MONOZAHARIDEMonozaharidelesuntcompusi hidroxi-carbonilici, carecontininmolecula lor,pe langa grupa hidroxil OH, o grupa aldehidica (aldoze)sau cetonica (cetoze). In functie de numarul atomilor de carbon care alcatuiesc molecula,monozaharidele se clasica in dioze (cu ! atomi de carbon), trioze (cu"atomi decarbon), tetroze(cu#atomi), pentoze(cu$atomi), sihexoze. %eamai simplamonozaharidaestealdehidaglicolica,careesteoaldodioza. &etrozelenusegasescinnatura. 'entozelesunt foarteraspandite in natura( arabinoza,xiloza, riboza) cat si hexozele(glucoza,galactoza,fructoza,sorboza.MONOZAHARIDE MAI IMPORTANTEPENTOZE( *intreceleopt aldo-pentoze, numai patrusegasescinnatura, iar dintre ceto-pentoze,numai doua. 'entozele secaracterizeazaprinformaredefurfurol, laincalzirecuacizi mineralidiluati.XILOZA- estemult raspanditainnatura, caocomponentaagumelor +egetale si sub forma de xilan, o polizaharida ce insotesteceluloza inlemn si constituie o parte din asa-numita heiceluloza.,ilanul se mai gaseste in di+erse materiale lignicate ca( paie, cocenideporumb, co-i desemintedebumbacsi de.oarea- soarelui. *inaceste materiale, de ex. *in coceni de porumb, se poate obtine xilozaprinhidrolizacuacizi diluati) dinsolutiarezultataseindeparteazaglucoza prin fermentare, iar xiloza cristalizeaza la concentrare. ,iloza,casi celelatepentoze, nuestefermentatadedro-diaobisnuita,dar+arietatile &orula si Monilia cresc bine pe solutiile rezultate de lahidroliza paielor, a cocenilor si a stufului.ARABINOZA- este mult raspandita in +egetale, unde apare subforma unei polizaharide numita araban, precum si ca o componenta agumelor si mucilagiilor +egetale si a hemicelulozei.*e asemenea a fostgasita si in glicozide si in dizaharide. /e obtine prin hidroliza, din gumade cires sau din sfecla, dupa extragerea zaharului.RIBOZA-este un compus de cea mai mare importanta biologica ,indca este alturide dezoxi-riboza, o componenta esentiala aacizilornucleici si apareinoricecelula+ie. Inacizii nucleici, *-ribozaestecontinuta in forma furanozica, legata glicozidic de anumiti deri+atiaipirimidineisipurineisi de acid fosforic./e obtine din aciziinucleici,prin hidroliza cu acizi diluati.HEXOZE.'rincipalii reprezentanti ai clasei sunt glucoza,manoza, galactoza, fructoza, care sunt si cele mai raspanditemonozaharide. 0le se gasesc in natura libere, sub forma de glicozide,de oligozaharide si de polizaharide. %ele patru monozaharide naturalefermenteaza sub actiunea dro-diei de bere.MANOZA-nuseintalnesteliberainnatura. Inschimb, suntfrec+ente polizaharidele ei,mananii.1nul dintre acestia, ldesul+egetal din nuca de ldes, fructul unui palmier sud-american este celmai bun material pentru obtinerea manozei, prin hidroliza cu acizi) dinsiropul rezultat, manoza nu cristalizeaza decat greu, de obicei numaidupa insamantare. Manoza se transforma prin reducere in manitolsise formeaza din acest hexitol prin oxidare. Oxidarea manozei duce laacidul manonic si la acidul manozaharic.GALACTOZA-nu se gaseste libera decat rar,dar este adeseaintalnita in dizaharide, trizaharide, polizaharide. *e asemenea segaseste in glicozide si in fosfatidele din creier. 2alactoza se obtine ,alaturi de glucoza prin hidroliza lactozei. &esutul glandei mamaretransforma in +itro glucoza in galactoza. 2alactoza cristalizata este forma piranozica.'rin reducere cuamalgamde sodiu sau de aluminiu, galactoza trece in alcoolulhexahidroxilic optic inacti+, dulcitolul, o substanta care se intalneste siinnatura, in+egetale. 'rinoxidareseformeazaacidul galactonic,monocarboxilic si acidul mucic, dicarboxilic,optic inacti+.2alactoza esteunul din putinele zaharuri din seria 3 gasit in natura ca polizaharida, inmucilagiul dinsamanta dein, ingalactogenul dinmelc si inaltepolizaharide izolate din alge marine.'rin hidroliza acestora seformeaza, inma-oritateacazurilor, galactoza, careseindeparteazaprin fermentare cu dro-die, ind singura atacata de aceasta.

SEPARAREA CANTITATIVA A AMINO-ACIZILOR%el mai +echi procedeu dupa 0mil 4isher (5675), consta inestericarea amino-acizilor cu metanol si distilarea fractionata aesterilor. 8ezultatele sunt departe de acantitati+e, caci, in cel maibuncaz, amino-acizii dozati nuinsumeazadecat 97-:7;dinazotultotal continut in proteina.1na din metodele cele mai practice de separare a amino-aciziloreste METODA CROMATOGRAFICAMetodacromatografcaobisnuitadescoperitadebotanistul rusM. &+et(5679), utilizeaza coloane de pulberi absorbante(carbuneacti+, oxiddealuminiuetc. intuburi desticla)) prinacestea se scurge incet solutia substantelor a caror separare seurmareste. *iferitele substante se absorb in regiuni distincte alecoloanei.