*na - direcţia pentru agricultură judeţeană · pdf fileagrobiologic, s execute expertize...

*** Na

Agricultura de preciziePreg ţelorProgramul ţional de Dezvoltare Rural

*Agricultura ecologicţul Sibiu

ţire la buzunare

ătirea profesională pentru dezvoltarea competenă

ă

*Agricultura Sibiană - cam sub*Cultura cartofului în jude

*** Na

Agricultura de preciziePreg ţelorProgramul ţional de Dezvoltare Rural

*Agricultura ecologicţul Sibiu

ţire la buzunare

ătirea profesională pentru dezvoltarea competenă

ă

*Agricultura Sibiană - cam sub*Cultura cartofului în jude

Scopul Corpului Agronomic din Sibiu

Obiectivele Corpului Agronomic din Sibiu

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Reprezint interesele profesiunilor din agricultur

Creea ca agriculturii moderne.Stabil eÎncura dezvoltarea area prestigiului acestor profesiuni în

Coordon , îndrum activitatea

ale filialei CorpuluiAgronomic din România,a Consiliului director al filialei, acordarea de grade profesionale

, ,

e.

-

Întocmirea unui program de colectare de

SITE propriu pe internet.

Potrivit

ă a judeţului Sibiu, asigurând dezvoltarea şipăstrarea prestigiului acestor profesiuni în cadrul vieţii sociale.

ză drul organizatoric necesar în scopul promovării şi dezvoltăriieşte, menţine şi dezvoltă legăturil dintre profesiunile din agricultură.jează şi facilitează şi păstr cadrul vieţii

sociale.ează ă şi controlează membrilor săi, luând toate măsurile

necesare pentru prevenirea încălcării normelor de etică şi conduită profesională, hotărândasupra faptelor acestora neconforme cu deontologia profesională.

Avizează, prin comisiile de specialitate şi propuneprin hotărâre membrilor săi.

Organizează, pregăteşte, perfecţionează şi specializează membrii săi corespunzător niveluluieuropean şi cerinţelor economiei judeţului şi a ţării.Sprijină libera iniţiativă a membrilor săi , în vederea organizării activităţilor de consultanţă

tehnică de specialitate, cursurilor manageriale şi a altor iniţiative specifice.Sprijină cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică a agriculturii şi organizează sesiuni de

comunicări ştiinţifice la nivel judeţean cu aportul instituţiilor de cercetare şi universităţilor cu profilagronomic din ţară şi din afara ţării.Organizează centre de studii de pregătire profesională şi testare perfecţionare şi dotare

tehnică, biblioteci tehnice şi expoziţii agricole, în interesul răspândirii şi perfecţionăriicunoştinţelor de specialitate agricolă.Editează revista „ Corpul Agronomic din Sibiu”, cu apariţie trimestrială, de interes pentru

specialişti şi alte persoane interesate de problematica agricolă.Organizează aniversarea unor evenimente din agricultura judeţului Sibiu şi a României,

omagierea unor personalităţi, acordă diplome de recunoştinţă pentru activităţi deosebite îndomeniul agricol.Organizează ZIUAAGRICULTORULUI , împreună cu Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare

Rurală a judeţului Sibiu şi unităţil subordonate acesteia, cu titlu de zi aniversară a întreguluipersonal agronomic

Promovarea şi protejarea intereselor proprii membrilor Corpului Agronomic din Sibiu, curespectarea personalităţii, individualităţii şi libertăţii de decizie a acestora.Oferirea de informaţii prin dialog sau mass media despre toate acţiunile sale.Editarea şi tipărirea unei publicaţii periodice proprii.

fonduri de la donatori particulari ,comercianţi, fundaţiidin ţară şi din străinătate , interesaţi în realizarea obiectivelor asociaţiei.Editarea şi actualizarea unui

prevederilor Legii nr. 459/2003, de înfiinţare a Corpului Agronomic din România,pot fi membri ai corpului : inginerii şi tehnicienii în specialităţile agricultură, horticultură şiarhitectură peisagistică, zootehnie, îmbunătăţiri funciare, organizarea şi amenajarea teritoriului,mecanizarea agriculturii, cadastrul funciar, inginerie economică agricolă şi din alte specialităţiadiacente acesteia, precum şi studenţii de la facultăţile de acest profil, alte cadre cu pregătiresuperioară şi medie tehnică care operează în domeniul tehnologiilor agricole sau în ramuriadiacente acestora, cum ar fi : societăţi comerciale, instituţii guvernamentale descentralizate(direcţii, inspectorate, agenţii, oficii, centre, servicii), specialişti - cadre didactice instituţii deînvăţământ preuniversitar şi universitar, specialişti din instituţii de cercetare cu profil agronomic ,care îşi manifestă adeziunea, prin cerere de aderare la corp, achită o taxă de înscriere şi

Mijloace de susţinere a activităţii

Cine poate deveni membru al Corpului Agronomic?

Membrii fondatori ai CorpuluiAgronomic din Sibiu

Agronomic din Sibiu

alrevistei

- ng. dr.membru fondator al Corpului

Agronomic Românng. dr.

ng.

ed vet. dr.

Tel. 0269-232287;0269-232894; 0269-232 648,

Tel.0269-232 287,

ng. dr. Gheorghe ApetroaeTel. 0269-211825; 0743-914 267Tel.fax 0369-426 358

mail: g.apetroae@ yahoo.com.

Gheorghe Apetroae, pre edinte

Gheor

i(

)- i- ing.- i- ing.- m .

Ing. Gheorghe Budrală;

Sibiu, Str. Someşului nr. 49.

Ing.dr. Felicia Toth;


i

e-

-

-Felicia Toth, vicepreşedinte,director la Direcţia pentruAgricultură şi DezvoltareRurală Sibiu

-Gheorghe Budrală, secretar,director coordonator al Direcţieipentru Agricultură şi DezvoltareRurală a judeţului Sibiu

-Toma Dragomir, IoanPăşcănuţ şi Nicolae Popa,consilieri.

-prof.univ.dr. MIHAI BERCA,preşedintele executiv, înexerciţiu, al CorpuluiAgronomic din România

ghe Apetroae ,FeliciaToth, Gheorghe Budrală, Toma

Dragomir,Ioan Păşcănuţ,Nicolae Popa.

Gheorghe Apetroa

Felicia Toth

Toma Dragomir

Nicolae Popa

Pentru înscrieri în CorpulAgronomicdinSibiu

onale

e

Gheorghe Budrală

Ioan Păşcănuţ

(,organizarea

de manifestări expoziţisesiunidecomunicări ţifice)

Secretar:

Vicepreşedinte:

Preşedinte:

Contact:

Componenţa ConsiliuluiDirector al Corpului

Colegiul de redacţie

şiştiin

ş

Membrii fondatori ai CorpuluiAgronomic din Sibiu

Agronomic din Sibiu

alrevistei

- ng. dr.membru fondator al Corpului

Agronomic Românng. dr.

ng.

ed vet. dr.

Tel. 0269-232287;0269-232894; 0269-232 648,

Tel.0269-232 287,

ng. dr. Gheorghe ApetroaeTel. 0269-211825; 0743-914 267Tel.fax 0369-426 358

mail: g.apetroae@ yahoo.com.

Gheorghe Apetroae, pre edinte

Gheor

i(

)- i- ing.- i- ing.- m .

Ing. Gheorghe Budrală;


Ing.dr. Felicia Toth;


i

e-

-

-Felicia Toth, vicepreşedinte,director la Direcţia pentruAgricultură şi DezvoltareRurală Sibiu

-Gheorghe Budrală, secretar,director coordonator al Direcţieipentru Agricultură şi DezvoltareRurală a judeţului Sibiu

-Toma Dragomir, IoanPăşcănuţ şi Nicolae Popa,consilieri.

-prof.univ.dr. MIHAI BERCA,preşedintele executiv, înexerciţiu, al CorpuluiAgronomic din România

ghe Apetroae ,FeliciaToth, Gheorghe Budrală, Toma

Dragomir,Ioan Păşcănuţ,Nicolae Popa.

Gheorghe Apetroa

Felicia Toth

Toma Dragomir

Nicolae Popa

Pentru înscrieri în CorpulAgronomicdinSibiu

onale

e

Gheorghe Budrală

Ioan Păşcănuţ

(,organizarea

de manifestări expoziţisesiunidecomunicări ţifice)

Secretar:

Vicepreşedinte:

Preşedinte:

Contact:

Componenţa ConsiliuluiDirector al Corpului

Colegiul de redacţie

şiştiin

ş

Corpul Agronomic Sibiu revistă cu apari ăţie trimestrial Nr. 1 - 31 martie 2010

22ISSN 2068 - 0201

CORPUL AGRONOMIC - susţinătorul agriculturii româneşti

CorpulAgronomic din Sibiu seconstituie o forţă profesională înplină acţiune, care prin membriisăi, mulţi specialişti de prestigiu,poate să coordoneze profesionalîntreaga agricultură şi economierurală şi să influenţeze pozitivîntreagaviaţăapopulaţiei judeţuluiprin bunăstarea materialăgenerată de activitatea lorprofesională în toate segmentelet e h n i c o - e c o n o m i c e a l eagriculturii.

esionalămenită să salveze breaslaagronomilor văduvită de mai mulţi ani, prinreglementărinormativecontrarii idealurilorsaleprofesionale şi sociale, militând pentruasigurarea unui cadru organizat de implicare aacestoraînactivităţiledespecialita

ură dezvoltată, de tip europeanînaltprofesionalşisocial.

este deschisătuturor inginerilor agronomi, horticultori,zootehnişti, mecanici agricoli şi de altespecialităţi, români şi străini, care activează îndomeniul producţiei agricole, indiferent denaţionalitate, religie şi convingeri politice,asigurând posibilitatea intrării acestora înCorpul agronomic şi de a putea beneficia deprevederilelegislativealeacestuicorp.

asigură prinactivităţile sale profesionale şi prin iniţiativelegislative dreptul specialiştilor agronomi laactivităţile de consulting, asistenţă tehnicăagricolă, cercetare, înfiinţarea şi organizareade exploataţii agricole cu şi subvenţiiş.a….

Prin legea Corpului Agronomic, iniţiată deă apărarea drepturilor

profesionale ale specialiştilor agronomi, atuncicândelesunt încălcatedeorganeledestatsaude conducerile unităţilor juridice în careactivează. Se asigură, astfel, protecţiaprofesională a specialiştilor agronomi ş

de alte specialităţi adiacente,folosind toate mijloacele prin care aceştia potconfirmaputeriişi întregiisocietăţi româneşticăei sunt principalul factor care asigurădezvoltareaagriculturiiş

Corpul Agronomic din Sibiuconstituie o grupare prof

tereclamatede o agricult ,pentruprestigiul lor

Corpul Agronomic din Sibiu


credite ,

SIAR, se asigur

ihorticultori,

ieconomieirurale.


tin elor de specialitate i arezultatelor experimentale din cercetarea agricolromâneasc verificate agronomic, cu un accentdeosebit pe conservarea solului, protec iamediului, folosirea semin elor din soiuri i hibrizigenotipic superiori, protec ia plantelor, etc.

au dreptul de a se înscrieîn ,

ia profesional , având posibilitateas - i p streze definitiv i nelimitat func ia, oricepresiuni excluse.

Corpul Agronomic din Sibiu studiazoptimizarea specializ rilor agronomice i lepropune Consiliului Superior al CorpuluiAgronomic ca reorient ri i reconversiiprofesionale sau ca noi specialit i, în func ie decerin ele de speciali ti în agricultura actual i deperspectiv , urm rind ca întregul efectiv despeciali ti s fie valorificat î

Corpul Agronomic din Sibiu urm re te evolu iaprofesionala a membrilor s i, speciali ti agronomii intervine la organismele centrale i locale pentru

solu ionar însfera profesional i social ,

revista sa ca buletin informativ al corpului.

creează şi asigurăcondiţii le pentru informarea ştiinţifică aspecialiştilor agronomi, de participare ladezvoltarea ştiinţei agricole şi răspândireacunoştinţelor tehnice prin organizarea desimpozioane ştiinţifice locale şi naţionale, cursuride documentare teoretică şi practică, conferinţe,consfătuiri, în vederea cunoaşterii şi implementăriiîn producţie a cunoş ţ ş

ăă

ţţ şţ

Specialiştii agronomiCorpul Agronomic şi a se bucura în condiţiile

legii, de protecţ ăă ş ă ş ţ

şi imixtiuni politice fiindă

ă ş

ă şăţ ţ

ţ ş ă şă ă

ş ă n activităţi utile, pemăsura pregătirii profesionale.

ă ş ţă ş

ş şţ ea situaţiilor critice ale unor membri

ă ş ă evidenţa situaţiei lorprofesionale şi locului de muncă, fiind publicatăanual în

Corpul Agronomic dinSib iu

de promovare într-ofunc ie a unui membru alcorpuluiîn considerare recomandareacu caracter strict profesional,eliberat de corp.

Speciali tii agronomi auposibilitatea de a accede înCorpul a ansadeplin de a ocupa func ii deexecu ie i de a conduceserv ic i i l e , exp loa ta i i l eagr ico le, inst i tu i i le cu

caracter agricol, activit ile cu profilagronomic din alte domenii de activitate,s profeseze în înv mântul agricol, înînv mântul de alt specialitate ladisciplinele de profil agronomic iagrobiologic, s execute expertizeagricole, s înfiin eze, organizeze i s

organizezeconsultan a agricol i asisten a tehnic încabinete particulare sau asociate.

Membrii Corpul Agronomic Sibiu, î

pot beneficia de burse pentrudocumentare

revistacorpului, pot realiza prin corp leg

de

alespecialistului agronom care

ei profesi

va urmăr i ca laconcursul

ţsă se ceară şi să se ia

ăş

gronomic şi şă ţţ ş

ţţ

ăţ

ă ăţăăţă ă

şă

ă ţ ş ăconducă exploataţii, să

ţ ă ş ţ ă

nfuncţie de fondurile colectate la unmoment dat,

şi specializare în tară şi înstrăinătate, pot publica lucrări ştiinţifice şilucrări de popularizare tehnică îndomeniul producţiei agricole în

ăturiştiinţifice, tehnice, consulting, colaborări şischimb de soluţii în cercetare şi prinpublicaţiile literatură ştiinţifică îndomeniul agriculturii.

Obligaţiile şi sarcinile financiareaderă la Corpul

Agronomic din România sunt minime, înschimb prin unitatea profesională care secreează,ca efect al aderării sale la asociaţieşi prin acţiunile multiple ale asociaţiei înplanul acţiunilor de ridicare a pregătirii saleprofesionale, al protecţi onale şicreşterii prestigiului profesional, câştigulsău profesional şi social va fi cu siguranţă,semnificativ.

Consiliul Director al CorpuluiAgronomic din Sibiu

CorpulAgronomic din România, prin acţiunile sale de la centru şi filiale, prevăzute în statutul său constituie cadrul dereprezentare a breslei specialiştilor agronomi şi susţinerii lor profesionale, înalt perfecţionare tehnică unitară aacestora. Numai realizând acest deziderat, specialiştii agronomi vor putea face faţă cu succes concurenţeiprofesionale încondiţiileuneiagriculturibazatepeprincipiileeconomieidepiaţă.

a


33

1. Ce reprezintă Programul LEADER?

2. Care sunt avantajele utilizării ProgramuluiLEADER?

3. Cine elaborează şi promovează strategiilelocale?

4. Ce sunt Grupurile deAcţiune Locală?

5. Ce teritorii sunt eligibile pentru ProgramulLEADER?

Programul LEADER reprezintă o abordare careoferă noi oportunităţi de dezvoltare rurală punândbazele identificării nevoilor locale, întăririicapacităţii de dezvoltare şi implementăriistrategiilor locale de dezvoltare în vedereaconservării patrimoniului rural şi cultural,dezvoltării mediului economic şi îmbunătăţiriiabilităţilor organizatorice ale comunităţilor locale.

Răspunde nevoilor locale specifice;Valorifică resursele locale;Mobilizează actorii locali, reprezentanţi aipopulaţiei rurale, de a se preocupa şi de a preluacontrolul dezvoltării zonelor rurale prinîntocmirea de strategii axate pe problemeleidentificate în comunităţile lor;Oferă zonelor rurale posibilitatea de colaborarecu alte teritorii pentru schimb şi transfer deexperienţă prin crearea de reţele;Prin caracterul său descentralizat, integrat şi dejos în sus este esenţial pentru dezvoltareaechilibrată teritorială.

Grupurile de Acţiune Locală vor elabora şipromova strategiile de dezvoltare locală.

Grupurile de Acţiune Locală reprezintăparteneriate public-private constituite din diverşireprezentanţi ai sectoarelor public, privat şisocietăţii civile din teritoriul respectiv. La nivel dedecizie, partenerii economici şi reprezentanţiisocietăţii civile, precum agricultorii, femeile, tineriidin spaţiul rural şi asociaţiile acestora trebuie săreprezinte cel puţin 50% din parteneriatul local.

Teritoriile eligibile sunt acele teritorii care, înconformitate cu definiţia OECD, sunt clasificate dreptrurale. Definiţia OECD are la bază acea parte apopulaţiei care locuieşte în comune (cu mai puţin de150 locuitori/km2). Această definiţie este unicarecunoscută pe plan internaţional referitor la spaţiulrural.

�

�

�

�

�

6. Beneficiarii Programului LEADER?

7. Care sunt etapele pentru pregătireaimplementării Programului LEADER?

8. Care este rolul Ministerului Agriculturii,Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) şiAgenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şiPescuit (APDRP) în implementarea ProgramuluiLEADER?

9. Cine sunt şi ce rol au animatorii?

10. Din ce se finanţează Programul LEADER?

Beneficiarii Programului LEADER sunt Grupurilede Acţiune Locală (GAL) care îşi desfăşoarăactivitatea pe un teritoriu rural, cu o populaţiecuprinsă între 10.000 - 100.000 locuitori şidensitatea de maximum 150 de locuitori pe km2.

Formarea animatorilor reprezentanţi ai anumitorteritorii (zone) subregionaleConstituirea Grupurilor deAcţiune LocalăElaborarea strategiei de dezvoltare locală de cătreGAL-uriSelectarea proiectelorImplementarea strategiilor de dezvoltare rurală

Direcţia Generală Dezvoltare Rurală din cadrulMAPDR exercită rolul de Autoritate deManagement pentru Programul Naţional deDezvoltare Rurală din România.APDRP va fi autoritatea naţională responsabilă deimplementarea financiară şi tehnică a măsurilor dinProgramul LEADER.

Animatorii sunt persoane cu pregătire specifică(care poate fi dobândită prin participarea lacursurile de formare susţinute de MinisterulAgriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale) cu rolulde a identifica problemele care îngreunează saufrânează dezvoltarea locală şi în acelaşi timppropune / iniţiază concepte, măsuri şi proiectecapabile să soluţioneze problemele locale.

Programul LEADER se finanţează prin FondulEuropean Agricol pentru Dezvoltare Rurală, înconformitate cu Regulamentul Consiliului UniuniiEuropene nr. 1698/2005 din 20 septembrie 2005.

10 întrebări despre programul LEADERAutorit i implicate nprogramul LEADER

ăţ î

Autoritatea deManagement

Direcţiile pentruAgricultură şi Dezvoltare

Rurală

Grupul deAcţiune Locală

Agenţia de Plăţi pentruDezvoltare Rurală şi

Pescuit

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Elaborarea PNS şi PNDRPrimirea Planului deDezvoltare LocalăSelecţia GAL-urilorDecizie de autorizare aGAL-urilor

ReprezintăAM în teritoriuSprijină GAL, în vedereaelaborării strategiei şiimplementării acesteiaParticipă la reuniunileGALInformezăAM cu privire laacţiunile întreprinse înteritoriu

Elaborarea strategieiAnimareSpr i j i nă e labora reaproiectelorPrimirea proiectelorSelecţia proiectelor

Verificarea eligibilităţiproiectelorA n g a j a m e n t j u r i d i c(decizie de atribuire)Angajare contabilăVerificarea serviciuluirealizatEşantionare (selectareadosarelor care vor faceobiectul verificărilor peteren)Verificări pe terenCalcu la rea sumelordatoratePlata şi înregistrareaplăţilorC o n t r o a l e d u p ăefectuarea plăţii finaleAudit intern

Autorit i implicate nprogramul LEADER

ăţ î

Autoritatea deManagement

Direcţiile pentruAgricultură şi Dezvoltare

Rurală

Grupul deAcţiune Locală

Agenţia de Plăţi pentruDezvoltare Rurală şi

Pescuit

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Elaborarea PNS şi PNDRPrimirea Planului deDezvoltare LocalăSelecţia GAL-urilorDecizie de autorizare aGAL-urilor

ReprezintăAM în teritoriuSprijină GAL, în vedereaelaborării strategiei şiimplementării acesteiaParticipă la reuniunileGALInformezăAM cu privire laacţiunile întreprinse înteritoriu

Elaborarea strategieiAnimareSpr i j i nă e labora reaproiectelorPrimirea proiectelorSelecţia proiectelor

Verificarea eligibilităţiproiectelorA n g a j a m e n t j u r i d i c(decizie de atribuire)Angajare contabilăVerificarea serviciuluirealizatEşantionare (selectareadosarelor care vor faceobiectul verificărilor peteren)Verificări pe terenCalcu la rea sumelordatoratePlata şi înregistrareaplăţilorC o n t r o a l e d u p ăefectuarea plăţii finaleAudit intern


44

Colectarea informaţiilor se realizeazăcu sisteme de tip (GlobalPositioning System) şi are drept scopcartografierea solelor în funcţie deproprietăţi le solului, în vedereadeterminării precise a cantităţii deîngrăşăminte pentru fiecare unitate desuprafaţă, determinarea gradului deîmburuienare şi a speciilor de buruienicare au infestat solul pentru realizareaunor lucrări agricole de calitate la un preţde cost scăzut (optimizarea dozelor

GPS

desubstanţe aplicate pe unitatea desuprafaţă).

Implementarea conceptului de„agricultură de precizie” urmăreşteatingerea următoarelor obiective:

--creşterea producţiei pe unitatea de

suprafaţă;-reducerea preţului de producţie pe

unitatea de produs;- eşterea productivităţii în agricultură.

Sistemele agricole sunt strâns legatede condiţiile economice, sociale şi demediu. Soluţionarea acestora este ceamai importantă condiţ ie pentruintroducerea şi promovarea agriculturiidurabile. Alegerea sistemului deagricultură este condiţionată de niveluldotării tehnice, nivelul de cunoştinţeprofesionale, de mentalitate şi educaţieîn general, respect pentru natură şipentru mediul înconjurător al tuturor carelucrează în acest domeniu.

d PĂŞCĂNUŢm

practicarea unei agriculturi durabile;

cr

rd. ing. IOANembru fondator al Corpului

Agronomic din Sibiu


55

Agricultura de precizieAgricultura de precizie este cea mai

avansată formă de agriculturăpracticată cu succes în ţările dezvoltateale Uniunii Europene, şi are la bazămetode moderne de control a stării decalitate a diferitelor resurse de mediu,aplicarea în timp optim a tuturorcomponente lor tehnolog ice ş i

(AP) este unmodel pe cale de aplicare în multe dinţările dezvoltate şi urmăreşte ogestionare modulată a intrărilor(seminţe, apă de irigat, îngrăşăminte,fungicide, erbicide, insecticide) prinadaptarea lucrărilor de pregătire asolului, de semănat şi de fertilizare lacaracteristicile de heterogenitate aleparcelei.

in tratarea solului în conformitatecu ce r i n ţ e l e spec i f i ce zone i(productivitate, structura, umiditate saualtitudine), se poate optimiza consumulşi maximiza producţia. Reducerea şiredistribuirea consumul de input-uri vaduce la creşterea producţiei şi implicita p r o f i t u l u i . M a i m u l t , p r i nadministrarea mai atentă a consumuluise poate proteja mai bine mediulînconjurător.

realizarea unui control riguros asupraposibililor factori care ar determinadegradarea mediului ambiant.

Agricultura de precizie

Pr

Solurile din aceeaşi parcelăprezintă, în general, structură şitextură diferite pe suprafaţa solei.Pentru corectarea neuniformităţiisolului concomitent cu creştereapotenţialului productiv al acestuia,se foloseşte conceptul de „lucrăriagricole de precizie”, care includ:

conceperea şi realizarea demaşini agricole inteligente pentruefectuarea de lucrări agricoleprecise, monitor

administrarea de doze variabilede substanţe necesare unei creşteriuniforme a plantelor care săcompenseze neuniformitateasolului;

administrarea de pesticide înfuncţie de natura dăunătorilor şiburuienilor existente în cultură;

culegerea automată de informaţiiprivind structura şi compoziţiasolului, alcătuind o bază de datebine structurată sub denumirea deSistem de Informaţii Geografice(Geographic Information Syst

-

izarea proceselortehnologice, corectarea în timp reala parametrilor tehnici;

-

-

-

emsGIS.


66

Preg tirea profesional pentru dezvoltarea competen eloră ă ţ

âniei la UniuneaEuropean

fermierii au ocazia acums pecea mai mare pia a din lume, cea a UniuniiEuropene. De aceea, agricultura romaneasctrebuie s treac prin majore în

c iva ani. preg tiriiprofesionale, prin programul PNDR, constituiepentruCorpulAgronomic,un

participativei competen elor fermierilor

speciali ti în domeniul produc iei vegetale,horticulturii

Corpul Agronomic propune transmitereade i competen e necesarespeciali tilor agricoli/fermieri pentru ca

de avantajele pieeuropene i face fa exigen eloracesteia.

ole.Agricultura româneasc

dictatede cerin ele pie ei comune. În lipsa unei adapt rireale a sectorului agricol la aceast pia ,

fermierii no tri nu vorputeafacefat concuren eidinparteaproduseloreuropene mai ieftine, de calitate superioar icare acorda aten ie deosebit siguran eialimentare ii.Printr-osolid preg tireprofesional , produc torii agricoli pot dobândicuantumul de cuno tin e necesar implement riide noi ini iative în agricultur . Obiectivulproiectuluiestedea oferiunprogramdeinstruirepractic i concis, care s r spund

is oferesolu iila probleme înainte ca acestea s apar , inclusivîn domeniul cerin elor europene vizândcomercializarea produselor, siguran aalimentar ,etc.

ObiectivegeneralePentru că aderarea Rom

ă a fost o oportunitate majoră şi, înacelaşi timp, o provocare pentru sectorul agro-alimentar al ţarii, noştriă pătrundă cu produsele şi oportunităţile lor

ţă

ă ă schimbăriurmătorii âţ Îmbunătăţirea ă

obiectivalactivităţiisale pe direcţia îmbunătăţiriicunoştinţelor ş ţ

ş ţşicreşteriianimalelor.

îşicunoştinţe ş ţ

ş aceştia săbeneficieze ţei naţionale şi

ş să poată ţă ţPregătirea profesională pentru

dezvoltarea competenţelor în domeniulproducţiei vegetale şi creşterii animalelorconstituie un factor necorporal de siguranţă areactivării tehnologiceaproducţieiagric

ă şi implicit, cea ajudeţului Sibiu suportă mari transformări

ţ ţ ăă ţă în

imobilizarea tehnologică, şă ţ

ă şţ ă ţ

şi trasabilităţ ă ăă ă

ş ţ ăţ ă

ş ă ă ă nevoilor deinstruireale fermierilorspecialiştiş ă ţ

ă ăţ

ţă

Programulpoate angaja participarea, ofer preg tireprofesional structurat pe dou module decurs, i anume:

Obiectivul modulului estecuno tin elor i competen elor îndomenii:-Tehnologii moderne utilizate în produc iadiverselor culturi;-Tehnologii moderne utilizate în cre tereaanimalelor;-Respectarea standardelor UE i a cerin elorconsumatorilor;-Asocia ii de fermieri i rela iile de cooperareî tia.

O b i e c t i v u l a c e s t u i m o d u l e s t ecuno tin elor i competen elor

în urm toarele domenii:-Planificarea culturilor în condi ii derentabilitate în fermele horticole;-Gestionarea ra ional a materiilor prime imaterialelor necesare fermelor horticole;-Tehnologii moderne utilizate în ob inereadiverselor produse horticole la standardeeuropene.

putea opta pentru unul dincele dou module disponibile, în func ie denevoile de profesional .

Activit ile de în cadrul cursuluivor cuprinde:-prezent ri sus inute de formatorii de modul;-discu ii în cadrul atelierelor de lucru;-vizite de studiu la ferme selectate, care aubeneficiat de sprijin în cadrul programuluiSAPARD.

Ne propunem s dezvolt m o activitate destudiu interesant i un mediu propiceinterac iunii între cursan i, dar i între cursan ii formatori. Pe lâng studierea multor

aspecte menite s creasccapacitatea profesional , acestecursuri reprezint i o oportunitatede a întâlni oameni cu preocup risimilare, ce pot deveni parteneri înactivit ile desf urate.

, la care Corpul Agronomic îşiă ă

ă ă ăş

îmbunătăţireaş ţ ş ţ următoarele

ţ

ş

ş ţ

ţ ş ţntre aceş

îmbunătăţirea ş ţ ş ţă

ţ

ţ ă ş

ţ

Specialiştii voră ţ

pregătire ăăţ sfăşurate

ă ţţ

ă ăă ş

ţ ţ ş ţş ă

ă ăă

ă şă

ăţ ăş

Modulul I

Modulul II

- ePregîn domeniul zootehnic i al

produc ieivegetale

Pregînhorticultur

ătir şi perfecţionareprofesională ş

ţ

- ătire şi perfecţionareprofesională ă

Materialul de cursPentru eficientizarea procesului de

înv are, vor fi demateriale audio-vizuale relevante,precum i de manuale adecvate.

Manualele, de parcurs,îndeplinesc condi ii:-cuprind informa ii actualizate privindpractici i tehnologii agricole bazate pecercet ri de ultima or ;-sunt u or de în eles;-textul este înso it de grafice i desene.Programa cursurilor pro

formatorilor

ăţ prezentările susţinute

şuşor

următoarele ţţ

şă ăş ţ

ţ şpuse a se

desfăşura în cadrul măsurilor PNDR,cu sprijinul - cadrele dincercetare, din universităţile agricole şidin cadrul Corpului Agronomic, încursuri de formare şi în sesiuni decomunicări ştiinţifice.

continuarea în pag. 7

1. Stabilirea planului de culturi în de

2. Tehnologii competitive prietenoase cumediul

3. Noi tractoare i agricole utilizate încultura cerealelor, plantelor tehnice ifurajere

4. Îmbun irea rii i conduceriiagricole

5. Cultura soiurilor i hibrizilor de succes

6. Între inerea p unilor

7. de

8. Îngrijirea vacilor de lapte i bovinelortinere

9. Mulsul i igiena laptelui

10 . Comerc ia l i za rea produse lo rzootehnice

11. Respectarea normelor demuncii i PSI

12. România în contextul europene

funcţiecerinţele pieţei

ş maşiniş

ătăţ organiză şexploataţiei

ş

ţ ăş

Asociaţii producători

ş

ş

-

protecţiaş

integrării

- Factorii ai structurii culturilor într-o agricol :

o de sol i climsolamentulturi irigate i posibilit i de irigareosibilit i de mecanizare

nfrastructura zoneiulturi

privind bunele practici agricole ide mediu

Progresul tehnologic în ce :ultivarea, fertilizarea, combaterea buruienilor,

patuluigerminativ,xecutarea de între inere;ombaterea bolilor iecoltarea i transportul produseloranipularea i depozitarea produselor

recoltarerasabilitatea

-Tractoare i agricole produse îni importate

-Tehnologii de mecanizare cu consumredus de combustibili

- actuale în util izarea bio-combustibililor

-Respectarea normelor de munciinutilizarea tractoarelor i agricole

- la locul de munc

-Marja brut pe cultur i pe-Planul de la nivel de /

agricol-Planificarea imonitorizarea agricole-Contabilizareacheltuielilor iveniturilor fermei-Planificarea anuale la fermele mici-Planuri de afaceri-Introducere în RICA

- oi soiuri i hibrizi (cereale, plante tehnicei furajere) în ar i în statele membre ale UE

-Cultura soiurilor i hibrizilor locali

-Estimarea necesarului de furajare- utilizateîncultivareaplantelor furajere-Înfiin areaculturilorfurajereîn deefectivele

deanimale ide localedesol iclim-Înfiin area i exploatarea p unilor-Tehnologii de pentru furaje de

volum mare-Tehnologiide pentrufurajeconcentrate-Producerea de furaj în sistem ecologic-Tehnologii de a silozului-Tehnologii de depozitare a furajelor

j

-Î area i grupurilorde-Exemple de de marketing-Dezvoltarea între fermieri /

de fermieri i statului-Sprijin comunitar prin Politica Agricola

Comun / FEADR

-Între inerea prin icombaterea

-Tehnologii de a animalelor-Reproducerea: inseminare natural i

artificial ; i ; îngrijirea puilor- de furajare; echipamente de

i- pentru animale- animalelor

- animalelor pentru muls (igienaugerului)

-Mulsul manual i mecanic; utilizareaechipamentelor de muls

-Sisteme de colectare a laptelui-Igiena laptelui-R i depozitarea laptelui-Factori generatori de risipa-Introducere în sistemul HACCP- de a cotei la lapte, transferul

/ vânzarea cotei-Prezentare asupra reglementarilor UE

privind laptele i produsele lactate

Parametri de calitate-Controlul calit ii-Trasabilitatea produsului

- i aplicarea normelor demuncii i de prevenire i stingere a

incendiilor în i depozite de furaje

- laptelui i a produselor lactateorganizarea comune în UE

-Organizarea laptelui i produselorlactate la nivel ; cotele la lapte igestionarea

-Rezultatele negocierilor cu UE privindCapitolul 7 Agricultura

-Acquis-ul comunitar în domeniulproduselor agricole

- i sprijin pentru prelucrareaproduselor agricole în România

- prin PAC i proceduri de- i unice pe ferm i de

complementaritate

determinanţiexploataţie ă

-Cerinţele pieţei-C ndiţiile ş ă-A-C ş ăţ-P ăţ-I-C tradiţionale-Cerinţele ş

priveşte-C

pregătirea semănatul-E lucrărilor ţ-C ş dăunătorilor-R ş-M ş

după-T producţiei

ş maşini ţarăş

Evoluţii

protecţia şiPSI î ş maşinilor

Sănătatea şi siguranţa ă

ă ă ş exploataţieproducţie gospodărie

exploataţie ăş lucrărilor

şproducţiei

N şş ţ ă ş

ş

Maşiniţ funcţie

ş condiţiile ş ăţ ş ăş

producţie

producţie

pregătire

nfiinţ ş funcţionarea producătoriasociaţiirelaţiilor asociaţii

ş instituţiile

ă

ţ adăposturilor dezinfecţie şdăunătorilor

creştereă ş

ă gestaţia ş fătareaHrănirea raţii

hrănire ş adăpareAdăposturiBunăstarea

Pregătirea

ş

ăcirea ş

Condiţii obţinere

ş

ăţ

Cunoaşterea şprotecţia ş ş

adăposturi ş

Piaţa şpieţei

pieţei şnaţional ş

pieţei

prelucrării

Subvenţii ş

Plăţi ş finanţarePlăţ ă ş cerinţele


77

1. Planificarea activităţ

Inovaţii ă

şi cooperarea între fermieri îcreşterii ăţ ş ăţ producţiei

Cerinţe ş recomandări

protecţia muncii ş

rării

ilor în cadrul fermei

2. în horticultur

3. Asocierea nvederea cantit ii i calit ii

4. i privind produselehorticole

5. Respectarea normelor de i PSI

6. România în contextul integ europene

gestionarea i-Planificarea-Metode i tehnici moderne pentru planificarea i

agricole-Gestiunea riscurilor instrument în luarea deciziilor- planului de afaceri al

agricole pe 3-5 ani-Previziuni de venit-Estimarea cheltuielilor-Analiza marjei brute, previzionarea profitului brut i

a profitului net-Previzionarea- luxul de numera

-Legumicultura, pomicultura, viticultura, floriculturaSoiuri i hibriziTehnologii avansate de cultura

deProduse noi

- constructive i tehnologice pentru cultivarean sere, solarii i tuneluri

-Forme de i cooperare-Grupuri de- de marketing- puterii de negociere ca rezultat al

asocierii- inter-profesionale-Prelucrarea produselor horticole-Manipularea, depozitarea, ,

ambalarea i comercializarea produselor horticole

- calitative ( chimic , nivelul dereziduuridepesticide,forma,dimensiunea,culoarea,etc.)

- privind transportul i depozitarea-Introducere în Eurepgap

- i aplicarea normelor dei stingere a incendiilor

- i de mediu

-Rezultatele negocierilor cu UE privind Capitolul 7Agricultura

-Acquis-ul comunitar în domeniulproduselor horticole

- i sprijin pentru prelucrarea produselorhorticole în România

- i sprijin pentru , ex: pentruserelor

- prin PAC i proceduri de

director coordonator al

intrărilor ş ieşirilorproducţiei

ş şurmărirea lucrărilor

Pregătirea exploataţiei

ş

investiţiilorF r

- ş--Tendinţe piaţă-Soluţii ş

forţată a plantelor horticole î ş

asociere şproducători

AsociaţiiCreşterea

Asociaţii

condiţionareaş

Cerinţe compoziţia ă

Cerinţe ş

Cunoaşterea ş protecţiamuncii şi de prevenire ş

Cerinţe privind bunele practici agricole ş

prelucrării

Subvenţii ş

Subvenţii ş investiţiiconstrucţia

Plăti ş finanţare

Ing. GHEORGHE BUDRALĂ,Direcţiei pentru Agricultură şi

Dezvoltare Rurală a judeţului Sibiu

Modulul IPregatire profesional n zootehnie i produc ia vegetală î ţ ăş

Modulul IIPregatire profesional în horticultură ă


88

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR)

DEZVOLTREA RURALĂ ogramul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013Pr

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) a fost negociat cu serviciile Comisiei Europene în perioada iunie 2007februarie 2008 ş artea celor 27 de state membre în cadrul Comitetului de Dezvoltare Rurală, DeciziaComisiei Europene de aprobare oficială fiind emisă în data de 16 iulie 2008 (C/2008/3831).

i a primit avizul din p

Pentru a beneficia într-un mod avantajos de prevederile Fondului European Agricol pentruDezvoltare Rurală se impune integrarea desfăşurării întregii activităţi din agricultură şi mediulrural în limitele prevederilor Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013

În cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală(PNDR), programarea operaţiunilor de sprijin îndezvoltarea rurală, în care Corpul Agronomic îşi poategăsi un plan larg de acţiune, în principal, în activitateaformativă a personalului de specialitate agricolă, îninformatizarea şi promovarea tehnologiilor rentabile,este concentrată în jurul a patru axe prioritare:

-Axa 1: „Creşterea competitivităţii sectoarelor agricolşi forestier”;

-Axa 2: „Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural”;-Axa 3: „Calitatea vieţii în zonele rurale”;-În cadrul fiecărei axe, în funcţie de tipul investiţiei şi

domeniile vizate, sunt grupate măsurile concrete ce vor fiimplementateprinprogram.

Măsurile Axei 1 vizează îmbunătăţirea eficienţeisectoarelor agricol şi forestier în vederea pregătiriiacestora pentru a face faţă concurenţei specifice unuimediu comercial deschis. Rezultatele aşteptate în urmaimplementării acestor măsuri sunt o mână de lucru mai

bine pregătită, cu o structură de vârstă îmbunătăţită, omai bună structură a terenului, pătrunderea pe piaţă afermelor de subzistenţă şi semi-subzistenţă, oagricultură comercială modernă, ridicarea valoriiadăugate şi produse de calitate, care vor ridicaproductivitatea şi competitivitatea sectoarelor agricol şisilvic. Sprijinul la implementarea programului dedezvoltare rurală va fi direcţionat către

în principal din întreprinderile mici şimijlocii, considerate a fi mai capabile decâtîntreprinderile mari să dezvolte produse noi, săvalorifice mai bine resursele locale prin inovare şiadaptare. Priorităţile alese din cadrul acestei axe iau înconsiderare atât nevoile de dezvoltare, cât şinecesitatea de a continua anumite măsuri din perioadade pre-aderare. Se are în vedere şi

de stat "Stimularea IMM-urilor careprocesează produse agricole în vederea obţinerii unorproduse alimentare, altele decât cele prevăzute înanexa 1 la Tratatul CE, precum şi a celor caredesfăşoară activităţi de procesare a produselor agricoleîn vederea obţinerii şi utilizării surselor de energieregenerabilă şi a biocombustibililor", cât şi "Stimulareamicroîntreprinderilor din domeniul prelucrării primare aproduselor forestiere lemnoase şi nelemnoase" ordinpublicat în MOf.nr.267/04.04.2008;

vul măsurilor din Axa 2 este de a îmbunătăţimediul în spaţiul rural şi de a conserva, prin intervenţiade specialitate a biodiversităţii, printr-un managementdurabil al terenurilor agricole şi forestiere. Tot prin

măsurile acestei axe se încurajează adoptarea unormăsuri de protejare a solului împotriva proceselorerozionale (ex: înfiinţarea de culturi verzi) sau pentruschimbarea utilizării terenului (ex: transformareaterenului arabil în pajişte).

Îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural,diversificarea economiei rurale, promovareacunoaşterii şi îmbunătăţirea potenţialului umanreprezintă obiectivele strategice ale Axei 3. Măsurileacestei axe vizează comunitatea rurală în general şianume dezvoltarea întreprinderilor din mediul rural înbaza resurselor naturale, a turismului, dezvoltăriisatelor şi a iniţiativelor de mediu în vederea completăriimăsurilor din cadrul fermei şi pentru a furnizaoportunităţi alternative de angajare pentru populaţia dinmediul rural. Aceste măsuri au fost alese înconcordanţă cu punctele slabe ale mediului rural(venituri scăzute, dependenţa excesivă de agriculturade subzistenţă, abilităţile de antreprenoriat reduse,infrastructura neadecvată) şi punctelor tari (resurse devaloare naturală ridicată, patrimoniu cultu

Măsurile din Axa 4 vizează sprijinirea dezvoltăriirurale prin îmbunătăţirea guvernării locale şipromovarea potenţialului endogen. Abordarea Leaderva contribui la realizarea obiectivelor din Axa 1 şi Axa 3prin intermediul strategiilor de dezvoltare localăintegrată şi acţiuni

Axa 4: „LEADER”.

personalul despecialitate,

ORDINULM.A.D.R. nr. 211/25.03.2008 privind aprobareaschemelor de ajutor

Obiecti

ral bogat,etc.).

prin inovative.

Consiliul Director al Corpului Agronomic din Sibiu

Cadrul general de implementare a măsurilorcofinanţate din Fondul European Agricol pentruDezvoltare Rurală prin Programul Naţional deDezvoltare Rurală 2007-2013 este reglementat de

publicat în MOf.nr.176/07.03.2008 şiprin privind modificarea şicompletarea Hotărârii Guvernului nr. 224/2008 destabilire a cadrului general de implementare a măsurilorcofinanţate din Fondul European Agricol pentruDezvoltare Rurală prin Programul Naţional deDezvoltare Rurală 2007-2013 - publicată înMOf.nr.533/15.07.2008;

apdrp.ro, măsurile cupriă

, pe axe,şi anume:

-Măsura 111 Formare profesională, informare şidifuzare de cunoştinţe

-Măsura 112 Instalarea tinerilor fermieri-Măsura 121 Modernizarea exploataţiilor agricole-Măsura122 Îmbunătăţireavaloriieconomiceapădurii-Măsura 123 Creşterea valorii adăugate a

produselor agricole şi forestiere -

-Măsura 125 - Îmbunătăţirea şi dezvoltareainfrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptareaagriculturii şi silviculturii

-Măsura 141- Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă

-Măsura 142 Înfiinţarea grupurilor de producători-Măsura 143 - Furnizarea de servicii de consiliere şi

consultanţă pentru agricultori

-Măsura 211 Sprijin pentru Zona MontanăDefavorizată

-Măsura 212 Sprijin pentru zone de alteledecât zona montană

-Măsura 214 Plăţi de agromediu-Măsura 221 Prima împădurire a terenurilor agricole

-Măsura 312 Sprijin pentru crearea şi dezvolta

-Măsura 313 Încurajarea activităţilor turistice-Măsura 322 Renovarea, dezvoltarea satelor,

îmbunătaţirea serviciilor de bază pentru economia şipopulaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale

-Măsura 41 Implementarea strategiilor dedezvoltare rurală

-Măsura 421

-Măsura 431 Funcţionarea GALPentru fiecare măsură din programele PNDR şi PNS

, spre soluţionare ,se prevăd atribuţii pe compartimentede responsabilitate LEADER şi strategii deimplementare specifice judeţului şi fiecărei localităţicomponente, şi se pot accesa în Ghidul Solicitantuluide pe situl Direcţiei pentru Agricultură şi DezvoltareRurală a judeţului Sibiu www.dadrsibiu.ro

vicepre

H.G. nr. 224/2008H.G. nr. 732/2008

Pentru o utilizare a acestor fonduri se pot accesa, dinGhidul Solicitantului, nse înprogram, ca M suri active - Facilitati de finantare -LEADER - Proiecte - Cazuri de buna practica

favorizate

reade micro-întreprinderi

Implementarea proiectelor decooperare

Dr. Ing. FELICIA TOTH

Axa I - Creşterea competitivităţii sectoareloragricol şi forestier

Axa II Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural

Axa III - Calitatea vieţii în zonele rurale şidiversificarea economiei rurale

Axa IV - LEADER

şedinte al Corpului Agronomic Sibiu


99

CERCETĂRI ŞTIINŢIFICECercetări privind influenţa N.P.K. şi supraînsămânţării asupra producţiei şi biodiversităţii pajiştilor montane

Teza de doctorat elaborată deUSAMV Cluj-Napoca , se situează

ca tematică de cercetare la nivelul impus genului depreocupări şt i inţ i f ice biotehnice, iar ca demersproblematologic se integrează direcţional cercetării naţionaleşi mondiale, ca originalitate ştiinţifică, aplicatibilitatesecvenţială şi generală a rezultatelor cercetării în evidenţa,caracterizarea tipologică floristică, identificarea şi selectareapriorităţilor în materie pratologică.

Ca demers ştiinţific, se explorează spaţiul complex dinpratologicul boreal al Munţilor Cindrel şi se furnizeazăinformaţii de principiu ştiinţific asupra productivităţii şi calităţiipratotehnice a pajiştilor. Se exprimă puncte de vedere înfertilizarea sustenabilă a pajiştilor cu doze reduse defertilizanţi, conceptul de dezvoltare durabilă şi demultifuncţionalitate în agricultura zonei şi aduce experimentalşi pe bază bibliografică, contribuţii în sistemul formal alcazurilor de pratologie ecosistemică.

Soluţiile elaborate, sub aspect multifuncţional pratologic,ştiinţific şi explorator, sub semnul diferenţei, pentru condiţia debiodiversitate şi creştere a fertilităţii solului în tipologiapraticolă Festuca rubra-Agrostis capillaris, tipul de habitat:R3803 - pajişti sud-est carpatice deAgrostis capillaris şi Fes

de la altitudinea de 1348 m, evidenţiază efectulfertilizanţilor şi intervenţiilor în ecotop, de menţinere adiversităţii fitocenotice şi de gestionare durabilă aecosistemelor de pajişti.

Ca dominantă a cercetării, trei sunt obiectivele urmărite şisoluţionate de autor în plenitudine dinamică. Primul, îlconstituie influenţa fertilizării şi supraînsămânţării asupraproducţiei de S.U. şi calităţii nutrientului furajer, al doileacuantifică efectul fertilizării şi supraînsămânţării asuprabiodiversităţii fitocenotice, iar al treilea analizează influenţaacestor intervenţii asupra indicilor agrochimici ai solului.Obiectivele urmărite experimental, în condiţii de amendare cuCO3 Ca şi neamendat, şi aceasta, identifică varianteletehnologice care permit dezvoltarea unei praticulturi durabileşi performante” şi, într-un plan mai complex,” evidenţiezăimportanţa culturii pajiştilor permanente din punct de vedereagricol, turistic şi peisagistic.”

Teza este structurată în 6 capitole, fiecare capitol relevândcu autoritate, sub aspectul cercetării ştiinţifice, capacitateaprobatorie a argumentelor demonstrate.

operând contextual, evidenţiazăi m p o r t a n ţ a p a j i ş t i l o r m o n t a n e , c o n c e p t u l d emultifuncţionalitate în agricultură, funcţiile pajiştilor montane,conceptul ştiinţific de dezvoltare sustenabilă, influenţafertilizării sustenabile însumate şi supraînsămânţării asupramasei recoltabile de S.U., asupra biodiversităţii floristice şiasupra unor însuşiri edafo-trofice ale solului, cu referiripratologice la pajiştile din Munţii Cindrel, rolul acestora îneconomia pastorală a zonei.

În capitolul II se relevă în detaliu caracteristicile condiţiilornaturale din Munţii Cindrel, în principal influenţa gradientică aaltitudinii şi formelor de relief asupra fenomenelor climatice, înspeţă meteorologice şi se emit consideraţii cu privire la aportulenergetic natural asupra solului şi florei. În abordareavegetaţiei ecosistemului se relevă genealogic limitelegeologice altitudinale ale etajelor bioclimatice cecondiţionează tipologia pajiştilor din Munţii Cindrel, tipologiedescrisă taxonomic după GH. ANGHEL şi colab., 1965, cuobservaţia că sindinamica tipologică a pajiştilor din acest areala fost cercetată şi expusă în tezele lor de doctorat, de K.NIEDERMAIER, în anul 1958, PAUL BURCEA, în anul 1965

şi GHEORGHEAPETROAE, în anul 1998.În capitolul III se relevă obiectivele cercetării, materialele

utilizate cetare şi re aexperienţei. Experienţa a fost organizată în repetiţii

(Mt) s-a constituit referenţial laabaterile diferenţiale determinate de cauzalitatea imputurilor.Ca materiale de experiment, s-au utilizat, pentru fertilizare,doze de N50P50K50, respectiv azotat de amoniu (33,5 % N),superfosfat simplu(18%P2O5), sare potasică (38% K2O),pentru supraînsămânţare s-a utilizat specia Trifolium repens,soiul Măgurele, tipul holandicum (5 kg / ha) iar pentruamendare doza de 5 t/ha CO3Ca. S-a selectat metodageobotanică - fitosocială care a constat în efectuarea derelevee floristice pe suprafeţe caracteristice fitocenozeidiferenţiale variantice, prin care s-a determinat structura şicompoziţia floristică, iar dintre determinările cantitative şicalitative variantice enumerăm producţia de S.U, compoziţiachimică a furajului (proteină brută, grăsime brută, cenuşăbrută, celuloză brută, SEN şi unii indicatori agrochimici aisolului: valori pH, grad de saturaţie în baze(V%), P şi Kextractibil).

În capitolul IV s-a inclus analiza rezultatelor proprii privindinfluenţa fertilizării diferenţiate şi supraînsămânţării asupraproducţiei de SU,asupra compoziţiei floristice şi calităţiifurajului, în condiţii de amendare şi nDeterminările fitocenologice reliefează faptul că imputurile dinprotocolul experimental pozitivează gradul de acoperire cuvegetaţie, cuantificat de la 50-55%, în V1, la 75-80 % peagrofond neamendat şi la 80-85 % pe agrofond amendat cuinfluenţe structural-holistice în compoziţia floristică afitocenozelor în variante, concretizate prin vicarianţagramineelor valoroase Dactylis glomerata, Phleum pratense,Agrostis capillaris) şi fabaceelor ( Trifolium repens, Trifoliumpratense), în paralel a numărului de specii, de la19 în V3, respectiv V4),în anul al treilea, 4 şi substituirea lor de specii valoroase cuapariţie primară în fitocenoză.

La gradul de acoperire floristică şi la fenomenele detrangresivitate vicariantă ori regresie, spaţiale la specii, seconstată că Agrostis capillaris înregistrează ponderi în covorulvegetal, de la 17,5 %, în v. martor, la 62,5 % ,în V4 şi devinestenoică în noile condiţii, în timp ce specia Festuca rubraînregistrează o regresie a participării, de la 17,5 %, (Mt.) la 5 %(V4 şi V5), pe ambele agrofonduri. Similar, se constată căspecia Dactylis glomerata înregistrează pondere în covor de17,5 % şi specia , de 5 %, cele două specii,fiind specii noi în fitocenoză. Prin accesul în fitocenoză aspeciilor Dactylis glomerata, Phleum pratense, Trifoliumrepens şi a speciei de Genista sp., se concluzionează căpajiştile de Festuca rubra şi Agrostis capillaris din MunţiiCindrel pot fi ameliorate prin tehnologii praticole sustenabile,cu imputuri moderate, fertilizare cu N50 P50 K50 şisupraînsîmânţare cu 5 kg/ha Trifolium repens pe agrofondamendat cu 5 t/ha CO3 Ca.

Influenţa factorilor studiaţi asupra biodiversităţii floristiceevidenţiază schimbări în covor determinate de interacţiunilefactoriale în urma aplicării îngrăşămintelor, amendamentelor şisupraînsămânţării au condus la modificări ale troficităţiimicrobiologice din sol, în sensul ameliorării, creşterii graduluide mineralizare al solului, resimţite în gradul de acoperire cuspecii transgresive, poaceele prezentând o creştere în covorîntre 10 % ,în V1 şi 20 %, în V4, iar fabaceele o creştere de 10% în v. ne- upraînsămânţate şi de 22,5 % în celesupraînsămânţate cu trifoi alb (în V5), la ambele fonduri. Seapreciază ca aplicabilitate secvenţială, că fertilizareaunilaterală cu 50 kg/ha P2O5 îşi face resimţit efectul î

, iar supraînsămânţarea cu doza de 5kg/ha Trifolium repens, în combinaţie cu 50 kg/ ha P2O5

50 K50, influenţează pozitiv evoluţia cantitativăşi calitativă a producţiei de SU, cu efectul cel mai puternic înanul II şi III de exploatare. Ca aplicabilitate integrală, sereliefează producţiile mari de S.U. în v. fertilizate cu N50 P50K50, cu şi fără supraînsămânţare cu trifoi alb (V4 şi V5), cusporuri faţă de martor de 45- 58%, pe agrofond neamendat,respectiv de 2,68 şi 2,93 t/ha şi cu sporuri faţă de martor de71% şi 89 %, pe agrofond amendat, respectiv de 3,92 şi 4,33t/ha, cât şi o ameliorare calitativă a valorii nutritive şipalatabilităţii furajere a nutreţului, în principal prin creştereaconţinutului de proteină brută, în v. fertilizate cu azot şi

supraînsămânţate cu trifoi alb, de la 10,18% la martor, la15,31%(V5) şi 15,63(V4), la v. neamendate şi de la 14,38 % lamartor, la 17,75 % (V5) şi 17,81%(V4), la v.amendate,creşterea conţinutului în grăsimi brute şi o diminuare aconţinutului în celuloză brută.

În capitolul V se analizează influenţa intervenţiilor înpratoecosistem asupra unor indici agrochimici ai solului. Seconstată,ca efect al aplicării fertilizanţilor, creştereasemnificativă a gradului de saturaţie în baze, pe variante (v.),de la 51-59% la 58-82 % şi ameliorarea conţinutului în fosfor şipotasiu asimilabil în sol, se observă în v. pe fond amendat, ocorectare a reacţiei acide a solului resimţită ca efect, gradual,în anul II şi III de aplicare, cu evidenţa anului III deexperimentare când simpla aplicare a amendamentelor a adusun spor de 0,99 t/ha S.U., comparativ cu v. martorneamendată, spor care se încadrează în limitele diferenţelorfoarte semnificative.

În capitolul VI, de extensie limitată, se relevă concluziile şirecomandările cu caracter recurenţial rezultate din studiile şideterminările efectuate şi se expun o serie de operaţiicontextuale în ameliorarea pajiştilor montane cu elementepratotehnice no vizândimperativ şi întemeiat gestionarea urabilă şi multifuncţionalăa acestora în condiţiile staţionale din Munţii Cindrel. Seevidenţ iază experimental , efectele fert i l izăr i i ş isupraînsămânţării asupra randamentului pajiştii şi sporurilesemnificative de producţie, încă din primul an al aplicării.

Se concluzionează experimental şi se argumenteazărezolutiv-recurenţial relaţia între cumularea în timp aimputurilor tehnologice şi creşterile de S.U., faptul că în trei aniexperimentali s-a obţinut recolta maximă pe fond amendat,îndeosebi la v. cu N, faptul că la v. la care a fost numai fertilizarecu fosfor sau numai supraînsămânţare cu Trifolium repens,creşterile de recoltă sunt numai din anul al doilea şi căamendarea, din al doilea an începe să influenţeze considerabilproducţia de S.U..

Cât priveşte compoziţia floristică, ca urmare a intensivizăriiimputurilor, poaceele au tendinţe ponderale, până la 65 % lavariantele cu N50, P50, K50, iar la o fertilizare mai puternică,specia Agrostis capillaris are tendinţa de dominare a specieiFestuca rubra. Pe fond amendat, specia Festuca rubra, fiindcalcifugă, părăseşte ecotopul, în locul acesteia, instalându-sespeciile Agrostis capillaris, Trifolium repens, Dactylisglomerata şi Phleum pratense. Urmare a intrărilor energeticeîn ecosistemul Festuca rubra-Agrostis capillaris creşteprocentul de proteină brută, de la 10,18 % la Vm, la 15,31 %, lavarianta N50,P50,K50 + supraînsămânţare cu Trifolim repens,la neamendat şi mai mari cu 2-3 % la blocul amendat, unde prinapariţia speciilor Dactylis glomerata şi Phleu eobţine o creştere

Se apreciază că aplicarea fertilizării minerale pe agrofondneamendat modifică însuşirile ulcreşterii acidităţii solului, pe când aportul de fertilizanţi pe fondamendat conduce la scăderea acidităţii solului şi la creştereagradului de saturaţie în baze, a nutrienţilor în soluţia solului.

şisinteza datelor experimentale din cercetarea cazuistică, dreptinstrumente operaţionale de analiză şi testare, prin referirile şiconcluziile finale, expuse raţional discursiv şi diferenţial clar,teza elaborată de ing. ILIE FARCA constituie în planulcercetării pratologice un ansamblu conceptual propriu, unmodel esenţial de investigare şi analiză logică structurală,posedând atributele unei lucrări de rezonanţă ştiinţifică îndomeniu, cu reale valenţe de extrapolare a rezultatelorcercetării în areale pratotehnice cu condiţii ecologice şieconomice similare.

Membru fondator al CORPULUI AGRONOMIC DINROMÂNIA, preşedinte al Corpului Agronomic din Sibiu

ing. ILIE FARCA în cadrulcatedrei de pratologie de la

tucarubra,

În capitolul I, autorul,

, metodele de cer modul de organiza4 blocuri

randomizate, iar varianta(v.) V1

eamendare.

(

cu reducere, la martor, în primul an, la 11-17 specii, (

Phleum pratense

s

ncepânddin cel de al doilea an

sau cudoza de N50, P

i, respectiv cu imputuri reduse,d

,

m pratense sîn valoarea nutrientului furajer.

chimice ale solului în sens

Prin interpretarea volumului mare de material bibliograficutilizat în scopul atingerii obiectivelor propuse, prin analiza

Dr . ing. GHEORGHE APETROAE,


1010

Monitorizarea de mediu a implementării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală1.Aspecte generaleActivităţile din sectorul agricol au impact

asupra mediului înconjurător, în special asuprasolului, prin cultivarea necorespunzătoare aterenurilor în pantă, prin sărăturarea şideşertificarea pământurilor prost administratesau compactizarea solului, poluării prinutilizarea excesivă a pesticidelor (folosite lacombaterea dăunătorilor) şi îngrăşămintelor(folosite la fertilizarea solurilor), prinpătrunderea poluanţilor din sol în stratul freaticfavorizată şi de practicarea inadecvată airigaţiilor.

Emisiile în atmosferă, apă şi sol rezultate dinagricultură constau în principal în metan şiamoniac, gaze rezultate din procesele defermentaţie enterică şi din dejecţiile animalelor.Fermele zootehnice sunt importante surse depoluare,atâtaaerului cât şi aapelor.

În ţara noastră se estimează că 49% dinsuprafaţa agricolă este sensibilă ladestructurare, 28% la crăpare, 26% laeroziune, 23% la crustificare, 28% lacompactarea de suprafaţă. Eroziunea soluluise produce datorită păşunatului intensiv, prinexploatările neraţionale ale fondului forestier şifunciar, prin aplicarea unui sistem tehnologictotal necorespunzător în special pe suprafeţelece aparţin gospodăriilor mici şi mijlocii. Prinprocesele erozionale se pierd în total 29,8 mil. tsol/an, iardin fondul forestier sepierd6,7 t/an.

Lucrările de ameliorare şi de îmbunătăţirifunciare corect executate şi bine întreţinute,etc., sunt acţiuni benefice pentru reducereaefectelor nefavorabile asupra solului.

Analiza stării mediului a fost realizată pentrufiecare aspect de mediu relevant, selectat încadrul discuţiilor grupului de lucru stabilitpentru elaborarea raportului de mediu pentruEvaluarea Strategică de Mediu a PNDR.Aspectele de mediu relevante sunturmătoarele: aer, apă, sol, schimbări climatice,biodiversitate, managementul riscurilornaturale, peisaj, patrimoniu cultural, sănătateumană, infrastructură rutieră rurală, turismdurabil, conştientizareaproblemelordemediu.

zentate de: activităţile dinzootehnie (gestiunea dejecţiilor animale, înprincipal); arderea combustibililor fosili îngospodării, ca principală sursă de încălzire;surse mobile (existenţa unui parc auto învechit);depozitarea necontrolată a deşeurilor; diverseactivităţi care se constituie în surse de particule

(lucrăriiagricole;construcţii,drumuri).Astfel, unul din indicatorii de monitorizare a

calităţii aerului ca urmare a implementăriiPNDR este cel privind

În ultimii ani, emisiile de amoniac prezintă ocreştere uşoară, atingând valoarea de 199Gg în 2006, cea mai mare cantitate a emisiilorde amoniac provenind din agricultură(78,53% ceea ce reprezintă 156.528 t).

Printre măsurile din cadrul PNDR, care auca obiectiv scăderea emisiilor de amoniac senumără şi măsurile 121 şi 322.

Astfel, printre obiectivele măsurii 121„Modernizarea exploataţiilor agricole” senumără introducerea şi dezvoltarea detehnologii şi procedee noi, achiziţionarea demaşini şi utilaje noi. Prin această măsură seurmăreşte sprijinirea investiţiilor orientatespre dotarea cu utilaje şi echipamenteperformante, a investiţiilor privind adaptareaconstrucţiilor agricole pentru respectareastandardelor comunitare şi creştereacompetitivităţii exploataţiilor agricole, precumşi promovarea producerii şi utilizării durabilede energie, inclusiv energie din surseregenerabile.

În anul 2008, stadiul cererilor de finanţaredepuse pentru măsura 121 cuprinde unnumăr total de 3.581 proiecte depuse cu ovaloare publică de 984,99 milioane Euro, dincare au fost selectate 807 proiecte cu ovaloare de 182,61 milioane Euro şi a fostcontractat un număr de 793 proiecte cu ovaloare publică de 174,22 milioane Euro.

P r in t re ob iec t i ve le măsur i i 322„Renova rea , dezvo l t a rea sa te l o r,îmbunătăţirea serviciilor de bază pentrueconomia şi populaţia rurală şi punerea învaloare a moştenirii rurale” se numără şiîmbunătăţirea sistemului de colectare şidepozitare a deşeurilor, sistem aflat într-ofază incipientă în mediul rural, precum şirenovarea şi dezvoltarea infrastructurii dedrumuri, avându-se astfel în vederereducerea surselor de particule în suspensiedeterminate de tragicul rutier pe drumurineamenajate.

Pentru măsura 322, în anul 2008, s-adepus un număr totalde 1.369 proiecte cu ovaloare publică de3.2328,09 milioaneEuro, s-au selectat 127de pro iec te cu ovaloare de 314,66milioane Euro şi s-acontractat un număr de123 proiecte cu o

valoare publică de 305,42 milioane Euro.

La nivelul ţării există un sistem demonitoring integrat al solurilor gestionat deICPA. Acesta reprezintă principala sursă deinformaţii cu privire la calitatea solurilor. Pebaza acestor informaţii putem aprecia căstarea agrochimică a solurilor din Româniapoate fi caracterizată ca fiind în generaldeficitară. Acest lucru este reflectat înprincipal printr-o rezervă mică şi extrem demică de humus (se manifestă pe 8,6 mil. ha,din care 5,3 mil. ha arabil), o aciditateputernică şi moderată (pe 3,4 mil. ha, din care1,87 mil. ha arabil), o alcalinitate ridicată (pe0,22 mil. ha, din care 0,13 mil. ha arabil), oasigurare slabă foarte slabă cu fosfor şipotasiu mobil (6,3 mil. ha şi respectiv 0,7 mil.ha, din care 3,3 mil. ha şi respectiv 0,31 mil.ha arabil), o asigurare slabă cu azot (cca. 5,1mil. ha, din care 3,0 mil. ha arabil) şi carenţede microelemente, în special de zinc (1,5 mil.ha terenuri arabile).

Conform calculelor efectuate de cătreInstitutul de Cercetări pentru Pedologie şiAgrochimie (ICPA), pe baza metodologieiWEPP inclusă în modelul de simulareSIDASS (Baze de date: Harta de sol1:1.000.000; DTM: SRTM 90m Clima: 1961-2007, Land Use: FAO LCCS), s-a determinatfaptul că

în cadrul raportuluide mediu pentru evaluarea strategică demediu a PNDR este cel privind

Transferul suprafeţelor de teren cătresectorul forestier şi al construcţiilor aconstituit cauza principală a reduceriisuprafeţei agricole în ultimii douăzeci de ani.Reducerea suprafeţelor de teren, prinincluderea acestora în zona urbană,reprezintă un fenomen întâlnit în zonele cuproductivitate mai mare, în timp ceschimbarea categoriei de folosinţă a terenuluiagricol în cel forestier apare, în special, înzonele defavorizate.

î

2. Analiza indicatorilor de monitorizarede mediu - Impactul activităţilor dinsectorul agricol asupra mediului

Aer

.

Sol

.

Principalele surse de poluare a aerului înmediul rural sunt repre

Un alt indicator stabilit

continuare n pag. 11

„Emisiile de amoniacdin agricultură”

gradul de eroziune medie pe ţarăeste de 5.71 t/ha/an

SuprafaţaAgricolă Utilizată raportată la suprafaţatotală de la nivelul României.


1111

În anul 2007 se remarcă retragerea definitivă din circuitul agricol a14.940,59 ha, în cadrul celor 41 judeţe şi al Municipiului Bucureşti.Cele mai mari suprafeţe au fost retrase în judeţele Ilfov (3.176,33),Timiş (2.531,65 ha), Giurgiu 1.838,06 ha), Dâmboviţa (1.588 ha). Laacestea se adaugă scoaterea temporară din circuitul agricol a 263,73ha din 25 de judeţe.

Astfel că, în anul 2007, Suprafaţa Agricolă Utilizată (SAU) la nivelulRomâniei a fost de 13.753 mii ha (Sursa: Ancheta Structurală înAgricultură volumul I: Caracteristicile principale ale exploataţieiagricole Date generale

Deşi zone semnificative din suprafaţa agricolă utilizată de la nivelulţării sunt clasificate ca fiind zone defavorizate, condiţiile pedologicesunt deosebit de favorabile activităţilor agricole de producţie înregiunile de sud şi de vest ale ţării.

Criteriile de încadrare, delimitare şi lista Unităţilor AdministrativTeri

).

toriale (UAT) din zonele montane defavorizate din România suntprezentate în ordinul MADR nr. 355/2007.

La nivelul anului 2007 ponderea SAU clasificate ca zonedefavorizate înSAUtotalerade79,86%iar

erade20,14%.pondereaSAUclasificate

cazonămontanădefavorizatăînSAUtotalZona montană defavorizată se regăseşte în 27 de judeţe şi

cuprinde 657 de unităţi NUTS 5, din care 17 municipii, 62 oraşe şi 578comune.

Fondul funciar în zona montană este de cca. 7.150.000 ha, dincare suprafaţa agricolă identificată în IACS reprezintă 2.329.722 ha(cca. 9,77% din teritoriul ţării şi cca. 16,75% din suprafaţa agricolăutilizată).

Suprafaţa agricolă utilizată estimată a zonelor defavorizate alteledecât zona montană este de cca. 5.000.000 ha, ceea ce ridicăponderea suprafeţelor agricole utilizate defavorizate din România lacca. 55% din SAU naţională.

Începând cu anul 2007, România implementează schema de platăunică pe suprafaţă SAPS (Single Area Payment Scheme) care vacontribui la practicarea unei agriculturi competitive, durabile şiorientată către piaţă. Astfel, agricultorii primesc sprijin din parteaComunităţii europene, pentru care trebuie să îndeplinească anumitecondiţii de eligibilitate.

Acordarea SAPS este condiţionată de respectarea GAEC (BuneleCondiţiiAgricole şi de Mediu), cerinţe ce se aplică şi unor acţiuni sprijiniteprin Pilonul II al Politicii Agricole Comune, care au ca obiectiv sprijinfinanciar înzoneledefavorizate(LFA),aplicareapracticilordeagro-mediuşi respectarea cerinţelor planurilor de management din ariile protejate deinterescomunitarNatura2000.

Standardele minime privind bunele condiţii agricole şi de mediu cetrebuie respectate de fermierii care solicită plăţi directe pe suprafaţă, dinfonduri europene sau din bugetul naţional, precum şi alte tipuri de sprijin(pentru zona montană defavorizată, pentru zonele defavorizate alteledecât zona montană defavorizată, plăţi de agromediu) au în vederemenţinerea terenurilor agricole (cele pentru care se solicită plăţi pesuprafaţă), în special cele care nu mai sunt exploatate pentru producţie,înbunecondiţii agricoleşi demediu.

Aceste condiţii sunt obligatorii pentru toate parcelele agricole dincadrul exploataţiei, indiferent dacă fermierul solicită sprijin pen

Nerespectarea GAEC determină reducerea în mod corespunzător asprijinului condiţionat de aceste cerinţe. Îmbunătăţirea cunoştinţelorprivind Bunele condiţii agricole şi de mediu se realizează şi prin furnizareade pregătire profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe precum şiprin utilizarea serviciilor de consiliere şi consultanţă, măsuri sprijinite princelde-al II - leapilon.

Astfel, măsurile 211 „Sprijin pentru zona montană defavorizată” şi 212„Sprijin pentru zone defavorizate - altele decât zona montană” din cadrulPNDR urmăresc utilizarea continuă a terenurilor agricole, avându-seastfel în vedere menţinerea viabilităţii spaţiului rural şi susţinereaactivităţiloragricoledurabile.

eficia de sprijin prin intermediul acestor măsuribeneficiarii trebuie să se angajeze că vor continua activităţile agricoletimp de 5 ani de la data efectuării primei plăţi aferente acestor măsurişi că vor respecta Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) petoată suprafaţa fermei şi pe toată durata angajamentului.

Conform Ordinului comun al Ministrului Agriculturii şi DezvoltăriiRurale nr. 15/ 2008 şi al Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr.56/ 2008 pentru adoptarea măsurilor privind bunele condiţii agricole şide mediu în

trutoate parcelele sau numai pentru o parte.

Pentru a ben

România, GAEC-urile sunt următoarele:

Nr. categorie Categoria Nr. GAEC Denumire GAEC

GAEC 1Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturide toamnă şi/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel

puţin 20% din suprafaţa arabilă totală a fermei

GAEC 2Lucrările solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%,

cultivat cu plante prăsitoare, se efectuează de-a lungul curbelorde nivel

I Standarde pentru evitarea eroziunii solului

GAEC 3 Se menţin terasele existente pe terenul agricol la data de 1ianuarie 2007

GAEC 4 Floarea-soarelui nu se cultivă pe aceeaşi parcelă mai mult de 2ani consecutivi

II

Standarde pentru menţinerea conţinutuluioptim de materie organică în sol, prin

aplicarea unor practici agricolecorespunzătoare GAEC 5

Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil nueste permisă decât cu acordul autorităţii competente pentru

protecţia mediului

IIIStandarde pentru menţinerea structurii

solului GAEC 6Lucrările solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%,

cultivat cu plante prăsitoare, se efectuează de-a lungul curbelorde nivel

GAEC 7 Menţinerea pajiştilor permanente, prin asigurarea unui nivelminim de păşunat sau prin cosirea lor cel puţin o dată pe an

GAEC 8 Arderea pajiştilor permanente nu este permisă decât cuacordul autorităţii competente pentru protecţia mediului

GAEC 9 Nu este permisă tăierea arborilor solitari şi/sau a grupurilor dearbori de pe terenurile agricole

IVStandarde pentru menţinerea unui nivel

minim de întreţinere a terenurilor agricole

GAEC 10Evitarea instalării vegetaţiei nedorite pe terenurile agricole,

inclusiv pe terenurile care nu mai sunt exploatate pentruproducţie

V Standarde pentru menţinerea suprafeţeiexistente de pajişti permanente GAEC 11 Menţinerea suprafeţei de pajişti permanente la nivel naţional,

existente la data de 1 ianuarie 2007


1212

Agricultura ecologică

În unele ţări se vorbeşte de agriculturăbiologică ecologică, în altele sefoloseşte expresia de agriculturăorganică biodinamică, în realitateeste vorba de aceeaşi concepţie agricolă,în speţă de acelaşi tip de agricultură, ceapare ca o necesitate vitală în loculagriculturii de tip industrial.

La baza producţiei ecologice stă ideeacă principala cauză a degradării calităţiibiologice a produselor constă înintervenţia necorespunzătoare a omuluila diferite niveluri structurale ale biosferei,iar cele mai grave efecte asupra omuluirezultă din cumulul de greşeli privindgestionarea solului şi creşterea plantelorşi a animalelor.

Agricultura ecologică pune un accentdeosebit pe calitatea naturală aproduselor, aspectele cantitative şiproductivitatea fiind pe un plan secund

Conform legislaţiei în vigoare din ţaranoastră, prin producţie ecologică seîn ţe lege obţ inerea de produseagroalimentare fără utilizarea deîngrăşăminte chimice, erb ic ide,insec t ic ide ş i fung ic ide pent rucombaterea dăunătorilor, aditivi şibiostimulatori alimentari pentru animale,medicamente, organisme modificategenetic şi derivatele lor. Producţiaagroalimentară ecologică are ca scoprealizarea unor sisteme agricole durabile,diversificate şi echilibrate, care asigurăprotejarea resurselor naturale şisănătatea consumatorilor.

de bază ale producţieiagroalimentare ecologice sunt:

-eliminarea tehnologiilor poluante şi aorganismelor modificate genetic şi/sau aproduselor derivate din astfel deo r g a n i s m e , c u e x c e p ţ i a u n o rmedicamente de uz veterinar;

- ucţie şi aasolamentelor în cadrul cărora rolulprincipal revine speciilor, soiurilor şirase lor cu îna l tă rez is tenţă ş iadaptabilitate;

-ameliorarea fertilităţii naturale a solului(prin folosirea de asolamente adecvate şiîngrăşăminte organice naturale);

-integrarea creşterii animalelor însistemul de producţie ecologică aplantelor;

-utilizarea economică a resurselorenergetice convenţionale şi înlocuireaacestora într-o mai mare măsură

ra ţ i ona lă a energ ie ineconvenţionale (energia solară,biogazul, etc.) şi a produselor secundarerefolosibile;

-aplicarea de tehnologii pentrucreşterea animalelor care să satisfacăcerinţele fiziologice şi de comportament(etologice) ale speciilor şi raselor.

ecologică este un procedeu“modern” de producere a alimentelor carese deosebeşte fundamenta l deagr icul tura convenţ ională. Rolulsistemului de agricultură ecologică saubiologică este de a produce hrană multmai curată şi mai potrivită metabolismuluiorganismului uman, dar în deplinăcorelaţie cu dezvoltarea şi conservareamediului ambiant, în respect faţă denatură şi legile ei.

Agricultura ecologică implică înlocuireaaditivilor chimici cu produse de naturăbiologică, biodegradabile şi inofensivemediului înconjurător

t folosite cu succes de mulţi ani iargama lor se diversifică în fiecare andatorită colectivelor de cercetare dinîntreaga lume, inclusiv România.Avantajele acestor exploataţii de produseagricole biologice sunt multiple,complexe şi se desfăşoară

o contribuţie majoră la dezvoltareadurabilă a mediului rural prin creştereaactivităţilor economice profitabile şi prind e z v o t a r e a s e m n i f i c a t i v ă aagroturismului.

În judeţul Sibiu, agricultura ecologicăcapătă tot mai mare amploare odată cuintroducerea subvenţiilor diferenţiate faţăde agricultura convenţională. Pe lângăfermele mici de subzistenţă şi agospodăriile particulare, la această datăfuncţionează mai multe societăţicomerciale ce au ca obiect

Trecerea de la producţia agricolăconvenţională la cea ecologică serealizează într-o anumită perioadă detimp (de ordinul anilor), în concordanţă custandardele ecologice internaţionale şi cupreveder i le H.G. nr. 917/2001.Autoritatea Naţională a ProduselorEcologice (A.N.P.E) asigură respectareaprevederilor legale specifice şi controlulprivind metodele de producţie ecologică,de certificare şi de comercializare ap r o d u s e l o r a g r o a l i m e n t a r e , î nconco rdan ţă cu reg lemen tă r i l eorganismelor internaţionale în domeniu.

sau

sau

Principiile

realizarea structurilor de prod

, prinu t i l i za rea

Agricultura

. Astfel de produsesun

benefic pe unspectru de interese deosebit de larg,având

l

de activitatepracticarea agriculturii ecologice.

Drd. ing. IOAN PĂŞCĂNUŢMembru fondator al Corpului Agronomic din Sibiu


1313

Referitor la nco rea materialului de plantat,sondajul arat c 86,6% din cultivatori nu aupracticat niciodat for area tuberculuilor nainte deplantare, fie datorit lipsei de cuno tin e privindaceast metod , fie datorit faptului c aceastpresupune o munc n plus. Cei care practicncol irea tuberculilor sunt cultivatori din zonelenalte, 70 -800 m, n propor ie de 33%, respectiv

cei din zonele cu altitudine mai mare de 900 m(16,6%) care, au recunoscut avantajele acesteimetode. n zonele joase, ncol irea se practic de8,3 % din totalul cultivatorilor. Se recomandextinderea acestei metode avand n vedereavantajele: gr birea tuberiz rii, cre tereanum rului de tubercului/ha, cre terea produc iei,posibilitatea recolt rii mai de timpuriu.

Datele din sondaj, arat c 59,96 % efectueazlucrarea de rebilonare c nd plantele ating n l imeade 20 cm n l ime, 31,62 % prefer s execute 2lucr ri de rebilonare, una p n la r s rire iarcealalt , c nd plantele ating n l imea de 20 cm inumai 8,2 % execut lucrarea p n la r s rireaplantelor.

Se recomand ca rebilonarea s se executep n la plantelor, pentru a combateburuienile, pentru a crea un de dezvoltare a

, stolonilor i a tuberculilor i pentru acrea un sol , care tratat cu erbicide, sformeze o pelicul de mare efect împotrivaplantelor. n cazul de rebilonarecând plantele ating 20 cm în l ime, riscul de-adistruge o parte din , stoloni i tuberculi estemai mare, având drept .

S-a constatat c ajoritatea cultivatorilorexecut 2 tratamente împotriva manei (34,9%)respectiv 3 tratamente împotriva gândacului deColorado (45%) indiferent de climaticeconcrete, din acel areal, ceea ce , c n

optime de a atacului,de tratamente vor fi prea , iar n mai

optime, acestea sunt prea multe. Acestedetermin fie considerabil a

, fie o cheltuial n plus ceea ce neconomia de pierdere.

î lţiă ă

ă ţ îă ţ

ă ă ă ă aă î ă

î ţî 0 î ţ

Î î ţ ăă

îă ă

ă ţă

ă ă ăâ î ă ţ

î ă ţ ă ăă â ă ă ă

ă â î ă ţă â ă ă ă

ă ăâ ă răsărirea

spaţiurădăcinilor

reavăn ăă răsăririi

Î efectuării lucrăriiă ţ

rădăciniscăderea producţieiă m

ă

condiţiileînseamnă ă î

condiţiile declanşare numărulpuţine î condiţiile

puţingreşeli ă scăderea ăproducţiei ă î î

astăzi înseamnă

ş

şş

ş

ş ş

ş

Important furaj pentru animale, cartoful estefolosit de 56,6 % locuitori n hrana porcilor, de14,98 % atât pentru porci c t i pentru vaci,16,64 % pentru porci i p i 11,6% pentrutoate cele 3 categorii .

91,46 % din gospodari folosesc cartofulfiert iar 8,46% cartof sub formcrud . Se recomand extinderea n cultur asoiurilor Nicoleta, Amelia, Teo, Provento dingrupa de precocitate semitârzie, soiuri ce se

printr-un de S.U.cuprins ntre 19-26% i 1-1,5% protein .

Cartoful utilizat n consumul alimentar sen de 58,28 % p n n luna

iunie. Pentru asigurarea necesarului de cartofpe toat perioada anului se recomandcultivarea, n , a unui soi pentruconsum timpuriu (Fresco) un soi semitimpuriupentru consumul din timpul verii (Roclas,Cristela, Runica, Escort, Agata, Robusta) i unsoi semitardiv pentru consum de toamna-iarna(Nicoleta, Teo,Amelia, Sante).

n hrana porcilor, cartoful este utilizat delocuitori n modul : 23,3 % p n n lunadecembrie, 21.66% p n n luna aprilie; 10%p n n lunile mai-iunie; 5-6% p n n lunileiulie-octombrie.

75% din locuitori nu cartof nhrana taurinelor, iar restul de 25% îl folosesc n

furajere p n n luna martie(9,98%), aprilie (6,64%) respectiv n primele 3luni de la recoltare (6,64%).

Ca o concluzie final se poate spune cmici de cartof n zona

montan a Sibiu (12-15 t/ha) suntefectul nerespect rii i neaplic rii corecte a

verigi tehnologice: ,alegerea soiurilor performante din punct devedere cantitativ, calitativ i economic,reînnoirea materialului biologic, încol ireamaterialului de plantat, rebilonarea icombaterea bolilor i la parametriioptimi.

dr. ing. TOTH FELICIAdirector D.A.D.R. SIBIU

îâ

ăsări,menţionate

, administrează ăă ă î ă

caracterizează conţinutî ă

îpăstrează î proporţie â ă î

ă ăî gospodărie

Îî următor â ă î

â ă îâ ă î â ă î

administrează îî

alcătuirea raţiei â ă îî

ă ăproducţiile obţinute î

ă judeţuluiă ă

următoarelor rotaţia

ţ

dăunătorilor

şş ş

ş

ş

ş

ş

şş

Cultura cartofului in judetul SibiuEvaluarea situa ei privind cultura cartofului n localit ile montane ale judetului Sibiu, s-a f cut pe baza un i

sonda cele 16 localit i din zona montan , fiecare cu particularit i socio-economice distincte. E antionul acuprins n total 57 gospad rii, iar alegerea acestora s-a f cut n mod aleator.

ţ î ăţ ă uj în ăţ ă ăţ ş

î ă ă î

Cultura cartofului n zona montan a judetuluiSibiu, de ine o pondere de 66,3% pe suprafe emai mici de 0,5 ha, 18,25% pe suprafe ecuprinse ntre 0,51-1 ha, 13,3% pe suprafe e de1,1 -3 ha i numai 1,66% pe suprafe e mai maride 3 ha.

Asolamentul i rota ia, reprezint un factorcare influen eaz sporirea produc iei.

ajoritatea locuitorilor 43,3% prefer sroteasc cultura de cartof dup 2 ani 24,96%pretind c este mult mai corect s efectuezerota ia dup 1 an de cultur , 16,6% men incartoful pe aceea i suprafa timp de 3 ani, ntimp ce 13,3% practic monocultura.

Cercet rile au demonstrat importan aasolamentului i necesitatea rota iei ca mijloc decombatere a buruienilor, de evitare a oboseliisolului, de combatere a bolilor i d unatorilor ide ob inere a unor produc ii semnificative maimari dac este cultivat n rota ie dec t dac sepractic monocultura.

Din datele sondajului rezult c81 ,59% d in locu i to r i , cu l t i v so iu r itardive semitardive i doar 9,98% prefer soiuritimpurii semitimpurii. ecomand extindereasoiurilor timpurii i semitimpurii pentru aceastzon deoarece ar constitui o surs de venitpentru fiecare gospodar ncep nd cu luna iuliep n n septembrie-octombrie, prin valorificareape pia , i bine nteles, asigurarea permanentcu cartofi noi pe pia .

Referitor la rein oirea materialului biologic,datele din sondaj arat c 34,94% din locuitoriizonei montane re noiesc materialul biologicdup 3 ani; 36,6% dup 4 ani; 9,98% dup maimult de 4 ani i numai 13,32% dup 2 ani

recomand re n oirea materialuluibiologic dup 1-3 ani, datele ob inute pe loturiledemonstrative din aceast zon relev

prin aceast masur se m re te produc ia iimplicit veniturile de 3-5 ori.

Faptul c 70% din locuitorii zonei montane i iprocur material biologic de la persoaneautorizate, demonstreaz , c s-au n elesavantajele pe care le vor ob ine plec nd de la unmaterial superior din punct de vedere calitativ.

Cartoful reac ioneaz foarte bine lafertilizarea organic . Referitor la ngr minte,se constat c cele pe baz de gunoi de grajdsunt folosite de 91,6% din locuitorii zonelor dejoas altitudine pe c nd la altitudine ridicat(60 -900 m) acestea sunt folosite de

. n cazul ngr mintelor chimice, seconstat o inversare a situa iei i anume, nzonele joase sunt utilizate de cultivatori iar ncele inalte de 33-60%.

î ăţ ţ

ţî ţ

ţ

ţ ăţ ă ţ

M ( ) ă ăă ă ,

ă ăţ ă ă ţ

ţă îă

ă ţţ

ăţ ţ

ă î ţ â ăă

ă de asemenea ăă

/ ă/ R ăm

ăă ă

î ââ ă î

ţă î ăţăn

ă ăî

ă ă ăă , iar în

acest sens se ă î nă ţ

ă ă ând faptulcă ă ă ă ţ

ăă

ă ă î ţţ â

ţ ăă î ă ă

ă ă ă

ă â ă0 toţi

cultivatori Î î ă ăă ţ î

toţi , î

ş

ş

ş

ş

ş ş

ş

ş

ş

ş

ş ş

ş

ş

şş


1414

Agricultura sibiană – cam subţire la buzunare

"Pentru accesarea fondurilor europeneprin PNDR au fost depuse în judeţul Sibiuun număr total de 290 proiecte în valoare depeste 250 milioane euro, din care au fostdeclarate conforme 253 proiecte în valoarede peste 202 milioane euro", a spus ieri, încadrul şedinţei Colegiului Prefectural,Ana–Maria Vlăduţ, director coordonatoradjunct al Direcţiei.

În judeţ, au fost selectate pentrucontractare 133 proiecte în valoare de peste51 milioane euro şi au fost implementate 11proiecte cu o valoare nerambursabilă depeste 1,7 milioane euro. Restul proiectelornu au fost încă selectate, nu îndeplinesccondiţiile de selectare, sau dintre celeselectate şi finanţate, sunt în curs deimplementare.

La nivel naţional, în total, până în ultimazi a lunii trecute, din cele 21.532 de proiectedepuse, care se refereau la o valoare depeste 10 miliarde de euro, au fost aprobate9.597 de proiecte, pentru doar 1,9 miliardeeuro.

Prin Programul Naţional de DezvoltareRurală 2009-2013 se acordă fondurieuropene nerambursabile pentru investiţiiprivate şi publice, destinate dezvoltăriisatelor din România, programul are patrupriorităţi de finanţare, denumite genericaxe, fiecare fiind împărţită în Măsuri deinvestiţii sau sprijin.

11 proiecte de 1,7 milioane

Trihenea, nemulţumitPrefectul judeţului Sibiu, Constantin

Trihenea, s-a arătat nemulţumit de aceastăsituaţie şi le-a cerut membrilor ColegiuluiPrefectural să se implice pentru ca proiecte deacest gen să fie aprobate, iar în satele dinjudeţul Sibiu să ajungă mai mulţi bani pentruagricultură.

“Exceptând APIA, care a plătit fondurieuropene, în rest nu avem rezultate bune penicio axă, pe nicio direcţie", a declaratTrihenea.Spre exemplu, în judeţul Sibiu, pentruAxa 1 - „Creşterea competitivităţii sectoruluiagricol şi silvic”, măsura 112 „Instalarea tinerilorfermieri” au fost depuse 39 de proiecte, dintrecare 31 au fost conforme şi doar 5 selectate saucontractate, la Măsura 123 – „Creşterea valoriiadăugate a produselor agricole” s-au depus 34de proiecte, 24 conforme, şi 19 au fost selectatesau aprobate, la Măsura 121 – „ Modernizareaexploataţiilor agricole” sunt 37 de proiecte, 24conforme şi doar 9 selectate.

"Pentru Măsura 112 – ”Instalarea tinerilorfermieri” – cele 5 proiecte au fost contractate peactivităţi de zootehnie, vegetal şi horticultură.

Proiectele pe Măsura 121 – „ Modernizareaexploataţiilor agricole” - cele 9, sunt orientatepe utilaje agricole (4), zootehnie (3) şihorticultură (2).

Pentru Măsura 123 – „Creşterea valoriiadăugate a produselor agricole” – 19 proiecteselectate pe activităţi de panificaţie (9),achiziţia de mijloace de transport şi utilajeagricole (7), zootehnie (2), apicultură (1).

La Măsura 141 – „Sprijinirea fermelor desemi-subzistenţă” – acţiunile principale suntpe zootehnie şi apicultură (55), mixt (pezootehnie şi vegetal–20) şi doar pe vegetal(7).

Pentru Măsura 313 – Încurajareaactivităţilor turistice” – cele 8 proiecteselectate sunt pentru construcţii saumodernizări de pensiuni turistice şiagroturistice", se arată în materialul DirecţieipentruAgricultură şi Dezvoltare Rurală.

Cele şase proiecte selectate pe Măsura322 – „Renovarea şi dezvoltarea satelor”sunt proiecte integrate cu acţiuni principalede cons t ruc ţ i i sau modern izareainfrastructurii de drumuri publice şi deconstrucţie sau modernizare a reţelelor deapă/apă uzată.

Cele 36 proiecte depuse în ultimasesiune s-au axat pe infrastructura dedrumuri (70 %) şi pe reţele de apă/apă uzată(30 %) ca acţiuni principale, integrate cuactivităţi sociale şi culturale.

“În prezent este activată măsura 431.1din axa IV. LEADER – „Sprijin financiarpentru pregătirea dosarelor pentru selecţiaGAL”, cu aplicativitate pentru cele 4 GAL-uriinformale existente deja ca asociaţii înjudeţul Sibiu. În pregătire pentru deschidereeste măsura 125 – „Îmbunătăţirea şidezvoltarea infrastructurii legate dedezvoltarea şi adaptarea agriculturii şisilviculturii”, urmând ca, după şedinţaComitetului de Monitorizare a PNDR, să sestabilească datele de activare a sesiunilorpentru celelalte măsuri", se mai arată înmaterialul prezentat în şedinţa din 24februarie 2010.

Măsuri noi

de Sorana Maier

Judeţul Sibiu atrage mult mai puţini bani europeni decât ar putea, în condiţiile în care datele Direcţiei pentruAgricultură şi Dezvoltare Rurală Sibiu arată că, în judeţul Sibiu au ajuns, prin proiecte din cadrulProgramului Naţional de Dezvoltare Rurală aproximativ 3,7 milioane euro, o sumă mult prea mică,comparativ cu suma totală alocată pentru acest program.


15151515

Comunicate importanteA ă

E şi manifestări expoziţionale specializate înproduse agricole

dunarea general a membrilor Corpului Agronomic Sibiu

xpuneri de tehnologii, echipamente

În ziua de 15.03.2010 a avut loc Adunarea general a membrilor Corpului Agronomic Sibiu având ca obiectiv uneleaspecte de organizare i programare de activit i pe anul 2010.

Principalele obiective:- confirmarea pe a membrii:

- pre edinte: dr. ing. Apetroae Gheorghe- : dr. ing. Toth Felicia Elena- secretar: ing. Budral Gheorghe

- includerea membrilor Societ ii Inginerilor Agronomi din România (SIAR) în Corpul Agronomilor Sibiu;- editarea unei reviste trimestriale a Corpului Agronomic Sibiu;- organizarea celei de-a 4 i de a Corpului Agronomic pentru luna iunie;- unele aspecte organizatorice privind:

- metodologia de înscriere a noilor membrii;- adeziunea unor noi membrii

Consiliul director al Corpului agronomic Sibiu

,în cursul lunii iunie 2010, , sesiunea a 4-a de

CE CU PRIVIRE LATEHNOLOGIILE DE UTILIZATE ÎNAGRICOLE DIN CENTRUL TRANSILVANIEI. Se pot înscrie , cadrele dincercetar din i din Rom ,precum România, în principal din zona Transilvaniei.

CORPULAGRexpuneri de tehnologii echipamente

e industrie , cum ar fi:

rii produselor ;;

;;

;

-eExpunerea de tehnologii pentru:

ăş ăţ

funcţii următorilorş

vicepreşedinteă

ăţ

ediţi comunicări ştiinţifice

CORPULAGRONOMIC DIN SIBIU organizează în colaborare cu Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a judeţuluiSibiu, coform Hotărârii Consiliului Director din 15.03.2010 referate şi comunicări cutema: STUDII ŞI CERCETĂRI ŞTIINŢIFI PRODUCŢIE EXPLOATAŢIILE

ca participanţi la sesiune cu referate şi comunicăriea agricolă şi silvică, industria alimentară şi dezvoltarea rurală nstitutele şi staţiunile de cercetare âniaşi cadrele universitare cu activitate în cercetare din universităţile de profil din

ONOMIC DIN SIBIU organizează în cursul anului 2010, coform Hotărârii Consiliului Director din 15.03.2010, încolaborare cu Direcţia pentruAgricultură şi Dezvoltare Rurală a judeţului Sibiu, , şi manifestăriexpoziţionale specializate în produse agricole, zootehnice şi d alimentară

Expoziţii dedicate creşterii bovinelor şi valorificării produselor lactate;Expoziţii dedicate creşterii ovinelor şi valorificăExpoziţii dedicate creşterii cabalinelor

Expoziţii specializate în industria ciupercilor ădureTârgul specializat în peşte şi produsele fermelor piscicoleExpoziţii cu secţiuni tematice maşini şi echipamente agricole, piese de schimb, mijloace de mecanizare

-echipamente pentru producţia de furaje;chipamente pentru industria alimentară;creşterea animalelor şi a păsărilor, medicină veterinară, industria piscicolă, culturile agricole,

culturile horticole şi tehnologii de sere, tehnologii pentru produsele alimentare.Î

2

Sesiunea a 4-a de referate şi comunicări

Î scrierile se efectuează până la data de 31 mai . Telefoanele, emailetc.şi persoanele de contac 2

nscrierile se efectuează cu 60 de zile înainte de data organizării manifestaţiei, prin depunerea ofertei pe cd sau prinemail. Telefoanele, email etc. şi persoanele de contact sunt cele relevate la rubrica a

n a.c. prin depunerea pe cd sau prin email a temelort sunt cele relevate la rubrica CONTACT de pe pagina prezentei reviste.

CONTACT de pe pagina prezenteireviste.

Expoziţii în valorificarea produselor agricolespecializate ;şi horticoleşi fructelor de p

*na - direcţia pentru agricultură judeţeană · pdf fileagrobiologic, s execute expertize...

Documents