FUNDAȚIA AGENȚIA DE DEZVOLTARE COMUNITARĂ “ÎMPREUNĂ”

În căutarea demnităţii

Aprilie 2016

1 din 18

NOTĂ: În prezenta analiză vom folosi termenul anti-țigănism, tocmai pentru a sublinia faptul

că termenul de „țigan”, chiar dacă în limbajul comun face referire la populația care aparține

minorității romilor, nu are în vedere strict grupul etnic al romilor, ci un grup social deviant

(țiganii), a cărui imagine și simboluri sunt cele atribuite de foarte multe ori, de cei din exterior,

romilor. În aceste condiții repercusiunile discursului sunt resimțite la nivelul întregului grup

etnic.

Săptămâna Romilor Invizibili și noaptea de 08 aprilie 2016

În ultimii 5 ani, Fundaţia Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună” organizează

alături de parteneri din mediul diplomatic, corporate şi ONG-istic „Săptămâna Romilor

Invizibili”. Aceasta constituie o serie de evenimente culturale, organizate în contextul celebrării

Zilei (Inter)Naţionale a Romilor. Scopul este acela de a aduce în faţa publicului larg diversitatea,

trecută şi prezentă, a comunităţilor de romi, creionând imaginea persoanelor de etnie romă

invizibile, adică integrate în societate la fel de bine ca şi ceilalţi cetăţeni, plătitoare de taxe şi care

nu se pliază pe imaginea generală despre romi, construită prin prisma clişeelor mediatice şi

politice. „Săptămâna Romilor Invizibili” promovează diversitatea prin piese de teatru, concerte

de muzică clasică şi jazz, film, dans contemporan, pictură, sculptură, design vestimentar şi altele.

Anul acesta, în noaptea de 8 aprilie, un grup de tineri au vandalizat prin scrierea unor

mesaje instigatoare la ură cortul de cultură al romilor (conform Mediafax), spaţiu amenajat de

Centrul Național de Cultură a Romilor Romano Kher în Piaţa Universităţii cu scopul de a

desfăşura parte din evenimentele de celebrare. Scrise în culorile steagului rom, ca o batjocură în

plus, mesajele tinerilor au îndurerat romi şi neromi deopotrivă. „Moarte ţiganilor” a fost mesajul

citit la o distanță de câteva ore atât de politicienii veniţi să şteargă ei înşişi ruşinea, cât şi de

oameni ai ONG-urilor care, de altfel, se luptă zi de zi cu astfel de mesaje, de tineri scârbiţi de

faptul că de-ai lor au îndrăznit să ceară moarte, după ce în urmă cu doar câteva luni au fost

#colectiv, de părinţi romi cu lacrimi în ochi în faţa neputinţei şi a faptului că lupta lor şi a

copiilor lor pare a fi cu morile de vânt.

Din păcate, actul de vandalism al tinerilor din Bucureşti nu este unic sau izolat. Mesaje

de tipul celui de mai sus sau de tipul „nu vrem refugiaţi, avem şi noi ciorile noastre” există în

multe alte oraşe ale României. Însă, mass-media nu este dispusă să publice, să înfrunte sau să

modereze astfel de mesaje.

În contextul evenimentului din noaptea de 08 aprilie 2016...

Studiul de față introduce o privire de ansamblu asupra opiniei negative coagulate a

neromilor referitoare la minoritățile din țara noastră. Analiza insistă asupra anti-țigănismului,

asupra discriminărilor asumate și neasumate ale (1) politicienilor, ale (2) intelectualilor și ale (3)

utilizatorilor din mediul online.

În analiză au fost utilizate comentariile anti-țigăniste publicate în mediul online de către

persoane care și-au asumat sau nu identitatea. Desigur, și o identitate asumată, cu nume și/sau cu

prenume poate fi una falsă. Tiparul identificat în discursurile subiecților ne duce cu gândul că

aceștia sunt, cel mai probabil, etnici și cetățeni români, făcând referire în comentariile lor la

naționalitate, la țară, la alăturarea sintagmatică dintre rom și român.

Sursele de pe care au fost preluate comentariile sunt site-uri de știri, pagini de web/

bloguri/ pagini de Facebook ale unor instituții naționale sau ale unor personalități publice –

politicieni sau persoane care activează în studiul comunității roma din România (vezi Surse de

date). Pentru această etapă a studiului am considerat mediul online ca mediu viabil pentru

analiza discursului anti-țigănist datorită vizibilității și a nivelului de propagare și răspândire la

nivel larg, către toate categoriile de internauți, indiferent de vârstă, sex, etnie, valori, afiliere

politică etc. De asemenea, mediul online oferă posibilitatea unei exprimări mai libere prin însăși

2 din 18

alegerea de a declara sau nu propria identitate. Menționăm că pe unele surse dintre cele supuse

analizei este posibil ca în urma moderării să fi fost șterse sau blocate unele mesaje cu conținut

obscen anti-țigănesc.

În urma analizei comentariilor au fost identificate șapte tipare de anti-țigănism: atribuirea

diverselor caracteristici negative, menționarea geneticii sau a culturii rome ca factor negativ

determinant al caracterului etnicului rom, catalogarea etniei rome ca problemă pentru România,

afirmarea unei deprivări relative, asumarea atitudinii rasiste, condamnarea inițiativelor de

integrare, amenințarea directă și indirectă a etnicilor romi. Studiul este completat de o scurtă

analiză asupra grupurilor dezavantajate, vulnerabile, sau minoritare din România, ca factori de

coagulare a opiniei instigatoare la ură a majoritarilor.

De la robie la anti-țigănism

Romii au fost sclavi 500 de ani în spațiul românesc. De câte ori ați auzit vorbindu-se în

spațiul public despre acest subiect? Câți dintre cetățenii României sunt conștienți de faptul că

romii au fost sclavi? Câți elevi au auzit la școală că perioada de sclavie a existat?

Istoria pe care romii au trăt-o în spațiul românesc de la 1385 (prima atestare documentară

a robiei romilor) până la perioada post-comunistă reprezintă un răspuns la întrebarea: Care sunt

cauzele care determină inegalități atât de mari între romi și majoritari și care sunt cauzele

discursurilor puternic anti-țigăniste? Și mai ales, de ce nu s-au redus inegalitățile? Timp de

peste 500 de ani, considerați sub-oameni, vânduți în târguri, victime ale abuzurilor fizice,

sexuale, emoționale etc. cele mai groaznice, sortiți să fie ”născuți robi”, romii nu au reușit, încă,

să fie considerați, de foarte mulți neromi, „cetățeni” reali. Robia a creat un tip de mentalitate

superioară, similară celei prezentate de Becker în teoriile etichetării sociale, care nu fac decât sa

consfințească, în mentalul majoritar, inferioritatea celor care se nasc romi. Mai mult decât atât,

interiorizarea stigmei i-a făcut pe mulți dintre romi să fugă de propria identitate etnică, mai ales

atunci când, prin felul de a fi, nu se încadrau în etichetele date de majoritate.

Cea mai mare parte a romilor încă nu pot ieși din cercul excluziunii, iar politicile publice

din ultimii ani nu i-au ajutat pentru a face acest lucru. Conform studiului Romii din România. De

la țap ispășitor la motor de dezvoltare (2013), doar 17.1% dintre romi sunt absolvenți de liceu și

studii superioare comparativ cu 60% dintre neromi, doar 67.69% dintre romi au venituri regulate

comparativ cu 96.2% dintre români, doar 3.4% dintre romi au acces la apă curentă comparativ cu

17.3% dintre neromi. Excluziunea este întărită de perpetuarea prejudecăților și a stereotipurilor,

pe care le învățăm încă din primii 7 ani de viață, pe care ni le dezvoltă școala și media și pe care

ajungem să le interiorizăm la maturitate.

Până de curând (2012), stigmatizarea romilor era realizată încă din definiția oferită în

Dicționarul Explicativ al Limbii Romane, unde termenul de rom era sinonim perfect cu cel de

țigan, iar termenul de țigan avea ca una dintre definițiile termenului explicația „epitet dat unei

persoane cu apucături rele”. În același timp, toate expresiile, zicătorile și proverbele despre romi

sunt peiorative: “Dacă nu stai cuminte, vine țiganul și te fură”, “Țiganul nu e om nici în ziua de

Paște”, “Țiganul tot țigan rămâne”. Acestea sunt doar câteva exemple. Deși în ultimii ani, au fost

realizate diferite demersuri de promovare a romilor, dincolo de stereotipuri, identificăm 2 tipuri

de discursuri la nivelul tuturor tipologiilor de emițători de mesaje – politicieni sau formatori de

opinie, intelectuali, utilizatori ai mediului online. Cele 2 tipuri de discurs anti-țigănesc sunt: cel

din ignoranță, necunoaștere a istoriei și neînțelegere a multiculturalismului, iar cel de-al doilea

este discursul categoric împotriva țiganilor, nu neapărat dintr-o perspectivă etnică, ci mai

degrabă dintr-o perspectivă a unui grup perceput ca deviant. În prezenta analiză, folosim

termenul anti-țigănism, tocmai pentru că aceste discursuri nu fac referire la grupul etnic al

romilor, ci la un grup social deviant, imaginea și simbolurile sunt cele atribuite de cei din

exterior și se referă la țigani (Gypsies), nu la constructul promovat de activiștii romi.

3 din 18

Ce rămâne de făcut pentru a diminua inegalitățile dintre romi și neromi? Este nevoie să

construim politici publice care să meargă dincolo de egalitate și să ajungă la echitate (socială),

respectiv distribuirea bunăstării și a oportunutăților între toți membrii societății, astfel încât

distribuția să aducă avantaje întregii societăți. Doar acest tip de abordare poate conduce la o

diminuare a inegalităților, altfel, în contextul politicilor actuale, rămânem la același cerc vicios al

excluziunii.

Concepte cheie

Folosim de prea multe ori cuvinte pe care credem că le înțelegem, însă tocmai din cauza

unei utilizări frecvente ele își pierd semnificația. În spațiul societății civile, auzim de mult prea

multe ori conceptele de discriminare, rasism, anti-țigănism în contexte și interpretări mai mult

sau mai puțin favorabile semnificației inițiale a cuvântului.

Termenul de discriminare se folosește poate cel mai des. Acesta se referă la “tratarea

inegală a indivizilor sau a grupurilor în raport cu unele trăsături categorice cum ar fi apartenența

etnică, rasială, religioasă sau de clasă”, inclusiv apartenența de gen, și “implică un prejudiciu

adus unei persoane sau unui grup”1. Discriminarea poate fi directă sau indirectă. Discriminarea

directă survine când o persoană beneficiază de un tratament mai puțin favorabil decât o altă

persoană care a fost, este, sau ar putea fi într-o situație comparabilă, pe baza oricărui criteriu de

discriminare prevăzut de legislația în vigoare. Discriminarea indirectă apare atunci când o

prevedere, un criteriu, o practică aparent neutră dezavantajează anumite persoane, pe baza

criteriilor prevăzute de legislația în vigoare, cu excepția cazurilor în care aceste prevederi,

criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui

scop sunt adecvate și necesare. De asemenea, discriminarea indirectă este orice comportament

activ sau pasiv care, prin efectele pe care le generează, favorizează sau defavorizează

nejustificat, supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o

comunitate față de altele care se află în situații egale2.

O formă specifică de discriminare este rasismul, un “proces de discriminare ca și

credințele și ideologiile conform cărora rasele omenești pot fi clasificate de la inferior la superior

în baza caracteristicilor biologice”3.

“Anti-țigănismul este o formă specifică de rasism împotriva comunităților de romi, care

are în centrul său presupunerea că romii sunt un grup inferior și deviant. Umanitatea lor este

adesea pusă sub semnul întrebării și, istoric, dezumanizarea și obiectificare au reprezentat

tehnici utilizate pentru a pregăti terenul pentru politicile de exterminare. Inferioritatea ar putea

proveni din evaluarea negativă a grupului extern în comparație cu grupul de referință, așa cum

a arătat Tajfel în teoria identității sociale (Tajfel, 1982). (...) Devianța subliniază nu numai că

romii sunt diferiți, și din cauza concurenței cu ceilalți sunt evaluați mai puțin pozitiv, dar prin

însăși natura lor, romii sunt percepuți că nu respectă regulile și valorile minime ale societății în

care trăiesc. Criminalitatea este adesea percepută ca fiind o caracteristică genetică a romilor

de către societatea majoritară”.4

În ultimii ani, instituțiile Uniunii Europene au recunoscut existența anti-țigănismului și

au militat pentru eliminarea acestuia. Cu toate acestea, la nivel european, zi de zi “romii se

confruntă cu discriminarea, umilirea și ura. Acesta nu este doar un afront la valorile noastre,

dar este interzis de legile noastre, inclusiv prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Cu

toate acestea în multe comunități, anti-țigănismul a devenit o normalitate. Problema este

formată din declarații iresponsabile din partea actorilor publici și crunte stereotipuri în media.

1 Zamfir, C. și Vlăsceanu, L., 1998, 174-175 2 http://www.cncd.org.ro/new/formele_disciminarii/ 3 Zamfir, C. și Vlăsceanu, L., 1998, 485 4 Iulius Rostas, Ethnicity, Power and Inclusion: Why policies towards Roma are failing, upcoming 2015

4 din 18

Fără nicio greșeală – acesta este rasism – și de multe ori, acesta rămâne neatins. Astfel, trebuie

să folosim fiecare mijloc pe care îl avem pentru a ataca intoleranța (…). Chiar dacă legile sunt

necesare, ele nu pot elimina prejudecăți bine înrădăcinate. Trebuie să ne îndreptăm spre o

schimbare de cultură – schimbare de atitudini și încurajarea toleranței de jos în sus”5.

Pentru a echilibra atitudinile, acțiunile și structurile discriminatorii, rasiste sau anti-

țigănești, au fost puternic promovare conceptele de multiculturalism și toleranță.

Precum termenii antagonici amintiți mai sus (discriminare, rasism) și multiculturalismul

a fost supra-utilizat, iar deseori și-a pierdut substanța. Teoriile multiculturalismului și, ulterior,

propunerile de punere în practică a teoriilor, au luat naștere în principal după anul 1989, odată cu

creșterea fenomenului de migrație. Există diferite definiții ale multiculturalismului, diversitatea

perspectivelor asupra acestuia demonstrând că semnificaţia multiculturalismului nu este una

unitară, ci ea este dependentă de modul de raportare al fiecărui teoretician la principalele

componente ce definesc multiculturalismul. Una dintre definițiile cuprinzătoare ale

multiculturalismului este cea a lui Caleb Rosado: “Multiculturalismul este un sistem de credințe

și comportamente care recunosc și respectă prezența tuturor grupurilor diverse dintr-o

organizație sau societate, conștientizează, valorifică diferențele lor socio-culturale, încurajează

și oferă posibilitatea contribuirii acestora la un context cultural, inclusiv care îi împuternicește

pe toți cei care fac parte din organizație sau societate.”6

Toleranța face parte din largul concept al multiculturalismului, însă nu este suficientă

acceptarea sau îngăduirea pentru a lupta împotriva discriminării, a rasismului și a anti-

țigănismului. Pentru a trăi într-o societate în care fiecare este la fel de valoros ca ceilalți și nu

suntem doar în situația în care un grup este privilegiat și îi tolerează pe ceilalți, este nevoie de o

recunoaștere a valorii adăugate pe care fiecare grup o aduce societății în ansamblul ei.

(1) Discursul anti-țigănesc al politicienilor români

Cerșetoria sau diverse delicte comise de persoane de etnie romă, fapte mult-prea-

mediatizate în mass-media românească, au atras de multe ori reacții negative manifestate public

din partea unor persoane-cheie din România, în speță politicieni, care au generalizat situațiile

respective, asociindu-le direct cu etnia. Fiind formatori de opinie publică, politicienii au transmis

un mesaj considerat valid de către public, deși la bază informațiile sunt nedocumentate și au ca

rezultat instigarea la ură. Se încalcă, astfel, principii fundamentale ale Uniunii Europene, în

special cel referitor la respectarea demnității cetățenilor.

În anul 2010, Ministrul Afacerilor Externe Teodor Baconschi a asociat în discursul său

referitor la romi “criminalitatea” cu „etnia romă” şi a menționat că există o “rată naturală” a

delincvenţei printre romi. Chiar și fostul președinte al României, Traian Băsescu, în timpul

vizitei în Slovenia din 2010 i-a descris pe etnicii romi ca fiind “delincvenți”, “dificil de integrat”

și “nedispuși să muncească”7. În timpul vizitei sale în Slovenia președintele Traian Băsescu

afirma că mulți dintre romii nomazi trăiesc în mod tradițional din ceea ce fură, fiind a patra

discriminare la adresa romilor exprimată public de acesta. Ca o tentativă de a salva onoarea

minorității rome, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării i-a sancționat pe cei doi

demnitari în contextul afirmațiilor discriminatorii8.

În iunie 2014, prim-ministrul României Victor Ponta afirma existența unor clanuri de

crimă organizată ale romilor. Dorind prin declarația sa să aducă defăimare asupra imaginii

președintelui Traian Băsescu, acuzându-l de corupție, acesta a reușit să exprime o atitudine

5 Thorbjørn Jagland, Secretar General al Consiliului Europei, Oglinzi. Manual asupra combaterii anti-țigănismului

prin educarea drepturilor omului, 2015 6 Rosado, C., 1996, p. 3 7 Burtea, 2011 apud Amnesty International 8 https://www.youtube.com/watch?v=4e4DHZS_DLA ; I.R., 2010

5 din 18

discriminatorie față de romi, o dată considerând că cele două probleme ale României sunt

corupția și romii și a doua oară precizând clar caracterul criminal al “clanurilor rome”:

”România a fost atâția ani acuzată de două probleme: problema corupției și

problema romilor. Ori, acum noi avem o persoană publică, domnul Traian

Băsescu, care le întruchipează pe amândouă: corupția, corupție relaționată cu

clanuri de crimă organizată ale romilor”. (Victor Ponta9)

Și premierul Călin Popescu Tăriceanu a adus prejudicii imaginii romilor prin declarațiile

sale din 2007, când se arăta îngrijorat față de situația românilor din Italia, care au de suferit din

cauza imaginii romilor. Pentru aceste prejudicii a fost acuzat de discriminare de către un ONG și

audiat de către CNCD.

„Nu vreau ca românii care vor să meargă să muncească în Italia să aibă de

suferit din cauza unui grup restrâns de cetățeni de etnie rromă” (Călin Popescu

Tăriceanu10)

Discursuri rasiste identificăm și la nivel local, rostite de către liderii politici. Primarul din

Timișoara, Nicolae Robu, la început de 2014 le propunea romilor pe contul său de facebook ca

“dovadă de modernizare (…) ca în loc să arate câți dinți din aur au, câți galbeni, câți cocoșei,

câte ghiuluri, ce mașini etc., etc., să se laude prezentând în fotocopie adeverința cu sumele

plătite ca taxe și impozite, mărită proporțional cu valoarea acestora.”11 Acesta a încheiat

mesajul cu solicitarea aprobării sau dezaprobării din partea cititorului prin funcția “like”, mesaj

pentru care a fost amendat de CNDC. Și consilierul de Alba Rareș Buglea a fost amendat de

către CNCD pentru propunerea sa de pe facebook de a steriliza femeile rome care nu dispun de

condițiile necesare creșterii unui copil12.

Chiar și politicianul de etnie romă, Mădălin Voicu, a adus prejudicii propriei etnii, pentru

care a fost aspru criticat în mass-media, afirmând în august 2002 că “țiganii noștri sunt proști.

Cel puțin ar putea fi meșteșugari, dar nu sunt. Sunt primitivi și reușesc să irite întreaga societate,

care deja e cu ochii pe ei (…)”13.

(2) Rasism intelectual

Există adeseori prejudecată că rasismul se află în relație de cauzalitate cu nivelul scăzut de

educație. Încă din perioada interbelică, intelectualitatea românească înglobează și discursuri care

pun la îndoială egalitatea între romi și neromi, apartenența romilor la poporul român, care

ironizează femeia romă sau care asociază etnia romă cu infracționalitatea.

Cel mai recent discurs din mediul intelectual care prezintă reminiscențe ale ideilor lui Zelea-

Codreanu este cel al Anei Blandiana, cu ocazia acceptării titlului de Doctor Honoris Causa, pe

care i l-a acordat Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca. Aceasta nu face referire directă

la minoritatea romă, însă atrage atenția că este îngrijorată din cauza problemei migrației la

nivelul întregii Europe – “Pentru că de fapt zecile sau sutele de atentate cu sutele sau chiar miile

9 http://www.wall-street.ro/articol/Politic/168072/ponta-nou-atac-la-adresa-presedintelui-basescu-intruchipeaza-

si-problema-coruptiei-si-cea-a-romilor.html 10 http://www.evz.ro/tariceanu-acuzat-de-discriminare-450306.html 11 Pantazi, R. (05 iunie 2014). Nicolae Robu, primarul din Timișoara, a fost amendat de CNCD pentru postări rasiste

pe Facebook / Robu: Este o decizie incorectă, o voi ataca în instant. Disponibil pe http://www.hotnews.ro/stiri-

esential-17426572-nicolae-robu-primarul-din-timisoara-fost-amendat-cncd-pentru-postari-rasiste-facebook-robu-

este-decizie-incorecta-voi-ataca-instanta.htm 12 Pantazi, R. (23 octombrie 2013). Consiliul pentru Combaterea Discriminarii: Postarea unui mesaj pe Facebook

prin care consilierul de Alba Rares Buglea sustine sterilizarea femeilor rome este discriminare. Buglea a fost

amendat cu 8000 lei. Disponibil pe http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15872645-consiliul-pentru-combaterea-

discriminarii-postarea-unui-mesaj-facebook-prin-care-consilierul-alba-rares-buglea-sustine-sterilizarea-femeilor-

rome-este-discriminare-buglea-fost-amendat-8000-lei.htm 13 Nicolae, V. Și Slavik, H. (10 mai 2003). Being a "Gypsy": The Worst Social Stigma in Romania. Disponibil pe

http://www.errc.org/article/being-a-gypsy-the-worst-social-stigma-in-romania/1385

6 din 18

lor de morţi nu reprezintă nici pe departe un pericol comparabil cu cel al înaintării lente şi

insiduoase a milioanelor de emigranţi fermi, hotărâţi să nu se integreze şi care vor dizolva prin

interior cultura şi mentalităţile Europei de secol XXI, înlocuindu-le cu convingeri de tip

medieval”. În același discurs, manifestă îngrijorare față de political correctness al autorităților

față de migrație – „Political correctness nu era pentru estici decât o altă formă a cenzurii

interioare, pe care am considerat-o întotdeauna mai periculoasă decât cenzura pur și simplu”. De

asemenea, regretă “satanizarea noțiunii de națiune, naționalitate, naționalism de către

internaționalismul proletar sau de către political correctness, chiar dacă are scopuri diferite, se

manifestă cu aceeași violență și are aceleași victime: tradiția, mândria moștenirii din bătrâni și

solidaritatea cu cei din neamul tău, neamul însemnând în același timp popor, dar și familie”14.

În 2012, Adrian Papahagi, filolog și eseist român, care în acel an candida pentru alegerile

parlamentare într-un colegiu din județul Cluj din partea ARD (Aliața România Dreaptă), a folosit

următorul slogan electoral: „Forţa mea eşti tu! Femeie romă, lesbiană şi atee”. Afirmația a fost

folosită în urma unei replici pentru Remus Cernea, consilier al lui Victor Ponta în acea perioadă;

Remus Cernea a scris pe blogul lui "România va fi cu adevărat liberă şi democratică atunci când

va avea preşedinte o femeie romă, lesbiană şi atee". Răspunsul lui Papahagi scris pe pagina lui

de Facebook a fost unul ironic și ofensator la adresa femeii rome - "La urma urmei, dacă am

ajuns să avem un premier plagiator, pucist şi cheguevarist, de ce n-am avea în scurtă vreme o

preşedintă romă, lesbiană şi atee"15. Desigur, ulterior Papahagi a scos postarea de pe Facebook și

a scris un articol pe site-ul www.contributors.ro: “după câteva comentarii agresive, dovedind

lipsă de umor și o slabă capacitate hermeneutică, invers proporțională cu reaua credință, am

retras acea postare, ca să nu îmi pierd timpul în explicații. Din păcate, n-a servit la nimic: iată-

mă scos în fața comitetului oamenilor muncii, să-mi fac autocritica”16.

Acestea sunt doar 2 exemple. Intelectualitatea este cea care ar putea să transmită mesaje anti-

discriminatorii și să formeze opinii publice tolerante și lipsite de prejudecăți. Cu toate acestea, de

la ei am învățat că polical correcteness este o formă de cenzură interioară extrem de periculoasă

(Ana Blandiana), de la ei am aflat că femeia romă, lesbiană și atee poate fi asociată cu premier

plagiator, pucist și cheguevarist (Adrian Papahagi), de la ei am aflat că Holocaustul nu a existat

pe teritoriul României (Dan Șova) sau că în comunitățile de romi există probleme fiziologice de

infracționalitate (Teodor Baconschi).

14 Discurs Ana Blandiana, Istoria ca viitor, 24.03.2016, https://pressone.ro/ana-blandiana-satanizarea-natiunii-are-

ca-victime-traditia-si-mandria-mostenirii-din-batrani/ 15 http://www.antena3.ro/politica/forta-mea-esti-tu-femeie-roma-lesbiana-si-atee-adrian-papahagi-are-un-slogan-

controversat-193466.html 16 http://www.contributors.ro/dezbatere/poli%C8%9Bia-gandirii-love%C8%99te-din-nou-raspuns-komisarilor-

mungiu-pippidi-%C8%99i-ciucu/

7 din 18

(3) Moarte țiganilor! - Analiza calitativă a discursului anti-țigănesc

I. Caracteristici negative – “Afară cu CIORILE borâte din țară!”17

În general, termenii asociați de către neromi cu etnia romă sunt termeni negativi. Nu, nu

este doar o presupunere, este rezultatul unei cercetări derulate de Fundația Agenția Împreună în

anul 2013, conform căreia 62% dintre termenii asociați de neromi cu etnia romă sunt negativi,

iar aproape un sfert din aceștia fac parte din 3 categorii de termeni: hoție, lenevie și agresivitate.

Doar 17% dintre termeni sunt pozitivi – precum harnici, talentați, meșteșugari18.

Nu multe s-au schimbat în ultimii 3 ani...

“Bun, atunci moarte hoților, paraziților etc. Este bine așa cu sinonime?”

(Cornel19)

„Moarte paraziților societății românești... ȚIGANII !!” (Kid20)

“Să se ducă dracului la cerșit și la furat în altă parte, putorile dracului, trăiesc pe

spatele nostru, al celor care muncim.” (Mircea21)

“Afară cu CIORILE borâte din țară! Moarte lor! și *22 Ale ale ale pe țigani și pe

* să-i ardem în piei de miei ale ale ale.” (Romanul neaoș23)

“Javrelor iar luați apărarea la țiganii ăștia infecți și nenorociți oarba după voi

eu nu ștergeam mesaju ăla eu dacă eram președinte îi băgam direct în acid

futemaș în rasa lor de viermi urâți și hidoși să moarăăă da susțin ideeea

(Madmaxkillerroad24).

Mediul online ne-a pus la dispoziție mai multe comentarii pe această tematică decât am putut noi

include în această etapă. Mai jos redăm categoriile de caracteristi negative atribuite romilor în

comentariile citite:

Nu sunt oameni: · Ciori

· Căpușe

· Paraziți

· Lăcuste

· Javre

· Viermi

· Porumbel afumat

· Jigodii

· Mizerii

· Gunoaie umane

· Hoituri

Criminalitate: · Hoți

· Violatori

· Criminali

· Cerșetori

· Tâlhari

· Ciorditori

· Infractori

17 http://www.mediafax.ro/social/cort-amplasat-piata-universitatii-ziua-internationala-romilor-vandalizat-mesaje-

rasiste-politia-deschis-dosar-instigare-ura-iohannis-arata-oripilat-pruna-cere-pedepse-exemplare-video-

15225534#comments 18 Fundația Agenția Împreună, Romii din România. De la țap ispășitor la motor de dezvoltare, 2013 19 http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/reactii-extrem-de-dure-dupa-ce-pe-un-cort-din-capitala-au-aparut-peste-

noapte-mesaje-rasiste-iohannis-este-oripilat.html 20 Ibidem 21 Ibidem 22 Cuvinte ascunse în urma moderării 23 http://www.mediafax.ro/social/cort-amplasat-piata-universitatii-ziua-internationala-romilor-vandalizat-mesaje-

rasiste-politia-deschis-dosar-instigare-ura-iohannis-arata-oripilat-pruna-cere-pedepse-exemplare-video-

15225534#comments 24 Ibidem

8 din 18

Comportament: · Infecți

· Nenorociți

· Scandalagii

· Puturoși

· Lași

· Găinari

Aspect fizic: · Împuțiți

· Borâți

· Nespălați

· Jegoși

· Urâți

· Desfigurați

II. Genetica sau cultura romă ca factor negativ determinant al caracterului etnicului rom

Regăsim în comentariile analizate trimiteri la genetică și la cultură ca factori determinanți

ai caracterului etnicilor romi, utilizând exprimări-cheie precum “specie”, “etnie”, “corcitură”,

“negru”, “rasă”, “sângele lor”, “tradiția lor”.

În cazul acestei categorii de comentarii, majoritatea persoanelor nu și-au asumat

identitatea, preferând să folosească cel mult un prenume. Cele mai multe comentarii analizate

sunt publicate în contextul evenimentelor petrecute în noaptea de 8 aprilie 2016, însă dacă ne

uităm în urmă cu un an sau cu zece ani, vom constata același tip de discurs anti-țigănesc cu

accent pe genetica și cultura romă. Pentru această analiză au fost selectate comentarii și

declarații din perioada mai 2011- aprilie 2016, având între 8281 și 8937 de vizualizări fiecare, în

momentul preluării.

În comentarii, internauții asociază “specia sau rasa romă” cu lenevia, tupeul, ipocrizia, iar

în multe cazuri instigă la exilare sau la expulzare:

“La dracu, lucrez cu ei într-un ONG! Fraților, nu vă vine să credeți câtă lene și

ipocrizie dar, mai ales, cât tupeu zace în specia asta! În deșert cu ei, lăsați acolo și

la revedere!” (Mihai Stănilă25)

Iată că o persoană care deși lucrează cu și probabil pentru romi, adevăratele sale

sentimente sunt de ură și renegare…Oare unde e ipocrizia mai mare?

Lenevia este asociată cu imposibilitatea de a fi integrați, pentru că “nu știu altceva decât

să consume”:

„E în sângele lor să fie paraziți și indiferent cât om vrea noi să îi integrăm, e

imposibil.” (...) „Ăștia consumă tot ce le dai, nu știu altceva. Lăcuste. Și dacă îi

primești pe lângă tine, consumă și dintr-al tău.”26

Urâțenia și nătângia sunt două dintre caracteristicile asociate “nealbilor”, afirmând

inegalitatea dintre rasele umane, iar în baza acestei inegalități și lipsa drepturilor “corciturilor

subumane”:

„Ciorile sunt inferioare la orice. Nu suntem egali cu subumanii, sunt foarte urâți,

desfigurați, cu un coeficient de inteligență foarte inferior, cu capacitatea de a

raționa înainte de a comite ceva incorect aproape zero. România și Europa este

doar a Omului Alb iar corciturile și nealbii nu au drepturi…” „Iar etnia asta are

pur și simplu are rău de cultură cum au alții rău de mare…”27

Etnia este privită și ca factor dependent al comportamentului infracțional, romii fiind

considerați “hoți” sau “agresori” doar în prisma apartenenței entice și doar “puținii neobservați”

sunt “cei civilizați”:

25 http://mihaivasilescublog.ro/2015/05/11/moarte-de-tigan/ 26 http://adevarul.ro/news/eveniment/mesaje-xenofobe-cortul-piata-universitatii-instalat-ocazia-zilei-internationale-

romilor-politistii-deschis-ancheta-1_5708decf5ab6550cb8ca57f1/index.html 27 http://mihaivasilescublog.ro/2015/05/11/moarte-de-tigan/

9 din 18

“Rromanes sunt cei mai profesioniști hoți și cei mai înfocați violatori.” (Alex28)

“Nu ai cum să privești țiganii cu simpatie sau măcar cu indiferență. Te agresează

în fiecare zi câte unul, dacă nu fizic, atunci verbal, auditiv, olfactiv...Puținii

indivizi din etnia asta care sunt neobservați sunt cei civilizați...și sunt foarte

puțini!”29

Nu în ultimul rând, “a fi țigan” este asociat cu “a cere atenție”:

“Cerșește atenție. Dacă nu zicea că e țigancă nici nu-mi dădeam seama....”30

Citind comentariile cu referire la genetica și cultura romă ca determinanți ai caracterului,

dar și ai unor aspecte fizice, constatăm un ton agresiv în exprimare. Discursul general vizează

implicarea neromilor și imposibilitatea de a avea rezultate pozitive din cauza geneticii și culturii

romilor. Soluția propusă este expulzarea sau deprivarea de drepturi.

Generalizarea funcționează și de această dată, fiind avute în vedere cazuri particulare,

prezentate cu opulență în plan mediatic, discursul bazându-se pe acte devenite deja clișee prin

repetarea lor agresivă în mass-media: lipsa interesului pentru studiu, infracționalitate,

agresivitate, cazuri sociale. Această generalizare este confirmată chiar de persoanele care atacă

etnia romă și care afirmă că cei “neobservați”, adică cei care nu sunt prezentați în mass-media,

sunt “civilizați”. Mă întreb dacă printre acești internauți există vreun homosexual sau vreun

evreu...oare cred că anti-țigănismul manifestat se oprește doar la “țigani”?

III. „Scoateți cuvântul rom în afara legii!”

Multe dintre comentarii au nuanță naționalistă, acuzându-i pe etnicii romi de contribuția

în mare măsura sau totală la proasta imagine a României și a românilor în fața altor națiuni.

Regăsim convingeri conform cărora străinii consideră că toți românii sunt “țigani”, iar această

etichetă le dăunează în atingerea obiectivelor lor de peste hotare; în această situație identificăm

declarații ale persoanelor implicate conform cărora nu își declară naționalitatea, având ei înșiși

convingerea că etnia romă este determinanta unui caracter infracțional sau criminal:

„În occident nu mai poți să spui că ești de naționalitate român, să-ți dai

adevărata identitate, sau originar din România pentru că imediat ești etichetat ca

fiind țigan = cerșetor, hoț de buzunare, spărgător de case, traficant, mincinos,

tâlhărești, proxenet, sau ești criminal.” (ID persoană: Anormal ca tiganii sunt

urati de români?31)

Unele comentarii evidențiază chiar situația “gravă” a României rezultată din asocierea cu

etnia romă, fiind o “crimă” pentru români. Discriminarea este menționată încă din istoria

poporului român, iar continuarea discriminării prin utilizarea unor apelative înjositoare în

denumirea romilor, precum “jidani” sau “ciori”, este susținută în continuare.

“Cuvântul rom impus de evreii sataniști și criminali ai Israelului (...) este o

înjosire a neamului românesc, asocierea acestor lepre țigănești cu numele țării

noastre este crimă. Numele acestor criminali vor fi jidani și ciori așa cum

memoria ancestrală a neamului nostru i-a catalogat pe drept. Punct.” (Ovidiu32)

Sărbătorirea zilei romilor este dezaprobată considerând că faptele lor de peste hotare nu

aduc cinste țării. Identificăm și un sentiment de deprivare și de auto-victimizare a etnicilor

28 http://www.mediafax.ro/social/cort-amplasat-piata-universitatii-ziua-internationala-romilor-vandalizat-mesaje-

rasiste-politia-deschis-dosar-instigare-ura-iohannis-arata-oripilat-pruna-cere-pedepse-exemplare-video-15225534 29 Facebook/ Împreună la universitate 30 Facebook/ Împreună la universitate 31 http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/reactii-extrem-de-dure-dupa-ce-pe-un-cort-din-capitala-au-aparut-peste-

noapte-mesaje-rasiste-iohannis-este-oripilat.html 32 http://www.mediafax.ro/social/cort-amplasat-piata-universitatii-ziua-internationala-romilor-vandalizat-mesaje-

rasiste-politia-deschis-dosar-instigare-ura-iohannis-arata-oripilat-pruna-cere-pedepse-exemplare-video-15225534

10 din 18

români în fața etnicilor romi, considerându-se “discriminați” și, oarecum, anticipează un demers

de expulzare a românilor din țară:

“Într-adevăr trebuie sărbătorită ziua țiganilor pentru că ne aduc cinste țării

noastre cu faptele lor de "vitejie"de peste mări și țări...Discriminați suntem noi

albii, și în țară și afară, dar am înțeles că tot ce-i bun trebuie să dispară din

această țară…”33

Unele mesaje solicită renunțarea la denumirea de “rom” și acceptarea celei de “țigan”,

considerând că asemănarea cu cuvântul “român” crează confuzie printre străini, confuzie ce

denigrează imaginea românilor. Argumentul suprem este utilizarea de-a lungul istoriei, a

cuvântului “țigan”:

„Scoateți cuvântul rom în afara legii! Această nație se numește de mii de ani

ȚIGANI! Ne-au făcut și ne fac rău peste tot în lume și datorită asocierii cuvântului

român cu rom toți românii suntem numiți țigani!”34.

Este specificat clar procesul de confuzie a romilor cu românii: de la denumirea etnicilor

cu cuvântul “rom” la denumirea limbii “romani”, parte a cuvântului “România”. Persoanele care

“au acceptat denumirea de rom”, probabil cei care lucrează și/ sau susțin programele de integrare

a minorităților, în speță a romilor, sunt acuzate de deznaționalizare:

“Adică țigani....Vreo 600 de ani s-au numit țigani iar acum au agățat tinicheaua

de rom de România ca să se confunde toți țiganii Europei cu românii. Rușine

celor ce au acceptat această denumire. Acum nici Rom cu dublu R nu mai este

utilizat..ROM-ROMANI-ROMÂNIA...Și uite așa confuzia este la ea acasă.”35

“Politically correctness-ul va fi moartea Europei.”36

Îndemnul de a renunța la denumirea de “rom” este adresat atât autorităților, fiind

îndemnate să “scoată din legislație cuvântul rom”, cât și etnicilor înșiși:

“Reveniți la denumirea de ȚIGAN și renunțați pentru totdeauna la RRROM. Sunt

ȚIGANI și marea lor majoritate sunt antisociali, borfași, infractori, nespălați și

tupeiști. Toată stima pentru acei ȚIGANI muncitori, cu frică de Dumnezeu,

cinstiți. Dar în Europa cine ne-a făcut de rușine?”37

Cuvintele ce denumesc etnia sunt de multe ori subliniate prin utilizarea de litere mari,

evidențiind, astfel, și mai mult sentimentele negative ale celor care au publicat comentariile. Unii

internauți specifică generalizarea caracteristicilor negative pe care le consideră dependente de

apartenența la etnia romă, considerând că există și excepții; deși se afișează un oarecare respect

față de aceste “excepții” și se admite generalizarea prin raportare la anumite cazuri particulare,

concluzia este că “ne-au (n.r. romii) făcut de rușine în Europa”.

Întâlnim și atitudini dezaprobatoare a comportamentului agresiv față de minoritatea

romă, fiind considerat ca rezultat al educației și socializării precare. Se propune, chiar, și

rectificarea comportamentului agresiv împotriva romilor sau reglementarea pe cale legislativă.

Deși internautul ce propune astfel de soluții afișează o atitudine dezaprobatoare față de

conflictele interetnice, afirmă că, în calitate de român denumirea de “rom” i se pare “abuzivă”:

“Sunt însă și eu la fel de dezaprobatoare dacă vine vorba de comportamente ca

cele pe care le relatați mai sus și care sunt rezultatul educației (care poate fi

corectată chiar si legislativ în ultimă instanță dacă altfel nu merge) dar și

33 Ibidem 34 http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20925382-foto-bucuresti-cort-vandalizat-mesaje-rasiste-ziua-internationala-

romilor.htm 35 Facebook - Gelu Duminică 36 http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20925382-foto-bucuresti-cort-vandalizat-mesaje-rasiste-ziua-internationala-

romilor.htm 37 http://www.mediafax.ro/social/cort-amplasat-piata-universitatii-ziua-internationala-romilor-vandalizat-mesaje-

rasiste-politia-deschis-dosar-instigare-ura-iohannis-arata-oripilat-pruna-cere-pedepse-exemplare-video-15225534

11 din 18

rezultatul lipsei noastre de sensibilitate, omenie. Mi se pare însă discriminativă și

abuzivă pentru mine ca român denumirea de rrom.”38

Soluțiile propuse sunt de deportare a romilor din România, fiind cauza problemelor

sociale. Într-adevăr, multe dintre cazurile sociale prezentate în mass-media vizează persoane de

etnie romă, creând astfel o imagine generală negativă asupra etniei și poate și sentimente de

repulsie și asocierea instatanee de către majoritari între romi și situații nefavorabile ce implică

ajutor social.

„Sunt liberi să plece toți rromii din România, eu NU îi rețin, nu sunt buni de nimic

în afară de probleme sociale. Și nu dau 1 ron pentru 1 rrom.”39

Deportarea este propusă și pe teritoriul țării, sub forma unei exilări pe un teritoriu special

dedicat, unde să fie mutați toți romii din țară și să aibă autonomie, deși “nu au acest drept”. Oare

ce se întâmplă în cazul familiilor mixte și a copiilor rezultați, jumătate romi-jumătate

români….de ce parte a barierei rămân? Propunerea vine sub incidența unei deprivări resimțite

față de romi din perspectiva taxelor plătite de majoritari.

“Dacă chiar se simt netolerați să fie propus un teritoriu din țară, chiar dacă nu

au acest drept, unde să fie locuit numai de țigani, dar....să fie mutați toți acolo,

toți din România, să trăiască cu ce produc și muncesc ei, țiganii, să se ajute cu

ajutoare luate din impozitele plătite de milionarii lor țigani și să fie interzisă

intrarea pe teritoriu locuit de români.”40

O altă propunere vizează obținerea cetățeniei române de către etnicii romi prin absolvirea

unui test de limbă și de istorie. Câți dintre români ar obține, oare, notă de trecere la un astfel de

examen...în orice etapă a vieții?

“Propun ca obținerea cetățeniei să se facă numai în urma absolvirii unui test de

limbă și istorie. Toți nou-născuții să se nască fără cetățenie iar acest drept să fie

dobândit, nu câștigat automat . Nu văd de ce ne-am supăra pe treaba asta…”41

Comentariile analizate, ce fac trimitere la defăimarea imaginii României prin asocierea cu

etnia romă, au fost publicate în perioada februarie 2014 - aprilie 2016 și au avut între 8251 și 10650

de vizualizări fiecare, în momentul preluării.

IV. Afirmarea unui sentiment de deprivare relativă

Pe modelul “noi” şi “ceilalţi” se produce autovictimizarea internautului devenit fervent

apărător de neam şi ţară în mediul online. Noi – cei nedreptăţiţi în propria ţară de către ceilalţi –

în cazul de faţă, romii.

Măsurile afirmative, adoptate de statul român pentru depăşirea efectelor discriminării

îndelungate, oricum insuficiente şi anemice, în viziunea acestora, capătă proporţii colosale,

acaparând resursele ţării şi privând populaţia majoritară de beneficii substanţiale.

Măriuca Bolk-Ionescu - conchide la una dintre fotografiile din Campania Împreună la

Universitate:

“Poate ar fi timpul ca statul român și Uniunea Europeană să scoată locurile

favorabile rromilor din universități și instituții europene și să-i lase să concureze

ca și ceilalți candidați!”42

Astfel romul este “bampirul” care suge sângele poporului român, duşmanul de clasă, cel

din cauza căruia nu înaintează ţara şi pentru care eşuează tineretul român.

38 Facebook - Gelu Duminică 39 http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20925382-foto-bucuresti-cort-vandalizat-mesaje-rasiste-ziua-internationala-

romilor.htm 40 http://www.gandul.info/stiri/damian-draghici-despre-mesajele-rasiste-condamn-incitarea-la-ura-15226471 41 Facebook/ Împreună la universitate 42https://www.facebook.com/AgentiaImpreuna/photos/a.1460205850880243.1073741851.1458784161022412/1460

212920879536/?type=3&theater

12 din 18

Lamentarea devine virtute:

„Sunt sătul de țigani! Eu muncesc pe rupte să plătesc taxe la stat și țiganii ăștia

stau în palate de 100 mii euro și primesc ajutor social.”43

Generalizarea acţionează ca de fiecare dată, fără a face excepţie nici în cazul acestui

pattern al deprivării relative. În mod voit sau din ignoranţă, atenţia se îndreaptă doar asupra

cazurilor opulente care primează, din păcate, în media românească, fără a ţine cont de realităţile

imediate care pot fi uşor întâlnite atât pe străzile oraşelor sau pe uliţele satelor, ori de infomaţiile

din surse statistice, care contrazic ceea ce se prezintă la televizor.

V. „Da… sunt rasistă!”

Da, rasismul arată a ură, dar ura este doar una dintre manifestări. Asumarea privilegiului

de a fi alb este o altă manifestare, la fel ca şi accesul inegal la educaţie, piaţa muncii sau resurse,

ignoranţa sau apatia. Acestea sunt de asemenea faţete ale rasismului. Însă, de cele mai multe ori,

rasismul este exprimat prin ură. Ură viscerală. Ură asumată.

„Da… sunt rasistă!!!! Nu m-am născut aşa, m-au convins ţiganii!!! Indiferent de

câtă şcoală fac…ăştia au scris în ADN (ne)caracterul!!! Sunt mamă de fată…le-aş

sfâşia jugulara!!!”44

Autoarea comentariului recunoaşte că rasismul se învaţă. Este posibil ca ea însăşi să

predea rasismul şi copilului ei, impunându-i frica şi repulsia faţă de oricare „ţigan făr` de

caracter” pe care îl va cunoaşte, începând poate cu colegul său de bancă.

Autoarea comentariului este aprobată de o altă persoană, care propune următoarea

soluţie:

„Ca societate, atâta timp cât nu găsim calea sa-i starpim, batem pasul pe loc, ba

mai mult, involutie scrie pe fruntea noastra. Ca suntem catalogati toti in acelasi

fel, indiferent cat te straduiesti sa demonstrezi contrariul.”45

Pentru ei, a fi de etnie romă este ruşinos, este sub demnitatea umană. Pentru ei, chiar şi

acele persoane de etnie romă care le sunt poate medici sau preoţi duhovnici, merită stârpiţi.

Pentru ei, în final totul se rezumă la faptul că „un ŢIGAN nu va fi NICIODATĂ egalul meu, ar

însemna să mă consider UN HOŢ, UN CRIMINAL SAU VIOLATOR, e ceea ce fac de zi de zi

ţiganii!!!”46

VI. Condamnarea inițiativelor de integrare

La nivelul mentalului colectiv, există deseori interiorizat sentimentul că ideea de

integrare, sau incluziune, mai nou, a romilor este din start sortită eşecului, făcând referire la

diferenţele dintre grupul neromilor (superiori, integraţi, dezvoltaţi) şi grupul romilor (perceput ca

inferior şi incapabil de integrare şi dezvoltare). Interesant este cum percep acești oameni

integrarea, în niciun caz aceasta nu are aceleași înțelesuri pe care le găsim în strategiile europene

și naționale. Probabil, tocmai din cauza posibilelor conotații negative pe care termenul le

determină, documentele oficiale au început în ultimii ani să folosească termenul de incluziune.

Dacă integrarea se referea la includerea minorității în toate structurile deja existente, incluziunea

își propune inclusiv schimbarea și adaptarea ordinii instituționale luând în considerare specificul

minorității. De exemplu, nu este suficient să integrăm romi numeric în sistemul educațional, ci

trebuie să asigurăm inclusiv mecanisme de combatere a discriminării în școală și de creștere a

calității în educației.

43 http://www.mediafax.ro/social/cort-amplasat-piata-universitatii-ziua-internationala-romilor-vandalizat-mesaje-

rasiste-politia-deschis-dosar-instigare-ura-iohannis-arata-oripilat-pruna-cere-pedepse-exemplare-video-15225534 44 http://mihaivasilescublog.ro/2015/05/11/moarte-de-tigan/ 45 Ibidem 46 http://www.mediafax.ro/social/cort-amplasat-piata-universitatii-ziua-internationala-romilor-vandalizat-mesaje-

rasiste-politia-deschis-dosar-instigare-ura-iohannis-arata-oripilat-pruna-cere-pedepse-exemplare-video-15225534

13 din 18

Integrarea a devenit un concept clișeic, pe care fiecare îl folosește pentru a ataca și pentru

a-și exprima nemulțumirile, însă, în general, acesta nu este înțeles. Uneori, termenul integrare

este folosit ca sinonim pentru emancipare.

Există obişnuinţa de a vedea cele două grupuri în raporturi perfect antagonice (EI –

NOI), fără a lua în calcul nici cea mai mică probabilitate că există asemănări între grupuri,

conceptul de integrare devenind cel mai adesea imposibil de perceput:

“Când îi aud pe unii cu integrarea ţiganilor, imi vine să-i duc într-o şatră şi să îi

las acolo, între ţiganii beţi!”47

Această condamnare sau blamare a integrării romilor apare de cele mai multe ori în

legătură directă cu ideea romilor ca principală problemă a României, ca principală cauză a

imaginii negative a românilor. În același timp, pare de neînțeles de ce ceilalți “luptă pentru

emaniciparea țiganilor”, atâta timp cât romii nu fac nimic pentru a schimba situația în care se

află.

„Primii care trebuie să respecte t.ziganii sunt ei. Ong-urile și asociațiile care zic

că luptă pentru emanciparea t.ziganilor, t;ziganii bogatzi, maneliștii ce au făcut

pentru etnia lor? Le spun eu = NIMIC! Unde sunt t.zigani e musai mizerie, dispreț

pentru școală, dispreț pentru muncă, scandal, hoție, bătaie, crimă. Una din ele

sau toate la un loc. Pe unde au ajuns în Europa au făcut prăpăd. Vreți respect?

Trebuie să îl câștigați! Să respectați societatea în care trăiți. Să vă supuneți

regulilor societății”48

Comentariile gravitează în jurul prejudecății că grupul minoritar al romilor NU VREA să

se integreze:

“Etnia romă nu vrea să fie integrată (mare parte dintre ei). Nu este nevoie de rasism,

când greșesc să plătească la fel cum plătesc și ceilalți. Este simplu, vezi Germania s-au

adaptat nevoilor și au invățat să facă legi bune în privința țiganilor. Greșesc, sunt

pedepsiți imediat”.49

Percepția este că EI nu vor să se integreze în societate. Pare a fi o cauză pierdută, la fel

și toate resursele investite în procesul de incluziune a romilor. Orice acțiune de a diminua

inegalitățile dintre grupul romilor și al majoritarilor devine zadarnică pentru că EI nu vor să își

trimită copiii la școală, că țiganii nu vor să muncească. Și ce poate fi mai rău decât faptul că cei

care par a se confrunta cu o serie de probleme, cauzând excluziune socială, nu doresc să-și

schimbe status-quo-ul? Ciudat este însă că această miză pe reponsabilitate și voință individuală

se aplică doar pentru romi, nu și pentru ceilați cetățeni ai României.

VII. „Sus RASISMUL!!! MOARTEA ȚIGANILOR..”

Mâinile încep să îţi tremure. Palmele îţi transpiră. Simţi din ce în ce mai tare cum ţi se

face greaţă. Mintea intra într-un vârtej halucinant, iar tu nu te poţi opri din citit:

„Sus RASISMUL!!! MOARTEA TIGANILOR..”50

„Ar trebui împuşcaţi de la copii până la ultimul bătrân! Ţiganii împuţiţi, aşa

oameni aşa soartă!”51

47 http://mihaivasilescublog.ro/2015/05/11/moarte-de-tigan/ 48 http://www.gandul.info/stiri/damian-draghici-despre-mesajele-rasiste-condamn-incitarea-la-ura-15226471 49 http://www.mediafax.ro/social/cort-amplasat-piata-universitatii-ziua-internationala-romilor-vandalizat-mesaje-

rasiste-politia-deschis-dosar-instigare-ura-iohannis-arata-oripilat-pruna-cere-pedepse-exemplare-video-

15225534/comentarii#comments 50 http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/reactii-extrem-de-dure-dupa-ce-pe-un-cort-din-capitala-au-aparut-peste-

noapte-mesaje-rasiste-iohannis-este-oripilat.html 51 http://www.mediafax.ro/social/cort-amplasat-piata-universitatii-ziua-internationala-romilor-vandalizat-mesaje-

rasiste-politia-deschis-dosar-instigare-ura-iohannis-arata-oripilat-pruna-cere-pedepse-exemplare-video-

15225534/comentarii#comments

14 din 18

„Trebui să asigurăm existenţa Oamenilor Noştri şi un viitor pentru Copiii Albi

Necorciţi! Frumuseţea Femeii Albe Pure să nu dispară de pe Pământ!

Exterminăm tot ce nu este Alb Necorcit!!!! Moarte ciorilor! Moarte seminţei

indiene, negroide, corciturilor şi moarte albilor care nu sunt de partea Rasei

Albe! Ciorile ne urăsc şi ne consideră gazde bune de folosit pentru hoiturile

lor.”52

„Îi detest până la cel mai mic fir de păr, sunt nişte fiinţe deplorabile şi incapabile

de ceva bun pe acest pământ. Au în ei sămânţa răului! Să fie ai dracu cu clipa

când au apărut pe pământ!”53

Înghiţi în sec şi pentru o secundă simţi cum te cuprinde frica. Ai auzit astfel de

comentarii toată viaţă, fie că ţi-au fost adresate ţie sau prietenilor, fie atunci când bunicii

povesteau despre vremea comunismului şi suferinţele lor. Însă este cumplit să le vezi scrise,

negru pe alb, pe unele dintre cele mai populare site-uri de ştiri din România şi să ştii că îţi sunt

adresate.

Relaţia cu alte grupuri dezavantajate (etnice, LGBT, etc.)

Cercetarea realizată de CNCD în 2015 cu privire la distanţa socială relevă faptul că

românii ar fi de acord ca o persoană parte a unui grup vulnerabil să locuiască în România sau

chiar în oraşul lor. Părerile se schimbă drastic dacă aceste persoane ar deveni vecini de stradă

sau de bloc sau ar intra în grupul lor de prieteni. Românii au declarat că ar putea fi prieteni cu o

persoană dependentă de droguri (9%), o persoană cu o altă orientare sexuală (15%), o persoană

infectată cu HIV/SIDA (16%), o persoană de etnie romă (20%), o persoană de etnie maghiară

(22%) sau o persoană imigrantă (25%).

Pentru a fi prieten cu altcineva, trebuie să existe un minim de încredere şi respect pentru

cultura, credinţele şi trecutul celuilalt. Trebuie să crezi în cel de lângă tine şi să îl sprijini să îşi

atingă potenţialul. Însă atunci când creşti cu frica că „dacă nu stai cuminte, te fură ţiganii!”, când

eşti învăţat să urăşti pentru că „ungurii sunt duşmanii tăi, căci nu vorbesc limba română!”, când

afli că „evreii sunt zgârciţi” şi trebuie să ai grijă dacă cunoşti vreo unul, când ştii că trebuie să te

fereşti de „homosexualii păcătoşi şi plini de boli”, e greu să îţi faci prieteni, să cunoşti şi să

accepţi diferenţele. Stau dovadă tocmai astfel de comentarii:

„Sunt un cetățean liber, iar dacă vreau să susțin ceva susțin, nu mă obligă nimeni să nu îi fac

țigani jegoși dacă asta sunt. Asta înseamnă că îmi oprești libertatea de exprimare garantată

prin Constituție ,sunt liber să îmi exprim ura pentru orice rasă suntem o țară liberă nu

comunistă…”54;

„Voi sunteţi o molimă, un virus care ne-aţi infectat neamul. Sunteţi mai ţigani decât ţiganii. De

ce dracu scrie în ungureşte pe indicatoarele rutiere de la mine din ţară?De ce dracu îmi vorbiţi

în mizeria voastră de limbă când intru într-un magazin? De ce dracu nu respectaţi ţara în care

trăiţi?55; Nu am nimic cu voi,faceţi ce vreţi, dar în linişte şi fără parade, pentru ca nu vreau să

te vadă şi te înţeleagă ca pe ceva normal, spre exemplu, copilul meu săntos…”56

„Ţiganii sunt nişte căpuşe ale societăţii. Nu am întâlnit nici un ţigan onest sau să aibă anumite

valori care se pot considera umane. Dacă ştiţi voi unul, numiţi-l! În familia mea, trei generaţii

52 Ibidem 53 http://www.9am.ro/comentarii/articol/20146/SA-MOARA-TOTI-TIGANII.html 54 http://www.mediafax.ro/social/cort-amplasat-piata-universitatii-ziua-internationala-romilor-vandalizat-mesaje-

rasiste-politia-deschis-dosar-instigare-ura-iohannis-arata-oripilat-pruna-cere-pedepse-exemplare-video-

15225534/comentarii#comments 55 http://www.9am.ro/comentarii/articol/53025/Moarte-ungurilor-de-la-noi-din-tara.html 56 http://stirileprotv.ro/stiri/social/parada-gay-in-centrul-bucurestiului-sambata-de-la-ora-17-00.html

15 din 18

au luptat la toate războaiele în care România a participat. Nu am cum să nu fiu revoltat, când

aceste căpuşe nu au făcut nimic pentru Ţara Mea, dar au aceleaşi drepturi ca şi mine şi sunt

favorizaţi de sistem […]!”57

Ceea ce poate dânşii / dânsele nu ştiu este faptul că oricine ar putea numi o persoană de

etnie romă onestă, o persoana maghiară care respectă ţara în care trăieşte, o persoană gay care se

bucură de libertatea de exprimare sau alţii din grupuri considerate acum vulnerabile, care au

luptat alături de alţi români sau care o fac şi astăzi prin prisma locului lor de muncă, fie că sunt

învăţători, medici, economişti, jurnalişti, preoţi sau cadre militare.

După 08 aprilie 2016 – Concluzii și recomandări

Regăsim discursuri rasiste la toate categoriile de persoane, de la simpli cetățeni revoltați, la

formatori de resurse umane, la formatori de opinie publică și reprezentanți politici ai societății

românești. În general, persoanele publice revin asupra discursului anti-țigănesc inițial pentru a-i

conferi o nuanță nerasistă, fie ca o consecință a sancționării de către instituții abilitate, fie în

urma promovării în mass-media.

Rasismul este la tot pasul, dar nimeni nu-și asumă această atitudine în mod clar. Desigur,

unele comentarii prezentate mai sus implică asumarea rasismului, însă câte dintre aceste

persoane și-au declarat numele?

Nici procesul de socializare nu îi ajută pe viitorii decidenți ai țării să înțeleagă poziția și

situația reală a romilor din România: instituțiile de învățământ, începând de la grădiniță și

finalizând cu mediul universitar, nu tratează teme precum egalitatea de șanse, echitate socială,

multiculturalism, sau comportament anti-discriminatoriu. Copiii nu au surse în curricula școlară

care să îi introducă în istoria romilor. Acești termeni sunt introduși și studiați abia la nivel

universitar, însă doar în trei dintre specializările disponibile: Facultatea de Sociologie și

Asistență Socială (UB), Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (UB) și programul de masterat

dedicat studiilor rome organizat în cadrul SNSPA București.

Discriminarea romilor și discursul anti-țigănesc au efect emoțional, afectând stima de sine și

încrederea în propriile abilități, însă au și efecte pe plan legal privind accesul la educație,

locuirea, angajarea sau accesul la servicii de sănătate.

Romii sunt discriminați pe baza geneticii, a culturii și tradiției, sunt considerați problemă

pentru România și uzurpatori ai drepturilor românilor. Discriminarea și rasismul se declară, în

cele mai multe cazuri, prin anonimat, simțind astfel, probabil, o mai mare libertate de exprimare.

Neajutorați în aplicarea unor acțiuni radicale împotriva etnicilor romi, discriminatorii formulează

amenințări, directe sau indirecte și îi condamnă pe cei care consideră minoritarii o resursă

umană, cu drepturi umane egale cu ale celorlalți și poate cu ceva mai multe nevoi pentru a depăși

condiția inechitabilă de educație și socializare primară.

Existența unei zile naționale a romilor este dezaprobată în baza caracterului infracțional al

personalității etnicilor romi, care le anulează acest drept. Revolta internauților se soldează cu

solicitarea în fața autorităților și a romilor înșiși a eliminării denumirii de “rom” și acceptarea

apelativului de “țigan”, argumentul principal fiind lunga istorie în care s-a utilizat acest termen și

dobândirea unei imagini pozitive a României și a etnicior români în fața străinilor. Oare

imaginea pozitivă se crează prin disociere de o anumită etnie sau prin asociere cu un caracter

pozitiv din diverse perspective (cinste, muncă etc.)?

Internauții nu renegă doar etnia romă, ci și persoanele de etnie română care acționează în

beneficiul etniei rome, prin implementarea unor programe de integrare, fiind acuzate de

deznaționalizare.

57 Facebook - Gelu Duminică

16 din 18

În multe comentarii întâlnim soluții de tip nazist, ce propun deportarea, exilarea romilor pe

un teritoriu dedicat lor, unde să aibă autonomie – propunere în spatele căreia se poate identifica

un sentiment de auto-victimizare și de deprivare relativă. Proiectul de deportare ar include, oare,

reglementări și pentru familiile mixte și copiii rezultați? Jumătate-romii ar avea drept să calce pe

teritoriul românilor?

O soluție mai blândă vizează obținerea cetățeniei române în urma unui test de limbă și

istorie, pe care, desigur, ne așteptăm ca absolut toți românii să fie capabili să îl treacă.

Discriminarea în rândul etnicilor romi se regăsește chiar și la nivelul discursurilor politice,

uneori ca refulare cu referire la anumite incidente, alteori ca generalizare neargumentată – chiar

dacă, atacați de opinia publică sau anumite instanțe, revin pentru reformularea discursului,

dorind să explice că de fapt mesajul a fost înțeles greșit.

Discursurile anti-țigănești au o tentă generalizatoare. Poate intenționat sau poate din

ignoranță, atenția se îndreaptă asupra cazurilor sociale sau negative prezentate ostentativ în

mass-media, fără a ține cont de realitatea imediată. Până azi tentativele naționale de a adopta o

legislație cu scopul de a implementa măsuri cu rol de îmbunătățire a calității vieții romilor au

eșuat, pornind de la inadecvarea modalității de implementare a Strategiei Naționale pentru Romi

(lipsa fondurilor și a indicatorilor de monitorizare) și continuând cu lipsa voinței politice.

Este important să conștientizăm și să ne asumăm că anti-țigănismul este larg răspândit în

România și că acesta afectează bunăstarea și relațiile interetnice la nivelul întregii societăți

românești. Pentru ca în viitor să putem trăi într-o societate dreaptă și multiculturală, trebuie să

acționăm la toate nivelurile: la nivel educațional (grădiniță, școală generală, liceu, mediu

universitar), la nivelul mass-media (promovarea de spoturi anti-discriminare, introducerea unor

sisteme de filtrare a comentariilor anti-țigănești, promovarea unei atitudini nediscriminatorii în

realizarea știrilor), la nivelul administrației publice (realizare de campanii anti-discriminare cu

reprezentanți ai instituțiilor publice), la nivelul societății civile (capacitarea ONG-urilor pentru o

mai bună reprezentare a intereselor grupurilor vulnerabile și minoritare), la nivel politic (prin

asumarea necesității luptei pentru combaterea discriminării și a anti-țigănismului). Trebuie să

investim în construirea unor instituții puternice care să combată anti-țigănismul, o astfel de

instituție ar putea fi Institutul Național al Romilor care sperăm că va exista în curând și în

România.

Toate acestea pot fi realizate doar prin intermediul unor politici publice al căror scop să fie

obținerea echității în societatea românească, respectiv diminuarea inegalităților dintre romi și

neromi.

17 din 18

Surse de date58

Studii și analize:

Consiliul Europei. (2015). Oglinzi. Manual asupra combaterii anti-țigănismului prin educarea

drepturilor omului, 2015

Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Definiții disponibile pe

http://www.cncd.org.ro/new/formele_disciminarii/

Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară “Împreună”. (2013). Romii din România. De la

țap ispășitor la motor de dezvoltare

Iulius Rostas. (2015). Ethnicity, Power and Inclusion: Why policies towards Roma are failing,

Nicolae, V. Și Slavik, H. (10 mai 2003). Being a "Gypsy": The Worst Social Stigma in

Romania. Disponibil pe http://www.errc.org/article/being-a-gypsy-the-worst-social-stigma-

in-romania/1385

Rosado, Caleb. (1996). Towards a Definition of Multiculturalism, p. 3

Zamfir, C. și Vlăsceanu, L. (coord.). (1998). Dicționar de sociologie. București: Editura Babei,

p. 174, 175, 485

Articole în mass-media:

Burtea, Ioana. (13 mai 2011). Raport AI: Romii continuă să fie discriminaţi în România,

inclusiv prin discursurile politice. Disponibil pe http://www.gandul.info/stiri/raport-ai-

romii-continua-sa-fie-discriminati-in-romania-inclusiv-prin-discursurile-politice-8265130

I.R. (25 noiembrie 2010). Teodor Baconschi a fost sancționat de Consiliul Național pentru

Combaterea Discriminării. Disponibil pe http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8070553-

teodor-baconschi-fost-sanctionat-consiliul-national-pentru-combaterea-discriminarii.htm

https://www.youtube.com/watch?v=4e4DHZS_DLA

25 iunie 2014. Ponta, nou atac la adresa presedintelui: Basescu intruchipeaza si problema

coruptiei si cea a romilor. Disponibil pe http://www.wall-

street.ro/articol/Politic/168072/ponta-nou-atac-la-adresa-presedintelui-basescu-

intruchipeaza-si-problema-coruptiei-si-cea-a-romilor.html

05 iulie 2007. Tăriceanu, acuzat de discriminare. Disponibil pe http://www.evz.ro/tariceanu-

acuzat-de-discriminare-450306.html

Blandiana, Ana. (24.03.2016). Istoria ca viitor. Disponibil pe https://pressone.ro/ana-

blandiana-satanizarea-natiunii-are-ca-victime-traditia-si-mandria-mostenirii-din-batrani/

26 noiembrie 2012. ARD, campanie bazată pe sex: "Forţa mea eşti tu! Femeie romă, lesbiană

şi atee". Papahagi are un slogan controversat. Disponibil pe

http://www.antena3.ro/politica/forta-mea-esti-tu-femeie-roma-lesbiana-si-atee-adrian-

papahagi-are-un-slogan-controversat-193466.html

4 octombrie 2012. Poliția gândirii lovește din nou. Răspuns komisarilor Mungiu-Pippidi și

Ciucu. Disponibil pe http://www.contributors.ro/dezbatere/poli%C8%9Bia-gandirii-

love%C8%99te-din-nou-raspuns-komisarilor-mungiu-pippidi-%C8%99i-ciucu/

Pantazi, R. (05 iunie 2014). Nicolae Robu, primarul din Timișoara, a fost amendat de CNCD

pentru postări rasiste pe Facebook / Robu: Este o decizie incorectă, o voi ataca în instant.

Disponibil pe http://www.hotnews.ro/stiri-esential-17426572-nicolae-robu-primarul-din-

timisoara-fost-amendat-cncd-pentru-postari-rasiste-facebook-robu-este-decizie-incorecta-

voi-ataca-instanta.htm

58 Comentariile au fost preluate în perioada 11-15 aprilie 2016.

18 din 18

Pantazi, R. (23 octombrie 2013). Consiliul pentru Combaterea Discriminarii: Postarea unui

mesaj pe Facebook prin care consilierul de Alba Rares Buglea sustine sterilizarea femeilor

rome este discriminare. Buglea a fost amendat cu 8000 lei. Disponibil pe

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15872645-consiliul-pentru-combaterea-discriminarii-

postarea-unui-mesaj-facebook-prin-care-consilierul-alba-rares-buglea-sustine-sterilizarea-

femeilor-rome-este-discriminare-buglea-fost-amendat-8000-lei.htm

Comentarii ale internauților:

http://www.9am.ro/comentarii/articol/20146/SA-MOARA-TOTI-TIGANII.html

http://adevarul.ro/news/eveniment/mesaje-xenofobe-cortul-piata-universitatii-instalat-ocazia-

zilei-internationale-romilor-politistii-deschis-ancheta-

1_5708decf5ab6550cb8ca57f1/index.html

https://www.facebook.com/AgentiaImpreuna/photos/a.1460205850880243.1073741851.14587

84161022412/1460212920879536/?type=3&theater

Facebook - Gelu Duminică

Facebook/ Împreună la universitate

http://www.gandul.info/stiri/damian-draghici-despre-mesajele-rasiste-condamn-incitarea-la-

ura-15226471

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20925382-foto-bucuresti-cort-vandalizat-mesaje-rasiste-

ziua-internationala-romilor.htm

http://www.mediafax.ro/social/cort-amplasat-piata-universitatii-ziua-internationala-romilor-

vandalizat-mesaje-rasiste-politia-deschis-dosar-instigare-ura-iohannis-arata-oripilat-

pruna-cere-pedepse-exemplare-video-15225534#comments

http://mihaivasilescublog.ro/2015/05/11/moarte-de-tigan/

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/reactii-extrem-de-dure-dupa-ce-pe-un-cort-din-capitala-

au-aparut-peste-noapte-mesaje-rasiste-iohannis-este-oripilat.html