cĂutarea identitĂȚii În scrierile imigranȚilor …

of 17/17
UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE LITERE ȘCOALA DOCTORALĂ DE STUDII LINGVISTICE ȘI LITERARE TEZĂ DE DOCTORAT THE QUEST FOR IDENTITY IN NORWEGIAN-AMERICAN IMMIGRANT NARRATIVES. CORRESPONDENCES WITH THE ROMANIAN IMMIGRANT EXPERIENCE IN AMERICA [CĂUTAREA IDENTITĂȚII ÎN SCRIERILE IMIGRANȚILOR NORVEGIENI DIN AMERICA. CORESPONDENȚE CU EMIGRAȚIA ROMÂNILOR] REZUMAT COORDONATORI ȘTIINȚIFICI: PROF. UNIV. DR. SANDA TOMESCU-BACIU PROF. UNIV. DR. IOAN BOLOVAN DOCTORAND: IOANA-ANDREEA MUREȘAN 2021

Post on 20-Oct-2021

2 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

TEZ DE DOCTORAT
NARRATIVES.
EXPERIENCE IN AMERICA
REZUMAT
DOCTORAND: IOANA-ANDREEA MUREAN
1.1. Cine sunt eu? Câteva consideraii asupra conceptului de identitate
1.2. Identitatea cultural i imigrarea. Imigranii i sentimentul de apartenen
1.3. Scrierile imigranilor ca reflectri ale experienei migraiei
Capitolul 2 Corespondene între emigraia norvegienilor i românilor în America de Nord pân la sfâritul celui de-Al Doilea Rzboi Mondial
2.1. Scurt istorie a emigraiei norvegienilor i românilor în America
2.1.1. Emigraia norvegienilor spre America
2.1.2. Emigraia românilor spre America
2.2. Comuniti norvegiene i române în America
2.2.1. Comuniti norvegiano-americane
2.2.2. Comuniti româno-americane
2.3.1. Amerikabrev
2.3.3. Carte din America
Capitolul 3 Ole Edvart Rølvaag i motenirea cultural norvegian în America
3.1. Pionier i imigrant: acas în prerie
3.2. Pstrarea culturii din ara de origine
Capitolul 4 Visul american neîmplinit al lui Knut Hamsun
4.1. Viziunea lui Hamsun asupra Americii i a imigrantului
4.2. Experiena american care reiese din schiele lui
Capitolul 5 Anioara Stan i dedicarea ei pentru pstrarea folclorului i identitii româneti
5.1. Autobiografia unei vistoare
5.2. Proiectul vizionar al unui muzeu global de art popular
Concluzii
Bibliografie
Primar
Secundar
Interview with Edvard Hoem (traducere în englez)
4
Corespondene cu experiena imigranilor români în America
„Am devenit strini; strini pentru cei pe care i-am prsit i
strini pentru cei la care am venit.”
(Rølvaag, The Third Life of Per Smevik, 1971, 126)1
Cuvinte-cheie: identitate, asimilare, identitate cultural, etnicitate, apartenen, ar de origine,
dezrdcinare, identiti ambivalente, norvegiano-american, româno-american, literatura
migraiei, literature american, scrieri ale imigranilor, emigraia norvegienilor spre America,
emigraia românilor spre America, scrisorile imigranilor, motenire cultural, Ole Edvart
Rølvaag, Knut Hamsun, Anioara Stan
REZUMAT
Aceast tez exploreaz cutarea identitii în cazul imigranilor norvegieni i români,
dificultile pe care le implic, conflictele interioare care apar în timpul procesului de asimilare,
dup cum sunt relevate în scrierile autorilor norvegieni Ole Edvart Rølvaag i Knut Hamsun i
ale scriitoarei române Anioara. Stan, fiecare având o perspectiv diferit asupra emigraiei.
Corespondenele dintre emigraia norvegian i cea româneasc în America de la începutul ei,
în secolul al XIX-lea, pân la sfâritul celui de-Al Doilea Rzboi Mondial vin s susin ideea
c problemele întâmpinate de imigrani în drumul lor de adaptare la un nou mediu cultural erau
destul de similare.
Mitul visului american a atras milioane de oameni în Lumea Nou prin promisiunea de
împlinire, de obinere a succesului prin munc grea i perseveren, indiferent de origine, etnie
1 Textul original în norvegian: “Vi er blitt fremmede. Fremmede er vi for det folk vi forlot, og fremmede er vi for det folk vi kom til.” (Rølvaag, Amerika-breve fra P.A. Smevik til hans far og bror i Norge, 1912, 171).
5
sau clasa social a celui care încearc s-l realizeze. Cu toate c promisiunea abundenei
materiale trebuie s fi contribuit foarte mult la aprecierea sa pe scar larg, cuvântul „America”
a devenit sinonim cu „oportunitate”, ademenind imigranii din întreaga lume, în special din
Europa, cu promisiunea de a le oferi condiii pentru a se dezvolta, fr restricii de clas sau
barierele tipice Lumii Vechi. Totui, visul nu putea fi atins nici de toi, nici fr lupt. Pe msur
ce imigranii au pit pe rmurile americane i au început s aib de-a face cu dificultile
generate de o nou limb, oameni noi, mentaliti noi, pe msur ce interiorizau mitul, acesta
îi pierdea din strlucire, lsându-i prad conflictelor interioare.
Oricât de puternic ar fi imboldul de a emigra, fenomenul migraiei duce la o criz de identitate.
Aculturaia are loc, inevitabil, la convergena dintre cultura rii de origine i cultura care va
deveni în cele din urm dominant. Experienele individuale sau cele ale comunitilor de
imigrani sunt diferite: aa cum menioneaz WI Thomas i Florian Znaniecki în teoria
aculturaiei pe care o propun, îl putem întâlni pe imigrantul boem, care alege s abandoneze
cultura natal i s îmbrieze cultura în care a emigrat, filisteanul, care rmâne la cultura sa i
nu reuete s se adapteze, dar i tipul creativ, care se adapteaz cu succes la noua cultur, dar
nu renun la cultura rii natale (Thomas & Znaniecki, 1958, 1853-1854). Cu toate acestea,
chiar i imigranii care au reuit s se adapteze i s nu renune la motenirea lor cultural au
avut parte de conflicte interioare.
Pân în acest moment, majoritatea cercetrilor s-au concentrat pe compararea grupurilor etnice
similare sau a grupurilor etnice conexe, îns exist anumite similitudini chiar i între comuniti
de imigrani care par a fi foarte diferite, iar acestea merit atenia noastr. Mai mult, cercetarea
tiinifico-social, dei bogat i divers, este adesea limitat în obiectivele sale, deoarece se
concentreaz pe aspecte unice ale migraiei, cum ar fi decizia de a pleca i nu reuete „s
surprind esena a ceea ce înseamn a fi migrant; i s fii, sau s nu fii, parte dintr-o comunitate,
o naiune, o societate – separat de istorie i de apartenena la un loc. Nu reuete s descrie
nostalgia, anomia, exilul, dezrdcinarea, nelinitea. ” (King, Connell i White, 1995, ix-x).
Astfel, cercetarea sociologic nu poate ilustra dimensiunea personal a emigrrii. Literatura
migraiei vine s umple acest gol i îndeplinete în acelai timp o funcie terapeutic, permiând
scriitorilor imigrani s-i exprime lupta interioar, oferind cititorilor imigrani reflecii ale
propriilor experiene.
6
Aceast tez arat cum identitatea a devenit ambivalent în cazul imigranilor norvegieni i
români din America, deoarece acetia nu mai aparineau rii de origine, nereuind nici s se
integreze în totalitate în Lumea Nou. Scopul acestei teze este s priveasc dincolo de avantajele
migraiei i ale proclamatei viei fericite din Lumea Nou i s vad în ce msur scrierile
imigranilor reflect problemele de identitate i apartenen.
Cercetarea noastr este inovatoare prin juxtapunerea unic a trei autori diferii, provenind din
medii culturale diferite i cu experiene diferite ale imigraiei, alei cu scopul de a obine o
înelegere mai cuprinztoare a ceea ce înseamn s fi imigrant în America.
Tema cercetrii
În lumina perspectivelor prezentate mai sus, aceast tez se concentreaz pe identitate cu
referire la imigraie i cultur, discutând experienele imigranilor norvegieni din America i
modul în care imigraia le-a modelat identitile. Din punct de vedere metodologic, analiza se
concentreaz pe descrierea elementelor care alctuiesc identitatea cultural, pe sentimentul de
apartenen, aa cum sunt reflectate în scrierile selectate.
Analiza de fa nu pretinde accent pe obiectivitate sau asupra adevrului istoric, ci alege s se
concentreze asupra experienei personale a migraiei. Teza noastr ar trebui abordat având în
vedere acest lucru, pornind de la premisele c adevrul istoric încearc s serveasc
obiectivitatea, în timp ce ficiunea i alte scrieri ale imigranilor nu au astfel de pretenii,
deoarece acestea sunt expresii ale punctelor de vedere personale, subiective, asupra migraiei.
Exist o serie de contribuii remarcabile ale cercetrii noastre care acoper decalajul în
cunotinele legate de înelegerea imigraiei din dou puncte de vedere distincte: cel norvegian,
pe de o parte, i cel românesc, pe de alt parte. Competena noastr lingvistic în norvegian
ne-a permis s citim literatura direct în norvegian i, astfel, s avem o experien direct cu
resursele. Mai mult, perspectiva istoric asupra emigraiei reprezint coloana vertebral a tezei.
Studiile anterioare privind identitatea în literatura migraiei nu au cutat corelaii între scrierile
imigranilor care aparin unor medii culturale foarte diferite. Am iniiat un studiu aprofundat al
cutrii identitii imigranilor norvegieni i români în secolul al XIX-lea i în prima jumtate a
secolului al XX-lea, aa cum este ilustrat în literatura migraiei, care se bazeaz pe perspectiva
istoric ce ilustreaz corespondenele dintre cele dou emigraii. Mai mult, cercetarea de fa
7
ofer dovezi suplimentare cu privire la modul în care diferitele grupuri etnice au perceput
experiena imigraiei în America.
Pentru a oferi un fundament pentru analiza noastr a dou culturi diferite, am identificat mai
multe puncte de convergen între cele dou ri pentru perioada selectat pentru analiza noastr,
i anume secolul al XIX-lea pân la sfâritul celui de-Al Doilea Rzboi Mondial. Primul se
refer la marginalitatea celor dou lumi, întrucât, din punct de vedere geografic, atât
norvegienii, cât i românii locuiesc în inuturi la periferia Europei, dei la capete opuse.
Amplasarea geografic a avut influen asupra dezvoltrii culturii în aceste zone, ca i în alte
pri. Astfel, a fi la periferia continentului înseamn a avea acces limitat la centrul Europei i a
juca un rol mai puin proeminent în context internaional. Cu toate acestea, faptul c Norvegia
este situat în vestul continentului, având o poriune uria de coast, a fost esenial pentru
dezvoltarea sa, explicând caracterul timpuriu al emigraiei norvegiene, în timp ce poziia estic
a României, în calea popoarelor migratoare, cu acces limitat la mare, au fost decisive pentru
soarta sa. În plus, Norvegia avea terenuri arabile limitate pentru agricultur i un climat mai dur.
Tot aa, românii din zonele muntoase din Transilvania s-au confruntat cu dificulti
asemntoare. În plus, situaia economic, unul dintre factorii push, care au determinat
emigraia, a fost dificil în ambele ri. În Transilvania, îns, situaia socio-politic a avut o
importan i mai mare, întrucât românii erau o naiune tolerat, exclus de la guvernarea
provinciei i, prin urmare, nu puteau poseda pmânturi, ceea ce genera dificulti suplimentare
în supravieuire. Un al doilea punct de convergen este situaia politic, întrucât Norvegia nu
fusese un stat independent de sute de ani, iar contiina naional trezit la începutul secolului
al XIX-lea a fost construit pe parcursul perioadei de o sut de ani, în vreme ce Transilvania,
regiunea de origine a marii majoriti a imigranilor din America, a fost sub stpânire strin
pân la unificarea României în 1918. Nu în ultimul rând, ambele ri aveau populaii majoritar
rurale, cu tradiii rurale puternice, care au generat modele culturale similare. Acest lucru a
presupus, de asemenea, o relaie strâns cu natura i o puternic apreciere a pmântului i o sete
de pmânt, care au oferit impulsul emigrrii pentru ambele naiuni. Astfel, contextul economic
i socio-politic al celor dou ri a fost extrem de relevant pentru evoluia emigraiei.
8
Context
În ultimii ani, a aprut un interes din ce în ce mai mare pentru abordarea problemelor legate de
societile multiculturale. Într-o lume globalizat, identitatea nu este limitat la graniele fizice.
Identitatea este dinamic, sufer schimbri constante, iar numeroasele sale valene dezvluie
complexitatea experienelor de via. Dei migraia este un fenomen la fel de vechi ca specia
noastr, impactul ei nu a fost niciodat mai mare datorit caracterului su aproape universal,
care genereaz nenumrate experiene i interpretri. În mod firesc, strmutarea i
dezrdcinarea cauzeaz probleme de identitate i apartenen, iar literatura migraiei a devenit
mijlocul de exprimare pentru toi cei care caut o mai bun înelegere a emigraiei, completând
perspectiva socio-istoric prin accentul pe experiena individual.
Importana identitii devine i mai proeminent în cazul imigranilor din a doua sau a treia
generaie. Un astfel de exemplu este oferit de serialul de televiziune norvegian Alt for Norge
(„Totul pentru Norvegia”), o producie care a implicat norvegienii americani care s-au întors în
ara de origine pentru a-i descoperi rdcinile. Experiena imigraiei strmoilor lor cu mai
mult de o sut de ani în urm este adus la via prin scrisorile care au cltorit luni întregi din
Lumea Nou ctre rmurile norvegiene. Scrisorile din America, cele care reprezentau singura
legtur între membrii aceleiai familii desprite de Oceanul Atlantic sunt acum folosite pentru
a crea legturi între rudele care triesc pe continente diferite, aducând cunoatere asupra vieii
imigranilor din secolele XIX i XX, dezvluind c întrebrile problemele de identitate i
apartenen sunt la fel de valabile astzi ca i în anii 1900. În plus, o alt dimensiune de luat în
considerare atunci când vine vorba de vizibilitatea subiectului nostru de cercetare este relevana
sa pentru înelegerea societii multiculturale în care trim muli dintre noi. Referindu-se la
Norvegia, Kongslien scrie: „dei contextul i condiiile pot fi foarte diferite în multe feluri, cred
c lucruri precum dezrdcinarea, strmutarea i conflictele culturale din noua societate nu s-
au schimbat atât de mult pentru persoanele implicate2”. (Kongslien, 1989, 14). Întrebrile
privind identitatea, nevoia imigranilor de a aparine sunt aceleai pentru imigranii din secolul
XXI ca i pentru imigranii din secolele XIX i XX.
2 Traducerea noastr din norvegian: “Sjølv om omstenda og vilkåra på mange måtar kan vera ulike, trur eg at slike ting som å rive opp røtene, omplanting og kulturkonfliktar i det nye samfunnet ikkje har endra sef så mykje for dei menneska det gjeld.” (Kongslien, 1989, 14).
9
Metod
Pentru a ne atinge scopul, folosim un cadru teoretic construit pe o abordare interdisciplinar
care încorporeaz o analiz sociologic a conceptului de identitate i o perspectiv istoric
asupra migraiei într-o analiz calitativ a scrierilor imigranilor. Astfel, în discuia noastr cu
privire la problemele identitii i apartenenei imigranilor, analizm îndeaproape scrierile
imigranilor selectai pentru a reda o imagine tip mozaic a experienei imigranilor care decurge
dintr-o perspectiv norvegiano-american i una româno-american.
Alegerea textelor
Three authors have been chosen for analysis in order to render a comprehensive and diverse
perspective upon immigration as it was experienced by individuals. Ole Edvart Rølvaag writes
in Norwegian for the Norwegian-Americans illustrating their struggle to preserve their identity
as he depicts the hardships encountered by a family of Norwegian settlers in Dakota in a saga-
like series of four novels, translated into English in three volumes. He embodies the successful
immigrant, since he had left Norway for America as a fisherman, and had succeeded in
becoming university professor and writer. Knut Hamsun writes for the Norwegian and European
audience after he returns from two unsuccessful attempts to bring poetry into the lives of his
fellow Norwegian people who had chosen to leave the old continent for the New World. The
book is a documentary-like account of America, abounding in bitter evaluations of the cultural
and spiritual life of a society he could not understand and in which he could not fit in. Anioara
Stan intended to temporarily emigrate to America to ease her family’s economic situation, but
also to valorise the traditional folk art of her country, being determined to show that each of the
peoples that make up America has a cultural heritage that is worth known and that can be used
to bring cohesion and tolerance to a culturally-diverse environment. She eventually remained
in America, and wrote the autobiography of a visionary that dreamt of achieving world peace
through a better understanding of the diverse cultures.
Trei autori au fost alei pentru analiz pentru a oferi o perspectiv cuprinztoare i divers
asupra imigraiei aa cum a fost experimentat de indivizi. Ole Edvart Rølvaag scrie în
norvegian pentru norvegienii-americani ilustrând lupta lor pentru a-i pstra identitatea, în timp
ce el descrie greutile întâmpinate de o familie de coloniti norvegieni în Dakota într-o serie
de patru romane asemntoare unei saga, tradus în englez în trei volume. El îl întruchipeaz
10
pe imigrantul de succes, de când plecase din Norvegia în America ca pescar i reuise s devin
profesor universitar i scriitor. Knut Hamsun scrie pentru audiena norvegian i european
dup ce se întoarce din dou încercri nereuite de a aduce poezie în vieile colegilor si
norvegieni care au ales s prseasc vechiul continent în Lumea Nou. Cartea este o relatare
documentar a Americii, plin de evaluri amare ale vieii culturale i spirituale a unei societi
pe care nu o putea înelege i în care nu se putea încadra. Anioara Stan inteniona s emigreze
temporar în America pentru a uura economia familiei sale. situaie, dar i pentru a valorifica
arta popular tradiional a rii sale, fiind hotrât s arate c fiecare dintre popoarele care
alctuiesc America are o motenire cultural care merit cunoscut i care poate fi folosit
pentru a aduce coeziune i toleran la o diversitate cultural mediu inconjurator. Ea a rmas în
cele din urm în America i a scris autobiografia unui vizionar care visa s realizeze pacea
mondial printr-o mai bun înelegere a diverselor culturi.
Structur
Întrucât aceast tez se concentreaz pe diferite percepii ale experienei imigranilor aa cum
reies din literatura migraiei, cu o viziune istoric suplimentar asupra imigraiei norvegiene i
româneti în America, structura sa a fost conceput pentru a reflecta aceast dubl perspectiv.
Primul capitol deschide cercetarea prin discutarea conceptelor de identitate, identitate cultural,
etnicitate i apartenen în legtur cu literatura migraiei. Întrucât literatura existent cu privire
la conceptul de identitate în special este extrem de divers, primul pas este explorarea valenelor
termenului care sunt potrivite pentru experiena imigranilor din secolul al XIX-lea i prima
jumtate a secolului al XX-lea. Mai mult, elementele referitoare la identitatea cultural i
etnicitate sunt analizate i cu referire la migraia american. Sentimentul de apartenen al
imigranilor este o dimensiune important în discuia noastr, deoarece relev costurile
emigrrii, dubla existen a imigranilor, care se lupt s-i gseasc locul în ara adoptiv i îi
dau seama c nu mai aparin nici rii lor de origine, nici celei noi. În fine, conceptele de
identitate i apartenen sunt discutate în legtur cu scrierile imigranilor, care sunt analizate
ca reflectri ale migraiei. O atenie special este acordat rolului literaturii migraiei în studiul
emigraiei datorit perspectivei personale pe care o ilustreaz.
Al doilea capitol prezint o retrospectiv istoric consistent asupra emigrrii norvegiene i
româneti în America, concentrându-se pe identificarea corespondenelor dintre emigrarea din
11
cele dou ri europene marginale. Dup o parte introductiv care descrie contextul european
mai larg al migraiei în mas, cele trei subcapitole se concentreaz în primul rând pe evoluia
emigrrii, cu referire la cauzele emigrrii, atât socio-economice, cât i demografice i religioase.
Sunt discutate i comunitile de imigrani construite de cele dou grupuri etnice, i anume
aezrile pe care le-au înfiinat, organizaiile imigranilor i rolul acestora, bisericile i colile,
precum i presa. Ultimul subcapitol analizeaz scrisorile trimise de imigrani ctre ara de
origine, aa-numitele scrisori din America, deoarece susinem c au nevoie de atenie sporit
pentru o discuie cuprinztoare despre migraie. Aceste scrisori sunt relatri directe despre
experiena imigranilor care, în ciuda dozei lor inerente de subiectivitate, au fost considerate de
cititorii lor drept cele mai de încredere surse de informaii, deoarece au fost scrise de oameni pe
care îi cunoteau. Mai mult decât atât, scrisorile din America vorbesc despre greutile, dorul,
bucuriile vieii de imigrant, dezvluind modul în care dificultatea de adaptare la o nou cultur
era valabil pentru toi imigranii, indiferent de unde provin.
Rolul pe care aceste scrisori l-au jucat în exodul în mas ctre America nu trebuie trecut cu
vederea, deoarece au acionat mai ales ca factori ai emigraiei, convingându-i chiar i pe cei mai
suspicioi c oportunitile gsite în Lumea Nou le depesc cu mult pe cele din Lumea Veche.
Unele dintre aceste scrisori, dimpotriv, au exacerbat costurile emigrrii, dezvluind munca
grea, luptele i dorul.
Urmtoarele capitole se concentreaz asupra celor trei scriitori pe care i-am selectat pentru
cercetarea noastr. Doi dintre ei sunt norvegieni, deoarece teza noastr este cu precdere axat
pe literatura norvegian. De asemenea, este relevant s menionm faptul c scriitorii norvegieni
au scris în norvegian, pentru comunitatea norvegiano-american (Rølvaag), traducându-le în
englez la scurt timp dup publicarea lor în Norvegia, sau pentru norvegienii de acas, fr
intenia de a le traduce vreodat în limba englez (Hamsun). Am citat ambele versiuni pentru o
imagine cât mai fidel. Cel de-al treilea capitol analizeaz dou dintre crile lui Ole Edvart
Rølvaag despre experiena imigranilor: romanul „Uriai pe pmânt” (Giants in the Earth, 1924-
1925), care descrie viaa de pionier imigrant în preria din Dakota i „Despre motenirea noastr”
(Concerning Our Heritage, 1922), o colecie de eseuri care dezvluie credina lui Rølvaag c
identitatea cultural norvegian, motenirea cultural trebuie pstrate în ciuda dorinei de
asimilare în cultura american. Ne referim, de asemenea, la „Scrisori din America” (The Third
12
Life of Per Smevik, 1912), primul volum publicat de Rølvaag, deoarece acesta completeaz
percepia autorului asupra experienei migraiei, precum i ataamentul su puternic fa de
motenirea sa cultural i de comunitatea norvegiano-american.
Knut Hamsun este al doilea scriitor norvegian discutat în teza noastr. Hamsun a fcut dou
cltorii în America i a suferit greuti, dar nu a reuit s se integreze în Lumea Nou. Cu toate
acestea, perspectiva sa asupra Americii i statutul imigrantului, diferit în multe privine de cea
a lui Rølvaag, este esenial pentru o imagine de ansamblu cuprinztoare a experienei migraiei
aa cum este descris în literatur. Pe parcursul acestui capitol facem trimitere la date
autobiografice, deoarece acestea contribuie la înelegerea experienei sale. Astfel, ne
concentrm asupra imaginii lui Hamsun despre America aa cum aceasta reiese din „Viaa
cultural a Americii moderne” The Cultural Life of Modern America (1889), o relatare critic a
vieii culturale i spirituale a Lumii Noi. Mai mult, experiena american va exercita influen
asupra scrierilor ulterioare ale lui Hamsun, aa c am ales s discutm dou dintre schiele pe
care le-a scris, i anume „Spaim” („Fear ”) i „În prerie” („ On the Prairie ”, 1903), ilustrative
pentru anii petrecui în preria american . În plus, urmrim punctul su de vedere asupra culturii
americane prin câteva dintre scrisorile sale i articolul „Festina lente” (1928).
Experiena imigraniei ilustrat de scriitoarea român Anioara Stan vine s completeze tabloul
multicultural asupra cutrii identitii dezvluit de selecia noastr de scrieri ale imigranilor.
Aadar, discutm despre Stan „Au traversat muni i oceane” (They Crossed Mountains and
Oceans, 1947), autobiografia unei vistoare. Perspectiva ei difer atât cronologic, cât i cultural,
întrucât experiena ei a fost reprezentativ pentru cea a majoritii românilor din Transilvania
care i-au prsit mediul tradiional, rural, pentru a se stabili în marile centre industriale din
America. Anioara Stan este ghidat de visul ei de a promova pacea mondial prin
contientizarea diversitii culturale a tuturor popoarelor. Autobiografia ei ilustreaz într-o
manier oarecum romantic dragostea ei pentru arta i tradiiile populare româneti, pentru
ranul care duce o existen panic, în armonie cu natura, precum i pentru modul în care
reminiscenele culturii Lumii Vechi, precum i conservarea patrimoniului cultural poate aduce
coeziune în cadrul unei comuniti de imigrani, fcând-o distinct i apreciat în vasta cultur
american.
13
Scrierile pe care le analizm dezvluie c emigraia din anii 1900 a fost o experien care a
provocat multe dificulti celor care s-au aventurat pe rmuri necunoscute în cutarea visului
american. Smuli din împrejurimile familiare ale rii lor, desprii de familie i de cei dragi,
imigranii s-au trezit strini într-o ar strin, înconjurai de strini din toate culturile. Pe msur
ce au început s-i construiasc noua via în Lumea Nou, lupta lor a fost s-i gseasc locul
în timp ce încercau s nu-i piard identitatea. În schimb, au dobândit o identitate dubl, care
i-a i îmbogit, dar i-a i nelinitit. Dac istoricii s-au concentrat pe oferirea de relatri obiective
despre ceea ce presupune emigraia, scriitorii au spus povetile personale ale migraiei,
completând imaginea unui fenomen care este inerent naturii umane. În cele din urm, am obinut
o perspectiv holistic asupra situaiei imigrantului în acele vremuri.
14
BIBLIOGRAFIE SELECTIV
Surse primare
HAMSUN, Knut, “Brev til Kristofer Janson”, 16 Jul. 1887, Casselton, North Dakota, in Knut
Hamsuns brev 1879-1895, Utgitt av Harald S. Næss, Oslo, Gyldendal Norsk Forlag, 1994, pp.
74-75.
HAMSUN, Knut, “Brev til Sven Tveraas”, 11 Apr. 1884, Minneapolis, Minnesota, in Knut
Hamsuns brev 1879-1895, Utgitt av Harald S. Næss, Oslo, Gyldendal Norsk Forlag, 1994, pp.
44-45.
HAMSUN, Knut, “Brev til Yngvar Laws”, ?aug-okt, ?1888, København, in Knut Hamsuns
brev 1879-1895, Utgitt av Harald S. Næss, Oslo, Gyldendal Norsk Forlag, 1994, pp. 78-79.
HAMSUN, Knut, “Fear”, in “Hamsun and America”, translated by Sverre Arestad in
Norwegian-American Studies, Volume 24, edited by Kenneth O. Bjork, Northfield,
Minnesota, Norwegian-American Historical Association, 1970, pp. 166-171.
HAMSUN, Knut, “Festina lente”, in Knut Hamsun. Artikler 1889-1928, Utvalg ved Francis
Bull, 2. utgave, Olso, Gyldendal Norsk Forlag, 1965, pp. 141-148.
HAMSUN, Knut, “Festina lente”, in Knut Hamsun Remembers America: Essays and Stories,
1885-1949, translated by Richard Nelson Current, Columbia and London, University of
Missouri Press, 2003, pp. 131-138.
HAMSUN, Knut, Fra det Moderne Amerikas Aandsliv, Copenhagen, P.G. Philipsens Forlag,
1889.
HAMSUN, Knut, “Letter to Kristofer Janson”, 16 Jul. 1887, Casselton, North Dakota, in Knut
Hamsun: Selected Letters: Volume 1: 1879-98, Edited by Harald Næss and James McFarlane,
Norwich, Norvik Press, 1990, pp. 62-63.
15
HAMSUN, Knut, “Letter to Sven Tveraas”, 11 Apr. 1884, Minneapolis, Minnesota, in Knut
Hamsun: Selected Letters: Volume 1: 1879-98, Edited by Harald Næss and James McFarlane,
Norwich, Norvik Press, 1990, pp. 44-45.
HAMSUN, Knut, “Letter to Yngvar Laws”, ?1888, in Knut Hamsun: Selected Letters: Volume
1: 1879-98, Edited by Harald Næss and James McFarlane, Norwich, Norvik Press, 1990, p.
87.
HAMSUN, Knut, “On the Prairie”, in Knut Hamsun Remembers America: Essays and Stories,
1885-1949, translated by Richard Nelson Current, Columbia and London, University of
Missouri Press, 2003, pp. 72-79.
HAMSUN, Knut, “Paa Prærien”, in Kratskog: Historier og Skitser, Copenhagen,
Gyldendalske Boghandels Forlag (F. Hegel & Søn), 1903, pp. 117-131.
HAMSUN, Knut, “Raedsel”, in Kratskog: Historier og Skitser, Copenhagen, Gyldendalske
Boghandels Forlag (F. Hegel & Søn), 1903, pp. 81-90.
HAMSUN, Knut, The Cultural Life of Modern America, Edited and translated by Barbara
Gordon Morgridge, Cambridge, Harvard University Press, 1969.
RØLVAAG, Ole Edvart, Amerika-breve fra P.A. Smevik til hans far og bror i Norge,
Minneapolis, Minnesota, Augsburg Publishing House,1912.
RØLVAAG, Ole Edvart, Concerning Our Heritage, translated and with an introduction by
Solveig Zempel, Northfield, Minnesota, 1998.
RØLVAAG, Ole Edvart, Giants in the Earth. A Saga of the Prairie, Translated from the
Norwegian by Lincoln Colcord & the Author, Perennial Library, New York, Hagerstown, San
Francisco, London, Harper & Row Publishers, 1927, 1929.
RØLVAAG, Ole Edvart, I de dage. Fortælling om norske nykommere i Amerika, Kristiania
(Oslo), Forlagt av H. Aschehoug & Co. (W. Nygaard), 1924.
RØLVAAG, Ole Edvart, I de dage. Riket grundlægges, Kristiania (Oslo), Forlagt av H.
Aschehoug & Co. (W. Nygaard), 1925.
16
RØLVAAG, Ole Edvart, “Interview”, in The Third Life of Per Smevik, translated by Ella
Valborg Tweet and Solveig Zempel, Minneapolis: Dillon Press, 1971, second printing.
RØLVAAG, Ole Edvart, The Third Life of Per Smevik, translated by Ella Valborg Tweet and
Solveig Zempel, Minneapolis, Dillon Press, 1971, second printing.
STAN, Anioara, “Introduction”, The Romanian Cook Book, Secaucus, N.J.: Castle, 1951, pp.
ix-xiii.
STAN, Anioara, They Crossed Mountains and Oceans, New York, The William-Frederick
Press, 1947.
BJØRAVÅG, Berta Serina, “Letter”, in In Their Own Words. Letters from Norwegian
Immigrants, collected and translated by Solveig Zempel, Minneapolis, London, University of
Minnesota Press, The Norwegian-American Historical Association, 1991, pp. 29-30.
RAMSETH, Barbo, “Letter”, in In Their Own Words. Letters from Norwegian Immigrants,
collected and translated by Solveig Zempel, Minneapolis, London, University of Minnesota
Press, The Norwegian-American Historical Association, 1991, pp. 104.
HULUDE, George, “Scrisoare din America”, ara noastr, Sibiu, Anul I, 2 decembrie 1907,
nr. 49, p. 744.
MARIA, REGIN A ROMÂNIEI, Între Românii din America, 1926, Cele trei Criuri. Anale
culturale, Oradea, Year XVI, no. 7-8, July-August 1935, pp. 88-91.
OPREAN, Dumitru, “Scrisoare din America”, Tribuna, Arad, 10/23 aprilie 1911, Anul XV,
Nr. 81, pp. 10-11.
OSVAD, Vasile C., “Grijii de vetrele voastre”, Bunul econom, Ortie, nr. 24, 21 iunie
1903, p. 1.
TMA, Petru, fragment from a letter to his wife Ana, from Warren, Ohio, to Ilidia,
Romania, 1915, https://www.scena9.ro/project/mica-america.
VASILIU, Nicolae, “Scrisoare din America”, Gazeta Transilvaniei, Braov, Anul al LXXXV-
lea, nr. 275, 22.12.1922, p. 2.
Gazeta Transilvaniei, Braov, nr. 64, 20 martie/2 aprilie 1914, p. 3.
Tribuna Poporului, Arad, 28 martie/9 apr 1898.
Unirea, Blaj, nr. 31, 10 august 1907, pp. 274-280.