N. IORGA.

PROBLEMA EVREIASCA

LA CAMERA

0 INTERPELARE,CU 0 INTRODUCERE

de A. C. CUZAi

note despre vechimea Evreilor in tara.

VALENII-DE-MUNTE

TIPOGRAFIA NEAMUL ROMANESC", SOCIETATE PE ACTIUM

1910.

-. ,.......,

N. IORGA.

PROBLEMA EVRE1ASCA

LA CAMERA

0 INTERPELARE,CU 0 INTRODUCERE

de A. C. CUZA

BSI

note despre vechimea Evreilor in tail.

VALENII -DE -MUNTE

TIPOGRAFIA NEAMUL ROMANESCg, SOCIETATE PE ACTIUM'

1910.

, .........,,

I.

NATIONALISTII $1 PROBLEMA JIDOVEASCA.INTRODUCERE DE A. C. CUZA

Interpelarea prietenului nostru d. N. Iorga, deputatul Iasului, tinuta laCamera in ziva de 11 Februar 1910, «in chestia agitatiilor evreiegiv, e, farmindoialii, un eveniment politic de o insemnatate deosebita. Ea a provocat cla-rificarea unei situatii, de multa vreme nelarnurita, de cel mai ware interespentru noi. Si iata care a fost area situatie si in ce consta lamurirea et :

Cautind pururea sä speculeze asupra positiei Jidanilor din tars, politicianizpartidelor au avut in totdeauna, fall de problema jidoveascd, o atitudine in-eloielnica. Fe de o parte, ei se presintaii ca «tot apt de buni Rominin, ca ori-care altul, can nu primesc alecfil de patriotismb de la nimeni, si cari, lanevoie, voteaza bucuros si legi de ocrotire impotriva (pericolului jidovescv.Iar, pe de alts parte, el stall in serviciul Jidanilor, zadarnicind toate masu-rile de ocrotire a elementulul romanesc. In modul acesta, de multa vreme,ci impaca si varza patriotismului si capra inter esqor tor. Iar, cind voiestia-I sili sa mearga pe un drum hotarit, sau macar sa se rosteasca cu hota-rire, indata ii veil facind pe «diplomatii», pe oamenii ing ijorati de situatiainternationals a Romaniei, cari nu pot sa faca niciun pas nechibzuit in aceasta

chestie gravity, din causa «Europei». E bine chiar, zic (I, ca ac ast" chestienici sa nu se agile, «innainte de vreme». Trebuie sa temporisam, sa tie le-rim de once actiune, fie chiar numai cu aparenfe antisemite, ca sit' nu pro-vocam «Europa», tocmai in aceste momente. Asa ne sfatuiestP de pilda, ilus-trul donna C Store prieten cu Sanieleibici, si cu Gelehrter scriind inaViata Romeineascci», din Novembre 1907, p. 205:

In momentul and si in Rusta, undo situatia se d osebeste radicalgde a noastra, Evreii sift pe tale de a capata egalitat a de drepturi«mile si politico, in interesul cui ar fi legenda ca Romania reiminetultimul focar al antisemitismului in Europa ?

«Niciun popor, cu atit mai putin al no tru, nu se poste ingradi pansgla fnfinit, fara pecleapsa, impotriva ideilor moderne §i impotriva«actiunii politico din afarei....»

.. aim

4 A. C. C1JZA

Aga dar, vedeti: e vorba de nimic maT putin cleat de «Europa», de o cac.fiune politica din afareiv, de care trebuie sa ne temem, pentru ca nu ne pu-tem Ingradi, pang la infinit, afcirci pedeapsd, impotriva ideilor modernetAga vorbeete ilustrul domn C. Stere, facind pe «MeternikulD problemel ji.doveetI. hr, la rindul sau, nu maT putin ilustrul Gheorghe Panu, in aSap-tcimina» de la 8 Ianuar 1910, ni spune, cu o adorabila naivitate, gura pa.catosului adevar graieete ce este chestia jidoveasca, pentru aceetlcianl :

aNiclodat5, pentru oamenii serioei politics, chestia evreiasca n'a luateun caracter intransigent definitiv ei iremediabil, ci totdeauna a losteconsiderata ca o chestie de relativitate.»

Se intelege : achestie de relativitate», pe care o poll suci aea, sau alffel,dupe imprejurarl. Dau parale Jidanii, to angajeaza ca advocat, sau macar'ca samsar pentru vinzarl de imobile catre Stat, sat eel putin se aboneaza cu=reclame bine platite la revistele noastre «nu ne putem impotrivi fart&pedeapsa ideilor modernen, §i «Europa» e gata sa ni face bucluc, dace nune Warn a fi mincati de JidanT. Nu daft' trebuie sä luam masurf de apa-,rare cel putin impotriva luT Mochi Fier gi a luT eFi§erland». Vedeti : gi

gi aea.eIntransigenli», in aceasta materie, sint flume anationali§tii», pentru cari

problema jidoveasca nu e «o chestie de relativitate». Dar aceetia sint numalniete maniaci, niete «scandalagii antisemiti», cari se lupta cu «arme rugi-nite», scoase din arsenalul «prigonirilor medievale», cu propaganda de urA,ccu patimaea atitare de excese, cu rascolirea in masele popuiare a instincte.(dor bestiale, cu injuril triviale gi grosolaneD, cum se exprima, cu prefa-cuta indignare, aeelaei ilustru domn C. Stere, in stilul sau evreo-cazacesc. Iarcellalt nu maT putin ailustrup din compania jidovitilor, Gheorghe Panu, cucautoritateav sa de orn ajuns la eeptezecI de anT, avind o intinsa «experientclin materie, completeaza adoctrina politicianilor rominio gi pentrucontra Jidanilor, zicind :

«Gel* cari vtid ca pericol national pe Evreii din tarn, sint pur ei sim.«pin ridicoli: trebuie un cap de gains ca al d -lui Iorga ca sa aiba«asemenea conceptie.»

Doar tocmal aceasta este teoria care Si convine Jidanilor, in momentelade fata, Si anume : a el nu sint un pericol, ca nu putem intreprinde nimic-in contra tor, ca e bine chiar nici sa nu vorbim de dineil, din causa «Euro.-pei», pentru a nu provoca nos ineine o solutie a problemel, dcfavorabila nouartinnainte de vreme». Aceasta este ateoria» expusa, cum am vazut, de celdoi «i/tqtriv, C. Stere gi Gheorghe Panu» care e chemata sa justifice Kac,-

fiuneat tuturor jidovitilor, ei de care s'at folosit in totdeauna Jidanii, pentrua ne cuceri. Cad, intreaga putere a Statulul aflindu-se in minile acestorpoliticianI, toata politica noastra, chemata sa apere interesele Rominilor, afost absolut favorabila cuceriril jidoveetl, dupe cum se vede din resultatelela care am ajuns.

aga,

politi-

gi

NATIONALIMI PROBLEMA JIDOVEASCA. 5

Impotriva acestor uneltiri periculoase ale politicianismului tradatorsaa, inlot casul, incoostient s'a ridicat miparea nationalists, constienta de che-marea el.

Nationalistil alirma hotirit : problema jidoveasca nu-I o «chestie de relati-witate», ci un pericol national, absolut. El nu se poate inlatura decit prin oactivitate energica, pe toate terenurile, a intregului popor romanesc, pe caretrebuie sa-1 desteptam, invederindu-I primejdia cotropiril jidovesti. Pentruaceasta, e nevoie de o mipare nationalistii intinsa, care n'are a se teme depretinsele «Mei moderne», si trebuie sa le raspinga cu hotarire, dad. e caele sa insemneze cucerirea noastra de catra Jidanl. In tot casul, nog avemdreptul si datoria de a discuta, cit de larg, cu toga limpezimea, orleind sioriunde, «pericolul jidovescv, de care sintem amenintatT, farA a ne preocupade ce va zice «Europa», §i fail a ne speria de gogorita «actiunii politice din

,afarei», cu care cauta sa ne adoarma politicianii jidoviti.din acest punct de vedere tocmai, a risipirii acestel atmosfere de con-

fusie si de miselie de gindire, in care am fost tinuti atita timp, stralucitainterpelare a tovarasului nostru d. N. Iorga are o insemnatate deosebita,lamurindu-ne definitiv. Putem zice ca ea insemneaza o epocei in lupta pecare o ducem pentru emanciparea noestra economics, infatisindu-ni-se, in totcuprinsul el, ca o adevarata opera de om de Stat, care represinta si formu-leaza, cu admirabila precisie, si in formele insesi ale spiritului WI national,nspiratiile intregului nostru neam. Cacl e si cugetare politics adinca inaceasta interpelare, sl insufletire patrioticd innaltatoare si spirit romanescadevarat, acel spirit de satira caracteristic al poporului romanesc, &LA destrains, izvorind din instinctul rases sale si at trainiciei noastre pe acest pa-

stapinit de noT, de veacurl, impotriva atitor neamuri al zicatoarel :aapa trece, pietrele rcimin».

De la inceput, d. N. Iorga a facut o indoita distinctie necesara : intre ches-tia jidoveasca §i agitatiile jidovegi, pe de o parte, car, pe de alta parte, in-tre actiunea poporului romanesc, fats de problema jidoveasca, si actiuneaBtatuluf, zicind:

n'am anuntat o interpelare in chestia evreiascd.«Eii am anuntat o interpelare in ceia ce priveste agitatiile evreie§ti

«din ultimele timpuri.«Acum, intre chestia evreiascd intreaga si agitatiile evreiestl din ul-

ctimele timpurl, este, fall indoiala, o legatura. Lisa una nu este alta.A. vorbi despre agitatiile evreie§ti, care se pot dovedi si care trebuiesc

aimpiedecate, aceasta nu inseamna a trata achestia evreiascei».

iata in ce consta chestia evreiascd, @i in ce mod ea urmeaza a fi resol-vita de catre poporul romanesc, in intregime, sprijinit de Guvernul

aChestia evreiascd exists. Exists, §i natiunea, poporul nostru, in In-atreginna lug, in intregimea puterilor sale si in deplina constiinta aachemAril sale va sti sA resolve chestia evreiascd. Chestia evreiascd,

mint,

ear

sau .

II

g

6 A. C. CUZA

eprin urmare, e o chestie care priveste natiunea noastrei, si nu pri---eveste in rindul intciiu Guvernul.

aChestia evreiasca nu este o chestie negative, e o chestie positive, eto chestie care se leaga de o multime de alte chestii, si care formeazaale un loc rarea noastrei chestie nationals, adeal chestia drepturiloranoastre in toate domeniile si in toatci intinderea teritoriului asupraacciruia singuri avem si drepturi etnice si istorice.

((In neam intreg se sileste set capete ceia ce a pierdut. Un new?»e«intreg,prin con0iintei, mulled si economie. El intelege pe deplinadrepturile sale si chemarea sa de a recistiga trecutill pierdut. Si °rice«Guvern ar cirmui Romania, este dator sei ajute neamul care esterepresintat prin Statul nostru, §i singur el este represintat prin acel

eStat, ajute Intru capatarea drepturilor sale ve§nice.»

Asa dar chestia evreiasca, area ochestie» de care pare ca sä ingrozesc sit"

se atinga politicianii partidelor, e lamurit formulate aicl, impreund cu solutiael: ea este problema recuceririi de catre poporul romanesc, prin constiinfci,in munca 0 economie, a positiilor pierdute, eliminind pe Jidani, cu ajuto-rul Statului, care nu poate sei represinte decit interesele lui, avind un ca-racter exclusiv national.

Statul acesta a Post intemeiat de Ronoini ; Statul acesta s'a sprijinit«pe vi,tejia, munca rombneasca ; Statul acesta s'a intarit prin cultureeromaneasca ; Statul acesta a Post stapinit de spiritul romanesc ; prineurmare el nu poate sa traiasca decit cu acest caracter.

eDaca, din nenorocire, multamita 13acatelor noastre, am ajunge saaschimbam caracterul Romania', acordind in parte ceia ce ni cer aceledomn!, atunci Romania n'ar mai fi Romania. Misiunea ei intreaga aredisparea, chemarea ei pentru viitor n'ar mai putea sa se mentie.»

Si, acum, fats de Statul acesta romeinesc si fate de poporul nostru, alecarui interese el le represinte exclusiv, Adana nu pot avea niciun dreptdecit de folosinta a drepturilor civile, intru cit respects lEgile acestei ter!,care este si trebuie sa ramina eRomania», adeca patrimoniul «Rominilor».

In trecut, Jidanil apar, vremelniceste, ca spoliator! ai teranimil, prin Ca-mata, sau cautind a mina pe negustorii romini, prin manopere necinstite,De aceia vedem Ca Petru ?chiopu-i alunga din Muntenia pe la 1568, cum zicepentru ca ieau, prin camata, singele raialelor». Iar la 1579, acelasi Dornn IT

alunga si din Moldova, aratind iarasi motivul, care este, cum se exprima hri-sovul, ca ruineazei pe negustorii moldoveni.

ce priveste timpurile mai apropiate de nol, Jidanii apar de la inceputca enatie jidoveascci», find considerati ca astra fare niciun drept asupraacestul pamint. Astfel, la 1831, «natia jidoveascei», vine milogindu-se la Chi-selev, ca fret poatei lua in arendei boiere§ti». Iar in Moldova se stieca inmultirea for dateaza de la Mihal Sturza, cind, iarasi, apar in documentsca (nage jidoveasoi», in totul deosebita de Moldoveni. Si, chiar acum inurma, Jidanii din Romania au dovedit ca sint asa de straini in sufletul lore

sa -1

In

mqVi.

mai

:

NATIONALIgli BSI PROBLEM JIDOVEASCA. I

belt, la 1869 'Ina, et ail strtns mai multe mii de galbeni pe care le-aA datungurilor, ca so, Innarmeze honvezi impotriva unor presupuse atacuri dinpartea qtilor romaneW.

In asemenea conditii, despre un drept at Jidanilor veneticl fa-0 de Statulromanesc national, nu poate fi vorba. Si mai putin Inca se pot tolera agita-Vile lor, prin presa i intrunirl publice, care sint drepturi ale Rominilot',garantate prin Constitutia Statului romanesc.

gLibertatea aceasta a preset apartine Rominilor, §i nu stritinilor ,nice d. Iorga. Prin urmare, In Tara Romaneasca pot so, scrie Rominilace vor gisi cu tale , dad. vor scrie lucruri rele, cu atit mai rAiiapentru din0. Dar, In sfir§it, din punet de vedere constitutional, nu-I«poti opri. Dar avem dreptul ad cerem ca, in aceasta Cara, so, nu seafacci politica, despre not, despre interesele terii noastre, cu privire laaviitorul terii noastre, decit numai de Domini.)

i iata cum lAmure§te d. N. Iorga mai departe punctul de vedere roma-nese fatii de agitatiile Jidanilor prin intruniri, ba Inca avind pretentia de atinea §i un congres evreiesc:

stn aceasta taro, nu poate set aibei, nimeni revendicatii nationale,aexprimate in congrese politice cu caracter national, decit Rominii ;anu se poate vorbi despre rosturi nationale decit cind aceste rostur«nationale sint rosturi ale noastre.

aCe all zice d-voastra data Bulgaril din Dobrogea s'ar adresa cu oacerere catre Guvernul romin, in care ar spune, profitind de dreptu-arile acordate Dobrogenilor : ingAduiti-ni sä tinem la Tulcea un con -egres politic bulgar, in care so, facem valabile revendicatiile noastreaimpotriva Statului romin ?)

De elite), ce stop ar putea so, aibA aceste agitatil evreie0 ? Ele nu pot sitdud la nimic. Si de-aceia tocma! d. N. Iorga cere ca Guvernul so, rosteascacuvintul ail hotAritor, pentru a pune capat unor uneltiri sterile §i pericu-loase :

aAceste aspiratil (ale Jidanilor) sint zadarnice, §i, decit so, -1 lAsAm

qi pe el so, creadA ca pot ajunge la un capat cu asemenea revendi-gal% cred ca e mai bine so, li dAm un raspuns lAmurit, §i acest ras-((puns nu-1 poate da decit Guvernul. Guvernul nu poate riiminea decit"epe punctul art. 7 modificat, dar cred ca niciun partid din Romaniaanu se poate cobori so, dea mai mult decit atita. Si, in ce prive0e agi-atatiile acestea, cred c'ar fi de dorit ca Guvernul so, declare ca el leaprive§te cu ochi cari numal simpatici nu pot fi. i cA, In special, nupoate ingadui tinerea until congres de agitatie in Bucure§ti, care sit

grepresinte, din partea unor strain!, ni§te aspiratii cu totul inadmisi-ebile din punctul de vedere at stiirii actuale §i a menirii in viitor,ode o potrivii de nationale, a Statului nostru. SA se gindeasca cum cA,AC In cas contrariu, nimeni dintre nol nu poate so, garanteze ea popora-

8 A. C. Cli3ZA

«tie noastra va 'Astra panel la sfirsit, linistea desAvirsitA i magnanimAape care a pastrat-o pan& acum feta de aceste provocarl continue.)

Asa s'a terminat, In eaplausele prelungite ale Camerel, magistrate inter-,pelare, ca conceptie de om de Stet, ca gindire logica ca insufletire roma-neascA, a represintantulul Colegiulul al II-lea de Iasi, d. N. large, care a facutastfel Inca un mare serviciu indrumdril noastre politice, lamurind una dincele maT voit obscure probleme, pe care pururea au cautat sA o intuneceat no§trip, cu partidele lor. Meritul eel d'intidA al d-luI N. Iorga e insa

tocmal ca a provocat o lamurire, pe care politicianil pretindeau ca sint sili fit's'o incunjure, cu aiere de mister.

llaspunzind interpelaril d-lul N. Iorga, iata declaratiiile, pe care lea fleaseful Guvernulul $i al partidulul liberal, d. Ion I. C. Brcitianu, in aceiaslsedinta a Adunaril Deputatilor, de la 11 Februar 1910 :

«D-lor deputall, de Si o cred superfluA, dar, de oare ce mi s'a cerut«formal, voiii face declaratiunea ca Guvernul rAmine pe terenul Con-estitutiel n'a Intrat in gindul nostru ca sä cerem vre-o modal*«care a Constitutiei. (Aplause.)

D. N. Iorga: Foarte bine.«D. I. I. G. Bra tianu: Dar, tot din spirit constitutional,si conseeinte

acu intreaga desvoltare a caracterulul nostru, nu admitem nick) deo-tsebire privitoare la cel cari sint cetatenl romini, fie el din once con-afesiune, si fie el de mice origine.

«Din moment ce nasterea sail mijloacele constitutionale i -alt facut ce-ataten1 romini, nob II privim cn aceleasi simtiminte, si de aceia nu pot«urma pe onor. interpelator cind facea genealogia cutarul sad cutArul«redactor, intru cit el ail drepturile cetAtenestI.

tan ceia ce priveste datoria Guvernulul de a intra in polemica cu di-«feriti calomniator! al Statulul Si al neamului nostru in strainatate, fietrin legAturA cu chestia evreiascA, fie cu agitatia revolutionary interne-ational5, iml yeti permite sä zit ca nu cred cy este de demnitateaanoastra ca Guvern de a transforma chestiile cu caracter intern In«chestil cu caracter international. (Aplause.)

«Este incontestabil o datorie a publicistilor si a oamenilor nostri deecondeiii de a face sl se stie i In tarn si in strainatate care este ade-avAratul caracter at tuturor acestor discutiunb, lash nob stam pe tarba.rnul pe care ni-I impune constiinta demnitatil noastre : chestiile aces-atea slat de caracter intern, si nu vom admite din partea nimanul caeele sa iea alt caracter, pe °rice tale ar fi. (Aplause prelungite.)

(Tocmat pentru cA aceste chestil sint cu caracter intern, elt cred ea!este, nu numal in interesul Statulul, dar si in interesul Evreilor carievor sa traiasca pasnic i amical in granitele noastre, ca el din ce Inace sa orate solidarisarea for cu interesele noastre si desolidarisarea lot'acu interesele care ni stilt straine salt vrAjmase. (Aplause prelungite.

«Constat de asemenea ca once soil de agitatie febrila nu poste fi In

vi

gi ca

NA` IONALIMI PROBLEMA JIDOTEASCI. 9

efolosul desvoltarii noastre sociale, o zic aceasta si pentru acei cari nusint cetateni romini, o zic §i pentru acei cari sint cetateni romini :

vsnu pe c &ile agitatiilor violente se fac cladirile sanatoase.«Este ind o deosebire in ceia ce priveste agitatiile facute de ceta-

«tenii romini. Guvernul e dator sa le respecte, intru cit ele se merlin«in limitele legilor noastre. pn ceia ce prive§te agitatiile din partea«acelora cari n'ai1 drepturi politice, este in atributele Guvernulul saAvada ceea ce poate §i ceia ce in trebuie ca sa tolereze. (Aplause.)

«Ceia ce as dori este ca agitatia strain& sa nu-§i gaseasca coada deetopor litre cetatenii romini. (Aplause prelungite §i indelungate.) Nielprintre indivizi §i nici, mai ales, in organismele politice care ail pre-

atentia sa participe la viata noastra nationals. (Aplause prelungite).«in Statul nostru drepturile civile sint aceleasi pentru tots cel cari

«se supun legilor noastre, in ceia ce priveste Ind drepturile epolitice»,GuvernuluI i se impure respectul lor, din partea Constitutiel, nutria!

«fata de acei cari ail drepturi cetatenesti. (Aplause.)«intre aceste drepturi sint : libertatea presei, libertatea intrunirilor.

e(Aplause.) Yn ceia ce priveste pe eel cari n'ail drepturi politice, ra-amine ca Guvernul, precum am spus, sa judece uncle atit interesul, citǤi siguranta Statului II impun sa intervie. (Aplause indelung pre-elungite.)

Fata de aceste declaratil, de altfel, in mare parte, pe deplin multamitoare,ale primului-ministru d. I. I. Bratianu, d. N. Iorga avea datoria, se intelege,sa reserveze punctul nostru de vedere nationalist, ceia ce a facut prinurmatoarele cuvinte, pe care be reproducem dupa Monitoriu :

eD. N. Iorga : D-lor, iata ce voiam sa spun : d. prim-ministru a rib-((puns tot ce putea sa raspunda in situatia d-sale, si cu cea mat«mare parte din raspunsul d-sale sint cu desavir§ire multamit. (Aplause.)

Si, in adevar, ca «in cea mai mare parte» putem fi cu desavirsire multa-recunoscatorl d-lui N. Iorga, care a provocat aceasta ldmurire a

problemei jidovegi, a§a precum trebuie sa fie privita de tots Rominis, si deprice Guvern ar fi. Si s'a lamurit :

Ca strain, Jidanit se bucurci de toate drepturile civile, intro cit se supunlegilor noastre. Cit pentru drepturile politice, printre care e libertatea pre-

fi libertatea intrunirilor, ele apartin numai cetei tenilorTata ceia ce au suslinut nationali§til in totdeauna §i au cerut ca acest

Pprincipiu constitutional sic se aplice. Dar faptul important e ca pana acumachestia aceasta se evita a se aduce in Parlament, ca nu cumva sa se superegEuropap, care se prapade§te de dragostea Jidanilor Interpelarea d-lutN. Iorga, ca §i raspunsul primului-ministru au dovedit insa ca se poate vorbiromcinege, in Camera Romaniei, fara ca gEuropao sa aiba ceva de z's. Sicu aceasta s'a distrus pentru totdeauna o legenda, de care profitail Jidanii23 arasifi ca sa se cuibareasca tot mai adinc in trupul poporulul romanesc, cu,ajutorul, bide platit, al politicianilor jidoviti.

eel romini.

sal.

N

10 A. C. CUZA

Cu atit mai caracteristic e faptul ca, dupa interpelarea d-lui N. Iorga sideclaratiile pritnului-mini tru, nimeni n'a mai luat cuvintul, putem zice :n'a maz indraznit sci iea cuvintul. doar se aflaii de fats represintantil tu-turor ideilor opuse, sA li zicem «idei» de politeta. Asa, de pilda : a tacut d.P. P. Carp, pe care Jidanii de la (Neue Freie Presses it numiall mai clan-nazi amarchisul civilisatiei occidentale la Buncire» ; a tacut d. Tache Io-nescu, cel cu «darimarea zidurilor chinezegi» ; a tacut d. Gheorghe Panu,-care facut o specialitate din exploatarea chestiei jidovesti ; ail tacut,fireste, si cel mai maruntei, politicianii jidoviti de provincie, in frunte cuilustrul domn C. Stere, cel cu aideian infiintaril unui biurou de emigrare alJidanilor din Romania, cu banii Guvernulul romanesc ! Ail tacut, si, cu toateaceste, ce prilej putea fi mai nemerit decit acesta ca sail* explice «ideilepfor innaintea teril fate de nol, pe cari ne acusa cal n'averonu stint ce voim.

Tot atit de caracteristica insa e si atitudinea Jidanilor, pe cari interpe-latea d-lui N. Iorga si declaratiile primului-ministru i -au ametit, asa ca numai .vad incotro. De pilda, ziarele jidovesti «Adivorn, §i «Upinii», abia,pomenesc citeva cuvinte de cele desbatute Ia Camera, urmind politica Cu.noscuta a lul anu §tiu, /earn vazuto. Iar altii se prefac ca li pare foartebine de ce s'a petrecut, cum e casui until domn «Ache?», care iata cum seexprirna in reviela «1907», de Ia 22 Februar 1910:

aCoreligionaril miel ar fi de o neiertata ingratitudine dace nu s'ar«arata adinc recunoscatorl d -Iui Nicolae Iorga. Multarnita d-lui Iorga,achestia evreiasca a reinviat Ia o viata noua, avind chiar -onorurile«un i discutit parlamentare, si a unor ckclaratii facute de pe bancaaministeriala.

((Acura chestia este din nal Ia ordinea zilei : acesta este cel mai mareaserviciu ce se poate face Evreilor in Romania, in imprejurarile de azi,

«Cind pdrea ca chestia a adormit pentru totdeauna cd esteeo intelegere tacita intre partide de a nu se atinge de ea, nici degaproape, nici de departe, resuscitarea el poate fi numal in interesui«Evreilor.

«Cum se vorbeste cu prilejul acesta despre Evrei, ce se zice despreeste indiferent.»

Asa, zail: indiferent", jupine Acher ! Dar vedetl cum un Jidan, in curentcu afacerile cele tainice ale neamului sail, caracteriseaza situatia problemeijidovesti, innainte de interpelarea d-lui N. Iorga : cind pdrea ca chestia aadormit pentru totdeauna §i cd este o intelegere tacita intre partide de anu se atinge de ea, nici de aproape, nici de departe".

era, in adevar, o intelegere tacita, intre politicianit jidoviti, ca sa nuatinga problema jidoveasca, asa cerind interesele Cahalului, pentru ca Jidaniltiptil, tiptil sa ocupe toate locurile, eliminindu-ne, dupa cum au facut, in ceamai mare parte, prin uneltirile lor. i tocmai echivocut acesta, prin actiuneanationalistilor, astazi a incetat.

Li mai raminea insa Jidanilor o ultima formula de aparare impotriva ur-

eel

Si

gi-a

solulil ti

1i

Si

NATIONALIMI PROBLEMA. JIDOVEASOL 11

marilor interpelarei d-lui N. large, si pe aceasta o represinta d-I GheorghePanu, in numele noilor sal coreligionari", scriind, in Seipteimina" de Ia19 Februar 1910, supt titlul : Agitatii evreie§ti ?" cu semi de intrebare, easi cum n'ar fi :

aSaptamina trecuta, ridiculul care raspunde Ia numele de Iorga aedesvoltat in Camera o interpelare in chestia evreiasca.

«Las de-o parte agitatiile evreie§ti, de care a spus numai copilarii.eInteresant ar fi Post ce ginde§te acest domn in chestia evreiasca szace solutii are ? N'a avut curajul sa o spun& caci ceia ce deosebeste«pe acest demagog de carnaval de alti demagogi de meserie din alte«tee, este ca el are la§italea de a nu-ei exprima pe fats gindirea.

«Solutia acestui demagog in chestia evreiasca e de sigur altagarea«tuturor Evreilor din tart, si cel impaminteniti, dar nu are curajul s'oaspunaa

Mai intaiii, am cere sa fie intelegere in cimpul Zionului. Si se vede ca nueste. Cad*, dupti cum am vazut, jupinul Acher" se bucura de interpelaread-lui N. Jorge, facindu-I complimente, de care nu are nevoie ; pe clad, inacelasf timp, tot atit de jupinul Panu se supara, adresindu-I injuril groso'ane,care nu-1 ating. Pe tine sa credem, va rog, onorati represintanti al Caha-lului Caci : ori, on ? Sail e bichirie, rnetrane", sail e supetrare, broogPs",ca sa o slim si Doi.

Se vede insa ca avem a face cu trei formule de aparare a Israeluluiparasit, de-o potriva de caracteristice pentru dinsul : acea d'intriii, a bpiniei'si Adivor"-ului, cu nu .giu n'am vetzut4 ; acea de-a doua, a lui jupinAcher", cu ni pare bine, dija" ; si cea de-a treia, a jupinulul Panu, cuinjuriile grosolane si cu insinuarea ca d-1 N. Iorga nu are o solutie" a pro-blemei jidovestl, adeca : nu tie ce vrea".

Ca sa raspundem acestel perfide insinuarT, vom larnuri Inca odata punctulde vedere nationalist" fag de problema jidoveasca, asa precum apare si ininterpelarea din urma a prietenului nostru d-1 N. Iorga, si precum a fo texpus in atitea rinduri, de la tribuna si prin diferite scrieri, pe care nu maie nevoie a le cita. Si, pentru a da o precisie Inca si mai mare gindirii noastre,o vom resume in urmatoarele cinci tese fundamentale, care cuprind si so-lutia nationalists a problemel jidovesti :

1. Problema jidoveascei e o problems organic& pe care poporul romeinesce chemat a o resoivi prin congiintci, muncei §i economie, §i a caril solutie'nu poate fi decit eliminarea Jidanilor, Inlocuirea for treptata, in toate ra-murile de activitate, pe care le-afi cuprins prin surprindere, pe cind nu Prampregatiti, pe teritoriul nostru, pe care singuri avem drepturi etnice si isto-rice de a-I stapini.

2. Orice Guvern ar cirmui Romania este dator set ajute neamul careeste represintat prin Statul nostru, si singur el este si poate fi represintatprin acel Stat sa ajute in silintile lui de resolvire a problemei jidovegiTar mt:floaceie prin care ea se va resolvi au lost lamurit formulate in pro-.45amul nationalist. Ele shit : ocrotirea si stimularea silintilor romanesti ;

$I

P

,

12 A. C. CUZA

fintarea de societal! cooperative ; dares furniturilor si intreprinderilor publicsla mesterl si comercianti romini ; alungarea Jidanilor de la sate, unde nu audreptul de a locui ; scoaterea Jidanilor din armata ; eliminarea Jidanilor din presaromaneasca , excluderea for de la orice functit, aplicarea severs a legit pentruIncurajarea industriel In ce priveste personalul romanesc.

3. In Romania nu au dreptul se facet politics despre noi, despre inte-resele terii noastre, cu privire la viitoru/ acestei Jeri decit Rominii. Liber-tat a preset si libertatea intrunirilor sint drepturl garantate de Constitutieexclusiv cetettengor

4 Agitatiile Jidanilor, ca Jidani, nu se pot tolera. Cad, intru cit sint ce-tateni, impaminteniti, el -nu mat au ce revendica ; tar, intru cit nu sint, castraini, el nu au dreptul sa se agite.

5. Poporul romanesc §i orice Guvern al seal trebuie sec rdmind pe punctularticolului 7 modificat, gi niciun partid din Romania nu se poate cobori sädea mat mult decit atita. Asa find, agitatiile jidovesti sint intru totul zadar-nice si periculoase pentru dinsii, provocind resentimentele legitime ale popo-rului romanesc. Jidanilor li ramine calea legalci a incetatenirit individuale,tar uneltirile for in afara de lege orice Guvern are datoria de a le reprima, ininteresul ordinii pablice.

Aceste sint cele cinci tese fundamentale care resume punctul de vederenationalist fata de problema jidoveasca. Si acum intrebam oare ne-am ex-prirnat /anturit Data nu, sa ne explicam. Dace da, atunci intelegem ca ace!can discuta cu no!, sa se lamureasca fata de aceste tese, aratind care sintvederile tor.

Adevarul este eh, in tara aceasta, nationali§tii singuri au o solutie a pro-blemet jidove§ti, conforms cu traditiile noastre, cu interesele superioare alepoporului romanesc, si cu situatia Jul internationala. Cellalt1 nu sint decit, sailnaivr, sail speculantt, chrora li convine sA pescuiasca in ape turbure. Si no!stain la probe, cu oricine, pe acest teren.

Sa binevoiasca dar aceI can poate ca nu admit vederile noastre, se/ le dis-cute. A.ga dar sa arate de sigur :

1. CI e o alts solutie romaneasca a problemei jidovestI decit eliminareaJidanilor.

2. Ca orice Guvern ar cirmui Romania nu este dator sa ajute poporul ro-manesc in silintile lul de a resolvi problema jidoveasca impotriva Jidanilorcotropitorl.

3. Ca in Romania si altil au dreptul sa faca politica despre no!, decitRominir.

4. CI agitatiile Jidanilor, ca Jidani, se pot tolera.5. CI poporul romanesc nu trebuielsa ramina pe punctul articolultil 7 mo-

dificat, si ca e vre un partid in Romania care ar putea sa dea mai mult.La aceste cinci tese hotaritoare se reduce intreaga discutie. *i din cadrul

for de fier nu in este permis a iesi. Asa dar : ageptam. De-al de GheorghePanu §i ceilalti jidovit! gi Jidani au cuvintul.

Nol am vorbit.

romtnit.

P

II.

IN CHESTIA AGITATIILOR MEMCUTINTAREA D-LUI N. IORGA, ROSTITA LA CAMERA. IN ZIUA DE 11 FEBRUAR 1910

I.

On,orata, Camerd,

Interpelarea aceasta a zabovit, nu din vina mea, nicl din vina sefului Guvernului, ci din vina unor irnprejurarl care nu sint nice elefara legatura cu agitatiile evreiesti din ultimul timp. Glontele pe care1-a primit seful Guvernulul isl are originea Jul bine cunoscuta. Dacacercetam aceasta origine mal bine, in caracterul el socialist s'ar recunoaste si o nuanta evreiasca.

D-lor, interpelarea aceasta, pe care am anuntat-o de multa vreme,si care, din motive independente de vointa mea si de vointa sefuluIGuvernulul a fost aminata, interpelarea aceasta nu priveste chestiaevreiasca.

Prin urmare, cind s'a anuntat, din nestiinta de causa, cu anumitescopuri, ca am intentiunea sa." intretin aceasta Camera, atit de ocu-pata acum cu desfiintarea Contenciosulul, ca am intentiunea, vazica, s'o intretin cu chestia evreiasca, s'a facut o greseala.

Eu n'am anuntat o interpelare in chestia evreiasca.Eu am anuntat o interpelare in ceia ce priveste agitatiile evreiesti

din ultimele timpuri.Acum, intre chestia evreiasca intreaga ,si agitatiile evreiesti din ul-

timele timpurl este, fara indoiala, o legatura. Insa una, nu este alta.A vorbi despre agitatiile evreiesti, care se pot dovedi si care tre-buiesc impiedecate si tocmal aceasta am intentiunea sä cer d luiministru de Interne si prim-ministru, a vorbi va sa zica de agitatiileevreiesti, aceasta nu inseamna a trata chestia evreiasca. De altminte-rea chestia evreiasca nu e de natura sa fie tratata. in Camera. Chestiaevreiasca. exists. Existci, si natiunea, poporul nostru, in intregimeaJul, in intregimea puterilor sale si in deplina constfinta a chemarilsale, va sti sä resolve chestia evreiasca. Chestia evreiasca prin urmaree o chestie care priveste natiunea noastra, si nu priveste in rindulintaill Guvernul.

Chestia evreiasca nu e o chestie negativa, e o chestie positiva, e ochestie care se leaga cu o multime de alte chestil si care forrneazala un loc marea noastra chestie nationals, adeca chestia drepturilor

sa,

44 N. IOR GA

noastre in toate domeniile si in toga intinderea teritoriulul asupracal uia singuri avem si drepturl etnice si istorice.

Guvernul de azi ca si Guvernul de mine are fats de aceasta partea chestiel nationale care este chestia evreiasca, are o datorie, si nu-mlpot inchipui ca se va gasi vre-odata un Guvern care sa se sustragade la aceasta datorie. Un neam intreg se sileste sa capete ceia ce api rdut. Un neam intreg, prin constiinta, munca si economie. El in-telege pe deplin drepturile sale si chemarea sa de a recistiga terenulpierdut. Si orice Guvern ar cirmui Romania, este dator sa ajuteneamul care este represintat prin Statul nostru, si singur el esterepresintat prin acel Stat, 86.4 ajute intru capatarea drepturilor salevesnice.

Va sa zits, chestia evreiasca este una, si agitatiile evreiesti din ul-timul timp, altceva.

Si, data nu se poate adresa cineva Guvernului pentru a cere ma-surf de natura sa resolve chestia evreiasca, se poate adresa cineva siacestui Guvern si oricaruf Guvern pentru a cere sa impiedece pro-vocarea elementului national, care stapineste aceasta tar* de careun element care nu stapineste aceasta tars, care n'are drept s'o sta-pineasch si care n'o va stapini niciodata.

Punctul de vedere al Guvernului este neted. Statul romin a fostinterpelat la 1878 in chestia evreiasca, si a fost interpelat, nu numaide Evreii din Romania, dar, gratie minunatei legaturi dintre Evreiide pretutindenea, de Jidovimea intreaga, cu privire la chestia evre-iasca. Si Statul nostru a raspuns prin modificarea articolulul 7, in-gaduind impamintenirea individuals, prin Camera si Senat.

Mal departe decit atit nu putea sa mearga. Statul acesta este unSt tt national, si un Stat national nu se poate transforma de hatirulnimanui intr'un Stat cu caracter nenational.

Daca ar voi un Evreii sa cugete bine, si ar cugeta in afard de pre-judecatile sale nationale, nu ar putea sa d ea decit un asemenea ras-puns : Statul acesta a fost intemeiat de Romini ; Statul acesta s'asp ijimt pe vitejia si munca romaneasca ; Statul acesta s'a intarit princultura romaneasch ; Statul acesta a fost stapinit de spiritul roma-nese ; prin urmare el nu poate sa traiasca decit cu acest caracter.Daca, din nenorocire, raultarnith phcatelor noastre, am ajunge sasclihnbam caracterul Romaniei, acordind macar in parte ceia ce nicer acel domnf, atunci Romania nu ar mai fi Romania. Misiunea eiintreaga ar disparea, chemarea ei pentru viitor nu ar mai putea s'ase naentie ; Romania, care este un centru pentru viata romaneascade retutindeni, ar inceta fara indoiala sa mai fie acest centru.

Asa incit nu ma gindesc sa. pun Guvernului intrebari la care poates mi spuna ca nu este chemat sa raspunda. Nu ma gindesc sa ad-mit ceia ce dumnealor ceilalti an dori sa admits, anume eh in chestiaev iasca trebuie sa vorbeasca, din noti Statul romin. Ci gindul mieneste r umai sa va arat, cu dovezi, de ce natura periculoasa si intole-rabila sint agitatiile evreiesti din timpurile din nand.

fN CHESTIA AGITATIILOR EVREIErf 15

II.

D-lor, de cind pleaca aceste agitatit evreiestt din Romania ? Agita-tatiile acestea pleach, nu de la un fenomen in legatura cu desvolta-rea elementulut evreiesc din tars, ci agitatfile acestea pleaca de laun fapt in aparenta legat de raiscarea socialists din Romania.

in fruntea acestel miscall se gasia pans acum citeva lunI doctorulRacovschi, o persoana foarte bine primita intr'un timp de mat togalumea politica romina.

Bun prieten cu o multime de persoane care ail jucat odinioara unrol in miscarea socialists si care, din diferite motive, care-i privesc,acum nu mat joaca un rol in aceasta miscare, (cdoctorul», ((Bulga-rub), cum i se zicea atunci, era o persoana simpatica pentru acestisocialisti de odinioara, si un alt partid, un partid de ordine, un par-tid conservator, a facut din doctorul Racovschi, Bulgar nascut inBulgaria si dind socialismului din Romania o nuanta bulgareasca, afacut din doctorul Racovschi un functionar public din judetul Con-stanta, unde a avut un be de consilier judetian.

Acum, cu ocasia rascoalelor teranestl, s'a vazut cine era Racovschi,ce rol a avut Racovschi in acele rascoale, si cet mat bunt priPtent alsal au fost &dig sa lepede once legatura cu seful gocialistilor dinRomania, cu seful strain al socialismulul cu scopuri straine din Ro-mania, si atunci, in starea aceia de spirite de dupa rascoale, careprovoca hotariri rapezi, de care lumea nu ar mat fi capabila acum,doctorulut Racovschi i s'a aratat drumul spre strainatate. A fost Px-pulsat. El s'a dus in strainatate, si un om de o fire ca a doctorululRacovschi, cu atitea legaturf acolo, in strainatate, in anumite meditdin strainatate, un om deprins a scrie, a vorbi, a agita, ca doctorulRacovschi, natural ca, ajungind In strainatate, a scris, a vorbit si aagitat. El a facut sa ni se trimeata de la Stuttgart o anumita soma-tic in ceia ce priveste felul cum avem sa ne comportam fats de agi-tatille socialiste. Si dupa aceia a mers si mat departe, insa nu la lu-mina zilel. Jurnalele din strainatate Intel) build dimineata au trezitchestia evreiasca la not.

Chestia aceasta a fost trezita la not de cite on aveam de discutato crisa aici in tars ; chestia evreiasca aparea, cad hunil nostri com-patriot)." asteptail acest moment. indata ce momentul vine, el isi facdatoria de a ne soma Inca odata sa li acordam drepturile Ion.

Acum, vedett, lucrind asa, el urmati o lozinca care a fost data demulta vreme de al tor, de pe timpul cind sefil lor erail mat buntdecit sefil de astazi.

Intr'o foaie scrisa in romaneste pentru a exprima nevoile si aspi-ratiile evreiestl, prin anil 1860, li se spunea : ash nu uitam ca liber-tat a ca si cerul trebuiesc cucerite, sa Indoim dar silintile noastresi sa nu incetam de a bate la poarta cetatil romine, pang ni se vadeschideD.

Lozinca aceasta, data prin anul 1860, a fost urmata cu area sta.-ruinta indaratnica, cu acea energie ascunsa, cu acea credinta In

16 N. IORGA

triumful silintilor sale, pe care poporul evreiesc supt toate cerurilesi In toate imprejurarile le-at avut.

Va sä zica, doctorul Racovschi fiind in strainatate, avind legaturilesale cu anumite cercurl prin acea &eased leghtura pe care o vomdocumenta-o indata intre agitatia socialists si tendinta evreiasca dea avea la nol mai mult decit toath averea noastra, decit tot creditulnostru, decit toata inriurirea asupra vietif noastre politico, multamitava sä zica acestor legaturi, doctorul Racovschi deschide focul impo-triva Romaniel. Nu in ceia ce priveste caracterul legal al expulsariisale, nu in ceia ce priveste drepturile socialistilor in Romania de ase constitui in partid, ci doctorul Racovschi deschide intr'o revisthdin Paris, in (Courrier Europeen», revista cu scopuri frumoase uma-nitare, cu frumoase scopuri libertare, din care mai mult decit ()data-transpire insa interesul specific evreiesc, doctorul Racovschi deschidein aCourrier Europeern focul impotriva Romanies pe chestia evreiasca.Un lung articol, cu infatisarea foarte documentata, era menit sa orateEurope' ea nici intr'o tars nu sint mai rail tratati EvreiT decit inRomania.

La articolul acesta cred ca Guvernul romin datoria un raspuns.Vedeti, oricit s'ar zice, dar opinia publics din Europa inseamnb.ceva. Aceasta opinie publick ni-a facut in anumite imprejurari destulrat ca sa ne ingrijim sä nu ni mai face altadata. Cind se aduc, cucifre si cu citatii, anumite invinuiri Romaniel, cred ca datoria Gu-vernului care, intun moment dat, cirmuieste aceasta tars, este saraspinga aceste invinuir1 nedrepte, sä rectifice aceste cifre mestesugitpresintate, sa dovedeasch netemeinicia acelor citatiT, aduse cu anu-mite intentii.

NoT avem in strainatate represintantii nostri, cari, represintantilacestia, nu prea fac mare lucru. Sint une orT puss in imprejurari deacelea de a nu putea face mare lucru ; adesea on sint puss in impre-jurarf de a putea face ceva si fac mult mai putin decit datoria lot;dar Imi inchipuit ca un represintant al Romaniel in strainatate estepus si pentru a apara Romania de anume calomnii. Cind in presastrains circula calomnii categorice, sprijinite pe o documentatie false,cuprinzind intetiri impotriva noastra, represintantul Romaniel in strai-natate este eel d'intaiu chemat sa rectifice. Dace raspunde un parti-cular, particularul rectifich si foaia revine, iar, cind particularul acelarevine a doua oars, i se refuse tiparirea raspunsului. Dace insa nicTrepresintantul Romaniel nu raspunde unel acusatiT, ramine innainteaopiniel publice europene numaT acusatia care s'a adus impotriva noas-tra si pe care n'am raspins-o.

Iata, intr'un anume moment, fiind prim-ministru d. Sturdza, s'araspuns printr'o carte francesa iscalita Verax, scrisa de un istoric alpartidulul liberal, din istoricii pe cari partidul liberal IT admite caistoricT, precum partidul conservator sail partidele conservatoare admitsi el istoricil lor, s'a raspuns, prin condeiul d-lui Verax, istoric rominde caracter liberal, la aceste InvinuirT evreiestl.

Cartea d -luT Verax, stit tine este autorul, nu Sint in drept sa -1spun cartea d-lui Verax este foarte invatata : cuprinde o multime,

IN CHESTIA AGITATIILOR EVREIESTf 17

de statistice, incepind din veacul al XVIII-lea. Din cartea aceasta sedovedeste ea Evreii drepturT istorice in Romania, se dovedeste,ceia ce e adevarat, ca la Inceputul secolului trecut eT ere"' 1.2.000 deoameni. Acum, dumnealor pretind ca sint numal o nimica toata de350.000 de oameni, incapind in mare parte in erase si ocupind inparte hotaritoare orasele Moldovel. Nol avem motivele noastre sa cre-dem ca numarul de 350.000 este prea putin, ca cel adevarat se ridicacatre 500.000. Stie toga lumea cum se poate scapa cineva de statis-tica in Romania. Si, data sint mesteri, sint Evreii, cu atit mai mult,cu cit intre noi terile vecine se face un schimb necontenit de ele-mente fugare, care se gasesc totdeauna in tara unde nu se face sta-tistics, disparind pentru citeva file din tara in care se face statistica.

Va sa zica, s'a facut cartea aceasta a d-lui Verax, si in cartea d-luiVerax se pot vedea cifre, se pot vedea dovezi, dar nu este o cartepotrivita pentru a raspunde in tonul in care am fost acusati noi, inimprejurarile in care am fost acusati not La carts de propagandafanatics, de advocatura calduroasa, noi raspundem cu c'arti pline deinformatil istorice, pline de statistice, dar care nu sint potrivite pentrupublicul acela mare european. Cad noi nu trebuie sa ne adresamcatre invatati, ci catre acel mare public european. Nu este fara in-semnatate, cind dusmani nostri vor deschide chestia evreiasca de lanoi, nu este Para insemnatate ca oamenii hotaritori in acel momentsa aiba, in ceia ce priveste chestia evreiasca, nu pareri false si ca-lomniatoare, ci pareri pornite de aid, drepte, corespunzatoare adeva-

.rului. Va sä zica, d-lor, pe de o parte d.-rul Racovschi deschidechestia evreiasca in strainatate. Si se pare ca, pe Iinga articolul doc-torulul Racovschi, a mai circulat, in ultimele lunT ale anulul trecut,si o carte de proportii mai intinse, in care se vorbia de vechimeaEvreilor la noi, de suferintele lor, de seria de legi care s'ati facut inRomania anume pentru a lovi in ei, de exemplu legea InstructielPublice, cad' copiii for nu pot invata gratuit in scoala unde nu potinvata nici copiii nostri. Se spune ca nu sint primiti gratuit in spitale,si se stie, cind era tifosul la Iasi, eh nu mar aflau crestinii loc in spi-talele pline de Evrei, si and, prin actele de donatie, acele spitale aucaracterul crestinesc si romanesc, nu putem sa lasam pe Romini a-lard, de hatirul opinieT publice europene.

0 carte care este in curent cu toate legile noastre, care citeazaaMonitoriul Oficial», gazetele romanesti din diferite timpuri, o asacarte s'a raspindit in toate cercurile intelectuale si politice din Eu-ropa. Veti intreba de unde am cunostinta de aceasta propaganda princartea pe care n'am avut-o la indamina. in polemica ce s'a urmat inaCourrier Europeen», un necunoscut profesor de la Sorbona, desprecare redactia zice ca este un om foarte cunoscut, dar care nu vrea sa -srdea numele, un necunoscut si foarte vehement profesor de la Sor-bona, care cit de cold se vede ca pledeaza, nu pentru umanitate cipentru el si natia lui, citeaza jurnale romanesti, citeaza aMonitoriulOficial», este perfect informat cu privire la legile noastre. Si to intrebi : de unde a rasarit asta, care nu stie romaneste, cu acest marenumar de informatii precise, luate din izvoare romanesti, impotti ateril noastre ?

n'aft

si

N. IORGA

Va sa zica, articolul lui Racovschi, cartea cea mai veche a Evreilordin Romania scrisa in limba francesa si raspindita pretutindeni, carteacea mai noua pe care aceiasi Evrei din Romania au cautat s'o publicentr o limba europeana si s'o raspindeasca, intr'ascuns in toate centrelentectuale si politice, iar nor, Rominil, in fata tuturor acestor acusari,absolut fa a niciun raspuns ! Si dintr'un mare numar de scrisori pecare le-am prima cu prilejul raspindiril unei brosuri de propagandaa c(Ligel Culturale», o brosura de propaganda in folosul poporulufman din Ungaria, din sciisorile acelea am capatat dovada cit de

mult au prins in strainatate acusatiile in contra Romanies. In scriso-rile acestea era un argument inteadevar uimitor ca lipsa de logica,ca lipsa de sens, argument din care se vede ca fiecare nu scriseseluind de la el ci culesese dintr'o anumita carte. Se zice : Cind Evreildin Romania sint tratati mai rau decit cum sint tratati eel din Rusia,cum pot sa vie Rominii din Ardeal sa se plinga innaintea opiniei pu-blice? Eviderit, nu are a face una cu alta I Rominii din Ardealnerita eel putin prigonirile Ungurilor pentru felul cnm trateaza Ro-minii Evrei in tara lor. Mai intail ca nos is tratam in margemle1 gii. Se bucura, de toate drepturile, afara, de drepturile politice, maiales de acela de a alege si de a fi aless, pe care it pot capata in-naintind o cerere Corpurilor Legiuitoare, si, dad, sint oameni vred-nici de a fi votati, sint votati si ajung cetateni de o potriva cu Ro-minii. Dar Rominii d:n Ardeal nu pot plati in niciun cas pentru pa-atele noastre, chiar daca pacatele noastre ar fi reale. N'o spune nimeni

ca Rominil din Ardeal sint aceia can prigonesc pe Evrei! Si, peurrna, a identifica situatia Evreilor, can sint, cum yeti vedea, nos detot in tara, a identifica situatia lor din punctul de vedere al dreptu-rilor istorice cu situatia pe care o au Rominii din Ardeal intr'o taraunde au foE,t cei locuitori, uncle an fost eel cultiva-tori al pamintului, unde au fost alcatuitori as unel vietiivilisate !... De o parte are cineva o masa de straini, adusa de tine

stie ce imprejurari, care nu este mai veche in imensa majoritate de-cit de un veac, iar, de cealalta parte, are a face cu cea mai vechepoporatie a terii, de la care a plecat si lucrul pamintuluf si culturaspiritului.

III.

D lor, dar afara de actiunea Evreilor din Romania, prin coreligio-aril si conationalii lor din strainatate, este o alta actiune, care mai

ales aceasta trebuie sa preocupe Guvernul nostru : este o actiune aEvreilor in Romania chiar.

Evreh au in Romania o anumita presa, adeca, drept vorbind, auea mai mare parte a preset in Romania. Astfel ziarul frances al Gu-

vernului este redactat de doi sat de trel Evrei, si in cele mai multedin ziarele noastre rolul Evreilor este precumpanitor. Acum, oricit arpretinde cineva ca Evreii servesc ca salariati interesul partidului,ondeiul iea totdeauna si o nuanta personals, care, in casul acesta, nuste numai personals, ci este o nuanta nationals. Apard scriitorul evreu

pe conservators, scriind la foaia conservatoare, on pe liberall la foaia

p.-

d'intaitcei

d'intaidd'intain

IN CHEbTIA AGITA1'IILOR E REIEWI 19

liberals, dar, pe linga aceasta, se amesteca in chip firesc si sufletullor, care nu e si sufletul nostru, se amesteca si sufletul lor care esufletul rase lor, si atuncl coloreaza atacurile intr'un fel sau altul,dupa cum cutare sail cutare partid, sau dupd cum cutare sau cutarepersonalitate politica slut sail nu favorabile aspiratiilor de egalisarepolitica. a Evreilor din Romania. Dar, afara de partea aceasta, din carese ridica mult mai presus, prin sfidarea opiniei publice a oamenilorcinstiti, prin nerusinata provocatie a simtului national prin calomniipe care nimic nu le-a oprit, nici un simt omenesc nu lea oprit vre-°data, se ridica aAdevarulb, va sa zica, afara de presa aceasta, incare cea mai frumoasa podoaba e vesnic independentul, yes= dato-rul, vesnic platitul si vesnic cautatorul de plata noua : eAaevarub,afara de presa aceasta este o alts presa Este presa evreiasca ce serecunoaste ca presa. evreiasca. Si, d-lor, intreb : cu ce drept exists opresa evreiasca In Romania, avind caracterul recall() cut de presaevreiasca 2 Cred c dreptul de a scrie in ziare, de a trata in ziareprobleine politice, de a incerca sa indrepti opinia publics romaneascaintr'un seas sail in altul, eh dreptul acesta, libertatea aceasta a presetapartine Rominilor, si nu strainilor. Prin urmare, in Tara Romaneascapot sa. scrie Rominit ce vor gasi cu tale data vor scrie lucrurirele, cu atit mai raft pentru dinsii, dar, in sfirsit, din punct de ye-dere constitutional, nuI poti opri. Dar avem dreptul sa cerem ca inaceasta tara sa nu se Lea politica despre noi, despre interesele teribnoastre, cu privire la viitorul teril noastre, decit nurnal de Roinini.(Aplat: se.)

Va sa zica d-lor, exists cite o foaie evreiasca care se declara foaieevreiasca, si foile acestea, de o bucata de vreme, aveaft un caracteranodin. Dadeati fel de fel de informatif : ca a fost un bal evreiesc, cas'a intemeiat o societate zionista, ea cutare sau cutare barbat politica spus cutare ,lucru in favoarea intereselor evreiesti. Erait mai multlucruri subliniate, subintelese, lucruri in care Evreil se pricep multmai bine decit toate nattile celelalte. Un atac impotriva nationalitatiinoastre nu era in foile acestea evreiesti. Fusese °data, dar, de obucata de vreme, nu mai era. insa atacurile aft reinceput, de cindseful socialistilor rominT gasindu-se in strainatate, fard voia lul, so-cialistil romini ail gasit nemerit sa se organiseze in partid.

Veti zice : ce ail a face socialistic romini cu agitatiile evreiesti ?Cit de mult ail a face, vä va dovedi urmatoarea citatie : D-lor, la

Braila este o foaie evreiasca, care se chiama. (Romanial). Adecal de ceRomania sa fie a noastra si de ce sa nu fie si a dumnealor ? Romania, d-lor,nu mai are atita farmec pentru nof pentru ca este a noastra ; dar,dumnealor rivnesc la dinsa, si, de !, atunci iubirea lor trebuie säaiba sun caracter mai pronuntat, sa se exprime cu lirismul i entu-siasmul de care not nu mai sintem capabilb. Foaia evreiasca intitulata(Romanin vorbeste despre chestia socialists, despre afacerea Racovschi,despre ceia ce era sä vie dupd gloantele d voastra, adeca despre in-jghebarea partidului socialist din Romania, despre admirabilul programal acelul partid, care pledeaza pentru desfiintarea Bisericib, ca y ledeath pentru desfiintarea caracterului national al Statului, care ple-

20 N. IORGA

deaza pentru desfiintarea ostiril romanesti si termina cu ingrijirea spe-cials pentru acordarea de arepturl la Evrei, spunind lucrul lamurit,cu un curaj care face onoare numai consecventel acestui partid, darnu si tendintelor acestui partid, si el se ispraveste cu o masura degospodarie cu caracter asa de innalt ca ieftenirea transportulul gu-noaielor (ilaritate). Aceasta ar fi o foarte buns masura, data gunoaieleacestea ar putea trece granita, ducind cu ele toate elementele politicestraine nesanatoase din taxa aceasta. (Aplause, ilaritate.)

D-lor, iata ce zice foam. «Romania» :

«Cu prilejul afaceril Racovschi, cercurile oficiale i nationaliste ail des-coperit un raport intre micarea socialists §i Eyre. Studentil

foarte probabil nu fara indemnul Guvernului, in orice cas de acordcu acesta, aft strigat ca miparea in favoarea lui Racovschi este insce-nata de Evrei.

«Fapt cert este ca, data Evreii aft fost deocamdata straini roi§cArii,simpatia for nu i-a lipsit.

«Socialismul in Cara nu mai este o cantitate neglijabila, partidul netcare este pe drum de a se forma, constituie de acuma o putere insem-nata, de la care Evreii pot a§tepta liberarea for din jugul in care gem.a

Aceasta in luna lul Novembre, si acela care aerie aid prevede Ca,dupa o discutie intre socialists, dintre cari uniT vedeau enormitateaparasiril punctulul de vedere national romanesc pentru a trece prinumanitarism si a ajunge la punctul de vedere national evreiesc--ex-traordinar pentru un Romin ratacit, ca, va sa zica, dupa aceasta, seva ajunge la declaratia marelui partid social-democrat romin ca elintelege ca Evreil sh nu mai fie straini, ci sa se bucure de dreptu-rile tuturor celor cari s'afi nascut in Romania,

Prin urmare, d-lor, dupa teoria dumnealor, tine vrea sa, fie Romin,nu are decit sa se fi nascut in Romania, si deci pentru aceasta nu aravea Evreil din Bucovina sail din Rusia decit sa-si trimeata pe stimatelefor consoarte in anumite momente 'n Romania pentru a o inzestracu un numar de cetateni nascuti aici. (Mare ilaritate.)

Si, d-lor, articolul continua :

«Partidul social-democrat este la no singurul care se gindete la eman-ciparea celor citeva mfi de Evreio)

Daca al zice 350.000,tot citeva mil ! Vedeti, o cantitate neglijabila !a:Partidul democrat?, si aici cred ca este vorba de partidul social-

democrat, cad (catre d. Moruzi) cred ca este si hotarirea d-voastrade a fi in contra oricaril modificari a articoluluT 7 din Constitutie siimpotriva oricaror drepturI de acordat din noti Evreilor.

D. Dim. Moruzi. Absolut !D. N. lorga. Cred ca aceasta declaratie o impartaseste si seful

d-voastra, si cred ca, data yeti rupe si camaraderia cu «Adevarull(ilaritate), va fi mal bine

nationa-

gi

1

liptl,

IN CHESTIA AGITATHLOR EVREIESTI 21

cPartidul democrat este perfect Indrepatit a se agtepta la sprijinulEvreilor, geisesc chiar natural ca o alianta intre acest partids 'd se incheie cit mai curind.»

ET, acum poate zicetl d-voastra : acestea au fost vorbe in vint ! Nu.Partidul acesta s'a organisat, si, dupa ce s'a organisat, venit felde fel de semne de simpatie din partea persoanelor care-I salutaudorita intemeiere.

D-lor, am aid ultimul numar din «Romania Muncitoare», in carescriii socialistic romini, dar socialistl romini, nu cu suflet romanesc sinu cu simpatie pentru Rominl. Scriu, va sa zica, socialistil romini,

d. D. Marinescu, si alte persoane, care, dupa o indelungatacugetare, hranita. cu multa cultura, privitoare la chestiunile politicedin Romania, au ajuns la aceste conclusiI : uitindu-se cu despret lanos, niste burghezi innapoiatl, ni vaticineaza cu privire la viitorulneaparat al Romanies, unit cu desvoltarea &eased a civilisatiei si avietiI politice europene. Va sh zica., in ultimul numar din «RomaniaMun'citoare) sint telegrame sosite la congres. Citeva din ele nu-sfard interes.

Tata una :actg. Traiasca Congresul social-democrat international !

Goldenberg.s

Alta :(rMoine§ti.Traiasca socialigtii social-democrat! romini.Salecineanu»

Si alta :cPitegi. Dorim succes stralucit noulul partid social-democrat. Tra-

iasca socialismul ! TrAiasca sindicalismul !Negrescu, vre-un Schwarz-feld Bezdedeanu, Bercu, Grimberg, Feldstein, Nicu Avram.»

Tog fruntasit politics din localitate (ilaritate).E si o alt« telegrama, ungureasca :

aBudapesta. Trimetem salutul nostru brave! gi congtientei munci-torimi romine adunate in Congresul dela 31 Ianuar. Traiascn munci-torimea organisat. ! Corraitetul central al Partidului social democratdin Ungaria.v

Apol o alta telegrama, de la Paris, unde este un cerc socialistalcatuit numar din Evrel :

aParis. Creasca sindicalismul, creasca socialismul ! Grupul munci-torilor socialists rominio)

Silul va arata provenienta el.Va sa zica pand aicI, in afard de telegrama ungureasca, se vede ca

aprobarea strainatatil este represintata de Evrel. Sint si Bulgari. Euam adunat aids pe o singura jumatate de paging urmatoarele nume deBulgarl, din Bulgaria, patria d)ctorului Racovschi, unde stringe acumdocumente cu privire la un unchiii al d-sale, care a jucat mare rolin tara d-sale. Urez si d-lul Racovschi sa joace un rol cit de mare,liberator, in tara cl -sale, dar sa ne lase per nos cu pacatele, suferintelesi aspiratiile noastre, airs, in tara noastra. Va sa zica din Bulgaria,din patria d-lui doctor Racovschi, unde a fost si unde se gasqte, si

§i ea" §i

sell,

i-ad

druid

22 N. IORGI

unde avetl cruzimea de a-1 sili sä ramlie,-11 silitT sal devina bun pa-triot bulgar, si cred ca de aid nu results cine stie ce dusmanie fatalde persoana d-sale, si de acolo vin telegrame iscalite Beccief, Aba-gief, Chircof, Nesef, Napetof, Danailof, Nadef, Botusarof, Dimitrof,Coti, Dincef, Teodorof, alt Beccief, Burlacof. Cu aprobarea Burlacofilor(ilaritate) si fratilor Goldenberg si a lul Bercu si cum II mai zice, sicu aprobarea cercului hotaritor unguresc din Budapesta-, partidulpoate merge innainte, cad simpatiile tuturor bunilor Rominl ib sintasigurate.

D-lor, va sa zica chiar de la inceput vedem nol cam incotro bate agitatiasocialists din Romania. Cu astfel de aorobari, cu sefl pe cari-I stim,cu punctul esential din program ; ca Romania Ware mimic maT grabitdecit a da drepturl de-odata tuturor Evreilor neimpanfintenitl, par-tidul acesta spune neted originea sa si presinta un certificat de pro-venienta sa nationals.

Dar, alaturi cu forma socialists a agitatiel evreiesti, se continua cea-lalta forma, adeca agitatiile evreiesti supt steagul national evreiesc,supt steagul zionist, prin foile pe care Evreii le scot anume, cu in-gaduinta noastra, si n'ar trebui sä fie in nicTun cas cu ingaduintanoastra, prentru a represinta ceia ce cred el ca slut interesele for siimpotriva a ceia ce stim nob eh e interesul nostru. Cam ce zic in foilelor, sa-mi dap voie sä vä arat prin citeya citatii.

D-lor, apace o foaie care se intituleaza «Cronica israelitan, iar de-desupt : «organ politic al Evreilor din Romanian. .

D-lor, mai constitutional decit aceasta. «Cronica israelita, organ po-litic al Evreilor din Romanian, nu se poate. Aceasta foaie e condusade un oarecare domn Iosif R. Petreanu. Stiil ca era un domn Pe-treanu la «Vointa Nationala.», 1mb inchipuiti ca asta trebuie sa fiealtul. Va sa zica, «Cronica Israelitb, organul oficial al Evreilor dinRomania, condus de Iosif R. Petreanu. D-lor, Iosif R. Retreanu,adecaun Steinberg sail un Steinfeld oarecare, are urmatoarele pareri inceia ce priveste caracterul national al Romaniei, are urmatoarele parerlin ceia ce priveste faptele de vitejie pe care indeplinit, singuri,stramosil nostri pe acest pamint. Zice :

«Romania este o nafiune, iar nu o rasa, §i o natiune care cuprindeelemente ce nu sint de rasa latina i nicT de religie ortodoxa. Roma-nia s'a format, ca toate Statele §i mai molt poate decit altele, prinunirea a diferitelor rase de oameni diferite popoare la -un Stat,care cu timpu1 a devenit Statul Romin.)

Aceasta, d-lor, este o natiune ingaduitoare, natiunea care cetesteaceste lucrurl si care se multameste numab cu forma foarte cuviin-cioasa a uneb interpelarl in Parlament :

Mal departe :

«Dintre aceste diferite popoare fac parte §i EvreiT cari au trait InacPasta tail din timpuri imemoriale i carora li se datore§te in bunsparte avintul economic pe care 1-a luat Statul romin, Evreii fiind,aproape

1e -ail

1-i

YN CHESTIA AGITATIILOR EV1 EIESTT 23

singuril comercianti industriagI al teril. Cad o tam nu se formeazanumai prin sabie i ghioaga

Adecd, d-lor, aceasta este partea noastra : sabia si ghioaga. Stramosil nostri au fost ghiogari si oamenl ai sabiel, si fara aptrtudini inceia ce priveste cultura.

«...Ci prin munca economics, gi Evreii au avut, precum au si acum,un rost economic in aceasta tar6.1)

Si, la sfirsit :aDacti Statul Romin are caracter national, atunci Evren tac parte dm

natiunea integrant& romin6 ; dar, data Evrt,ii nu far, parte integrant& dinnatiunea romina gi sint o alga natiune, Romilnia nu are caracter national.)

'V4

D-lor, las la o parte necuviinta pe care el o savirsesc ; dar innaintasii, stramosil tor, de glorioasa amintire, se rugau la 1831 luI Chi-selev, aici, in Bucuresti, in calitate de «natiune evreiasca», nu pen-tru drepturi, caci cu Chiselev nu se sta de vorba ca cu un ministruconstitutional romin din veacul al XX-lea ci doriati numal : asd poatalua in arenda mosil boieresti».

Cind anatiunea evreiasca» se rugs sä poata lua in arencld moshboicresti, incepuse decaderea boieremii, care nu putea sa trdiascd, faraEvrei in coaste, incepuse lichidarea mart proprietati boieresti Deaici IAA la insulta care ni se face azi : ca ai nostri au avut ghioaga,iar al for gindul si munca, este oarecare deosebire.

Si, d-lor, in treacat o spun, nu au dreptate de loc. Evreil, eel maimulti dintre dinsii, slut la not de cind cu turburarile care au sfirsitPolonia. Cea mai mare parte din Evreii Moldovel au venit pe vremealul Mihal Sturza. Ca erati si innainte Evreii, bine, erail. Aici era unparadis pentru natiunile prigonite. Doar el o recunosc in foala forde la 1850: «ea Rominif sint foarte toleranti ; nicIo natiune, n'a fostmai toleranta decit Rominii».

Va sä zica intr'o tara ridicol si criminal d. toleranta ati fost Evreiiin toate timparile fiindca veninii cellalti fost tolerantl d Inc.Aceasta, fard. Indoiala, nu indreptateste pe d. B^ociner, pe unul dinmai multil Brocineri pe cari tara noastra II adaposteste si I Tidiea laonoruri, nu-1 indreptdteste sa stoats o cart,- in care pretinde ca Evreilsint tot atit de vechi ca si not, pe motivul Ca Domnil nostri de odi-nioara imprumutail bani de la Evrei si ca Evreil veniau aid ca sä seinteleaga cu Domnul in ceia ce priveste plata acestor bani. Caciacesta a fost rostul for de odinioard : indivizi cari imprumutau barn'boierilor si teranilor, si cari veniail in tard ca sa si culeaga cantata,ssu sa -si iea innapol capitalul. Si, iatd, sint doua inturesar to dovezlistorice, pe care le adaug in treacat pentru ca sa nu ramlie macar aidlard raspuns anumite pretentit

In 1568 era Domn in Tara Romaneasca. Petru Schiopul, eeld'intaiii care a facut cu privire la Evrei lucrul pe care au fost

si

si

read

24 N IORGA

illy mai multi ministri romini din timpurile noua sa-1 faca tot asa,adeca sa-1 trimeata peste granita. La 4568, Petru Schiopul iea urma-toarea hotarire :

((Ey eii vin In tail de imprumuta satenilor cu dobinzI marl, ce nupot plAti. Contra datornicilor cer sprijinul Cirmuiril. SaraciI Ant silitia imprumuta de la el. Asa s'a savirsit ruina poporatiunil sarace de latara. Evreii se deosibesc esential de cellalti locuitori pentru a ieairprin carnatA singele raialelor si, unde merg, fac mil de suparAH suptcuvint de bani.»

«Asa s'a savirsit ruina poporatiei sarace de la tara..»Asta la 1568, prin urmare cu 300 si ceva de and innaintea quasi-

monarbiei moldovenestt a familiel Fischer.Apoi bine d-lor, asta era antisemit ? Si in Moldova a fost tot asa :

«Alungarea Evreilor din tara noastra nu e din bun plat, ci pentru CAdesnAdajduiesc pe negustoril nostri, cari-sI pierd vremea asteptand lahotar pe :cumparatorii de vite, pe cud Evreii, trecind pe alaturea siaducind la not postavurl lesestI, dupA ce le desfac, isi cumpAri si scotvite din launtrul to ii... SA ruineze pe negustoril nostri, nu putemfp gadui. »

Aceasta, d lor, face parte din mostenirea de intelepciune a lui PetruSchiopul. Si, dad, legea d voastra de incurajare a industriei nationale,mpotriva careia VIA articolele din «Cronica Israelitab si «Revista Is-raelital, data legea aceasta se va vota, si data, mai ales, se vor gasioameni can sa cutt.ze a o aplica celor marl si tart, atunci vetl fi urmat,upa trecerea de mai bine de 300 de ant, aceasta invatatura a Dom -

nulul de odinioara :«Sa ruineze pe negustoril nostri, not nu putem ingadub, zice Petru

Schiopul, Domn in Moldova ; car Petru Schiopul, Domn in Muntenia,ce : «Asa s'a savirsit ruina poporatiei sarace de la tara !D.Vedeti, d-lor, cloud marl invataturi, ce ni yin de la un om care nu

a fost antisemit. EA n'am fost niciodata, si de o multime de vremeumblu 01 gasesc un singur antisemit, un singur om care sa fie im-potriva Semitilor numal pentru ca sint Semitt, un om care ar puteaInca, sa fie in contra lor, dacd Semitif s'ar gasi la et acasa, data aravea si el un Stat national al lor, cu oaste, cu generali si cu tunuri(ilaritate) cu tot. Data s'ar gasi unul care Ed fie speriat de existentaacestui Stat iudaic, intemeiat acolo, in apropierea Vavilonului, unde«sezura si plinsera) , data s'ar gasi un astfel de om, atund as aveabucuria Ca, dupa o indelungata cautare, am putut sa descopar si euun antisemit !

Dar va spun nä antisemit, cu toate ca.' utarile mele indelungate deom invinuit ca as fi asa ceva, n'am intilnit pans acum nictunul. Nuse poate sa fie 1 Dna cineva dintre d-voastra are cunostinta vre unuia,it rog sä mi-1 semnaleze, dar en. nu 1-am vazut. Eti cunosc numalRomini can sint ingrijatt de viitorul economies nationale romanest1in margenile Statului romin. Si aceasta nu se poate numi in niclunchip antisemitism. Not nu avem nimic cu et, not avem cu not. A

IN CHESTIA AGITATIILOR EVREIESTI 95

noastra a fost tara aceasta, a noastra sä fie ! Mal bine sä ne ducemcu totil, decit sä impartim in margenile tern' noastre stapinirea asuprael. (Aplause prelungite.)

Acum, eiz cer anumite masurf impotriva acestel prese, si cer anu-mite masurl impotriva preset in general, d-le Prim-Ministru, pentruca az1 nu se poate gasi dreptate impotriva atacurilor prin presa. Decite on am incercat sä gasesc dreptate, dreptate n'am gasit. Insultanu se pedepseste. Se admite ca oricine poate sa fie insultat si insultatulnu se poate plinge. Dar calomnia nu se poate aproape nicIodata dovediinnaintea juratilor. Atacurile impotriva Statuluf si natiunif, atacurileacestea nu sint prevazute macar in codul penal. Si o sä fie de nevoieca presa sä se infatiseze de-acum innainte altfel, pentru ca, tine scoateo gazeta, sa fie in masura sa raspunda, si sa nu fuga de raspundere.Si d-voastra care atl indurat multe calomnii, si care le suferiti cuun temperament mai linistit, d-voastra avetl insiva datoria de a incepe, cu curagit si fara niclun fel de consideratie constitutio-nala, aceasta asanare a presel. Legea presel de astazI a fost facutape vremea cind partidele 41 spuneail lucrurf pe care nu le-ar fi pututspune in niclo tara unde presa ar fi fost rinduita. A trecut vremeaaceia, si tine vrea sä spuna un lucru, sa fie in stare 854 lea si ras-punderea pentru dinsul !

Pentru ca sa vedeti d-voastra ca cererea aceasta de infrinare esteintemeiata, sa vedeg cum considers acestf compatriotI al nostri sialte partf ale vietil romanestf. In Iunie trecut, in urma condamnarifd-net Vlad de catre tribunalele unguresti, medicil nostri au protestat.

intre medicil din Romania poftit,1 sä iscaleasca Memoriul aufacut aceia can poftit emir si medicl evrel, can erallliberl sa iscaleasca sail sa nu iscaleasca.

Dar, data au iscalit, n'aveat de ce sa mai revie asupra iscaliturilfor si sa zica: da, am iscalit, dar d-voastra sintet1 asa si pe dincolo,Daca aveti de gind sa ni facetI un proces, n'avetf decit A. nu is-calitf. Dar, dupa ce au iscalit Memoriul, au facut urrnatoarele apre-cierl cu privire, nu numaf la not, dar si la Rominif din Ungaria, pecari, in necuviinta tor, II numesc Romini unguritf, precum pe Ro-minif din Bucovina if numesc Romini nemtitf, iar pe boieri if nu-mesc Romini frantuziti, si d-tor se numesc «Rominf neimpb.' mintenit1D.(Ilaritate). Adeca este mai frumos Romini neimpaminteniti decit Ro-mini decit Romini nemtitl, decit Romini frantuziti !

Sa-ml dea voie sa prefer aceste trei categoril fats de interesantacategorie a Rominilor neimpaminteniti, si care nu pot fi impamin-tenitI, cu toata marea for dorinta de a ajunge la aceasta.

Medicil evrel au redactat un Memoriii in contra noastra, si iata cese zice in acest Memoriu a:Am fi iscalit dar cu drag un Memoriu-protest contra Ungurilor, data n'am avea nof insine in aceasta chestieo mica socoteala cu Rominii din Regat, o socoteala care, cu inten-tiune, e lasata nesoldata de insist Rominib.

Cum vine chestia aceasta, o Romini neimpaminteniti, fats cu Rominifcari sint Romini MA a fi avut nevoie sa fie impamintenitl, si audrepturl in Tara Romaneasca ? !

Si,rati i-ail ,

unguriti,

:

26 N. IOR GA.

Mal departe :«DacA manifestarea si reelamarea drepturilor Egale de cugetare, &alit

vostri le ail platit ..»VedetT, aceasta nu mai este limbs romaneasca, se cunoaste ca nu

sint impaminteniti, cad, data ar fi impamintenitl, ar scrie, de sigur,maT romaneste.

«...Fratil vostri platit prin amenzi inchisorT, not plAtim prinaverile noastre, care ni sint devastate si nimicite, cu corpurt schingiuitesi cu terorisarea intregii populatil evreie din tail.»

Se poate o mat nerusinata, calomnie ? Aceasta foaie apare in Bu-curestl, se chiama aRevista Israelita», cu adresa in Strada Mircea-Voda, No. 20. Astfel de fot nu se daft in judecata, ci se inchid cuPolitia, care trebuie sä procedeze impotriva cuiva care pretinde saexercite un drept pe care Constitutia nu i-1 garanteaza!

Mat departe :«Daca ..Ungurit ail profanat morminte si monumentele istorice

istoria ni aminteste ca Rominit din Regat au profanat si darimatasele noastre de rugAciuni si localurile noastre sfinte.»

S'a darimat odata o sinagoga In Bucuresti, si Maria Sa a dat dincaseta sa particulars, numai BA taca din gura. (Ilaritate.)

Mat departe :«DupA notiunea cea mat elemental* e stiut Ca once om are o patrie».

Sint unit cari nu o ail. Dar nu am luat-o not, si nu sintem notdatori sa li dam alta ! (Mare ilaritate.)

«In Romania libera sint 260.000 de Evrel din mosi-stramosi in aceastalard, carora li se refusi dreptul de a-si zice Romint.»

Dar nu, de loc, pot zice ea nu ne supard cu nimic ; pot foartebine salt zits, numat sa nu fie ! (Ilaritate.)

Aceasta este chestiunea. Cad, vedett d-voastra, data miile de lu-cratort italient cari traiesc in Sudul Franciet ar veni cu cerereasa fie impaminteniti in masa, adeca Statul frances ar consimti laaceasta ? Dar Statul prusian nu a luat masurl impotriva muncitorilorpolonl venitt in Polonia prusiana si, in loc sa li dea drepturT, i-atrimes peste granita!

Caci, d-lor, once Stat care este Stat national nu poate sä iasa dinmargenile datorieI sale de Stat national.

Elementele straine pot sa patrunda numal supt trel condititsa fie perfect asimilate, al doilea sa nu fie nicairi in mase compactesi, al treilea, nu prin pretentit, ci prin jertfe arate dorinta de aface parte din Statul national. (Aplause.)

D-lor, spusesem in treacat ca pe vremea lul Mihat Sturdza atintrat multi Evrei in Moldova. Aceasta este de domeniul public. Sidumnealor, de o bucata de vreme, cum se va vedea, se joaca cu si-tuatia for nelamurita din punctul de vedere al serviciulut militar. Dela aceasta tribuna, adeca de la tribuna Cameret celei vechl, am fostde parere sä inceteze acest joc: nu avem nevoie de serviciul militar

le-ati si

roma-nestl,

: Infant

sail

IN CHESTIA AGITATIILOR 1E1711E1411 27

al dumnealor si, prin urmare, sa ne slabeasca cu serviciul militar sisä nu ni ceara nimic in schimb. Cad e curios : acum vor sa facaserviciul militar, si, cind generalul Berindei void sa-1 scape de bu-clucul acesta, numit acine setos de singe», prin gura until domnGhelerter, un influent socialist de la Iasi. D. Ghelerter, despre carea fost vorba odinioara sä fie expulsat, dar in sfirsit s'a trecut supraacestui mic pacat al d-sale. A fost o vreme insa, cind se rugail deMihai Sturdza sa nu faca serviciul militar.

Iata un act moldovenesc de invinuire impotriva lul Mihai Sturdza,in care se spune

((fine a fost acela care a dat proiectul OWtqtii Adun'ari pentru ase hotari luarea la oaste i din natia israelitti care, ca sa nu puiein lucrare aceasta legiuire, a luat apoi mita de la Israeliti 40.000 degalbeni

Apoi atunci au dat 40.000 de galbeni ca sa nu faca serviciul mi-litar, acum au pretentii sa faca serviciul militar, de care nu avemnevoie, pe care avem slabiciunea de a nu li-1 interzice. Dar, acumvor sä-1 faca si sä ni ceara aceasta impamintenire in mass, care ardistruge Romania de astazi, si ar da ceva care for li-ar conveni, darnoun in niciun cas.

Dar si in lucruri de acestea «apetitul vine mincind». pe ci-neva sa se intreaca putin in acest domeniu al exageratiilor interesate,al pretentiilor nejustificate, si pot sa va asigur ca peste citava vremeva veni cu ceva si mai tare. Si, data aceasta interpelare nu va aducemacar un resultat positiv, de sigur ca in publicistica evreiasca se vavedea urmarea acestei slabiciuni a Guvernului nostru.

D-lor, mai este un mare anunt care mi se pare at a iesit si inevreieste, nu cunosc din nenorocire aceasta Iimba. in evreieste setiparesc multe lucruri in Iasi; in Iasi se tiparesc si anunciuri de-aleTeatrului National tot in evreieste; am aid cloud exemplare, pe carele pun la dispositia d.lui prim-ministru. aTeatrul National din Iasi». ,

«Barbara Ubric», atit este scris in romaneste, restul e in evreieste.Iata reproducereo fototipica a documentului (d. Iorga inmineaza d-luiprim-ministru un exemplar).

D-lor, este un anunt mare, care poarta titlul : aAsocia.tia generalsa tineretului evreoromin». Interesant de tot! Dumnealor, vedeti, inIasi, se piing supara cineva ; nu-I supara nimenl. In copila'ria meaeste adevarat ca poporatia evreiasca avea sa sufere de pe urma dis-positiei glumete a poporului nostru, dar, de un timp, nu-I supara ni-men!. Si nu indeamna nimeni sa-I supere, se indeamna insa la ceva,se indeamna la reromanisarea Iasilor. Si cred ca aceasta" nu e unpacat. Dar la prigonirea lor, care n'ar avea niciun resultat, tine arfi naivul care ar putea indemna la aceasta ? !

Va sa zica, aici apare un anunt al aAsociatiel Generale a tinere-tului evreo-romin,, care e foarte interesant prin faptul ca intr'insulni spun dumnelor ace vreati» ;

Il Iasi

ca-I

1-ad

gi

?t.

28 N. IORGA.

oCa vrem«Cu adinca rnihnire constatam ca in decursul vremurilorp veacnrilor !«gi pana astazi, p6pulatia evreiasca din aceasta tara continua a fi consi-

derate ca strains.ak tara In care am fost partagii nedespartiti ai populatiei Winne,

intimpinind alaturi de ea razvratirile soartel, precum restrigtilevremi1, find nascutI gi cresculf supt acelagl cer, pa acelagi parnint gilegiinati de acelagi dor...x)

Zic si zati ! (Mare ilaritate.)

«...sintem totugi considerate ca strain! !«De ce ?aNu sintem no! oare demni de a purta in aceasta tara calitatea de

cetacean romineN'am dat dovada in atitea rindurl de puterea netarmuita a simti-

mintulm datoriel de care sintem insuffetiti, yi n'am sacrificat no! pealtarul datoriel catre tail, tot ce ni este mai stump, intoemal ca i fiiipriveligiati acestel ter! ? N'am dat oare dovada ca sintem gata oricinda sacrifica viata pentru apararea patriei...D

Stiti ea in razboit n'a murit absolut nicTun Evreu. (Ilaritate.)a... in care pentru prima oars am vazut stralucind soarele gi am aseultat

graiul omenesc in limba romaneasca ? $i nu sint oare osamintele stra-bunilor nogtri, ce zac ascunse supt Varna acestel teri, o puternica che-zagie a legaturilor noastre cu pamintul romanesc, din cele mai batrinevremurl ?).)

incep a ma indoi de originea arica a lui Traian si Decebal I Malor fi fost aimpumuntenip pe pamitul acesta daco-roman I (Ilaritate.)

($i nu vorbesc in de-ajuns paginile stralucite de qul tura Si de iubirecatre tara, scrise de stramogil nogtri in istoria acestel ter! ?...n

D-lor, nu va obosesc cetindu-va frasele acestea cu efect. Dar sä vaamintesc un lucru : ca, adeca, atuncl cind Unguril se temeati ca dinRomania va veni un atac impotriva Austro-UngarieT, pe la 1869, ills-raelitil din Romania au dat Ungurilor pentru innarmarea honvezilormai multe mil de galbenh. Aceasta e o calomnie ? Nu e calomniese gaseste in TFederatial., foaie care aparea la Pesta la 1869, in nu-marul din 19 Novembre. Stramosil can au aparat tara aceasta, sican cistigat glorie, si can dorm, erol, supt pamintul patriel,...si «Israelitil rominb can au dat Ungariel bant pentru innarmareahonvezilor, mat multe multe mil de galbenI I

Pe honvezii de azi, pe anumiti honvezi can stati in redactia foilordin Ungaria, si batjocuresc Romania ; pe anumiti honvezi can in-deamna Guvernul unguresc ca sa face procese nedrepte gazetarilor cerepresinta simtul national al Rominilor de peste hotare, pe anumitlhonvezl can presideaza Curtile cu jurati care condamna pe nedreptpe gazetaril romini de dincolo, can impiedeca foile din Romania dea intra in Ungaria, pe acest1 honvezi it sprijina, si Evreimea. din Un-garia si Evreimea de aid, (Aplause.)

af

stir,

:

i -au

?

ei

?

ai

IN CHESTIA AGITATHLOR El7REHM! 29

Acel cari persecute gazetele romanestl de dincolo, acel cari aruncain temnita pe gazetaril nostri de peste munti, acel cari incearca asfarima legaturile firesti intre not si frati1 nostri din Ungaria, aceiase zic Maghiarl, dar, cu cit o zic mai tare si cu cit o zic mai des,cu atit se vede eh sint mai putin Maghiarl. Pe acesti Maghiarl, d-lor,i -au platit Unguril destul de scump, si o sa-1 plateasca si mai scumpprin naruirea Statului lor, pe care viseaza sa-I vada fundat pe basenationale. Si, d-lor, de la ceia ce a petit Ungaria, a card proprietatemare este in minile Evreilor, a caril proprietate mijlocie este pe ju-matate in minile Evreilor, a carii proprietate mica atirna de bancileevreiesti, a &aril industrie si comert sint represintate de Evrel, a OMpress este, 95 °/s, evreiasca, a &aril Universitate are, in cea mai mareparte, profesorT evrei, a caril literature este represintata prin poeti sinuvelisti evrei ; din ceia ce a petit Ungaria cu acesti Maghiari, aT carorstramosi ail cazut de sigur in lupta de la Mohacs, in cele de suptMatia,s Corvinul, si char cind a venit Arpad in Ungaria, (Ilaritate),ne invatam sa nu patim si not ceia ce ail petit Unguril cu acesti ce-tateni maghiarT, sa nu patim si noT asa cu acesti domnT can yin cuasemenea declamatiT. (Aplause prelungite.)

V.

D-lor, si cu aceasta voiu incheia, de la o bucata de vreme agi-tatiile evreiesti ail capatat o tints, pans aici veniail numal cu fraseretorice, cu declamatiT lirice, cu lamentatiT pe mormintele stramosilor.Dar, de la o vreme, agitatia aceasta evreiasca a capatat un caracterprecis. Acum nu ni spun numai in frase ce vor, acum ni spun intr'unproiect. Tot acel losif Petreanu, care publics si «Cronica israelita»,tot acel Iosif Petreanu a aruncat ideia unui congres evreiesc. Aici,adeca. in Bucuresti, sa se Vila un congres politic evreiesc pentru re-vendicarile politice ale Evreilor.

Dar, d-lor, in aceasta tars nu poate sä aiba nimenT revendicatiTnationale, exprimate in congrese politice cu caracter national, decitRominil ; nu se poate vorbi despre rosturl nationale decit cind acesterosturl nationale sint rosturl ale noastre.

Ce atT zice d-voastra data Bulgaril din Dobrogea s'ar adresa cu ocerere catre Guvernul romin in care ar spune : profitarn de dreptu-rile acordate Dobrogenilor, ingaduiti-ni sa tinem la Tulcea un marecongres politic bulgar, in care sä facem valabile revendicatiile noastreImpotriva StatuluT Romin ?

Si ce atT zice d-voastra data acel UngurT din muntii MoldoveT, cariail preoti catolicl unguri si invatatorT unguri, si la cari calatorescagentii societatii de maghiarisare Sf. Ladislail si can primesc gazetesi calendare de la UngurT, fare ca nimenl sä impiedece aceasta le-aaturab a for tradatoare cu Unguril, ce ati zice clack' Unguril din Mol-dova ar cere voie sa tine un congres national de revendicatiT laBacail ? In aceasta tara °rice strain, Evreil, Bulgar sail Ungur, n'arevoie sa tie congres cu alt stop decit scopul national romin.

Dar va zice cineva : el n'ail in vedere asa ceva. Este poate un con-

IORGA

gres religios. D. Iosif R. Petreanu are insa bunatatea sa ni spue ceare sä se faca la congresul acela.

Zice:

«Nu este nimic hotarit Inca, dar ideia dominants in cercurile caresint pentru liner a until congres este ca el sa fie convocat de militarilrominf de confesiune mosaics aflati in reserva si constituiti in societati.

a De ce tocmai de acestia ?Pentzu Jona motive, si anume : Evrcii cari an satisfacut legea

recrutdril nu pot fi considerati ca strains si congresul trebuie tinut deEvreil- romtnl: si, al doilea, ace§tia, adeca militarif romini de confesiunernosaica, se pot mai lesne organisa.»

Ce vor face ?«Ce vom face ? Nu stiti nici

Vedeti, ei nu stiti niclodata, dar totusi spun 1u...cred insa ca, in primul loc, vom protests cu toata energia contra

calificativului de strain ce ni se da. Nol, Rominii de confesiune mo-saics, nu sintem niste strain' veniti aid si tolerati numa', sintem Ro-

prin nastere, prin simtaminte si prin datoriile ce avem catre aceastaCara; confesia nu are niclo importanta...»

kConfesia nu are niclo importanta... Parch s'a gindit cineva vre-odath sä li ceard socoteal'a de confesia for 1 In Ardeal sint Romini decloud confesil, si not iubim pe toti de o potriva, si pe eel de con-fesie apusana, si pe eel de confesie rasariteana. Nola n'am fost nicio-data un popor prigonitor pentru motive religioase. Aceasta ar fi ceadin urrnsa acusare ce ni se poate aduce.

precum nu se poate rontesta Rominului unit sail catolic cali-tatea de Romin, tot astfel nu ni se poate contesta nici nouti aceastacalitate.»

Cu o singurii deosebire ca Rominii ortodoxi si Rominii uniti sintRomini de singe, pe cari, totusi, cind sint nascutl in alt Slat, if silimBA ni ceard recunoasterea.

Acestia, Evreii, hod nu au fost niciodata Romini de singe, nici nuau cerut recunoasterea, si nici nu am avut prilejul sa li-o acordam.

aApartinem acestei teri...»

Asta nu e nimic. Pot sa-i apartie, dar vorba e : tara sa nu liapartie for ! (Aplause.)

«.. i nu cunoastem altd tara, cum, de pada, slat Grecii si Bulgarilaromanisati.»

Aceasta este o ofensA gratuita, adusii acelora dintre `,Romini caripot sa sib t intre innaintasii for ori Greet on Bulgarl, on alte po-poare crestine, si cari de multa, vreme asimilat cu totul, si pentrucari ar fi si o grubienie si un lucru Para sens sit li se mai aduca oasemenea acusatie.

no N.

a

lw

ed.,

m

fy

sad

IN CHESTIA AGITATIILOR EVRETESTI 3t

La urma :

kEvreil de nationalitate romina au fost Si sint un element pretiospentru Cara noastra, pe toate terenurile.»

D-lor, va sä zica agitatia evreiasca s'a concretisat in forma con-gresului acestuia. Si pentru ca congresul acesta sa se poata tinea, sescot reservistil innainte, si acestia au fost indemnati sä vie cu o ce-rere a lor.

IatKapelul catre reservists, ca sä se formeze in societatT anumiteIn vederea *Mark de drepturl. Vedett : ca soldatI, nu prea fac is-prava, numai ni umplu soldati nostri de boli de °chi. Ajung reser-vists. Lind ajung reservist!, in loc sa se astimpere, ef intrebuinteazasituatia for de reservist!, pentru ce ? Pentru scopuri politice I Aceastae cea mai innalta si cea mai naturala.' datorie a until militar ?

D-lor, oamenil acestia vind totul, exploateaza papa si situatia forde reservists, can au facut oastea fara niclo primejdie si can n'afifost macar dintre aceia can au trecut prin toe si gloante. Acestiasint reservist' de aceia can au facut dol, trei ani de casarma, siInca silindu-se cu toate mijloacele sa capete concediT, or! lucrind cutot eroizmul ca cizmarl si croitori in ateliere. Si totusi sint reser-vist' asa de tpretiosi, incit li se (1a dreptul de a cere, numa! pentruCa sint reservists, drepturi si pentru tot! cellalti !" Iatb. ce se cere printr'o foaie, care e, am zice, un fel de «Monitoriiioficial evreiesc) :

aReArvigtil romini de confesiune mosaics din Bueurqt1 sint rugatitrimete adresa for exacta unde domiciliaza, pentru a li se face o

comunicare de mare interes pentru toti reservigtP. Se pot adreFaAfiepe adresa d -lu! H. Wacsal, Strada Regala, 16, fie pe adresa d-lul I. R.Petr( anu, Strada Herescu-Nasturel, 28.1

Nu aNasturel-Herescul, ci aHerescu-Nasturelv, dar e1 serif' de ladreapta la stinga, si, asa, trebuie sa intelegem. (Ilaritate.)

Va sa zica, domnilor, aici are cuvintul nu numal d. ministru de In-terne, ci si d. ministru de Razboin.

Nu stia dad. d. ministru de Razboiti ingaduie ca reservistiT, cansint totusi soldatr, 'sä se organiseze in asociatil politice si sa lucrezein contra intereselor ten!.

Daca dumnealui nu are aceasta conceptie, si am dreptul sa credca nu are aceasta conceptie, sa binevoiasca sa iea masur1 In contralui Wachsal din Strada Regala si Petreanu din Strada (Herescu-Nas-turelD, 28, can se anaesteca in rosturile reservistilor de natia lor,din can cauta sa fats agitator! politic! Impotriva Statului nationalromin,

Dar ni se pregateste o surprisa la 15 Februar. 0 sa" apara o foaieevreiasca si mai dirza, si vedeti ca -s! indirjesc Evrei! miscarea !

Foaia zice : florgan politic independents, ca si «Adevarulp, alRominilor de confesiune mosaics) acesta este un adaos pe care

a-si

is!:

32 N. IORGA

AdevarulD nu si 1-a pus Inca, si ar fi de dorit sa figureze siin aceasta foaie. Aceasta foaie adreseaza un aApel catre Evreit dintarap :

«Doua motive puternice, printre multe altele, ne au hotarit sa facemO. spell ziarul cotidian «Progresulv : nevoia de a arata pe tale legal&a publicitatii toate suferintile ce induram...D

Tot infama aceia de limbs, care, dupa ce sentimentele for se unesccu ale noastre, totust indrazneste sa faca o deosebire intre el si not.Cred ca, data ar fi vorba sa li se acorde drepturl tuturor Evreilor,va trebui sa se hotareasca care din cele doua limbt trebuie sä fievorbita mat departe: el trebuie sä invete a scrie romaneste, sail notsa invatam a scrie jargonul lor, ca sä fim units in toate rind vomforma o noua Romanie moderna ?

Nu se intimpla o zi Fara' sa vedem aceasta populatie nenorocitapusa la grele incercart 1 Cum sint tratatt aict, e lucru mare ! S'a in-timplat focul din Tirgul-Cuculut de la Iasi, si imediat o foaie guver-namentald, a tinerilor liberali, a deschis o lista de subscriptie pentrua recladi casele celor incendiatl de acolo. Nu sliil data si aceastapoate sa fie o persecutie ! Cum poate sa fie cineva mat amab4 ? Esteadevarat ca nu a produs mult subscriptia, dar in sfirs4 ea poatecontinua.

Al doilea :

«Necesitatea de a lumina toate cercurile populatiei asupra adevaratelinfatisari a chestiunil evreieti.»

Va sa zits la 15 Februar vom sta cue vorba, zilnic, cu represintantitaspifatiilor evreiestf la not.

D-lor, cred ca aceste aspiratil sint zadarnice, si, decit sa -1 lasamsi pe et sa treads ea pot ajunge la un capat cu asemenea revendi-cart, cred ca e mat bine sa Ii dam un raspuns lamurit, si acest ras-puns nu-1 poate da decit Guvernul. Guvernul nu poate raminea decitpe punctul articolulut 7 modificat, dar cred ca nictun partid din Ro-mania nu se poate cohort sa den mat mult decit atita. Si, in ce pri-veste agitatiile acestea, cred ca ar fi de dorit ca Guvernul sa declareca el le priveste cu °chi can numat simpatict nu pot fi. Si ca, In spe-cial, nu poate inghdui tinerea unut congres de agitatie in Bucurestl,care sa represinte din partea unor straint niste aspiratil cu totul nead-misibile din punctul de vedere at staril actuale si a meniril ill viitor,de o potriva de nationale, a Statulut nostru. Sä se gindeasca cum ea,in cas contrariii, niment dintre not nu poate sä garanteze ca poporatianoastra va 'Astra, pawl la sfirsit, linistea desavirsita si magnanima pecare a pastrat-o pana acum fata de aceste provocari continuie.

Aceasta este scopul interpelarit mele. (Aplause prelungite.)

Note istorice privitoare la Evrei terile noastre 1.

Pe la '1330 Evrei tatarl locuiesc la Cetatea-Alba, avind afara dineras docuintele Jidovilor» ; unit incunjura pa comandantul tatar cadoctori. Capul Sflatulut Joan tel Noi e Vadat de unul din acestiEvrei. Melchisedec, in Revista pentru istorie, arheologie111, g. 143 §i urm.

Veacul al XVI-lea. Evreii turd in Chilia. Rykaczewski, lnventa-rium, p. 149.

1571. Haim Cohen, (Evreti constantinopolitan», face negot de laHamburg la Chilia. Nu calatoreste Simbata : aceasta se prevede incontractul cu ca'rausit. Iorga, Chilia Si Cetatea- Alba, pp. 295-6.

1574 si arm. Evreit din Crnstantinopol, imprumuta cu camata pePetru Voda §,cbiopul, Domn al Moldovel. Analele Academiei Romine,XX, 438 si urm.; Hurmuzaki, XI, tabla, la,: Evrei.

4579. (Noi Petru, cu mila hit Dumnezeil Domn al teril Moldovellstapin si mostenitor, negustorilor de la Lemberg si din celelalte part(ale Regatulut polon, cut se cade a §ti, li facem cunoscuta prietenia.noastra megieseasca. Negustoril si altt oament nevoiasi din tara noastramoldoveneasca se piing foarte mult pentru ca, tnergind et, dupe obi-

pentru folosul aminduror partilor, la iarmaroacele (bilciurile)Regatulut, mat innainte nu suferiail nicto vatamare, platind vdmilecele din vechiii apzate acum, de o bucata de timp lncoace, att.fi Inceput a li impune alte vamt disproportionate si nelegale. Not in -sine, din potriva, de la chiar asezarea Domniet Noastne prin milalul Dumnezct, am pastrat vechea ordine de lucrurt, Cara a o innoi salta urca cit de putin, primindu-va in tara noastra, cu priinta Caraasuprire, precum vom urraet a face si de azOnnainte, intru cita. vremene va pastra Dunmezeil in sfinta sa mila. Vazind data si auzind bo-cetul si durerea supusilor nostri, ne-am indurat, si, ne mat putinclAbdo, strimbatatile cite li se fac in Regatul polon, am chemat pe tot

-negustorii nogri moldovenegi Si pc boierit de farei , intrebindu-i despre

1. Nu se aduc innainte Oirile din Verax, La Bournanie et les Juifs.

3

si filologie,

p.

ceiii,

lark

in

;

gi

34 N. IORGA

starea dintru inceput a negotului nostru peste hotare. Ni s'a rcispunscum cd din vechime locul iarmaroacelor era in Botosani, mai in urmdnegustorii 1 i aleserd o localitate mai aproape de granita , anume in

si in satul Lentesti ; apoi Alexandru-Vodd si innaintasulnostru loan-Vodd mutard iarmaroacele tocmai la Rotin, fdcindu-seastfel o daund in vdmi. Acutna dar, pentru a va feri de o asemeneapaguba, si tinInd si la prietenia Mariel Sale Regelui, not infiintamiaras1 iarmaroacele in ipint1, uncle se vor aduna negustoril nostricu marfurile lor. instiintindu-va despre aceasta, va may innoim ye-chile noastre mustrarI pentru urmatoarele necuviinti : mat innaintevreme, pond acum de curind, vamesii vostri de la Colomeia si deaiurea luau de la negustorit nostri trecdtori cite trei grosi de un carfie cat de inccircat ; iard, acum, et li iecift cite cinci grosi, si mai ieaitdeosebit cite zece grosi de o bucatd de postav de Lund, si apoi, maivenincl si vamesii de la Lemberg, mai cer de o bucatd de postav citeun taler si de tot insul din Moldova, oricit de sdrac, cite patru zlotilesesti. Pentru inlaturarea acestor nemultamirl in paguba supusilornostri, nu numal am infiintat din noil locul iarmaroacelor in Sipintl,ci Inca, pe credinta noastra, scutirn pe negustoril vostri, city vor veniacolo, de vama cea veche a §7pintului : cite un ban de tot bowl, side once alta varna pentru oricare lucru ; mai instiintindu-va cum eaintaiele iarmaroace se vor Linea la paresime, iar despre celelalte vavom instiinta osebit. In sfirsit, sa va fie cunoscuta alungarea Evreilordin tara noastra, nu din simplu capriciu, ci din pricina desncidejdiinegustorilor nostri, cari-si pierd timpul asteptind la hotar sosireacumparatorilor de vite, pe cind Evreii, trecind aldturea si aducindla not postavurile lesestz, dupd ce le desfac, isi cumpcird si scot vitedin lduntrul terii, ldsind pe negustorii nostri de la hotar cu buzeleumflate : not nu i-am opri sci-si ampere vita si in lciuntrul ferif,dacd nu li-ar ajunge cele de la hotar ; dar, ca sci ruineze pe negu-storii nostri, una ca asta n'c putem ingddui. Pentru may multa cre-dinta si tarie, am poruncit a se intipari peseta noastra moldoveneasca.

Iasi, In anul Mintuiril 1579, Ianuar in 8.1.Hasdeti, Arhiva istoricd, Il, pp. 172-4.

1595. Evreii constantinopolitanl, asezatl la Bucurestl ca imprumu-tatorl al lay Mihat Viteazul, sint ucisl din porunca acestuia. Walter,In Papiu Ilarian, Tesaur, I, p.

1649. -- Rascoala Cazacilor impotriva nobililor poloni si a a orinda.rilor:o (cIrciumarilor de horfica) evrel.

Cillva se adapostesc in Moldova.

1652. Venind Cazacil la Iasi cu prilejul nuntil Ruxandel, fiicaVasile-Voda Lupu, el intlinesc iarasi pe Evreit for luau pe fugaaoastea cazaceasca sta supt vii si Melt multa paguba Iesenilor, pentrucare Evreil se ascunsera% cast, pe cari-I prindeati, trebuiati sa se ras-curnpere scump de la dinsilD.Iorga, Acte si fragmente, I, p. 211 = Hur-muzaki (.H.), Supt. 113, p. si urm.

lut:

NOTE ISTORICE PRIVITOIRE LA EVREI IN TERILE NOASTRE 35

1657. Gheorghe Stefan, inlocuitorul lul Vasile Lupu, scrie, inteoscrisoare de protestari : «sa nu hiti crestin, sal hiu jidov, si de legea naea

hiu scapab, etc. Iorga, Studii Si Documente, IV, p. 52.Pe atunci se intimpina cel cas de orindar evreu In Mol-

dova. Mosco Jidovul avineaza helesteulD de la PopricanT al lul Ior-dachi Cantacuzino Vistierul. St., Doc., V, p. 32, no. '153.

1674. Pir5, mare de Jidovi aimpotriva unul Ardelean». Iorga,Doc. Bistrifei, II, p. 24, no. ccv.

1679. -- lesuitil din Iasi au o datorie la un Evreu. St. Doc., I-IIp. 58.

1700. Scrisoare a lul Voda Brincoveanu catre Brasovent cPentruaceia, de multe pasuri ce sint, citT sint aici in tara noastra, si stra.infsi de alte neamurT, on de acolo, on dintr'alte parti, cum am zice,Brasovenii, si Chiprovicenil, si Armenii, si JidoviT, far de dajde nu potlib. St. Doc., X, p. 400, no. 4.

1710. Ion Paladi vinde Berbestif (Cernauti), cumparati de laEvreul Cerbul. Iorga, Documentele Callimachi, II, p. 173, no. 1.

1711. aEvreil se socot si el ca supu (subditi)1 si sint tinuU aplati o dajde anuala, rue Brea decit cea obisnuita (gravius ordinario) ,nu ail nicTun mestesug, afard de negot si circiumarit ; pot sa-sT facasinagoge oriunde, dar de lemn, nu de piatra» ; Cantemir, DescriptioMoldaviae, cap. XVI, p. 120.

1724. Un Evreti. din Silistra e in cearta cu camarasil Slaniculufmuntean, cari-1 invinuesc ca nu si-a platit sarea. St. Doc., XII, p25, no. xxxim.

1726. Evreil savirsesc, la OnitsanT in (Moldova), un omor ritualsupt Mihal Racovita. Letopisite, III, p. 142 si urm.

Mihai-Voda Racovita., Domn al Moldovel, Invinuieste peEvrei de omor ritual. Evreii se pling la Poarta ((ea li-a stricat sina-gogele, li-a ars cartilel, i-a batut si stors de banT. Ambasadorulfrances la Poarta crede ca Domnul aduce o invinuire calomnioasa.Evreil cauta a scoate pe Domn cu ajutorul Dragomanulul Portia.H., Supl. I1, p. 455.

1736-7. aCerbu Jidovul, feciorul CeausululD, face vutc5. pentruDomn. St. Doc., VI, p. '275, no. 505.

1738, Proces Intre aAvram ginerele Hersuluf Jidov din Focsanfsi fameia lui Ana, fata Hersulul, nepoata lul Lazor OrIndariul, cuegumenul de Mira si un boier, pentru «locul de dughenT» din FoclanT,cumparat de Lazor de la niste mosneni, prin 1680. St. Doc., V, pp_234 5, no. 87.

1 Nu incolae, locuitorl.

sh

d'intaiil

s'

1

36 N. IORGA

1738 9. «Jidovii den tirg den BIT lad» au un «stareste de Jidovi»,dupa «obiceiul vechiu, precum au fost de alta data, maT nainte'vremel, pentru «poruncile gospocl», «nevoile» si «cislele» for, ajutatde alti «doi, tre1», alesi. Acura e Marcu al lui Lazar. St. Doc., VI,p. 437, no. 1648.

1741. State Gr cul, paic (paj), luase pe «Zmaranda ce au fost Ji-doafca si s'a botezat». /bid , VI, p. 445, no. 1684.

1741 2. aMarcu Jidov din Birlad». ibid., p. 231. no. 182.«Leiba Jidov de Es» (Iasi). Ibid., p. 236, no. 230,EvreT la Rase( v, pe Nistru, in Polonia. Ibid., no. 231.Jidovi in Botosanl. Ibid., p. 237, no. 239.Jidovi prin satele Neamtulul, cu caruta. ibid., p. 238,

no. 241.Evreii poloni cumpara grid de la boierl. Ibid., p. 239,

no. 250.F ciorul Cerbului (Herscu), Evreti din BotosanT, «sileste» pe

acopila Iar cului», coreligionarul sau ; se intreaba Burah si Solomonsi hahamul. Ibid., p. '240, no. 258.

Evreu ucis in Codrul Hertel, de talhari. ibid., p. 241,no 263.

» Jilovi tatarl la Cans, ni, In Bugeac, sari tree holerca (ra-ch u) din Polonia. Ibid., p. 244, no. 292.

David, Evreil «qtrein din Tara Lesasca, mester argintar»,pr.mit in Iasi. Ibid., p. 246, no. 316.

Marcu din Birl d se face tovaras cu Marcu din Iasi si duerachia (horilca) la Mu it ni, avind ca vechil pe Her din Focsanii depeste Milcov. Se in-.,3eald unit pe altii, si se judec.'. Ibid., no. 317

Vagab nzi evreT din Polonia se strecoar'a, la satul Budile, inTinutul SorocaT, si nu platesc nimic boierulul. ibid., no 319.

Cerbul, Jidov din Roman, duce yin la Movilati, in PoloniaSil ste pe eraus a trece cu card pe pod si i se inneaca ; nu vreasa-1 despagubeasca. ibid., pp. 247-8, no. 333.

Leiba din Botosani da faliment, «iese mufluz». Au pretentiiNovae feciorul lui Mihil hahamul din Botosani (Evreu turcesc), Lupu(Wolf) si losif fiul Ursulul (Bercu). Falitul isI vinduse averea. Se po-meneste Ilie, Evret «din Tara Le;asca, care s'aii asazat in Botoseni»

Ibid., p. 243, no. 337.» Manoli negustorul din Botosani se face «tovaras la negot»

cu Evreii din Sniatyn. Ibid., p. 249, no. 345.Uri Evret din Iasi cumpara de la falsificatori tigani «amnia

in loc de aur». Ibid., p. 252, no. 379.» Evreii lutco (Polon), Leiba, Israil ieat in arenda. pescuitul

la Calafendesti, MOS:11 Marelui-Logofat. ibid., p. 252, no. 380.» Evreul Iosip din Botosani e omorit de Cazaci. Ansb.1 H

reclama averea. a0biceiul ce au JidoviT a sa insura la 15 ant Po.

»

»

n

n

-n

n

NOTE ISTORICE PRIITITOARE LA EVRFf iN TERILE NOASTRE 37

meniti Leia, Leiba din Bucuresti, Estera, «Beta]. hahamul de aice, dinEs», Iacov. Acesta se dovedeste plastograf : «din poronca giudecat;ducindu-1 la scoala jidoveasca hahamul si cu toga adunarea bresliTJidovilor si strimtorindu-1 cu blestemul legit lor». Ansal cumpard omb.rturie cu patru galbeni de la alt Evretl. «Aducindu-1i Iacov aminteea poate sä-1 sileasca judecata si pe dinsul la juramint si atunci iicauta a arata adevarul, si ei 1-au invatat pe lacov sci iea condeiul cucerneald, sd poarte peste isccnitura cea vicleand, si, facind aceasta,poate priimi si jura'inintul, eci mina lui s a purtat peste acea iscdl -turd» (el se tome a o face). «Toata aria zapisului» declara una din«Jidovime», «razima in matturi» (si nu in iscalitura). Ibid., pp.254-5, no. 390.

» Un Evreti vincle, junta, cumparati de la bilciul din Su eava,la acela din Siretiu. ibid., p. 259, no. 40g.

Un Sidov «tipsier» tine in pivnita «un poloboc, doua, debautura», la Iasi. ibid., p. 260, no. 415.

» Haim Lungul si alti trel Jidovi din Romannegot pe patru sferturt de hirtie, tot dintr'o coalsp. 262, no. 422.

Un Evreil circiumar face put, intr'un sat.

fac «fratie ) detaiate». Ibid,

ibid., no. 426.Un Evreil din Soroca, venit in tars, e Invinuit ca tovaras

,a1 unul hot. Ibid., p. 264, no. 441.David din Chisinaii se plinge ca i s'a furat marfa . de

tutun, bumbac tors, fier, orez, fringhii, dohot, arama, ciubote, oalesare, la o bejenie. Se constata ca satenii scos toate lucrurile dinpravaiie, cinstit, si ca Evreul fusese inchis pentru datorii, «nevrind ca s,plateasca, ca un mufluz, si cunoscindu-se pe semnele 1uT ca umbla casä fuga». Judecata-I recunoaste «natingia..., si el nict de o judecata.Du se tine». ibid., pp. 264-5, no. 442.

» La Suceava dot «orindari» al Mitropoliei, Evrei. Se ingaduiecorinda» si altor Evrel, «streint» sail the loc».lbid., p. 272, no. 490.

» La Orheili. Scutitt de darea catre haham. Ibid., p. 294,no. 596.

Evreil din Iasi se piing ca-f supara «hahamul cu cererl deimni». Nu-1 vor da nimic lui sau la «alti Jidovi ce ar veni dintr'altepartt». Ibid., p. 294 5, no. 597.

» Capitanul de Soroca scrie «cum boiarit caret au mosit lamargine, au vindut toate vadurile Jidovilor, Inca si altil caril au cite unpetec de mosie la malul Nistrulul, cauta si aceia sä puns orindart pela vadurl, si -au facut luntre de imbla in vac], pentru brudina. si facce voia Jidovit pe la vadurt, de se petrec oameni fel de fel pesteNistru ; pentru care se maga sä se scrie cartea MarieI Tale la cei cu

sa nu fie marginea in seama Jidovilor ; ca, de nu se va ri-dica aceasta, el nu poate da seama de margine.» ibid., p. 302,no. 635.

Lest prada casa unul Evreil din Vijnita. Ibid., p. 303,no. 639.

)

))

)

)

mottle,

)

38 N. IORGA

4742. Aduc borilcal (rachiii) din Polonia Bercu Jidovul din Mobilah si Jidovul Herssu din Botosani. Ibid., p. 349.

) Evrei din BotosanT, ape semne dind si mizda) (mita), mutaTirgul Fainif «linga casele lor, pentru alijverisul lor). $i a doua oar&el ase ajung», dind bani, cu Vornicil orasului, pentru aceasta. lbid,,p 350, no. 1029.

) Evreul Iancu de la Ocna. lbid., p. 352, no. 1049.

) Evreil In Chisinau, pomenitl dupd Armeni. ibid., p. 358,no. 1086.

) Leiba Jidovul de la Sniatyn face negot la noi. lbid., p. 366,,no. 1161.

) Pomenirea Evreilor poloni, ucisi pe la Botosani si Dorohoiftsupt Grigore-Voda Ghica. lbid., p. 367, no. 1167.

) Plingere a unor satenf Ca au luat niste bani de la un Jidov,si Jidovul li cere, pe hula, dobinda pe banI. ibid., p. 376, no. 1246.

) Pentru Avram si Burah, ace au venit din raiaua Hotinuluisi se cer sa mearga, la tirg la Bacali : sa dea porunca tirgovetilorlase sa-si faca case la tirg, pe locul domnesc, unde li va placea, siin cisla cu tirgoveti1 sa nu fie amestecati). ibid., p. 381, no. 1292

) Unor Jidov li se da scutire de olac si podvozT pentru calfsi carutele lor. Ibid., p. 381, no. 1293.

) Pentru Evreul Isac din Rauseni (Suceava), cu aargat totJidov), care, acesta, se boteaza. Ibid., p. 384, no. 1308.

) Pentru Jidovul Samuil din Hirlau, care incurca la cis/d pep. 385, no. 1320.

) Jidanif din Botosani se piing de cislasT, ca-I apasa, find «elmai mult saraci). ibid., p. 385, no. 1321.

Pentru botezul lul Ion din DingeniT Lapusnei, acare, fiindJidov, s'a botezat). ibid., p. 387, no. 1327.

- Solomon Botez, Vornic de Cimpulung. lbid., p. 393,no. 1411.

) Pentru un Evreil mutat de la Putna la Bacati. lbid., p. 407,,no. 1547.

) Numal aMoldoveni si Armenia) in Roman. 1bid., p. 214,no. 61.

-sa-1

ceilalti.Ibid.,

.

a

NOTE ISTORTCE PRIVITOARE LA EVREI rN TERME NOASLRE 39

175g. Pentru Giurgiuvan care prada. «Evrel, negustorf poloniD.lorga, Documentele Callimachi, p. II, 246 n-o. 33.

4760. Oprea Floroiu se judeca cu un Evreii, Avram, pentru pisteasaril la Bran. «Ovreiul a umblat cu minciuni multe de a scos carteade la Maria Sa Domnul judet [de Brasov], eh a zis ca are in hotar5 pung1 de banf asa s'a laudat, si cu aceia i-a dat Maria Sa cartea.D

St. Doc,, X, pp. 388-9, n-le. 22-3.Supt Mitropolitul Gavriil Calimah, Mitropolia e incunjurata de casele

jidovesti cu beztnen. Erbiceanu, Mitropolia Moldovei, pp. xux, 41-2.

C. 1760. Putna are purtatori de grip', dol Jidani, Ia «orinda ce aftef in tirgul SiretiulutD. Doc. Call., I, 434, nota.

1761. Evrel in Suceava.Botosanf, Roman, s. a.

1762. EvreT supusi polonitaxele. St. Doe., I-II, p. 438.

1'762. EvreT turd in Cetatea-Mba. Peysonnel, Traite sur lecommerce de la Mer Noire, Paris, 1787, I, pp. 305-6.

4763 si urm. Evref la dajde in Moldova. Doc. Call., II, p. 79 siurm. Si Leiba argintv din Suceava ; un cuiumgiii in Iasi, o botezatacare tine pe Stefan Scraba ; Lupu de la Galati; velnita luT Solomondin Iasi. Cf. si p. 117: «davaoa JidovilorD.

1765. Solomon starostele are o pivnita in Suceava, «dar faralocul pe care e pivnital; Doc. Call., 1, 579, no. 21; cf. pp. 170-1, no. 39.

Altul are casa acolo, in 1768. ibid., p. 586, no. 32,

1768. Leiba, spion moldovenesc in Polonia. lbid., II, 330.Pentru un arendarz contemporan, p. 371, no. 348. Cf. pp. 372 si 377(no. 355: Leiba Korn, arendas la Zurawna).

1769. 206 familii evreiestf (986 capete) in Bucovina. In timpul rk-boiului crest pang Ia 298 de familii (1346 capete). La pace, generalulSpleny socoate 526 de EvreT. Zieglauer, Geschichtliche Bilder ausder Bukowina zur Zeit der osterreichischen Occupation, 4898, pp 5-6.

Numarul lor creste dupa patenta imperials, prielnica lor, din 43Maio 1781. Ibid., p. 6 si urm.

1773. Marturif evreiesti pentru niste case din Iasi. St. Doc.,p. 486.

Talmaci evreI turd in Chilia. Kleemann, Reise vonWien... bis Kilianova, Leipzig, 1773.

1774. Vinzare a Cimpulungenilor catre a Moise Jidovul fiul luTiacovD. Doc. Call., I, p. xv, nota 3.

1775. In Siretiul BucovineT, citiva Evrel («etwelche JuclenD),.

ibid., pp. 446-7. Aduc marfa de la

in Moldova. Nu vreati sa plateasca

-

40 N. IORGA

1778. jidovoaica Bucure,teana» vinde la femeiestI.St. Doc., XII, p. 97, no. 183.

1778. Descrierea Evreilor di i Bucovina de generalul Enzenberg.Vagabonzl len sl (Miessigg 'Inger), ei tin cireiume si ipau mosli inarenda. Sint aneamul cel mai de a dreptul stricat, dedat trindaviel ;se hrane.te, fa-5. a fi prea mult supal at, din sudoarea crestinilor mun-citori». aDintre el se afla acum in Bucovina pana la 800 d fatnilit»(aderen befinden ich actu in der Bukowina his 800 Forailien»). aSe In-nultesc mai tdre d cit Tig ni ... Au in Bucovina tot negotul si /nes-esugul, mai ales in Suceava, Siretid si Cernauti ; tin circiume de vin,

here, rachit si vind dupa plac; an multe mosil in arenda si deci,cem ce e grozav, tin pe crestim ca supusi si nu platesc nici dareamestesugului nici a pamintului, ci numai, pe an, cinci florini de familie.

Pentru ca in nicio to -a Evreul nu se bucura de atitea sidrepturi si nu plateste mat putin, se vor aseza tots in Bucovina, ceiace nu li ingaduia si-i expulsez surma.».Zieglauer, Geschichtliche Bilderaus der Bukowina zur Zeit der osterreichischen Ocupation, 4883,I, p. 67.

» Acelasi socoate 780 de familii evreiesti. Brosuia din1905, p. 54.

1779. aAvratn Jidovul sin Iosap, dascal d:n Botasani», cu sotiaHaia si fratii, vind o casa ain Tirgul-Nou» al Botosanilor, linga EvreilVigder sI Marcul sin Simon. Mai iscalesc : Moisi sin Avram,Frit-net, fata acestuia, Marilas si Hania, alte fete, etc. St. Doc , VIIp. 427, no. 27.

1781. Se intreaba la Viena cari Evrel sint a se privi drept Eyre!cersetori (Betteljuden). Eraii 1050 de familn. Zteglauer, Geschicht-liche Bilder aus der Bukowina, 1898, pp. 15 6. 372 se expulseazaca vagabonzi. Ibid., p. 17.

Comisiunea arata ca «aici in tara Evr ii obisnuiese a curnpara te-ranului d'innainte puiul in oil, mierea in floare si mielul in pintecelemumei, pe un pret mic, si prin aceasta camata a suge cu totul pelocuitori si a-I aduce la saracie, asa Incit terar ii impovarati, astfel, dedatoril si pentru viitor, nu afla alt mijloc de mintuire decit sa fugadin tarn; astfel Evreii dau aici prilej fa ernigrare si stilt astfel peti-culosi ponoratiei si agriculturii. Evreil de aici se hran.esc mai multcu circiumele si dau prilej poporului sa bea si sa se strice ; prin ex-pulsarea for ar fi hrana mat ieftena betiile s'ar mai opri, inselatoriain negotul cu marfurile ar inceta, pretul arenzilor ar scadea si sa-tele s'ar pastra.» Mid., pp. 49-20.

Expulsatil reclamaa 6 000 de florini clatoral de bautura de la Evrel,asi acestia eraii numai Evreii cei saraci. Ysi poate inchipui cineva citau de cerut Evreii eel bogati, cari au ramas, numai pe grine de laterani!». ibid., pp. 33-4.

aDe cind Divanul moldovenesc a luat Evreilor», scrie Enzenberg,atoate arenzile si circiumele, se observa in poporul de rind o schim-bare prielnica Statului.» ibid., p. 34.

Sibiid u'atelT

libertag

NOTE ISTuRICE PRIVITOARE LA EVREI IN TERILE NOASTRE 41

Se piing Impotriva luf Enzenberg Evreii, (parte indigeni partedescallecati supt protectie turceasca, ruseasca si chiar austriaca». De-clara eh se tin din tberarit, velnite de rachiu, circiume si arenda desate intregi». Expulsath sint toameni cinstiti, oamenl ireprosabill, carcrab. in parte asezati» (pp. 40-1). litre el, ahahami, belferi, cintaretisi scriitori al celor zece Porunci» Ober-Kahalul s'a plins (p. 42).Enzenberg oprise circiumele for (p. 43).

Din rdspunsul lu' Enzenberg : «Pand acuma n'am vazut Jidan laplug, nisi pe unul "nd-plinind munea teran d - am vazut cretiniisind pentru Jidani, si anume pe cimpiile cele mai roditoare, pe careJidanul are das le tine pentru el si bietulni teran da de sigur celemai rele» (p. 48). Arninteste ca \Todd' Moruzi a oprit acu pedeapsaqreangulni» pe Evrei de la arenda si ell ciumarit, precum si de la lo-cuinta prin sate. Nu 1-ati putut cumpara : mai h Ile a lasat banil ad cit

mai exp me tara peiril totale., Acolo dau Evreil 10 1 1. de ogeag ,dajd a for e in 13 part). «Obraznicia Evreilor din Bucovina a crescutasa de mult, ca nu se mai rusineaza a aduce minciuni innainte'Tronulm» (p. 49).

Cei veniti in timpul razboiului calcaserd poruncile, care-I opriau.Intre cele 365 de tarnihi expulsate, abia 31 aveau case, a:mai mult co-llbe S' platia pentru casatoria for canatina de zaharsau doua oca de cafca». A inchis in cel mai bun oclai, .i nu in tern-ute grozave pe deputatii eN rei la Viena.

oirsiliul de Razbo u aratal, la 5 Octombre 1782, ca Eyre'', prin spe-vet t e trafinatd3e au caparat dot negotul cu camata n indsurata»,au stricat cu rachiul asanatatea sI moravurile natf » (p. 59).

Imparatul aprobd, la 7 ale luni : as ;t1 d putatt evrel trebuietrimesi la locul lor, pentru a se inlatura orice represintatii care tintescis egois n si apasarea locuitorilor». (p. 60 : ?lath ihrer Bestimmungzu instradiren).

Insxuctri so tritnet in Bucovina pentru a nu se mai primi Evrel,le oare ce inmultirea Evreilor e oprita.»; numal eel ce vor lucra la

cimp se pot msura.Enzenberg ii clasifica in categoric muncitoa e. Mare agitatie. Pe-

titia noual d,n 1783. Declara eh nu se pot consacra agriculturil,«pentru ca serbatorile for earl pe vremea celor mai insemnate lu-cralri ale cirnpului». Ofera 5.000 de galbeni pe an (p. 69). Iscalesc re-preintantii tuturor cahalurilor. Enzenberg declara ca nu vrea anici100.000 on mai multi galbeni» (p. 71). /litre EvreT erau abia 103mestesugari (p. 74).

La 24 April 1783 se decide ca. Evreil puss la agricultural trebuiesal se apuce in 6 saptamini sati, altfel, dupa. 10 zile vor fi expulsati(p. 75). 255 de familii declara ca nu pot (p. 76).

Deputatie la Viena (p. 81 si urm.). La 16 Iunie sint trimesi innapolAdministratiel Bacovinel ; Iosif al II-lea aerie : aAna luat cunostintd»(Dient zur Nachricht) (p. 86). La 19 Iunie scrisese din Cernauti : aSdse urmeze acelasi sistem cu Evreii : on se lac negustorl si me§te-sugari cinstiti, on se consacra plugariei, orl trebuie scosi din tara»

-as-a,

a

miserabile. to

cea

ova).

-

e

42 N. IORGA.

(p. 87). Se mat decide ca arenda for nu poate tinea decit 20 de ant,si ca proprietart nu pot ajunge decit cet botezat1.

S'ati dus cele 255 de famili1 ? «N'avem nictun document si nicioinsemnare de cronican, eerie Zieglauer (p. 90).

1783. Evreul Daniil tine la Iasi doua pravalif ale bisericit cato-lice, cu 50 de let pe an. 0 vaduva evreica are pravalie linga el ; apo1un Avram Evreul, cu aceiast chirie. St. Doc,, I-II, p. 124.

1784. Ienachi Cantacuzino Vistierul vinde lut «Solomon MoisalLeibu, Jidov of Balt1», venitul satelor Jul de la Soroca : bezmenul pecase, dijma, moara de la helesteie, moara cu cat, «orinzile acestor satesi crisnae cu pivnita)), pe 1.250 de let pe an. Evreul va da 500 devedre de yin, csi drojthile sa fie a' lute.. Va pescui in iazurt. Scutestede bezmen si dijma pe preott si dascal. ibid., VII, p. 235, no. 104.

1784. Evret poarta intr'ascuns corespondenta agentilor strains inMoldova. H., X, p. 3, no. 4. Cf. p. 4, no. 5.

1785. Se constata ca Ianachi Cantacuzino Vistierul si-a luat Gstinjeni «la imparteala loculut tirgulut Falticerni, supt numele lutBerco Jidov ». St. Doc., VII, p. 237, no. 112.

- Evret polont, si din Mohilatt, cumpard in Moldova tot,pond, ceara, pies, si le vind stump la Breslau. H., X, pp. 10-1Alt.1 Eyre «moldovent si muntenb, aduc produse europene de laBrody, in Galatia. Ibid.; cf. p. 17, no. 17; p. 19.

1786. innainte de acest an, «fabrica de sticle... in Tinutul Hir-laulul, care, mat innainte tlindu-se de un Jidov», trece la un Neamt.lbid., XI, p. 84, no. 165.

Marturie pentru low! unlit Evreil. din Botosani, «intreUlita Veche si ulita ce merge in spre Sfeti Gheorghe», mostenire dela altul din last. Isealese cinct Evret. 1bid., VII, pp. 131-3, no. 43.

)t) «Ordonanta imperials de la 20 Mart 1786 face ca multiEvret saraci, can nu puteau dovedi un capital, in bans sail avere imo-bah', de 200 de florins, se retrasesera, innaintea razboiulut, din Ga-litia si se asezasera in Moldova, plb."tind itnpositele obisnuite in acestprincipat.» Se insoara cu Evreice din Moldova. La 1795 Domnul nuvrea deie innapot. Doc. Call., I, p. 50, no. 9. Cf. si p. 54,no. '13.

1790. La Bucure;ti, «feciorul lut Delibasel Nicoll Maiorub e pusIn flare pentru eh a omorit 6 Ovret negutitorl, luat tot ceau avut linga dinsil, el si cu 3 Arnautt St. Doc., VIII, p.112, no. 32.

1793. Un Evreil arata ca a luat pe un an «orinda ba.uturit sa-tulut Cabujit, cu moara de acolO, si a partilor din mosia Tolestit, dela acest Tinut al Sucevit, ale dumisale lanache Cantacozino, biv Vel Vis--

»

sa-I

ai 1u1l.si le-M1

NOTE ISTORICE PRIVITOARE LA EVREI IN TERILE NOASTRE 43

tier... Si, de va fi porunca gospod ca sa se scoata Jidovil de prin sate,ed dupa tocmeala void fi indatorit a-mi tocmi crismar la orinzl si a-mltinea orinzile pang la implinirea anulul cumparat, platind dumisalebanii deplin.» ibid., VII, p. 254, no. 162.

1794. Proces, la Botosani, intre Israil Jidovul si un Armean, caremai avuse proces cu Jidovul Cadman, la 1794. aAm cercetat si pentrumarturia tirgovetilor, ce are Jidovul, de este adevarata, si niciunuldin cei iscaliti nu traieste, si, potrivind scrisoarea unui Ionita Afta." -

nase, ce este iscalit intr'acea marturie, ca a scris marturie, cu altescrisorI ce mat gasit scrise de acel Aftanasie, si nici scrisoareanici iscalitura nu se potriveste, nici velet sau lurid nu are .. Cum sicartea de blestem ce se arata, intr'aceasta marturie ca a fost nos Ji-dovul asupra celor ce vor sti locul sau, s'a aflat neaclevarata, ca isca-litura Preosfintiei Sale raposatului Mitropolit Gavriil nu este, ci estede mina straina facuta. Care, potrivindu-se cu alte iscaliturf si maiveal, ce aflat, a raposatului Mitropolit, si nu se potriveste.»Ibid., pp. 134-6, no. 49. Cf. si p. 140, no. 67.

1795. Marcus Fallek din Cernautt Doc. Call., I, p. 508, no. 156

Evreil asezati in Moldova, Sint, dupd Internuntiu, aEvreimiserabili pe cari Austriacif nu voiati odata sa-1 mai tie 'n Bucovina». lbid., p. 513, no. 1.63. Cf. si p. 514, no. 165.

1796. Comunitatea evreiasca din Iasi capata hrisov pentru a dao singura sums, de 16 pungl pe an. 0 scoate din taxa pe carneacurer. Neintelegeri intre Jidovii localnici, cei austriaci si cei rust,

tocmesc casap aparte, si sint afurisitT. Ibid., I, pp. 75 6,no. 31. Cf. si pp. 78 si urm., 97 (incercare de a incbide casapia sudi-tilor), 114, 139, (no. 80: starostele Evreilor sucliti din Iasi ; 1806).

EvreT in Roman.Ibid., p. 474, no. 155. Cf. si p. 485, no. 176.

1797. ((Eyre despoiati in rascoala din Galati»; Suditi. lbid., II,p. 525 nota 1.

Iunie 1798. Raportul viceconsulului frances din Iasi, Parant : (Estein Moldova un Alt soiil de indivizl, Evreil, al caror numar e mare siel (considerable), si cari sint si mai desprquiti decit cellalti sudititotusi sint menajatl une ori de Guvern, caruia-I aduc multi bani. Capretutindeni aiurea, acest soiu de oameni, pretutindeni osebiti (patetout distincte), stab. el intre ei (font bande a part) si se indeletni-cesc cu afacerf de negot, cu camata si in de obste cu tot ce se po-triveste cu zgircenia for (parcimonie). Mai ales in Moldova trebuie sase spuie de Evrel ce a spus in Polonia un scriitor trances : aca ucidcornertul si descurajeaza pe putinii negustori cinstitl cari ar vrea sa-1faca a inflori».

«in adevar, Evreil slid sa-si procure, pretutindeni, prin mareafor activitate si munch, marfurile care ad mai multi trecere, si o facaceasta cu o economie asa de murdara (sordide), incit sint in stare tot-deauna a le da supt pretul curent.z H., Supl. I 2, p. 1.84.

s'ad

s'ad

n

earl-0

n

44 N. IORGA

1799. Evreii din SucPava si Cerr dutl due potas din Moldova inkpus, pana la Danzig.Doc. Call., I, p. 136, no. 78. Cf. si p. 127, no. 80.

1801. Bucurestl. «La 27 Februar s'a aflat un crestin ucis in easa( vreiasca. in ziva aceia, a fost mare taraboid din partea multimii :e dimineata pana seara au fugarit pe Evrel ca pe iepurl, si, ca saP op easea tulburarea norodulul, s'au rinduit zapcil ca sa adune pe

Evrel, uncle s'ar gasi si ,a-1 pazeased la Aga ; si cu aceasta socotealas au scos Evreii de la popof caei ti ucts pe tog. De cind aufost pusi supt paza. la Aoa, innainte dP... i-au mutat aiurea : de lacari (?) au suferit d stule jupoierl si clesbrdcari. Poimine va fi Divanpentru a easta.» St. Doc., XII, pp. 139-40, no. 485.

1806. Birul «Jidovilor hrisovuliti» pe Octombre-Decembre : 16.933d lel. ibid., VI, p. 200.

Al «Sic ovilor hrisovulitl» din Botosanl, 450 de lei pe lung. Ibid.Al didovilor orindari prin sate», 1.356. ibid.Al «Jidovilor orindatorl al mosiilor Hotinulul», 270.540. Ibid.,

J) 201.

1808. Un Evreti timplar prin satele unguresti de la munte.ibid., I -Il, p. 143, nota 2.

1813. «Evreil din Herta», asezatI din «stramosi si parintI» caarendasl al mosiel, se piing ea Grigore Ghica li iea prea multre teaza. Cercetare : «C rindu li se sa arate cea adevarata scrisoare.

Cc]. intr'un chip nu s'ad supus a o arata, zicind ca n'ar fi la dinsii,fiindca InsusI ei prin jaloba for aceasta... cer ca sa li se intareasca

a a scrisoare a for pentru asezarea tocrnelilor, vcderat se intelege caeste la dinsii si nu vor ea sa o arate, voind cu aceasta a prelungivreme spre pagubirea dumisale Vornieulul, caruia adus pagubede 30.000 de lel. SA fie pusi «la opreala» Ora ce vor scoate cea ade-arata scrisoare de tocmelele ce au.»Doc. Call., I, pp. 498-9, no. 186.

181.3-4. Pe un triinestru, «Jidovil hrisovulitl» dati 5.000 de lel,ibid., II, p. 135.

(La 1816: 9.150 ; ibid., p. 156.)

1815. «Marcu Ji lov din tirgul Neamtului, sudit», cumpara po-pusoiu de la un boier din Neamt. Ibid., I, pp. 519-20, no. 218.

4816. In Bucurestl Evreul Wolf Tet.lbaum, din Cernautl, era sastirneasca, in 1815, o rascoala pentru rapirea until copil crestin. Iz-gonit de Agentia austriaca, are, la intors, «o easa publied, desehisatuturor desfrinarilor». Urmarit, se face a voi sa treaca la catolici siprovoaca un conflict intre agent si episcopul catolic. St. Doc., I-II,pp. 357-8.

La Botosanl un pietrar, un teslar, un croitorVII, p. 145, no. 92.

Un Jidov iea un imas in arenda (Moldova). ibid., p. 525,-

s',

si-I

0',

NOTE ISTORICE PRIVITJARE LA EYREf IN TLRILE NOASTRE 45

Octombre 1816. Raport al agentului din Iasi. eZilele acestea, s'aadus Domnulul vestea Ca 20.000 de Jidovi, pe cari Guvernul rusesci-a scos din Polonia, sint pe tale spre Moldova. Dar el, departe de aa voi sa impoporeze aceasta tard cu un asa de mare numar de va-gabonzi, a dat cele mat aspre porunci pentru a li opri intrarea intara.» Doc. Call., I, p. 255, no. 200.

C. 1817. (La Bucuresti si in Tara Turceasca, la Diiu, foarte tares'a pornit, mat virtos asupra Jidovilor si Turcilor, si din nimica nuse pricinuieste, cit din necuratenia si a legit si a oamenilor, cari nuse pazesc, ci fac tot felul de amestecari ; si, intrind si crestinii princasele nelegiuitilor, s'ati pornit acum de obste nitre toti.» St. Doc.,VIII, p. 170, no. 23.

Septembre 1817. Evreii din Moldova se pl'ng Agentului ca de1812 dau varna si alt le ca «Evren moldovene.?ti», ca -s rau tratati, sinchisi, ca nu-i ap ra A" ntia. La 1796 si suditii pritniserd, pentru8.000 de 1 I, hrisovul. Erati datori si ei cu daruri la Camaraq si Aga.La 181.2 se strica scrisul. Se Mica taxa la 28.000 de lei (taxa pecame e de 32.000). Agcntul semnareaza ecaracterul certaret al Evreilorparticiparea for sin patica adesea peste masura la once priveste p unEvreu, ura adult inradacinata a cm stinilor de aid impotriva Evreilor,viclesugul, dovedit adebea, al Evreilor impotriva crestinilor, faptul camulti din re ei vin fara pkapoa to in Moldova » Doc. Call., II p.281, si urm. no. 220.

1817. «Orindatorin Schen (Roman) vine orinzile lui eLeiba Jidos ,

care (meal ca cu surne de bani pent u bauturb..» p locuitori si, elmputernicindu-se de la sine, fara stirea ispravnicilor, au implinit depe la easel° for vite si alto lu Turf». Era ordin a nu se impli i pent ubautura decit 15 bani frunta.,ul, 10 mijlocasul, 5 codasul. Sa se facadreptate. lbid., I, p. 536, no. 253.

1818. Smil si Avram cis pii i au de la Ni olae Hrisovehi untrunchiti. Ibid., I, pp. 550-1, no. 550.

1819. David TAW, sud t are 13 creditors neplatiti si o sticlarila Comanesti (Rican), d'n banii or. I se 'worda vaded pentru a sedestace de marfa si fabtica Ibid., p. 558 no. 290.

» Tulburari in Iasi. Evr -ii inchid pravaliile si fug. H., X,p. 55, no. 61. Evrei ucisi, p. 81, no. 106.

Evreu tapiter al Curti): in Moldova ibid., p. 77, no. 97.

1821. La Botosani esupusa frantuzeasca Rifca Jidpafca a lui Iancal».St. Doc., VII, p. 146, no. 97. Vinde o pravalie a liner Romince

pentru datorie. Ibid., no. 99. Cf. si n-le trinatoare.C. 1821. Si negustorii evrei raiale slut supusi in Muntenia Ca-

marasului. H., X, p. 530.

1821, Mart. Ciocniri intre Evreii din Iasi si Arnautil lui Alexandru

1-

46 N. IORGA

Ipsilanti. Ibid., p. 114, no. 150. Fuga Evreilor la consulate; ibid.,no. 129.

Iunie. Turcil vied la Evrei poamele furate in gradinile Ia-sului, lbid., p. 163, no. 221. La plecare, store bani de la Evrei ;ibid., p. 167, no. 227.

Iulie. Se intorc Evreii fugari. Ibid., p. 173, no. 234. 0strada din Iasi se zice Strada Evreiasca ; ibid., p. 174.

D Novembre. «Ce au fost mai bun (ca prada) la Turd,cumparat Jidovil si Armenii din Roman si din Iasi si din celelalte

ce li-ati statut in cale) ; ibid., p. 575, no. 30.» Pradati si la Bu-eurest, de eteristi ; Bibl, Ac. Rom., doe. 78/xxxix.

1823. Evreii munteni ucisi la drumul mare ; H., X, pp. 217-8.) La Bucuresti, asinagoga Evreilor raiale» (turd); ibid., p. 227,D Negustori evrel din Bucuresti ba tut]. de Turd cu cnutul.

p. 234, no. 303.

» Evrei supusI austriaci «insultatI) de Rominl la serbareaCustilor, se ieati la bataie cu acestia ; bat si pe oamenil Agie1. Dusla temnita unul dintre dinsii. Evreii raiale sint impotriva Evreilorsuditl ; ibid., p. 248. Aga spune ca Turcii nu-s la ei acasa, caecit sa se clued de unde au venit, cad n'avem nevoie de el, cari

sint spioni si ne tradeaza la Poarta. Trebuie sä fim stapini aid, sivom ti». Ibid., p. 252.

1824. Consulul prusian scrie aCine se amesteca mai mult intoate si sint mai murdari decit Turcii, Tiganif si Evreii ?D. H. X.,p. 305, no. 377.

Evreii nu vreati sa se supuie masurilor impotriva ciumeise piing la Consulate. Ibid., p. 307.

1826. Un Evreil din Botosani face banT falsi. H. X., p. 354,no. 422.

Evreil zaraf al unul zaraf crestin. Cumpard casa de 27.000Lie lei. Ibid., p. 375, no. 455.

1827. aSmil Focsaneanul, supus austriecesc din Falticeni), luasepe septe ani mosia Savest1 de la Aga Constantin Canta. Fratele aces-tuia vrea sa-1 scoata. St. Doc., VII, p. 263, no. 199.

.) Mesteri evrei lucreaza la coperisul manastirii Hurezului.lbid., XIV , p. 1.70.

1827, 17/29 August. Marele-Spatar Alexandru Ghica arata consu-ului prusian ea aEvreil ce yin din Iasi) nu pot intra in Bucuresti

ain niclun cas, pe bind au voie sä se aseze ceilalti strains, ce se in-deletnicesc cu plugaria). H. X., pp. 477-8, no. 515.

Novembre. Fug in Moldova Evreii cari se recruteaza. in Ba-sarabia. ibid., p. 433, no. 522.

I

tir-gurI,

Ibid.,

«n'au

)

)

)

--

li-an

-

NOTE ISTORICE PRIYITOARE LA EVREI IN TERILE NOASTRE 47

C. 1828. «IAA. Faibis, tirgovet din Botosani», se recunoaste apri-hanitor si pricinuitor de smintele», vinovat de ezaddritura cu rea cu-getare impotriva tirgului» unde e enascut si crescut si unde it sintacareturile si interesurile». De nu se va indrepta, «atunce eft sa fluscos din numarul tirgovetilor si departat si din tirg, ca un neprielnicsi fara credinta catra tirg». St. Doc., V, p. 266, no. 165.

» Evreil nu ieati parte la conducerea tirguluT, pe cind Armenilsi GreciT ; proiectul din 15 Novembre 1827 ibid., pp. 273, 284de a avea si el doT epitropi nu se pune in aplicare. Ramine decT ho-tarirea domneasca de a se cirmui tirgul printr'o «Cash obsteasca, decase persoane alese din partea obstiT, din care doT vor fi din boieriIsezatori in Botosani, dot din negutitorit fruntasi, moldovent sau greet,si dot din fruntasit oameni».

1828. Chiriasii evrel at dughenilor din Botosant ale Mitropoliel.Stolert, croitori, pitari, cusmari. Doc. Call., II, pp. 67-8, no. 449

C. 1828. Eyre in dughenile Mitropoliet de la Iasi :AcolO unde-ati sezut Theotokis si Evghene [Bulgaris],Astazi vind Jidovit marfa, facindu-se tot dughene. Ibid., p. 72,

no. 159.1831. Pe la Hirlau un Evreil tovards cu teranil rasculatt St.

Doc., I-II, p. 211.

1833. Un Evreil din Botosant iea case cu chirie de la Aga Gri-gore Bals. St. Doc., VII, p. 149, no. 111.

1835. aFratif Marcu sin Avram olarI' si Herscu vind hahamulutdin Tirgu-Frumos o dughiana ape ]ocul nostru de basting..., de laparintii nostri». Doc. Call., I, p. 602, nota 4.

1849. Evreil din Moldova dati cite <60 de let cotisatie'. N. Sutu,,Notions statistiques, p. 59.

De tots, sint 14.056 de familii ; p. 61.1856. Grigore-Voda Ghica e de parere «ca navalirea in proprie-

tate a numeroasel poporatif evreiestI ar fi causa sigura de mina pentrutard» ; Sturdza, Acte si Doc., II, p. 971; cf. si pp. 981, 986; III, pp. 98-9.

» Depesa a Jut Place, consul frances la Iasi : «in fiecare ziintra Evreil cu miile in Principate, si mat ales in Moldova.» Sint 35.000de suditi austriacT. (de tiens du consul-general d'Autriche lui-memequ'il a dans ce moment sous sa protection plus de 35.000 individusde cette religion».) Ibid., III, p. 979.

1858. Evreit din Principat cer, prin Rothschild, Guvernului frances«ameliorarea sortil lor». St. Doc., VII, p. 265 ; IX, p. 57.

1859. Depesa a consululul frances din Iasi : aPe cind la Bucu-resti Evreil sint in nutriar aproape neinsemnat, et formeaza, din po-triva, aproape jumatate din poporatie la Iasi.» ibid., IX, p. 311.

1859. Rothschild intervine la Cuza-Voda pentru EvreiT din GalatiaAid., pp. 322-3, 326, 333, 358-60.

jean

48 N. IORGA

1867. Evreil din Iasi se deosebesc prin «murdaria zdrentelor ce-facoparl, prin aimundiciile ce incunjura casele for si putoarea ce lasedintr'Insele . aReligia for e cel mai mic lucru care-1 osebeste in ()chiRominilor. NI ca Evrel ce urmeaza preceptele mosaice sint el ne-

ci ca u popor strain in atingere zilnica cu alt popor, lard ase contopi vre-odata cu el, nici a s apropia macar, avind alte moravur!, alta limba, alte haine, acaparind tot micul negot prin industriasa, tot banul prin dibacia si economia sa, tin popor strain in tara acaril seva o store, alcatuind un Stat in Stat. ...Dec l printr'o infor-matie falsa a putut spune Cremieux ca : Romania cind s'a alcatuit,i-a ga it stabiliti cue mult timp innainte de alcatuirea el... Cea maimare parte din familiile evreiesti ce locuiesc Romania e, de nastere,ca si de vointa, de moravurl, de, spirit si limba, straina. teril. A venitprin emigratie din At stria si din Rusia. Aceasta emigratie a inceputcu multi ant in urinP, dar a ajuns mat ales foarte activa supt cir-muirea lui Mihal Sturza. Nu ca ar fi fost chemati in tarn; dar mis-carea ac stet navalin straine, ca sa zicem asa, a fost hotarita de ma-surile luate in cele doua State vecine.i (Rusia inlaturind pe vaga-bonzii murd ri cin orase si trimetmndu 1 la plugarie pe linga Marea-Neagra hotarind d r pe cattane 50 de ruble pe perciunI, 25.)aAstfel patrund, prin vic enie, acest1 cane' conrupatori, can cumparatta ttel o patr'e p ovisorie si cuceriati in adaposb. Apol vine potopuld n Galitia sr Bucovina, de Inca recrutarilor pentru razboaiele re-cente. aTriburile lul Israel se pun in mers spre Canaanul cimeteiu (le is t totdeauna cu punga 'n n Ina... Nu vreati trimeatacopiii la scolile romanesti, si aduc innainte religia si tirania ce ar ftclack s'ar i npune ac stor copil alta limba decit jargonul for nemtesc.Deci au scol deosebite in toate orasele... Nu vreati cu niciun pretsalt trimeata bolnavii in pital le comunelor sail ale Statulul, aupretutindeni spitalele for deosebitel, care sint infecte, Third ca Statulsa fie lasat a apara de Idanul bogat pe Jidanul sarac. aScapind destarea civila, de imposit, de scoala de spital, Evreil nascut1 in tara41 intrebuinteaza toata dibacia ca sa scape de serviciul militar...Acelasi reciut infirm se pres'nta de mai multe orl si in mai multedistricte supt nume deosebite. Altu emigreaza la epoca recrutarii, fatsa-1 reclame consulif ca strain!... Se recurge une orl la ban! pentrua-f libel a., supt pretext 11 incapacitatii de serviciu. In sfirsit trebuiesa s unem ca aceia cari, cu t( ate sireteniile, nu pot eluda legea,sint soldati 600.000 de brace nu apnea nici plugul, mcisapa, nici pusca, ci nu ma! banul. Tot micul comert e in minilefor ; laptele, carnea, fruct le, rachiul mai ales, rachiul, pe care nu-1b au amesteca cu vita iol, lnselind pe Romin si otravind tot °dataorasele si satele. Evreul e croitor, dubalar (tabacar), tinichigiu, cizmar,ceasornicar... [La tarn) ieati pe Cu ci en! usufructul AU insolda for terani aprig taxati, supraveghiati si zoriti ; ajung astfeladevarati antreprenorl de cultura fara a fi vre-odata cultivator!. [Faccamata.] Am vazut cum fac Imprumuturi cu 50/0 pe luna. Am aflatca un proprietar mare, om sigur, imprumutind cu ipoteca., da 22 0/0,pe an, altul 34. In strainatate discrediteaza hirtiile de Stat romanesti.0La 14, case cu 500 de Evrei, 5 de 41ie, plus dobitoacele. Desjardins.Les Juifs de Moldavie, Paris, Dentu. 1867.

Iasi, Iulie 1867.

linistiti,

salt

detestabili....

si-1

i

panaintulur...