Prezentul material l-am realizat în calitate de beneficiar al unui grant în cadrul programului sectorial

Comenius din Programul „Învăţare pe tot Parcursul Vieţii”, pentru participarea la activitatea de

formare „Moodle and Wiki for developing didactical material” care s-a desfăşurat în perioada

21.03.2010 – 27.03.2010 la Katerini, Grecia.

Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene.

Această comunicare reflectă numai punctul de vedere al autorului şi Comisia nu este

responsabilă pentru eventuala utilizare a informaţiilor pe care le conţine.

Moodle – un instrument util în instruire

Mihai Agape

Clubul Copiilor Orşova

În lucrarea de faţă voi prezenta succint Moodle, un sistem de management al instruirii care poate

contribui la îmbunătăţirea procesului de predare-învăţare-evaluare din şcolile noastre şi nu numai.

De ce Moodle?

Tot mai mulţi profesori remarcă un dezinteres al elevilor faţă de activităţile tradiţionale care se

desfăşoară în timpul orelor de curs. Această atitudine a elevilor se poate schimba rapid dacă oferim

elevilor prilejul de a învăţa cu ajutorul unui instrument cu care ei cresc şi anume calculatorul. Este

evident faptul că nu orice activitate în faţa calculatorului este însoţită de o învăţare eficientă la fel

cum există multe activităţi de învăţare care nu necesită prezenţa calculatorului. Totuşi, probabil cea

mai eficientă cale de a motiva elevii în procesul de învăţare este transformarea mediului în care

învaţă într-un mediu familiar lor prin utilizarea calculatorului.

Pe lângă calculator este necesar şi un software corespunzător care să sprijine învăţarea. Un astfel de

software este deja implementat în multe şcoli din România. Este vorba de „AeL Educaţional”, prima

platformă românească de e-learning. AeL este un instrument de lucru util atât pentru elevi cât şi

pentru profesori, oferind suport atât pentru predare şi cât şi învăţare, atât în clasă cât şi la distanţă.

Totuşi, acest sistem nu este implementat în toate unităţile de învăţământ şi pot afirma din propria-mi

experienţă că este dificilă (dacă nu imposibilă) implementarea lui într-o unitate şcolară care nu a fost

inclusă în programul SEI (Sistem Educaţional Informatizat). Fără îndoială, AeL-ul este o platformă de

calitate, fapt dovedit de premiile internaţionale cu care a fost răsplătită pentru calităţile sale, dar nu

este singura opţiune.

Există o multitudine de pachete software pentru instruire electronică gratuite sau nu, ca de exemplu:

Blackboard Learning System, Desire2Learn, Dokeos, eCollege, JoomlaLMS, Learn.com, Meridian KSI,

Moodle, Sakai Project, SharePointLMS, Thinking Cap şi TotalLMS. Dintre toate acestea am ales

platforma Moodle, prima ei calitate fiind gratuitatea acesteia. Dacă la asta adăugăm faptul că este

considerată uşor de utilizat în comparaţie cu alte LMS-uri cât şi faptul că există o comunitate foarte

mare care ne poate sprijini în procesul de învăţare, avem suficiente argumente pentru a analiza mai

profund Moodle.

Prezentare generală a platformei Moodle

Moodle este un Sistem de Management al Învăţării (Learning Management System – LMS) adică un

pachet software folosit de profesori pentru a crea site-uri web pentru elevii lor. Un astfel de sistem

se mai numeşte şi Sistem de Management al Cursurilor (Course Management System – CMS) sau

Mediu de Învăţare Virtual (Virtual Learning Environment – VLE). Moodle este un program Open

Source, ceea ce înseamnă că poate fi folosit gratuit.

MOODLE este un acronim pentru Modular Object - Oriented Dynamic Learning Environment, adică o

platformă de instruire dinamică dezvoltată multimodular sub un mediu orientat obiect. O persoană

care utilizează Moodle este un Moodler.

Fondatorul Moodle este Martin Dougiamas, care trăieşte în Perth, Australia. Acesta este licenţiat în

Ştiinţa Calculatoarelor şi Educaţie şi a fost pentru o perioadă de timp webmaster la Curtin University

of Technology, Perth, Australia de Vest. În prezent Martin este director al moodle.com, companie

care furnizează servicii cu plată legate de utilizarea Moodle. Teza de doctorat a lui Martin "The use of

Open Source software to support a social constructionist epistemology of teaching and learning

within Internet-based communities of reflective inquiry" a dus la naşterea Moodle în anul 1999.

La data scrierii acestei lucrări versiunea curentă este 1.9.8, versiune ce a apărut în martie 2010. Se

lucrează în prezent la Moodle 2.0.

Moodle poate fi instalat pe orice calculator care poate rula PHP şi care suportă o bază de date de tip

SQL (de exemplul MySQL). Acesta rulează pe sistemele de operare Windows, Mac şi multe variante

de Linux (de exemplu Red Hat şi Debian GNU). Pentru a participa la un curs creat în Moodle, cursanţii

au nevoie doar de un browser (Internet Explorer sau Firefox).

Date statistice care recomandă Moodle

În această secţiune voi prezenta câteva argumente de ordin statistic care recomandă Moodle.

Instituţii care utilizează Moodle

Moodle este utilizat de multe persoane şi de multe tipuri de instituţii printre care:

- universităţi;

- unităţi de învăţământ de nivel primar, gimnazial şi liceal;

- organizaţii guvernamentale, medicale şi militare;

- companii aeriene şi petroliere;

- educatori independenţi.

De exemplu, Moodle este utilizat de cea mai mare universitate din Anglia, după numărul de studenţi,

şi anume The Open University.

Evoluţia numărului de site-uri Moodle

Există zeci de mii de site-uri Moodle, dar numărul exact al acestora este dificil de cunoscut datorită

faptului că Moodle este open source şi utilizatorii nu sunt obligaţi să se înregistreze ca utilizatori.

În graficul următor este prezentată evoluţia numărului de site-uri Moodle înregistrate în perioada

martie 2005 – ianuarie 2010.

EvoluŃia numărului total de siteEvoluŃia numărului total de siteEvoluŃia numărului total de siteEvoluŃia numărului total de site----uri Moodle în perioadauri Moodle în perioadauri Moodle în perioadauri Moodle în perioada ianuarieianuarieianuarieianuarie 2005200520052005 –––– martie 2010martie 2010martie 2010martie 2010

La începutul lunii aprilie 2010 erau înregistrate un număr de 48.604 site-uri din 209 de ţări.

Din cele 48.604 site-uri, 15.347 au mai puţin de 10 utilizatori dar există şi un site care are 894.782

utilizatori, acesta fiind moodle.org. De aici rezultă că Moodle poate fi utilizat cu succes atât pentru

site-uri cu un număr mare de utilizatori cât şi pentru site-uri cu un număr mic de utilizatori.

Evoluţia numărului de utilizatori ai moodle.org

În graficul următor este prezentată evoluţia numărului de utilizatori înregistraţi ai site-ului

moodle.org în perioada ianuarie 2005 – martie 2010.

Evoluţia numărului de utilizatori ai site-ului moodle.org în perioada ianuarie 2005 – martie 2010

Numărul total de utilizatori înregistraţi ai moodle.org era de 894.782 în data de 01.04.2010.

Ţări în care este folosit Moodle

Moodle este folosit la începutul lunii aprilie 2010 în 209 ţări. În tabelul de mai jos este prezentat

topul primelor 10 ţări în funcţie de numărul de site-uri înregistrate.

Nr. crt. Ţara Numărul de înregistrări

1. Statele Unite ale Americii 8.658

2. Spania 4.130

3. Marea Britanie 3.069

4. Brazilia 2.951

5. Germania 2.194

6. Portugalia 1.818

7. Mexic 1.628

8. Australia 1.246

9. Italia 1.125

10. Columbia 1.062

Tabel cu primele 10 ţări cu cel mai mare număr de site-uri Moodle înregistrate

În România, la începutul lunii aprilie 2010 sunt înregistrate un număr de 134 de site-uri Moodle.

Moodle este folosit în România în principal de universităţi şi şcoli, dar există şi de alte instituţii

publice sau private ca de exemplu: ANPCDEFP, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, ON(g)LINE ş.a.

Resurse şi activităţi în Moodle

Moodle este proiectat pentru o abordare pedagogică modernă şi anume construcţionismul social,

care promovează o învăţare interactivă. Conform construcţionismului social, elevii învaţă cel mai bine

atunci când interacţionează cu materialul de învăţare, concep materiale noi pentru alţi elevi şi

comunică cu alţi elevi despre material. Putem afirma că diferenţa dintre o oră de curs tradiţională şi

una în spiritul construcţionismului social este similară cu diferenţa dintre o lectură şi o conversaţie.

Moodle nu implică necesitatea proiectării lecţiilor pe baza construcţionismului social deşi este

optimizat pentru o astfel de metodă.

Pentru realizarea site-urilor cu Moodle, profesorii au la dispoziţie resurse şi activităţi, despre care

vom discuta în continuare.

Resurse

Resursele sunt materiale pe care elevii le pot studia, dar care nu sunt interactive. Moodle îţi permite

să incluzi în cursuri aproape toate tipurile de conţinut digital:

- Directorul (Directory în engleză) – este utilizat pentru a afişa un director (şi subdirectoarele

sale) aflat în zona fişierelor cursului.

- Eticheta (Label în engleză) – afişează un text sau o imagine.

- Legătura către un fişier sau un site web (File or website link în engleză) – este folosită pentru

uploadarea oricărui tip de fişier (inclusiv conţinut media).

- Pagina text (Text page în engleză) – este folosită pentru a furniza informaţii şi instrucţiuni.

- Pagina web (Web page în engleză) – se editează cu editorul Moodle, care este de tip

WYSIWYG.

Activităţi Moodle îţi permite adăugarea de materiale interactive pentru care elevul trebuie să răspundă la

întrebări, să introducă text sau să uploadeze fişiere:

- Alegerea (Choice în engleză) – este o activitate prin care profesorul realizează o interogare

rapidă a elevilor prin adresarea unei întrebări şi furnizarea mai multor răspunsuri posibile.

- Jurnalul (Blog în engleză) – îţi permite să-ţi postezi propriile gânduri referitoare la o temă.

- Lecţia (Lesson în engleză) – este un set de pagini care sunt folosite pentru a adăuga conţinut

în diverse moduri şi care pot fi parcurse într-un mod particular, în funcţie de opţiunile făcute

de elev.

- Sondajul (Survey în engleză) – permite profesorului să colecteze de la elevi informaţii care îl

vor ajuta să înţeleagă modul în care învaţă elevii şi îi permit să-şi revizuiască modul în care

predă.

- Tema (Assignment în engleză)– permite profesorului să colecteze munca elevilor, să o

evalueze şi să ofere feedback elevilor.

- Testul (Quiz în engleză) – permite profesorului să determine nivelul de cunoştinţe al elevului

folosind diferiţi itemi (răspuns multiplu, adevărat / fals, răspuns scurt ş.a.).

De asemenea, Moodle oferă activităţi în cadrul cărora elevii interacţionează unul cu celălalt:

- Atelierul de lucru (Workshop în engleză) – este o activitate de curs în care elevii se evaluează

reciproc.

- Chatul – permite participanţilor să aibă o discuţie sincronă în timp real prin intermediul web.

- Forumul – permite comunicarea asincronă şi sprijină construirea comunităţii de învăţare în

mediul online.

- Glosarul (Glossary în engleză) – permite participanţilor crearea şi menţinerea unei colecţii de

definiţii, asemănător unui dicţionar.

- Wiki – este o pagină web la a cărei realizare contribuie membrii unui grup.

Concluzie

Când ne gândim la timpul „pierdut” de elevi în faţa calculatorului contabilizăm un impact negativ al

tehnologiilor digitale asupra educaţiei. Acest impact negativ poate fi echilibrat de profesorii care

învaţă să utilizeze noile tehnologii în procesul de instruire şi în acest fel contribuie la îmbunătăţirea

acestui proces.

Moodle poate fi de un real ajutor tuturor cadrelor didactice care doresc să utilizeze tehnologii la care

elevii sunt receptivi şi care sprijină implementarea construcţionismului social.

Bibliografie

- http://moodle.org/