Adrian Christescu s,e n;scur in 1968 la Tirgu Mure;.A absolvir li,.eul ,.Alexandru papiLr llarianY rl9!6j.a urmar .ursurile Faculririi de Hidrorehnici din Iasi( toSS-, nnr, t' pe cele .Je J-acuJragii de Drept din cadrulUniversiralii ..Mihail Kogilniceanu rj00+-200g).D\n 1992 a lucrat in vinziri pentru diverse societiti

comerci.rle. iar in prezent esre manaqerul propriilor sale comn;niiA .olaborar in c.rlirare de ediroriali.;. la Zjua de jasi r )006_,2007t,' dupl(are si-a (onrinuel acri\ irarea publici\ric.i pe blogul personal. Volumul:du TroJ|ul Qove*iri. 201 lt a primir premiul peitru debur in prozj la5alonul lnrernalional dc Carre din la1i. Esre:urorul romanului'-rhrillerDclrinul lupalui singurati. (ea mai vjndurj carre a edirurii Adenirrm in20 I 5), al volum.u lui d e rcfiru Dngolc ti )pariu locatiu tAdenium. 2017)si a rrrdu\ din limba maghiar.i Orasui uhurilor de lldiko judirh Jung.

ADRIAN CHRISTESCU

@ 2020 by Editura Lebida NeagriAceasri carte este protejad de legile copyrighrului. Reproducerea, muhipticarea,punereala dispozifia publici, precum Si ,lte fapte similare efectuare fird permisiuneadelinirorului copyrightului consrituie indlciri legislative cu privire la proteclap'oprie{ rrii rnr.le.ruJc ,i ,e pedep.cx :n . orformiure .L t.git. i"

",goo;..

www.blackswanpublishing.ro

Editura Lebida NeagriIa9i, B-dul Chimiei nr 2, bI. Ct, et. 2, ap. 22,700391

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomenieiCHRJSTESCU, ADRIAN

Hotelul amintirilor / Adrian Chrisrescu. - Ia;i : kbida neagri, 2020ISBN 978_606_94971_5,9

821. r 35.1

Hotelulamintirilor

Lebida NeagriIaqi,2020

https://www.libris.ro/hotelul-amintirilor-adrian-christescu-LEN978-606-94971-5-9--p13318261.html

V

To4e in intuneric

TianzacEie la qa frigiderului

247

. 205

236

Adian Christesett

PiLni la urmi, rosruI ma-rinarului esre si duci incircitura inport, si nu si-si dea cu pirerea referitor la utiliatea mirfii.Depun o pafte dintre ele acum in fa,ta cititonrlui pentru caacesta si igi ia in serios rolul de vames al povegtilor mele.

Autorul O amintire bizard

h imineala, m-am trezit in zgomot de ploaie' PiciturilelJ grel. ced.au p. getmul dorititorului meu, aflat la man-sardi, intr-un ripiit constant, uneori accelerat de palelede vint care se strecurau printre foile de tabli ale acope-

rigului. Inevitabilul se produsese, cici dimineala de sep-

tembrie venise trigdnd toamna dupi ea. inci din copilirie

imi plicea si rni bucur de cildura 9i confortul patului

",rr.r.i .and afari stlpineau intunericul, ploaia ;i vdntul'

Atunci, nu puteam si mi bucur prea mult de aceste mo-

mente pentru ci trebuia si mi ridic din pat ;i si plec lagcoali. $i, ca un Hcut, in copiliria mea, toamna nu venea

niciodati la sfirgit de siptimlnl.Acum insi, de copilirie mi leagi doar amintirile, iar

astizi incepe weekendul. Pot si. stau ln pat ;i si lenevescdupi pofti. M-am asezat in fotoliu 9i, cind am luat ln

mXni cartea pe care o citeam, a clzrtt o fotografie pe care

o pusesem ieri ca semn de carte. O scosesem dintr-un ser-

tar, la nimereali, fhri si o Privesc, insi de data asta am

studiat-o cu atenlie. in lumina strilucitoare a soareluireflectat de apa calmi a Mlrii Egee, in pozi apirea golfulVahti cu plajele sale inguste ;i albe' Mi-am adus amintede momentul in care o fbcusem.

12

Adrian Chistescu

Eram sus, pe soseaua care lega fermecitorul golf derestul lumii, asti-vari, in timpul unei excursii citre kastro.Opriserim pentru un moment intr-o parcare inghesuitiprintre stinci. La yederea panoramei, izbucniserim in ex_clamatii de admiragie. Amintirile mi-au revenit in forti.Mai ales cea referitoare la Costa...

Dupi un somn agitat, m-am trezit cu un gust persis-tent de cocleali. Cam confuz - mahmureali ca lumea,ce mai - mi-au trebuit citeya zeci de secunde si realizezci nu mi aflu in confortabilul meu pat de la Iagi, ci incel auster, din cabina vasului nostru, ancorat lAngi insulaSyfnos, in Arhipelagul Ciclade .

Cu o seari inainte, cAnd am plecat de la taverna Anas-tasiei, eram, recunosc, ,,cam obosit" si nu mi_a fost usorsi ajlng in cabini. Ambarcatiunea noastri se legina usorcAnd am ajuns, asta insemnind ci pe mare, nu de mult,fusese un pui de furtuni, iar golful Vahti, unde amarasemcu o zi inainte, oricdt ar fi fost de primitor, nu putea sise inchidi complet in laga valurilor furioase din larg. Ampisit cu griji pe scindura ingusti lisati pe mal si cindam aiuns pe dunera, am dat de George si Aron srand pebanchete. Primul, in calitate de skipper (ciryitanul-pilotal navei), mai avea un rost pe punte, dar cel de-al doilea?!E greu de explicat - sau nu?l - de ce nu se afla in cabina lui.

An de an, citiva pasionaEi facem cite o ,,fecioreasci,pe un velier, iar aventurile triite vreme de o siptimini neoferi subiecte de discutie penrru tot restul anului. Acumvenise rindul Greciei, mai exact insulelor din Ciclade,

14

Hotelul amintirilor

dupi ce in anii treculi fuseseri bifate coasta amalfitanl 9iBalearele. Oameni de diverse profesii, din afaceri sau ad-

ministratie, avAnd in general profesii liberale, se intAlnesc

pe astfel de nave o dati Pe an ;i {rtternizeazi cu entuzias-mul colegilor de liceu care se revid la intervale rotunde de

timp. Cu cei de pe barca ta e iimpede ci te vezi mai des,unii i1i sunt vecini, algii, chiar prieteni apropiagi, ba chiar,

de la o vreme, au inceput si se aduci asocialii in afaceri.

Ceilalgi insi.. . pot fi numili camarazi de ,,unici folosingi'

anuali. Sper si nu sup:.r pe cineva... La inceput, plecasem

cu un velier ;i ne gtiam cu tofii; astizi, cnnd pornim dinacelati port cu cinci ambarcatiuni ti umplem un avionnumai cu marinari de strAnsuri, e mai greu...

Ieri dupi-amiazi, mergeam dinspre Mykonos spre Sylnos

si ciutam un motiv si debarcim cit de repede. Motivulcra simplu: aveam cu tolii chef de scildat ;i hotirisemsi facem baia rituali in Egee. Am ales al doilea golf cumveneam dinspre Vest. Primul era Pustiu, iar cel de-al doi-

lea arita promigitor gi, argument forte, ce punctase deci-

siv, eram situi de mersul ,,la motor", intrucAt acum, dupicloui zile in care ne bucurasem din plin de vint, ne tAram

ca un glep obosit pe-o mare moarri.

Pornind de la cele doui culmi stAncoase ce striiuiau in-

trarea in golf, apa verde a Egeei se colora citre mal intr-un

turcoaz translucid. Pe coastele abrupte ale stencilor din iur,clidirile albe din calcar coborau de pe culmi pini in apace clipocea printre rocile acoperite de scoici. Cisulele stri-

lucitoare erau aruncate ici-colo lntr-o dezordine incAntl-

toare gi incadrau o plaji largi ;i adinci, in centrul cireia

15

Adriax Chr*tesca

circiumi pitoregti (bine cunosonele tauemr) igi spllau teraselein valurile cuminli.

Dupi ce am coborat din dinghi - barca de cauciuc cumotor aflati in dotarea velierului -, am ftcut exact doi pa;ipini la o cArciumi. Desi putine, valurile ne-au ingreunatacostarea. In ce mi privegte, la primul, m-am dezechili-brat pentru ci $tefan, doar in slip gi in api pAni la briu,impingea d.e zor barca flri si-i pese ci eu, cu telefonulgi portofelul intr-o mini gi cu pantofi.i in cealalti, voiamsi debarc. Am reugit in cele din urmi. se arunc telefonulin nisip. Nu lnsi gi portofelul 9i incilgirile, pe care le-ambotezat in apa de la girm.

- Aveli vin? am intrebat morocinos, in timp ce imistergeam genunchiul zdrelit.- Yes, sir! a rispuns o pugroaici speriati, venind dinbucitirie cu un pansament de tifon.Pesemne urmirise circumstantele deloc glorioase in care

debarcasem.

- Atunci, adu un litru ca si spilim rana, i-am zis,refuzind cu un gest hotirAt bandajul oferit,Orice lup de mare stie ca rana exterioari se curigi cu

api de mare, iar suferinga internd, cu ,n p"har g.n.ror.In de6niriv, prezenta pe un velier impune o conduiti...Nu mi-a luat mult ca si termin ,,doctoria", mai ales ci ilaveam a.lituri pe $tefan, cu care ciocneam destul de despentru lmpicare. Pini si cer ;i a doua carafr, debarcaserigi ceilalgi, asa ci am putut si ne concenrrlm pe acdvirilispecifice cum ar fi inotul, hoiniritul in ciutarea de locurigi ocupagii exotice, precum si un brainstorming strategicc€ntrat pe o carafr cu vin.

l6

Hotelal anintirihr

A fost o seari fiumoasi. Pe cit d€ modesti era cascarabetaAnastasiei, pe atat de surprinzitoare a fost prestalia gaz-delor. Fructe de mare, pette pregitit la mare arti, musaca,fripturi de berbecuE, dulciuri ;i, peste toate, noi, cei nou5"meseniJ am biruit gi cele noui carafe de vin pe care le-amcomandat, in spiritui egalitdlii mariniregti. intr-un tdrziu,am rugat-o pe copili si ne dea ,,sentinta". Siraca de ea!Anastasia, vldit incurcati, a ezitat, s-a foit, 9i-a ros un-ghiile, afi;ind un evident zbucium interior, codindu-sesi. ne avanseze o cifri. Ceea ce ne-a indreptilit si dedu-cem ci se apropia un moment delicat.

- {125125ia, se auzi din bucitirie, le-ai spus ci mu-

sacaua e din partea casei?

- Da, confirmi ea, reluind a patra oari calculul notei

de plati.

- 1fu1xs1a5ia, le-ai zis ci pepenele e din partea casei?

- Da, gopti ea tremurind ca o frunzi.

-..._ Anastasia, le-ai zis cL iaurtul cu miere si nuci e totdin partea noastri?

- Da, suspini ea.

- Atunci, pentru numele lui Dumnezeu, dile nota

cle plati!

- It's too mach, daddy, scipi ea in englezi, dAnd glas

temerii ce o mi.cina.Ori George, cipitanul nostru cu figura sa de lup de

mare inlelept, ori eu, invocAnd nu mai gtiu ce motiv, aminduplecat-o in cele din urmi si ne prezinte suma finaii,pe care a;optit-o cu un glas tremuritor:

- 143 de euro...

r7

Adrian Christesru

Asta insemna undeva la 16 euro consumagia pe cap devitl extrem de bine furajati, astfel ci un hohot de ris ne-increzitor zgudui echipajul. I s-au pus in palmi 160 deeuro, fapr care a speriat-o si mai tare:

- Ils too much, ing|imi. ea.- Las', bre, ci e ghini, hohoti satisflcut Viorel, cuinconfundabilul siu accent de Chiginiu.Am sirbitorit nota de plati cu o noui comandi de vin,

aga ci, pe misuri ce inaintam in noapte, s-au creat toatepremisele pentru a mi trezi in halul despre care deja v-amvorbir.

Agadar, am iesit clitinAndu-mi pe punte, lisAndu-micolegii si sforiie sub razele de soare blande, apoi m-aminfipt in prima cafenea, deschisi la nici 50 de metri debarca noastri.. Am comandat o cafea dubli de la proprie-tar, un ciolinos vegted ce pirea si se sufoce la fiecare pasffcut, si m-am minunat cum poate cineva si fumeze doui

;igiri pani pregitegte o cafea. Am biut-o pe indelete, ag-teptand pani ce au inceput si apari de sub punte ceilalgi.Rand pe rAnd, veni$ parci de pe galere, inimogii mei fir-tali se prolipeau pe cite un fotoliu, apoi, suspinend usu-rali la mirosul de cafea proaspiti, se l5.sau pradi soareluiinci sfios al diminegii.

lln asemenea moment nu trebuie ratat, mi-am zis. Ima-ginea amicilor eguafi pe terasi ca un cird de cagaloli me-rita o poz\ si o postare pe Facebook, lucru pe care l-amgi fhcut fhri intArziere. Apoi m-am intins 9i eu in nisip,lisAndu-mi toropit de lenea matinali de dupi cafea.

18

Hotelul amintirilor

Bing! Se auzi semnalul unui mesaj pe \WhatsApp. Pe

ccranul telefonului apiru: ,,Salut! Din poza postati peIracebook, vid ci sunteli pe Syfnos! Minunat loc! Acoloas vrea si mi stabilesc daci. nu ar mai trebui si muncesc!Acasi nu am povestit nimic. .. niminui. Nu de alta, darnu as vrea sl fie descoperit de-ai nogtri romAna;i, care apoi

sir-l invadeze! Radu'.Hopa!... Amicul meu Radu e matinal gi nu m-a scipat

tlin ochi. Nu dureazi mult gi se mai aude un semnal, derlata asta insi postarea lui avea o nuanli enigmatici: ,,Nutrcbuie si ratezi Kastro! CAnd ajungi in origel, cauli ba-rul Nikos Kavos al lui Costa! Indiferent ce vreli si Yizitativoi acolo, locatia aceasta este esenfiali. intrebi de Costa,cl este proprietarul, ;i comandi o Cuba Librel Mergi pernina mea! Plus ci acolo vezi cele mai frumoase apusuri;i risirituri de pe marea Egeel" incheie el mesajul.

Ca si vezi cum circuli ponturile turistice in era infor-nlafiei, mi-am zis eu, incercAnd si aflu mai multe. I-amnrai trimis citeva mesaje, dar nu am mai primit nici unlr"rspuns. M-am lisat pigubag dupi o vreme, dar curiozi-rrrtea imi fusese deja stirniti, astfel ci in scurt timp eramlrr sFat impreuni cu ceilalgi, planificAndu-ne deplasarea.

in definitiv, ce puteam face toati ziua in golful acesta?li buni gi o baie, o plaj5, dat pini la urmi ar cam trebuisi explorim cumva insula, ca si rimAnem cu ceva in urmacilitoriei. Aga ci, flri a pierde timpul, intr-un ceas, eramcu tolii in doui taxiuri, urcAnd culmile abrupte Pe goseauasinuoasi citre Kastro. Ajungi pe creasti, am mai aruncato privire spre golful strilucitor unde ne lisasem velierullu ancori s,i am pornit citre necunoscut.

19

Adrian Chisesca

Dupi cXgiva kilometri de suiguri gi cobord;uri pe dealurilestancoase gi aride, dupi o curbi, am dat brusc de un ori-s,el numit Apollonia. Nu am apucat si vedem prea multepentru cL mergeam, vorba bancului, prea repede gi amcondnuat si rulim pe goseaua care sugruma ca un tarpeuriag grumazul unei stA.nci ce pirea a fi cel mai inalt punctal insulei.

Pe creasti, am oprit taxiurile gi am coborAt cu telefoa-nele in mAni, cupringi de frenezia pozelor. Pe o limbide pimAnt ce semina cu o broasci gestoasi, pe vfufirl ln-chipuitei carapace, se gisea o minunigie de agezare de unalb imaculat, contrastand superb cu albastrul Mirii Egee.Semina cu un castel, dupi cum ii spunea gi numele -Kastro -, dar zidurile li erau alcltuite din cisuge albe,urcate pe stdnci 9i lipite intre ele. Albul coplegitor al ora-gului brizdat de alei inguste 9i trepte abrupte era tulbu-rat ici-colo de cite un tufig de oleandri silbatici cocoga;i,Dumnezeu ttie cum, pe cAte un acoperlg.

Ajungi la porgi, am lisat taxiurile gi am luat-o ugor penigte sciri tiiate in piatri, ce ocoleau prin dreapta o cir-ciumi ascunsi de vegetafie. Am cotit de doul ori urmindculmea, pAni cird ne-am trezit pe o mici terasi sipatlin piatri, acoperiti de o pergoli din lemn uscat. Am ridi-cat privirea gi, pe peretele din fagi, lingi un ochi de geammic gi murdar, am dat de o inscrip;ie ficutl cu nigte literede tipar caraghioase, pictati parci de o mini de copil cuun penson: Cafd bar - Kavos Sunrise.

Nigte scaune antice, cu gezut gi spitar din frAnghie vop-siti in rogu si roasi de vreme, dispuse in jurul unei pietrescobite, cu rol de scrumieri, constituiau mobilierul terasei.

20

Ho*lzl amintiilor

ln cele doul colpui din capic, pirarnide mari cit un stat deom de sticle goale de Havana Club indicau meniul prin-

cipal. Sporoviind curiogi, ne-am chiorit prin geamul soios.

Acelea;i piramide de sticle goale, e drept, totuqi ceva mai

mici vegheau atmosfera gi ln interiorul barului, ai ciruiperefi erau acoperili de afige cu Fidel Castro 9i Che Guevara.

Barul nu avea anungat un orar de functionare, iar loca-

lia pirea pirisiti, a;a cl, dupi ce am troPlit oleaci prinjurul lui, am luat-o ugor la pas. Deci nu am avut noroc cu

barul, micar cu vizitarea ora;ului si ne alegem din aceastl

cilitorie in celilalt capit al insulei.Era deja ora prinzului, iar strizile erau pustii. Sunetul

pagilor nogtri era stins parci de arfiga ce pirea si izvorasci

din piatri albi lngirati de-a lungul miculului origel. Ojumitate de ceas a fost de ajuns si dim ocol localitigiicare, ln urmi cu trei mii de ani, fusese capitala Cicladelor.

Am trecut pe sub bolgi strimte de calcar ce se opinteau

si faci legitura intre strlzile lnghesuite gi abrupte. De sus,

de pe creasta agezirii, am admirat biserica albi construitl

pe o limbi de uscat stencos gi pietrele mari cdt un bloc cu

trei etaje care ies din api gi despici valurile cu spinirilelor albicioase amintind de anticul port. Dupi atita plim-lrare prin argigi, am convenit cu tolii ci e momentul sine tragem la umbri, pe care speram si o gisim la tavernaztrriti la venire.

Pe drumul de intoarcere insi, odati alungi in dreptulterasei cu barul pir5.sit, ne-am oprit nedumerigi. O aritare

soioasi mogmondea la o fringhie colorati, lncercAnd sirefaci unul dintre scaunele ripciugoase. Omul cu pricina

pirea venit dintr-un vis urdt. Era mic gi slab ca o aqchie,

21

Adian Christesca

cu o barbi albi neingrijiti ;i o cimagi numai slin, cunasturi gtirbi, viriti in niste nidragi din material de veli,rupli in fund gi cu cracii suflecagi undeva pe la genunchi.

Mii, si fie, ne-am zis noi. Te pomenegti ci ista o fiproprietarull A;a ci l-am luat tare:

- Mister Costa, hou are you today?- Well! a mormiit el flri si ridice ochii.- Pii, pe dumneata te ciutam. Adici, mai exact, ba-rul dumitale.- Barul e inchis pAni la sase dupi-amiaza, z zis e\firi si ridice privirea.

- Mister Costa, i-am incercat coarda sensibili, am ve-nit tocmai din RomAnia ca si i1i vizitim barul, niste amicini l-au descris atit de frumos, iar dumneata nu poti si nefaci o favoare?

Costa ridici privirea si parci abia atunci ne ziri pentruprima oari". Zdmbi u o guri ttirbi si, stringdnd sfoara,se ridici si deschise larg usa stabilimentului.

- Cite o Cuba Libre pentru fiecare, binuiesc, nu?- Of course, my friend! veni rispunsul entuziast dinpartea grupului.Nu trecuri decAt cAteva secunde gi din bar se revirsi

o melodie dati la maxim: Que uiua Fidel! risuni pe toativalea indemnul acompaniat de celebrele chitare revolu$o-nare cubaneze. Grupul cArmi dinspre mole;eali spre voiebuni; in agteptarea celebrei biuturi, fiecare incerci s5.-siumple timpul intr-un mod cAt mai util. Eu m-am gAnditci nu ar strica s5. vizitez barul, dar, p6;ind iniuntru, mi-amdat seama ci nu va fi o incercare usoari.

22

Hotelul amintiilor

Cineva suslinea ci atuurile esengiale ale Homo sapiens,

in comparagie cu celelalte specii, au fost imaginagia 9i cu-

iozitateagi trebuie si recunosc ci a;a este. Altfel, nu a96 rezistat si trec peste gocul produs de putoarea crdnceni

ce te trisnea in momentul in care te apropiai. Curiozita-

tea m-a indemnat sI merg mai departe, pentru ca imagina-

lia sl poati si se desfhgoare. Si pot vedea cu ochii mingii

apusuri gi risirituri de soare ce au rimas, cu sigurangi,ln memoria atitor celitori. Odati intrat in aceasti inci-pcre, unde zeci de pagini de ziare 9i reviste din intreaga

lume lipite pe pereli preamireau revoluEia cubanezi ;i vic-

toria socialismului ln Caraibe, am triit pentru prima datasentimentul reintoarcerii in timp'

Pe nesimgite, o atmosferi ireali s-a infiripat in jurul nosuu:

Sequreimos adeknte/ Como junto a ti sequimos/ Y con Fidel

tc decimos/ Hasta siempre Comandante. Mtzica a fost scara

pc care am urcat sau coborAt, cine mai;tie' 9i care ne-a

dus intr-o falie atemporali. Loc magic gi nostalgic, in care

strigitele entuzia ste Caros comPaneros/ Viua La Reuolucion!

nu pireau deplasate 9i, ln nici un caz, stingherite de pa-harele inalte, pline-ochi cu Cuba Libre in care plutea o

nrislini.Acolo gi atunci am conqtientizat sentimentul acek. Mo'

nrentul in care gtii ci aceastl amintire i1i va rimAne cuccltitudine Pentru tot restul viegii; l-am triit sorbind dinprrhar ;i stind rezemat de pragul ce despirgea barul jegos

clc minunatul chip al Egeei.

Ce ironie! Clipa aceasta, niscuti &n melancolia utopiei

ctcrne a omenirii, am triit-o pe o terasd cu o panorami