STRATEGIA DE DEZVOLTARE

2007 – 2013

MOTTO:

„Avem locuri de o frumuseţe rară, însă prea puţin cunoscute. Cândva, oamenii scoteau aur din văile râurilor, de unde şi numele Ciuruleasa ( ciur şi leasa – adică o ramă pe care se fixa o bucată de pânză prin care erau filtrate aluviunile). Poate şi astăzi apele mai scot la iveală grăunţe din preţiosul metal, dar dacă vă încumetaţi cumva să poposiţi pe aceste meleaguri, cu siguranţă veţi descoperii oamenii noştri cu „suflet de aur” pe care îl oferă cu generozitate oricui ar vrea să ne cunoască. Dacă veţi rămâne fie şi o zi printre noi veţi simţi că acesta este adevărul”

Ioan MihalachiPrimarul comunei Ciuruleasa

2

MOTIVAŢIE:

Pentru ca o comunitate să se dezvolte şi această dezvoltare

să fie durabilă este necesară o strategie de dezvoltare la nivel

local care să corespundă nevoilor reale identificate. Factorii de

mediu, resursele umane şi economice, cultura, sunt elemente care

nu pot fi ignorate şi care trebuie valorificate în folosul comunităţii

respective. Capitalul social, informaţional, economic, contribuie

în procesul de dezvoltare la calitatea vieţii.

Strategia de dezvoltare a comunei Ciuruleasa trebuie să fie

conformă priorităţilor identificate la nivel local, un punct de

pornire pentru cei care într-o formă sau alta contribuie la

dezvoltarea comunei şi la îmbunătăţirea nivelului de trai în zonă.

Sperăm că această analiză va fi de un real folos pentru cei

interesaţi de dezvoltarea şi gospodărirea comunei.

Claudiu Marcel Buta

Agent de Dezvoltare Locală

3

1. PLANUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE (PND)

1.1. Introducere

Planul Naţional de Dezvoltare al României reprezintă rezultatul unei confruntări

libere, aprofundate şi constructive de opinii între reprezentanţi ai executivului, experţi

desemnaţi de partidele politice, de sindicate, patronate, organizaţii neguvernamentale şi

asociaţii profesionale, specialişti şi personalităţi ale instituţiilor publice, membrii ai

Academiei Române, precum şi specialişti din cadrul Comisiei Europene.

Obiectivul fundamental al acestui proiect îl constituie crearea unei economii de piaţă

funcţionale, compatibilă cu principiile, normele, mecanismele, instituţiile şi politicile Uniunii

Europene. Convergenţa conturată în acest sens se întemeiază pe evaluarea resurselor şi

posibilităţilor, a contextului intern şi internaţional.

În condiţiile în care, pe termen lung, mediu sau scurt, evoluţia reală a

economiei naţionale, este strânsă în chingile unui „cerc vicios” al perpetuării sau chiar

adâncirii decalajelor de productivitate şi standard de viaţă faţă de Uniunea Europeană,

direcţiile preconizate au în vedere ca printr-o largă deschidere internaţională să se promoveze

idealurile şi interesele fundamentale ale poporului român, identitatea şi tradiţiile sale. S-a

apreciat ca fiind întru totul posibil ca – prin eforturi proprii, susţinute de o largă cooperare –

să se asigure atenuarea şi eliminarea treptată a decalajelor faţă de ţările avansate, membre ale

Uniunii Europene, modernizarea României,în pas cu exigenţele tranziţiei spre o economie

cultural-informaţională în care capitalul educaţional să reprezinte cheia dezvoltării

economice şi sociale.

Strategia naţională de dezvoltare are în vedere evaluarea riguroasă a costurilor sociale

ale tranziţiei şi ale promovării reformei, precum şi ale aderării la Uniunea Europeană;

filozofia acestei elaborări are la bază convingerea că atât reforma cât şi integrarea constituie

nu cauza dificultăţilor cu care ne confruntăm, ci calea soluţionării lor, că România va fi în

4

măsură să aducă o contribuţie la crearea unei Europe unite, stabile şi prospere, care să aibă un

rol crescând în viaţa internaţională, la promovarea valorilor euro – atlantice.

1.2 Ce este Planul Naţional de Dezvoltare ?

Planul Naţional de Dezvoltare este un document de planificare strategică şi

programare financiară multianuală, elaborat într-un larg cadru partenerial, ce orientează şi

stimulează dezvoltarea economică şi socială a ţării în concordanţă cu principiile politicii de

coeziune a Uniunii Europene.

Planul Naţional de dezvoltare se elaborează similar programării realizate de Statele

Membre ale Uniunii Europene pentru promovarea dezvoltării şi ajustărilor structurale ale

regiunilor având întârzieri în dezvoltare, prin furnizarea de infrastructură de bază şi

încurajarea investiţiilor în activităţile economice de afaceri.

Planul Naţional de Dezvoltare pentru perioada 2007 – 2013 este primul plan de

dezvoltare care va fundamenta accesul României la Instrumentele Structurale ale Uniunii

Europene ( fonduri structurale şi de coeziune), după data aderării, în calitate de Stat Membru

şi va sta la baza negocierii cu Comisia Europeană a priorităţilor şi obiectivelor strategice de

dezvoltare ale Românie pe care Uniunea Europeană le va sprijini cu finanţări structurale în

perioada următoare, conform domeniilor de intervenţie stabilite la nivelul Uniunii Europene

pentru realizarea coeziunii economice şi sociale.

Planul Naţional de Dezvoltare va realiza o planificare multianuală a dezvoltării economice şi

sociale a ţării, integrată sectorial şi regional, pe baza:

Strategiilor naţionale sectoriale de dezvoltare

Strategiei naţionale de dezvoltare regională

Orientărilor strategice la nivel european

Priorităţile şi obiectivele Planului Naţional de Dezvoltare se vor concentra pe

domeniile eligibile pentru intervenţiile structurale ( finanţate prin Fonduri Structurale şi

Fonduri de Coeziune) şi aduce cu sine o nouă dimensiune a sprijinului financiar acordat de

Uniunea Europeană, cifrată la cca. 4 % din Produsul Intern Brut anual al României la nivel

de angajamente ( investiţii şi granturi), la care se adaugă cofinanţarea naţională. Aceasta

înseamnă o asistenţă nerambursabilă anuală de circa trei ori mai mare decât asistenţa

5

financiară de pre – aderare acordată în prezent prin programele PHARE, ISPA şi SAPARD.

Volumul total previzionat al finanţărilor structurale pentru perioada 2007 – 2013 este de circa

16 – 17 miliarde Euro.

1.3. Structura Planului Naţional de Dezvoltare

Structura Planului Naţional de Dezvoltare este următoarea:

Analiza situaţiei economice şi sociale curente

Priorităţile de dezvoltare pentru perioada 2007-2013

Strategia de realizare a priorităţilor stabilite

Programarea financiară multianuală

Prezentarea mecanismelor de implementare a Planului Naţional de Dezvoltare

Descrierea cadrului partenerial de elaborare a Planului Naţional de Dezvoltare

Sinteza Programelor Operaţionale

Evaluarea

1.4.Rolul parteneriatului în elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare

Parteneriatul este principiul fundamental al elaborării şi implementării Planului

Naţional de Dezvoltare, precum şi al managementului Instrumentelor Structurale şi

presupune asocierea largă şi eficientă a partenerilor, prin relaţii de consultare, cooperare,

negociere şi coordonare, în scopul elaborării Planului Naţional de Dezvoltare.

Parteneriatul implică “actorii” relevanţi, publici şi privaţi, existenţi la nivel local,

regional şi naţional:

instituţii şi organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, publice şi

private;

reprezentanţi ai mediului economic;

reprezentanţi ai societăţii civile.

6

Implicarea partenerilor – naţionali, regionali şi locali - în faza de pregătire a Planului

Naţional de Dezvoltare conduce la elaborarea unor strategii de dezvoltare mai eficiente şi

contribuie la succesul utilizării Instrumentelor Structurale - plierea fondurilor Uniunii

Europene pe politici economice şi sociale interne solide, care să se bazeze pe un larg

consens (cerinţă a Comisiei Europene).

Parteneriatul este o modalitate rapidă şi eficientă de diseminare în rândul opiniei

publice a informaţiilor privind Planul Naţional de Dezvoltare şi Instrumentele Structurale şi

sporeşte responsabilizarea partenerilor în procesul de implementare a Planului Naţional de

Dezvoltare.

1.5. Concluzii

Concluzia principală a Planului Naţional de Dezvoltare este ca, asigurându-se

suportul financiar şi legislativ necesar, prin eforturi perseverente şi o autentică solidaritate a

forţelor sociale, la orizontul anului 2007 România va fi stat cu drepturi depline alături de

marea familie a Uniunii Europene, continuându-si ascensiunea firească spre dezvoltare şi

prosperitate, spre o ţară europeană şi modernă.

7

2. PLANUL REGIONAL DE DEZVOLTARE (PRD)

2.1. Cadru general

Procesul de implementare a politicilor de dezvoltare regională, a fost iniţiat în anul

1997 prin aprobarea de către Guvernul ţării noastre a Cartei Verzi a Dezvoltării Regionale în

România şi a continuat în perioada 1998 – 1999 prin construcţia cadrului instituţional şi a

suportului legislativ necesar.

Politica de dezvoltare regională ca parte integrantă a procesului general de reformă şi

a procesului de aderare la Uniunea Europeană, este necesar să asigure faptul că programele

de dezvoltare regională promovate de Guvernul României şi de fiecare regiune în parte, vor

permite realizarea unei dezvoltări echilibrate în sensul promovării coeziunii economice şi

sociale.

2.2. Cadru instituţional

Legea nr. 315/2004, privind dezvoltarea regională în România, cu completările şi

modificările ulterioare, stabileşte cadrul instituţional, obiectivele, competenţele şi

instrumentele specifice politicii de dezvoltare regională din ţara noastră.

Teritoriul României este împărţit în 8 regiuni, reprezentând arii care corespund unor

grupuri de judeţe, fără a fi însă unităţi teritorial – administrative, formate în urma liberei lor

asocieri şi bazate pe o înţelegere semnată de reprezentanţii Consiliilor judeţene respective.

Aceste 8 regiuni constituie cadrul de implementare şi de evaluare a politicii de dezvoltare

regională.

Cele 8 regiuni de dezvoltare sunt următoarele:

8

REGIUNEA DE DEZVOLTARE JUDEŢELE COMPONENTE ALE REGIUNII% DIN TOTAL

POPULAŢIE

1 – NORD ESTBacău, Botoşani, Iaşi, Suceava, Vaslui, Neamţ 16,8

2 – SUD ESTBrăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea 13,0

3 – SUD MUNTENIAArgeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa,

Prahova, Teleorman15,5

4 – SUD VEST OLTENIADolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea 10,7

5 – VESTArad, Caraş – Severin, Hunedoara, Timiş 9,2

6 - NORD VESTBihor, Bistriţa – Năsăud, Cluj, Maramureş, Sălaj,

Satu Mare12,8

7 – CENTRUAlba, Braşov, Covasna, Harghita, Sibiu, Mureş 11,8

8 – BUCUREŞTI-ILFOVBucureşti, Ilfov 10,2

2.3. Organismele regiunilor de dezvoltare

La nivel naţional se constituie Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională,

format din reprezentanţi ai Guvernului şi ai regiunilor de dezvoltare şi Consiliul pentru

Dezvoltare Regională , alcătuit din reprezentanţi ai autorităţilor judeţene şi locale, ambele

fiind organe de decizie.

Organele executive se constituie şi ele la fel. La nivel naţional există Agenţia

Naţională pentru Dezvoltare regională, ca organism de specialitate al administraţiei publice

centrale şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională, ca organism neguvernamental, cu

personalitate juridică.

9

Instrumentele financiare ale regiunilor de dezvoltare din România sunt: la nivel

naţional – Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională, iar la nivelul fiecărei regiuni se

constituie Fondul pentru Dezvoltare Regională.

2.4. Politica de dezvoltare regională

Politica de dezvoltare regională este abordată în acord cu principiul parteneriatului ,

aflat la baza structurii instituţionale şi va fi pus în practică prin programe care trebuie să

răspundă necesităţilor existente la nivelul regiunilor. De asemenea, această politică va fi în

concordanţă cu principiul adiţionalităţii şi consistent cu politicile naţionale sectoriale ale

ministerelor, care la rândul lor trebuie să ia în seamă necesităţile regionale. Politica de

dezvoltare regională va fi concentrată pe arii prioritare pentru aspecte şi priorităţi care

constituie principalele probleme pentru dezvoltarea fiecăreia dintre regiunile României.

2.5. Obiectivele şi principiile stategice ale politicii de dezvoltare regională:

diminuarea dezechilibrelor regionale existente, stimularea dezvoltării

echilibrate, revitalizarea zonelor defavorizate;

preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;

corelarea politicilor de dezvoltare regională cu politicile sectoriale

guvernamentale de dezvoltare;

stimularea cooperării inter-regionale interne şi internaţionale care contribuie la

dezvoltarea economică;

promovarea mecanismelor economiei de piaţă în toate regiunile ţării în

vederea îmbunătăţirii competitivităţii şi realizării unor creşteri economice

permanente;

promovarea unei dezvoltări armonioase spaţiale şi a reţelei de localităţi;

creşterea capacităţii regiunilor ( financiar, instituţional, decizional) la

susţinerea propriului proces de dezvoltare;

promovarea principiilor dezvoltării durabile;

10

crearea şanselor egale pentru accesul la informare, cercetare – dezvoltare

tehnologică, educaţie şi formare continuă;

promovarea unor politici diferenţiate conforme particularităţilor zonale;

preîntâmpinarea apariţiei unor zone-problemă;

coordonarea iniţiativelor de dezvoltare regională cu priorităţile naţionale şi

orientările Uniunii Europene;

2.6. Agenţia de Dezvoltare Regională Centru

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru pune în practică planurile şi

strategiile concepute în parteneriat, contribuie cu resurse financiare şi umane, asistă

comunităţile din Regiunea Centru în utilizarea şi atragerea de resurse. Prin Agenţia de

dezvoltare Regională Centru autorităţile locale şi judeţene, organizaţiile neguvernamentale şi

întreprinzătorii au acces la programe de finanţare interne şi internaţionale în vederea

finanţării investiţiilor în sectorul productiv, în infrastructură, educaţie, sănătate, dezvoltare

locală, întreprinderi mici şi mijlocii

Principalele activităţi ale Agenţiei de Dezvoltare Regională Centru sunt

următoarele:

- elaborarea şi reactualizarea Planului de Dezvoltare Regională;

- gestionarea, ca şi autoritate de implementare a fondurilor alocate din

programe de finanţare interne şi internaţionale;

- monitorizarea proiectelor implementate;

- promovarea regiunii şi a activităţilor ce decurg din politicile de

dezvoltare regională;

- identificarea şi declararea zonelor defavorizate;

- asigurarea de asistenţă tehnică investitorilor din zonele defavorizate;

- monitorizarea activităţilor agenţilor economici care beneficiază de

facilităţi.

Principalii parteneri ai Agenţiei de Dezvoltare Regională Centru sunt:

- Ministerul Integrării Europene;

- Consiliile judeţene ale celor 6 judeţe din Regiunea Centru;

11

- Primăriile municipiilor, oraşelor şi comunelor din Regiunea Centru;

- Instituţiile publice judeţene şi regionale;

- Universităţile din Regiunea Centru;

- Camera de Comerţ şi Industrie;

- Organizaţii neguvernamentale;

- Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

-

2.7. Regiunea 7 Centru – prezentare generală

Regiunea de Dezvoltare Centru este aşezată în zona centrală a Românie, în interiorul

marii curburi a Munţilor Carpaţi, pe cursurile superioare şi mijlocii ale Mureşului şi Oltului,

fiind străbătută de meridianul 25 grade longitudine estică şi paralela 46 grade longitudine

nordică.

Din punct de vedere administrativ, Regiunea Centru este formată din şase judeţe:

Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, care cuprind 50 de oraşe ( din care 14

municipii) şi 334 de comune.

Suprafaţa Regiunii este de 34.099,4 kmp, ceea ce reprezintă 14,3 % din suprafaţa

României, populaţia numără 2,642 milioane locuitori ( 11,5 % din totalul populaţiei

României) iar densitatea populaţiei este de 74 locuitori/kmp.

Pe lângă români, 35 % din populaţie reprezintă o mare concentrare de minorităţi

naţionale, ceea ce asigură interferenţe culturale şi o mare varietate de tradiţii şi obiceiuri.

Regiunea dispune de numeroase bogăţii ale subsolului: minereuri neferoase, auro-

argintifere, cuprifere,minereuri de mercur, fier, zăcăminte de gaz metan iar profilul industrial

al regiunii este dat de industria construcţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor, industria

chimică, a materialelor de construcţii, prelucrarea lemnului, extractivă, textilă şi alimentară:

Varietatea peisagistică a munţilor, etnografia, datinile, obiceiurile, monumentele

istorice şi de arhitectură şi muzeele, încadrează Regiunea Centru între arealele tradiţionale de

cultură şi civilizaţie şi între zonele cu tradiţie turistică, cu largi perspective de dezvoltare.

Cultura populară autentică, păstrată în forme originale, poate fi întâlnită în multe sate ale

Regiunii Centru. Cântecele şi dansurile populare, tradiţiile şi obiceiurile specifice, fac din

unele manifestări populare consacrate, adevărate festivaluri de etnografie şi folclor. Satul din

12

această parte centrală a ţării, prin condiţiile social-istorice în care s-a dezvoltat, reprezintă o

zonă în care de multe ori spiritualitatea românească s-a interferat cu cea a naţionalităţilor

conlocuitoare, reprezentând o simbioză plină de originalitate.

Structura şi repartiţia principalelor activităţi economice pe teritoriul Regiunii au fost

determinate de varietatea resurselor naturale, de poziţia geografică şi de tradiţia existentă în

prelucrarea acestor resurse. Astfel, activitatea industrială a Regiunii Centru este repartizată

astfel:

- 33 % industrie

- 11,9 % agricultură

- 4,1 % construcţii

- 51 % servicii.

În Regiunea Centru sunt concentrate aproape 12% din totalul unităţilor active

înregistrate la nivel naţional, pondere care, comparativ cu celelalte regiuni, o situează pe

poziţia a patra în ierarhia regiunilor, după numărul de unităţi locale active înregistrate. În

ceea ce priveşte investiţiile pe cap de locuitor, Regiunea Centru se situează pe locul trei pe

ţară, fiind devansată doar de Regiunea Bucureşti – Ilfov şi Regiunea Vest.

2.8. Scopul, obiectivul general şi relevanţa Planului de Dezvoltare Regional

Planul Regional de Dezvoltare este un instrument, un mijloc prin care o regiune îşi

promovează priorităţile şi interesele în domeniul economic şi social şi contribuie substanţial

la elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare. De asemenea oferă o viziune globală asupra

dezvoltării, reprezintă un scenariu coerent al dezvoltării prin care se evită suprapunerea

acţiunilor şi alege cei mai buni parametri care influenţează dezvoltarea economico – socială.

Obiectivul general al Planului Regional de Dezvoltare este stimularea potenţialului

regional şi realizarea consensului în decizie

Relevanţa Planului Regional de Dezvoltare este că acesta fundamentează accesul

României la fondurile locale de Uniunea Europeană în perioada de preaderare, precum şi la

instrumentele structurale, după aderare.

13

Planul Regional de Dezvoltare se concretizează pe priorităţile de dezvoltare ale

regiunilor şi pe zonele care au nevoie de asistenţă în mod prioritar şi trebuie să fie permanent

îmbunătăţit prin luarea în considerare a evoluţiilor socio – economice.

2.9. Obiectivele principale şi măsurile Planului Regional de Dezvoltare

a) infrastructură locală şi regională – transport, mediu, tehnico-edilitară,reabilitare

urbană, utilităţi publice, infrastructură socială – şcoli, spitale etc.

a.1. dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi

comunicaţii

a.2. îmbunătăţirea infrastructurii de protecţia mediului şi celei tehnico – edilitare

a.3. dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaţionale şi de sănătate.

b) dezvoltarea sectorului productiv, creşterea competitivităţii în afaceri şi promovarea

sectorului privat

b.1. crearea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în sectorul productiv şi de

servicii

b.2. promovarea produselor industriale şi a serviciilor pe piaţa internă şi externă

b.3. dezvoltarea, diversificarea şi promovarea ofertei turistice.

b.4. crearea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării unei economii diversificate şi

creşterea activităţii regiunii

c) creşterea ocupării forţei de muncă,dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor

sociale

c.1. promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibile şi

dezvoltarea sistemului de formare profesională iniţială şi continuă

c.2. îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale

c.3. achiziţionarea de componente specializate în domeniul administrării şi

dezvoltarea afacerilor.

c.4. susţinerea dezvoltării şi utilizării eficiente a resurselor umane

d) protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului

d.1. reducerea efectelor negative ale activităţilor industriale asupra mediului

d.2. conservarea şi protejarea obiectivelor turistice naturale

14

d.3. colectarea şi valorificarea deşeurilor menajere şi industriale.

e). Sprijinirea cercetării, inovării tehnologice şi crearea societăţii informaţionale

e.1. sprijinirea cercetării, a transferului de tehnologie şi dezvoltarea reţelelor

informaţionale pentru afaceri

e.2. dezvoltarea de noi abilităţi tehnologice.

f). Dezvoltarea zonelor rurale

f.1.îmbunătăţirea prelucrării şi marketingul produselor agricole

f.2. investiţii în exploataţiile agricole

f.3. dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de activităţi

multiple şi venituri alternative

f.4. dezvoltarea metodelor agricole de producţie concepute să protejeze mediul şi să

menţină specificul rural

f.5. îmbunătăţirea şi dezvoltarea silviculturii

f.6. promovarea unei dezvoltări durabile în spaţiul rural

15

3.Zona judeţului Alba

3.1. Prezentare generală

Judeţul Alba - este situat în partea central - vestică a ţării, în zona de contact a

Podişului Transilvaniei cu Munţii Apuseni şi Carpaţii Meridionali, are o suprafaţă de 6.242

kmp, respectiv 2,6 % din suprafaţa ţării şi o populaţie de 413.919 locuitori. ( locul 26 în

ierarhia judeţelor). Se învecinează cu judeţele: Cluj – la nord, Bihor şi Arad – la nord-vest,

Hunedoara – la sud-vest, Vâlcea – la sud, Sibiu – la est şi Mureş – la nord – est.

Judeţul Alba are în componenţă 77 de localităţi dintre care 11 localităţi urbane, 65 de unităţi

administrativ – teritoriale şi 658 de sate. Dintre localităţile urbane 4 sunt municipii - Alba – Iulia,

Aiud, Blaj, Sebeş şi 7 sunt oraşe – Abrud,Baia-de-Arieş,Cîmpeni,Cugir,Ocna Mureş, Teiuş şi Zlatna.

Aşezările umane din judeţul Alba au o structură uniformă, rata urban/rural a populaţiei fiind de 55,4

% în mediul urban şi 44,6 % în mediul rural. Românii reprezintă 90 % din populaţia judeţului, urmaţi

de maghiari, 6 %, romi 3 %, germani 0,8 %, restul de 0,2 % fiind alte naţionalităţi. Şablonul religios

situează ortodocşii pe primul loc cu 85,6 %, apoi reformaţii cu 4,2 %, greco-catolicii 1,4 % şi

penticostalii 1,4 %

După modul de folosinţă, suprafaţa judeţului,de 624.157 ha, se împarte astfel:

Teren arabil: 133.100 ha (40,4%)

Păşuni:117.300 ha (35,6%)

Fâneţe: 72.700 ha (22,0%)

Vii şi pepiniere viticole: 4900 ha (1,5%)

Livezi şi pepiniere pomicole: 1700 ha (0,5%)

16

Păduri: 229.700 ha ( 36,8%)

Ape şi bălţi: 6370 ha (1,0%)

Alte terenuri: 58.387 ha (9,4%).

Relieful este variat: în partea de nord-vest se înalţă Munţii Trascăului, Muntele Mare,

Munţii Bihorului, Muntele Găina şi Munţii Metaliferi, în sud Munţii Sebeşului, iar în partea

centrală şi estică, netedă ca o câmpie se deschide depresiunea Mureş-Arieş

Reţeaua hidrografică . Apele unor râuri principale cum sunt Arieşul, Ampoiul,

Sebeşul şi Cugirul, precum şi afluenţii acestora, străbat teritoriul judeţului dinspre graniţele

lui spre zona centrală unde se varsă în Mureş care taie teritoriul de la nord-est la sud-vest în

două părţi aproximativ egale. In partea de vest, râul Mureş mai primeşte apele reunite ale

altor doi afluenţi-Târnava Mare şi Târnava Mică.

Clima - continentală este influenţată de poziţia geografică şi relief. Uneori se

schimbă chiar în timpul aceleiaşi zile. Obişnuit în zonele înalte este mai umedă şi răcoroasă,

iar în Valea Mureşului precipitaţiile sunt mai reduse şi temperaturile mai ridicate.

Resursele naturale sunt asigurate de zăcămintele de gaz metan, minereuri auro-

argintifere, sulfuri complexe (plumb, zinc, cupru, pirită), mangan, minereu de mercur, uraniu,

calcar, piatră de construcţii, etc. La acestea se adaugă apele râurilor care străbat judeţul,

suprafeţele întinse de păduri, păşuni şi fâneţe naturale.

Cultura este reprezentată de un număr însemnat de instituţii printre care, mai

importante :

        Muzeul Unirii din Alba Iulia

        Muzeele de istorie din Blaj şi Aiud

        Casa de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia

        Casa de Cultură a Studenţilor din Alba Iulia

        Clubul Tineretului

        Teatrul de păpuşi din Alba Iulia

Turismul Judeţul Alba deţine un potenţial turistic deosebit. Numeroasele vestigii

ale trecutului istoric, monumente de artă de o valoare considerabilă (cetatea bastionară în stil

17

Vauban, Muzeul Unirii, Biblioteca Bathyaneum din Alba Iulia, muzeele de istorie de la Blaj

şi Aiud, Câmpia Libertăţii de la Blaj, etc.), pitorescul Văilor Ampoiului, Arieşului şi

Sebeşului cu forme carstice (peşteri, chei) şi frumuseţea masivelor muntoase Apuseni şi

Sebeş, Gheţarul de la Scărişoara, băile sărate de la Ocna Mureş, toate constituie puncte de

atracţie pentru turişti.

Turismul cultural - este strâns legat de existenţa pe teritoriul judeţului a unor

monumente şi manifestări prin care se asigură promovarea valorilor din acest teritoriu. Pot fi

amintite aici manifestările organizate cu ocazia „Târgului de fete” de pe Muntele Găina,

Festivalul de poezie „Lucian Blaga” de la Sebeş, Festivalul strugurilor, etc.

3.2. Agentul de Dezvoltare locală în judeţul Alba

Agentul de Dezvoltare locală ( Facilitator Comunitar) proiect finanţat de Open

Society Institute Budapesta şi Uniunea Europeană, prin programul PHARE, a fost

implementat pentru prima dată în trei judeţe pilot şi anume Bistriţa Năsăud,Cluj şi

Timişoara. El reprezintă transpunerea în practică a unui model teoretic pentru implementarea

şi consacrarea funcţiei de facilitator comunitar sau agent de dezvoltare locală la nivelul

administraţiei publice locale. Agentul de Dezvoltare locală îşi propune să acopere atât funcţia

de Promotor Local cât şi cea de Facilitator Comunitar.

Astfel pentru a veni în întâmpinarea necesităţilor şi constrângerilor existente în

mediul rural în ceea ce priveşte funcţionarea şi capacitatea instituţională a administraţiei

publice locale, acest proiect demarat şi în judeţul Alba şi-a propus drept obiectiv general

implementarea funcţiei de Agent de Dezvoltare Locală la nivelul administraţiei publice

locale din mediul rural. Obiectivele specifice ale proiectului, au fost la rândul lor orientate

spre consacrarea unor metode şi practici eficiente de soluţionare a problemelor cu care se

confruntă administraţia publică din mediul rural în cadrul procesului de dezvoltare locală:

Acestea sunt:

Implementarea funcţiei de Agent de Dezvoltare Locală în localităţile rurale

din judeţul Alba

18

Crearea unui corp de specialişti în domeniul dezvoltării rurale

Creşterea capacităţii profesionale şi manageriale a resurselor umane din

instituţiile publice şi private din mediul rural al judeţului Alba

Crearea unui sistem de coordonare şi susţinere a procesului dezvoltării rurale

pentru zonele vizate;

Valorificarea oportunităţilor de finanţare nerambursabilă, stimularea

iniţiativelor de dezvoltare în mediul rural.

După implementarea cu succes a funcţiei de Agent de Dezvoltare Locală în judeţul

Alba, se aşteaptă din partea celor care vor opta pentru această funcţie, din rândul

administraţiei publice locale din mediul rural, o serie de rezultate, care se vor concretiza

printr-o gamă variată de atribuţii şi obligaţii specifice, care vor alcătui fişa postului

Agentului de Dezvoltare Locală. Aceste atribuţii şi obligaţii vor fi:

Sprijinirea activă a procesului de dezvoltare comunitară

Identificarea oportunităţilor locale de dezvoltare şi iniţiere a cât mai multe

proiecte de dezvoltare la nivel local

Implicarea comunităţii locale în planificarea şi implementarea procesului de

dezvoltare

Asistenţă pentru agenţii de dezvoltare ( firme private, organizaţii

neguvernamentale, instituţii ) din comunitate: contacte, traininguri,

consultanţă, elaborare de planuri de afaceri,etc.

Elaborarea unui studiu strategic de dezvoltare locală pentru comună

Asigurarea managementului implementării strategiei

Elaborarea şi management de proiecte – elaborarea în decursul unui an de zile,

a cel puţin şase proiecte de dezvoltare şi depunerea lor spre finanţare

Realizarea unei pagini de Web a comunei şi actualizarea lunară a acesteia

Asistarea Consiliului Local în pregătirea deciziilor

Iniţierea şi susţinerea unor relaţii de înfrăţire cu localităţi din ţară şi străinătate

19

Îndeplinirea în cadrul primăriei a atribuţiilor asumate, începând cu data

semnării contractului de angajare

Realizarea unui volum de muncă constând în 5 zile lucrătoare pe săptămână

Participarea la toate activităţile cu caracter operativ, de instruire sau de

perfecţionare la care va fi convocat de către Centrul de Asistenţă Rurală şi/sau

Fundaţia Civitas

Iniţierea şi formarea grupului local de iniţiativă

Acordarea în limita posibilităţilor profesionale, de asistenţă şi sprijin în

activităţi de dezvoltare, atât personalului din primărie şi consiliului local, cât

şi oricărui factor din comunitate care solicită aceasta

Realizarea unor rapoarte lunare asupra activităţii desfăşurate în primărie şi la

telecentru şi prezentarea lor atât la primărie cât şi Centrului de Asistenţă

Rurală şi/sau Fundaţia Civitas

Consultarea permanentă cu coordonatorul de proiect şi cu tutorii în privinţa

iniţiativelor întreprinse şi a posibilităţilor existente în ceea ce priveşte

derularea unor activităţi de dezvoltare, atât la nivelul primăriei cât şi al

comunităţii în ansamblu

Informarea, consultarea şi colaborarea permanentă cu coordonatorul de

proiect, tutorii şi colegii de la celelalte primării în ceea ce priveşte

posibilităţile şi oportunităţile de extindere sau replicare a unor activităţi

întreprinse şi la nivelul celorlalte comunităţi în care activează facilitatorii

comunitari

Iniţiere şi susţinere după caz, a unor parteneriate sau colaborări cu celelalte

primării implicate în proiect sau între anumiţi agenţi de dezvoltare

(întreprinzători particulari, organizaţii neguvernamentale) în cadrul acestora

Anunţarea coordonatorului de proiect în legătură cu orice probleme sau

dificultăţi care survin în activitatea desfăşurată în cadrul primăriei.

Analiza relaţiilor dintre funcţia de Agent de Dezvoltare Locală şi diferite categorii de

instituţii publice şi private cu care intră în relaţie directă în procesul de elaborare şi

20

implementare de politici locale de dezvoltare locală se va efectua prin evaluarea tipului

relaţiei. Aceasta poate fi de subordonare, raportare, coordonare şi consultare.

În funcţie de tipul instituţionalizării, Agentul de Dezvoltare Locală întră în relaţii de

lucru directe cu:

Instituţiile administraţiei publice locale – consiliul local,primăria, primarul,

secretarul primăriei, consiliul judeţean şi comisiile de specialitate ale

consiliului judeţean

Instituţiile administraţiei publice centrale – ministere de resort şi agenţii

naţionale specializate

Instituţiile de profil specializate – Agenţiile de Dezvoltare Regională,

Agenţiile de Dezvoltare Judeţeană, alte agenţii

Instituţii private specializate – asociaţiile cetăţeneşti, universităţi şi centre de

cercetare, organizaţii profesionale şi organizaţii neguvernametale non – profit.

Alte instituţii şi organisme interne şi internaţionale.

3.3. Strategia de dezvoltare a judeţului Alba

Strategia de dezvoltare a judeţului Alba pe termen mediu şi lung are la bază o serie

de aspecte importante legate de dezvoltarea economică a judeţului, de dezvoltarea

infrastructurii şi amenajării teritoriului, protecţia şi asistenţa socială,învăţământ, sănătate,

cultură şi culte,protecţie civilă şi salvamont,relaţiile externe, reforma în administraţia publică

locală.

Pentru realizarea şi implementarea acestor strategii s-au stabilit o serie de obiective

prioritare, dintre care amintim:

Promovarea oportunităţilor de afaceri în domeniul dezvoltării economiei

judeţului, realizarea unor studii şi proiecte pentru dezvoltarea turismului în

judeţul Alba; stimularea liberei iniţiative şi a activităţilor economice

performante;

21

Acordarea de sprijin autorităţilor publice locale pentru dezvoltarea parcurilor

industriale create, pentru atragerea de investitori şi pentru implementarea unor

proiecte de investiţii

Iniţierea de măsuri pentru accentuarea activităţii privind dezvoltarea rurală;

realizarea unor proiecte în acest domeniu pentru accesarea de fonduri

nerambursabile care să fie investite pentru punerea în valoare a resurselor

agroalimentare existente în mediul rural;

Măsuri pentru reabilitarea traseelor turistice şi pentru creşterea gradului de

siguranţă a turiştilor;

Valorificarea potenţialului turistic montan şi cultural; dezvoltarea şi

diversificarea gamei serviciilor de turism oferite; creşterea circulaţiei turistice;

Reabilitarea şi modernizarea drumurilor judeţene şi a drumurilor comunale, a

podurilor şi podeţelor, efectuarea de lucrări pentru rigole, consolidări şi ziduri

de sprijin;

Efectuarea de studii, expertize, studii de prefezabilitate, studii de fezabilitate

pentru unele lucrări de investiţii prevăzute să înceapă în anii următori, în

domenii de referinţă;

Diversificarea portofoliului de servicii alternative pentru persoanele adulte

aflate în nevoie şi coordonarea intervenţiei primare/ preventive în cazul

acestora realizate de către autorităţile locale;

Promovarea programelor prevăzute în Planul Judeţean Anti – Sărăcie Alba,

întărirea şi îmbunătăţirea relaţiilor dintre toţi factorii ce concură la realizarea

acestui plan;

Elaborarea Strategiei judeţene de asistenţă socială şi protecţie a copilului pe

termen lung;

Asigurarea finanţării cheltuielilor de personal şi a celor materiale aferente

învăţământului special din judeţul Alba;

22

Continuarea procesului de valorificare a patrimoniului cultural din judeţul

Alba; valorificarea creativităţii culturale şi a tradiţiilor populare din zonele

judeţului Alba;

Asigurarea accesului neîngrădit al cetăţenilor la actul de cultură, extinderea de

către instituţiile publice de specialitate a activităţilor culturale către şi pentru

comunităţile locale

Îmbunătăţirea cadrului instituţional cultural, apropierea creaţiei culturale de

comunităţile locale, în principal în mediul rural;

Diversificarea actului artistic şi de cultură, spre a cuprinde cât mai multe

segmente şi categorii de beneficiari, cu accent pentru cele adresate tinerilor şi

copiilor ca parte a procesului educaţional şi de petrecere a timpului liber;

Creşterea profesionalismului personalului angajat în instituţiile publice cu

activitate în domeniul culturii, a educaţiei culturale şi în cel al artelor, în

domeniul muzeal şi cea al cărţii;

Asigurarea de sprijin pentru activitatea cultelor religioase;

Acţiuni în domeniul prevenirii, monitorizării şi gestionării situaţiilor de

urgenţă, informarea publică operativă a populaţiei în situaţii de dezastru şi

pericol iminent, înlăturarea în cel scurt timp a efectelor produse datorate

manifestării unor fenomene care conduc la dezastre;

Protejarea şi salvarea populaţiei în caz de producere de situaţii de urgenţă,

protejarea bunurilor mobile şi imobile ale acesteia, creşterea operativităţii şi

intervenţiei în cazuri de urgenţă;

Continuarea activităţilor de colaborare şi de cooperare între administraţia

publică a judeţului Alba , cu administraţia publică a ţărilor membre ale

Uniunii Europene;

Descentralizarea administraţiei publice, realizarea unui control economic şi

financiar eficient;

23

Crearea unui parteneriat durabil cu societatea civilă, realizarea asigurării

accesului fiecărui cetăţean la informaţiile publice, participarea activă a

populaţiei la actul de administrare a localităţii;

Creşterea eficienţei activităţii în administraţia publică locală şi îmbunătăţirea

capacităţii de gestionare a problemelor comunităţilor şi a situaţiilor de criză;

Formarea unui corp de funcţionari publici cu înaltă profesionalitate, în stare

să reformeze şi adapteze permanent sistemul.

4. CIURULEASA – TRECUT – PREZENT – VIITOR

24

4.1. Istorie şi legendă

Străvechi leagăn de pământ românesc, locaş străbun de cuget şi simţire românească,

Ţara Abrudului sălăşluieşte durabil în istoria neamului al cărui mândru stindard este. De

demult, din negura vremurilor aceste minunate locuri au păstrat vie flacăra arzândă a focului

de dor de ţară, de dor de mamă şi tată, de dor de cer senin şi de izvoare cristaline, de dor de

libertate. Venit-au mulţi, şi des, peste abrudeni; unii de obârşie asiatică; alţii mai de pe-

aproape, de prin civilizaţia europeană. I-a atras aurul nostru, pădurile şi vitele noastre. Au

constatat că suntem aprigi luptători pentru ce-i al nostru, că nimic şi nimeni niciodată nu ne

poate lua ce ne aparţine. Şi-au mai aflat că suntem nişte bogaţi săraci! Bogaţi prin ce ne-a dat

bunul Dumnezeu şi săraci prin ce ne-au hărăzit jefuitorii de lumi. Dar noi suntem mândrii că

suntem aşa, pentru că istoria noastră, viaţa noastră, sunt cărţi de căpătâi ale întregului neam

românesc. Aşa a fost şi aşa va fi. Că tot ce s-a făcut pe aceste locuri, cu trupul, sufletul şi

mintea băştinaşilor s-a făcut; şi ce se va mai face tot aşa se va face. Pentru că filonul de aur

din inima abrudeanului, va dăinui veşnic.

În geografia umană românească, studiul aşezărilor rurale a reprezentat una din

preocupările principale ale geografilor. Prin analogie cu solul, care este rezultatul tuturor

interacţiunilor fizico-geografice, aşezarea umană poate fi considerată chintesenţa întregului

complex geografic. Apariţia, structura dinamică şi relaţiile dintre aşezări sunt strâns legate de

raportul teritorial al componentelor fizico-economico-geografice.

Bazată pe concepţia ştiinţifică a lui Simion Mehedinţi, concepţia de esenţă

structuralist-sistemică, cercetarea geografică românească a aşezărilor umane a cunoscut în

prima parte a acestui secol un nivel ce o plasa pe una din poziţiile înaintate pe plan european.

25

Prin fondarea Institutului de Geografie, în anul 1944, cercetările în domeniu, în pofida

vicisitudinilor istorice, au avut un caracter unitar şi sistematic. Acestea s-au confruntat,

diversificat şi amplificat prin aportul teoretico-metodologic şi aplicativ al profesorului Vintilă

Mihăilescu, primul director al Institutului de Geografie.

Studiile întreprinse asupra satelor se concentrează, cu deosebire în deceniile trei şi

patru, asupra evoluţiei satelor, asupra tipologiei şi cartografierii acestora. Cele trei tipuri de

sate, devenite acum clasice (adunat, răsfirat şi risipit), generalizează trăsături complexe,

rezultate din interacţiunea complicată a elementelor naturale, cu restricţiile sau condiţiile lor

de favorabilitate, cu acelor de natură istorică şi social-economică. În ciuda individualizării

ulterioare a mai multor subtipuri, această tipologie, în principal morfologică (după gradul de

concentrare a gospodăriilor în vatră), a rămas valabilă. Mai mult, aceasta a fost preluată şi

utilizată ca atare nu numai de geografi ci şi de alţi specialişti, precum sociologi, etnografi,

urbanişti etc.

O problemă de actualitate o constituie semnul de întrebare pus de Vintilă Mihăilescu,

la mijlocul deceniului al şaptelea, asupra tipologiei funcţionale a satelor, care avea în vedere

analiza exclusivă a structurii moşiei acestora. Subliniind complexitatea unui astfel de demers,

considera că trebuie luate în seamă şi elementele ce caracterizează satul propriu-zis, spaţiul

său construit.

Prin creaţia s-a ştiinţifică, Vintilă Mihăilescu este considerat un pionier al cercetării

geografice al aşezărilor. Contribuţiile sale au stat la baza apariţiei şcolii româneşti autohtone

de geografie rurală şi urbană. Rigoarea ştiinţifică, îmbinată cu o fantezie decentă, absolut

necesară în cercetare, şi rafinamentul inegalabil al exprimării gândurilor sunt rezultatul unor

simţiri şi al unei minţi superioare.

Această etapă se caracterizează prin dominaţia unor analize tipologice atât pentru

oraşe cât şi pentru sate, utilizându-se unul sau mai mulţi indicatori. La baza tipologiilor

satelor au stat o serie de indicatori dintre care menţionez: resursele locale, ocupaţiile

populaţiei, dotările tehnico-edilitare etc., individualizându-se aşezări cu funcţii agricole,

industriale, agro-industriale, de servicii, cu mai multe subtipuri.

Pentru impulsionarea studiilor asupra aşezărilor rurale un rol de seamă l-a avut

organizarea de către Institutul de Geografie a primului Simpozion de Geografia Satului

(1967), simpozion la care s-au analizat toate aspectele teoretice şi metodologice legate de

26

definirea conceptelor, de evoluţia şi diferenţierea geografică, de structura principală a satului

(vatra, moşia şi populaţia). După acest moment important în evoluţia cercetărilor de

geografie rurală studiile asupra satelor se intensifică relevând importanţa cadrului fizic în

repartiţia satelor, dispersia, mărimea medie şi gradul de concentrare a aşezărilor rurale în

spaţiu. Utilizându-se pentru prima dată în geografia satului din România metode cantitative

de evaluare a distribuţiei spaţiale, se obţin informaţii suplimentare, utile în procesul de

cunoaştere a raportului aşezare-mediu.

Printre problemele de mare actualitate pentru cercetarea geografică a satului se

numără evaluarea completă a procesului de depopulare, fenomen cauzat de cele două acţiuni

tipice societăţilor comuniste: colectivizarea agriculturii şi industrializarea forţată. Analiza

corelativă a nivelului depopulării cu structura pe vârste a populaţiei reprezintă o direcţie de

evaluare a potenţialului real, de revigorare a satelor româneşti. Rezultatele obţinute, corectate

de efectele posibile ale restructurării marii industrii din oraşe şi de aplicare în întregime a

Legii fondului funciar, ar putea reprezenta un aport complet la susţinerea unor politici

diferenţiate de dezvoltare rurală în raport cu zonele geografice caracteristice.

Evoluţia aşezărilor rurale, modul de utilizare a resurselor, dar mai ales schimbările

demografice apărute în ultimii ani constituie un interesant obiect de studiu de actualitate, dar

şi pentru viitor.

Istoria comunei Ciuruleasa interferează complex cu istoria Abrudului, în special şi cu

istoria Ţării Moţilor, în general. Încercând să străpungem, cu gândul, negura timpului putem

lansa ipoteza că primii locuitori aşezaţi aici au venit tocmai din localitatea cea mai apropiată

– Abrud – pentru a căuta terenuri pentru agricultură , pe seama căreia să obţină mijloace

suplimentare de existenţă, pe lângă cea ce câştigau ca mineri sau ca „zlătari” (alegători de aur

din nisipul Abrudului).

În mod cert, primele aşezări umane răzleţe s-au constituit pe aceste văi în antichitatea

daco-romană, când activitatea de extragere a aurului s-a intensificat şi a atras o mare afluenţă

de oameni de diferite condiţii.

27

Creşterea densităţii populaţiei a cunoscut un al doilea val în Evul Mediu, după ce

Transilvania a intrat în sfera de influenţă a regatului maghiar. Al treilea val de populaţie s-a

produs în timpul Imperiului Habsburgic, când exploatările miniere din zona Abrudului au

devenit monopol al Curţii Imperiale. Această ipoteză devine certitudine printr-o descoperire

surprinzătoare care a avut loc în primăvara anului 2002, când în pământul ogorului unui

cetăţean din satul Buninginea au fost descoperite şapte monede romane din perioada 80 d. Cr.

– 225 d.Cr.

Prin urmare, piesele monetare descoperite pe teritoriul comunei sunt legate istoric de

însăşi perioada etnogenezei noastre daco-romane şi, prin aceasta, au nu numai valoare de

atestare documentară a satului ca străveche vatră de locuire, ci sunt obiecte de importanţă

naţională.

Este extraordinar să descoperi că o localitate care a trăit în penumbra istoriei, neavând

existenţă administrativă de sine stătătoare decât de cincizeci de ani, are, totuşi, o vechime de

două milenii, poate mai mult.

În Evul Mediu, satele Ciuruleasa şi Buninginea, de pe valea Cerniţei sunt atestate

sporadic , iar în anul 1854 apar ca atestare cu pronunţie maghiarizată:Csurulyasza şi respectiv

Buninzina. În 1366, regele maghiar Ludovic cel Mare, numeşte toate satele din această zonă

cu sintagma „ possesiones valachales” – proprietăţi ale românilor, aceasta fiind o dovadă a

continuităţii noastre milenare pe aceste plaiuri montane.

Comuna Ciuruleasa este unitate administrativă de sine stătătoare începând din anul

1950. Până atunci, ea a făcut parte din comuna Abrud-sat. Oraşul Abrud însemna pe atunci

doar câteva hectare din centru, unde erau clădirile administraţiei, băncile, magazinele,

cazinourile şi locuinţele celor avuţi, în timp ce teritoriile periferice aparţineau Abrudului

rural. Teritoriul de astăzi al comunei Ciuruleasa era împărţit între satele Ciuruleasa şi

Buninginea.

La confluenţa dintre râul Cerniţa, care străbate Ciuruleasa şi Abrudel a existat în

antichitate o colonie, neidentificată încă în teren: CERNEUM. Este menţionată pe tablele

28

cerate descoperite la Roşia Montană, iar existenţa ei a fost dovedită în urma descoperirilor

arheologice făcute în zona Gării Abrud: o conductă de aducţiune a apei din tuburi ceramice,

specifică unui castel sau unei fortificaţii aparţinând unei persoane bogate.

În 1727, locuitorii din Abrud-sat s-au răsculat şi au ocupat Primăria oraşului Abrud.  

Pe valea Cerniţei şi-au stabilit tabăra răsculaţii conduşi de Horea, Cloşca şi Crişan în 1784,

înainte de a ataca Abrudul. În timpul revoluţiei de la 1848 – 1849, în zona Cerniţa şi pe

Dealul Stiurţiului au avut loc mai multe bătălii între armata maghiară şi cea condusă de

Avram Iancu.

Absenţa notaţiilor, de-a lungul istoriei, despre Ciuruleasa, se explică şi prin faptul că,

acum o sută de ani, ceea ce astăzi este centrul de comună, atunci era doar o pepinieră silvică

situată pe o luncă îngustă formată la confluenţa a două văi, iar satul şi biserica, situate pe

cursul văii Ciuruleasa, nu erau vizibile de la şosea. Cele câteva căsuţe, „agăţate” pe pantele

dealurilor, ce străjuiesc valea Cerniţei, erau prea comune ca să atragă atenţia prin ceva

deosebit.

Toate atestările documentare referitoare la Abrud trebuie luate în considerare şi

pentru Ciuruleasa, deoarece până la reforma administrativă din anul 1950 a existat o singură

unitate administrativ-teritorială, numită Abrud-sat, cu primărie separată de cea a oraşului

Abrud, care cuprindea satele Ciuruleasa, Buninginea, Soharu, Corna şi Cărpiniş. Deci

localitatea de pe Valea Cerniţei a primit statutul de comună, cu toate consecinţele derivate în

plan administrativ, economic şi social, abia la mijlocul secolului XX.

Primele aşezări umane se apreciază că ar fi apărut pe teritoriul comunei, mai întâi,de-

a lungul văilor afluente Cerniţei, apoi au proliferat pe versanţii relativ domoale, pe care

treptat, le-au despădurit pentru a elibera terenul şi al transforma în ogoare, fâneţe şi păşuni. În

29

mod sigur, acţiunea de defrişare a pădurii primare a început în antichitatea romană şi a fost

determinată de tehnologia specifică de extragere a aurului prin încingerea rocilor cu focuri

puternice şi udarea lor cu apă, pentru ca diferenţa de temperatură să provoace fărâmiţarea,

urmând apoi operaţiunea de separare. Este de la sine înţeles că acest procedeu cerea un

consum mare de material lemnos, care trebuia transportat de la distanţe tot mai mari.

Concluzionând, putem spune despre comuna Ciuruleasa că este o aşezare de tip

montan, cu gospodării răsfirate pe firul văilor şi versanţii dealurilor, cu existenţă cel puţin

bimilenară, cu viaţă socială, economică şi istorică specifică Ţării Moţilor, purtând şi nota

particulară a unei aşezări de zonă minieră, istoria acestei localităţi identificându-se cu cea a

Abrudului.

4.2. Repere geografice

Comuna Ciuruleasa este aşezată în partea nord-vestică a judeţului Alba, în bazinul

Văii Abrudelului şi Cerniţei. Ca aspect geomorfic zona se prezintă ca o depresiune

intramontană a Carpaţilor Occidentali, în care este aşezat şi vechiul orăşel Abrud, în jurul

căruia gravitează economic, istoric şi cultural comunele Roşia Montană, Bucium, Mogoş şi

Ciuruleasa. Luate împreună, aceste aşezări ocupă circa patru procente din teritoriul geografic

al judeţului Alba. Comuna Ciuruleasa ocupă partea de sud şi vest a depresiunii, la periferia

judeţului. Jumătatea nord-vestică a comunei se află în Munţii Abrudului, ultima prelungire a

munţilor Bihorului, iar jumătatea sud-estică se află în Munţii Metaliferi.

Comuna Ciuruleasa se întinde pe o suprafaţă de 55,85 kmp. ( 5585 ha), reprezentând

0,9 % din suprafaţa judeţului Alba şi 0,023 % din suprafaţa României.

Ciuruleasa este comună graniţă între judeţele Alba şi Hunedoara şi se învecinează cu

următoarele localităţi:

La est oraşul Abrud, cu satul Mecea

La sud satul Cerbu ( component al comunei Bucium), satul Ruşi şi pădurea Roşioara (

care ţin de teritoriul administrativ al oraşului Zlatna)

30

La sud-sud-vest satul Dupăpiatră (sat component al comunei Buceş, judeţul

Hunedoara)

La vest comuna Blăjeni, din judeţul Hunedoara

La nord şi nord-est comuna Sohodol, din jud. Alba

La nord-nord-est, satul Soharu ( sat component al oraşului Abrud, din judeţul Alba)

Teritoriul administrativ al comunei Ciuruleasa are în componenţă 9 sate componente,

după cum urmează:

- satul Ciuruleasa ( satul reşedinţă de comună)

- satul Bodreşti

- satul Bidigeşti

- satul Bogleşti

- satul Buninginea

- satul Gheduleşti

- satul Morăreşti

- satul Mătişeşti

- satul Vîlcan.

Fiecare dintre aceste sate are în componenţă aşezări mai mici, numite cătune sau

„crânguri”, la care se mai adaugă şi casele izolate. Ca exemple putem aminti:

- cătunul „Borzeşti”, în satul Ciuruleasa

- cătunul „Vîceşti”, în satul Ciuruleasa

- cătunul „Bugle”, în satul Bogleşti

- cătunul „Dealul Sudorii”, în satul Morăreşti

- cătunul „Ciorăşti”, în satul Gheduleşti,etc.

Aşezată în prelungirea vestică a Ţării Abrudului, pe drumul naţional DN.74 Alba

Iulia – Abrud – Brad, comuna Ciuruleasa se află la o distanţă de 70 de km. De oraşul

reşedinţă de judeţ (Alba – Iulia)

31

Distanţele faţă de principalele oraşe sunt:

- la nord – nord-est şi la est:

Abrud – 4 km;

Cîmpeni – 15 km;

Turda – 100 km;

Cluj Napoca – 131 km;

Târgu Mureş – 176 km;

Alba Iulia – 71 km;

Sebeş – 88 km;

Sibiu – 144 km.

- la sud – sud-vest şi la vest:

Brad – 34 km;

Deva – 72 km;

Arad – 227 km;

Timişoara – 240 km;

Oradea – 183 km.

Faţă de centrul comunei, cel mai îndepărtat sat component este Vîlcanul, situat la 9

km. Iar cel mai apropiat este satul Bogleşti, situat la 3 km.

Gospodăriile populaţiei sunt situate de-a lungul văilor şi pe pantele dealurilor, cu

toate caracteristicile aşezărilor umane din Ţara Moţilor, sate, cătune, crânguri şi gospodării

izolate la kilometri, cu toate caracteristicile sociale, economice, culturale şi administrative

din această realitate.

Hotarele comunei sunt străjuite de „măguri” şi „creste”, ce depăşesc 900 metri

altitudine. Acestea sunt:

32

- în extremitatea vestică: piscul Vâlceanul ( 1.264 m)

- la nord: vârful Chiuzului ( 1.022 m)

- în partea de sud: vârful calcaros al Brădişorului ( 1.035m)

- în sud – est: vârful Pietriceaua ( 1.144 m)

Toate aceste măguri şi culmi sunt prelungiri ale Munţilor Metaliferi, componenţi sud

– vestici ai Carpaţilor Occidentali.

Ca prezentare generală, teritoriul comunei Ciuruleasa apare ca o depresiune îngustă,

flancată de un relief puternic vălurit, un complex de bazine tectonice, de eroziune şi de

alunecare care, în trecutul său geologic a fost aproape total împădurit. Din pădurea primară

ce acoperă toate dealurile, după secole de defrişare în scopul creării de fâneţe, ogoare şi

păşunaturi, dar şi pentru aprovizionarea Abrudului şi a Roşiei cu material lemnos pentru

nevoile casnice şi ale mineritului, au mai rămas doar pâlcuri mai mari sau mai mici, după

cum urmează ( enumerate de la est, în sensul mişcării acelor de ceasornic):

- Măgura

- Duşu

- Brădoaia

- Huia

- Burdea

- Găinaru

- Runcu

- Oprişa

- Căţâna

- Postaia

- Povarna

- Budeşiţa

- Bolf

33

- Screada

- Dealu Căruţii.

Depresiunea se prezintă ca un culoar de formă asimetrică, încadrat de dealuri situate

ca altitudini, între 600 şi 800 de metri, cu versanţi mai mult sau mai puţin povârniţi, pe care

sunt foarte vizibile alunecările de teren din vremuri imemoriale sau mai recente. Gropile de

pe versanţi, rezultate în urma dezrădăcinărilor de arbori prin prăbuşire în timpul furtunilor,

confirmă ipoteza pădurii primare care acoperea cea mai mare parte a teritoriului. Frecvenţa

toponimelor Lazuri,Curătură, Arsură, Runcu, sugerează tocmai extinderea aşezărilor umane

prin defrişare sau incendiere.

Relieful este ferestruit de torente, pâraie şi văi tumultoase în perioada topirii zăpezilor

ţi în perioadele de ploaie masivă, dar în verile secetoase abia mai oferă câteva răstoace

prundoase din care se adapă vitele.

Cel mai important curs de apă este Cerniţa, cu izvorul sub muntele Vîlcan, care după

un parcurs de 12 km, se varsă în Abrudel, în locul numit Şerbina, cartierul de nord al oraşului

Abrud. Valea Cerniţei colectează apele din întregul bazin hidrografic, primind pe dreapta

Valea Buninginii şi o mulţime de pâraie, iar pe stânga Părăul Mare, Valea Căruţelor, Valea

Ciurulesei şi Valea Soharului.

Zona se caracterizează prin climat continental intramontan, cu vânturi pe direcţia nord

şi vest, care aduc bogate precipitaţii, şi cu temperaturi medii de 5-6 grade, ceea ce generează

ierni abundente în zăpadă şi veri răcoroase, scurte şi ploioase, care provoacă mari greutăţi în

lucrările agricole, mai ales în campania de adunare a furajelor. Dimineţile sunt ceţoase la

nivelul văilor, defavorabile cultivării pomilor fructiferi la altitudini inferioare. Aceste condiţii

climatice asigură condiţii ideale de temperatură şi umiditate pentru proliferarea ciupercilor de

diverse specii comestibile şi necomestibile, primele constituind o importantă sursă de hrană

în lunile de vară-toamnă.

Media multianuală a temperaturii lunii iulie este de 16 grade Celsius, iar a lunii

ianuarie este de minus 4 grade Celsius. Primul îngheţ se produce în jurul datei de 1

octombrie, iar ultimul în jurul datei de 1 mai. Se produc însă, aproape în fiecare an brume

34

timpurii sau târzii, care afectează grav culturile agricole şi pomii, oamenii depinzând, în bună

măsură, de hazardul naturii. Nu rare sunt cazurile când ninge pe arborii înfrunziţi şi pe pomii

înfloriţi, ceea ce produce, pe arii mai restrânse sau mai extinse, dezastre greu de reparat.

Media pluviometrică multianuală este de 800 mm/m.p.

Maximul pluviometric se înregistrează în mai-iunie, iar minimul în luna februarie.

Hazardul meteorologic provoacă, nu rareori,secete de iarnă, care reduc drastic sursele de apă,

sau secete de vară, care periclitează recoltele de furaje şi de cartofi, care în aceste locuri, sunt

resurse vitale. Maxima pluviometrică în 24 ore s-a consemnat în data de 21 decembrie 1925,

când s-au produs mari inundaţii pe valea Abrudului şi a Crişului Alb. Inundaţiile majore sunt

cu regularitate aproape anuală, indiferent de anotimp şi nu sunt rare cazurile când provoacă

nu numai pagube materiale, ci şi victime.

4.3. Factori de risc natural

Alunecările de teren sunt fenomenul care modelează evident geomorfismul locurilor.

Chiar şi toponimul „Ştiurţ” confirmă aceasta, el fiind un cuvânt nemţesc cu sensul de

surpătură, alunecare.

Stratul de zăpadă persistă cam 50 de zile pe an şi atinge, în medie o grosime de 30-40

cm şi chiar mai mult, cu viscoliri pe culmi. Situarea comunei în preajma Ţării Zarandului,

favorizează pătrunderea de curenţi mai calzi dinspre Banat şi pusta Ungariei, fapt care

explică diferenţele climatice faţă de celelalte aşezări moţeşti, unde domină vegetaţia de tip

alpin.

Alunecările de teren care s-au produs sunt minore şi se datorează în mare parte

precipitaţiilor abundente de la începutul primăverii şi datorită defrişărilor masive ale

vegetaţiei forestiere. Prin cantităţile importante de precipitaţii produse de-a lungul timpului,

comuna se împarte în nouă zone inundabile, zone cuprinse şi în Planul de Urbanism General

al comunei. Aceste zone inundabile sunt:

35

Pârâul Cerniţa

o Zona inundabilă nr. 1 – Pârâul Ciuruleasa. Natura inundaţiilor este

revărsări de cursuri de ape rezultate din topirea zăpezilor, ploi

abundente. Inundaţiile produse în această zonă în anii

1970,1985,1989,1993 şi 2001 au fost de gravitate mică şi au afectat

teren agricol în suprafaţă de 6 ha,drum comunal (5km.) şi construcţii

aparţinând şcolii cu clasele I – VIII Ciuruleasa, Bisericii Penticostale

şi 15 proprietăţi particulare. Măsuri dispuse: regularizări şi protecţii de

maluri, restricţii şi interdicţii la construcţii, reconstrucţii.

o Zona inundabilă nr.2 – Torentul Valea Vârtopului. Natura inundaţiilor

este revărsări de cursuri de ape rezultate din topirea zăpezilor, ploi

abundente. Inundaţiile produse în această zonă în anii

1970,1985,1989,1993 şi 2001 au fost de gravitate mică şi au afectat

teren forestier în suprafaţă de 1 ha aparţinând Ocolului Silvic

Cîmpeni. Măsuri dispuse: regularizări şi protecţii de maluri, restricţii şi

interdicţii la construcţii, reconstrucţii, amenajări silvice.

o Zona inundabilă nr. 3 – Torentul Valea Budeşiţei. Natura inundaţiilor

este revărsări de cursuri de ape rezultate din topirea zăpezilor, ploi

abundente. Inundaţiile produse în această zonă în anii

1970,1985,1989,1993 şi 2001 au fost de gravitate mică şi au afectat

teren agricol în suprafaţă de 1,5 ha aparţinând Ocolului Silvic

Cîmpeni şi 2 km de drum comunal Măsuri dispuse: regularizări şi

protecţii de maluri, restricţii şi interdicţii la construcţii, reconstrucţii,

amenajări silvice, îmbunătăţiri funciare.

o Zona inundabilă nr. 4 – Pârâul Valea Căruţelor. Natura inundaţiilor

este revărsări de cursuri de ape rezultate din topirea zăpezilor, ploi

abundente. Inundaţiile produse în această zonă au fost de gravitate

mică şi au afectat teren agricol în suprafaţă de 1 ha, aparţinând

proprietarilor particulari, 3 km de drum comunal (dc. 158) şi 2

36

locuinţe. Măsuri dispuse: regularizări şi protecţii de maluri, restricţii şi

interdicţii la construcţii, reconstrucţii, îmbunătăţiri funciare.

o Zona inundabilă nr. 5 – Pârâul Cerniţa. Natura inundaţiilor este

revărsări de cursuri de ape rezultate din topirea zăpezilor, ploi

abundente. Inundaţiile produse în această zonă au fost de gravitate

mică şi au afectat 5 ha de teren agricol şi construcţii aparţinând a 4

gospodării particulare, Staţiei de tratare a apei Buninginea,

Domeniului privat al oraşului Abrud, Dispensarului medical uman

Ciuruleasa şi Domeniului public al comunei Ciuruleasa. Măsuri

dispuse: regularizări şi protecţii de maluri, restricţii şi interdicţii la

construcţii, reconstrucţii, amenajări silvice şi îmbunătăţiri funciare.

o Zona inundabilă nr.6 – Torentul Valea Găinaru. Natura inundaţiilor

este revărsări de cursuri de ape rezultate din topirea zăpezilor, ploi

abundente. Inundaţiile produse în această zonă au fost de gravitate

mică şi au afectat teren agricol şi construcţii în suprafaţă de 1,5 ha

aparţinând a patru gospodării particulare. Măsuri dispuse: regularizări

şi protecţii de maluri, restricţii şi interdicţii la construcţii, reconstrucţii,

amenajări silvice.

o Zona inundabilă nr.7 – Pârâul Buninginea . Natura inundaţiilor este

revărsări de cursuri de ape rezultate din topirea zăpezilor, ploi

abundente. Inundaţiile produse în această zonă au fost de gravitate

mică şi au afectat teren agricol în suprafaţă de 3,5 ha aparţinând

gospodăriilor particulare şi şcolii cu clasele I – VIII Buninginea şi 4

km din drumul comunal DC. 115. Măsuri dispuse: regularizări şi

protecţii de maluri, restricţii şi interdicţii la construcţii, reconstrucţii,

amenajări silvice şi îmbunătăţiri funciare.

o Zona inundabilă nr. 8 – Torentul Valea Ciorăştilor. Natura inundaţiilor

este revărsări de cursuri de ape rezultate din topirea zăpezilor, ploi

abundente. Inundaţiile produse în această zonă au fost de gravitate

mică şi au afectat teren agricol în suprafaţă de 1,5 ha aparţinând unei

gospodării particulare şi 0,5 km din drumul comunal DC. 115. Măsuri

37

dispuse: regularizări şi protecţii de maluri, restricţii şi interdicţii la

construcţii, reconstrucţii şi îmbunătăţiri funciare.

o Zona inundabilă nr. 9 – Torentul Valea Lupilor. Natura inundaţiilor

este revărsări de cursuri de ape rezultate din topirea zăpezilor, ploi

abundente. Inundaţiile produse în această zonă au fost de gravitate

mică şi au afectat teren agricol şi construcţii în suprafaţă de 2,5 ha

aparţinând gospodăriilor particulare şi 2 km din drumul comunal DC.

159 Morăreşti. Măsuri dispuse: regularizări şi protecţii de maluri,

restricţii şi interdicţii la construcţii, reconstrucţii, amenajări silvice şi

îmbunătăţiri funciare.

Aceste zone de risc natural, atât din prisma alunecărilor de teren cât şi a inundaţiilor

sunt bine determinate în Planul de Urbanism General, în Regulamentul Local de Urbanism şi

Planul de Amenajare a Teritoriului, întocmite de SC „Proiect – Alba” SA. şi aprobate de

Consiliul Local al comunei Ciuruleasa, judeţul Alba, prin Hotărârea nr. 10/2001. Numărul

total al construcţiilor existente în zonele de risc este de 31, din care 28 au fost construite

înainte de anul 1989.

4.4. Soluri – vegetaţie – faună

Din punct de vedere geografic, comuna Ciuruleasa este aşezată în Munţii Abrudului,

pe linia de demarcaţie dintre Munţii Metaliferi şi Masivul Biharia, despărţiţi de Pasul Vâlcan,

situat la altitudinea de 745 m şi traversat de drumul naţional DN – 74. Cercetările geologice

au dus la concluzia că zona stă pe un fundament de roci cristaline. În neoconian s-a format

fosă marină, care a fost apoi, sedimentată cu straturi flişoide de aptieus. După o perioadă de

exondare, a fost invadată de apele mării tehtoniene, continuând fenomenul de sedimentare.

Rocile sedimentare se văd cu claritate în defileul Bolf, ferăstruit de Cerniţa Cimentarea

nisipurilor de fund marin a dus la formarea şisturilor marno-argiloase. Ele alternează, pe arii

extinse, dar intermitente, cu roci calcaroase, ale căror culminaţii de ridicare tectonică din

jurasic a format spectaculoasele stânci Brădişor şi Vâlcan. Ele sunt considerate ieşinduri din

lama de şarjaj a Bihorului.

38

Depresiunea Ciuruleasa – Abrud este un bazinet de origine mixtă,tectono-

erozivă,alternând dealurile domoale cu pantele abrupte şi culmi maiestuoase. Relieful

modulat în şisturi marnoase şi argiloase, de vârstă aptiană, imprimă o configuraţie

geomorfică de vale alungită şi asimetrică, cu două trepte de relief:

a) treapta de platou, la aproximativ 800 m altitudine, pe care s-au construit

aşezări umane alpine ca Bogleşti, Bodreşti, Bidigeşti, Vîlcan, Mătişeşti,

Morăreşti, Gheduleşti

b) zona de luncă, situată în lungul celor patru văi confluente: Cerniţa, Valea

Buninginii, Valea Căruţii, Valea Ciurulesei.

Pe teritoriul comunei Ciuruleasa au fost identificate următoarele tipuri de soluri:

o soluri brune – acide, montane, de pădure, încadrabile în districtul IV-

M-BO, cu un profil scurt,scheletic, superficiale,sărace în materii

organice,pe care se pot dezvolta doar păduri şi pajişti cu fâneţe

alpine.Ogoarele acestor soluri sunt slab productive şi lama plugului

atinge,adeseori,rocile.

o Soluri brune perifluviale şi podzoluri scheletice din districtul IV-M-

PD, specifice climei răcoroase şi umede, cu textură lutoasă,cu reacţie

acidă,sărace în materii organice şi cu fertilitate scăzută, care dacă sunt

fertilizate anual cu gunoi de grajd, se pot obţine recolte bune de fân şi

culturi agricole, în special cartoful.

o În lungul celor trei ape principale, sau constituit soluri azonale, de

luncă, cu textură luto-nisipoasă, mai bogate în materii organice, pe

care se pot dezvolta fâneţe şi culturi agricole de grădină.

Pe asemenea soluri s-au dezvoltat următoarele tipuri de vegetaţie:

39

Vegetaţie arboricolă silvestră, constituită, preponderent, din fag şi carpen, pe

alocuri interferentă cu brad,molid şi gorun;

La lizierele pădurilor, pe marginea pâraielor şi chiar în tufe izolate se dezvoltă

alunul;

În zonele de luncă, pe solurile prundoase şi umede de-a lungul văilor,

proliferează arinul şi salcia

Păşunaturile sunt ameninţate cu năpădirea de porumbari, jnepeni şi măcieşi

Paltinul, frasinul şi mai rar, ulmul, apar fie solitari, fie în amestec cu ceilalţi

arbori, la care pe alocuri se adaugă mărul şi cireşul sălbatic

În ultimele decenii peisajul silvic s-a schimbat în bună măsură prin defrişări şi

replantări de conifere

În „rosturile” (runcurile) astfel create proliferează arbuşti fructiferi: murul,

zmeurul, cornul, iar pe cioate apar colonii de pleurotus ( ciuciuleţi) şi ghebe –

specii de ciuperci cu mare valoare nutritivă

Prin păduri şi poieni cresc, uneori foarte abundent, ciuperci de toate speciile.

Solurile sunt propice dezvoltării unei bogate şi diversificate vegetaţii ierboase,

preponderent păiuşoasă. Păşunile sunt năpădite de colonii de cimbrişor, grosamă şi părul-

muntelui, plante care nu sunt agreate de animale, ceea ce duce la scăderea importanţei

economice a acestor terenuri. Pe terenurile umede şi umbroase se dezvoltă urzicile, brusturii,

ferigile şi podbalul.

Flora locurilor cuprinde şi numeroase specii de plante medicinale, cele mai frecvente

fiind ciuboţica cucului, cimbrişorul, sunătoarea, pătlagina de diverse specii, roiniţa, talpa

gâştei. Unele fâneţe sunt năpădite de grosamă şi lungoare, care degradează calitatea laptelui

de vacă, dându-i un gust neplăcut. Toamna, păşunile şi cositurile sunt invadate de brânduşi

care, consumate în cantităţi mari de către animale, provoacă intoxicaţii grave şi chiar

moartea. De primăvara şi până la vremea cositului câmpurile prezintă un fascinant spectacol

policrom, iar păşunile sunt feerii coloristice în galben şi mov.

Pomii fructiferi, în număr redus, au condiţii de fructificare doar pe dealuri, deasupra

văilor invadate de ceaţă, care în plină vară, nu se ridică înainte de ora 10. Nu numai ceaţa, ci

40

şi brumele târzii au făcut ca pomicultura să fie o ocupaţie sporadică în zonă şi, atâţia câţi

există, pomii să fie de soiuri slab productive.

Fauna locului este reprezentată de lupi, vulpi, mistreţi, căprioare, veveriţe, jderi şi

bursuci. Datorită populării tuturor versanţilor şi reducerii drastice a pădurii primare fauna

silvestră este redusă ca număr de specii şi ca număr de indivizi pe specie. Nici chiar banalii

iepuri nu oferă vânătorilor prea multe satisfacţii cinegetice

Dintre speciile locale de păsări se remarcă ciorile, coţofenele, gaiţele, cristeii, piţigoii,

cucul, cintezele, uliul şi, mai rar corbii. Liniştea nopţilor de vară este spartă de ţipetele

stridente ale huhurezilor şi bufniţelor. De-a lungul văilor îşi duc existenţa mierlele de apă şi

codobaturile cu zborul lor graţios. Dimineţile de primăvară-vară sunt sporite în frumuseţe de

concertul de virtuozi naişti, care sunt sturzii şi mierlele. Căldura şi frumuseţea dimineţilor de

vară capătă un farmec aparte prin cântecul sincopat al pupezelor.

Aceasta este Ciuruleasa în imagini vizuale şi auditive, care mângâie existenţa

modestă a locuitorilor acestor plaiuri moţeşti, care se zbuciumă între ...geografie şi istorie...,

amândouă nu prea generoase cu oamenii.

Configuraţia terenului şi a vegetaţiei este favorabilă creşterii animalelor. Datorită

faptului că aproape toate terenurile propice păşunilor şi fâneţelor sunt proprietăţi particulare,

ponderea animalelor în gospodării o deţin bovinele şi numărul lor este direct proporţional cu

suprafaţa de teren deţinută de fiecare familie, dar şi cu forţa de muncă existentă.

Absenţa marilor păşunaturi a făcut ca numărul oilor să fie redus la strictul necesar de

hrană şi îmbrăcăminte pentru fiecare familie. În aceste condiţii creşterea animalelor nu a

putut să devină o sursă principală de venituri, ci doar una auxiliară, oamenii de aici, în toate

perioadele istorice trebuind să-şi caute alte surse de existenţă. Absenţa marilor păşunaturi a

făcut ca nici alte specii de animale domestice – caprele, porcii – să nu fie crescute în număr

profitabil, astfel că marea majoritate a gospodăriilor să aibă o stare economică modestă.

Aceasta este determinată şi de absenţa culturilor cerealiere, acestea trebuind adese de la ţară

sau cumpărate din piaţă.

Cartoful este cultura dominantă şi sursa principală de hrană iarna. Pentru aceasta

ogoarele trebuie fertilizate intens, în fiecare an, cu gunoi de grajd, dar recolta este dependentă

41

de hazardul meteo-climatic. Ogoarele se secătuiesc după câţiva ani, sunt năpădite de turiţă şi

trebuie tăiate altele.

Cu câteva decenii în urmă cultura cânepii deţinea o pondere importantă în toate

gospodăriile. Industria casnică a acestei plante textile a generat nu numai produse care fac

obiectul studiilor de etnografie, ci şi numeroase creaţii folclorice ce se colportau de la clăcile

şi şezătorile de odinioară, o parte din această comoară o te tazaurizăm aici.

Cultura zarzavaturilor se face, de asemenea, numai pentru consumul casnic, nu pentru

că locuitorii nu ar avea „simţul pieţei”, ci din pricina slabei fertilităţi a pământului şi a

faptului că suprafeţele mai mari trebuie rezervate pentru fâneţe şi păşunaturi, iar legumele şi

zarzavaturile pot fi procurate din pieţele Abrudului şi Cîmpeniului.

4.5. Toponimie – aspecte geografice şi istorice.

Activitatea creatoare multilaterală a locuitorilor Munţilor Apuseni, a ciurulesenilor,

face parte organică din istoria poporului român, a strămoşilor săi, care din cele mai vechi

timpuri şi-au pus cu autoritate amprenta pe aceste plaiuri conferindu-le trăsături specifice de

neconfundat.

Munţii Apuseni au fost leagănul unor puternice comunităţi dacice, caracterizate

printr-o intensă viaţă economică, politică şi culturală, unul din centrele de formare a

poporului român şi a limbii române, sediul câtorva din cele mai persistente formaţiuni statale

feudale româneşti. Pe acest teritoriu, circumscris culmilor de vest ale Carpaţilor româneşti,

populaţia autohtonă, fie că-i avem în vedere pe daci, pe daco-romani sau pe românii proveniţi

dina ceştia, a stat neclintită de strajă, apărându-şi cu îndârjire obiceiurile, libertatea, dreptul

de a-şi făuri o viaţă mai bună.

Printre centrele vieţii economice, social-politice şi culturale din zona Munţilor

Apuseni, la loc de frunte se situează Abrudul, localitate cu trecut multimilenar, menţionată,

în decursul veacurilor, cu prilejul a numeroase evenimente de rezonanţă din istoria românilor.

Cultura materială a locuitorilor acestei zone, a fost mereu legată de exploatarea minereurilor

aurifere. Evenimente importante au avut loc aici încă din perioada dacică şi apoi după

cucerirea romană, în întregul Ev mediu culminând cu marile mişcări populare din timpul

răscoalei lui Horea, Cloşca şi Crişan (secolul XVIII) şi revoluţia de la 1848-1849 condusă de

către viteazul moţ Avram Iancu.

42

O mare importanţă în renaşterea şi educaţia naţională a românilor ciuruleseni l-a avut

„Asociaţiunea pentru literatura română şi cultura poporului român – ASTRA”, care în câteva

rânduri şi-a ţinut lucrările la Abrud.

Documentele istorice, izvoare scrise şi nescrise atestă existenţa în această zonă a unor

aşezări încă din antichitate. Ele s-au menţinut şi s-au dezvoltat continuu până în zilele

noastre.

Până azi Abrudul a purtat mai multe nume dintre care: Abruttus (a. Ch.), Alburnus

Minor (antichitate), Terra Obruth (1201), Abrudbanya (1320), Civitas Altenburg (1427),

Abrud (1750).

Ciuruleasa apare în documente vechi sub următoarele variante: Csiurul Karcza

(1850), Csuruliasa (1854) iar satul Buninginea este atestat mai demult într-un documente

medieval unde apare sub denumirea de Vallem Buninsina (1589). (Suciu, Coriolan, 1966,

1968)

Celelalte sate şi numeroasele cătune au fost întemeiate prin roiri din aceste trei

aşezări: Abrud, Ciuruleasa şi Buninginea. Aceste mici aşezări s-au încropit în jurul unei

gospodării (ferme de bază).

Numele comunei Ciuruleasa se compune din două cuvinte de bază care denumesc

două dintre unelte principale folosite la spălarea nisipurilor aurifere. Este vorba despre ciur

(obiect folosit la cernerea nisipului), şi despre leasă (construcţie dreptunghiulară din scânduri

care se pune în plan înclinat şi susţine hurca din lână, în care se opreau grăunţii din aur).

Este foarte probabil ca această localitate să-şi fi luat numele de la activitatea de

spălare a nisipurilor aluvionare aurifere, mai precis locuitorii de aici confecţionând uneltele

necesare acestei munci.

Celălalt sat mai mare al comunei Ciuruleasa, Buninginea, îşi trage numele de la

funinginea care era odată pe aceste locuri datorită bocşelor în care se fabricau cărbunii pentru

fierari.

Satul Vâlcan îşi trage numele de la cuvântul german wulch (lup), deoarece în trecut în

jurul stâncilor, fiind păduri mari în care trăiau haite de lupi. În ultimii ani ai secolului trecut

„specialiştii” comunişti denumesc satul Vulcan confundând calcarele jurasice cu rocile

vulcanice… Din păcate şi în prezent denumirea oficială este Vulcan şi nu cum se ştie din

vechime şi cum este normal Vâlcan.

43

Satele înfiinţate prin roire şi-au luat numele după cel al primului om stabilit aici

(Bidiga – Bidigeşti, Borza – Borzeşti, Bodrea – Bodreşti, Boglea – Bogleşti, Mateş –

Mătişeşti, Morar – Morăreşti, Cioara – Ciorăşti, Jurca – Jurcuieşti, Tuhuţ – Tuhuţeşti, Sturza

– Sturzeşti).

Numele unor locuri din comuna Ciuruleasa a fost dat de unele elemente din flora şi

fauna locală (Ghiocei, Frasin, Poiană, Livezi, Ursuleşti ori Valea Lupilor).

Multe locuri au nume comune şi nu proprii, localnicii ştiind foarte bine unde se

găsesc acestea în orizontul local (luncă, coastă, deal, vale, bolf, citeră, deleţ). Versantul

însorit, cu expunere sudică, se numeşte feţie, iar versantul umbrit, cu expunere nordică se

numeşte doştină.

4.6. Aşezările umane

Comuna Ciuruleasa este compusă din nouă sate.

Satul cel mai mare (aşa-numitul sat de centru) se numeşte la fel ca şi comuna:

Ciuruleasa. Teritoriul său se află în partea sud-estică a comunei, desfăşurându-se în

Depresiunea Abrudului, culoarul văii Ciurulesei, pe pantele şi culmile Munţilor Abrudului,

parte a Munţilor Bihorului. În cea mai mare parte acest sat este de tip răsfirat.

Pe cursul superior al văii Ciurulesei, în bazinele hidrografice ale pârâurilor Vârtop,

Budeşiţa şi Tăului se află două sate gemene mici: Bodreşti şi Bidigeşti. Ambele sate sunt de

tip risipit.

Pe cursul râului Cerniţa, paralel cu DN 74, se află satul răsfirat Mătişeşti.

Între Mătişeşti, Ciuruleasa şi Bodreşti se află satul Bogleşti iar după culmea Frasin

până la hotarul cu judeţul Hunedoara, satul aflat la cea mai mare altitudine, Vâlcan.

Toate aceste şase sate se găsesc în depresiune şi în zona Munţilor Bihorului, ocupând

aproximativ 60 % din suprafaţa comunei.

La dreapta râului Cerniţa, pe afluentul Buninginea se află satul cu acelaşi nume. La

vest de acesta se află unul dintre cele mai extinse sate ale comunei, Morăreşti, iar la sud de

Buninginea, în bazinul superior al văii omonime se află satul Gheduleşti.

Toate aceste trei sate sunt de tip risipit, teritoriul lor situându-se pe ultimele culmi şi

văi ale Metaliferilor.

44

Satele cele mai vechi ale comunei sunt Ciuruleasa şi Buninginea (sate de vale) din

acestea populaţia roind pe culmi şi versanţi, în căutare de noi terenuri pentru agricultură şi

păstorit, defrişând de cele mai multe ori, pădurea. Ca dovadă a acestui fapt sunt crângurile şi

chiar satele unde aproape toţi locuitorii au acelaşi nume de familie (Bidiga – Bidigeşti, Borza

– Borzeşti, Bodrea – Bodreşti, Boglea – Bogleşti, Mateş – Mătişeşti, Morar – Morăreşti,

Cioara – Ciorăşti, Jurca – Jurcuieşti, Tuhuţ – Tuhuţeşti, Sturza – Sturzeşti).

Teritoriul comunei este locuit peste tot, chiar dacă multe gospodării sunt întemeiate

pe versanţi cu o înclinare de 60º.

În ultimii 20 de ani se observă o părăsire a crângurilor de pe culmi şi versanţi în

favoarea luncilor din depresiune şi din culoarele de vale. Gospodăriile de aici s-au îndesit

foarte mult, satul Ciuruleasa devenind în câteva locuri chiar un sat adunat.

Locuitorii care au coborât la vale sunt salariaţi care practică agricultura şi păstoritul în

timpul liber ca a doua ocupaţie.

Comuna Ciuruleasa are un singur sat (Ciuruleasa) de mărime mijlocie (551 locuitori)

şi opt sate mici şi chiar foarte mici, cu aspect de crânguri (Bidigeşti – 44 locuitori şi Bodreşti

– 31 locuitori) conform recensământului din primăvara anului 2002.

După clasificarea celebrului geograf român, profesor universitar doctor Simion

Mehedinţi din 1932, satele ciurulesene sunt sate de păstori şi de lemnari; după părerea

profesorului universitar doctor Vasile Cucu din 1995, satele sunt agro-forestiere; iar după

părerea profesorului universitar Ion Velcea din 1996 satele sunt pastoral-silvice.

Satul Ciuruleasa este un sat agro-pastoral-silvic, dar îl putem considera şi ca un sat-

dormitor fiind locuit de mulţi navetişti salariaţi în oraşul Abrud şi împrejurimi.

Satele Bogleşti, Mătişeşti, Buninginea, Gheduleşti şi Morăreşti sunt sate pastoral-

silvice iar satele Bodreşti, Bidigeşti şi, mai ales, Vâlcan sunt şi acestea pastoral-silvice, dar

mai sunt şi sate de vărari. Mulţi locuitori de aici se ocupă cu arderea calcarului în cuptoare

rudimentare pentru a se obţine varul.

Cultura, civilizaţia populară şi folclorul sunt în agonie la Ciuruleasa. Majoritatea

locuitorilor au lucrat în industria minieră şi mai puţin în activităţile legate de pământ,

pierzându-şi tradiţiile şi modernizându-se forţat.

45

Până acum câţiva ani mai erau încă meşteri care confecţionau roţi din lemn (rotari) ori

alte unelte (greble, furci) sau mobilier simplu (laviţe, scaune, „podişoare”, adică un fel de

şifoniere).

Până în ultimii ani ai secolului XX se mai făceau „jocuri” (hore) la Căminul cultural,

acum discoteca a devenit atotstăpânitoare.

Mai există doar tradiţiile religioase legate de sărbătorile de iarnă, în special de

Crăciun. În ajun copii mici merg cu „piţăra” (un fel de sorcovă) vestind naşterea lui Iisus

Hristos, iar în noaptea de ajun se umblă pe la casele sătenilor „cu colinda” şi „cu craii” (o

piesă de teatru care are ca subiect naşterea lui Iisus).

4.7. Analiză demografică

Comuna Ciuruleasa are în componenţă 9 sate şi o populaţie de 1364 locuitori,

conform datelor statistice ale ultimului recensământ. Populaţia comunei repartizată pe satele

componente este următoarea:

LOCALITATEA NUMAR DE LOCUITORICiuruleasa 551Bidigeşti  44Bodreşti  31Bogleşti   117

Buninginea 140Gheduleşti  79Mătişeşti  150Morăreşti 160

Vâlcan 92

Pentru evidenţierea evoluţiei numerice a populaţiei am studiat cifrele recensămintelor

din anii: 1930,1956,1966,1977,1992,2002, raportate la populaţia stabilă a acelor ani:

46

Populaţia stabilă totală

Anul

Localitatea1930 1956 1966 1977 1992 2002

Diferenţă1930-2002

Diferenţă1992-2002

Procent1930-2002

Procent1992-2002

Ciuruleasa 2.464 2.332 2.245 1.894 1.599 1.364 - 1.100 - 235 55,3% 85,3%

Reducerea cu peste 1100 de locuitori a populaţiei comunei din anul 1930 şi până în

anul 2002 se datorează în special sporului natural negativ, a scăderii mediei de vârstă a

populaţiei, în special a bărbaţilor, datorită depopulării satelor, datorită migraţiei masive dintr-

o localitate în alta, de la sat la oraş, de la munte la câmpie. Această migrare masivă se

datorează şi lipsei mijloacelor decente de supravieţuire, luându-se în calcul că la câmpie sau

la oraş viaţa este mult mai uşoară decât la sate sau la munte.

Repartiţia pe sate a populaţiei stabile, la nivelul anului 2002, se prezintă astfel:

47

Repartiţia teritorială a populaţiei în anul 2002

Satul Ciuruleasa Bidigeşti Bodreşti Bogleşti Buninginea Gheduleşti Mătişeşti Morăreşti Vâlcan

Nr. locuitor

i551 44 31 117 140 79 150 160 92

Din punct de vedere al repartiţiei teritoriale se observă o concentrare a populaţiei în

satul de centru (Ciuruleasa), care reprezintă 40,4 % din locuitorii întregii comune. Populaţia

satelor mărginaşe aflate pe versanţi şi culmi, unde accesul este mai greu, a scăzut dramatic,

mulţi locuitori preferând centrul de comună, localităţile învecinate sau alte localităţi urbane şi

rurale ( în special cele din zona Banatului)

Mişcarea naturală a populaţiei de la ultimul recensământ (2002) şi până în prezent

prezintă, după cum era de aşteptat, un spor natural negativ, singurii ani în care numărul

născuţilor vii este mai mare decât cel al persoanelor decedate fiind 2002 şi 2003

48

Sporul natural 2002 – 2006

  2002 2003 2004 2005 2006Natalitatea 13 14 8 15 3Mortalitatea 11 10 22 16 7

Sporul natural 2 4 -16 -1 -4

13 14

8

15

3

11 10

22

16

74

-16

-1-4

-20

-15-10

-50

510

1520

25

2002 2003 2004 2005 2006

NatalitateaMortalitateasporul natural

Mişcarea naturală a populaţiei 1977 – 2000

1977 1980 1985 1990 1996 2000

Natalitatea 13,6 19,9 15,0 15,7 17,7 10,8

Mortalitatea 10,6 10,5 12,7 9,9 17,7 12,9

Sporul natural 3 ‰ 9,4 ‰ 2,3 ‰ 5,8 ‰ 0 - 2,1 ‰

49

13.6

19.9

1515.7

17.7

10.810.6 10.5

12.7

9.9

17.7

12.9

0 0 0 0 0 00

5

10

15

20

25

1977 1980 1985 1990 1996 2000

NatalitateaMortalitateaSporul natural

Studiind tabelul de mai sus se observă un spor natural bun în perioada socialistă şi

reducerea lui drastică după 1990. În perioada ultimelor decenii socialiste sporul natural era

bun pentru că mulţi tineri aveau un loc de muncă sigur în mineritul zonei, stabilindu-se

definitiv în comună. După anul 1989, odată cu restructurarea mineritului şi a întregii

industrii, odată cu apariţia mirajului occidentului şi interesul pentru familie a scăzut foarte

mult, scăzând şi natalitatea.

Datele din tabel (obţinute de la Direcţia de Statistică a judeţului Alba) nu sunt foarte

concludente pentru studierea mişcării naturale din comună. Multe mame tinere au stat la

părinţi după naşterea unui copil, ori chiar au lăsat nou-născutul în grija bunicilor, întorcându-

se în localitatea de domiciliu, de cele mai multe ori localitate urbană. Spre exemplu, în anii

1988 şi 1989 s-au născut în comună câte 36 de copii în fiecare an, conform datelor statistice

furnizate de Primărie Direcţiei Judeţene de Statistică, iar în prezent se mai regăsesc dintre

aceştia în populaţia şcolară a comunei doar 26 de copii născuţi în 1988 şi 25 născuţi în 1989.

50

Un alt exemplu ar fi anul 1992 când sporul natural a fost de – 10 ‰ conform

scriptelor Primăriei, în realitate acesta fiind de – 15 ‰, conform unui studiu personal foarte

amănunţit şi serios.

În şcolile comunei nu sunt decât 6 copii născuţi în 1992 şi nu 13 câţi sunt în

evidenţele Primăriei.

Mobilitatea teritorială a populaţiei

77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 00 Total

Sosiţi 10 8 5 21 11 17 2 10 19 19 8 10 4 9 5 10 4 10 10 12 13 11 9 13 250

Plecaţi 55 36 47 40 49 42 33 36 42 57 20 18 32 53 38 44 23 20 25 36 27 29 21 30 813

Spor migrator

- 45

-28

-42

-19

-38

-25

-31

-26

-23

-38

-12

-8

-28

-44

-33

-34

-19

-10

-15

-24

-14

-18

-12

-17 -563

10 8

5

21

11

17

2

10

19

198

10

49 5

104

10

1012

13

119 13

250

55 36

47

40

49

42

33

36

42

5720

18

3253 38

4423

20

2536

27

2921 30

813

-45-28

-42

-19

-38

-25

-31

-26

-23

-38

-12

-8

-28-44

-33

-34

-19

-10

-15

-24

-14

-18

-12-17

-563

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

77 79 81 83 85 87 89 91 93 95 97 99Tota

l

Spor migrator

Plecaţi

Sosiţi

51

Sporul migrator este constant negativ în toţi anii ultimului sfert de veac. Acesta a avut

valori negative în întregul secol XX.

Majoritatea celor plecaţi din Ciuruleasa au ajuns orăşeni la Abrud şi în celelalte oraşe

transilvane mai apropiate (Brad, Câmpeni, Alba Iulia, Deva, Sibiu ori Cluj-Napoca).

Pământurile fertile ale Banatului „pe care se fac de tăte (toate)”, cum, cu jind, spune

ciuruleseanul, au fost încă de la începutul secolului XX o destinaţie mult dorită pentru acei

sărmani care părăseau averea părintească, prea puţină pentru numeroşii membrii ai familiei.

Două localităţi mari din Banat (Grabaţi şi Ghilad) au fost colonizate cu ciuruleseni în special

după terminarea celui de Al Doilea Război Mondial.

După 1989 se înregistrează şi emigranţi ciuruleseni în ţările surori din „ginta latină”,

Spania şi Italia.

Cele prezentate sunt deplasări definitive.

În interiorul comunei se observă o deplasare a populaţiei din satele care au teritoriul

pe versanţi şi pe culmi şi sunt la distanţe mai mari de drumul naţional (6-7 km – Bidigeşti,

Bodreşti, Gheduleşti) în satele care au acces direct la DN 74 (Ciuruleasa, Mătişeşti,

Buninginea) şi în zona văii Ciurulesei şi a centrului de comună. Acest fenomen se datorează

faptului că acei locuitori care coboară mai în vale sunt angajaţi în sectorul minier şi nu

numai, activităţile agricole fiind făcute în timpul liber ori chiar abandonate. O mare

importanţă o are faptul că se poate ajunge în gospodărie cu maşina, aprovizionarea fiind mult

mai uşoară.

Aproximativ cincizeci de persoane de vârstă medie (în proporţie de 75% bărbaţi) se

deplasează zilnic la locul de muncă în oraşul Abrud ori la obiectivele miniere din apropiere

(Roşia Montană, Roşia Poieni ori Zlatna).

Ciurulesenii nu fac deplasări sezoniere. Pe teritoriul comunei lipsesc aşa-numitele

„mutături” din sezonul cald. Majoritatea gospodăriilor sunt împrăştiate în interiorul fâneţelor

şi păşunatelor. Sunt multe familii care au vitele la 1-2 km de casă, acestea mergând zilnic la

fermă şi întorcându-se seara la locuinţă.

52

După ce am studiat mişcarea naturală şi mobilitatea teritorială a locuitorilor comunei

Ciuruleasa concluzia este clară: dacă se continuă în acest ritm se va ajunge cât de curând la o

depopulare masivă a versanţilor şi culmilor montane, iar mai apoi, chiar şi a văilor şi

Depresiunii Abrudului, a întregii zone rurale.

Densitatea populaţiei

Densitatea populaţiei din comuna Ciuruleasa este mult sub media pe ţară, din cauza

zonei montane în care este situată. Chiar dacă în depresiune şi pe cele trei văi densitatea este

mai mare, aceasta scade mult pe versanţi şi pe culmi, unde sunt împrăştiate gospodăriile

ciurulesenilor.

1930 1956 1966 1977 1992 2002Densitatea 44,1 41,7 40,1 33,9 28,6 24,4

Densitatea

44.1

41.7

40.1

33.9

28.6

24.41930

1956

1966

1977

1992

2002

Structura pe sexe 1956 – 2002

1956 1966 1977 1992 2002 % 56 - 02TOTAL 2.332 2.245 1.894 1.599 1.364 58,4 %Masculin 1.119 1.101 951 814 684 61,1 %Feminin 1.213 1.144 943 785 680 56,0 %

53

2,332

1,119

1,213

2,245

1,101

1,144

1,894

951

943

1,599

814

785

1,364

684

680

0

1,000

2,000

3,000

4,000

5,000

1956 1966 1977 1992 2002

FemininMasculinTOTAL

Dacă în trecut numărul femeilor era mai mare decât cel al bărbaţilor, în ultimul sfert

de secol se observă un fenomen curios. Bărbaţi sunt superiori numericeşte femeilor cu toate

că, mai ales în satul Ciuruleasa există foarte multe văduve de vârsta a treia. În toată Ţara

Abrudului femeile sunt mai numeroase decât bărbaţii.

Bărbaţii ciuruleseni lucrează foarte mult în natură (agricultură, păstorit, silvicultură,

exploatarea lemnului, comerţ ambulant) şi nu în mină ca ceilalţi bărbaţi din localităţile Ţării

Abrudului, care contactează o serie de boli profesionale, cu precădere silicoza.

Din motive necunoscute satul Buninginea are o mulţime de celibatari de sex masculin

(„feciori bătrâni”). 25 % din totalul populaţiei masculine adulte.

Se remarcă de asemenea satul Vâlcan cu 56,5 % populaţie masculină.

Structura pe sexe repartizată pe sate în 2002

Ciuruleasa Bidigeşti Bodreşti Bogleşti Buninginea Gheduleşti Mătişeşti Morăreşti Vâlcan

TOTAL 551 44 31 117 140 79 150 160 92Masculin 264 21 17 60 71 38 76 85 52Feminin 287 23 14 57 69 41 74 75 40

54

551

264

287

442123

311714 117

6057

140

7169

793841

150

76

74

160

85

75

925240

0

200

400

600

800

1000

1200

Ciuruleasa Bodreşti Buninginea Mătişeşti Vâlcan

FemininMasculin

TOTAL

Structura pe naţionalităţi

Conform datelor statistice înregistrate la recensământul din anul 2002, în comuna

Ciuruleasa, populaţia majoritară este de etnie română, existând doar o singură persoană de

naţionalitate ucraineană şi o familie de romi al cărui cap de gospodărie la recensământ s-a

declarat cetăţean român de etnie română. Persoana de naţionalitate ucraineană s-a stabilit în

comuna Ciuruleasa după anul 2002, cauză pentru care nu figurează în datele centralizatoare

ale ultimului recensământ.

Nr.Crt.

Localitatea Români Maghiari Romi Ucraineni

1 CIURULEASA 550 0 0 12 BIDIGEŞTI 46 0 0 03 BODREŞTI 31 0 0 04 BOGLEŞTI 117 0 0 05 BUNINGINEA 140 0 0 06 GHEDULEŞTI 79 0 0 07 MĂTIŞEŞTI 150 0 0 08 MORĂREŞTI 160 0 0 09 VULCAN 92 0 0 0

55

550

46 31

117140

79

150 160

92

0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 01 0 0 0 0 0 0 0 00

100

200

300

400

500

600

Români

Maghiari

Romi

Ucrainieni

Structura populaţiei pe confesiuni religioase

Din punct de vedere al credinţei religioase locuitorii comunei sunt în totalitate

creştini. Diferă doar modul în care aceştia îşi manifestă această credinţă.

După declaraţia fiecăruia la recensământul din 2002, în comună sunt:

- 1261 creştini ortodocşi, reprezentând 92,08 %

- 63 penticostali, reprezentând 4,69 %

- 36 baptişti, reprezentând 2,63 %

- 2 adventişti , reprezentând 0,14 %

- 5 altă religie, reprezentând 0,36 %

- 1 ateu, reprezentând 0,07 %

Comparativ cu anul 1992, în anul 2002 se observă o scădere a numărului de creştini

ortodocşi, cu 259 persoane ( 82,9 %), în schimb religiile neo – protestante şi –au păstrat

numărul de credincioşi, ba mai mult unele confesiuni mărindu-şi numărul de membrii, cum

este cazul penticostalilor ( mai mulţi cu 23 persoane, faţă de anul 1992 ( 156,1 %).

Regresul numărului de creştini ortodocşi se explică prin decesul persoanelor

vârstnice, scăderea natalităţii în rândul ortodocşilor şi în primul rând educaţiei ateistă

moştenită de la părinţi din perioada comunistă.

56

Satul Ortodocşi Penticostali Baptişti Adventişti Altă religie

Atei

CIURULEASA 443 55 32 0 0 1BIDIGEŞTI 46 0 0 0 0 0BODREŞTI 31 0 0 0 0 0BOGLEŞTI 107 7 3 0 0 0

BUNINGINEA 136 1 1 0 2 0GHEDULEŞTI 80 0 0 0 0 0MĂTIŞEŞTI 147 0 0 2 1 0

MORĂREŞTI 158 0 0 0 2 0VÎLCAN 93 0 0 0 0 0

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

Ortodoxi

Penticostali

Baptişti

Adventişti

Altă religie

Atei

Structura populaţiei după nivelul de instruire

Referitor la nivelul de instruire, se observă o creştere importantă a celor cu

studii superioare, faţă de anii anteriori, precum şi o ascendenţă a celor cu studii medii. Este

motivată această schimbare, în primul rând datorită creşterii nivelului de trai a populaţiei, în

urmă cu câteva decenii oamenii punând procesul de educaţie pe plan secundar, prin

dezinteres şi neajunsuri financiare. Evoluţia societăţii şi creşterea pretenţiilor cu privire la

educaţie şi cunoaştere este principala cauză care a dus la un nivel mai ridicat al educaţiei

generaţiilor actuale. În ceea ce priveşte existenţa analfabetismului, aceasta apare la

persoanele vârstnice, care nu au avut posibilităţi materiale pentru a învăţa.

57

În plus, numărul mare de persoane cu studii primare şi gimnaziale se regăseşte la

generaţiile părinţilor şi bunicilor noştii.

Întrucât de la ultimul recensământ (anul 2002), în ceea ce priveşte nivelul de instruire,

au apărut o serie de modificări esenţiale, încercăm prin tabelele şi graficele de mai jos să

prezentăm situaţia actuală a nivelului de instruire pentru populaţia comunei Ciuruleasa.

Satul S SSD Postlic. + Maiştrii

Liceal Prof. + ucenici

Gimnazial Primar Fără studii

CIURULEASA 42 4 12 81 70 183 92 4BIDIGEŞTI 2 0 0 5 5 15 10 2BODREŞTI 0 0 0 1 3 14 10 2BOGLEŞTI 1 0 0 7 12 55 26 7

BUNINGINEA 4 1 2 13 13 56 37 2GHEDULEŞTI 1 1 1 7 9 29 21 3MĂTIŞEŞTI 5 1 1 21 27 54 16 8

MORĂREŞTI 5 3 1 6 18 62 46 10VÎLCAN 3 0 0 6 14 42 16 6

TOTAL COMUNA

S SSD Postlic. + Maiştrii

Liceal Prof. + ucenici

Gimnazial Primar Fără studii

63 10 17 147 171 510 274 44

Graficul studiilor superioare + superioare de scurtă durată + postliceale şi de maiştri

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

S SSD Postlic. +Maiştrii

CIURULEASABIDIGEŞTIBODREŞTI

BOGLEŞTIBUNINGINEA

GHEDULEŞTIMĂTIŞEŞTI

MORĂREŞTIVÎLCAN

58

Graficul studiilor liceale + profesionale şi de ucenici

0102030405060708090

Liceal Prof. + ucenici

CIURULEASABIDIGEŞTI

BODREŞTIBOGLEŞTI

BUNINGINEAGHEDULEŞTIMĂTIŞEŞTI

MORĂREŞTIVÎLCAN

Graficul studiilor gimnaziale, primare şi fără studii

0

50

100

150

200

250

300

CIU

RU

LEA

SA

BID

IGE

ŞTI

BO

DR

EŞ

TI

BO

GLE

ŞTI

BU

NIN

GIN

EA

GH

ED

ULE

ŞTI

MĂ

TIŞ

EŞ

TI

MO

RĂ

RE

ŞTI

VÎL

CA

N

Fără studii

Primar

Gimnazial

59

Pentru a evidenţia populaţia activă şi populaţia inactivă a comunei Ciuruleasa, mai

întâi vom prezenta structura populaţiei pe următoarele grupe de vârstă:

- între 0 – 15 ani

- între 15 – 65 ani

- peste 65 ani

Structura populaţiei, pe sate, pe grupe de vârstă

POPULAŢIA PE GRUPE DE VÂRSTĂ

0-15 15-65 Peste 65

CIURULEASA 106 329 116BIDIGEŞTI 8 27 9BODREŞTI 3 15 13BOGLEŞTI 11 64 42BUNINGINEA 29 80 31GHEDULEŞTI 9 45 25MĂTIŞEŞTI 14 91 45MORĂREŞTI 16 95 49VÎLCAN 6 64 21

0

50

100

150

200

250

300

350

0-1515-65Peste 65

60

Structura populaţiei, pe comună, pe grupe de vârstă

TOTAL COMUNĂ POPULAŢIE PE

GRUPE DE VÂRSTĂ

0-15 15-65 Peste 65

202 810 352

202

810

352

0

200

400

600

800

1000

TOTALCOMUNĂ

POPULAŢIEPE GRUPEDE VÂRSTĂ

15-65S1

S3

Series1Series2Series3

Structura populaţiei active

POPULAŢIEACTIVĂ

OCUPATĂ NEOCUPATĂ( ŞOMERI)

CIURULEASA 250 214 36BIDIGEŞTI 19 19 0BODREŞTI 17 17 0BOGLEŞTI 55 51 4BUNIGINEA 58 58 0GHEDULEŞTI 37 32 5MĂTIŞEŞTI 69 53 16MORĂREŞTI 55 52 3VÎLCAN 43 40 3

61

0

50

100

150

200

250

300

CIU

RU

LEA

SA

BID

IGE

ŞTI

BO

DR

EŞ

TI

BO

GLE

ŞTI

BU

NIG

INE

A

GH

ED

ULE

ŞTI

MĂ

TIŞ

EŞ

TI

MO

RĂ

RE

ŞTI

VÎL

CA

N

POPULAŢIEACTIVĂOCUPATĂ

NEOCUPATĂ (ŞOMERI)

Structura populaţiei inactive

POPULAŢIEINACTIVĂ

ELEVISTUDENŢI

PENSIONARI CASNICE PERSOANE ÎNTREŢINUTE

CIURULEASA 301 98 113 30 60BIDIGEŞTI 27 13 5 3 6BODREŞTI 14 3 9 0 2BOGLEŞTI 62 18 29 0 15BUNIGINEA 82 27 41 0 14GHEDULEŞTI 43 10 19 0 14MĂTIŞEŞTI 81 25 30 0 26MORĂREŞTI 105 26 50 0 29VÎLCAN 50 12 22 2 14

0

50

100

150

200

250

300

350

CIU

RU

LEA

SA

BID

IGE

ŞTI

BO

DR

EŞ

TI

BO

GLE

ŞTI

BU

NIG

INE

A

GH

ED

ULE

ŞTI

MĂ

TIŞ

EŞ

TI

MO

RĂ

RE

ŞTI

VÎL

CA

N

POPULAŢIEINACTIVĂELEVI STUDENŢI

PENSIONARI

CASNICE

PERSOANEÎNTREŢINUTE

62

După cum lesne se poate observa, populaţia inactivă depăşeşte considerabil populaţia

activă. Aceasta se datorează populaţiei îmbătrânite, adică numărului mare de pensionari,

precum şi cuprinderii la populaţia inactivă a casnicelor, elevilor şi studenţilor şi a persoanelor

întreţinute. Persoanele întreţinute sunt cele cu handicap şi beneficiarii de venitul minim

garantat.

În privinţa populaţiei active, trebuie precizat că în rândul populaţiei ocupate intră şi

persoanele care lucrează în agricultură, în gospodăriile proprii, pe lângă cele care au un loc

de muncă.

În ceea ce priveşte populaţia activă neocupată – şomerii, aceştia se împart în două

categorii:

- şomeri aflaţi în căutarea primului loc de muncă

- şomeri aflaţi în căutarea unui nou loc de muncă.

Situaţia persoanelor cu handicap

PERSOANE CU HANDICAPCIURULEASA 6BIDIGEŞTI 0BODREŞTI 2BOGLEŞTI 4BUNINGINEA 3GHEDULEŞTI 3MĂTIŞEŞTI 5MORĂREŞTI 1VÎLCAN 2

PERSOANE CU HANDICAP

6

0

2

433

5

1 2

CIURULEASA

BIDIGEŞTI

BODREŞTI

BOGLEŞTI

BUNINGINEA

GHEDULEŞTI

MĂTIŞEŞTI

MORĂREŞTI

VÎLCAN

63

Situaţia persoanelor beneficiare de venitul minim garantat

PERSOANE BENEFICIARE DEAJUTOR SOCIAL

CIURULEASA 18BIDIGEŞTI 0BODREŞTI 1BOGLEŞTI 6BUNINGINEA 1GHEDULEŞTI 1MĂTIŞEŞTI 0MORĂREŞTI 0VÎLCAN 0

AJUTOR SOCIAL

180

1

61 1

0

0

0

CIURULEASA

BIDIGEŞTI

BODREŞTI

BOGLEŞTI

BUNINGINEA

GHEDULEŞTI

MĂTIŞEŞTI

MORĂREŞTI

VÎLCAN

În continuare vom insista la structura profesională a populaţiei active. Ca în

majoritatea localităţilor rurale montane, ponderea cea mai mare o au persoanele ocupate în

agricultură, în propriile gospodării, activitate aducătoare de venituri mici, dar care contribuie

la resursele financiare ale familiei. Celelalte ramuri ale economiei naţionale în care populaţia

activă a comunei îşi desfăşoară activitatea sunt:

- industria extractivă

- industria de prelucrare

- construcţii

- silvicultură şi exploatarea lemnului

- comerţ

- industria energiei electrice şi termice, apă şi gaze

64

- hoteluri şi restaurante

- transporturi şi depozitare

- poştă şi comunicaţii

- administraţie publică

- învăţământ

- sănătate şi asistenţă socială

În sectoare ca învăţământ, sănătate, administraţie, pază silvică şi poliţie lucrează

cetăţeni veniţi din oraşul Abrud sau localităţile învecinate, aceştia făcând naveta sau locuind

temporar în localitate. Locuitorii comunei care au un loc de muncă, în marea lor majoritate

fac naveta la oraş sau în alte localităţi pentru a-şi desfăşura activitatea, la firmele de producţie

din împrejurimi, atât în sectorul de stat, cât şi în sectorul privat.

În continuare vom prezenta structura populaţiei active a comunei, după sectorul de

activitate în care îşi desfăşoară activitatea.

Structura profesională a populaţiei, după sectorul în care lucrează

COMUNA CIURULEASA TOTAL ANGAJAŢIAGRICULTURĂ 281SILVICULTURĂ ŞI EXPLOATAREA LEMNULUI 7INDUSTRI EXTRACTIVĂ 93IND. PRELUCRĂTOARE 54ENERGIE ELECTRICĂ,TERMICĂ, APĂ ŞI GAZE 4CONSTRUCŢII 15COMERŢ 22HOTELURI ŞI RESTAURANTE 11TRANSPORTURI ŞI DEPOZITARE 15POŞTĂ ŞI TELECOMUNICAŢII 2ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ 22ÎNVĂŢĂMÂNT 21SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ 16ALTE ACTIVITĂŢI DE SERVICII COLECTIVE 8

65

Structura populaţiei navetiste după locul de muncă

COMUNA CIURULEASA NR. NAVETIŞTICUPRU MIN ROŞIA SA 58FILATURA DE BUMBAC ABRUD 30ROŞIA MIN SA 23SC COMINCO SA ABRUD 10COLOANA AUTO NR. 1 ABRUD 6SPITALUL ORĂŞENESC ABRUD 6CĂMIN SPITAL ABRUD 3TRANS ALBA – FILIALA ABRUD 2GRUP ŞCOLAR „H.C.C.” ABRUD 2ŞCOALA CU CLASELE I – VIII „AVRAM IANCU” ABRUD 1OCOLUL SILVIC CÎMPENI 2S.D.F.E.E.CÎMPENI – FILIALA ABRUD 1

66

După sectorul în care lucrează, populaţia localităţii se împarte în trei categorii:

sectorul de stat, sectorul privat şi gospodăria proprie.

Structura populaţiei după sectorul în care lucrează

SECTOR DE STAT PRIVAT GOSPODĂRIA PROPRIE

163 199 174

67

După localizarea locului de muncă, deasemena avem trei categorii de populaţie activă ocupată:

- în localitatea de domiciliu

- în altă localitate din judeţ

- în alt judeţ.

Structura populaţiei după localizarea locului de muncă

Localizarea locului de muncă

Aceeaşi localitate Altă localitate din judeţ

Alt judeţ

357 170 8

Numărul celor care îşi desfăşoară activitatea în localitate este mare datorită

persoanelor ocupate în agricultură. În ceea ce priveşte persoanele care îşi desfăşoară

activitatea în alte localităţii ale judeţului, ponderea cea mai mare o au cei care lucrează în

oraşul Abrud sau în localităţile învecinate. După cum lesne este de observat, cei care îşi

desfăşoară activitatea în alte localităţi din ţară este foarte mic.

Cert este că localitatea dispune de forţă de muncă tânără, care nu are un loc de muncă

stabil, în plus de aceasta, după închiderea minelor din zonă se va crea o masă a celor fără

ocupaţie, fără precedent.

68

4.8. Analiza spaţiului locativ

Conform ultimelor estimări în comună există 483 clădiri de locuit, care au 1.097

camere, având o suprafaţă totală de 16.666 mp.

Materialul folosit pentru construcţie este cărămida ori BCA–ul în 90% dintre

locuinţele ciurulesene. Majoritatea sunt clădiri cu unul ori două etaje, mai rar cu trei. Doar în

centru există o construcţie tip bloc cu patru locuinţe. Locuinţele sunt proprietate particulară

în procent de 99,4 %, diferenţa de 0,6 % constituind 3 locuinţe proprietate se stat şi una

aparţinând cultelor religioase.

În comuna Ciuruleasa nu sunt probleme cu locuinţele şi spaţiul de locuit. Fiecărei

locuinţe îi revin mai puţin de trei locuitori. Locuinţele nu sunt dotate cu instalaţii de gaze;

există instalaţii de apă şi fântâni cu apă potabilă, dar lipseşte cu desăvârşire canalizarea.

Deasemena există instalaţie electrică în 99,5 % din locuinţele comunei.

După perioada în care au fost construite locuinţele se împart astfel:

- înainte de 1910 : 9 locuinţe

- între 1910 – 1929 : 13 locuinţe

- între 1930 – 1944 : 25 locuinţe

- între 1945 – 1960 : 120 locuinţe

- între 1961 – 1970 : 126 locuinţe

- între 1971 – 1980 : 107 locuinţe

- între 1981 – 1989 : 38 locuinţe

- între 1990 – 1999 : 33 locuinţe

- după anul 2000 : 4 locuinţe

Putem observa că ponderea mare a locuinţelor construite se regăseşte în perioada

comunistă, după revoluţie numărul acestora scăzând considerabil, populaţia tânără locuind în

casele părinteşti , preferând doar să modernizeze sau să aducă modificări celor existente.

În vederea stabilirii impozitelor pe clădiri şi a altor taxe locale, în comuna Ciuruleasa

s-au stabilit două ranguri de localităţi şi o singură zonă. Zona stabilită este zona „D” iar

rangurile localităţii sunt:

- rangul IV – pentru satul reşedinţă de comună (satul Ciuruleasa)

- rangul V – pentru satele aparţinătoare ( Bodreşti, Bidigeşti,

Bogleşti, Buninginea, Gheduleşti, Mătişeşti, Morăreşti, Vîlcan)

69

În cele ce urmează vom prezenta grafic repartiţia locuinţelor după anul construirii, după

forma de proprietate şi după gradul de ocupare.

Fondul localiv după perioada construirii

Până în 1919

1910-1929

1930-1944

1945-1960

1961-1970

1971-1980

1981-1989

1990-1999

2000 şi peste

9 13 25 120 126 107 38 33 4

Fondul locativ după forma de proprietate

După forma de proprietate locuinţele sunt: proprietate privată, proprietate de stat şi a

cultelor religioase.

Proprietate privată Proprietate de stat A cultelor religioase479 3 1

70

După gradul de ocupare avem locuinţe ocupate şi locuinţe neocupate. Dintr-un total

de 483 de locuinţe, 414 sunt locuinţe ocupate iar diferenţa de 69 de locuinţe sunt locuinţe

neocupate. Locuinţele neocupate sunt fie sezoniere, folosite doar în perioada de vară, fie

locuinţe părăsite şi abandonate. Cu toate că nu mai locuieşte nimeni în ele, o parte dintre

locuinţele neocupate sunt în stare bună. Aceasta se datorează fie plecării proprietarilor în altă

localitate, fie abandonării acestora şi mularea într-o nouă casă, fie decesului proprietarilor.

Fondul locativ după gradul de ocupare

Total locuinţe Ocupate Neocupate483 414 69

4.9. Economicul comunei Ciuruleasa

Baza economică a comunei Ciuruleasa o reprezintă agricultura, creşterea animalelor,

exploatarea şi prelucrarea materialului lemnos.

Agricultura şi creşterea animalelor

Suprafaţa de teren totală a comunei este de 5585 ha şi se împarte astfel:

a) teren agricol – 1245 ha, din care:

a.1. arabil = 202 ha;

a.2. păşuni = 339 ha

a.3. fâneţe = 704 ha

71

b) teren forestier – 4066 ha, din care:

b.1. proprietate a statului= 2.315,87 ha

b.2. proprietate privată a unităţilor administrativ teritoriale= 547,2 ha, din care:

b.2.1. Primăria comunei Ciuruleasa = 248,19 ha

b.2.2. Primăria oraşului Abrud = 183,98 ha

b.2.3. Primăria comunei Buceş = 58,29 ha

b.2.4. Primăria comunei Sohodol = 56,74 ha, suprafeţe reconstituite la Legea

nr. 1/2000.

b.3. proprietatea privată a persoanelor juridice = 926, 99 ha, din care:

b.3.1. la Legea nr. 1/2000 = 71,73 ha;

b.3.2. la Legea nr. 247/2005 = 855, 26 ha.

b.4. proprietatea privată a persoanelor fizice = 275,32 ha, din care:

b.4.1. la Legea nr. 18/1991 = 201,6893 ha

b.4.2. la Legea nr. 1/2000 = 52,81 ha

b.4.3. la Legea nr. 247/2005 = 20,82 ha

b.5. proprietatea privată a cultelor religioase = 0,62 ha, suprafaţă reconstituită la

Legea nr. 247/2005

c) construcţii şi curţi = 21 ha

d) drumuri = 29 ha;

e) apă = 9 ha;

f) terenuri neproductive = 215 ha

Total teren Agricol Forestier Curţi şi

construcţii

Drumuri Apă Teren

neproductiv

5585 ha 1245 ha 4066 ha 21 ha 29 ha 9 ha 215 ha

Din totalul de 1245 de teren agricol, 202 ha este teren arabil, ceea ce reprezintă 0,15

ha/cap de locuitor. Din totalul de 202 ha, 90 % din terenul arabil este cultivat cu cartofi, 6 %

cu sfeclă furajeră iar restul de 4 % este cultivat cu cereale ( porumb,orz,ovăz), plante de

nutreţ ( lucernă, trifoi ) şi legume ( ceapă, fasole, usturoi,morcovi,pătrunjel, sfeclă roşie,

ţelină, varză, salată şi căpşuni ).

72

Terenurile agricole ale comunei constituie în marea lor majoritate, proprietăţi private

ale cetăţenilor.

Teren agricol Arabil Păşuni Fâneţe

1245 ha 202 ha 339 ha 704 ha

După cum observăm există o distribuţie inegală între suprafeţe, fâneţele şi păşunile

având ponderea cea mai mare, terenul agricol fiind neînsemnat ca suprafaţă, de unde şi

concluzia că la ora actuală agricultura de performanţă în localitatea noastră este greu de

realizat.

Din întreaga suprafaţă de teren arabil a comunei, care este de 202 ha, doar 164 ha

reprezintă terenul cultivat, restul de 38 de ha reprezentând teren arabil în repaus sau

necultivat. Aceste suprafeţe în repaus provin din vechile terenuri arabile cultivate, care după

o anumită perioadă de timp ( 4 – 5 ani) necesită renunţarea la cultivarea lor din cauza scăderii

productivităţii acestora. Terenurile arabile abandonate rezultă din renunţarea proprietarilor de

a le mai cultiva, datorită schimbării amplasamentului într-o altă locaţie.

TOTAL TEREN ARABIL – HA - 202 CULTIVAT – HA - 164ÎN REPAOS – HA - 38

73

Repartiţia terenului arabil în cultivat şi necultivat

În ceea ce priveşte suprafeţele agricole deţinute în proprietate de către locuitorii

comunei acestea sunt diferite de la sat la sat,ponderea cea mai mare având-o în satele mai

retrase cu aspect mai mult deluros, chiar dacă numărul de locuitori al acestora este mai redus.

Se observă următorul aspect: cu cât satul este mai puţin numeros ca populaţie, cu atât deţine

suprafeţe de teren mai mari ( Bodreşti, Bidigeşti ), în timp ce în satele mai mari şi mai

apropiate de centrul de comună ( Ciuruleasa, Mătişeşti), suprafeţele de teren care revin unei

gospodării sunt cu mult mai mici. Din acest aspect denotă că populaţia care are acces mai

facil la alte activităţi, este mai puţin preocupată de agricultură.

Procentul cel mai mare revine gospodăriilor agricole care deţin între 1 şi 2 ha de teren

agricol ( 129), acestea reprezentând 30 % din totalul de gospodării agricole, fiind urmat

îndeaproape de deţinătorii de până la un ha ( 117) , care reprezintă 26 %, 19 % este procentul

care revine gospodăriilor deţinătoare între 2 şi 3 ha iar cei care deţin între 3 şi 5 ha, reprezintă

14 %. Cei cu suprafeţe cuprinse între 5 şi 10 ha, în nr. de 46 gospodării deţin 10 % din

nr.gospodăriilor agricole.Procente mici revin deţinătorilor de suprafeţe mari de teren, adică

cei care deţin în proprietate peste 10 ha de teren. Aceştia reprezintă doar 1% din nr.

gospodăriilor agricole, fiind în nr. de 6 gospodării. Aceste gospodării cu suprafeţe mari unt

amplasate pe dealuri, în satele mărginaşe.

74

Până la 1 ha 1171 – 2 ha 1292 – 3 ha 863 – 5 ha 625 – 10 ha 46

Peste 10 ha 6

Cu toate că suntem o localitate amplasată în zona montană şi principalele ocupaţii ale

locuitorilor sunt agricultura şi creşterea animalelor, nu toate familiile comunei intră în

categoria gospodăriilor agricole sau a gospodăriilor care deţin animale. Din totalul de 415

gospodării individuale ale comunei, doar 328 deţin teren agricol şi practică agricultura,

reprezentând 79 % din nr. total de gospodării şi 269 sunt gospodăriile care cresc animale şi

reprezintă 65 % din totalul gospodăriilor din comună. Explicaţiile ar fi multiple: nu toată

lumea deţine teren agricol, o mare parte a locuitorilor l-au vândut sau l-au abandonat din

lipsă de productivitate; practicarea unei agriculturi ineficiente şi neperformante, vânzarea

abundentă a animalelor şi renunţarea la creşterea acestora datorită preţului scăzut şi a

absenţei animalelor de rasă, deci implicit şi a producţiei de lapte sau carne. Rata cea mai

ridicată a gospodăriilor care nu cresc animale sau nu practică agricultura o regăsim în satele

Ciuruleasa şi Mătişeşti, adică în satele cu cele mai mici suprafeţe, care revin pe cap de

locuitor.

Prezentăm în continuare situaţia pe sate a gospodăriilor agricole şi a celor care deţin

animale, raportat procentual la nr. de gospodării ale comunei:

75

- în satul Ciuruleasa, dintr-un total de 159 gospodării, avem:

o 126 gospodării agricole, care reprezintă 79 %

o 88 gospodării care deţin animale, care reprezintă 55 %

- în satul Bidigeşti, dintr-un total de 12 gospodării, avem:

o 12 gospodării agricole, care reprezintă 100 %

o 10 gospodării care deţin animale, care reprezintă 83 %

- în satul Bodreşti, dintr-un total de 13 gospodării, avem:

o 12 gospodării agricole, care reprezintă 92 %

o 12 gospodării care deţin animale, care reprezintă 92 %

- în satul Bogleşti, dintr-un nr. total de 37 gospodării, avem:

o 26 gospodării agricole, care reprezintă 70 %

o 21 gospodării care deţin animale, care reprezintă 57 %

- în satul Buninginea, dintr-un total de 43 de gospodării, avem:

o 37 gospodării agricole, care reprezintă 86 %

o 31 gospodării care deţin animale, care reprezintă 72 %

- în satul Gheduleşti, dintr-un total de 26 gospodării, avem:

o 21 gospodării agricole, care reprezintă 81 %

o 20 gospodării care deţin animale, care reprezintă 77 %

- în satul Mătişeşti, dintr-un total de 47 gospodării, avem:

o 32 gospodării agricole, care reprezintă 68 %

o 26 gospodării care deţin animale, care reprezintă 55 %

- în satul Morăreşti, dintr-un total de 53 de gospodării, avem:

o 41 gospodării agricole, care reprezintă 77 %

o 40 gospodării care deţin animale, care reprezintă 75 %

- în satul Vîlcan, dintr-un total de 25 de gospodării, avem:

o 21 gospodării agricole, care reprezintă 84 %

o 21 gospodării care deţin animale, care reprezintă 84 %

Total gospodării Gospodării agricole Gospodării cu animale415 328 269

76

În ultima perioadă, conform cerinţelor europene, au apărut o serie de acte normative

care vin în sprijinul producătorilor agricoli, în vederea obţinerii de subvenţii în agricultură,

care să contribuie la dezvoltarea acesteia, precum şi pentru a conduce spre o agricultură

europeană, modernă, conform standardelor europene.

După aderarea Românie la structurile europene, agricultura românească va primi

sprijin financiar pentru îmbunătăţirea acesteia. Ca urmare este necesar ca la nivelul fiecărei

localităţi să se producă anumite schimbări. Acestea se materializează prin:

- declararea cotei de lapte pentru deţinătorii de animale;

- atestarea crescătorilor de animale;

- întocmirea registrului de fermă pentru fiecare gospodărie agricolă;

- emiterea de certificate de producător agricol

- obţinerea de diplome de fermier.

COMUNA CIURULEASA NUMĂRCertificate producător 41

Gospodării cu cotă de lapte 90Nr. registre de fermă 291

Nr. atestat crescător de animale 61Diplomă de fermier 14

Certificatele de producător agricol eliberate la nivelul localităţii sunt în nr. de 41 şi au

fost eliberate pentru producătorii agricoli care comercializează produse agricole şi animale

77

în târguri şi pieţe. Aceste certificate atestă calitatea şi sănătatea produselor din gospodăria

proprie supusă comercializării.

În ceea ce priveşte cota de lapte, aceasta este întocmită pentru crescătorii de vaci cu

lapte, care sunt în nr. de 90. Din aceste declaraţii reiese producţia de lapte şi modul cum este

împărţită această cotă de lapte, adică cât este supus vânzării şi cât este reţinut pentru consum

propriu. Din păcate din cauza lipsei unui centru de colectare a laptelui în localitate, cei care

comercializează laptele sunt obligaţi să se deplaseze în alte localităţi iar mare parte dintre

deţinătorii de vaci cu lapte preferă consumul acestuia în gospodăria proprie şi vânzarea la

vecini

Pentru a se pregăti pentru o agricultură europeană, un număr de 14 tineri ai localităţii

au participat la cursuri de perfecţionare în cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare

Rurală Alba, obţinând în acest sens diploma de fermier, iar în viitorul apropiat numărul

acestora va creşte considerabil.

Până la ora actuală, la nivelul întregii localităţi, un nr. de 61 de persoane deţin atestate

de crescător de animale, atestate eliberate de D.A.D.R. Alba, iar unui nr. 291 de gospodării

le-au fost întocmit registre de fermă, unde sunt evidenţiate cu exactitate parcelele de teren

agricol deţinute de fiecare gospodărie în parte.

În ceea ce priveşte dotările agricole în rândul comunităţii locale, acestea sunt reduse

datorită zonei de munte şi a suprafeţelor de teren arabil destul de mici, comparativ cu alte

localităţi din zonele joase, unde agricultura este mult mai dezvoltată şi mai prolifică. Din

78

41

90

291

61

140

50

100

150

200

250

300

NUMĂR

Certif icate producător

Gospodării cu cotă delapte

Nr. registre de fermă

Nr. atestat crescătorde animale

Diplomă de fermier

această cauză se folosesc încă multe dotări agricole rudimentare, cum sunt plugurile şi

grapele cu tracţiune animală, carele şi căruţele, fapt reliefat prin numărul aproape inexistent

de tractoare ( doar două) şi absenţa cu desăvârşire a celorlalte utilaje agricole.

Datorită sprijinului acordat de la stat, au început să crească numărul de motocositori

şi instalaţii pentru muls mecanic. Capitolul care stăm destul de bine este cel al

autovehiculelor pentru transport mărfuri, datorită folosirii acestora, atât la transportul de

produse agricole cât şi la transportul şi comercializarea de material lemnos. Procentual

vorbind, doar 25 % din nr. de autovehicule de transportat sunt folosite la mărfurile agricole,

restul de 75 % având ca obiect de activitate transport şi comercializare de material lemnos

brut sau prelucrat.

DOTĂRI AGRICOLE NUMĂRTractoare 2

Remorci pentru tractoare 2Pluguri cu tracţiune animală 53Grape cu tracţiune animală 44

Instalaţii pentru muls mecanic 6Motocositori 21Care şi căruţe 57

Autovehicule pentru transport mărfuri 88Cazane pentru fabricat ţuică şi rachiu 12

Graficul dotărilor agricole

79

ANIMALE TOTAL COMUNĂ BOVINE 1133OVINE 582

PORCINE 625CAPRINE 32

CABALINE 56FAMILII DE ALBINE 23

PĂSĂRI 3234

80

Conform datelor centralizate la nivelul comunei la ora actuală în localitate avem un

nr. de 1133 bovine, 582 ovine, 625 porcine, 32 de caprine, 56 cabaline, 23 de familii de

albine şi 3234 de păsări.

Satele mai izolate (Bodreşti, Bidigeşti şi Gheduleşti) sunt cele mai bogate în vite.

Bodreşti – 2,64 bovine/locuitor, Bidigeşti – 1,56 bovine/locuitor şi Gheduleşti – 1,31

bovine/locuitor.

Animalele ierbivore sunt păscute în ocoale îngrădite pe timpul sezonului cald iar iarna

sunt hrănite cu fân, sfeclă furajeră şi cereale în grajd. Porcii şi păsările cresc şi se îngraşă cu

cereale din Banat, obţinute pe bani sau în schimbul lemnelor, şi chiar cu „otavă” (fân obţinut

din iarbă crudă) ori „flori de fân” (seminţe de iarbă).

Carnea şi laptele sunt produse excedentare în Ciuruleasa. Vitele se vând vii în târguri

iar laptele se consumă de membrii familiei, se vinde în piaţa Abrudului, foarte puţin, o mare

cantitate devenind hrană pentru porci. ( Cauza? Lipsa unui centru de colectare a laptelui)

Reducerea considerabilă a numărului de animale din gospodăriile locuitorilor, în

ultimii anii, are la bază mai multe cauze:

- productivitatea scăzută a păşunaturilor şi fâneţelor în perioadele secetoase;

- apariţia de epidemii în rândul bovinelor, porcinelor şi păsărilor;

- preţul scăzut al acestora din ultima perioadă;

- dezinteresul tinerei generaţii de a mai creşte animale;

- restricţia circulaţiei animalelor şi a târgurilor de comercializare al acestora;

- situaţiile frecvente de carantină, etc.

Contrar scăderii numărului de bovine, porcine şi păsări, în ultima perioadă se observă

o creştere substanţială a ovinelor şi cabalinelor. Există un nr. de gospodării care au renunţat a

mai creşte bovine, reprofilându-se pe creşterea oilor şi a cailor de rasă. Crescătorii de oi şi cai

sunt în marea lor majoritate persoane tinere, care şi-au creat miniferme în acest scop. Acest

precedent se datorează creşterii preţurilor la ovine şi cabaline şi lipsei de epidemii la aceste

specii.

Exploatarea şi prelucrarea materialului lemnos

Cea mai importantă resursă aducătoare de venit, care se prelucrează şi se exploatează

în comună este lemnul pădurilor. Cel mai folosit este lemnul de esenţă răşinoase, în principal

bradul şi molidul. În acest sens în comună există câteva instalaţii de debitat materialul

81

lemnos, de tip gater sau banzic, în care lemnul brut este prelucrat şi transformat în cherestea,

care odată obţinută este transportată în zona Banatului spre comercializare, obţinându-se în

schimbul acesteia bani sau cereale, care asigură mijloacele de existenţă a celor care se ocupă

cu astfel de activităţi.

Cele câteva instalaţii de debitat material lemnos, pe lângă activitatea pe care o

desfăşoară şi care vine în sprijinul multor locuitori ai comunei, în plus de aceasta mai asigură

fiecare câte două – trei locuri de muncă pentru tinerii din comună.

4.10. Potenţialul industrial al comunei

Pe raza comunei Ciuruleasa, conform datelor înregistrate la primărie funcţionează

următoarele unităţi economice:

- total : 14, din care:

De stat : 2

Particulare : 12

Mixte : 0

În rândul celor particulare avem:

- 8 societăţi cu răspundere limitată ( SRL)

- 2 societăţi în nume colectiv ( SNC)

- 2 asociaţii familiale (AF)

Dintre cele două unităţi de stat, una are ca obiect de activitate comerţul iar cealaltă are

ca obiect de activitate prestări servicii.

Total unităţi particulare 12

SRL 8

SNC 2

AF 2

Graficul unităţilor private

82

12

8

2 2

Total unităţi particulare

SRL

SNC

AF

După ramurile de producţie în care activează, cele 12 unităţi particulare se împart

astfel:

o Comerţ – 6

o Prelucrare şi debitare material lemnos – 3

o Mobilă şi tâmplărie – 1

o Transport persoane – 1

o Fabricarea ambalajelor din lemn (dogherie) – 1

După numărul de angajaţi, unităţile economice de pe raza comunei se împart astfel:

- până la 10 angajaţi : 13

- între 10 – 20 angajaţi : 1

Ca analiză a celor de mai sus, reiese o slabă activitate economică a comunei,

dominant fiind comerţul, în toate formele sale, ( cu animale, cu mărfuri, în magazine,

ambulant, intermedieri ),la ora actuală, în localitate,de strictă necesitate fiind următoarele

unităţi de producţie: de prelucrare şi colectare a laptelui, de morărit şi panificaţie şi de

procesare şi prelucrare a cărnii. Vital pentru localitate ar fi existenţa unei pieţe

agroalimentare şi a unui târg de animale, în condiţiile în care comuna se află la drum

naţional, la interferenţa a două judeţe şi în condiţiile în care în zonă există potenţial pentru o

gamă diversificată de produse.

Pe lângă unităţile economice menţionate, în localitate mai există 24 de persoane fizice

autorizate (PF – uri), a căror activitate principală se împarte astfel:

83

- fabricarea varului : 6

- intermedieri în comerţul cu materii prime agricole: 4

- construcţii de clădiri şi lucrări de geniu: 3

- comerţ cu amănuntul în standuri şi pieţe : 2

- intermedieri în comerţul cu produse diverse: 2

- comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate: 1

- producţia altor tipuri de mobilier : 1

- tăierea, rindeluirea şi impregnarea lemnului : 1

- fabricarea elementelor de tâmplărie şi dulgherie: 1

- producţia de unelte şi articole de fierărie: 1

- reparaţii încălţăminte şi alte articole din piele: 1

- reparaţii auto: 1

Aceste persoane fizice au obţinut autorizaţie de la primărie pentru desfăşurarea de

activităţi economice în mod independent, în conformitate cu prevederile Legii nr. 300/2004.

După cum lesne se observă, o parte dintre aceste persoane fizice autorizate desfăşoară

activităţi economice specifice localităţii noastre, aşa zisele meserii tradiţionale: dogherie,

fierărie, fabricarea varului, fabricarea ţuicii, confecţionarea de unelte agricole.

4.11. Meserii tradiţionale

Vărăritul adică arderea pietrei de calcar pentru fabricarea varului, este un meşteşug

tradiţional, vechi de peste 100 de ani, care se practică şi astăzi, mai ales în satele din

vecinătatea masivului Vîlcan: Bodreşti, Bidigeşti şi Vîlcan. Resursa naturală – calcarul –

rezultată din stâncile jurasice ale Vâlcanului, generează această ocupaţie tradiţională,

practicată de câteva familii din satele mai sus amintite.

Piatra de var ( calcarul) este sfărâmată, apoi aşezată sub formă de boltă asupra unui

cuptor săpat în pământ numit vărarniţă, apoi arsă până se transformă în var.

84

Oameni care prestează această muncă sunt tot mai puţini , pentru că este o muncă

dură , dificilă şi cere multă trudă şi pricepere : o adevărată ştiinţă ce se învaţă încă din

copilărie. Rolul principal îl deţine vărarul (bărbatul) dar la munca „ facerii” varului participă

şi femeile şi copii.

Activitatea începe cu extragerea pietrei de var ( calcarul) din grohotişul ce înconjoară

stâncile Vâlcanului şi transportul acestea cu carele cu boi cu la vărarniţă. Tot aici se aduc

lemne de foioase , în special fag şi carpen , pentru arderea cuptorului .

Vărarniţă este de fapt o groapă zidită cu piatră de râu adâncă de 1,5 – 1,8 m cu un

diametru de 1 – 1,5 m .Partea din faţă a cuptorului este dreaptă şi este despărţită în două

printr-o punte metalică solidă , prin partea superioară se introduc lemnele iar prin cea

inferioară se scot cărbunii. Groapa este rotundă sau ovală. La o înălţime de 50 cm din fundul

gropii este un brâu lat de piatră de jur-împrejur, pe care se aşează piatra de var pentru ars. De

aici se începe clăditul rocilor de calcar care se finalizează printr-o boltă rece , care rezistă

datorită gravitaţiei şi datorită ciopliri pietrelor în formă de trunchi de piramidă . Trebuie

multă pricepere pentru”grămădirea” vărarniţei. Pentru ars sunt necesare 4-5 căruţe de lemne

crăpate şi cel puţin 12 ore de ardere continuă. Când fumul şi piatra capătă culoarea albă varul

este gata .Se lasă să se răcească apoi este încărcat în carele trase de boi sau cai şi transportat

la locurile de vânzare din pieţele oraşelor Abrud şi Cîmpeni.

Fierăria sau căucia ( de la regionalismul căuoaci = fierar) reprezintă, de asemenea, un

meşteşug tradiţional, sătesc,de tradiţie. Este practicată în satele Ciuruleasa şi Buninginea.

Fierarii potcovesc boii şi caii, forjează cu mijloace rudimentare securile şi coasele şi

confecţionează unelte agricole.

Producerea ţuicii sau a rachiului (vinars, după cum i se spune în zonă), este o

tehnică tradiţională, cunoscută de foarte mulţi locuitori. Ea nu constituie o industrie ci, mai

degrabă, o îndeletnicire casnică, pentru că produce doar pentru consumul propriu al fiecărei

85

gospodării. Vinarsul este obţinut din prune, mere, pere, cireşe şi coarne. Fructele sunt lăsate

să fermenteze, în butoaie mari de lemn, din toamnă de când sunt culese şi până spre începutul

primăverii, după care borhoturile sunt fierte în cazane de alamă cu o capacitate de 80 – 250

litri.

În comună există deasemena ateliere de dogherie şi tâmplărie, care asigură

confecţionarea de butoaie din stejar şi confecţionarea de unelte agricole, cum ar fi: greble,

furci, cozi pentru coase, lopeţi, sape, etc. Pe perioada iernii, când nu se lucrează la câmp,

femeile în vârstă încă mai practică torsul manual al lânii, împletitul manual din lână şi

ţesutul ţărănesc cu aşa numitul “război de ţesut”.

4.12. Asociaţiile din comuna Ciuruleasa

La nivelul localităţii Ciuruleasa sunt constituite două asociaţii locale:

o Asociaţia Crescătorilor de Taurine

o Asociaţia Composesoratului “Abrudsat – Duşu”

a) Asociaţia Crescătorilor de Taurine a luat fiinţă în anul 2002, la data de 21 aprilie,

este o asociaţie nonprofit, neguvernamentală, apolitică şi independentă, îşi desfăşoară

activitatea autonom şi acţionează în concordanţă cu interesele membrilor săi. Are sediul în

comuna Ciuruleasa, sat Ciuruleasa, nr.1, jud. Alba şi s-a constituit în condiţiile Ordonanţei

Guvernului nr. 26/2000 şi Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 108/2001.

ACT cuprinde un nr.de 43 de membrii şi 258 animale şi are ca scop sprijinirea directă

a crescătorilor de taurine asociaţi, pentru accelerarea ritmului de ameliorare numerică a

efectivelor de animale, prin introducerea în zonă a reproducţiei dirijate, cu accent pe

însămânţarea artificială, colaborând cu instituţii specializate în acest sens.

Organul suprem de conducere al ACT este Adunarea generală a crescătorilor de

taurine şi are în componenţă toţi crescătorii de taurine din comună, membrii ai asociaţiei.

Consiliul Director al ACT este format din 5 membrii din asociaţie aleşi în mod democratic de

Adunarea Generală şi cuprinde un preşedinte, un vicepreşedinte, un secretar şi doi membrii.

b) Asociaţia Composesoratului “Abrudsat – Duşu” , cu sediul în comuna

Ciuruleasa, sat Ciuruleasa, str. Principală, nr. 1, judeţul Alba, s-a constituit în baza Legii nr.

86

1/2000, la data de 9 decembrie 2003, pe durată nedeterminată. Cuprinde un nr. de 111

membrii cu drepturi depline şi o suprafaţă de 71,73 ha.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 247/2005, Consiliului de

administraţie al composesoratului Abrudsat – Duşu i-a fost validată diferenţa de 855,26 ha de

teren cu vegetaţie forestieră, suprafaţă la care urmează să adere şi alţi noi membrii, care

dovedesc dreptul de proprietate sau moştenire din pădurea comună. Obiectul de activitate al

composesoratului îl constituie administrarea şi exploatarea patrimoniului composesoratului,

în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Composesoratul “Abrudsat” a luat fiinţă în anul 1881, în localitatea Abrudsat ( la

vremea respectivă) din rândurile composesoratului făcând parte un nr. de 4864 de membrii

proprietari, fapt documentat prin dosarul Composesoratului Abrudsat, care se află în cadrul

Biroului de Carte Funciară de pe Lângă Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate

Imobiliară Alba. Actul doveditor al dreptului de proprietate pentru Composesoratul Abrudsat

este extrasul de carte funciară C.F. nr. 1059 Abrudsat din anul 1881, an în care a fost

consemnat acest drept.

Composesoratul “Abrudsat – Duşu” a rezultat în urma divizării localităţii Abrudsat în

anul 1950 în comuna Ciuruleasa şi oraşul Abrud, dată până la care cele două localităţi se

regăsesc sub denumirea de comuna politică Abrudsat. Astfel în anul 2003 s-a constituit

composesoratul actual numai al comunei Ciuruleasa, separat de cel constituit în cadrul

oraşului Abrud. Împărţirea suprafeţelor composesoratului între cele două asociaţii, cea de la

Abrud şi cea din Ciuruleasa s-a făcut prin protocol între cele două consilii de administraţie,

având la bază împărţirea administrativ teritorială din anul 1950, suprafeţele de teren cu

vegetaţie forestieră din composesorat care se regăsesc pe teritoriul fiecărei localităţi şi nr. de

membrii care fac parte din acestea.

Organul suprem de conducere al Composesoratului “Abrudsat – Duşu” este Adunarea

Generală, constituită din totalitate membrilor fondatori ai asociaţiei. Consiliul director de

conducere al Composesoratului “Abrudsat – Duşu” este format din 5 membrii ai asociaţiei,

aleşi în mod democratic de adunarea generală, fiind alcătuit din preşedinte, vicepreşedinte,

secretar, casier şi un responsabil cu probleme silvice şi de păşunat

4.13. Echiparea tehnică a comunei

87

A. Canalizare, apă, gaze, energie electrică În comuna Ciuruleasa există un

microsistem de alimentare cu apă, în centrul comunei, care deserveşte doar câtorva familii şi

instituţii publice. În rest există instalaţii de apă potabilă individuale, provenite de la fântâni

sau izvoare, majoritatea gospodăriilor având baie proprie. Nr. de familii care nu deţin

instalaţie de apă potabilă şi care se aprovizionează de la distanţe mai mari este redus. În satul

Buninginea există o staţie de tratare a apei, care alimentează cu apă potabilă oraşul Abrud.

Apa potabilă din localitate este de bună calitate, provenind din izvoarele montane,

nepunându-se problema nepotabilităţii acesteia.

Dintr-un total de 416 gospodării individuale, 408 deţin instalaţie electrică, restul de 8

gospodării fiind izolete şi amplasate la distanţe mari faţă de reţelele de alimentare cu energie

electrică. Pe parcursul ultimilor ani reţeaua de alimentare cu energie electrică a fost extinsă

considerabil, în plus de aceasta s-au făcut modernizări şi îmbunătăţiri în majoritatea satelor

comunei.

În ceea ce priveşte reţeaua de canalizare în comuna Ciuruleasa, aceasta lipseşte cu

desăvârşire. Deasemenea nu există staţie de epurare a apei în apropierea comunei şi nici reţea

de distribuţie a gazului metan, posibilităţile de aducere a acesteia în localitate la ora actuală

fiind practic nule.

B. Telefonie şi televiziune În comuna Ciuruleasa numărul abonaţilor tv la

televiziunea publică este de 309. În centrul comunei, precum şi pe marginea drumului

naţional DN. 74 Abrud – Brad, până la ieşirea din satul Ciuruleasa spre Mătişeşti, există reţea

de cablu tv, un nr. de 40 de familii beneficiind de serviciile acesteia. Începând cu anul 1995

prin curţile oamenilor au început să apară antene satelit, care permit accesul la sute de

programe de televiziune străine şi la câteva româneşti. Din anul 2004, a fost lansată şi în

România televiziunea digitală, în sistem DTH ( Direct To Home). În acest sens, la ora

actuală, în localitate există circa 70 de abonaţii ai acestei televiziuni, care datorită numărului

mare de programe autohtone transmise şi al calităţii impecabile a recepţionării acestora,

câştigă tot mai mulţi adepţi.

În ceea ce priveşte telefonia, aceasta a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare puternică,

datorită reţelelor de telefonie mobilă. La ora actuală în localitate, în proporţie de 80 % există

în fiecare gospodărie un telefon mobil. Un nr. de 70 de gospodării şi 3 instituţii beneficiază

88

de serviciile radio – telefoniei, care are avantajul că poate fi instalată până pe cele mai

îndepărtate dealuri ale comunei. Telefonia fixă se regăseşte în 14 gospodării ale comunei şi

în alte 3 instituţii. În ceea ce priveşte conexiunea la internet, primăria beneficiază de servicii

permanente ale acesteia, internetul regăsindu-se şi în câteva gospodării ale populaţiei din

centrul de comună.

Având în vedere faptul că în anul 2005, prin comuna Ciuruleasa a fost introdusă

reţeaua de fibră optică, se preconizează ca în perioada care urmează, serviciile de telefonie şi

televiziune să se îmbunătăţească simţitor.

C. Accesul la căile de transport . Comuna Ciuruleasa este traversată de drumul naţional DN

74 Abrud – Brad, drum care la ora actuală se află în reparaţie. Localitatea nu deţine drumuri

judeţene, dar are mai multe drumuri comunale:

DC. 115 Buninginea – Gheduleşti, în lungime de 6,5 km, drum reabilitat în perioada

1997 – 2003, prin finanţare de la Guvernul Românie. Acest drum este pietruit şi

deserveşte cetăţenilor din 3 sate

DC. 156 Ciuruleasa – Bodreşti, în lungime de 6 km, drum care la ora actuală se află

în derulare, cu finanţare prin programul SAPARD, în valoare de aproximativ

1.000.000 euro. Acest drum urmează a fi asfaltat, el deservind unui nr. foarte mare de

locuitori ai comunei din 4 sate.

DC. 158 Bogleşti – din DN.74, în lungime de 4 km, drum reabilitat în anul 2004, prin

finanţare de la Apele Române, drum pietruit care deserveşte locuitorilor din satul

Bogleşti.

DC.157 Bidigeşti – din DC. 156, în lungime de 2 km, drum de pământ nemodernizat,

impracticabil cu mijloace auto. (deţine studiu de fezabilitate)

DC. 159 Morăreşti – din DC.115, în lungime de 2 km, drum de pământ nemodernizat,

greu accesibil mijloacelor auto ( deţine studiu de fezabilitate)

DC. 161 Vîlcan – din DN. 74, în lungime de 2,5 km, drum de pământ nemodernizat,

impracticabil cu orice mijloc de transport. (deţine studiu de fezabilitate actualizat, la

ora actuală căutându-se surse de finanţare)

4.14. Aspecte socio – culturale ale comunităţii

89

A. Administraţia publică locală .

a) Consiliul Local Ciuruleasa:

Numărul de consilieri locali, potrivit legii: 9

Sexul: 7 masculin; 2 feminin

Apartenenţa politică actuală: 3 consilieri PNL, 2 consilieri PSD; 1

consilier PD; 1 consilier PRM; 1 consilier PNG; 1 consilier independent.

Ocupaţia de bază: 2 ingineri, 1 profesor, 1 administrator, 1 şef district

silvic,1 conducător auto,1 asistent personal,1 întreprinzător particular,1

pensionar

b) Primăria comunei Ciuruleasa:

Primar – Mihalachi Ioan:

- naţionalitatea : român

- funcţia : demnitar public

- ocupaţia: maistru constructor

- data alegerii: iunie 2004

- apartenenţa politică : PNL

Viceprimar – Tuhuţ Radu Marcel:

- naţionalitatea: român

- funcţia: demnitar public

- ocupaţia: electromecanic

- data alegerii: iunie 2004

- apartenenţa politică: PSD

Aparatul propriu al primăriei:

- secretar – 1

- referent casier – 1

- referent agent agricol – 1

90

- referent urbanism – 1

- referent impozite şi taxe – 1

- inspector asistenţă socială – 1

- contabil autorizat – 1

- guard – 1

- bibliotecar – 1

- paznic – 1

- asistenţi personali ai persoanelor cu handicap - 6

c) Dotarea logistică a primăriei Ciuruleasa:

-3 calculatoare Pentium IV – noi, legate în reţea LAN, dotate cu UPS

şi conexiune la internet

- 3 calculatoare Pentium II – achiziţionate în anul 2003, în stare de

funcţionare, unul legat în reţea şi unul cu conexiune la internet;

- 1 Scanner nou, color , marca Benq

- 2 imprimante HP – color;

- 1 imprimantă cu ace alb/negru;

- 1 copiator xerox A4 alb/negru;

- 1 fax;

- 1 centrală telefonică cu 8 interioare;

- 8 telefoane fixe;

- 9 telefoane mobile;

d) Valoarea bugetului local în anul 2005

- în anul 2005: 809.447 RON, reprezentând o creştere de 20 % faţă de anul 2004,

când suma totală a bugetului local a fost de 645.835,4 RON

e) Sume alocate beneficiarilor Legii nr. 416/2001, în anul 2005

- număr de persoane beneficiare : 27;

- sume alocate: 12.857 RON;

f) Numărul persoanelor cu handicap cu asistent personal, în anul 2005

91

- nr. persoane : 7;

- sume alocate: 28.984 RON

g) Graficul audienţelor pentru primar, viceprimar, secretar

1.      Primar:      de luni până vineri, de la 8,00 la 10,00

2.      Viceprimar:  marţi şi joi, de la 10,00 la 12,00

3.      Secretar:     luni şi miercuri, de la 10,00 la 16,00

h) Adresa primăriei şi a Consiliului Local Ciuruleasa, jud. Alba

Comuna Ciuruleasa, sat Ciuruleasa, nr. 1, judeţul Alba, cod poştal: 517250;

telefon: 0258 – 780605; 0258 – 780070; 0258 – 782442

fax: 0258 – 780605

e – mal: primariaciuruleasa@artelecom.net

web: www.ciuruleasa.ro

i) Investiţii importante realizate în anul 2005:

Amenajarea unui birou modern pentru funcţionarii din primărie

Realizarea site-ului web al comunei

Demararea lucrărilor la obiectivul „Modernizare drum comunal DC. 156

Ciuruleasa – Bodreşti, judeţul Alba, finanţat prin programul SAPARD

j) Investiţii planificate în anul 2006:

Finalizarea lucrărilor la obiectivul :„Modernizare drum DC.156 Ciuruleasa

– Bodreşti, judeţul Alba, finanţat prin programul SAPARD

Achiziţionarea pentru primărie de calculatoare performante

Reparaţii şi modernizări la şcolile din localitate

Realizarea unui muzeu al satului

Lansarea sărbătorii locale „Fii satului”

Demararea proiectului „Sistem de colectare selectivă a deşeurilor şi

amenajare staţie de transfer în zona turistică Abrud, Roşia Montană,

Bucium, Ciuruleasa”.

92

B. Învăţământ şi educaţie

Învăţământul din comuna Ciuruleasa atestă încă din jurul anului 1750, când în locul

numit Pociovalişte, ( actuala Buninginea) exista o mănăstire, pe lângă care funcţiona o formă

de învăţământ. La ora actuală în comuna Ciuruleasa există următoarele unităţi de învăţământ:

Şcoala cu clasele I – VIII Ciuruleasa

Şcoala cu clasele I – VIII Buninginea

Şcoala cu clasele I –IV Vîlcan

Grădiniţa cu program normal Ciuruleasa

Grădiniţa cu program normal Buninginea

Şcoala cu clasele I – IV Bodreşti ( fără activitate din cauza lipsei

efectivului de elevi)

Şcoala cu clasele I – IV Mătişeşti ( fără activitate din cauza lipsei

efectivului de elevi)

Şcoala cu clasele I –IV Bogleşti ( fără activitate din cauza lipsei

efectivului de elevi)

Grădiniţa cu program normal Ciuruleasa, situată în mijlocul satului cu acelaşi nume,

funcţionează cu un nr. de aproximativ 20 de preşcolari şi un educator şi îşi desfăşoară

activitatea într-un spaţiu mare, care în urmă cu mulţi ani era şcoală primară.

Grădiniţa cu program normal Buninginea, situată în satul cu acelaşi nume, îşi

desfăşoară activitatea în cadrul şcolii cu clasele I – VIII Buninginea, funcţionează cu un nr.

de 20 de preşcolari şi un educator;

Şcoala cu clasele I – IV Vîlcan, îşi desfăşoară activitatea într-o clădire veche, cu un

efectiv de 4 elevi şi un învăţător şi este situată la poalele masivului cu acelaşi nume.

Şcoala cu clasele I – VIII Ciuruleasa, este situată în centrul comunei în vecinătatea

drumului naţional DN 74 construită în anul 1962, în suprafaţă de 810 mp, cu 16 încăperi şi o

suprafaţă de teren aferent de 680 mp. În această şcoală învaţă un nr. de 67 de elevi, din care

33 în ciclul primar şi 34 în ciclul gimnazial, sub îndrumarea unui nr. de 11 cadre didactice ( 9

profesori şi 2 învăţători).

93

Şcoala cu clasele I – VIII Buninginea situată în vecinătatea drumului comunal DC.

115 Buninginea – Gheduleşti, a fost construită în anul 1946, are o suprafaţă construită de

428 mp, o suprafaţă de teren aferent de 1500 mp şi este formată din 13 încăperi. În această

şcoală învaţă un nr. de 39 de elevi, din care 13 în ciclul primar şi 26 la gimnaziu, sub tutela

unui învăţător şi a 9 profesori.

Demn de menţionat este aspectul scăderii îngrijorătoare al numărului de elevi de la un

an şcolar la altul, fapt ce conduce la închiderea tuturor şcolilor de pe satele aparţinătoare şi

rămânerea unei singure şcoli cu clasele I – VIII în satul centru de comună. În ceea ce priveşte

cele trei şcoli fără activitate, din cauza lipsei efectivului de elevi (şcoala cu clasele I – IV

Bodreşti, şcoala cu clasele I – IV Bogleşti şi şcoala cu clasele I – IV Mătişeşti), acestea se

află în conservare şi în administrarea Consiliului Local Ciuruleasa.

C. Sănătatea populaţiei

În comuna Ciuruleasa există un dispensar medical uman rural, deservit de un medic

de familie, ale cărui servicii mulţumesc cetăţenii şi un cadru cu studii medii ( o asistenţă

medicală). Clădirea dispensarului, una dintre cele mai vechi din comună ( în ceea ce priveşte

instituţiile publice) se află în domeniul privat al administraţiei publice locale şi dat în

concesiune actualului medic de familie.

Nu sunt probleme legate de epidemii majore care să afecteze populaţia sau animalele,

locuitorii fiind corect informaţi despre modul cum trebuie să se protejeze de anumite boli. Un

singur lucru ar mai fi de menţionat şi anume că un procent de 20 % din populaţia comunei se

află înscrisă pe listele altor medici de familie din oraşul Abrud.

D. Siguranţa cetăţenilor

În ceea ce priveşte siguranţa locuitorilor, liniştea şi ordinea publică în comună,

aceasta este asigurată de Postul de Poliţie din localitate, păstorit de un şef de post şi ajutorul

94

acestuia. Întrucât comuna noastră este o comună mică şi destul de liniştită, activitatea

infracţională este nesemnificativă, neexistând probleme majore în acest sens.

E. Mediu şi ecologie

Nu putem vorbi de o poluare constantă în zonă sau de o poluare avansată.

Sursa principală de poluare şi anume exploatările miniere din zonă, se

închid una câte una, astfel încât la ora actuală, nu putem vorbi de o poluare,

care să afecteze în mod vizibil zona şi implicit localitatea Ciuruleasa.

Trebuie precizat că există multe deşeuri, mai ales cele de natură lemnoasă,

provenite de la instalaţiile de prelucrare şi debitare material lemnos,

depozitate necorespunzător în diverse locaţii ale comunei, mai ales pe

malurile pârâurilor din localitate.

Nu există o groapă de gunoi amenajată pentru deşeurile menajere , cea

stabilită în PUG fiind practic inaccesibilă,din cauza amplasamentului

acesteia la distanţă mare de locuinţe.

Calitatea apei este de bună calitate, nepunându-se problema poluării

acesteia.

Spaţiile verzi sunt suficiente la nivelul comunei, densitatea locuinţelor fiind

scăzută.

Poluarea din traficul auto există la valori mai mari în zona de tranzit a

comunei, de către drumul naţional DN. 74 Alba Iulia – Abrud – Brad, cu o

cotă ridicată a poluării datorat traficului auto şi a noxelor în această zonă.

În localitate nu există izvoare de apă sulfuroasă, deoarece în localitate nu au

existat exploatări miniere.

Până la ora actuală în zonă a fost făcut un studiu geotehnic asupra poluării,

dar la nivelul localităţii noastre nu au fost constatate probleme deosebite,

privind poluarea.

După închiderea completă a exploatărilor miniere vom putea vorbi de un

mediu şi o ecologie fără poluare.

95

F. Bibliotecile

În comună există un nr. de trei biblioteci, dintre care 2 şcolare în cadrul şcolilor cu

clasele I – VIII din satele Ciuruleasa şi Buninginea, care deţin un nr. de 1.700 de volume şi o

bibliotecă comunală în satul Ciuruleasa, care deţine un nr. de 10.769 volume. Un handicap

major al acestor biblioteci este faptul că nu au calculatoare în dotare, iar fondurile pentru

achiziţionare de carte sunt aproape inexistente.

G. Sportul

În ceea ce priveşte activitatea sportivă a comunei acesta se limitează la cele două

terenuri de sport deţinute de şcoli, cu toate că vis-a-vis de sport există un real interes în

rândul populaţiei tinere. Se preconizează ca pe viitor să se amenajeze un teren de sport al

comunei, mai ales că localitatea deţine infrastructura necesară în acest sens.

H. Cultura şi manifestările culturale

Prezentul cultural al comunei nu se ridică, din păcate, la înălţimea trecutului.

În Ciuruleasa exista, pe vremuri, una din cele mai renumite formaţii de rapsozi din

Munţii Apuseni. În Abrud-sat a existat o adevărată efervescenţă culturală în secolul al XIX-

lea şi la începutul secolului XX, mai ales după înfiinţarea Societăţii ASTRA. În anii 1880 a

fost înfiinţată o agentură a Societăţii ASTRA şi “o bibliotecă poporală” cu 36 de volume.

În 1877, mai multe femei din zonă, printre care Ana Gall din Abrud-sat au organizat

colectarea de donaţii în beneficiul soldaţilor români răniţi în Războiul de Independenţă, în

ciuda interdicţiilor autorităţilor austro-ungare. La 1 Decembrie 1918, din partea foştilor

urbarialişti din comuna Abrud-sat au fost delegaţi să facă parte din Marea Adunare Naţională

de la Alba Iulia, care a votat unirea Transilvaniei cu România, Ilie Cioara şi Ioan Mancovici.

La ora actuală cultura comunei se limitează la discotecile şi puţinele hore ţărăneşti care se

desfăşoară în singurul cămin cultural al comunei, cămin cultural lipsit de orice fel de dotare,

din cauza bugetului auster.

96

Dorinţa autorităţilor locale constă în revigorarea culturii locale prin dotarea în mod

corespunzător a căminului cultural şi punerea pe picioare a unui muzeu al satului şi măcar a

unei sărbători locale, de genul „fii satului".

I. Cultele religioase

În comuna Ciuruleasa există 3 biserici aparţinând cultului creştin ortodox şi una

aparţinând cultului penticostal:

o Biserica ortodoxă Ciuruleasa,cu hramul „Sf. Gheorghe”

o Biserica ortodoxă Buninginea, cu hramul „Sf. Nicolae”

o Biserica ortodoxă Vălcan, cu hramul „Sf. Ioan”

o Biserica penticostală „Philadelphia” Ciuruleasa”

Celelalte culte religioase nu au lăcaş de în localitate, cultivându-şi cultul religios la

bisericile din localitatea Abrud.

În ceea ce priveşte biserica penticostală din satul Ciuruleasa, aceasta a fost ridicată

din contribuţia celor de rit penticostal din localitate cu sprijin de la alte comunităţi aparţinând

aceluiaşi cult.

Biserica ortodoxă cu hramul „Sf. Ioan”, din satul Vîlcan, a fost construită recent,

după anul 2000, cu contribuţia substanţială a enoriaşilor acesteia.

Nu am vorbit deloc despre bisericile din satele Ciuruleasa şi Buninginea, întrucât le

voi prezenta pe larg în capitolul care urmează „monumente istorice ale comunei”, având în

vedere vechimea şi istoria deosebit de interesantă a acestora.

4.15. Monumente istorice ale localităţii

A. Biserica ortodoxă „Sf. Gheorghe” din Ciuruleasa

97

Întinderea mare pe care se află plasat satul Ciuruleasa, făcea uneori ca frate cu frate

să-şi poarte dorul. Sentimentul religios a unit strâns în jurul Bisericii pe fiii acestui sat,

făcând ca, în zilele de sărbătoare să-şi înalţe rugăciuni Tatălui Ceresc, uniţi în jurul păstorului

sufletesc. Dragostea de Dumnezeu i-a făcut totodată, să zidească biserica ce are o vechime de

peste două sute de ani.  

Zidită în mijlocul satului, biserica îşi înalţă turla, vrând parcă, să păzească pe toţi

credincioşii ei.  Biserica este mică, din ziduri groase din piatră şi cărămidă cu var stins direct

pe zid. În partea de sud şi est, biserica este împrejmuită cu ziduri de piatră, având două

intrări.  

Anul zidirii nu se ştie precis, totuşi după unele cercetări s-a stabilit între anii 1700-

1777. Pentru întărirea afirmaţiei ne ajutăm de următoarele date:

   - dintre scriptele parohiei cea mai veche matricolă există din anul 1793, pentru

botezaţi, cu litere cirilice în care găsim semnat ca slujitor Preot Simion Felea;  

- în partea de sud a Sfântului Altar, se află mormântul acestui preot pe a cărui cruce

de piatră, găsim inscripţia în cirilică: „Preot Simion Felea, decedat în vârstă de 78 ani şi după

54 ani de servire, anul morţii 1847…”, rezultă deci, anul naşterii sale 1769, iar apostolatul şi-

l începe în anul 1793, la vârsta de 24 ani. Deducem că nu a fost primul slujitor ci urmaş al

unui întreg şir de preoţi, iar actuala biserică o putem considera zidită, cel puţin în anul 1777.  

În biserică, aşezată pe faţada coralei, există o icoană care a fost adusă în timpul celui

de-al II-lea război mondial din Munţii Caucaz (Rusia), de către Guran Petru, ajuns în comuna

Ciuruleasa în anul 1944. 

Nu se cunosc împrejurările în care această icoană, reprezentând pe Mântuitorul Iisus

Hristos sub chipul „blândului Păstor”, a ajuns în posesia susnumitului; însă se ştie că a

făgăduit lui Dumnezeu, prizonier fiind în Rusia, că dacă îl va ajuta să ajungă acasă, va dona

această icoană, la care ţinea foarte mult, bisericii în care a primit botezul creştin. Efortul şi

dragostea acestui om sunt atât de apreciate, întrucât icoana este destul de mare (75cm./60cm.)

şi greu de purtat.

Biserica din Ciuruleasa este înzestrată cu diverse obiecte de patrimoniu, ea însăşi

făcând parte din patrimoniul naţional, printre care am aminti uşa de intrare în biserică (a

98

bărbaţilor), care cunoaşte o istorie aparte. Această uşă este pictată în partea exterioară şi

reprezintă pe Sfinţii Apostoli Petru (având în mână „cheile Împărăţiei”) şi Pavel.

Dimensiunile ei sunt destul de reduse (1,55cm./85cm.) pentru a împiedica intrarea animalelor

în sfântul locaş (profanarea Casei Domnului), măsură luată în vremuri grele în care tătarii, iar

mai târziu Imperiul Habsburgic au pus stăpânire pe aceste meleaguri. 

Din timpul dominaţiei habsburgice (1948) uşa păstrează un număr de şapte „răni” lăsate de

patul puştii, în încercarea de a pătrunde în sfântul locaş.

O altă „rană” a fost lăsată, sub aceeaşi dominaţie habsburgică, în partea de nord a

bisericii în pământul care ne arată până azi locul în care a fost aruncat clopotul din care

ulterior s-au făcut cartuşe.  

B. Biserica ortodoxă „Sf. Nicolae” din Buninginea

Satul Buninginea se află în comuna Ciuruleasa, iar denumirea o împrumută de la

Valea Buninginea „Vallem Buninsina”, compus din „buna „ şi un post verbal al lui îngena =

a muia, a micşora viteza cu referire că este o vale mai domoală, în comparaţie cu valea

Ciurulesei. Satul Buninginea este atestat mult mai timpuriu în 1589, faţă de satul Ciuruleasa,

(„Csiurul Karcza”), 1850, Csuruliasa ( 1854). Înainte de a se numi Buninginea, satul

Buninginea s-a numit Pociovalişte, unde prin anul 1750 exista o mănăstire care probabil avea

şi o şcoală.     Pe

teritoriul satului Buninginea sau dat nenumărate bătălii, ca exemplu între Ciuruleasa şi

Vîlcan ( 1849) . La data de 19 mai 1949 maiorul Hatvany Emeric scăpat din crâncenia de pe

drumul din localitatea Bucium Cerbu, pe o cale lăturalnică, în dreapta, cu cca. 400 ostaşi, iar

când au ajuns între Buninginea şi După Piatră, femeile aşteptau pe deal cu pietre, iar mai în

jos la Stănija, un despărţământ a preotului Simion Groza, cu puşti şi lănci. Aici pe această şa

de deal este ridicată o cruce în memoria maghiarilor şi moţilor căzuţi în această luptă

crâncenă, pe dealul ce se află în partea de sud a satului, numit Pietriceaua ( 1144 m).

Localitatea Buninginea se

află în zona exploatărilor aurifere din Munţii Apuseni, la numai 5 km sud – vest de Abrud .

99

Pe dealul Duşu se presupune că ar fi fost un punct de pază roman, care supraveghea şi

controla drumul aurului de la Roşia şi Buciumani. Mai jos de acest vârf, Tuhuţ Nicolae a

descoperit în grădina sa prin anii 1950 – 1960, 7 monede romane imperiale, care se află acum

în posesia nepoatei sale, Ludwig Natalia, domiciliată în satul Şard, comuna Ighiu, jud. Alba.

Tot în hotar cu satul După

Piatră se găseşte vârful Brădişor (1034m), cu grota „Biserica Dracilor”. Aici în fiecare an se

ţine o sărbătoare câmpenească, şi anume în a doua duminică din luna iulie, unde se întâlnesc

locuitori din cele două sate: Buninginea şi După Piatră. În partea de răsărit se află Vârful

Măgura ( 1058m), în hotar cu ţinutul Abrudului, aproape că nu întâlnim comună sau hotar

fără această denumire de măgură. La popoarele Asiei Mici „Mama Mare” este identică cu

zeiţa „Gaia”, la daci cu „Baba Dochia”, care reprezintă stăpâna munţilor şi a fiarelor

sălbatice. Din atributul ei de stăpână şi mamă a munţilor se naşte şi numele de „Măgura”.

Prima silabă „ma” este prescurtarea numelui de mama, la care sa mai agăugat „gura”, cu

înţelesul de munte sau munţi. Când cultul mamei mari sau a gaei s-a răspândit

în toate direcţiile, adoraţii ei nemaiputându-se deplasa la muntele unde i se oficia cultul

( Muntele Găina), pentru că cerea mari sacrificii întregii mase a populaţiei ţinutului şi-au ales

un vârf din apropiere, pe care l-au numit Măgura sau Muntele Mamei, unde au început să-şi

desfăşoare cultul închinat acestei divinităţi. Acest ceremonial antic a fost înlocuit de

calendarul religiei creştine, cu cel al „Sfintei Mării”.

În mijlocul satului Buninginea se află casa parohială şi

biserica ortodoxă. Casa parohială are o vechime de peste 200 de ani. Primul nivel este

construit din piatră iar al doilea nivel din lemn, până în anul 1999, când nivelul al doilea sa

construit din BCA. Aici au învăţat locuitorii satului carte, până sau construit actualele şcoli.

Prin anul 1750 aici se afla o mănăstire din lemn, unde se presupune că vieţuiau 7

călugări . Călugărul Sofronie de la Cioara care sa răsculat împotriva uniaţiei de la 1700 şi a

iobăgiei este arestat şi închis la Crăciunul lui 1759, în lagărul de la Bobâlna, lângă Orăştie,

dar este eliberat de vreo 600 de ţărani conduşi de preotul Ioan din Sălişte. În august 1760

Sofronie convoacă o adunare de preoţi şi credincioşi la Zlatna, unde au participat şi călugări

100

de la mănăstirea din Buninginea, întocmind memorii către împărăteasa Maria Tereza şi către

guvernul Transilvaniei, prin care cereau episcop ortodox, înapoierea bisericilor, eliberarea

celor închişi, scutirea preoţilor ortodocşi de dări etc.

Răscoala lui Sofronie poate fi considerată ca o biruinţă deplină a ortodoxiei în

Transilvania, căci sute de sate au părăsit uniaţia. Tot ce se lucrase timp de 60 de ani pentru

înstrăinarea poporului nostru de credinţa strămoşească, acum era zdruncinat, din această

pricină împărăteasa Maria Tereza a trimis în Transilvania, prin anul 1761, pe generalul

Bukow, cu o armată , având misiunea de a întării uniaţia şi a înăbuşi orice mişcare împotriva

ei. Acesta a trecut cu sila la uniaţie zeci de sate şi a dat uniaţilor peste 500 de biserici

ortodoxe. Tot Bukow a distrus cu tunurile sau a incendiat zeci de mănăstiri ortodoxe,

alungând pe călugări din ele,aşa cum sa petrecut şi cu călugării şi mănăstirea de lemn din

localitatea Pociovalişte ( actuala Buninginea) . Pe fundaţia mănăstirii s-a ridicat o altă

biserică cu zidirile din piatră şi bolta din cărămidă. Nu se cunoaşte data sfinţirii şi nici de

către cine s-a făcut.

Biserica poartă hramul Sf. Nicolae şi este construită în stil roman, în formă de navă,

cu o turlă acoperită cu tablă, în anul 1967. Meşterul care a construit această biserică nu se

cunoaşte. În anul 1794 a fost executată catapeteasma din lemn. Tot atunci se crede că pe

zidul din partea de răsărit al altarului a fost pictat Mântuitorul binecuvântând, având de o

parte şi de alta pe Maica Domnului şi pe Ioan Botezătorul.

C. Monumentul ridicat în memoria lui Avram Iancu

Monumentul ridicat în cinstea lui Avram Iancu şi a oştenilor săi este situat în centrul

comunei, chiar în faţa Primăriei. El marchează bătăliile din 9 – 10 mai şi 8 – 16 iunie 1849,

în care armatele revoluţionarilor transilvăneni au învins trupele maghiare.

D. Troiţa de la Gheduleşti

Pe teritoriul satului Buninginea sau dat nenumărate bătălii, ca exemplu între

Ciuruleasa şi Vîlcan ( 1849) . La data de 19 mai 1949 maiorul Hatvany Emeric scăpat din

crâncenia de pe drumul din localitatea Bucium Cerbu, pe o cale lăturalnică, în dreapta, cu

101

cca. 400 ostaşi, iar când au ajuns între Buninginea şi După Piatră, femeile aşteptau pe deal cu

pietre, iar mai în jos la Stănija, un despărţământ a preotului Simion Groza, cu puşti şi lănci.

Aici pe această şa de deal este ridicată o cruce în memoria maghiarilor şi moţilor

căzuţi în această luptă crâncenă, pe dealul ce se află în partea de sud a satului, numit

Pietriceaua ( 1144 m).

4.16. Tradiţii şi obiceiuri locale

Arhitectura tradiţională: case din lemn cu o singură cameră de locuit, încălzită

„central” cu ajutorul „camniţei” (un fel de cămin) aflată în mijlocul camerei, cu un „târnaţ”

(tindă) pe două laturi şi acoperiş foarte înalt şi abrupt. Aceste construcţii sărăcăcioase au cam

dispărut după anii 1980, dar construcţiile noi păstrează elementele arhitecturale, în special în

componentele exterioare (decoraţiuni exterioare, acoperiş).

Tradiţiile legate de sărbătorile de iarnă: în Ajunul Crăciunului, copiii merg “cu

steaua” şi cu „piţăra”, un fel de toiag din salcie înflorat, vestind naşterea lui Iisus Hristos, iar

în noaptea de Ajun se umblă pe la casele sătenilor „cu colinda” şi „cu Craii” (o piesă de

teatru care are ca subiect naşterea lui Iisus; ea descrie evenimentele de la Bethleem, anul zero

şi e jucată de câte opt tineri). La colindat se merge pe categorii de vârstă. Participă toată

lumea, inclusiv bătrânii. La sărbătorile de iarnă este primit în casă oricine. Colindele sunt

foarte multe, foarte frumoase şi au ca subiect viaţa lui Isus şi alte teme biblice.

   La Anul Nou, copiii şi tinerii merg cu pluguşorul şi cu capra , vestind un an nou

îmbelşugat.    În ajunul Bobotezei, preoţii ortodocşi colindă „cu Iordanul”, însoţiţi de câţiva

cantori maturi ori copii. Scopul este sfinţirea caselor credincioşilor, după încheierea

sărbătorilor de iarnă.

Tradiţii legate de Paşte: cu câteva zile înainte şi, mai ales, în noaptea de Înviere,

văzduhul răsună de „puşcături”. Sunt mici explozii zgomotoase, pentru obţinerea cărora se

folosesc carbid şi ţevi din metal sau lemn confecţionate artizanal.

 Cântecele de joc  specifice sunt „ţarinile”. Sunt foarte îndrăgite şi doinele, melodiile

de petrecere şi cântecele populare cu text patriotic.

102

Portul popular, frumos prin sobrietatea lui, are doar două culori predominante : alb şi

negru. Iile, cămeşile, poalele, zadiile sau cioarecii sunt din pânză de in, cânepă sau postav ,

au culoarea albă şi sunt decorate cu şnururi ori cusături de culoare neagră. Bărbaţii poartă

cioareci , brâu lat şi obligatoriu „căput”(haină). Femeile poartă în picioare opinci sau pantofi,

iar bărbaţii cizme cu carâmb înalt. Pe cap, bărbaţii poartă cu mândrie o căciulă foarte

asemănătoare cu cea a lui Decebal de pe Columna Traian, iar femeile poartă năframă

(„cârpă”).

Ocupaţiile tradiţionale ale locuitorilor din Ciuruleasa au fost, totdeauna, legate de

munte şi de resursele acestora. Spre deosebire de localităţile din jur, foarte puţini locuitori

din Ciuruleasa s-au ocupat cu mineritul, la Abrud sau Roşia Montană, probabil şi pentru că

pe raza comunei nu au fost descoperite zăcăminte metalifere. Se pare, însă, că încă din cele

mai vechi timpuri locuitorii se ocupau cu căutarea aurului în albiile apelor. De aici vine,

probabil şi numele comunei.

Altă ocupaţie dispărută, dar care poate fi reluată în orice moment datorită materiei

prime existentă din abundenţă, este cea a fabricării cărbunelui de lemn (mangal), care era

folosit, pe vremuri, în fierării.   Erau renumiţi în zonă meşterii tâmplari, care confecţionau

obiecte de utilitate casnică, de la roţi din lemn pentru care alte unelte (greble, furci) până la

mobilierul simplu al gospodăriilor: laviţe, scaune şi un fel de şifoniere, numite „podişoare”.

Ciuruleasa este cunoscută însă, încă din secolul XIX, mai ales ca o localitate cu mulţi

comercianţi. Ei se numeau „teujeri” (comercianţi de vite). Pe lângă aceştia, mai erau

comercianţii ambulanţi de mărfuri lemnoase şi cereale. Se făcea un fel de troc: scânduri şi

lemne de foc erau duse în câmpia mănoasă a Banatului, de unde se aduceau cereale şi porci.

Meşteşugul fabricării varului este, de asemenea, foarte vechi. El a fost favorizat de

existenţa, în vecinătate, a unor formaţiuni calcaroase. Tradiţională este, de asemenea,

fabricarea pălincii (vinars) într-o instalaţie artizanală specifică locului („căldare”).

103

Instalaţiile sunt active şi astăzi, iar zilele şi nopţile petrecute lângă “căldare” pot constitui

experienţe de neuitat pentru turişti.

4.17. Turismul local

Viitorul în domeniul turismului, în localitatea noastră, depinde foarte mult de

dezvoltarea turismului rural. Avem potenţial în acest sens, avem locuri de o frumuseţe rară,

avem oameni ospitalieri, nu ne mai rămâne altceva de făcut decât să valorificăm ceea ce

avem şi să facem cunoscut acest lucru şi altora.

Turism de recreare şi odihnă

Relieful şi peisajul sunt deosebite.Despre priveliştile oferite de Munţii Apuseni, pe

care stânca, pădurea şi apa le creează, separat ori împreună, se spune adesea că rivalizează

cu cele elveţiene.Ele pot fi admirate de pe culmile montane, din zeci de puncte de belvedere.

   Pădurile sunt brăzdate de cărări accesibile care invită la drumeţie. Alături de măreţia

codrului, mireasma de răşină, ape zglobii şi cristaline,nenumărate vieţuitoare care-i ies în

cale, ciupercile şi fructele de pădure comestibile oferă turistului adevărate momente de

delectare. Din mai până-n octombrie, dar mai ales în luna iulie, pajiştile şi fâneţele constituie

un decor extraordinar, sunt un mozaic de culori vii datorită mulţimii de flori de munte.

   O atracţie doesebită o exercită, din acest punct de vedere, Rezervaţia naturală Muntele Vîlcan.

Muntele Vâlcan, situat pe cumpăna de ape dintre Crişul Alb şi Arieş, este o klippă

de calcare jurasice care se ridică impunător în mijlocul formaţiunilor de fliş creatice.

Realizând un puternic contrast între abrupturile ce mărginesc masivul calcaros şi culmile

104

montane din jur, Vâlcanul (1264 m) constitue un veritabil martor de eroziune a Munţilor

Metaliferi. Contrastul este subliniat şi de culoarea albă a pereţilor calcaroşi care domină

culmile din jur, acoperite cu păduri sau cu poieni.Vâlcanul se înfăţişează ca un vapor imens

plutind pe o mare verde.

Muntele Vâlcan este o rezervaţie de tip mixt, areal protejat de categoria a IV-a şi are

o suprafaţă de 5 ha. Accesul din D.N.74 se face prin dealul „Cotoncu”, iar de aici printr-un

drum comunal ramificat spre spatele Vîlcanului.

   Pe masiv se găsesc 18 specii de plante alpine de interes ştiinţific deosebit, printre

care: Aster alpinus, Dororicum columnae, Saxifraga pariculata, Aconitum moldavicum,

Sorbus dacica, Silena dubia.

Întregul relief şi peisaj este deosebit, rivalizând oricând cu cel elveţian. Abrupturile

Vîlcanului atrag turiştii ca un magnet. Flora spontană plină de mireasma florilor îmbie la

drumeţie, iar fânul proaspăt cosit îmbie la odihnă.

Un “pui” al Vîlcanului, situat la nord de acesta, se numeşte „Scrintiuş”, după numele

pe care îl are aici liliacul ( scrinte). Mica stâncă a Scrintiuşului se colorează primăvara, când

înfloreşte liliacul, în roz. Tot atunci, Vîlcanul se îmbracă în violet, de la mulţimea florilor

stânjenelului de pădure, o specie ocrotită prin lege care se găseşte numai în acest loc.

  Prin tradiţie, localnicii urcă, între Paşte şi Rusalii, pe piscul Vâlcanului ca să celebreze

frumuseţea florilor şi a peisajului.

Turism sportiv

105

Clima este deosebit de favorabilă fenomenului turistic, întrucât nu se înregistrează

temperaturi extreme, nici vânturi puternice sau alte fenomene negative. Iarna se aşterne un

strat gros de zăpadă, compact, prielnic practicării sporturilor de iarnă. Există foarte multe

pante pe care pot fi amenajate pârtii de schi şi orice investitor în acest domeniu va beneficia

atât de sprijinul administraţiei, cât şi de al localnicilor.

Abrupturile Vâlcanului şi Brădişorului atrag turiştii care practică drumeţia şi

sporturile extreme.

Pe stânca Vâlcanului se practică, de ani buni, alpinismul.

Peştera din interiorul masivului, ca şi numeroase alte fenomene carstice din

împrejurimi, sunt deosebit de atractive pentru speologi.

Platoul de pe vârful Vâlcanului a fost descoperit, de curând, de amatorii zborului cu

parapanta, care spun că este o excelentă pistă de lansare, , iar curenţii de aer sunt foarte

potriviţi.

Turism rural

  Locuitorii din Ciuruleasa sunt renumiţi pentru ospitalitatea lor. Cel care le trece

pragul este omenit (servit, cinstit) imediat cu un pahar de vinars (pălincă) şi cu ceva de-ale

gurii.

Mâncăruri tradiţionale: „ratot”(papară din ouă, omletă), caş cu „groşcior”

(smântână), „scoverzi” (clătite) cu brânză, plăcinte cu caş, coapte pe lespede şi unse cu

„groşcior” (smăntână) şi servite în „tăier”(farfurie), „balmoş moţesc”, preparat din făină de

mălai frământată cu smântână şi fiartă în „laboş” (cratiţă).

Pentru zilele de sărbătoare există meniu specific:

   - supă de găină cu tăiţei preparaţi în casă (laşcă)

   - friptură de găină sau de porc cu piure de cartofi şi diferite salate ori murături;

   - sarmale;

106

    - cozonac.

   Un meniu aparte este cel gătit din ciuperci (bureţi), care cresc din abundenţă în pădurile şi

pe păşunile învecinate. Există câteva asemenea mâncăruri tradiţionale:

   - ciuperci prăjite simplu sau la grătar;

    - ciuperci prăjite în ou

   - ciuperci cu smântână;

- „zeamă” (ciorbă), un fel de ciulama cu smântână, zer şi pătrunjel.

  Miraculoasa instalaţie („căldare”) de făcut vinarsul este, cu siguranţă, o atracţie

deosebită pentru turişti. O noapte petrecută lângă căldare, muncind la căratul apei pentru

răcirea instalaţiei dar şi stând la taclale cu localnici vorbăreţi, cu snoave şi poveşti udate, din

când în când, cu un păhărel de vinars tocmai slobozit din cazan, poate constitui o amintire de

neuitat.

   Pâinea este preparată, totdeauna, în casă. Turistul care locuieşte la un gospodar va

întâlni, cu siguranţă, un utilaj nelipsit din nici o locuinţă: cuptorul de pâine. Va putea învăţa

să mânuiască uneltele care constituie “inventarul auxiliar” al oricărui cuptor: jeruitorul – o

prăjină lungă cu care se răscoleşte jarul, mutându-se de la un loc la altul pentru a încălzi

cuptorul uniform; dârgul – în formă de sapă, ajută la scoaterea jarului din cuptor; ujogul – un

şomoiog de cârpe ude, legate bine la capătul unei prăjini, cu care se şterge vatra pentru a

rămâne curată; lopata – din lemn de fag şi cu coadă lungă, pentru a ajunge până în fundul

cuptorului.

Desigur, mulţi turişti ar putea fi încântaţi să participe la sărbătorile de iarnă (Crăciun,

Revelion, Bobotează) şi de primăvară (Paşti, Ispas, Rusalii), dar şi la activităţi specifice

locului:

Arderea pietrei de calcar pentru obţinerea varului;

Fabricarea vinarsului;

Fierăritul;

Coacerea pâinii în cuptor;

107

Păşunatul şi mulsul vacilor;

Culesul plantelor medicinale;

Prepararea plăcintelor pe lespede sau a altor mâncăruri tradiţionale;

Cositul şi strânsul fânului; etc.

5. ANALIZA SWOT A COMUNEI CIURULEASA

5.1. Resursele umane

5.1.1 Puncte tari:

Oameni deosebit de ospitalieri

Populaţie omogenă: 99,9 % români

Şcoli şi grădiniţe în satele principale

Cadre didactice 100% calificate

Multă populaţie activă

Număr mic de confesiuni religioase, dominate de creştin ortodocşi

Trei lăcaşuri de cult ortodox cu preoţi stabili

Persoane care cunosc arta tradiţională

Persoane care practică meserii tradiţionale

Existenţa unui taraf local

Existenţa unei mici echipe de fotbal

Comunicare bună între autorităţile locale şi cetăţean

Cadre medicale calificate în domeniul sanitar

Comunicare bună între autoritatea publică locală şi autorităţile publice vecine

Importanţa rolului familiei: familii cu mulţi membrii

Încurajarea calităţii activităţii didactice

Cadre didactice competente locale

Preocuparea cadrelor didactice pentru pregătirea suplimentară a elevilor

108

Rezultate bune şi foarte bune obţinute de elevi la testele naţionale, capacitate,

olimpiade şcolare

Existenţa unui nr. mare de elevi cu interes pentru activităţi şcolare, instructiv –

educative, dar şi pentru activităţi cultural-artistice, extraşcolare şi extracurriculare

Preocuparea cadrelor didactice pentru activitatea publicistică

Nr. mare de persoane cu studii superioare sau de studenţi

Medic de familie cu domiciliul în localitate

Mulţi agenţi economici

Mici întreprinzători particulari care se ocupă de debitarea şi prelucrarea materialului

lemnos

Forţă de muncă tânără şi calificată

Facilităţi pentru investitori

Comunitate cu infracţionalitate scăzută

Trafic şi consum de droguri inexistent

5.1.2 Puncte slabe:

Migrarea forţei de muncă

O excesivă migraţie spre zonele urbane

Scăderea natalităţii

Îmbătrânirea populaţiei

Neutilizarea forţei de muncă cu studii superioare

Lipsa locurilor de muncă

Lipsa investiţiilor şi investitorilor

Lipsa centrelor de orientare profesională

Lipsa unui centru de informare şi consiliere pentru cetăţeni

Lipsa de ONG – uri locale sau de asociaţii care să susţină procesul de dezvoltare

Număr mare de persoane inactive

Lipsa iniţiativei din partea tinerilor

Învăţământ simultan

Scăderea drastică a numărului de elevi

Comasarea şcolilor din cauza lipsei de efectiv

109

Distanţe mari de parcurs de către elevi până la şcoli

Probleme de adaptare a cadrelor didactice la procesul de reformă şi modernizare a

învăţământului

Lipsa unei şcoli de meserii tradiţionale

Lipsa de cadre calificate în aria curriculară „arte”

Lipsa unui cor bisericesc

Inexistenţa unui ansamblu de dansuri populare

Inexistenţa unei farmacii şi a unui farmacist

Lipsa unui medic veterinar numai al localităţii

Nu există medic stomatolog

Dezinteresul tinerilor pentru tradiţii şi obiceiuri

5.1.3 Oportunităţi:

Înfiinţarea unei agenţii naţionale de ocupare şi formare profesională

Creşterea nivelului de calificare prin participarea la programe regionale, naţionale şi

internaţionale

Posibilităţi de înfiinţare a ONG – urilor

Modificarea mentalităţii persoanelor disponibilizate din minerit, în sensul unei

atitudini active pe piaţa muncii, de căutare a unui nou loc de muncă şi de reconversie

profesională

Posibilitatea de dezvoltare a comunităţii cu fonduri din afara comunei prin atragerea

de investitori – persoane fizice

Facilităţi atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori

Legislaţie favorabilă intelectualilor din mediul rural care se stabilesc la sate ( în

special pentru dascăli

Preocuparea cadrelor didactice tinere pentru participarea la cursuri de formare şi

programe de perfecţionare

Comunicare eficientă între părinţi, cadre didactice şi alţi factori locali

Bună colaborare între şcoli şi comunitatea locală în ceea ce priveşte educarea şi

formarea elevilor

110

Interesul părinţilor pentru procesul instructiv – educativ al copiilor şi respectul faţă de

cadrele didactice

Implicarea şi colaborarea între administraţia publică locală şi sfera civilă

Forţă de muncă pentru eventualii investitori

5.1.4. Ameninţări:

Nu există persoane care să reprezinte interesele comunităţii în mod organizat şi pe o

perioadă lungă de timp

Mentalitatea învechită şi demodată a populaţiei vârstnice

Plecarea masivă a unor persoane spre mediul urban, în special spre zona Banatului

Producerea unui dezechilibru pe piaţa muncii, datorită măririi vârstei de pensionare,

prin creşterea numărului de persoane active neocupate, în special a celor înaintate în

vârstă, care se află în imposibilitatea de a mai găsi un loc de muncă

Lipsa cu desăvârşire a programelor de calificare/recalificare profesională destinate

persoanelor din localitate

Menţinerea tendinţelor migratoare către străinătate în rândul tinerilor

Scăderea nivelului de calificare profesională a tinerilor pe termen mediu şi lung

Dezinteresul populaţiei tinere pentru păstrarea şi perpetuarea tradiţiilor

Depopularea satelor, datorită migraţiei şi a scăderii natalităţii

Închiderea şcolilor din lipsa efectivelor de elevi

Îmbătrânirea şi depopularea satelor duce la oscilaţii în ceea ce priveşte numărul de

elevi pe clase şi o scădere a numărului de copii şcolari

Comasarea învăţământului, care nu este acceptat nici de elevi, nici de părinţi şi nici de

cadrele didactice, datorită condiţiilor de navetă excesiv de grele

5.2. Infrastructură fizică:

5.2.1 Puncte tari:

Acces la drum naţional, care traversează comuna

111

Acopere teritorială foarte bună a reţelei de distribuire cu energie electrică

Drumuri comunale pentru acces în fiecare sat

Reţea locală, în centrul de comună, de alimentare cu apă, veche

Există S.F. – uri pentru alimentări cu apă şi modernizare drumuri comunale

2 drumuri comunale reabilitate şi pietruite

Drum comunal modernizat ( asfaltat)

Dispensar medical uman

Post de poliţie

Clădire primărie reabilitată şi modernizată

În primărie există dotări ultramoderne: calculatoare, imprimante, fax, scanner, xerox,

internet

Sală de cununii modernă

Birouri funcţionari publici ultramoderne

Şcoli reabilitate, reparate, zugrăvite, cu spaţii suficiente şi teren aferent

Există centrală telefonică digitală în primărie

Există telefonie fixă şi prin radio, aparţinând RomTelecom

Există telefonie mobilă ( Orange, Conex, Zapp)

Există fibră optică

Există tv-cablu în centrul de comună

Există televiziune DTH ( direct to home)

Există televiziune prin satelit

Există bibliotecă comunală cu un nr. mare de volume

Există oficiu poştal

Există canton silvic

Există staţie de tratate a apei potabile

Există biblioteci şcolare

Există iluminat public în fiecare sat

Există cămin cultural

Există clădiri publice care nu au nici o destinaţie

Există spaţii comerciale mari aparţinând Cooperaţiei, care sunt supuse vânzării

112

5.2.2 Puncte slabe:

Lipsa transportului public interurban şi local de calitate

Starea proastă a unor drumuri comunale şi degradarea continuă a acestora

Starea proastă a drumului naţional

Lipsa reţelei moderne de alimentare cu apă a locuitorilor din centrul de comună

Lipsă reţea de apă potabilă modernizată, la şcoala din Ciuruleasa

Lipsa totală a reţelei de apă potabilă la şcoala din Buninginea

Lipsa reţelei de canalizare

Lipsa reţelei de gaz metan

Nu avem staţie de epurare a apei

Nu există o unitate de pompieri

Nu există servicii publice descentralizate

Nu există un depozit de deşeuri

Nu există spaţii amenajate pentru joacă la copii

Nu există parcuri

Nu există teren comunal de fotbal

Nu există sală de sport

Lipsa locurilor pentru distracţie

Şcoala de la Bodreşti este în paragină ( nu mai funcţionează)

Şcoala de la Vîlcan este veche şi insalubră

Şcoala din Bogleşti este în plin proces de degradare ( nu mai funcţionează)

Şcolile care funcţionează nu au dotările necesare bunei desfăşurări a procesului de

învăţământ

Şcoala de la Mătişeşti, care nu funcţionează din lipsa efectivului de elevi, nu are nici

o destinaţie, cu toate că este amplasată la drumul naţional şi clădirea se află în stare

bună

Grădiniţa cu program normal din Ciuruleasa are spaţii mari, care nu sunt utilizate,

acestea ar putea avea altă destinaţie.

Nu există un aşezământ de tip social

Zone inundabile deteriorate şi neprotejate

113

Buget local infim pentru a susţine infrastructura

Lipsa calculatoarelor în şcoli

Nu sunt ateliere pentru învăţat meserii

Nu avem o şcoală pentru meserii tradiţionale

Nu este dispensar veterinar

Nu există farmacie umană şi veterinară

Nu avem cabinet stomatologic

Nu avem creşe sau grădiniţe cu program prelungit

Căminul cultural existent în centrul comunei nu are nici un fel de dotare

Nu avem muzeu tradiţional

Nu avem trotuare

Nu avem târg de mărfuri sau animale

Nu avem piaţă agroalimentară

Nu avem dotare corespunzătoare a dispensarului uman

Nu avem străzi

Nu există o reţea proprie de televiziune prin cablu, cea existentă fiind o extindere a

celei din oraşul Abrud şi acoperă doar gospodăriile din centrul comunei

5.2.3 Oportunităţi:

Apropierea de oraşul Abrud ( 4 km.)

Acces facil la drumul naţional DN. 74 Alba Iulia – Abrud – Brad

Terenuri disponibile în satul Ciuruleasa, în centrul de comună

Localitate aflată la graniţa dintre două judeţe ( Alba şi Hunedoara)

Existenţa fondurilor externe nerambursabile pentru dezvoltarea infrastructurii rurale

Apariţia fondurilor externe postaderare, pentru dezvoltarea infrastructurii şi

agriculturii în mediul rural

Adoptarea strategiilor de dezvoltare locală

Înfiinţarea funcţiei de agent de dezvoltare locală, în vederea facilitării obţinerii

fondurilor de finanţare pentru dezvoltarea infrastructurii locale

Existenţa de programe de dezvoltare la nivel judeţean

114

Crearea de parteneriate în vederea accesării de fonduri pentru îmbunătăţirea

infrastructurii

Dotarea corespunzătoare a instituţiilor publice cu infrastructura necesară

Existenţa de spaţii publice libere, în care se pot înfiinţa servicii sociale sau altfel de

investiţii necesare pentru dezvoltarea locală

Terminarea lucrărilor la drumul comunal DC. 156 Ciuruleasa – Bodreşti, în lungime

de 6 km cu fonduri SAPARD

Posibilităţi de a folosi unele clădiri publice, fără activitate , în scopuri care să

folosească cetăţenilor: pentru persoane defavorizate social sau amenajarea unui centru

de consiliere pentru cetăţeni

Posibilităţi de înfiinţare a unui punct de informare publică, în spaţii libere cum ar fi

şcoala din satul Mătişeşti

Folosirea materiei prime care există la nivel local: lemn, piatră, pentru repararea şi

întreţinerea drumurilor publice, precum şi pentru repararea unor clădiri publice

Amenajarea unei pieţe agroalimentare şi a unui târg de mărfuri şi animale

Înfiinţarea se servicii locale, înfiinţarea şi dotarea unei remize pentru situaţiile de

urgenţă

Zonă defavorizată

Facilităţi pentru investitori şi investiţii

Reduceri de 50 % la impozitele şi taxele locale

5.2.4. Ameninţări:

Gradul scăzut de dotare a localităţii cu reţele tehnico – edilitare, poate crea un anumit

dezinteres faţă de localitate

Neîncadrarea în proiecte datorită criteriilor de eligibilitate impuse de finanţatori

Neputinţa cofinanţării în cadrul proiectelor cu finanţare parţială şi cofinanţare locală,

din cauza resurselor financiare reduse

Lipsa unei infrastructuri adecvate şi accesul greoi la facilităţi din această cauză

5.3. Mediu:

115

5.3.1 Puncte tari:

Existenţa voluntariatului ( elevi, profesori, cetăţeni) care se ocupă de curăţenia locală

şi a mediului înconjurător

Existenţa cercului „Porumbiţa Albă”, în cadrul şcolii cu clasele I – VIII Ciuruleasa,

cerc având ca activitate principală protejarea şi întreţinerea mediului înconjurător

Vegetaţia reprezentată de teren cu vegetaţie forestieră

Climat continental intramontan, cu vânturi din direcţia nord şi vest, cu precipitaţii

bogate

Culoarele pârâurilor şi torentelor au ape limpezi, curate şi nepoluate

Calitatea factorilor de mediu foarte bună

Inexistenţa în apropiere a unor surse de poluare de origine industrială

Închiderea iminentă a exploatărilor miniere din zonă, care sunt considerate

principalele surse de poluare

Existenţa în satul Buninginea a unei staţii de tratare a apei potabile

Conştientizarea categoriilor de probleme legate de mediu de către factorii de

răspundere locali

Spaţii verzi suficiente la nivel local

Existenţa unui ocol silvic privat în zonă

Nu există izvoare de apă sulfuroasă datorită inexistenţei exploatărilor miniere în

localitate

Există studii geotehnice asupra poluării în localitate

Demararea în zonă a proiectului „Sistem de colectare selectivă şi amenajare staţie de

transfer în zona turistică – Abrud, Roşia Montană, Bucium, Ciuruleasa”, în

parteneriat cu oraşul Abrud şi comunele Roşia Montană şi Bucium

Existenţa unui nr. de 24 de recipiente de colectare selectivă a deşeurilor, amplasaţi în

faţa gospodăriilor de pe marginea drumului naţional

5.3.2 Puncte slabe:

Nu există o groapă de gunoi accesibilă depozitării deşeurilor menajere

Nu există o groapă de gunoi ecologică în zonă

116

Existenţa a multor deşeuri de natură lemnoasă, provenite de la instalaţiile de debitat

material lemnos din localitate

Există poluare din trafic auto, datorită tranzitării comunei de drumul naţional DN. 74

Alba Iulia – Abrud – Brad

Lipsa tehnologiilor de reciclare a deşeurilor

Lipsa spaţiilor amenajate pentru gunoaiele menajere

Zone de teren agricol, aflate în zonele inundabile, afectate de revărsările cursurilor de

apă în perioadele cu precipitaţii abundente şi în perioada de topite a zăpezilor

Existenţa rumeguşului, a deşeurilor lemnoase, deşeurilor menajere, deşeuri mase

plastice

Neamenajarea corespunzătoare a albiilor văilor din comună

Poluare fonică în satele Ciuruleasa şi Mătişeşti, sate traversate de DN. 74

Poluarea cu noxe provenite de la autoturismele care tranzitează permanent comuna

Insuficienţa coşurilor de gunoi existente şi amplasate în comună

Defrişări şi tăieri masive a pădurilor în anumite zone ale comunei.

5.3.3 Oportunităţi:

Gospodărirea eficientă a cadrului natural, sol şi subsol, ar duce la protejarea mediului

Adoptarea şi implementarea legislaţiei de mediu

Aderarea ţării noastre la unele convenţii internaţionale în domeniul mediului

Valorificarea corespunzătoare a produselor ecologice

Mediu optim pentru înfiinţarea de livezi cu pomi fructiferi

Posibilităţi multiple de amenajare a platformelor de gunoi şi a plăcuţelor cu protecţia

mediului

Amenajarea şi întreţinerea corespunzătoare a spaţiilor verzi

Posibilităţi de a elabora la nivel local o strategie de mediu, care să folosească la

protejarea mediului la nivel local

Posibilităţi de înfiinţare a unui ONG local care să se preocupe de problemele de

mediu şi continuarea organizată a muncii de voluntariat pentru curăţirea comunei cu

elevii şi cadrele didactice de la şcolile din comunitate

117

Defrişarea organizată şi raţională a terenului cu vegetaţie forestieră şi protejarea

pădurilor de defrişările necontrolate

5.3.4. Ameninţări:

Lipsa controlului asupra defrişărilor masive şi necontrolate din pădurile localităţii

Lipsa de programe de instruire şi informare a populaţiei şi investitorilor despre agenţii

naturali şi sintetici care ar putea polua zona

Lipsa de instalaţii şi sisteme de prevenire şi combatere a poluării şi calamităţilor

naturale

Lipsa programelor care vizează protecţia mediului

Lipsa resurselor financiare pentru protecţia mediului, factor care ar conduce la

înrăutăţirea calităţii mediului înconjurător

Implementarea proiectului „Roşia Montană”, de către „Gold Corporation” ar putea

afecta din punct de vedere ecologic întreaga zonă

5.4. Dezvoltare locală:

5.4.1 Puncte tari:

Existenţa unei agriculturi ecologice

Potenţial zootehnic ridicat: zonă optimă pentru creşterea animalelor

Potenţial pentru culturi agricole diversificate

Existenţa de resurse agro-silvice

Posibilităţi variate de debitare, prelucrare şi debitare material lemnos din domeniul

forestier propriu

Existenţa meseriilor tradiţionale şi artizanale

Zonă defavorizată

Acces facil la infrastructura locală existentă

Nivel satisfăcător al asistenţei medicale existente

Pună practică şi informare în domeniul medicinii veterinare

118

Apă potabilă de foarte bună calitate

Existenţa sitului web de promovare a localităţii

5.4.2 Puncte slabe:

Grad redus de asociere a proprietarilor agricoli, nu există decât o singură asociaţie a

crescătorilor de animale

Absenţa lanţului de producţie – colectare – procesare – distribuţie

Produsele nu sunt folosite decât pentru uzul intern al localităţii

Nu există reclamă şi desfacere în exterior a produselor care să se facă în condiţii

satisfăcătoare şi în mod organizat

Practicarea excesivă a schimbului de produse ( aşa zisul „troc”), care nu aduce profit

susţinut cetăţenilor din localitate

Lipsa pieţei de desface pentru produsele artizanale şi tradiţionale

Lipsa unui centru de colectare a laptelui

Practicarea unei agriculturi arhaice şi lipsită de eficienţă

Absenţa unui abator

Absenţa unui târg de animale

Absenţa unei pieţe agroalimentare

Absenţa cu desăvârşire a IMM – urilor şi ONG – urilor cu profil spre dezvoltarea

locală

Depopularea satelor şi scăderea natalităţii

Dezinteresul populaţiei tinere faţă de agricultură şi zootehnie

5.4.3 Oportunităţi:

Posibilităţi de reclamă şi informare pe internet

Extinderea programelor de facilitare comunitară

Înfiinţarea unui birou de dezvoltare şi promovare locală, ca asistenţă pentru fondurile

externe postaderare care vor veni în sprijinul dezvoltării comunităţilor rurale

119

O mai bună informare a cetăţenilor prin crearea unui birou de consiliere locală în

domeniile: asistenţă socială,asistenţă medicală şi veterinară, consultanţă agricolă,

protecţia muncii, administraţie publică locală,alte informaţii utile

Dezvoltarea serviciilor sociale, care ar duce la ridicarea calităţii vieţii

Dezvoltarea infrastructurii fizice în mediul rural ar duce la revigorarea spaţiului rural

Înfiinţarea unor centre de consultanţă agricolă

Înfiinţarea de IMM –uri şi extinderea acestora, susţinute de resursele existente în zonă

Posibilităţi de practică a unei agriculturi ecologice şi eficiente, cu un grad ridicat de

productivitate

5.4.4. Ameninţări:

Diminuarea excesivă a terenurilor agricole, în special a celor arabile

Depopularea satelor şi scăderea natalităţii

Dezinteresul populaţiei tinere faţă de agricultură şi zootehnie

Lipsa atitudinilor şi practicilor de tip asociativ în agricultură şi zootehnie

Comercializarea produselor de tip tradiţional nu este făcută într-un cadru organizat şi

tinde să dispară, fie din cauza lipsei de susţinere, fie din lipsa cunoştinţelor necesare

care să determine promovarea produselor

5.5. Investiţii:

5.5.1 Puncte tari:

Sprijinul autorităţilor locale în vederea demarării unor investiţii în plan local

Potenţial ridicat de investiţii în zootehnie, activităţi de prelucrare a lemnului şi a altor

produse alimentare

Posibilităţi multiple de desfacere a produselor

Promovare web a localităţii şi acces nelimitat la internet

Existenţa comerţului local în diferite forme

Zonă defavorizată

120

Acces la drumul naţional

Reducere la taxele şi impozitele locale

5.5.2 Puncte slabe:

Lipsa aproape în totalitate a activităţilor cu caracter industrial

Distanţă mare faţă de reşedinţa de judeţ ( 70 km.)

Potenţial economic restrâns

Absenţa IMM – urilor

Nu există dezvoltare pe termen lung

Lipsa de coordonare pentru planurile de afaceri

Lipsa specialiştilor pentru implementarea planurilor de dezvoltare a afacerilor

Lipsa de fundaţii şi asociaţii care să se implice activ pentru atragerea investiţiilor şi

investitorilor

Absenţa abatoarelor

Absenţa brutăriilor

Lipsa centrelor de colectare a laptelui

5.5.3 Oportunităţi:

Existenţa de resurse financiare majore la unele persoane fizice, cu posibilităţi de a

investi

Posibile investiţii pentru administraţia publică locală : informatizare, baze de date,

PUG reînnoit

Implementarea funcţiei de Agent de Dezvoltare Locală care să coordoneze anumite

activităţi, proiecte, planuri de afaceri

Existenţa unor domenii cu potenţial de absorţie şi modernizare ridicat : turism,

agricultură, zootehnie, meşteşuguri tradiţionale

Accesul la internet este o oportunitate pentru o informare corectă şi rapidă

Înfiinţarea de IMM – uri care să atragă investiţii

121

Mediu propice pentru dezvoltarea cadrului economic şi de extindere a celui existent

în comunitate

Acces la utilităţile publice

Drum naţional care tranzitează comuna

5.5.4. Ameninţări:

Grad ridicat de izolare în raport cu cercurile de afaceri

Inexistenţa în cadrul comunei a unor puncte de lucru ale unor instituţii din

sistemului financiar – bancar

Lipsa investitorilor sau a ONG – urilor care să fie interesaţi, la această oră, în mod

direct, de această localitate şi implicit de această zonă

5.6. Turism:

5.6.1 Puncte tari:

Existenţa unor obiective turistice deosebit de atractive

Existenţa unui patrimoniu cultural – istoric

Existenţa unui obiectiv turistic de interes zonal, regional şi naţional: Masivul de

calcar Vîlcan

Diversitate turistică relativ ridicată

Peisaje turistice unice

Existenţa de gospodării care ar putea fi înscrise în circuitul turistic care au dotările

necesare pentru orice sezon al anului

Existenţa a două biserici cu un trecut istoric impresionant, care pot fi vizitate

Multe gospodării individuale, nelocuite, care ar putea fi transformate în case de

vacanţă sau cabane pentru turişti

Legături bune de transport spre zonele turistice din zonă

Posibilităţi de vânătoare pe raza localităţii şi în zonă

Monumentul eroilor din centrul comunei

122

Troiţe şi cruci vechi amplasate prin toată localitatea, fiecare cu o poveste interesantă

18 specii de plante alpine de interes ştiinţific deosebit

Turism sportiv

Sporturi extreme

Turism rural la gospodăriile săteşti

Oameni deosebit de ospitalieri

Mâncăruri tradiţionale, specifice zonei

sărbătorile de iarnă (Crăciun, Revelion, Bobotează) şi de primăvară (Paşti, Ispas,

Rusalii)

arderea pietrei de calcar şi obţinerea varului, fierăritul

fabricarea vinarsului (pălincii) cu căldarea

păşunatul şi mulsul vacilor

coacerea pâinii în cuptorul de casă

culesul plantelor medicinale

cositul şi strânsul fânului

deţinerea unei fişe de prezentare a comunei complexe, cu date actualizate

editarea Monografie comunei Ciuruleasa

site-ul web al comunei : www.ciuruleasa.ro, mijloc de promovare şi publicitate al

localităţii, de la nivel local până la nivel global

deţinerea de pliante de promovare a localităţii la nivelul administraţiei publice locale,

care se distribuie gratuit celor interesaţi

5.6.2 Puncte slabe:

lipsa caselor de vacanţă şi a cabanelor înscrise în circuitul turistic

existenţa unei infrastructuri fizice necorespunzătoare

acces greoi la unele obiective turistice

promovarea slabă a legendelor şi istoriei locale

lipsa unor pensiuni cu specific turistic pe teritoriul comunei, care să ofere condiţii

optime pentru masă şi cazare

interes scăzut al locuitorilor pentru promovarea localităţii

123

rezerve şi reţineri din partea oamenilor de a – şi transforma gospodăriile în case de

vacanţă, deşi deţin dotarea şi condiţiile necesare

lipsa investiţiilor în turismul local

lipsa unei sărbători locale

lipsa de interes a populaţiei tinere în ceea ce priveşte tradiţiile şi obiceiurile locale

5.6.3 Oportunităţi:

încheierea unor parteneriate cu localităţi din spaţiul Uniunii Europene, în vederea

promovării turismului local

reînnoirea permanentă a paginii web, pentru o promovare corectă şi actuală a

comunei

posibilităţi de a organiza tabere şcolare de vară pentru elevi şi turişti

atragerea turiştilor străini în localitate

posibilităţi de dezvoltare a unui comerţ cu specific turistic

înfiinţarea de pensiuni turistice cu ajutorul fondurilor europene

crearea unui parc ecologic, ca spaţiu de joacă pentru copii şi relaxare pentru adulţi

exploatarea evenimentelor culturale şi tradiţionale locale

înfiinţarea unei zile a comunei prin care comunitatea poate fi cunoscută

lansarea sărbătorii locale numită „fii satului”

calificarea de personal care doreşte practicarea turismului rural, odată cu promovarea

turismului local

asocierea turismului cu orice fel de eveniment, sărbătoare, tradiţie, pentru o bună

promovare a localităţii şi atragerea de turişti din ţară şi străinătate

conservarea obiectivului turistic „Masivul de calcar Vîlcan”

declararea bisericilor din satele Ciuruleasa şi Buninginea ca monumente istorice ale

comunei

5.6.4. Ameninţări:

lipsa unei concepţii manageriale moderne în raport cu potenţialul turistic existent în

localitate

124

lipsa unui studiu făcut pentru această zonă şi o informare necorespunzătoare a

administraţiei publice locale pentru investiţii de acest gen

lipsa unei reacţii favorabile a cetăţenilor comunei, faţă de dezvoltarea comunei prin

turism

6. PROGRAME,PROIECTE ŞI STRATEGII DE DEZVOLTARE

6.1. Programe şi proiecte de dezvoltare

Analiza SWOT a comunei Ciuruleasa, generează o serie de programe şi proiecte de

dezvoltare locală, care ar putea fi implementate pe termen mediu şi lung

A. Dezvoltarea comunităţii

1. Informare privind protecţia mediului

2. Program pentru prevenirea epidemiilor

3. Generarea interesului, atenţiei pentru problemele comunităţii

B. Dezvoltare instituţională

1. Îmbunătăţirea dialogului între instituţiile publice şi populaţie

2. Sistemul de sprijinire a tinerilor în vederea specializării

3. Dezvoltarea instituţiilor sanitare

4. Programe de prevenire a incendiilor, catastrofelor

5. Creşterea eficienţei instituţiilor de stat

C. Dezvoltarea vieţii sociale şi culturale

1. Programe de recreare şi sport (organizare, marketing)

125

2. Păstrarea obiceiurilor populare, a tradiţiilor

3. Conservarea valorilor tradiţionale şi a monumentelor istorice

D. Protecţia mediului, reabilitarea mediului înconjurător

1. Protecţia pădurilor

2. Conservarea şi protecţia monumentelor naturii, a rezervaţiilor naturale

3. Protecţia izvoarelor naturale

4. Curăţirea şi întreţinerea malurilor pârâurilor

5. Amenajarea izvoarelor de apă potabilă

6. Elaborarea şi implementarea planurilor de amenajare a peisajului

E. Reconstrucţia infrastructurii

1. Reabilitarea şi întreţinerea reţelei de drumuri din interiorul localităţilor

2. Construcţia reţelelor de apă potabilă, canalizare, gaze, staţii de epurare

F. Dezvoltarea infrastructurii

1. Construirea şi dezvoltarea sistemului de canalizare

2. Modernizarea administraţiei publice locale

3. Construirea reţelei de gaz metan

4. Proiecte pentru construcţia şi înfiinţarea unor aşezăminte sociale

5. Dotarea laboratoarelor şcolare cu infrastructură

6. Lucrări de modernizare şi dotare a dispensarului uman

7. Locuri pentru distracţii, obiective de agrement

8. Construirea de centre de valorificare a produselor locale

G. Salubritate, deşeuri

1. Program de colectare a deşeurilor menajere

126

2. Program pentru elaborarea unei strategii de mediu la nivel local

3. Folosirea rumeguşului obţinut din prelucrarea lemnului

H. Administrare, întreţinerea domeniului public

1. Administrarea şi întreţinerea terenurilor publice

2. Administrarea şi întreţinerea clădirilor publice

3. Construirea şi organizarea unei pieţei acro - alimentare

4. Proiect de organizare a unui târg de animale şi mărfuri

5. Amenajarea terenurilor de joacă, construirea altor noi

I. Rezolvarea problemelor posesiunilor (terenuri, imobile)

1. Rezolvarea problemelor legate de proprietăţi

2. Rezolvarea situaţiei terenurilor din extravilan, a pădurilor

J. Marketingul localităţii

1. Promovarea ofertei turistice

2. Conectarea la reţelele de turism rural şi de ico-turism

3. Asociaţie de reprezentare a intereselor în domeniul turismului

4. Instruire în domeniul turismului şi a industriei acestuia

5. Promovarea atracţiilor turistice pe pagina de internet a comunei

K. Reabilitarea infrastructurii turistice

1. Privatizarea infrastructurii turistice

2. Construirea de pensiuni turistice şi reamenajarea caselor particulare

pentru primirea turiştilor în condiţii optime

127

L. Instruire, recalificare

1. Elaborarea unei reţele educaţionale pentru adulţi

2. Popularizarea educaţiei

3. Programe de predare a limbilor străine

4. Popularizare legilor ce interesează în mod direct locuitorii, consiliere

juridică

5. Proiect de informare a populaţiei(birou de consiliere locală, birou de

promovare şi dezvoltare locală)

M. Stimularea spiritului antreprenorial

1. Folosirea eficientă a capacităţii de producţie a imobilelor

2. Diversificare economică

3. Sprijinirea funcţionării IMM-urilor şi a dezvoltării acestora

4. Asociaţii de reprezentarea intereselor pentru întreprinderile locale

5. Utilizarea eficientă a bogăţiilor turistice

6. Fabricarea produselor tradiţionale, stimularea artei meşteşugurilor

N. Program de dezvoltare economică şi de restructurare agrară

1. Dezvoltarea, modernizarea creşterii animalelor

2. Iniţiativa înfiinţării asocierilor de gospodari, sprijinirea acestora

3. Dezvoltarea prelucrării locale a produselor agricole

4. Elaborarea marketingului produselor agricole locale

5. Elaborarea unui program eficient pentru gospodărirea pădurilor

6. Prelucrarea lemnului la un nivel înalt şi asigurarea desfacerii acestuia

7. Gospodărirea fondului cinegetic

8. Colectarea, prelucrarea şi valorificarea fructelor de pădure, a plantelor

medicinale şi a ciupercilor

9. Asigurarea funcţionării eficiente a composesoratului

128

6.2. Strategii posibile de dezvoltare

Pentru ca o comunitate să prospere şi să se dezvolte din toate punctele de vedere

trebuie să existe mai multe direcţii strategice de dezvoltare care în linii mari înseamnă:

contracararea influenţelor negative a punctelor slabe asupra celor tari şi neutralizarea

ameninţărilor şi profitarea de oportunităţile care se ivesc pe parcurs.

În acest sens putem avea următoarea schemă de dezvoltare strategică:

Situaţii care sprijină o strategie ofensivă

Situaţia actuală Planuri de acţiune propuse

Mediu natural valoros Gospodărire modernă a resurselor naturale, protecţia

mediului

Comunitatea asigură condiţii bune de Valorificarea bogăţiilor naturale

129

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

ICOaaaaaaLE

Situaţie strategică ofensivă

Menţinerea şi dezvoltarea punctelor tari, pentru a fi capabili

să profităm la maxim de oportunităţile ce se ivesc

Situaţie strategică orientată spre preschimbare

Situaţia negativă produsă de punctele slabe se preschimbă pe posibilităţi de ieşire din impas asigurate de oportunităţile ivite

Aplicarea unor strategii unice concentrate

Prevenirea influenţelor negative ale ameninţărilor care apar în urma în urma slăbirii sau anihilării unor

puncte tari

Situaţie strategică defensivă

Prevenirea situaţiei ca punctele slabe şi ameninţările să acţioneze

simultan şi în acelaşi sens

PUNCTE SLABEPUNCTE TARI

trai

Unitate religioasă şi culturală Întărirea conştiinţei locale şi regionale, dezvoltare

comunitară (civică),

Gospodărirea comunităţii în curs de

dezvoltare

Dezvoltare de sisteme conform nevoilor identificate

Condiţii favorabile pentru practicarea

turismului rural: ecoturism şi turism

cultural

Realizarea unor pachete de ofertă turistică

Produse ecologice Transformarea sistemelor agricole

Situaţii care sprijină o strategie de preschimbare

Situaţia actuală Planuri de acţiune propuse

Şomaj, lipsă de cerere pentru calificare

şi recalificare

Instruire,calificare, creare de noi locuri de muncă,

dezvoltare comunitară

Probleme de gospodărire a localităţilor,

probleme organizatorice

Gospodărire modernă

Lipsa resurselor (a fondurilor) Dezvoltare economică

Atragerea de resurse (fonduri)

Forţe de coeziune slabe Promovarea interesului comun

Instituţiile puterii executive au un

randament scăzut

Dezvoltare instituţională

Infrastructură de proastă calitate Dezvoltarea infrastructurii

130

Situaţii care sprijină o strategie concentrată

Situaţia actuală Planuri de acţiune propuse

Sistemul de legături a traficului regional

este bun

Dezvoltarea infrastructurii de circulaţie (drumuri,

şosele)

Obiceiurile şi tradiţiile reprezintă valori

importante

Reprezentarea intereselor

Marketing comunitar

Viaţa culturală şi socială este activă Dezvoltare instituţională

Este asigurată forţa de muncă calificată

pentru ramurile economice tradiţionale

Dezvoltare economică

Stimularea investiţiilor

Numărul întreprinderilor este relative

mic

Dezvoltare economică

Creşterea de animale este ramura care

asigură subzistenţa pentru mulţi

locuitori din zonă

Îmbunătăţirea condiţiilor de acces pe piaţă

Transformare sistemelor agricole şi adaptarea lor la cele

europene

Situaţii care sprijină o strategie defensivă

Situaţia actuală Planuri de acţiune propuse

Nu este rezolvată protejarea mediului

natural valoros, neajunsurile privind

protecţia mediului pot să provoace

probleme reale în viitorul apropiat

Protecţia mediului

Reabilitarea mediului natural

Migraţiune excesivă Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi stoparea depopularizării

zonelor rurale

131

7. PROIECTE POSIBILE DE DEZVOLTARE LA NIVEL LOCAL PE TERMEN MEDIU

Fişa 1

Programul/ proiectul propus Titlul:

Birou de informare şi consiliere pentru cetăţeni

DomeniulDezvoltare instituţională : sector administraţia publică locală

Cadrul general Nu există un astfel de birou în cadrul APL

Grup ţintă Locuitorii comunei Ciuruleasa şi ai comunelor învecinate

Scopul proiectului/ Obiective

Informare şi consultanţă pentru toate categoriile de cetăţeni

Motivaţia proiectului

Nevoi identificate în domeniul asistenţei sociale, locuri de muncă, evidenţa populaţiei, administraţie publică locală,asistenţă medicală şi veterinară ,etc.

Modul de implementare a proiectului

Dotarea unui birou şi oferta de consultanţă şi informare prin specialişti

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Fonduri de la UE

132

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

Primăria

Fişa 2

Programul/ proiectul propus Titlul:

Birou de dezvoltare şi promovare locală

DomeniulDezvoltare locală

Cadrul general Lipsa informării despre programele Uniunii Europene şi lipsa unui suport pentru depunerea de proiecte spre finanţare la nivel local

Grup ţintă Oameni de afaceri, cetăţeni ai comunităţii locale, membrii administraţiei publice locale

Scopul proiectului/ Obiective

Informare şi consiliere în programele Uniunii Europene, parteneriate durabile la nivel local, regional şi naţional

Motivaţia proiectului

Lipsa informării în acest domeniu

Modul de implementare a proiectului

Dotare birou, specialişti, consultanţă, informare, parteneriate

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Fonduri de la Uniunea Europeană sau prin programe ale guvernelor străine

133

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

Primăria în parteneriat cu un ONG

Fişa 3

Programul/ proiectul propus Titlul:

Campanie de informare în mediul rural despre instituţiile Uniunii Europene

DomeniulInformare şi instruire

Cadrul general Nu există o sensibilizare a opiniei publice din această zonă cu referire la programele Uniunii Europene

Grup ţintă Cetăţeni, investitori,membrii administraţiei publice locale

Scopul proiectului/ Obiective

Informare despre instituţiile şi programele Uniunii Europene în mediul rural; sensibilizarea opiniei publice faţă de aceste programe

Motivaţia proiectului

Nu a existat o informare în zonă despre instituţiile şi programele structurilor europene, cauză care a dus la ratarea mai multor proiecte, care ar fi putut contribui la dezvoltarea locală

134

Modul de implementare a proiectului

Întâlniri cu beneficiarii şi informare directă, campanii de relaţii publice

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Fonduri UE

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

Primăria în parteneriat cu o organizaţie neguvernamentală

Fişa 4

Programul/ proiectul propus Titlul:

Centru de zi pentru persoanele defavorizate social

DomeniulServicii sociale

Cadrul general Comunitate cu persoane aflate în dificultate

Grup ţintă Persoanele defavorizate, în special copiii şi familiile acestora

Scopul proiectului/ Obiective

Asistenţă pentru persoanele defavorizate, neinstituţionalizate, din comuna Ciuruleasa, de tip medical, social, educaţional

Motivaţia proiectului

Persoane, în special copiii, supuse riscului marginalizării în comunitate

Modul de implementare a proiectului

Construire şi dotare centru de zi, asistenţi sociali, profesori, servicii sociale zilnice

135

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Guvernul României, Primăria, Consiliul Judeţean Alba, donaţii

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

Primăria, Consiliul Judeţean şi dacă este posibil un ONG specializat în domeniul serviciilor sociale

Fişa 5

Programul/ proiectul propus Titlul:

Cămin pentru îngrijirea şi asistenţa persoanelor vârstnice singure

DomeniulAsistenţă socială

Cadrul general Comunitate cu multe persoane singure în vârstă

Grup ţintă Persoanele singure în vârstă din comunitate

Scopul proiectului/ Obiective

Oferire de asistenţă medico – socială pentru persoanele în vârstă din comunitatea locală

Motivaţia proiectului

Există multe persoane singure, aflate în dificultate, rămase singure, care nu-şi pot asigura singure mijloacele de subzistenţă

Modul de implementare a proiectului

Amenajarea şi dotarea spaţiului existent în mod corespunzător, asistent social, infirmieri, medic, personal auxiliar

136

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Fonduri UE şi primăria

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

Primăria şi Consiliul Judeţean Alba – Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Alba

Fişa 6

Programul/ proiectul propus Titlul:

Pensiune agroturistică

DomeniulTurism

Cadrul general Lipsa de servicii de masă şi cazare în zonă pentru turişti

Grup ţintă Persoanele aflate în tranzit în comuna noastră: turişti români şi străini

Scopul proiectului/ Obiective

Atragerea de turişti în localitate, organizarea de tabere, conferinţe, mediu natural nepoluat

Motivaţia proiectului

Turişti, mai ales străini care nu au mediu organizat de cazare şi masă în comunitate, deşi potenţial turistic există

137

Modul de implementare a proiectului

Construire pensiune, ofertă de servicii, reclamă, promovare zonă

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Fonduri de la Uniunea Europeană în principal

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

Investitori privaţi: societăţi comerciale cu capital privat, IMM - uri

Fişa 7

Programul/ proiectul propus Titlul:

Dotare şi modernizare dispensar uman Ciuruleasa

DomeniulInfrastructură Sănătate

Cadrul general Servicii de sănătate neadecvate într-un clădire veche şi nemodernizată

Grup ţintă Cetăţenii comunei Ciuruleasa şi cadrele de specialitate din cadrul dispensarului medical uman

138

Scopul proiectului/ Obiective

Servicii medicale de calitate oferite locuitorilor comunei

Motivaţia proiectului

Nevoia de asistenţă medicală specializată şi permanentă

Modul de implementare a proiectului

Lucrări de modernizare la construcţie, reparaţii, tencuieli şi vopsitorii interioare şi exterioare, reparaţii acoperiş, dotare şi funcţionare

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Consiliul judeţean Alba, fonduri UE, primărie, donaţii

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

Primăria comunei Ciuruleasa

Fişa 8

Programul/ proiectul propus Titlul:

Micro fermă de animale

139

DomeniulEconomie

Cadrul general Posibilităţi de creştere în zonă a animalelor în mod organizat şi profitabil, la standarde europene

Grup ţintă Asociaţia Crescătorilor de Taurine Ciuruleasa şi întreprinzători particulari

Scopul proiectului/ Obiective

Creşterea animalelor într-un mod organizat şi profitabil pentru investitorii particulari şi promovarea produselor animale ecologice

Motivaţia proiectului

În localitate nu există micro-ferme, cu toate că este potenţial suficient

Modul de implementare a proiectului

Dotare cu utilaje, achiziţionarea şi creşterea de animale de rasă, tranzacţii şi prelucrare de produse de origine animală

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Guvernul României, surse particulare de investiţie, fonduri UE

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

Persoane fizice sau în asociere, Asociaţia crescătorilor de taurine Ciuruleasa

Fişa 9

Programul/ proiectul propus Titlul:

Amenajare piaţă agroalimentară

DomeniulInfrastructură – Economie

Cadrul general Nu există în localitate piaţă de desfacere a produselor alimentare şi nealimentare

140

Grup ţintă Locuitorii comunei Ciuruleasa, locuitorii localităţilor învecinate

Scopul proiectului/ Obiective

Crearea unui lanţ profitabil de producţie – desfacere a produselor alimentare şi nealimentare la nivel local şi microregional

Motivaţia proiectului

Producţie locală de bunuri, posibilităţi multiple de desfacere pentru localităţile învecinate, distanţe mari spre alte pieţe, acces greoi la pieţele vecine din cauza infrastructurii proaste, acces la drumul naţional, comună situată la interferenţa a două judeţe

Modul de implementare a proiectului

Amenajare piaţă, construire de standuri, reclamă

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Bugetul local, surse guvernamentale, Consiliul Judeţean Alba

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

Primăria comunei Ciuruleasa

Fişa 10

Programul/ proiectul propus Titlul:

Amenajare târg de animale

141

DomeniulInfrastructurăEconomie

Cadrul general Nu există târg de animale în localitate, cel din oraşul Abrud fiind greu accesibil şi fără autorizaţie de funcţionare

Grup ţintă Crescătorii de animale din localitate din localităţile învecinate

Scopul proiectului/ Obiective

Amenajarea unui târg de ţară lunar pentru procesul de vânzare – cumpărare animale în zonă

Motivaţia proiectului

Datorită târgului de animale din Abrud, care nu are un spaţiu adecvat şi este neautorizat şi datorită afluenţei mari de animale din localităţile învecinate din judeţul Hunedoara, care tranzitează comuna noastră, este necesar acest târg în localitate având în vedere că dispunem de infrastructura necesară (teren suficient aparţinând domeniului public)

Modul de implementare a proiectului

Amenajarea şi împrejmuirea terenului, construirea de standuri, dotarea cu infrastructură, obţinerea autorizaţiilor necesare funcţionării

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Guvernul României, Consiliul Judeţean Alba, bugetul local

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

Primăria comunei Ciuruleasa

Fişa 11

142

Programul/ proiectul propus Titlul:

Protejarea mediului local

DomeniulProtecţia mediului

Cadrul general Mediu natural valoros dar insuficient protejat şi valorificat

Grup ţintă Cadrul natural din localitate

Scopul proiectului/ Obiective

Conservarea mediului şi valorificarea optimă a resurselor sale

Motivaţia proiectului

Înlăturarea poluării cu deşeuri, noxe, etc.

Modul de implementare a proiectului

Crearea unei asociaţii locale de protecţia mediului, elaborarea unei strategii de mediu; aplicaţii directe: coşuri de gunoi, pubele, containere, plăcuţe cu protecţia mediului; muncă în voluntariat pentru adunarea deşeurilor şi pentru curăţirea terenurilor, amenajarea de gropi de gunoi

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Fonduri UE printr-un program european de conservare a mediului natural, bugetul local

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

O asociaţie de mediu în parteneriat cu primăria comunei Ciuruleasa

Fişa 12

Programul/ Dotarea şcolii cu clasele I – VIII Ciuruleasa cu

143

proiectul propus Titlul:

infrastructură electronică

DomeniulEducaţie

Cadrul general Un cadrul educaţional dezvoltat, elevi care se specializează în domeniul electronic şi informatic

Grup ţintă Elevii şcolii cu clasele I – VIII Ciuruleasa

Scopul proiectului/ Obiective

Desfăşurarea procesului de educaţie în condiţii optimeInformatizarea şcoliiPregătirea elevilor în domenii de viitor şi de real interes public

Motivaţia proiectului

Nu există în cadrul şcolii un laborator de informatică, calculatoarele lipsind cu desăvârşire, cele existente fiind foarte vechi, uzate fizic şi moral şi nefuncţionabile

Modul de implementare a proiectului

Achiziţionarea de componente electronice, calculatoare de ultimă generaţieCrearea unui laborator de informatică şi dotarea acestuia corespunzătorIntroducerea conexiunii la internet în şcoalăInstruire şi cursuri de specialitate

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Guvernul României prin MEC, administraţia publică locală, donaţii

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

Şcoala cu clasele I – VIII Ciuruleasa

Fişa 13

144

Programul/ proiectul propus Titlul:

Extinderea reţelei de televiziune prin cablu în satele Ciuruleasa şi Mătişeşti

DomeniulSistem informaţional

Cadrul general Existenţa reţelei de tv prin cablu în centrul comunei şi posibilităţi de extindere şi modernizare a acesteia

Grup ţintă Locuitorii satelor Ciuruleasa şi Mătişeşti

Scopul proiectului/ Obiective

Diversificarea programelor de televiziuneInformarea adecvată a comunităţiiAcces facil la informaţie

Motivaţia proiectului

Nevoie exprimată de locuitori

Modul de implementare a proiectului

Extinderea reţelei de cablu tv pe bază de cerere şi abonament

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Cetăţenii interesaţi, administraţia publică locală, donaţii

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

Societate TV cablu din Alba – Iulia

Fişa 14

145

Programul/ proiectul propus Titlul:

Înfiinţarea şi amenajarea unei clase de arte, meserii tradiţionale, artizanale şi turism rural în cadrul şcolii cu clasele I-VIII Ciuruleasa

DomeniulEducaţie

Cadrul general În zonă nu există o şcoală cu profil axat pe meseriile tradiţionale şi turism rural

Grup ţintă Elevii din comuna Ciuruleasa interesaţi de tradiţii şi meserii tradiţionale

Scopul proiectului/ Obiective

Pregătirea de specialişti în domenii de un real interes practic, axat pe meseriile tradiţionale specifice zonei şi pe dezvoltarea turismului rural

Motivaţia proiectului

Nu există personal calificat în practicarea şi desfăşurarea meseriilor tradiţionale

Modul de implementare a proiectului

Înfiinţarea în cadrul şcolii a unui atelier dotat cu infrastructura necesară promovării şi educării elevilor în tradiţiile locale şi cele specifice zoneiSpecializarea unor cadre didactice în scopul predării şi implementării tradiţiilor şi obiceiurilor locale, precum şi a noţiunilor de turism rural

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Donaţii de la comunităţi străine, guvernul României prin MEC

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

Şcoala cu clasele I – VIII Ciuruleasa

146

Fişa 15

Programul/ proiectul propus Titlul:

Protejarea şi conservarea cadrului natural din satul Vîlcan

DomeniulTurism

Cadrul general Mediu natural valoros dar neprotejat corespunzător

Grup ţintă Turiştii români şi străini care tranzitează satul Vîlcan

Scopul proiectului/ Obiective

Conservarea cadrului natural existent în satul VîlcanProtejarea florei localeEvitarea poluărilor în zonăÎnfiinţarea unei asociaţii de protecţie şi conservare a valorilor naturale

Motivaţia proiectului

Nu există în localitate obiective clare de protejare a cadrului natural deosebit de valoros din satul Vîlcan

Modul de implementare a proiectului

Înfiinţarea unei asociaţii cu scop de protejare şi conservare a florei locale, unice şi valoroaseMediatizarea cadrului natural existent în satul Vîlcan, la poalele masivului de calcar cu acelaşi nume

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Fonduri UE din programe axate pe protejarea mediului înconjurător şi a cadrului natural

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

Primăria în parteneriat cu o asociaţie sau un ONG local

147

Fişa 16

Programul/ proiectul propus Titlul:

Alfabetizarea şi continuarea studiilor pentru persoanele adulte din localitate, cu şcoală primară

DomeniulEducaţie Asistenţă socială

Cadrul general Existenţa unui nr. mare de persoane adulte care au doar patru clase şi a unui nr. însemnat de analfabeţi

Grup ţintă Analfabeţii şi persoanele adulte cu patru clase din localitate

Scopul proiectului/ Obiective

Crearea unei clase speciale de alfabetizare şi continuare a studiilor pentru persoanele adulte interesate, în cadrul unui serviciu social local

Motivaţia proiectului

Există un procent însemnat de adulţi care au doar studii primare şi care nu por să obţină nici măcar un certificat de calificare pentru a practica o meserie tradiţională

Modul de implementare a proiectului

Cu ajutorul unor cadre didactice şi a unui asistent social, în cadrul unui serviciu social local şi cu dotarea unei săli cu minimul de infrastructură necesară, se vor organiza cursuri de alfabetizare şi de continuare a studiilor în vederea obţinerii certificatului de opt clase pentru cei interesaţi

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

ONG specializat în servicii sociale, MEC, fonduri guvernamentale şi locale

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

Primăria în parteneriat cu Inspectoratul şcolar Alba şi cu un posibil ONG

148

Fişa 17

Programul/ proiectul propus Titlul:

Dotarea şi modernizarea căminului cultural din Ciuruleasa

DomeniulInfrastructură Cultură

Cadrul general Există un cămin cultural în centrul de comună, amenajat în exterior, dar cu dotare inexistentă şi fără amenajări interioare

Grup ţintă Tinerilor din localitate şi din localităţile învecinate

Scopul proiectului/ Obiective

Amenajarea şi dotarea corespunzătoare cu mobilier a căminului cultural în vederea desfăşurării în condiţii optime a activităţilor culturale

Motivaţia proiectului

Din cauza lipsei de dotare, activitatea căminului cultural este aproape inexistentă

Modul de implementare a proiectului

Zugrăveli şi vopsitorii interiore, dotarea cu mobilier constând în scaune şi mese, reparaţii interioare, alte dotări necesare unui cămin cultural (aparatură electronică)

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Guvernul Românie, prin Ministerul Culturii, donaţii

149

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

APL

Fişa 18

Programul/ proiectul propus Titlul:

Informatizarea şi îmbunătăţirea fondului de carte la biblioteca comunală din Ciuruleasa

DomeniulCultură

Cadrul general Din cauza bugetului local auster, nu există fonduri locale suficiente pentru dotarea şi informatizarea bibliotecii comunale

Grup ţintă Bibliotecarul şi cititorii din localitatea Ciuruleasa

Scopul proiectului/ Obiective

Dotarea, modernizarea şi informatizarea bibliotecii comunale

Motivaţia proiectului

Acest proiect este necesar pentru creşterea interesului locuitorilor pentru cultură, în special pentru carte

Modul de implementare a proiectului

Achiziţionarea unui nr. mai mare de volume,în funcţie de cerinţele cititorilor, precum şi pentru îmbunătăţirea şi înnoirea fondului de carteAchiziţionarea unui calculator performant dotat cu imprimantă şi conexiune la internet

150

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Guvernul Românie prin Ministerul Culturii şi Cultelor, donaţii

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

APL şi Biblioteca comunală Ciuruleasa

Fişa 19

Programul/ proiectul propus Titlul:

Centru de informare, documentare şi cercetare în cadrul şcolii cu clasele I – VIII Ciuruleasa

DomeniulEducaţie

Cadrul general În cadrul şcolii nu există un punct de informare şi documentare de specialitate

Grup ţintă Elevii şi cadrele didactice din cadrul şcolii cu clasele I – VIII Ciuruleasa,părinţi, alte persoane interesate

Scopul proiectului/ Obiective

Amenajarea unui punct de documentare şi informare permanent, accesibil tuturor elevilor şi cadrelor didactice, precum şi altor persoane interesate

Motivaţia proiectului

Pe lângă educaţia permanentă din cadrul orelor de curs este necesară o documentare suplimentară pentru elevi şi dascăli,prin cercetare şi studiu individual

151

Modul de implementare a proiectului

Amenajarea unui punct de informare publică, cercetare şi documentare prin dotarea acestuia cu materiale de specialitate, aparatură electronică, în vederea asigurării accesului la informare şi la o transparenţă adecvată în ceea ce priveşte procesul educativ

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Ministerul Educaţiei şi Cercetării, fonduri de la unităţi şcolare similare din UE, programe axate pe sprijinirea învăţământului, donaţii

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

Şcoala cu clasele I – VIII Ciuruleasa în parteneriat cu un ONG sau o asociaţie

Fişa 20

Programul/ proiectul propus Titlul:

Încălzire centrală la şcoala cu clasele I – VIII Ciuruleasa

DomeniulEducaţie

Cadrul general La ora actuală încălzirea se face cu sobe individuale în fiecare sală de clasă

Grup ţintă Elevii şi dascălii din cadrul şcolii cu clasele I – VIII Ciuruleasa

Scopul proiectului/ Obiective

Achiziţionarea unei centrale termice în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de încălzire în cadrul şcolii

Motivaţia proiectului

Este necesară încălzirea centrală, întrucât prin încălzirea cu sobe individuale randamentul este scăzut, datorită sobelor vechi şi a combustibilului solid (lemn) pentru încălzire, de cele mai multe ori verde

152

Modul de implementare a proiectului

Achiziţionarea unei centrale termice şi de calorifere şi montarea acesteia cu ajutorul specialiştilor

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Bugetul local

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

APL

Fişa 21

Programul/ proiectul propus Titlul:

Microsistem de alimentare cu apă a satului Ciuruleasa

DomeniulInfrastructură

Cadrul general Există un microsistem de alimentare cu apă în centrul de comună, vechi de peste 20 de ani

Grup ţintă Locuitorii din centrul comunei Ciuruleasa şi instituţiile publice din centrul de comună

153

Scopul proiectului/ Obiective

Alimentarea cu apă potabilă în condiţii optime a gospodăriilor şi instituţiilor publice din centrul de comună

Motivaţia proiectului

Este necesar acest proiect deoarece vechiul sistem de alimentare cu apă nu mai funcţionează corespunzător, existând pierderi substanţiale de apă potabilă, ceea ce creează întreruperi ale furnizării de apă către consumatori, în special pe perioada veriiExistă SF

Modul de implementare a proiectului

Înlocuirea vechii reţeleCaptarea de noi izvoareExtinderea reţelei de alimentare cu apă la mai multe gospodării Amenajarea corespunzătoare a bazinului de captare

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Fonduri UE

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

Primăria comunei Ciuruleasa şi locuitorii din centrul comunei

Fişa 22

Programul/ proiectul propus Titlul:

Alimentarea cu apă potabilă a şcolii cu clasele I – VIII Buninginea

154

DomeniulInfrastructură

Cadrul general Şcoala nu dispune de nici un sistem de alimentare cu apă potabilă

Grup ţintă Elevii şi cadrele didactice de la şcoala cu clasele I – VIII Buninginea

Scopul proiectului/ Obiective

Introducerea apei potabile în cadrul şcolii cu clasele I – VIII Ciuruleasa

Motivaţia proiectului

Este necesară alimentarea cu apă potabilă a şcolii pentru igienă şi consum, precum şi pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare

Modul de implementare a proiectului

Amenajarea unui microsistem cu bazin de captare de la un izvor, construirea reţelei şi introducerea apei potabile în şcoală

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Guvernul României

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

APL

Fişa 23

Programul/ proiectul propus Titlul:

Reabilitare drum comunal DC – 157 Bidigeşti

155

DomeniulInfrastructură

Cadrul general Acest drum de pământ,care porneşte din DC 156 este impracticabil cu mijloace auto

Grup ţintă Locuitorii satului Bidigeşti şi cei care tranzitează satul

Scopul proiectului/ Obiective

Reabilitarea şi pietruirea drumului comunal DC - 157 Bidigeşti

Motivaţia proiectului

Accesul cu mijloace auto pe DC. 157 este imposibil, acesta fiind practicabil doar cu piciorul şi cu mijloace cu tracţiune animalăExistă SF

Modul de implementare a proiectului

Reabilitarea drumului prin lărgirea acestuia, amenajarea de rigole, şanţuri şi podeţe, pietruirea drumului, construirea de ziduri de sprijin

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Fonduri de la Uniunea Europeană

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

Primăria comunei Ciuruleasa

Fişa 24

Programul/ Reabilitare drum comunal DC - 159 Morăreşti

156

proiectul propus Titlul:

DomeniulInfrastructură

Cadrul general Acest drum de pământ, care porneşte din DC. 115 Buninginea – Gheduleşti, este greu accesibil cu mijloace auto

Grup ţintă Cetăţenii satului Morăreşti şi cetăţenii din comuna Buceş, Hunedoara, care tranzitează satul

Scopul proiectului/ Obiective

Reabilitarea şi pietruirea drumului comunal pentru facilitarea accesului cu mijloace auto

Motivaţia proiectului

Drumul comunal DC 159 face legătura între satele Buninginea şi Morăreşti, aparţinătoare comunei Ciuruleasa şi facilitează accesul cetăţenilor satului După Piatră din comuna Buceş,jud. Hunedoara, care tranzitează localitatea Ciuruleasa cu animale şi mărfuriExistă SF

Modul de implementare a proiectului

Drum în lungime de 2 km, necesită lărgire, construire de ziduri de sprijin, rigole, şanţuri şi podeţe, precum şi pietruirea acestuia

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Fonduri U.E.

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

APL

Fişa 25

157

Programul/ proiectul propus Titlul:

Modernizare drum comunal DC – 161: Vîlcan

DomeniulInfrastructură

Cadrul general Drum de pământ impracticabil cu mijloace auto, accesibil doar cu mijloace cu tracţiune animală

Grup ţintă Locuitorii satului Vîlcan, turişti români şi străini care tranzitează satul

Scopul proiectului/ Obiective

Reabilitarea şi modernizarea drumului comunal DC 161 Vîlcan, pentru accesul facil al locuitorilor satului

Motivaţia proiectului

Drumul comunal DC. 161, face legătura între drumul naţional DN 74 şi satul Vîlcan, fiind singura cale de acces spre masivul turistic cu acelaşi nume. Pentru dezvoltarea turismului în zonă este necesar ca în primul rând să se rezolve problema infrastructurii localeDeţine SF actualizat

Modul de implementare a proiectului

Drum de pământ în lungime de 2,5 km, necesită podeţe, şanţuri şi rigole, balast, piatră concasată şi apoi strat asfaltic

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Fonduri UE

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

APL

158

Fişa 26

Programul/ proiectul propus Titlul:

Centru de consiliere pentru combaterea traficului şi consumului de droguri

DomeniulSănătateAsistenţă socială

Cadrul general Nu există o educaţie corespunzătoare la nivel rural privind consumul de stupefiante

Grup ţintă Elevii, studenţii şi persoanele tinere din localitate

Scopul proiectului/ Obiective

Proiectul îşi propune cu ajutorul unor specialişti să mediatizeze o campanie antidrog la nivel local şi zonal

Motivaţia proiectului

Întrucât în localitatea noastră la ora actuală nu au fost semnalate cazuri de trafic sau consum de droguri, este necesar a se evita acest fapt şi pe viitor

Modul de implementare a proiectului

Crearea în cadrul dispensarului uman din localitate a unui centru de consiliere pe problematica drogurilor,angajarea unui specialist pe probleme antidrog, mediatizarea acestui centru în mas – media locală şi centralăEditarea şi tipărirea de pliante şi fluturaşi cu privire la pericolul pe care în prezintă drogurile

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Ministerul Sănătăţii, Fonduri UE, donaţii

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

APL în parteneriat cu medicul de familie

159

Fişa 27

Programul/ proiectul propus Titlul:

Regularizarea albiei pârâului Ciuruleasa

DomeniulInfrastructură

Cadrul general Din cauza lucrărilor de modernizare la drumul comunal DC 156, albia pârâului Ciuruleasa a fost colmatată

Grup ţintă Locuitorii satelor Ciuruleasa, Bodreşti, Bidigeşti, Bogleşti

Scopul proiectului/ Obiective

Regularizarea şi decolmatarea albiei pârâului Ciuruleasa, în vederea adâncirii albiei şi a protecţiei împotriva inundaţiilor

Motivaţia proiectului

Pericolul iminent de producere a inundaţiilor din cauza colmatării şi strâmtării albiei pârâului Ciuruleasa

Modul de implementare a proiectului

Elaborarea unui proiect tehnic cu ajutorul unei firme de consultanţă şi executarea proiectului cu firmă de specialitateExistă studiu S.F.

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Fonduri UE, Apele Române

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

Primăria Comunei Ciuruleasa

160

Fişa 28

Programul/ proiectul propus Titlul:

Muzeul satului

DomeniulTurism

Cadrul general În localitate nu există un muzeu al satului

Grup ţintă Comunitatea locală, turiştii români şi străini care tranzitează comuna

Scopul proiectului/ Obiective

Perpetuarea şi promovarea tradiţiilor, obiceiurilor şi meşteşugurilor locale

Motivaţia proiectului

Cu toate că localitatea noastră este bogată în tradiţii obiceiuri şi meşteşuguri, acestea nu sunt promovate şi mediatizate

Modul de implementare a proiectului

Aducerea unei case ţărăneşti vechi în centrul de comună, pe terenul aparţinând domeniului public, repararea acesteia, dotarea casei cu dotarea tradiţională specifică, promovarea muzeului prin mas – media, pliante şi situl web al localităţii

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Ministerul Culturii, bugetul local, sponsorizări, donaţii

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

APL

161

Fişa 29

Programul/ proiectul propus Titlul:

Lansarea sărbătorii locale „Fiii satului”

DomeniulTurismTradiţii şi obiceiuri locale

Cadrul general La ora actuală în comunitate nu există o sărbătoare locală

Grup ţintă Locuitorii comunei Ciuruleasa, locuitorii localităţilor învecinate, turişti români şi străini

Scopul proiectului/ Obiective

Întrunire într-un cadru natural cu personalităţi ale comunei, care s-au născut şi copilărit în localitate şi care la ora actuală trăiesc departe de satul natal şi cu care ne mândrim

Motivaţia proiectului

Promovarea personalităţilor locale, a tradiţiilor şi obiceiurilor, a mâncărurilor specifice zonei

Modul de implementare a proiectului

Amenajarea unei locaţii, de preferinţă într-un cadru natural din satul Vîlcan sau satul Gheduleşti, transmiterea de invitaţii către participanţi, anunţ în presa locală şi pe situl web al localităţii, slujbă religioasă,expoziţie de obiecte meşteşugăreşti şi tradiţionale, taraf local, mâncăruri tradiţionale

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Bugetul local, Consiliul Judeţean Alba, sponsorizări

162

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

Primăria comunei Ciuruleasa

Fişa 30

Programul/ proiectul propus Titlul:

Conservarea şi promovarea monumentelor istorice

DomeniulCultură şi culteTurism

Cadrul general Comuna dispune de monumente istorice cu un trecut impresionant dar nu sunt promovate şi conservate corespunzător

Grup ţintă Comunitatea locală, comunităţi învecinate, turişti

Scopul proiectului/ Obiective

Conservarea monumentelor istorice şi cuprinderea acestora în circuitul turistic

Motivaţia proiectului

Cu toate că dispun de un trecut bogat şi impresionant, monumentelor istorice din comună nu li se acordă o suficientă importanţă

Modul de implementare a proiectului

Alocarea de fonduri locale sau guvernamentale pentru conservarea bisericilor din satele Ciuruleasa şi Buninginea, a monumentului din centrul de comună, promovarea acestora şi cuprinderea lor în circuitul turistic

163

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Bugetul local, Ministerul Culturii şi Cultelor, donaţii

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

APL

Fişa 31

Programul/ proiectul propus Titlul:

Sprijinirea tinerilor în vederea specializării şi a reorientării profesionale

DomeniulDezvoltare instituţională

Cadrul general În localitate sunt mulţi tineri fără nici o calificare şi un nr. însemnat de şomeri proveniţi din sectorul minier în urma impactului de închidere a exploatărilor miniere

Grup ţintă Şomeri, tineri fără ocupaţie

Scopul proiectului/ Obiective

Proiectul îşi propune calificarea într-o meserie a tinerilor şi reorientarea profesională a disponibilizaţilor din minerit, în vederea încadrării şi reîncadrării profesionale a acestora

Motivaţia proiectului

Sistemul actual deficitar de sprijinire a populaţiei tinere în vederea obţinerii unui loc de muncă

Modul de implementare a proiectului

Organizarea de cursuri de specialitate gratuite sau subvenţionate, de la bugetul statului şi de la bugetul local, în vederea calificării şi reorientării profesionale a populaţiei active, în căutarea unui loc de muncă

164

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Guvernul Românie prin Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, bugetul local

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

APL şi AJOFM Alba

Fişa 32

Programul/ proiectul propus Titlul:

Program de colectare selectivă a deşeurilor menajere

DomeniulSalubritateDeşeuriMediu

Cadrul general Comuna nu dispune de un serviciu public de salubritate

Grup ţintă Locuitorii comunei Ciuruleasa

Scopul proiectului/ Obiective

Implementarea serviciului public de colectare selectivă a deşeurilor, achiziţionarea de coşuri de gunoi, pubele şi containere şi amplasarea lor în punctele principale ale localităţii, în special în centrul de comună şi pe traseul drumului naţional care tranzitează localitatea

Motivaţia proiectului

Este necesară o implementare a proiectului datorită inexistenţei mijloacelor de colectare a deşeurilor menajere

165

Modul de implementare a proiectului

Crearea unui parteneriat cu o firmă de salubritate care să ridice periodic deşeurile menajere din localitate, în mod selectiv, pe categorii de deşeuri

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Guvernul României, bugetul local

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

APL în parteneriat cu un ONG pe probleme de mediu

Fişa 33

Programul/ proiectul propus Titlul:

Construirea şi dezvoltarea sistemului de canalizare

DomeniulDezvoltarea infrastructurii

Cadrul general Nu există canalizare în comuna Ciuruleasa

Grup ţintă Locuitorii satelor Ciuruleasa şi Mătişeşti

166

Scopul proiectului/ Obiective

Introducerea în comunitate a reţelei de canalizare

Motivaţia proiectului

Necesitatea unei reţele publice de canalizare, având în vedere inexistenţa acesteia

Modul de implementare a proiectului

Elaborarea unui studiu de fezabilitate şi a unui proiect tehnic şi înaintarea acestora spre a obţine o sursă de finanţare externă nerambursabilă, având în vedere costul ridicat al unei astfel de investiţiiCrearea unei asocieri sau a unui parteneriat cu alte autorităţi publice locale din zonă

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Fonduri de la Uniunea Europeană

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

Administraţia Publică Locală

Fişa 34

Programul/ proiectul propus Titlul:

Întreţinerea drumurilor comunale din localitate

167

DomeniulInfrastructură

Cadrul general În comună sunt trei drumuri comunale reabilitate şi modernizate, care necesită costuri suplimentare pentru întreţinere

Grup ţintă Locuitorii satelor adiacente drumurilor comunale reabilitate

Scopul proiectului/ Obiective

Obiectivul principal al acestui program este găsirea de mijloace financiare , resurse umane şi materiale în vederea întreţinerii drumurilor comunale

Motivaţia proiectului

După recepţionarea finală a executării drumurilor comunale, este necesară întreţinerea acestora pe termen lung, pentru buna funcţionare a lor

Modul de implementare a proiectului

Cu ajutorul resurselor materiale, financiare şi umane se vor întreţine în stare bună drumurile comunale:DC. 115 Buninginea – GheduleştiDC. 158 Ciuruleasa – BogleştiDC. 115 Ciuruleasa - Bodreşti

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Guvernul României – Ministerul Transporturilor, Consiliul Judeţean Alba, bugetul local

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

APL

Fişa 35

Programul/ proiectul propus Titlul:

Centru de colectare şi valorificare a produselor din lapte

168

DomeniulDezvoltare economică

Cadrul general Nu există în localitate nici un centru de colectare a laptelor sau a produselor din lapte

Grup ţintă Crescătorii de vaci cu lapte din localitate

Scopul proiectului/ Obiective

Proiectul îşi propune construirea unui centru de colectare a laptelui şi de valorificare a produselor din lapte

Motivaţia proiectului

Acest proiect este necesar deoarece nu există o piaţă de desfacere satisfăcătoare pentru crescătorii de animale locali. Un procent însemnat de gospodari au declarat că în cazul în care în comună ar exista măcar un centru de colectare al laptelui, atunci ar fi motivaţi să crească mai multe vaci cu lapte decât la ora actuală.

Modul de implementare a proiectului

Construirea unui centru de colectare al laptelui în localitate, colectarea laptelui, periodic, de la cetăţeni, prin punctele de colectare stabilite, valorificarea produselor din lapte prin intermediul centrului de colectare şi acordarea unor subvenţii sub formă de sprijin pentru motivarea crescătorilor de animale

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Ministerul Agriculturii, Fonduri UE

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

Asociaţia Crescătorilor de Animale, investitori

Fişa 36

169

Programul/ proiectul propus Titlul:

Program de predare a limbilor străine

DomeniulEducaţie

Cadrul general Populaţia tânără a comunei, în procent de 90% nu cunoaşte o limbă străină de circulaţie internaţională (engleză sau franceză)

Grup ţintă Elevi, studenţi, tineri interesaţi, intelectuali

Scopul proiectului/ Obiective

Proiectul îşi propune organizarea unor programe de predare a limbilor străine, subvenţionate pentru persoanele cu venituri mici

Motivaţia proiectului

Până în anul 1991, în localitatea Ciuruleasa, singura limbă străină care se preda în învăţământ era limba rusă

Modul de implementare a proiectului

Amenajarea în cadrul şcolii cu clasele I – VIII Ciuruleasa a unui laborator de limbi străine, dorat cu infrastructura necesară desfăşurării activităţii, organizarea de cursuri cu ajutorul unor profesori străini, cursuri intensive de predare atât în regim de începători, cât şi avansaţi, pe grupe şi categorii de vârstă

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Ambasadele SUA şi Marea Britanie, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, bugetul local

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

Şcoala cu clasele I – VIII Ciuruleasa în parteneriat cu administraţia publică locală

170

Fişa 37

Programul/ proiectul propus Titlul:

Amenajarea unui teren de sport

DomeniulInfrastructură Sport

Cadrul general Nu avem în localitate un teren de sport al comunei amenajat corespunzător, cele două terenuri de sport existente aparţinând şcolilor

Grup ţintă Populaţia tânără a localităţii

Scopul proiectului/ Obiective

Amenajarea unui teren de sport pe domeniul public al comunei

Motivaţia proiectului

Cererea mare a tinerilor în vederea amenajării la nivel local a unui teren sportiv

Modul de implementare a proiectului

Proiectul se va implementa prin împrejmuirea terenului, amenajarea acestuia prin îndreptare şi acoperire cu gazon, dotarea cu articole necesare practicării sportului: mingi, porţi, echipamente sportive, precum şi prin omologarea acestuia şi înscrierea unei echipe de fotbal locală în circuitul fotbalului judeţean

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Bugetul local, donaţii, sponsorizări

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

APL

Fişa 38

171

Programul/ proiectul propus Titlul:

Amenajarea unui parc şi a spaţiului verde existent

DomeniulAdministrarea şi întreţinerea domeniului public

Cadrul general Deşi există spaţiu verde suficient, localitatea nu deţine parc

Grup ţintă Locuitorii comunei şi cei care tranzitează localitatea

Scopul proiectului/ Obiective

Amenajarea unui spaţiu de agrement, relaxare şi joacă pentru copii

Motivaţia proiectului

Motivaţia proiectului constă în aspectul estetic al centrului de comună şi în faptul că există spaţiu pe domeniul public al localităţii pentru amenajarea parcului

Modul de implementare a proiectului

Amenajarea spaţiului verde, amenajarea parcului prin construirea de băncuţe, plantarea de flori şi arbori ornamentali, spaţiu de joacă pentru copii

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Bugetul local, sponsorizări, donaţii

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

APL

Fişa 39

172

Programul/ proiectul propus Titlul:

Sprijinirea , funcţionarea şi dezvoltarea IMM – urilor locale

DomeniulStimularea spiritului antreprenorial

Cadrul general IMM – urile la nivel local sunt inexistente, deşi există posibilităţi de înfiinţare şi funcţionare a acestora

Grup ţintă Întreprinzători particulari, investitori locali şi din afara localităţii

Scopul proiectului/ Obiective

Sprijinirea şi stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii la nivel local

Motivaţia proiectului

Lipsa IMM – urilor şi dorinţa de sprijin al înfiinţării şi dezvoltării acestora pe plan local

Modul de implementare a proiectului

Căutarea de programe care să vină în sprijinul celor interesaţi de a-şi deschide un IMM, facilităţi pentru cei interesaţi, promovarea acestora pe plan local şi regional, suport financiar

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Programe Guvernamentale, ONG – uri şi IMM – ri străine

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

Investitori, Ministerul Industriei şi Comerţului

173

Fişa 40

Programul/ proiectul propus Titlul:

Stimularea artei meşteşugurilor

DomeniulStimularea spiritului antreprenorial

Cadrul general Există meşteşuguri locale şi meserii tradiţionale,dar nu sunt promovate

Grup ţintă Meşteşugarii locali

Scopul proiectului/ Obiective

Stimularea artei meşteşugăreşti şi a meseriilor tradiţionale prin promovare şi valorificare

Motivaţia proiectului

Nu există o piaţă de desfacere satisfăcătoare pentru comunitatea locală care practică meşteşuguri şi meserii tradiţionale

Modul de implementare a proiectului

Găsirea unei pieţe de desfacere adecvată pentru meşteşugarii locali,acordarea de facilităţi şi stimulente pentru practicanţii acestor meserii

Sursa de finanţare/posibile surse de finanţare

Guvernul Românie, donaţii, sponsorizări

Instituţia care răspunde de realizarea proiectului

Investitori şi APL

174

8. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

La întocmirea prezentei lucrări s-au folosit următoarele materiale:

1. Studiu Monografic al comunei Ciuruleasa – prof. Ioan Cioara, 2003

2. Planul Urbanistic General al comunei Ciuruleasa

3. Strategia de dezvoltare a comunei Feldru, Bistriţa Năsăud,2003

4. Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013

5. Planul Regional de Dezvoltare 2004 – 2006

6. Dosarul cu recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2002

7. Dosarul cu recensământul general agricol 2002 – 2003

8. Lucrare de disertaţie – prof. Nicolae – Rusalin Sicoe

9. Fişa de prezentare a localităţii Ciuruleasa – bibliotecar Livia Nariţa

10. Pliantul şi CD – ul de prezentare a localităţii Ciuruleasa

175

CUPRINS

1. Planul Naţional de Dezvoltare (PND) ......................................................................4

1.1. Introducere ....................................................................................................4

1.2. Ce este Planul Naţional de Dezvoltare ..........................................................5

1.3. Structura Planului Naţional de Dezvoltare ....................................................6

1.4. Rolul parteneriatului în elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare.............7

1.5. Concluzii ........................................................................................................7

2. Planul Regional de Dezvoltare ( PRD) ......................................................................8

2.1. Cadru general .................................................................................................8

2.2. Cadru instituţional ..........................................................................................9

2.3. Organismele regiunilor de dezvoltare ............................................................10

2.4. Politica de dezvoltare regională .....................................................................10

2.5. Obiectivele şi principiile strategice ale politicii de dezvoltare regională.......10

2.6. Agenţia de Dezvoltare Regională Centru ......................................................11

2.7. Regiunea 7 Centru – prezentare generală ......................................................12

2.8. Scopul, obiectivul general şi relevanţa Planului de Dezvoltare Regional......13

2.9. Obiectivele principale şi măsurile Planului Regional de Dezvoltare ............14

3. Zona judeţului Alba ....................................................................................................16

3.1. Prezentare generală ........................................................................................16

3.2. Agentul de dezvoltare locală în judeţul Alba ................................................18

176

3.3. Strategia de dezvoltare a judeţului Alba ........................................................22

4. Ciuruleasa – Trecut – Prezent – Viitor ......................................................................25

4.1. Istorie şi legendă .............................................................................................25

4.2. Repere geografice ...........................................................................................31

4.3. Factori de risc natural .....................................................................................37

4.4. Soluri – Vegetaţie – Faună .............................................................................40

4.5. Toponimie –aspecte geografice şi istorice .....................................................44

4.6. Aşezările umane .............................................................................................46

4.7. Analiză demografică ......................................................................................48

4.8. Analiza spaţiului locativ .................................................................................71

4.9. Economicul comunei Ciuruleasa ....................................................................73

4.10. Potenţialul industrial al comunei ..................................................................83

4.11. Meserii tradiţionale .......................................................................................86

4.12. Asociaţiile din comuna Ciuruleasa ...............................................................88

4.13. Echiparea tehnică a comunei ........................................................................90

4.14. Aspecte socio – culturale ale comunităţii .....................................................92

4.15. Monumente istorice ale localităţii ...............................................................101

4.16. Tradiţii şi obiceiuri locale ............................................................................107

4.17. Turismul local...............................................................................................110

5. Analiza SWOT a comunei Ciuruleasa ......................................................................117

5.1. Resursele umane ............................................................................................117

5.2. Infrastructură fizică ........................................................................................120

5.3. Mediu .............................................................................................................124

177

5.4. Dezvoltare locală ...........................................................................................127

5.5. Investiţii .........................................................................................................129

5.6. Turism ............................................................................................................131

6. Programe, proiecte şi strategii de dezvoltare ...........................................................134

6.1. Programe şi proiecte de dezvoltare.................................................................134

6.2. Strategii posibile de dezvoltare ......................................................................137

7. Proiecte posibile de dezvoltare la nivel local pe termen mediu ..............................141

8. Referinţe bibliografice ................................................................................................181

178