Motto: Visele noastre naruite nu le avem niciodata la voia intimplarii. Ele sunt intotdeauna o piesa dintr-un joc de puzzle mai mare, un capitol dintr-o poveste mai lunga ( Larry Crabb ) Scopul : De a intelege natura visului, modul de manifestare a acestui fenomen si influenta lui asupra vietii omului. Obiective:1. Sa definesc notiunea de vis din diverse perspective; 2. Sa determin sursa visului ;3. Sa explic natura visului ca fenomen psihologic; 4. Sa analizez importanta visului in viata omului.Ce este visul? Visul este o fractiune de activitate psihica involuntara, care implica exact atat constienta incat sa devina reproductibila in stare de veghe. Viseste un termen care descrie experienasubcontientconstnd dintr-o succesiune de imagini, sunete, idei, emoii i alte senzaii care apare, de obicei, n timpulsomnului, dar mai ales n cazul tipului de somn n care ochii se mic (somn paradoxal). Visul este un produs al tau; Inconstientul, matricea viselor, are o functie de sine statatoare si autonoma in crearea viselor; Este firesc ca visul sa spuna multe lucruri despre tine. Este o manifestare a inconstientului, insa nu este o manifestare pura a inconstientului, ci una care este filtrata la randul ei. Visul apare si ca manifestare a afectivitatii tale. Freud a efectuat o impartire a visului: visul are un continut manifest (ceea ce apare, efectiv, in vis) si un continut latent (ceea ce exista, in fapt, in mine si apare in acest moment in vis, exprimat simbolic). Sursa viselor: nc nu s-a aflat care poriune a creierului genereaz visele, dac exist o singur regiune din creier care le genereaz, dac sunt implicate mai multe sau care este cu adevrat scopul viselor. Somnul fiecruia dintre noi urmeaz un ciclu regulat n fiecare noapte, fiind compus din cele dou tipuri de somn: REM (rapid eye movement) i NREM (non-rapid eye movement, care este mprit n 4 stadii). Bebeluii mpart n mod egal timpul de somn ntre somnul de tip REM i cel NREM, ns adulii petrec doar 20% din somn n faza REM, care la btrnee ocup doar 15% din perioada total de. Fiecare ciclu de somn dureaz aproximativ 90 de minute i ncepe cu primele 4 etape ale somnului NREM. Primele dou etape ale somnului NREM reprezint un somn uor, n care muchii corpului se relaxeaz i ritmul inimii ncetinete. Etapele 3 i 4 ale somnului NREM reprezint somnul adnc, n timpul cruia undele cerebrale ncetinesc. Ciclul continu n sens invers, dinspre etapa 4 a somnului NREM pn la etapa 1, care este apoi urmat de somnul REM. Apoi, ciclul se reia. Visele lucide: Sunt visele, in care cei ce viseaz sunt contieni c viseaz, putnd exercita controlul asupra diverselor aspecte ale visului inclusiv a mediului din vis. ntr-un vis lucid, mediul nconjurtor este adesea mult mai realist iar acurateea senzorial este mai ridicat dect n visele obinuite. Visele premonitorii: Sunt visele carene arat ceva din viitor, sunt un fel de deja vu. ns existvisepremonitorii i vise precognitive, diferena ntre ele fiind destul de subtil. Precogniiile sunt informaii despre situaii concrete, ntmplri, stri de fapt. Interpretarea viselor: Interpretarea stiintifica a visului nu a putut exista cu adevarat pana la finalul secolului XIX, cind Freud a introdus, intr-un mod autentic, un continut psihologic care, desi nu era chiar nou, a revolutionat si a instituit o noua stiinta (mai corect spus, o noua hermeneutica) psihanaliza. Visele devin realitate:Mendeleev a visat si pe urma a scris sistemul periodic al elementelor chimice;Abraham Lincoln si-a visat moartea;Otto Loewi a descoperit in vis secretul transmiterii chimice a impulsurilor nervoase;Niels Bohr a visat structura atomului;Jerome Cardan a gasit in vis solutia pentru rezolvarea ecuatiei de gradul trei;Christian Barnard, realizatorul primei operatii pe cord,a declarat ca timp de o luna in repetate rinduri a visat operatia , pe care avea s-o faca Rolul viselor in viata omului: Visele ajut la nvat i la consolidarea memoriei;Visele ne stimuleaz creativitatea; Visele ne protejeaz de amintirile dureroase ; 10 lucruri mai putin cunoscute despre vis: 10. Si orbii viseaza Oamenii care orbesc dupa nastere vad, in continuare, imagini in visele lor. Cei care s-au nascut fara darul vederii sunt privati de aceasta dimensiune onirica, dar se bucura de vise la fel de "vii" ca toti ceilalti, limitate, insa, visele lor se desfasoara in gama tuturor celorlalte simturi: auz, miros, gust, atingere si emotie. Pentru un vazator este greu sa isi imagineze toate aceste lucruri in vis, dar nevoia de somn a creierului uman este atat de puternica, incat acesta poate angrena toate situatiile si mecanismele fizice posibile pentru a impune un repaus odihnitor si eficient sistemului. 9. Uitam 90% din tot ce visam La cinci minute dupa ce un om se trezeste, el a uitat deja jumatate din ce a visat. Dupa zece minute, 90% din amintirea visului a disparut. Poetul Samuel Taylor Coleridge s-a trezit intr-o dimineata dupa un vis fabulos - indus, probabil, de opiu - si a asternut cu creionul pe hartie descrierea "viziunii dintr- un vis", in ceea ce a devenit, ulterior, unul dintre cele mai apreciate poeme englezesti: Kublai Khan. In timp ce scria, mai exact dupa cel de al 54-lea vers, a fost intrerupt de cineva. Coleridge s-a intors sa isi termine poemul, dar nu si-a putut aminti restul visului. Poezia nu a mai fost niciodata completata. Cazuri similare mai exista. De exemplu, Robert Louis Stevenson a scris povestea Doctorului Jeckyll si a Domnului Hyde prin vis, iar Frankenstein, al Maryei Shelley, a fost tot vlastarul unei experiente in somn.8. Toata lumea viseaza Orice fiinta omeneasca viseaza (exceptand cazurile de tulburare psihologica grava ), insa barbatii si femeile viseaza diferit si au reactii fizice distincte. Barbatii tind sa viseze mai mult despre alti barbati, in timp ce femeile viseaza in mod egal despre femei si barbati. Mai mult, atat barbatii, cat si femeile experimenteaza reactii fizice de natura sexuala in timp ce viseaza, indiferent daca visele au ori nu o tenta sexuala explicita; aproape zilnic, barbatii au erectii, iar femeilor li se vascularizeaza mai puternic7. Visele previn psihozele Intr-un studiu recent asupra somnului, s-a constatat ca subiectii care erau treziti la inceputul fiecarui vis, dar li se permiteau, totusi, opt ore de somn, au experimentat cu totii dificultati de concentrare, iritabilitate, halucinatii si semne de psihoza, dupa numai trei zile de asemenea tratament. Atunci cand, in sfarsit, li s-a permis un somn continuu si neintrerupt, cu vise, creierele subiectilor au recuperat timpul pierdut ridicand simtitor procentul de somn in stare REM (Rapid Eye Movement sau Miscarea Rapida a Ochilor). Adica, au visat mult mai mult, pentru a ajuta la refacerea cerebrala.\6. Visam numai despre ce cunoastem Visele noastre sunt adesea populate de straini care interpreteaza anumite roluri, bine definite, dar care, desi poate e greu de crezut, nu sunt inventii ale mintii noastre - acele figuri sunt figuri reale ale unor oameni reali, pe care i-am intalnit pe parcursul vietii, dar pe care este posibil sa nu le mai recunoastem si de care nu ne mai amintim. Asasinul funest din cel mai recent cosmar poate fi individul care a pus benzina in rezervorul masinii tatalui pe cand noi eram doar niste copii. Cu totii am vazut sute de mii de chipuri in viata noastra, asadar exista o rezerva nesfarsita de personaje pe care creierele noastre sa le utilizeze in timp ce visam.5. Nu toti viseaza in culori Reiese, din unele studii, ca nu mai putin de 12% dintre oamenii vazatori viseaza exclusiv in alb si negru. Restul viseaza colorat. De asemenea, oamenii tind sa aiba teme comune in visele lor, situatii relationate cu scoala sau serviciul, urmariri, alergare ingreunata si pe loc, experiente sexuale, esecuri, intarzieri, decesul unei persoane dragi, dinti cazuti, zbor, picarea unui examen sau un accident de masina. Pana acum, nu se stie daca impactul unui vis marcat de violenta sau moarte poarta o incarcatura emotionala mai puternica in cazul unei persoane care viseaza color, decat in cazul uneia care viseaza alb-negru.4. Visele nu sunt despre ceea ce par a fi Atunci cand visam despre un anumit subiect, este posibil ca visul sa nu se refere tocmai la acel lucru. Visele comunica intr-un limbaj simbolic si incifrat. Mintea, inconstienta, incearca sa compare visul cu altceva, similar. Asadar, orice simbol ar alege visul, este foarte putin probabil sa fie vorba despre un simbol explicit, al chiar lucrului visat. Practic, aici intervine acea "interpretare a viselor", de care se face vinovat Freud si care asociaza scenarii onirice precum pierderea dintilor cu decesul cuiva apropiat, scaldatul in ape tulburi cu o boala ce se apropie, ori prezenta unor animale cu niste dusmani, mai mici sau mai mari, din viata reala.3. Dependentii care au renuntat la vicii au vise mai realistice Oamenii care au fost mult timp fumatori si s-au lasat de acest viciu, experimenteaza, se pare, vise mult mai vii decat ar avea in mod normal. In plus, Jurnalulul de Psihologie Anormala relateaza: "In randul a 293 de fumatori abstinenti, intr-o perioada cuprinsa intre una si patru saptamani, 33% au declarat ca au avut cel putin un vis despre fumat. In majoritatea viselor, subiectii s-au surprins fumand si au resimtit puternice emotii negative, precum panica si vina. Visele despre fumat erau rezultatul scaderii nivelului de nicotina si nu au fost experimentate de 97% dintre subiecti atunci cand fumau." Aparitia viselor era relationata semnificativ cu durata abstinentei. Aceste vise au fost incadrate ca fiind mai vii decat cele obisnuite si erau la fel de comune ca majoritatea simptomelor renuntarii la tutun. 2. Stimulii externi ne invadeaza visele Se numeste Incorporare Onirica si reprezinta experienta pe care majoritatea o avem, cel mai comun, atunci cand un sunet din realitate se aude in vis si este cumva asociat unui element din scenariul visat. Un exemplu asemanator este acela al situatiei cand ne este sete, frig sau avem o alta nevoie fiziologica, in realitate, iar mintea noastra incorporeaza aceasta nevoie in vis. Un asemenea caz se poate transpune oniric visand cum bei un mare pahar cu apa, dupa care setea revine, bei iar, iar ciclul se repeta pana cand te trezesti si chiar bei un pahar cu apa. Acest concept este ilustrat in pictura lui Salvador Dali denumita "Vis provocat de zborul unei albine in jurul unei rodii, cu o 1.Suntem paralizati in timpul somnului Fie ca ne vine sau nu sa credem, trupurile noastre sunt, virtual, paralizate in timpul somnului - cel mai probabil pentru a se preveni miscarea lor in concordanta cu ceea ce visam. Potrivit unor studii, glandele secreta un hormon care ajuta la inducerea somnului, iar neuronii trimit semnale coloanei vertebrale, care cauzeaza relaxarea si, in cele din urma, paralizia temporara a corpului. De asemenea, atunci cand sforaim, nu visam. Copiii mici nu viseaza despre ei insisi pana la varsta de 3 ani. De la aceeasi varsta, micutii au in mod tipic mai multe cosmaruri decat adultii, pana in jurul varstei de 7-8 ani. De asemenea, daca suntem treziti in mijlocul unui vis, este mai probabil sa ni-l amintim ceva mai bine decat am face-o daca ne-am trezi dupa o intreaga noapte de somn.Rolul viselorVisele ajut la nvat i la consolidarea memorieiOamenii de tiin au considerat mult vreme c somnul i visele au explicaii diferite. n ultimii ani, ns, cercettorii au ajuns la concluzia c aceast perspectiv este greit. Una dintre cele mai importante funcii ale somnului, consolidarea amintirilor, se realizeaz prin visare.Este binecunoscut faptul c somnul mbuntete memoria de toate tipurile. Pe lng acest lucru, creierul folosete perioada de somn pentru a reprocesa amintirile proaspete, aezndu-le ntr-un context mental nou, transformndu-le n amintiri permanente i totodat extrgnd un neles mai profund al acestora. Visele, cred oamenii de tiin, reprezint un simptom al faptului c acest proces se afl n desfurare.n unul dintre experimente, participanilor la studiu li s-a cerut s in minte un cuvnt inventat, cathedruke, ce se aseamn cu un cuvnt real din limba englez, cathedral. Apoi, n cea de-a doua etap a studiului, cercettorii au cerut participanilor s recunoasc cuvntul cathedral, n cadrul unor teste. Rezultatele au fost interesante: cei care au efectuat primul test seara iar al doilea n dimineaa urmtoare recunoteau mult mai greu cuvntul cathedral dect cei care au efectuat primul test dimineaa i cel de-al doilea n seara aceleiai zile. Cercettorii cred c motivul estefaptul c cei din primul grup au dormit (i, cel mai probabil, au visat), transfernd cuvntul cathedruke din memoria pe termen scurt (aflat n hipocamp) n memoria lexical, situat n cortex, o regiune mai avansat a creierului. Trecnd n memoria lexical, cuvntul inventat cathedruke afecta capacitatea de recunoatere a cuvntului real cathedral. Acest studiu a artat c pentru ca un cuvnt nou nvat s ajung n memoria de lung durat, unde se afl vocabularul obinuit al unei persoane, este nevoie de somn.Un alt experiment a demonstrat modul n care somnul permite creierului s proceseze informaiile. Participanii la studiu au fost rugai s memoreze o serie de cuvinte, printre care se numrau asistent, bolnav, pacient i altele. Voluntarii au fost ntrebai cteva ore mai trziu dac anumite cuvinte se aflau n seria iniial. Majoritatea variantelor greite au fost respinse de ctre voluntari, cu excepia cuvntului doctor, care nu se afla n lista iniial, dei aparine aceleiai teme. Cercettorii au observat c participanii care dormiser ntre cele dou probe au fcut aceast greeal mult mai des, ceea ce sugereaz c n timpul somnului creierul acestora a extras tema general a seriei de cuvinte prezentate iniial, ceea ce a dus la greeala din cea de-a doua prob.Un alt studiu, efectuat la Harvard Medical School, a artat rolul esenial al viselor n consolidarea amintirilor. Persoanelor care au participat la cercetare li s-a cerut s joace un joc video n cadrul cruia erau nevoite s se orienteze ntr-un labirint virtual tridimensional. Apoi, n urmtoarele 90 de minute, civa dintre participani s-au culcat, iar ceilali au rmas treji. Toi au fost ntrebai n repetate rnduri la ce se gndesc (dac erau treji) sau ce viseaz (dac dormeau). Cercettorii au descoperit c persoanele care visau despre jocul pe care-l jucaser au devenit de 10 ori mai eficiente n traversarea labirintului n cadrul probei urmtoare, pe cnd n cazul celor ce doar se gndeau la joc n stare de trezie nu s-a nregistrat nicio mbuntire a performanei.Visele ne stimuleaz creativitatean ultimii ani, oamenii de tiin au descoperit c, pe lng consolidarea amintirilor, somnul REM joac un rol esenial i n dezvoltarea creativitii umane.ntr-un studiu efectuat de Jan Born, specialist n neurotiine la Universitatea din Lbeck, participanilor li s-a cerut s transforme un ir lung de numere ntr-un nou set de numere, n cadrul unui proces complex ce necesita folosirea mai multor algoritmi. Profesorul concepuse sarcina astfel nct rezultatul final putea fi obinut mult mai uor, printr-o scurttur ce putea fi descoperit dac participanii identificau legturile subtile dintre seturile de numere.Chiar i n cazul n care voluntarii erau lsai s lucreze cteva ore la problem, doar 25% la sut dintre acetia identificau scurttura. n schimb, atunci cnd experimentul a fost repetat dup ce participanii dormeau, 59% dintre ei au reuit s descopere scurttura. Cercettorul crede c somnul adnc i visele reprezint un pas esenial spre nelegere, ce ne permite s reprezentm mental idei vechi sub forme noi.O alt cercetare ce arat influena viselor asupra creativitii a fost realizat de Sara Mednick, specialist n neurotiine la Universitatea din California, San Diego. n cadrul studiului, participanii aveau de rezolvat un test lingvistic, fiindu-le prezentate 3 cuvinte, sarcina lor fiind de a identifica cuvntul care se potrivete cu cele 3 (spre exemplu, transparent, spart, ochi, rspunsul corect fiind sticl).Voluntarilor li s-a cerut s se culce pentru o scurt perioad de timp. Cercettoarea a descoperit c persoanele care intrau n somnul REM, asociat viselor, rezolvau corect cu 40% mai multe ntrebri dect nainte s doarm. n schimb, cei care se odihneau fr s adoarm i cei care dormeau fr s intre n faza de somn REM nu au prezentat nicio mbuntire. Mednick susine c mbuntirea capacitii creative a subiecilor se datoreaz faptului c somnul REM pregtete reelele asociative care ne permit s nglobm informaii noi, perfecionnd astfel abilitatea de a rezolva probleme.Visele ne protejeaz de amintirile dureroase Cercettorii de la Universitatea Berkeley au descoperit c somnul REM, asociat viselor, duce la oprirea mecanismelor din creier responsabile de stres. Faza de visare a somnului, prin compoziia sa neurochimic unic, ne ofer o form de terapie peste noapte, avnd un efect linititor care elimin aspectele extreme ale experienelor emoionale din ziua abia ncheiat, a explicat Matthew Walker, profesor de psihologie i neurotiine la Universitatea Berkeley. Comarurile, eseniale pentru supravieuireChiar i experienele neplcute pe care le trim n vise ne aduc beneficii, consider oamenii de tiin. Deoarece visarea este programat biologic n creierul uman, cercettorii sunt siguri c i strmoii oamenilor aveau parte de aceste imagini nocturne. Mai mult dect att, unii oameni de tiin susin c visele, mai ales cele neplcute, au jucat un rol important n supravieuirea lor.Antii Revonsuo, un specialist n tiine cognitive de la Universitatea din Turku, Finlanda, consider c strmoii notri au rezistat n mediul extrem de periculos n care triau mulumit comarurilor, care le permiteau s se antreneze pentru a le confrunta.Comarurile conin evenimente amenintoare, forndu-ne s confruntm aceste experiene simulate, astfel c atunci cnd ntlnim n viaa real situaii amenintoare s fim mai pregtii s supravieuim, explic Revonsuo. Visele neplcute i comarurile sunt bune pentru c ne foreaz s fim pregtii pentru evenimente similare ce au loc n viaa real. Fr comaruri, este posibil ca oamenii s nu fi existat astzi pe Terra, afirm cercettorul. Curiozitati: Comarurile, eseniale pentru supravieuire . O fiin uman petrece aproximativ 6 ani din via visnd (ceea ce corespunde unei medii de 2 ore pe noapte). In 5 minute de la trezire, jumatate din visele noastre sunt uitate. In 10 minute, 90% dispar.Pana la 70% dintre femei si 65% dintre barbati au vise ce se repeta. Si animalele viseaza ; Femeile si barbatii viseaza diferit ; Un procent de 12% viseaza numai in alb si negru. Restul viseaza color. Studii ce s-au desfasurat din 1915 pana in 1950 sustin ca majoritatea viselor erau in alb si negru, dar aceste rezultate au inceput sa se schimbe cu anii 60. Astazi, doar 4,4% din visele celor sub 25 de ani sunt in alb si negru. Studii recente sugereaza ca aceste schimbari pot fi corelate cu trecerea la televiziune, filme si media color. Aminteste-ti, te rog, un vis. Sa luam o tema la intamplare - un vis in care apare prietenul tau. Activitate ! 1.Noteaza visul pe un caiet. Asa cum ti-l amintesti. O mare parte din el a disparut din memoria ta. Nu o cauta cu orice pret. Noteaza ceea ce iti amintesti;2.Da un titlu;3.Identifica obiectele din vis. Daca visul cuprinde persoane, identifica-le asa cum apar in vis. La fel procedeaza cu obiectele. La fel cu ceea ce mai apare;4.Lasa-te in voia fiecarui obiect si incearca sa retii (notezi) toate gandurile care iti vin in minte, chiar daca nu par a avea legatura cu visul sau chiar daca sunt ilogice;5.Transforma fiecare obiect intr-un ceva ce exista in viata ta reala;6.Cauta sa vezi un sens in fiecare obiect;7.Sintetizeaza intr-un ansamblu;8.Retine o idee pe care o consideri importanta in acest moment. Este posibil sa fie ceva la care nu te-ai gandit pana in prezent. Sau nu.

Oare ce spune aceasta idee despre tine? Joc placut! Controlul viselo: Datele culese din cultura diferitelor popoare arat c exist posibilitatea controlrii viselor, coninutul acestora putand fi dirijat prin procese de educaie. Copiilor li se sugerau anumite interpretri viselor pe care le aveau. De exemplu, dac un copil visa un tigru, adultul transforma visul n ceva plcut, vorbind despre un vantor curajos. Controlul viselor poate fi folosit ca tehnic terapeutic. Dac o persoan cu dificulti in via, reuseste s-i incorporeze n vis mai multe soluii constructive, ea i-ar putea ameliora imaginea de sine. Cel mai important mod de a controla contient visele este visul lucid, n care persoana este contient c viseaz. Visele lucide pot fi cultivate n mod intenionat. Dac un individ i spune la sfaritul unui episod al visului c data viitoare va visa din nou i c i va reaminti visul, atunci nu va fi nici o problem ca visul s continue. Printre procedeele sau tehnicile de inducere a viselor lucide se numr: excitaiile dinaintea somnului n vederea dezvoltrii unor seturi cognitive care se continu n somn i transpar n vise; focalizarea inteniei (prin meditaie); autosugestia, hipnoza.Concluzie Mecanismele psihice angrenate n timpul visului demonstreaz c acesta este o forma de mentaie, de activitate a creierului.