþ este joc. Traseul era: în colþla Niþã Mãlcu - pe mala din deal, reveneam pemala lui Manea, în colþ la Borlan, unde de fiecaredatã pe scaun la Borlan aºteptau Ananie Manea,

Domniºoara doctorBãcilã este din

Dalboºeþ

Recentdomniºoaraa s i s t e n t ãuniversitarãM A R I AF L O R I N ABÃCILÃ as u s þ i n u tdoctoratulîn Filologiela Univer-sitatea deVest din Timiºoara.

Cu ani în urmã, domniºoara Maria FlorinaBãcilã, elevã fiind, la Liceul Teoretic dinBozovici, publica în revista “Vrerea” ºi înalmanahul Cultural “Frãþia” eseuri docte, demnede-o studentã ori cadru didactic. Încã de peatunci, ziceam cuu anticipaþie cã de numele sãuvom mai auzi vorbindu-se doar la superlative.Premoniþie de scriitor, viziune bazatã pedocumente.

Felicitãri domniei sale ºi felicitãri cadrelordidactice de la Liceul din Bozovici. (N.D.P.)

Mi-e dor de-oduminicã, mamã...

Mi-e dor de-o duminicã, mamã...

Mi-e dor de-o duminicã-ntreagã,

Sufletul meu, obosit de-ntrebãri,

Nu mai vrea trupul sã-l înþeleagã...

Veºnicã goanã e-n totul ce sunt,

De dimineaþa ºi pânã în zori

Nu mai am liniºte, liniºtea ce-i?

Nici în gânduri nu mai am sãrbãtori...

Sunt ca un viscol fãrã-adãpost

ªi Poezia e tot mai puþinã

Pe pãmântul acesta pe care-am mai fost

De toate acestea cine-i de vinã?

Doamne, ce Dor netradus mã destramã,

Dor de pasãre cu aripa frântã,

Mi-e Dor de-o duminicã, Mamã,

Mi-e Dor de-o Duminicã sfântã...

NICOLAE NICOARÃ-HORIA

Simona Sorescu-Ionescu

Domnul doctor în istorie IULIAN LALESCU

Vasile ºi Gheorghe Borlan, Lãzãricã ªtiuru, CostaOpriþa etc. Fanfara le cânta o doinã, dupã care

brâul, jucãtorii fiind cei depe scaun. De aici, fanfaracu tinerii cãpãraºi îºicontinuau drumul pânã lapiaþ. Dupã o pauzã, înaºteptarea fetelor, bãieþiijucau brâul. Cãci aici e aici,apar grupuri, grupuri de fete,emoþiile bãieþilor cresc:oare care fatã se va prindeîn stânga lui? În momentulacela constatai pe viuvaloarea ta ca individ înfaþa fetelor, puteai aveaghinionul sã nu ai parte-

nera doritã, sau mai grav, sã nu se prindã nici ofatã lângã tine, în cazul acesta dupã câþiva paºiera bine sã abandonezi jocul pentru a nu te face derâs, în spate se afla “sfatul bãtrânelor” careanalizeazã situaþia fiecãruia în parte...

COSTA PLUGOVANUCOSTA PLUGOVANUCOSTA PLUGOVANUCOSTA PLUGOVANUCOSTA PLUGOVANU

LA JOCLA JOCLA JOCLA JOCLA JOC

Cu lauta, Mitruþ Bãluþ

Florina Bãcilã

V e s t e a d u m n e a v o a s t r à 9

Primarul IANCU PANDURU dezveleºteplaca “GRIGORE ION”

Eleva DIANA HRELESCU citeºte “Dascãlul”de Octavian Goga

Actorul GHEORGHE LUNGOCI recitã “Noi nu avemmorþi” de Zaharia Bârsan

Primarul Iancu Panduru ºi prof. Mihai Feneºandezvelesc placa “Coriolan Buracu”

Profesorul MIHAI FENEªAN, primarul IANCUPANDURU ºi prof. MADAS, inspector ºcolar general

taie panglica inaugurãrii

SERBÃRILE DE LA MEHADIASERBÃRILE DE LA MEHADIASERBÃRILE DE LA MEHADIASERBÃRILE DE LA MEHADIASERBÃRILE DE LA MEHADIA

În zilele de 20 ºi 21 iulie au avut loc serbãrilede la Mehadia, polarizate în jurul venerãrii nedeii,ruga ca-n Banat.

În prima zi, graþie primarului Iancu Panduru ºia pãrintelui protopop Nicolae Pereº s-au dezvelit ºisfinþit creºtineºte douã plãci comemorative(“Grigore IonGrigore IonGrigore IonGrigore IonGrigore Ion” ºi “Coriolan BuracuCoriolan BuracuCoriolan BuracuCoriolan BuracuCoriolan Buracu”) ºi o efigie(“Nicolae Stoica de HaþegNicolae Stoica de HaþegNicolae Stoica de HaþegNicolae Stoica de HaþegNicolae Stoica de Haþeg”, pe faþada ºcoliidin localitate, graþie efortului material ºi spiritualal domnului profesor Mihai Feneºan, directorulLiceului “Nicolae Stoica de Haþeg”.

În aceastã manifestare ineditã la Mehadia aufost antrenate cadrele de la ºcoalã (profesor Gruia

Cinghiþã) ºi elevele Diana Hrelescu ºiDaniela Oprescu, care au recitat dincreaþia lui Octavian Goga (“DascãlulDascãlulDascãlulDascãlulDascãlul”respectiv “ApostolulApostolulApostolulApostolulApostolul”), apoi actorultimiºorean George Lungoci, care adeclamat: “Noi nu avem morþiNoi nu avem morþiNoi nu avem morþiNoi nu avem morþiNoi nu avem morþi” (Za-haria Bârsan), “Cultul patrieiCultul patrieiCultul patrieiCultul patrieiCultul patriei” (VasileMilitaru) ºi celebra “DoinãDoinãDoinãDoinãDoinã” de MihaiEminescu. Cuvinte de pomenire,laudative, in memoriam pentru cei treicãrturari au pronunþat în faþa asistenþeiprofesorii: Pavel Panduru, Iosif Bãcilã ºiN.D. Petniceanu.

Tot cu aceastã ocazie s-a inaugurat, prin tãiereapanglicii ºi rostirea unor cuvinte de bun augur, noulcorp de clãdire al liceului din Mehadia, acþiuneinsolitã la care a participat domnul inspector ºcolargeneral profesor Gh, Madas. S-au evidenþiatpersonalul ºcolii: prof. Domilescu Tulian, ing. AdrianBochiº, prof. Ratzeg, învãþãtoarea Maria Trepãduº,

bibliotecara Ana Costescu ºi secretara Nina Sfetcu.În continuare, în sala de sport a liceului a avut

loc simpozionul “Mehadia - vatrã istoricãMehadia - vatrã istoricãMehadia - vatrã istoricãMehadia - vatrã istoricãMehadia - vatrã istoricãmilenarãmilenarãmilenarãmilenarãmilenarã”, la care au luat cuvântul domniile lor:prof. univ. dr. Doina Benea, prof. univ. dr. GheorgheLuchescu, prof. dr. Iulian Lalescu, protopop NicolaePereº, preot doctorand Constantin Cilibia, Ion Marin

Almãjan (referat prezentat de prof.referat prezentat de prof.referat prezentat de prof.referat prezentat de prof.referat prezentat de prof.Iosif BãcilãIosif BãcilãIosif BãcilãIosif BãcilãIosif Bãcilã), prof. Nicolae Sârbu,directorul Bibliotecii Judeþene “Paul Iorgovici”ºi N.D.Petniceanu, moderatorul ºi iniþiatorulacestui simpozion.

Masa festivã s-a amenajat în incintafostului cãmin cultural, prin grija primãriei.A urmat un spectacol folcloric la care ºi-audat concursul o serie de interpreþi de muzicãpopularã precum: Iosif Ciocloda, Isac, Vincu,Brancu, Mariana Boþoacã, Vlasici ºi alþii.

A urmat hora þãrãneascã, cu Nicu Novacºi orchestra sa. (CronicarCronicarCronicarCronicarCronicar)

Oamenii sfinþesc loculÎntre aºezãrile reprezentative ale judeþului

Caraº-Severin se rânduieºte, la loc de cinste,comuna Mehadia, cu satele apartþinãtoare: Plugova,Valea Bolvaºniþa, Globu-Rãu. Aici, Consiliul Localºi Primãria se confruntã cu variate ºi complexeprobleme de naturã economicã, social-culturalã,gospodãreascã, demograficã, aspecte caracteristicevieþii moderne, toate având menirea sã rãspundãunor cerinþe stringente, caracteristice perioadeiaderãrii noastre la Uniunea Europeanã.

Mehadia dispune de teren agricol (arabil,pãºune, fâneþe, livezi), diferite esenþe de lemn,fructe de pãdure etc., iar subsolul conþine cãrbune,feldspat, uraniu, gresie roºie, diverse nisipuri, piatrã,granit etc. Reþeaua ºcolarã este una diversificatã:un liceu, o ºcoalã de arte ºi meserii, ºcoli generale

ºi grãdiniþe, cabinete medicale bine dotate. Deasemenea, dupã 1989, în perimetrul localitãþii ºi-au fãcut prezenþa peste 50 de firme, societãþicomerciale, ateliere de prelucrare a lemnului, maga-zine de desfacere etc.

Meritã sã fie amintite câteva recente realizãriale edililor locali: alimentarea cu apã a comunei,betonarea unor strãzi, extinderea spaþiului la liceu,modernizarea sediului primãriei ºi al consiliuluilocal, înlocuirea unor conducte la alimentarea cuapã, refacerea unor drumuri, modernizareailuminatului electric, amenajarea albiei râului,achiziþionarea unor utilaje pentru activitãþilegospodãreºti.

Preocuparea primarului Iancu Panduru ºi aConsiliului Local pentru viaþa cultural-

artisticã a tuturor localitãþilor de peraza comunei a primit deja caracterde permanenþã. Aºadar, recent, la 20iulie a.c., cu prilejul rugii (nedeii), laMehadia s-a desfãºurat întâlnirea cufiii satului, întreaga manifestareavând un amplu caracter: participareala slujba religioasã, dezvelirea unorplãci comemorative, inaugurareanoului local al liceului, simpozionul“Mehadia – vatrã istoricã deMehadia – vatrã istoricã deMehadia – vatrã istoricã deMehadia – vatrã istoricã deMehadia – vatrã istoricã dedouã mileniidouã mileniidouã mileniidouã mileniidouã milenii”, lansarea volumuluiprivind istoria localitãþii, toate urmatede un substanþial program artistic, la

a cãrui împlinire au fost antrenaþi valoroºi artiºtiamatori ºi profesioniºti cãrãºeni ºi timiºeni.

Întregul ansamblu de manifestãri a avut locîntr-o atmosferã ambientalã deosebitã, la care auluat parte sute de oameni din întreaga zonã, totultransformându-se într-un adevãrat act de autenticãculturã popularã, menit sã punã în valoare potenþialulspiritual ºi material al localitãþii. Nu întâmplãtor,acelaºi destoinic ºi întreprinzãtor primar, PanduruIancu, afirma recent: “Este important sã ne cunoaº-tem istoria ºi strãmoºii, sã ºtim cine suntem ºi deunde venim, sã izvodim dovezi care atestã spi-ritualitatea patrimonialã a unui loc de legendã numitMehadiaMehadiaMehadiaMehadiaMehadia”, cuvinte care, aici, au o totalã acoperireîn fapte.

GHEORGHE LUCHESCU

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã10

asociaþiile religioase existente în þaraasociaþiile religioase existente în þaraasociaþiile religioase existente în þaraasociaþiile religioase existente în þaraasociaþiile religioase existente în þaranoastrã au fost desfiinþate printr-un decretnoastrã au fost desfiinþate printr-un decretnoastrã au fost desfiinþate printr-un decretnoastrã au fost desfiinþate printr-un decretnoastrã au fost desfiinþate printr-un decretlegelegelegelegelege”.

Cele douã aliniate de mai sus probeazã cã suntchestiuni de istorie religioasã. Astãzi, în þaranoastrã, dupã Decembrie 1989, istoria este alta.

Existã Cultul Baptist faþã deExistã Cultul Baptist faþã deExistã Cultul Baptist faþã deExistã Cultul Baptist faþã deExistã Cultul Baptist faþã de

care noi, ortodocºii, avem totcare noi, ortodocºii, avem totcare noi, ortodocºii, avem totcare noi, ortodocºii, avem totcare noi, ortodocºii, avem totrespectul, considerentul ºirespectul, considerentul ºirespectul, considerentul ºirespectul, considerentul ºirespectul, considerentul ºiaprecierea de suflet, nu deaprecierea de suflet, nu deaprecierea de suflet, nu deaprecierea de suflet, nu deaprecierea de suflet, nu deacte ºi legislaþie. Rogacte ºi legislaþie. Rogacte ºi legislaþie. Rogacte ºi legislaþie. Rogacte ºi legislaþie. Rog

membrii Cultului Baptist sãmembrii Cultului Baptist sãmembrii Cultului Baptist sãmembrii Cultului Baptist sãmembrii Cultului Baptist sãreþinãreþinãreþinãreþinãreþinã cã semnatarul acestor rânduria trãit ºi crescut la Petnic, unde aexistat dintotdeauna o puternicã

Comunitate Baptistã, a crescut cutineri - copii baptiºti (fraþii Micu ºifraþii Hânda, Ion ºi Samoilã), apoi afãcut bine, fãrã rãsplatã, multor

baptiºti, fetele lui SamoilãGiugiunca din Petnic pot grãi, cumpoate grãi ºi Mariana Fabian dinGermania, fiica pastorului Gãvãginã,

apoi dl. doctor Tamaº, pastorul cãruiai-am oferit materiale pentru realizarea unor lucrãrila Herculane. Toate aceste acþiuni înseamnãdragoste ºi, nu în cele din urmã, istorie ºi iarãºi

ajungem la Platon. Dixi!N.D. PETNICEANUN.D. PETNICEANUN.D. PETNICEANUN.D. PETNICEANUN.D. PETNICEANU

a fost la Mehadiaa fost la Mehadiaa fost la Mehadiaa fost la Mehadiaa fost la Mehadia, anul 1686, învãþãtorMatei Bojidar, document descoperit deistoricul român, de talie europeanã, doctor

COSTIN FENEªAN. Documentul se aflã înpãstrarea Academiei Române;

- prima ºcoalã trivialãprima ºcoalã trivialãprima ºcoalã trivialãprima ºcoalã trivialãprima ºcoalã trivialã (în limbagermanã), la sat, a fost la Mehadiala sat, a fost la Mehadiala sat, a fost la Mehadiala sat, a fost la Mehadiala sat, a fost la Mehadia,

anul 1774;- primul oficiu sanitar în pãmântprimul oficiu sanitar în pãmântprimul oficiu sanitar în pãmântprimul oficiu sanitar în pãmântprimul oficiu sanitar în pãmânt

românesc (la sat) a fost la Mehadia,românesc (la sat) a fost la Mehadia,românesc (la sat) a fost la Mehadia,românesc (la sat) a fost la Mehadia,românesc (la sat) a fost la Mehadia,în anul 1774;

- prima farmacie în spaþiulprima farmacie în spaþiulprima farmacie în spaþiulprima farmacie în spaþiulprima farmacie în spaþiulromânesc, la sat, a fost la Mehadiaromânesc, la sat, a fost la Mehadiaromânesc, la sat, a fost la Mehadiaromânesc, la sat, a fost la Mehadiaromânesc, la sat, a fost la Mehadia,anul 1774;

- primul oficiu poºtal la sat, înprimul oficiu poºtal la sat, înprimul oficiu poºtal la sat, înprimul oficiu poºtal la sat, înprimul oficiu poºtal la sat, în

România, a fost la Mehadia, România, a fost la Mehadia, România, a fost la Mehadia, România, a fost la Mehadia, România, a fost la Mehadia, în 1772.

*

Aºa cum am precizat mai sus, am reprodus unmanuscris semnat de general Nicolae Cena(decedat 1922) ºi continuat de preotul Coriolan

Buracu, pânã în vremea rãzboiului (1942).Nu am cenzurat textul, nu aveamNu am cenzurat textul, nu aveamNu am cenzurat textul, nu aveamNu am cenzurat textul, nu aveamNu am cenzurat textul, nu aveam

dreptul sã corectãm un document cudreptul sã corectãm un document cudreptul sã corectãm un document cudreptul sã corectãm un document cudreptul sã corectãm un document cu

valoare istoricã, potrivit dictonuluivaloare istoricã, potrivit dictonuluivaloare istoricã, potrivit dictonuluivaloare istoricã, potrivit dictonuluivaloare istoricã, potrivit dictonului: “Mi-Mi-Mi-Mi-Mi-e prieten Platon, dar mai prieten mi-ee prieten Platon, dar mai prieten mi-ee prieten Platon, dar mai prieten mi-ee prieten Platon, dar mai prieten mi-ee prieten Platon, dar mai prieten mi-eADEVÃRULADEVÃRULADEVÃRULADEVÃRULADEVÃRUL”. Rugãm frumos pe credincioºiiRugãm frumos pe credincioºiiRugãm frumos pe credincioºiiRugãm frumos pe credincioºiiRugãm frumos pe credincioºiiCultului Baptist sã accepte aceastãCultului Baptist sã accepte aceastãCultului Baptist sã accepte aceastãCultului Baptist sã accepte aceastãCultului Baptist sã accepte aceastã

toleranþã spiritualã. Nu a existat scopultoleranþã spiritualã. Nu a existat scopultoleranþã spiritualã. Nu a existat scopultoleranþã spiritualã. Nu a existat scopultoleranþã spiritualã. Nu a existat scopulde-a supãra pe careva. de-a supãra pe careva. de-a supãra pe careva. de-a supãra pe careva. de-a supãra pe careva. Am reprodus exact

ceea ce a fost scris în manuscris, lanevoie, putem pune la dispoziþie textul

în cauzã. Venim totuºi cu scuzele derigoare ºi cu explicaþiile necesare:

- În anul 1942, ºeful Cultelor peþarã a trimis la fiecare parohie un

chestionar cu întrebãrile de genul: “Câþiortodocºi sunt în parohie? Câþi sectanþisunt?” Preotul Coriolan Buracu arãspuns la întrebãri. Aceasta a fost

orientarea în 1942, pe vremeageneralului Antonescu.

- Se menþioneazã: “ToateToateToateToateToate

Primarul IANCU PANDURU deschide lucrãrilesimpozionului “Mehadia - vatrã istoricã milenarã”

Participanþi la manifestãrile de la Mehadia din 20 iulie 2007

Vorbeºte prof. Nicolae Sârbu, directorul Bibliotecii“Paul Iorgovici” din Reºiþa

O pozã pentru eternitate, cu profesoriiuniversitari doctori Doina Benea ºi

Gheorghe Luchescu

Este o carte colaj, cu tematicã istoricã dinvaria domenii: istoric propriu-zis, economic, poli-

tic, cultural, religios, folcloric etc. Prin editareaacestei cãrþi, graþie primarului Iancugraþie primarului Iancugraþie primarului Iancugraþie primarului Iancugraþie primarului IancuPanduru, se umple un gol dinPanduru, se umple un gol dinPanduru, se umple un gol dinPanduru, se umple un gol dinPanduru, se umple un gol din

istoriografia Banatului istoric ºiistoriografia Banatului istoric ºiistoriografia Banatului istoric ºiistoriografia Banatului istoric ºiistoriografia Banatului istoric ºiîn special a Banatului de Sud.în special a Banatului de Sud.în special a Banatului de Sud.în special a Banatului de Sud.în special a Banatului de Sud.

Aceastã lucrare comportã douãaspecte inedite: a) generalul Nicolaeeneralul Nicolaeeneralul Nicolaeeneralul Nicolaeeneralul Nicolae

Cena prin activitatea sa înCena prin activitatea sa înCena prin activitatea sa înCena prin activitatea sa înCena prin activitatea sa înarheologie ºi istorie-numismaticã,arheologie ºi istorie-numismaticã,arheologie ºi istorie-numismaticã,arheologie ºi istorie-numismaticã,arheologie ºi istorie-numismaticã,prin comunicarea fãcutã în 17 maiprin comunicarea fãcutã în 17 maiprin comunicarea fãcutã în 17 maiprin comunicarea fãcutã în 17 maiprin comunicarea fãcutã în 17 mai1911, în plenul Academiei din1911, în plenul Academiei din1911, în plenul Academiei din1911, în plenul Academiei din1911, în plenul Academiei din

Viena, a devenit membru-core-Viena, a devenit membru-core-Viena, a devenit membru-core-Viena, a devenit membru-core-Viena, a devenit membru-core-spondent al acesui înalt for despondent al acesui înalt for despondent al acesui înalt for despondent al acesui înalt for despondent al acesui înalt for deculturã din Vest, aspectculturã din Vest, aspectculturã din Vest, aspectculturã din Vest, aspectculturã din Vest, aspectneevidenþiat pânã în prezent deneevidenþiat pânã în prezent deneevidenþiat pânã în prezent deneevidenþiat pânã în prezent deneevidenþiat pânã în prezent de

nici o instituþie juridicã saunici o instituþie juridicã saunici o instituþie juridicã saunici o instituþie juridicã saunici o instituþie juridicã saupersoanã fizicã din þara noastrã;persoanã fizicã din þara noastrã;persoanã fizicã din þara noastrã;persoanã fizicã din þara noastrã;persoanã fizicã din þara noastrã;b) se publicã pentru prima oarã unse publicã pentru prima oarã unse publicã pentru prima oarã unse publicã pentru prima oarã unse publicã pentru prima oarã untext inedit moºtenit de la generalultext inedit moºtenit de la generalultext inedit moºtenit de la generalultext inedit moºtenit de la generalultext inedit moºtenit de la generalul

Nicolae Cena ºi preotul CoriolanNicolae Cena ºi preotul CoriolanNicolae Cena ºi preotul CoriolanNicolae Cena ºi preotul CoriolanNicolae Cena ºi preotul CoriolanBuracuBuracuBuracuBuracuBuracu, de la ofiþerii Frumos ºi Cena Ilie dinMehadia, rubedeniile generalului Nicolae Cena.

Publicãm câteva date de interes naþional, pentruistoriografia românã, din aceastã operã, care ridicãvaloarea documentarã ºi spiritualã a comuneiMehadia între toate aºezãrile rustice din România.

ªi anume:- prima ºcoalã în limba românãprima ºcoalã în limba românãprima ºcoalã în limba românãprima ºcoalã în limba românãprima ºcoalã în limba românã, la sat,

MEHADIA - VATRÃ ISTORICÃ MILENARÃMEHADIA - VATRÃ ISTORICÃ MILENARÃMEHADIA - VATRÃ ISTORICÃ MILENARÃMEHADIA - VATRÃ ISTORICÃ MILENARÃMEHADIA - VATRÃ ISTORICÃ MILENARÃ

V e s t e a d u m n e a v o a s t r à 11

Aceastã localitate este aºezatã într-un loc

mirific, important, cu cetate, district valahic ºi

centru religios, cu multe cãiþi sfinte ºi valoroase

în biserici, cu vechea ºcoalã româneascã, cu

numeroase personalitãþi, cu cu cu cu cu vestiþi agricultori

ºi grãdinari. Toate acestea au determinat ca,de-a lungul timpului, multe condeie literare,

cunoscând-o, sã fie preocupate pentru a-i releva

potenþialul uman ºi spiritual, imortalizându-l

în valoroase creaþii epice ºi lirice, transmise

din generaþie în generaþie.

11111. Nicolae Stoica de Haþeg (1751-Nicolae Stoica de Haþeg (1751-Nicolae Stoica de Haþeg (1751-Nicolae Stoica de Haþeg (1751-Nicolae Stoica de Haþeg (1751-

1 8 3 3 )1 8 3 3 )1 8 3 3 )1 8 3 3 )1 8 3 3 )

Istoriograf, cronicar, arheolog, epigrafist,

numismat, scriitor, pedagog, folclorist, preot

ardelean venit în Banat, la început în Caransebeº

ºi apoi la Obreja, iar din 1750 la Mehadia. îºi

întemeiazã o familie, are 14 copii, a fost preotmilitar ºi tãlmaci în rãzboiul austro-turc. Ajunge

protopop de Mehadia, director al ºcolilor

româneºti din regiunea de graniþã, întemeiazã

biserici ºi unitãþi ºcolare, redacteazã manuale,

traduceri metodici, toate pentru emanciparea

românilor bãnãþeni.

Culege ºi prelucreazã folclor, dar rãmâne

pasionat pentru istorie, ocupându-se de

arheologie, epigrafie ºi numismaticã, alcãtuind,

în final, chiar ºi un muzeu, apreciat elogios de

D. Bojincã: „...numele lui va rãmâne lanumele lui va rãmâne lanumele lui va rãmâne lanumele lui va rãmâne lanumele lui va rãmâne la

neam ºi în veci nemuritorulneam ºi în veci nemuritorulneam ºi în veci nemuritorulneam ºi în veci nemuritorulneam ºi în veci nemuritorul”. Opera safundamentalã este Cronica Banatului Cronica Banatului Cronica Banatului Cronica Banatului Cronica Banatului (1826-

1829), despre care I. D. Suciu afirmã: „Cronica„Cronica„Cronica„Cronica„Cronica

lui (...) va însemna piatra de hotar înlui (...) va însemna piatra de hotar înlui (...) va însemna piatra de hotar înlui (...) va însemna piatra de hotar înlui (...) va însemna piatra de hotar în

istoriografia româneascã bãnãþeanã, iaristoriografia româneascã bãnãþeanã, iaristoriografia româneascã bãnãþeanã, iaristoriografia româneascã bãnãþeanã, iaristoriografia româneascã bãnãþeanã, iar

autorul ei poate fi numit, pe bunãautorul ei poate fi numit, pe bunãautorul ei poate fi numit, pe bunãautorul ei poate fi numit, pe bunãautorul ei poate fi numit, pe bunã

dreptate, întemeietorul acesteidreptate, întemeietorul acesteidreptate, întemeietorul acesteidreptate, întemeietorul acesteidreptate, întemeietorul acestei

i s to r iogra f i i . . . ” .i s to r iogra f i i . . . ” .i s to r iogra f i i . . . ” .i s to r iogra f i i . . . ” .i s to r iogra f i i . . . ” .

Alte lucrãri: Cântece Cântece Cântece Cântece Cântece (culegere de colinde,

poezii cu caracter religios culese din popor,

poezii originale); Scurtã istorie a BanatuluiScurtã istorie a BanatuluiScurtã istorie a BanatuluiScurtã istorie a BanatuluiScurtã istorie a Banatului

(1815); Sârbii în Banat Sârbii în Banat Sârbii în Banat Sârbii în Banat Sârbii în Banat (1816); FapteleFapteleFapteleFapteleFaptele

lui Hercule lui Hercule lui Hercule lui Hercule lui Hercule (1817); Scurtã cronicã aScurtã cronicã aScurtã cronicã aScurtã cronicã aScurtã cronicã arãzboiului din 1788-1791 rãzboiului din 1788-1791 rãzboiului din 1788-1791 rãzboiului din 1788-1791 rãzboiului din 1788-1791 (1940);

Cronica Banatului, Cronica Mehadiei ºiCronica Banatului, Cronica Mehadiei ºiCronica Banatului, Cronica Mehadiei ºiCronica Banatului, Cronica Mehadiei ºiCronica Banatului, Cronica Mehadiei ºi

a Bãilor Herculane a Bãilor Herculane a Bãilor Herculane a Bãilor Herculane a Bãilor Herculane (1829); PoveºtiPoveºtiPoveºtiPoveºtiPoveºti

moºãºti, ºcolarilor rumâneºti moºãºti, ºcolarilor rumâneºti moºãºti, ºcolarilor rumâneºti moºãºti, ºcolarilor rumâneºti moºãºti, ºcolarilor rumâneºti (1830).

Realizeazã ºi câteva traduceri din limba sârbã

ºi maghiarã, activitatea sa fiind elogios apreciatã

de-a lungul timpului, el reuºind sã-ºi asocieze

numele de nemuritoarea Mehadie.

2. Nicolae Mãrgeanu (1928-1994)Nicolae Mãrgeanu (1928-1994)Nicolae Mãrgeanu (1928-1994)Nicolae Mãrgeanu (1928-1994)Nicolae Mãrgeanu (1928-1994)

Prozator, publicist, poet, traducãtor, nãscut

în Mehadia. A fost redactor la diverse publicaþii:

„Flacãra”, „Viaþa militarã”, „Tribuna”, „Þaravisurilor noastre”. Colaboreazã la: „Banatul”,

„Astra”, „Fãclia”, „Gazeta literarã”, „Luceafãrul”,

„Orizont”, „Revista literarã”,, „Viaþa româneascã”,

„Viaþa militarã”.

Scrie romane poliþiste ºi de aventurã, în

care sunt prezente pasiuni omeneºti, dar ºi

MEHADIA - UN TOPOS LITERARMEHADIA - UN TOPOS LITERARMEHADIA - UN TOPOS LITERARMEHADIA - UN TOPOS LITERARMEHADIA - UN TOPOS LITERARpreocupãri etice, politice, filosofice, psihologice

ºi chiar fantasticul ºi fabulosul. Amintim

romanul Fuga lui Valeriu Fuga lui Valeriu Fuga lui Valeriu Fuga lui Valeriu Fuga lui Valeriu (Bucureºti, 1962),

unde evocã luptele acerbe dintre partizanii retraºi

în munþi ºi trupele de securitate care doreau

lichidarea totalã a acestora, indiferent demijloacele folosite. Personajul principal este

Plugovan (numele sãu adevãrat fiind Gheorghe

Cristescu, zis Daia).

3. Ion Florian Panduru (1938-1993)Ion Florian Panduru (1938-1993)Ion Florian Panduru (1938-1993)Ion Florian Panduru (1938-1993)Ion Florian Panduru (1938-1993)

Prozator ºi dramaturg, nãscut la Plugova,

profesor de limba ºi literatura românã la

Petrovaselo, Valea Bolvaºniþei ºi Bãile

Herculane.

Publicã în: „Orizont”, „Luceafãrul”,

„Flacãra”, „Caraº-Severinul”, „Semenicul” ºi

obþine câteva premii pentru creaþiile sale.

Este apreciat de critica literarã, iar scriitorulI. M. Almãjan remarca: „Lumea prozei lui I. FI.

Panduru este fascinantã prin coloritul ei, prin

eseurile, prin acel halou ce acoperã oamenii ºi

locurile prin substanþa de strãvechime (...),

scriitorul este un purtãtor de cuvânt al satului

bãnãþean, aflat în prag de dispariþie”.

Autorul face trimitere la Mehadia în volumul

de nuvele Sãrbãtoare târzie Sãrbãtoare târzie Sãrbãtoare târzie Sãrbãtoare târzie Sãrbãtoare târzie (Timiºoara,

1981), în care evocã localitatea (în carte se

numºte Mândreana), un loc stimat de oamenii

zonei, care, aici, se întâlnesc cu diverse prilejuri,

la târgurile organizate pe anotimpuri, undevorbesc multe ºi de toate, punând þara la cale.

4. Sabin OpreanuSabin OpreanuSabin OpreanuSabin OpreanuSabin Opreanu

Poet ºi prozator, nãscut în 1946, la Bãile

Herculane, din pãrinþii Safta ºi Ion Opreanu,

actualmente librar în vestita staþiune de pe Valea

Cernei.

Debutaezã în „Orizont” ºi colaboreazã la:

„Luceafãrul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Familia”,

„Transilvania”. Este apreciat de Laurenþiu Ulici

ca un „Neobosit cultivator de metafore, Sabin

Opreanu e mereu preocupat de efectul

purificator al poeziei, de esenþa ei copleºitoareºi de posibilitãþile ei terapeutice”.

În creaþia sa sunt prezente elemente ale

peisajului - muntele, râul, bradul, pinul. Aceleaºi

coordonate ale spaþiului natural le regãsim ºi

în volumele: O privire asupra râului O privire asupra râului O privire asupra râului O privire asupra râului O privire asupra râului (1982);

Amurg experimental Amurg experimental Amurg experimental Amurg experimental Amurg experimental (1983); Poeme dePoeme dePoeme dePoeme dePoeme de

râu râu râu râu râu (1987). Versul sãu este unul pur, luminos,

solar: „Sunt fiul Râului întrupat dinSunt fiul Râului întrupat dinSunt fiul Râului întrupat dinSunt fiul Râului întrupat dinSunt fiul Râului întrupat din

aceastã luminã cu sâmburi/ mã cunoscaceastã luminã cu sâmburi/ mã cunoscaceastã luminã cu sâmburi/ mã cunoscaceastã luminã cu sâmburi/ mã cunoscaceastã luminã cu sâmburi/ mã cunosc

peºtii de munte ºi racii alpini/ cupeºtii de munte ºi racii alpini/ cupeºtii de munte ºi racii alpini/ cupeºtii de munte ºi racii alpini/ cupeºtii de munte ºi racii alpini/ cu

Muntele silabisesc primele îndemnuriMuntele silabisesc primele îndemnuriMuntele silabisesc primele îndemnuriMuntele silabisesc primele îndemnuriMuntele silabisesc primele îndemnuri

ale privighetorii/ pãdurea îmi luminaale privighetorii/ pãdurea îmi luminaale privighetorii/ pãdurea îmi luminaale privighetorii/ pãdurea îmi luminaale privighetorii/ pãdurea îmi luminacapul cu visele tuturor pãsãrilorcapul cu visele tuturor pãsãrilorcapul cu visele tuturor pãsãrilorcapul cu visele tuturor pãsãrilorcapul cu visele tuturor pãsãrilor

cântãtoare/ de pietre îmi sprijin vedereacântãtoare/ de pietre îmi sprijin vedereacântãtoare/ de pietre îmi sprijin vedereacântãtoare/ de pietre îmi sprijin vedereacântãtoare/ de pietre îmi sprijin vederea

ca Râul sã existe”ca Râul sã existe”ca Râul sã existe”ca Râul sã existe”ca Râul sã existe” (Alexandru Ruja, ParteParteParteParteParte

din întreg, din întreg, din întreg, din întreg, din întreg, Editura de Vest, Timiºoara, 1994,

p. 219).

5. Nicolae Danciu 5. Nicolae Danciu 5. Nicolae Danciu 5. Nicolae Danciu 5. Nicolae Danciu - PetniceanuPetniceanuPetniceanuPetniceanuPetniceanu

Nãscut în Banatul montan, în localitatea

Petnic, a împlinit ºapte decenii, este pensionar

de peste 20 de ani (1986), s-a dãruit scrisului,

a întemeiat Societatea Literar - Artisticã „Sorin

Titel” ºi revistele “Anotimpuri literare” (1995),

„Vrerea” ºi „Eminescu” (2000), debuteazã cuvolumul Apa de duminicã Apa de duminicã Apa de duminicã Apa de duminicã Apa de duminicã (Timiºoara, 1982).

Au urmat ºi alte opuri, pânã în prezent 22

(prozã, însemnãri, mãrturisiri), dovedindu-se

un iscusit mânuitor al dialogului, când pune în

circulaþie un lexic specific zonei din care provine,

descrie peisaje, realizeazã întâlniri literare,

iubeºte folclorul autentic, marcheazã prezenþe

spirituale ale Banatului.

Cãrþile lui Nicolae Danciu-Petniceanu au fost

„realizate cu rãbdare ºi muncã titanicã în studiu,

sporesc zestrea de luminã din panteonul

spiritualitãþii bãnãþene, cu un scris plin de nervºi culoare” (Dãnilã Sitaru).

Mehadia, actuala reºedinþã a lui N.D.P., se

regãseºte în scrisul acestuia, între altele, ºi prin

romanul, Când caii dorm în picioareCând caii dorm în picioareCând caii dorm în picioareCând caii dorm în picioareCând caii dorm în picioare

(Timiºoara, 1987), unde evocã un episod tragic

din vremea predãrii cotelor la stat de cãtre þãrani.

Aici este descrisã casa familiei Dop (fostã

proprietate a generalului Cena). De asemenea,

în antologia de prozã scurtã, Pripon PentruPripon PentruPripon PentruPripon PentruPripon Pentru

calul meu calul meu calul meu calul meu calul meu (Timiºoara, 2005), ºi romanul

Bigamul, Bigamul, Bigamul, Bigamul, Bigamul, unde autorul evocã minunata Vale

a Sfârdinului: „Valea Sfârdinului ºi-aîmprumutat numele de la pârâul Sfârdin ce

izvorãºte din Munþii Banatului ºi alunecã uºor

de pe-o lespede pe alta, pe sub stânci colþuroase,

trece de cascada Bobot ºi, ceva mai încolo, se

varsã în râul Belareca, râu ce-ºi dã întâlnire la

Gara Herculane cu apele Cernei, de unde

cãlãtoresc pânã la Dunãre.

Peisajul montan este mirific, legendar, în

Sfârdin colcãie în cuiburi mreana ºi racii cât

palma, pãstrãvii cu puncte roºii ºi cei cu puncte

albastre, ademeniþi de pescari ºi de turiºti

anonimi. In faþa pârâului se profileazã panoramasplendidã a Colnicului, dealul înverzit din

primãvarã ºi pânã toamna târziu, când cade

frunza în codru, albit de turme de oi pãstorite

de cei trei pãcurari de la stâna bãnãþeanã: pircea,

pãvãraºul ºi vãtaul. Privit de pe culmea

Colnicului, în zarea depãrtãrii, muntele se

proiecteazã pe pânza cerului statuar în mãreþia

sa.

Anul acela fusese sãrac în fân ºi prune, ºi

cereale, în schimb fusese darnic în jir, sub fiecare

fag se aºternuserã covoare arãmii de seminþe,

manã cereascã pentru godacii din ValeaSfârdinului. Era un obicei ca porcii sã fie scoºi

la jir din toamnã ºi pânã în primãvarã.” (Nicolae

Danciu - Petniceanu, Bigamul Bigamul Bigamul Bigamul Bigamul II, Editura

Gordian, Timiºoara, 2006, p. 73).

GHEORGHE LUCHESCUGHEORGHE LUCHESCUGHEORGHE LUCHESCUGHEORGHE LUCHESCUGHEORGHE LUCHESCU

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã12

Au fost trecãtori prin Mehadia, strãini de zonã, care au “tras pe

dreapta” ºi ºi-au fãcut aprovizionarea cu de-ale gurii. Uimiþi, m-au întrebat:

“Aici e oraº, domnule?!Aici e oraº, domnule?!Aici e oraº, domnule?!Aici e oraº, domnule?!Aici e oraº, domnule?!” “Nu! e sat, omule!Nu! e sat, omule!Nu! e sat, omule!Nu! e sat, omule!Nu! e sat, omule!” a fost rãspunsul

meu, încântat de observaþia cãlãtorului... Cãlãtorii strãini de zonã erau ºi

cei din Cornereva, Domaºnea, Iablaniþa ºi Petnic.

Aºadar, încet ºi sigur, Mehadia, cu paºi mãrunþi, înainteazã spre

configuraþia proprie unei urbe, e drept nu prea mare, dar se cheamã

urbe. Centrul Mehadiei este fãrã doar ºi poate centrul unui orãºel de

provincie, cu blocuri locuibile, cu aspect de sãrbãtoare, graþie celor care

locuiesc în ele, oameni, în genere tineri, cu un grad sporit de culturã,

civilizaþie, ºi suflete de orãºeni. Nu vezi cum vezi în inima judeþului

cãrãºean, izmene, cãmãºi ºi rufe intime spânzurate la uscat, dimpotrivã,

vezi glastre cu flori ºi balcoane ornamentate cu gust, gustul citadin,

urban.

Aspectul la propriu ºi la figurat de localitate orãºeneascã îl dã ºi

(poate în primul rând...) reþeaua de magazine cu produse agro-

alimentare, cu produse industriale (metalo-chimice, electrotehnice, tex-

tile, încãlþãminte, materiale pentru varia construcþii etc.)

Adesea, m-am întrebat cui anume sã mulþumesc pentru aceastã

orientare civicã, spre binele oamenilor de la Mehadia? Cine a gândit din

mers, în chip civilizat, urban?! Am aflat, vã rog reþineþi un nume: VICTOR

CÂRSTOIU, preºedintele Cooperaþiei, care þine cu dinþii ºi cu sufletul

sãu de român (oltean) ca la Mehadia sã existe pe mai departe cooperaþia,

chiar ºi în forma aceasta, cea mai veche formã de manifestare comercialã

în toposul de la Belareca.

Aspect de la masa festivã. N.D.P. ºi consãtenii sãi MITRU,NITULICÃ ºi LUGHIÞÃ GIURGINCA

Regal muzical susþinut de faimosul rapsod IOSIF CIOCLODA

Aspect de la masa festivã. Primarul între consilierii sãi ºi N.D.P.

LA MEHADIA, CA LA ORAª...LA MEHADIA, CA LA ORAª...LA MEHADIA, CA LA ORAª...LA MEHADIA, CA LA ORAª...LA MEHADIA, CA LA ORAª...

Texte din “CronicaBanatului”

de Nicolae Stoica de Haþeg

1. “Cãrþi bune citiþi, scrieþi, învãþaþi-vã sã nu vãcãiþi!”

2. “Eu vã poftesc a citi, bine a învãþa ºi a ºtiicumsecade!”

3. “Cel ce miluieºte, nu se cãieºte!”4. “Europa e ºcoala ºtiinþelor ºi a învãþãturii!”5. “Þin-te de Banat!”

Domnule DirectorAceste texte sunt didactice, cu sens ºi valoare

educativã.În ceea ce mã priveºte, pledez pentru: 1, 2, 5.Dar, conjunctural, cel mai potrivit este textul 4

(pentru efigie).N.D. PETNICEANU

Mehadia, 17.05.2007

Reþeaua de magazine de la Mehadia este creatã în regim de asociere,

cu alte cuvinte domnul economist VICTOR CÂRSTOIU, în calitate de

preºedinte al cooperaþiei, a pus la dispoziþia patronilor spaþiul ºi mobilierul

contra unor taxe modice (în favoarea cooperaþiei) cu condiþia ca patronii

sã respecte profilul comercial existent pânã la fatidicul decembrie 1989,

adicã, acolo unde a fost magazin alimentar, magazin cu produse alimentare

sã fie ºi sunt destule asemenea magazine în Mehadia.

Socot cã domnul Victor Cârstoiu cultivã o bunã cooperare cu primãria

comunei Mehadia, în calitate de consilier (cu o vastã experienþã în materie

de comerþ) cu primarul IANCU PANDURU. Pentru cã, vedeþi

dumneavoastrã, frumoasele realizãri urbanistice de la Mehadia le datorãm

unor oameni gen Cârstoiu ºi Panduru, care gândesc din mers, inteligent,

operativ, spre binele cetãþeanului anonim.

TOMA O.TOMA O.TOMA O.TOMA O.TOMA O.

V e s t e a d u m n e a v o a s t r à 13

PLUGOVENII DE ODINIOARÃPLUGOVENII DE ODINIOARÃPLUGOVENII DE ODINIOARÃPLUGOVENII DE ODINIOARÃPLUGOVENII DE ODINIOARÃ

Port antebelic Copii în preajma PrimuluiRãzboi Mondial

Port interbelic

Port în preajmaPrimului Rãzboi Mondial

COSTA VLAICU zis OPRIÞA Port dupã rãzboi

Pe scaun: COSTA OPRIÞÃ, îndreapta lui LAE BREANÃ ºi în

stânga lui, NICA CRUÞAN(interbelic)

Plugoveni la o rãchie: de la stânga: Brata ªumariu,Iancu Domãºneanu, Costa Opriþa, Lae Flicica

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã14

Femei bolnave... bãrbaþi anormali!...Tot mai des apar pe micul ecran femei ºi bãrbaþi cu

“rotiþe” în creier ce funcþioneazã invers, pe de-a-ndoaselea,femei ce nu sunt femei, bãrbaþi ce nu sunt bãrbaþi,hermafrodiþi ºi hermafrodite. E trist cã li se face reclamãpe ecranul televizorului. Natalitatea unui popor nu va sporicu homosexuali ºi lesbiene, cu femei care preferã sã selingã unele pe altele decât sã se arunce pe spate, sãsimtã cãldura îmbrãþiºãrii unui bãrbat. Homosexualitatea,drogurile, armele de foc, criminalitatea, trai fãrã muncã,cãpãtuialã prin furt ºi înºelãciune - sunt binefacerile uneisocietãþi declasate, ale unui capitalism care are nevoiede asemenea oameni debusolaþi.

Homosexualii ºi lesbienele cautã sã creeze prozeliþi,sã-i facã ºi pe alþii ºi pe altele, ca ei ºi ca ele, persoaneinversate sexual. Un exemplu mai jos, sperãm sã luaþi-aminte, sã vã apãraþi pe dumneavoastrã ºi sã vã ocrotiþiodraslele de aceastã boalã ce vine din Occident.

Am avut, acolo unde am muncit aproape patru decenii,o colegã, dactilografã, la circa 40 de ani, bucureºteancã,frumoasã, soþie de colonel de armatã. În acelaºi serviciuera o tânãrã de 25 de ani, fãrã familie, nepoata unei avocatedin Orºova, funcþionarã, cu studii medii. Ce a fãcut, ce n-a fãcut, aceasta de pe urmã a atras-o la ea acasã pecoloneleasã, chipurile sã facã o baie, ºi au fãcut-oîmpreunã. Dupã câteva luni, coloneleasa, femeie cu doicopii în prag de studenþie, ºi-a pãrãsit casa, pe colonel ºipe cei doi copii ºi s-a mutat la nepoata avocatei, cu carea îmbãtrânit... S-a distrus o familie... Atenþie la acestefemei bolnave, care ar trebui izolate într-un lagãr de“leproºi”, nu sã fie prezentate “model” pe micul ecran.

- Încotro Bade?- La Guvern...

VASILE CRUDU 50

La propunerea scriitorului N.D.P.,primarul IANCU PANDURU ºi ConsiliulLocal au aprobat ca un numãr de 15familii din Mehadia, care au împlinit 50de ani de cãsãtorie, sã fie felicitaþi,recompensaþi cu o diplomã ºi o sumã debani. Între cei premiaþi a fost ºi VasileCrudu, pensionar, mecanic C.F.R.,amicul lui N.D.P.

Domnul PreºedinteBãsescu ºi pensia noastrã!

Guvernul a propus majorarea pensiilor, cugândul corect la pensionarii (majoritatea) cãroranu le ajung banii pentru o pâine ºi pentru oaspirinã. Legiferarea acestei propuneri estepasatã de pe o zi pe alta de popularul preºedinte,care a jucat ºi joacã teatru când este vorba debinele poporului. De unde bani, din ce surse?!zice Bãsescu. Din miliardele dumitale ºi alealtora ca dumneata, care aþi furat ca în codru,aþi jecmãnit România din decembrie 1989 ºipânã astãzi ºi continuaþi s-o jecmãniþi.

Râsul negru sau râsul curcilorAcest hohot l-a provocat ultimul mare “cãrturar” al

Mehadiei, domnul Ion Ionescu-Bloju, ex-director decãmin cultural, ex-director de ziar, ex-om-de-frunte almeginþilor, pe care îl propun ca domnii consiliericomunali sã-l voteze cetãþean de onoare, cum nu l-auvotat în 2006 pe N.D.Petniceanu, fiul vitreg de la Sfârdin.

Domnul Ion Ionescu-Bloju se poate lãuda cu douãrecorduri personale: 1. În 2006 a mâncat ºi a bãut peruptelea, douã zile ºi douã nopþi în strada Pãdurii 389, laaniversarea Petniceanu 70 ºi i-a umflat acestuia douã foiîn ideea cã-i face un film developat de la ziua sa, unde aavut oaspeþi importanþi din Mehadia, Petnic, Iablaniþa,Timiºoara, Bucureºti etc. A trecut anul ºi maestrulPetniceanu n-a vãzut nici film ºi nici bani!... 2. În mai2007, primarul Iancu Panduru ºi-a propus sã realizeze unalbum în imagini: “Mehadia ieri ºi astãzi”, s-a fãcut oofertã la tipografia Timiºoara, tipografia a rãspuns prompt,dar nu s-a mai fãcut! A apãrut domnul Ionescu, fiulMehadiei, ºi a fãcut el oferta unui asemenea album. Aavut poze vechi, a mai fãcut rost de poze de la acelaºiPetniceanu, ba ºi de la domnii Ioniþã ºi Oniþã ºi mai ºtiueu de unde, a cerut ceea ce a cerut de la domnul primar,domnul primar, om de credinþã, a rãspuns, i-a dat ceeace a cerut, dar de ieºit n-a ieºit nimic! S-a compromis oidee, iar Ion Ionescu-Bloju (i se potriveºte porecla) adispãrut la Severin, unde ºi-a mutat cuibul de pasãrecãlãtoare. În final, redacþia îl roagã pe acest domn sãreturneze fotografiile ºi sã returneze ceea ce e dator faþãde primãrie. În caz contrar, vom publica în extenso unmaterial compromiþãtor. Paginã realizatã de LAE CARABINÃ

V e s t e a d u m n e a v o a s t r à 15

În perioada 1945 ºi dupã, în satul

nostru era o aºa-zisã frizerie, cu un aºa-

zis patron, Pavel Drãgan (“Ulogu”), dupã

câte ºtiu handicapat de mic copil; han-

dicapul se manifesta prin imobilitatea pi-

cioarelor de la genunchi în jos, iar de

acolo în sus corpul lui era normal (mie,

cel puþin, mi se pãrea un bãrbat arãtos).

Pentru a ascunde handicapul avea con-

fecþionate genunchiere, fluierul piciorului

fiind înfãºurat cu un fel de obiele din

camere de cauciuc. Se deplasa cu aju-

torul genunchilor ºi a celor douã mâini

acoperite cu niºte mãnuºi de piele

rezistente.

Trecând la povestirea noastrã, în fie-

care duminicã (numai atunci era ziua de

frizerit, în restul zilelor oamenii erau la

munca câmpului, iar patronul confecþio-

na ºlarfi de picioare sau mãcina la

moarã) consãtenii noºtri, de la primele

ore ale dimineþii se grãbeau sã ajungã

la frizerie pentru a prinde un loc în faþã,

deoarece rândul trebuia respectat. Copil

fiind, mã duceam ºi eu sã mã tund. Un

lucru deosebit, ce mi-a atras atenþia, era

faptul cã meºterul avea sarcina doar sã

ascutã briciul pe cureaua ce o avea

agãþatã pe perete ºi sã execute opera-

þiunea profesionalã, adicã bãrbieritul,

restul operaþiunilor pregãtitoare, persoa-

na care urma avea sarcina sã-ºi înmoaie

barba, astfel bãrbieritul mergea ca pe

bandã rulantã, înlãturându-se timpii

morþi. Pentru ca oamenii sã nu se plicti-

seascã, tot aici funcþiona ºi un aºa zis

bar, unde se servea specialitatea casei,

rãchia, care se servea cu deþul, plata fiind

inclusã în frizerit. Dupã un deþ, douã,

atmosfera se încingea punându-se la

punct problemele pe care comunitatea

trebuia sã le rezolve. Dupã masã, pe la

orele douã-trei, frizeria se închidea, oa-

menii gata frezuiþi se întorceau la casele

lor,iar patronul era satisfãcut de rezul-

tatul muncii sale. Uica Pavel Ulogu, pe

lângã activitatea profesionalã, avea ºi

ureche muzicalã, cânta pe trâmbiþã, fiind

component al fanfarei din sat.

Îmi amintesc cã atunci când venea

de la Bucureºti ºi se nimerea sã fie du-

minica, consãteanul nostru, antrenorul

federal de lupte greco-romane, maestrul

Ion (Nica) Corneanu, era nelipsit în

compania consãtenilor noºtri, la frizeria

lui Pavel Ulogu, fiind mândru de satul ºi

oamenii lui.

(Frizeria lui Pavel Drãgan, zis Ulogu,

era în satul Plugova ceea ce fusese

“Fierãria lui Iocan” din “Moromeþii” lui

Marin Preda - N.D.P.)

COSTA PLUGOVANU

Poetul Ignea Loga

Acasã, la Pavel Drãgan zis Ulogu (*)

UICA PAVEL ULOGUUICA PAVEL ULOGUUICA PAVEL ULOGUUICA PAVEL ULOGUUICA PAVEL ULOGU Catrene la Mehadia

** *

Tulburãtor respirã vara.În grâne doarme Dumnezeu,Lângã toiagul lui albastruPe care l-am atins ºi eu.

** *

Vuietul iernii,Ritmuri de viaþã,Trec pe colineCare cu ceaþã.

** *

Foºnesc zãpezile albe,În câmpia aleasã,Ca pleoapele ursitoarelorLa naºterea mea.

IGNEA LOGA

Scrisoare de la Excelenþa SaMitropolia BanatuluiCabinetul MitropolituluiMulþumesc pentru volumul “Mehadia - vatrã istoricã milenarã”.

Vã felicit pentru aceastã nouã realizare care îmbogãþeºte literaturade specialitate privind trecutul Banatului

MITROPOLIT NICOLAE

*

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã16

Tipãrit la Editura GORDIAN, Timiºoara, tel. 0256 / 215615

COLECTIVUL REDACÞIONAL: COLECTIVUL REDACÞIONAL: COLECTIVUL REDACÞIONAL: COLECTIVUL REDACÞIONAL: COLECTIVUL REDACÞIONAL: NICOLAE DANCIU PETNICEANU (redactor-ºef), GRUIA CINGHEZÃ ºi IULIAN LALESCU (redactori ºefi adjuncþi), SIMONA

SORESCU (secretarã), COSTEL VLAICU, MIHAI CORNEAN, FLORICA GIAGIM MUSCALU ºi ROZICA BêULESCU

PROZÃ UMORISTICÃPROZÃ UMORISTICÃPROZÃ UMORISTICÃPROZÃ UMORISTICÃPROZÃ UMORISTICÃCu dulapul în spate...

Povestea asta s-a petrecut la Plugova, îndatã dupã rãzboi, când

erau multe vãduvioare în sat. Una a reuºit sã se mãrite a doua oarã, dar

nu s-a lãsat de nãrav. Venea pe la ea, când bãrbatul ei, ºumar, pleca în

pãdure sã grijeascã de copaci, venea pe la ea chiar ºi popa din satul

vecin, bãrbat frumos, þapãn ºi puternic, ca un taur.

Bãrbatul aflase el ceva, pleacã la pãdure, dar nu iese din sat. Se

întoarce acasã ºi simte în camerã miros de fum de þigarã. Muierea lui

nu fuma. Se uitã roatã ºi aude ceva ºucãind în dulap! Zis ºi fãcut. Ia o

pereche de brãciri, leagã cum leagã ºi ia dulapul în spate ºi iese cu el

din casã, iese ºi din sat ºi urcã gâfâind dealul de la Cirãgãu. Ajunge în

moþul dealului, se opreºte sã-ºi tragã sufletul ºi, trãgându-l, deschide

uºa la dulap. Omul tremura ca varga!

- Ioniþã! Tu?! era o cunoºtinþã a omului.

- Eu... face acesta tremurând mai ceva de cum tremurã varga.

- Ioniþã! dacã te mai prind a doua oarã la muierea mea, sã ºtii mã

cã te duc cu dulap cu tot pânã în Dealul Domaºnei! Mama ta de

curvar...

Dinarul

A fost o vreme, una bunã, când se câºtigau bani frumoºi la lucruîn strãinãtate, aºa cum se câºtigã astãzi la cules de cãpºuni în Spania,sau îngrijind bãtrâni prin Italia ºi Germania.

Îndatã dupã decembrie 1989, multe meginþe au dat buzna cu sapaprin Jugoslavia, au dat buzna ºi câþiva meginþi cu târnãcopul. Femeilereveneau acasã sãptãmânal sau lunar ºi decontau câºtigul la bãrbaþi. Omeginþã, una brunã ºi focoasã, numai sâni ºi numai ºolduri, rotundeºi coapte, ca pâinea la cuptor, venea mai rar pe acasã, la trei chiar ºi lapatru luni, ca sã arate bãrbatului ei câºtigul. Bãrbatul era tare mulþumit.Erau oameni nevoiaºi ºi cu o droaie de copii. Însã femeii brune ºifocoase începuse sã-i creascã burta. Lumea era contrariatã ºi aºteptasã vadã reacþia bãrbatului. Cârcotaºii erau dornici sã audã scandal.Unul dintre ei l-a întrebat pe bãrbat:

- Ioane, ce face Mãria?- Ce sã facã, Iosâme?! A nãscut...- Mulþumit?!- Mulþumit, pânã la Dumnezeu...- Cum aºa?!- A nãscut ºi mi-s tare fericit, a nãscut un bãiat cu dinarul în gurã.

Mirarea de pe lume...

Un vânãtor faimos,de la Mehadia

Era o vreme minunatã pentru vânãtori, una pe timpul domnuluiprimar Lãzãrescu, când duminicã de duminicã vânãtorii Mehadiei urcauîn munte, pe Valea Sfârdinului, treceau cu maºinile lor dis-de-dimineaþa,prin faþa casei scriitorului. Între ei erau: Gore Grozãvescu, Boni, cumnatulsãu, primarul ºi domnul Victor, preºedintele Cooperaþiei. Într-o maºinãerau vânãtorii ºi puºtile lor, în cealaltã maºinã, în urmã, ogarii ºi gonacii,de la Mehadia. ªi vânãtorii erau spaima urºilor, lupilor, vulpilor, deiepuri ce sã mai zic?! Fugeau cu toþii ºi se ascundeau ºi în gaurã deºarpe, ºtiind cã Gore ºi Boni erau ochitori de elitã, cu diplomã.

Într-una din duminici a urcat în munte, la urc, adicã la vânãtoare,domnul Victor Cârstoiu, a urcat de unul singur, pe picioare. Jivinilepãdurii, mai sus de Bobot, de cascada de la Bobot, într-o poianã s-auadunat roatã ºi au început sã joace ºeptic. L-au pus de “ºase”, de veghe,pe Iepurilã. Jocul era în toi, când Iepurilã ºuierãºi strigã “ªase!” Adicã, pericol!

- Cine-i? întreabã Ursul, mormãind.- E Victoraº!...- Preºedintele? face Lupul.- El! Fugiþi...- Staþi pe pace, face calmã Vulpea,

împãrþind cãrþile.- Fãrã fricã, fraþilor, face ºi Bursucul. Don

Victor n-are diplomã de ochitor...

Cauciucuride orice fel!

La domnul Ludovic Braun,Mehadia, strada Principalã nr. 520.Telefon: 523250.

Ieftin ºi sigur!

Salata de trifoiUn inspector în calea feratã vine în inspecþie într-o staþie cefere cu

renume, una în Banat. În preajmã, bucãtarul cantinei rupea ºi înfuleca dezor macriº, crescut în livada de trifoi. Inspectorul îl vede ºi-i strigã,urcând scãrile de piatrã:

- Bãiete!- Da, don ºef! face bucãtarul, cu boneta albã pe cap.- La prânz sã-mi dregi o salatã de trifoi. Înþeles?- Înþeles, don ºef!La prânz: ciorbã de periºoare, fripturã de gâscan, fripturã de purcel,

viþel ºi alte domestice. În mijloc trona un castron de salatã de trifoi. Înfinal, bãrbatul trage trei, patru berici reci, fusese o caniculãnemaipomenitã. Sãtul, bãut, inspectorul s-a culcat pe o sofa în camerade oaspeþi. Dupã una-douã ore, se umflã, îi creºte burta cã abia, abia mairãsufla. Se scoalã ºi direcþia dispensar. În cabinet, o doctoriþã pictural defrumoasã. Îl ascultã ºi-l chestioneazã:

- Ce aþi bãut?- Trei, patru berici, o nimica toatã...- Ce-aþi mâncat, don ºef?- Donºoarã, mâncat-am: ciorbã, fripturã,

pâine la cuptor ºi salatã.- Ce fel de salatã, don ºef?- De trifoi, donºoarã.- Vai, vai don inspector! Aþi greºit uºa...

Aici e dispensarul uman, alãturea e dispensarulveterinar.

Paginã realizatã de LOLO CAªTALO