ibsofie

roalaardelea nacl uj. ro

re@gmail.com

- Cluj-Napoca : Editura $coala

VASILE MUSCA

MOMENTE FILOSOFICEdin 5o de ani

-t

CUPRINS

l. SENSUL GRECESC AL FtLOSOF|Et $t FTLOSOFUL

cA Ttp UMAN ilrr cAruornrR e RrncA ...........e1. Tipurile de sophia.. ...................92. Filosofia gifilosoful. Anecdota cu pitagora din Samos ................203. Tema genurilor de via!5 gi sensul anecdotei

cu Pitagora din Samos. ...........234. Congtiinla filosoficS: Xenofan, Heraclit, Empedocle, platon .......Zs5. Tipuri umane: l- 9amanu|................ .......306. Tipuri umane: ll- Poetul gifunclia sacrd a memoriei.................327. Tipuri umane lll- Filosoful gi conflictulfilosofului cu poetul:

memoria gi g6ndirea ..............378. Simonide din Cheos: noua conceplie despre misiunea poeticd.

Filosoful gi laicizarea memoriei ................4j.

il. PLATON $t EXPERTENTA pOLtTtCA R Vne vil sA1E..........................4s1. Tdniru I Platon : rSzboiul peloponesiac gi infr6ngerea Atenei...... 452. Cazul Socrate gi criza democraliei ateniene .....,........503. Problema educatiei:,,cet5leanul real" gi,,cetdleanul idea 1,,....... 534. Problema salvirii: individul 5i cetatea .....575. Legile gi educatia in vederea respectdrii 1egi1or........................... 636. Coordonatele culturale ale platonismului ...................................707. lnstrumente catarctice pentru suflet:

AdevSrul, Binele, Frumosul ......................77

lv. FtLosoFtE 5t LTBERTATE. MTTUL PE$TERil

$r coNDtTtA poltTlculut LA PLATON ......103

v. NEOPLATONTSMUL irurnr EpOcA sA $t EpocA NoASTRA...........119A. Cregtinismul...........B. Gnosticismul........... ..............129C. Neoplatonismul ....................I32

vr.1NSEMNARI pnrvnrD NASTEREA MoDERNrrAllI(MARGTNE 9r CENTRU) ...........142

vlt. LEtBNtz, FtLosoF AL EUROpEt BAROCE ...................1_51

vilt. tLUMrNrsM $r rsToRrsM ......186

rx. METAMoRFozELE RATIuNn iru srcoiuL AL XVnI-LEA:

NA$TEREA RATtUNil |STORICE... ...............21,9

x. FETELE TLUMTNTSTE ALE RATTUNil ............... ...............231

xr. MARI rEME Rlr eAruorntriru rpocA LUMtNtLoR:

RATTUNE, runrunA $r rsroRrE ..................24r

Xll. MOSES MENDELSSOHN: UN PROFIL DIN ISTORIA ILUMINISMULUI

GERMAN (TLUMTNTSM Sr CON$TilNTA EPOCil) ...........2ss

Xlll. MONTESQUIEU: I LUM lN ISMUL $l FILOSOFIA |STORIE1.............. 269

a). Noul concept al istoriei: obiectul istoriei....... ..........272b). Notiunea de lege in istorie ....................275c). Timp gi cauzalitate in istorie ..................279d). Simlul individualului.............. ,...............283e). Atitudinea in fata Evului Mediu .............285f). Pozitia fati de ideea de progres..... ........287

XIV. REVIST A ATH ENAEU M _iruTRT FRAGM ENTARISM

$r coN$TilNTA EPOCil ............292

xv. ScHELLTNG Sr DTALOGULSAU BRUIVO... ........... .......3L0

XVl. DIN FILOSOFIA LUI GOETHE: ISTORIE $l ACTUAL|TATE..............328

xvil. HEGEL$r TSTORTAGERMANA ...............340

XVlll. FENOMENOLOGIA SPIRITULUl: HEGEL, NAPOLEON

$r BALCONUL TSTORTET UNtVERSALE.............. ........363

xtx.,,vot NTA DE PUTERE" $I/SAU,,VOt NTA DE S|STEM" ................. 390

t.

SENSUL GRECESC AL FtLOSOFtEt 5t FTLOSOFULcA Ttp UMAN ilrt cArrrotREA cnEncA

cuv6ntul grec sophio, cel care a intrat in alcituirea termenuluiadoptat in aproape toate limbile europene moderne de ,,filosofie", aapdrut sub semnul unei ob6rgii fabuloase, nelimuriti incd deplin subtoate aspectele sale. Recent, in literatura rom6neasci de specialitate,constantin Daniel pledeazi pentru o origine egipteand a cuv6ntului,scot6nd din aceastd imprejurare gi concluzia c5 ,,etimologia egipteandalui sophos, sophia gi deci a termenului <filosofie> ni se pare o dovadiinsemnatS a acestei influenle egiptene asupra inceputurilor reflexieifilosofice eline"1.

L. Tipurile de sophio

in cadrele culturii grecegti, cuvdntul sophia debuteazd Sievolueazi insotit de o intreagd varietate de sensuri. wilhelm Nestleremarca faptul c5, in general, inleleptul este privit de greci ca fiind acelexemplar uman care, intr-o anumiti sferd a vielii, concretizeazi intr-oformulS exceplionalS legitura dintre 96ndire gi acliune, dintre teorie gipracticS. Ficand inventarul acestor semnificalii, el a ardtat ci fiecaredintre ele desemneazi un alt tip de inlelepciune2.

Primul tip de intelepciune este reprezentat de meseriag, detehnician. in inlelesul acesta de istelime, abilitate, miiestrie, cuv6ntulsophia poate fi atestat chiar in primele momente ale literaturii grecegti.il g;sim in ttiada lui Homer exprim6nd o anumiti abilitate manuald,,,iscusinta" megterului in construclia coribiilor: ,,Me5terur cel iscusit

1 Daniel Constantin, Cu privire la etimologia termenului sophio (filosofie) in Orientalia

mirabilio, Editura gtiintifici 9i Enciclopedic6, I976, p. 100.t wilhelm Nestle, vom Mythos zum Logos. Die selbstentfaltung des griechischenDenkens von Homer bis ouf Sophistik und sokrotes; scientio verlag. Aaten. 1966,p. 13-14.

10 Vasile Muscd

care pov;tuit de Atena/ Tot meSte$ugul $i-l Stie deplin in clSditulde vase" (lliodo - XV. v. 404-405. trad.: G. Murnu). pe l6ngd buna,,pov51uire" de citre zei, succesul in exercitarea oricirui megtegug(techne) at6rnd gi de faptul dacd aceasta se poate sprijini pe o judecatdgenerali (hypolepsis katholou) - verificabili, in parte, pentru toatecazurile de acelagi fel. ceea ce opune orice meserie practicii spontane(techne) care se desfS5oari doar?n virtutea simprei pireri (hypolepsis).,,cici megtegugul ia nagtere - scria Aristotel - atunci c6nd, dintr-unmare numdr de noliuni datorate experienlei, dob6ndim o singurijudecatS generalS (mio kothoto gynetoi) cu privire la toate cazurileasemdndtoare" (Metafizica - A.1., 981a5). Megte5ugul se constituieprin generalizarea experienlei, iar lipsa acesteia nu poate producedec6t simple cazuri aseminitoare. chiar in acest prim inleles al ei, deme$te$ug, sophia contine deja in sine un element cognitiv, pe caredezvoltarea ulterioari a semnificaliilor sale nu numai cd il va confirma,daril va consolida gi extinde.

Odatd cu perfectionarea activitSlilor omenegti, termenul iSilSrgegte sfera de cuprindere, incluz6nd gi prestaliire din domeniulspiritului3. se constituie un nou tip al inlelepciunii, caracteristic cate-goriei de oameni creatori - poietai- ce se referi, in primul r6nd, laartistul plastic, dar cdreia i se adaugS, gi nu in ultimi instan!d, poetul gi

muzicianul, a cdror activitate se numegte sophizestor, ei numindu-sesophistes, apartinAnd gi ele domeniului larg delinut de sophia. inAntichitatea greacS, situalia acestora nu se deosebea esenlial de cea ameseriagului ca simplu om al muncii manuale, situat pe o treaptd infe-rioari a ierarhiei sociale. in acest inleles termenul e utilizat de platonin Protagoros (31.1a-3r2b), sofist fiind numit,,cunoscdtorur unor megte-guguri", alituri de Hippocrates fiind invocali Homer, polyclet gi Fidias.

FSc6ndu-se purtitorul unor vechi credinle gi conceplii, pindaraduni sub termenul de sophio toate artele pe care Atena le-a diruitfiilor lui Helios spre a le impdrli oamenilor, ca scurptura gi pictura,muzica sau poezia. Adjectivul sophos ajunge sd fie aplicat oricdruiindivid care s-a perfeclionat p6nd la desiv6r5ire ca maestru intr-una

t Anne Marie Melingray, Philosophia. Etude d'un groupe de mots dans lo litteroturegrecque. Des presocratiques au IV.siecle opres J.c., paris Librairie Klincksic( 1961, p. 33.

rl 5i-l gtie deplin in clSditul: G. Murnu). Pe l6ngd bunaxe.citarea oricirui megtegug

e ooate sprijini pe o judecat5

isi i. ?n parte, pentru toate:= .neserie practicii spontane:a simplei pireri (hypolepsis).

:::e - atunci c6nd, dintr-un'e-;ei, dobindim o singuric- privire la toate cazurile

i , ltJestegugul se constituiee:es:eia nu poate produce'- a.est prim inteles al ei, de- : e.nent cognitiv, pe care: -- rumai ci il va confirma,

:' :rene$ti, termenul iSi

; :'estatiile din domeniul: ::: -lii, caracteristic cate-i: ':'e'i, in primul r6nd, la

- "- -:,mi instantd, poetul gi

: i:ii'zestoi, ei numindu-sea'5 selinut de sophia. in

: :::sebea esential de cea a

-: : :r:-at pe o treaptS infe-::'*e--r e utilizat de Platon': :--cscitorul unor megte-

; -:-3', Polyclet gi Fidias.

:-:: -:: si conceptii, Pindar: : :: :a-e Atena le-a ddruit

=' :: s:ulptura gi pictura,

--;= ;i',e aplicat oricdruii.i-.': :e maestru ?ntr-una

;':-:e i: -e:s dons lo litterature'=-. -:'= -: ( rcksick, 1961, p. 33.

Momente filosofice din 50 de ani 1,1

dintre aceste ramuri de activitate omeneascS. Acest inleles al cuv6n-tului se va pistra p6nd mai tarziu gi astfel il int6lnim gi la Aristotel.inlelepciunea insi o atribuim in arte acelora care au ajuns in ele ra

cea mai inalti desdv6r5ire, numind de exemplu pe Fidias me5terintelept in piatri $i pe Polycleitos sculptor inlelept. gi aici princuv6ntulintelepciune nu se spune nimic altceva dec6t ci ea este artdin sens desdv6rgit (Etica nicomahicd - Vl, Vll, tL4, La).

Al treilea tip al intelepciunii il reprezintd maestrul unei gtiinleoarecare, cu o functie preponderent practicS, cum ar fi cazul tipic alstrategului, comandant de ogti, sau, intr-un mod gi mai special, al

medicului, care in postura sa de chirurg trebuie sd impleteascd cunog-tintele lui teoretice cu priceperea aplicdrii practice. in timp ce poetul gi

muzicianul rdspund unui apel divin, se fac interprelii unei chemiri gi

misiuni divine, in situalia vocatiei medicale sophio evolueaz5 in virtuteaunor exigente de cunoagtere mai precise. Medicina pornegte de la unmaterial adunat in constatbri empirice gi, apoi, prelucrat ralional insensul unor generaliziri, care sd duci la stabilirea gi formularea dereguli universal valabile, aplicabile fiecirui caz concret, aSa cum apareaceastd sarcind in tratatele vechii medicini - Peri archaies iatrikes - la

care se face referir ein Corpus Hippocraticuma .

Al patrulea tip al intelepciunii il detin vizionarul gi profetul, ceidespre care anticii credeau cd posedi o formS ,,entuziasmici" de sophio.Ca interpreli de semne sau ca profeli oraculari, ei se aflS in stip6nireaunor tehnici speciale, de extractie divini. Agezali in legdturd cu divi-nitatea, care ii inspiri gi ii invatS, acegtia se simt indreptSli1i si inde-plineascS functii sociale speciale, de o importanti responsabilitate, inac-cesibild altora. lstoric, ei se incarneazi in personaje ca Orfeu, Mussaios,Linos, Epimenide, pe care imaginatia populari colectivd ii plaseazS, pemai multi, inainte de Homer, situ6ndu-i ?n strifundurile de neguri alespiritului grec, acolo unde legenda gi realitatea se invecineazS incd.

Ei alcdtuiesc o clasS largd de vizionari extatici gi magi purificatori,aflati in contact cu puteri oculte, forle magice, dificil de controlat,careii cblduzesc. Prin exerciliul cuv6ntului, la care recurg gi ei la fel ca

o Pierre Maxime schuhl, Essai sur la formation de lo pensee grecque, lntroductionhistorique d une etude de lo philosophie platonicienne, paris, L949, p.307-318.

,i:b-

t2 Vasile Muscd

poetii, $i ace$tia din urmi indeplinesc prerogative de prezicitor iar capoeta-vates pot fi inclugiin categoria profelilor, inzestrali cu calitateadeosebitS de a stip6ni forlele cele mai ascunse ale realului. pe aceasticale, cuvantul, poetic sau profetic, le poate prevedea acliunea, intre-zirind urmdrile lor neprevSzute. Toati aceast; masd umani, in partereal5, in parte legendarS, are in comun faptul ci reprezentanlii eisunt versati in practicile mantice, divinatorii. inzestrarea lor spiritualdspecificS, datoritd cireia pun stSp6nire pe ceea ce incd nu este gi princare prevdd viitorul, se declangeazd printr-un mecanism special reglatde voinla divinitSlii. Astfel, se instaleazd in fiin{a lor o stare binefd-citoare gi fertilS de nebunie sacrd, despre care platon va mirturisi:,,adevSrul e ci dintre bunuri, cele mai de pre! se nasc din nebuniacea datd noui in dar de zei" (Fedru - 244a). Formere ,,nebuniei" suntmai multe gi alSturi de cea telesticd sau rituali iniliati prin cultul luiDionysos, de cea poeticS inspirati de Muze, de cea erotici insuflatdde Afrodita (Eros), mai este de amintit cea profeticd, patronatd deApollo. in ,,sf6nta" lor ,,sminteald", profelii prezintd ,,zeiescul darde-a strivedea cu duhul", ,,datoritS cdruia i-au ajutat pe multridezviluindu-le ce-i agteapti in viitor 5i m6n6ndu-i spre o purtareinteleaptS" (Fedru * 244aJ.

Cum am v5zut din pasajul platonician, patronajul ,,profelieiprofetice" ?l deline Apollo. Degi Erwin Rohdes ii contesti vechimeainainte de incetSlenirea in Grecia a cultului lui Dionysos gi a uniriisale cu Pythia la Delfi, igi are originea in strivechi practici arhaiceindo-duropene, care asociau profelia cu nebunia. profelia eonstituie oformi de rapt, o posesiune divind, prin care sufletul nu mai st5 acasi lael, intr6nd ?ntr-o formi de eksfosis. lncendiat de enthousiasmos,sufletul se inal15 citre divinitate gi se lasd invadat de zei, ajunge entheos, plena deo.in comuniunea cu zeii, sufleturgustd plenitudinea uneifor[e vitale infinite gi dob6ndegte energii de care, inainte, nu dddusedovadd. comportamentul de care profelii se rasd pdtrungi nu esteconsiderat a fi o plutire fSri lel a sufletului pe td16mul unor linuturidegarte, ci o hieromanie, un delir sacru, in cursur cdruia sufletul,

s Erwin Rohde, Psyche, Bucuregti, Editura Meridiane, I9gS, p.224.

srqative de prezicitor iar carfelilor, inzestrali cu calitateacunse ale realului. Pe aceastirte prevedea actiunea, intre-ceasti masi uman5, in parter faptul ci reprezentanlii eirii- inzestrarea lor spiritual5e ceea ce inci nu este gi prinr.trn mecanism special reglati in fiinta lor o stare binefS-re care Platon va mdrturisi:de pret se nasc din nebuniala). Formele ,,nebuniei" suntrttuaH initiati prin cultul luiuue, d€ cea eroticd insuflaticea profeticS, patronati det'etrii prezintd ,,zeiescul darf,ruia i-au ajutat pe multiminindu-i spre o purtare

firian, patronajul,,profetieiRohde5 ii contesti vechimeah.dui lui Dionysos gi a uniriiir sfivechi practici arhaicerbunia- Profetia constituie ore sufletul nu mai std acasd la

ncendiat de enthousiosmos,si i'rrvadat de zei, ajunge en

ffead gustd plenitudinea uneide care, inainte, nu ddduse

$ se lasi pitrungi nu estefti pe tir6mul unor tinuturiu, in cursul cdruia sufletul,

Momente filosofice din 50 de ani 13

desprinz6ndu-se de trup, se une$te cu divinitatea"6. rdeea comuniuniicu divinitatea provine din credinla care constituie sursa oricirei formede misticism, anume cd ,,sufletelor omene$ti nu le este refuzatd capa-citatea de_a participa, in anumite momente, efectiv nu iluzoriu, la vialadivinitdtrii"T. Scutu16ndu-se de lan!urile ce-l 1in str6ns legat de trup,sufletul se metamorfozeazd, se preschimbd in spirit pur, este inzestratcu harul profetizdrii, descoperd departe in viitor mdrturiile tdinuiteale vointei divine, care determind cursul evenimentelor gi agazdbornele drumului pe care omulil are de parcurs in viald.

Cu toate cd sunt actionati mai mult de puteri magice, profelii,poelii, vizionarii intruchipeazi un anume ideal de inlelepciune caintelegere supremS a lucrurilor, din care derivd, apoi, gi puterea dea actiona asupra lor. Prin intermediul unei experienle cognitive cedepigegte limitele omenescului obignuit, normal, un ghicitor sau untdlmScitor in semne vede ceea ce nu este de vizut 5i gtie ceea cenu este de gtiut, ei fiind indivizi dotali cu capacitSli extraordinare,supraomenegti. in aceasti ipostazd a sa, inleleptul mai deline, ca oconsecin!5 a puterii sale de excep!ie, gitalentul de a face 5i pe allii sivadS ceea ce el insu5i vede, ceea ce este, altfel, de nevdzut, invizibilul.,,Orbi la luminS, ei vdd invizibilul. Divinitatea care ii inspirS le dezvdluie,intr-un soi de revela!ie, realitSli care scapi privirii omene5ti. Acestdublu ii poartS, in particular, asupra acelor pdrli ale timpului caresunt inaccesibile creaturilor muritoare: ceea ce a avut loc altidatdgi ceea ce n-a fost inc5"8. Ghicitorii 5i profelii previd ceea ce se vaintdmpla, cunoscind o linie pe care evenimentele vielii omenegti sevor ingira in dezvoltarea lor viitoare, independent de raliunea gi

vointa omeneascS, ce nu este in stare, in niciun fel, si le provoacesau si le determine. Prin puterea magicd a cuvdntului lor, acegtia potintemeia ei ingigi o realitate gi inci intr-o asemenea mdsuri inc6t,daci rostesc ceva, aceasta se va 5i implini intocmai. Este vorba decredinta arhaicd in funclia demiurgici in plan ontologic a cuvantului,

u lbidem, p.244.' lbidem, p.248.8

Jean-Pierre Vernant, ,,Aspects mythiques de la m6moire et du temps,,, in Mythe etpensde chez les Grecs. Etudes de psychologie historique, paris, Frangois Maspero,vol. l, 1971, p.82.re- 1-S5, p.224.

1,4 Vasile Muscd

ca in fabula biblicS, unde cuventul se manifestd ca gi creator derealitate prin insSgi natura sa magici. cu aceasta, ghicitorii gitSlmScitorii intrd in categoria de demiurgoi.

De fapt, intrd in disculie tot o formi de a dispune de forlelenaturii, intemeiati pe cunoagtere gi aceasta, insi una ce depdgegtenaturalul. int6lnim, in fond, o exaltare, intr-o manieri specificd, aputerilor cunoagterii omenegti, care pot atrage in sfera lor decompetentd nu trecutul, cu ceea ce a fost, gi nici prezentul, cu ceea ceeste, ci viitorul, pur gi simplu, cu ceea ce va fi. Desigur, acest ,,ceea ceva fi" poate fi scos, in principiu, din ceea ce este sau din ceea ce afost, conform unei proceduri deductive, atunci c6nd lucrurile mergpe linia de constan!5 impusi de inflexibira necesitate. Dar lumeamentalitStii mitice se caracterizeazd prin domnia purei intAmpldri,toate petrec6ndu-se dupd voia arbitrari gi capricioasd a unorimprevizibile forte divine, ale cdror acliuni gi efecte depigesc putinlade inlelegere a omului. in acest caz, ceea ce va fi cade cu totul de pelinia manifestirilor agteptate, obignuite, previzibire, a ceea ce sepetrece in mod normal. Dar, in ciuda caracterului sdu neagteptat, desurprizd ce gocheazS, acest ,,ceea ce va fi" poate fi prins gi agezat ?n

focarul experienlei de cunoa$tere a omului, printr-un act intelectualde facturi superioarS. Acesta, chiar dacd nu este accesibil tuturor,r5m6ne, pe de altS parte, totugi, unul controlabil de cdtre om, iar prinfaptul cd este transmisibil mai departe gi altora, comunicabil, intr-unfel, rdm6ne rational in fondul siu ultim. in experienla divinatorie,viitorul se constituie pe nigte coordonate care nu vin in prelungireanecesard a celor int6mplate anterior. ExistS, totugi, un mijloc cognitivprin care acesta poate fi inleles, aseminitor, din mai multe punctede vedere, cu ceea ce va fi mai t6rziu, acea rari capacitate intuitivicare il va pune pe Plotin, de exemplu, de c6teva ori, intr-un contactdirect cu Absolutul. Fa!5 de experienla cognitivi ralionald, obi5nuitd,cea specificd acestui tip de cunoagtere este supra-ralionali, angaj6ndsubiectul uman nu numai pe latura sa intelectuali, ci gi prin totceea ce aceasta prezinti in plus, provenind din abisurile saleafective gi volitivee.

e Erwin Rohde, op. cit., p.248.

manifeste ca $i creator dei. Cu aceasta, ghicitorii gi

rgoi.rrnd de a dispune de forlele3asta, insi una ce depSgegte

" intr-o manieri specificS, a

)ot atrage in sfera lor det" gi nici prezentul, cu ceea cera fi. Desigur, acest ,,ceea ce

ra ce este sau din ceea ce a

:, atunci c6nd lucrurile mergxibila necesitate. Dar lumeain domnia purei int6mpldri,rari 5i capricioasi a unorrni 5i efecte depdgesc putinlaa ce va fi cade cu totul de pe

:, previzibile, a ceea ce se

racterului siu neagteptat, defi" poate fi prins gi agezat intului, printr-un act intelectualrci nu este accesibil tuturor,rtrolabil de citre om, iar pringi ahora, comunicabil, ?ntr-unn. in experienla divinatorie,le care nu vin in prelungirea[sG, totugi, un mijloc cognitivndtor, din mai multe punctercea rari capacitate intuitivdle c6teva ori, intr-un contact:ognitivi rationalS, obignuitd,ste supra-ralional5, a ngaj6 nda intelectual5, ci gi prin tot'ovenind din abisurile sale

Momente filosofice din 50 de ani 15

Degi sunt urma5ii ce coboari direct din tdlmdcitorii de semne,inregistrati incd din epoca lui Homer, aparilia profelilor constituieunul dintre fenomenele cele mai caracteristice ale vielii religioasegrecegti din epoca ce premerge constituiriifilosofiei.

Cunoagterea profeticd este rodul inspiraliei ca urmare a parti-cipdrii la inteligenta fiintei divine, agadar, un soi de cunoagtere prinuniune misticd om-divinitate, ?n care primul va 5ti ceea ce cunoa$teultimul, o modalitate de cunoagtere esenlialmente deosebiti de ceape care o vor promova filosofii. ,,Nu gtiinta unei bresle ii invald sitilmdceasci sensul unor semne pe care fiecare le poate vedea; eivdd doar ceea ce vede zeul gi sufletul omenesc pdtruns de divinitate...Ei dezvdluie ce este negtiut prin viziuni extatice"lo. Fiind ales prinaccident, ca urmare a preferinlei int6mpl5toare pe care i-o acorddiubirea divinitdtii, profetul se poate dispensa de o introducere pre-alabili in regulile meseriei pe care o practicS, lipsindu-se de uceniciadob6nditd prin invitSturi de la un magistru. O asemenea exigenli seva impune numai odati cu filosoful. Ca reprezentant al cunoagteriirationale, acesta se inscrie, de preferin!5, ?ntr-o filialie, av6nd deinvilat tainele profesiei de la un magistru. Mediumnitatea profeticdpriviti ca mijloc de cunoagtere proprie a ceea ce este obscur 5i ascuns,fie aceasta chiar gi pe calea unei experienle nu intotdeauna qi in intre-gime controlabile, rdspunde unor cerinle gi nevoi reale ale societSliigrece5ti pre-filosofice. ,,intr-o culturd a vinovSliei, nevoia de siguran!5supranaturalS, de autoritate transcendentd devine coplegitor deputernicS. Firi Delfi, societatea greacd nu ar fi putut indura tensiunilela care era supusi in perioada arhaicS. Sentimentul zdrobitor al igno-rantei gi nesigurantei omenegti, teama de divinul Cronos, groaza demiasma, povara acumulati a tuturor acestora ar fi fost de nesuportatfdrd sentimentul de siguranti pe care un astfel de sfetnic divin gi

omniscient il putea da, siguranta ci in dosul acestui haos aparentexista cunoa$tere gi finalitate"ll.

Cei gapte intelepti (hoi hepto sophoi)formeazd al cincilea tip desophia. La acegtia intelepciunea apare concentrati in formuldri

to lbidem, p.250.tt

E.R. Dodds, Diqlectica spirituluigreq Bucuregti, Meridiane, 19g3, p.96.

16 Vasile Muscd

remarcabile prin laconismul lor (platon - protagoras - 343 b), conlin6ndindemnuri 5i sfaturi, maxime gi sentinle, cele mai multe de facturimoralS, unele infSligate ca adevdruri verificate, altele oferite doar casimple opinii. Degi, in aceasti formi a sa, inlerepciunea deschide ununghi mai larg asupra vielii gi imbrdligeazi lumea dintr-o perspectivdmai generali ce, depigind granilele unei activitili oarecare, tindesi se constituie ?ntr-un adevdrat ghid de a trii, lipse5te incd osolidi ?ntemeiere ralional5, esenliali fiind simpla fundamentare inexperienta practici a vielii. intre acegti inlelepli unii erau simplitirani, ca Myson din chennai. cei mai multri, ca pittacos din Mytilene,Bias din Priene, cleobulos din Lindos, chiron din sparta, solon dinAtena, Periandros din corint, au fost oameni politici, legiuitori. prinmaximele lor - gnomai, multe dintre ele prelu6nd versuri cu caractersententiar din Homer gi Hesiod, ei sunt precursorii poeziei gnomicepe care o va ilustra in mod strdlucit, deja, Solon. Deasupra tuturor seinalti figura lui rhales din Milet, socotit cel maiinlelept dintre ei gi cucare incepe gi girul vechilor filosofi ai naturii.

Pentru wilhelm windelband cei gapte inlelepli trebuie privilica un simptom al unor schimbiri de congtiinl5 mai ad6nci, care sepot inregistra in evolulia mentalitSlii populare colective. Travers6ndun moment de criza, aceasta se desparte de faza anonimatului, iarindividualitatea, care se constituie iegind din acest anonimat comun,se afirmi in opozilie cu restricliile lui intr6nd in conflict acut cuvechea congtiinti morald, cu tabla sa de valori gi principiile pe care eale consacri. Prin reflexia lor, ,,cei 5apte inlelepli" apar ca indrumitoripe plan moral, ce incearci sd ofere contemporanilor lor o solulie de adepdgi gi rezolva aceastS crizi in direc{ia dezvoltdrii cugetdrii etice, incontinuare, sub formula gSndirii individuale libere12.

Al 5aselea, ultimul tip de inlelepciune la care ajungem odati cuThales, ?l reprezintd filosoful gi specificul acestuia este elaborarea uneiimagini generale cu caracter unitar despre lume. Thales este cel mairenumit dintre inlelepli gi primul dintre filosofi, care a primit, ca oconfirmare a recunoa$terii sale, dupd mirturiile legendelor oracolului

tt wilhelm windelband, Geschichte der ontiken phitosophie, Mrlnchen oskar Beck,7972,p.15.

Pratagoros - 343 b), contin6nde, cele mai multe de facturd:- icate, altele oferite doar ca

;; inlelepciunea deschide un::i iumea dintr-o perspectivd-: activitdti oarecare, tinder re a trdi, lipsegte incd o= -s sirnpla fundamentare inI 'rtelepli unii erau simpli'-; :e Pittacos din Mytilene,3- :" din Sparta, Solon din3-:- colitici, legiuitori. Prin

: :'e -ind versuri cu caracter: :"strjf-sorii poeziei gnomice; 5: c.r. Deasupra tuturor se

:: -ai inlelept dintre ei gi cu...ie::: irtelepti trebuie priviti:-s: ^:a mai ad6nci, care se

::- a:e colective. Travers6nd':: :e 'aza anonimatului, iar: : - acest anonimat comun,

-:-aid in conflict acut cu.: :' sl principiile pe care ea-;: er;i' apar ca indrumitorie*::'anilor lor o solutie de a: :::,3 tirii cugetdrii etice, in.=: 3e'ett.--: a care ajungem odatd cu

=::-- a este elaborarea unei:-: -Te. Thales este cel mai

= ' :s:i, care a primit, ca oi:-' : egendelor oracolului

:* --s::-: tr4tlnchen Oskar Beck,

Momente filosofice din 50 de ani 17

delfic, premiul inteleplilor. cunoagterea sa igi intinde granilele pestelargi domenii ale teoreticului gi practicului (Diogene Laertios - Desprevielile 5i doctrinele filosofilor - t,vlt,27). insi abia odatd cu xenofandin colofon se ajunge la congtientizarea cuceririi unui nou imperiuspiritual, diferit de cele precedente, aflat chiar in contradiclie cuacestea. Dar nici acesta nu dd un nume deosebit inlelepciunii sale,vorbind, in continuare, tot de sophio. Abia cu socrate gi cercul dediscipoli care ilinconjoarS, cu deosebire platon, se agazi mai precis gipietrele de hotar ale domeniului specific filosofiei. Aceasta se preocupide o sferi largd de probleme pe a cirei circumferinld, ca un punctoarecare, se mai poate afla chiar gi credinla 5i entuziasmul religios,a$a cum vor apdrea acestea la Platon ?nsugi. unitatea dintre teorie gi

practici incepe si se rup5, predominantd devine latura teoreticdcontemplativS: in perimetrul filosofiei invinge sensul ralional alacesteia, potrivit ciruia filosofia apare ca manifestare a logos-ului,vizSnd supunerea lumii de citre om cu ajutorul instrumentului raliunii.

Am vizut cd antecedentele filosofului ca tip uman sunt magul,preotul, vraciul, medicul, poetul, muzicianul, cdntirelul, dansatorul, a

cdror prezentS se mai face resimlitd uneori in anumite manifestiriale filosofiei. Ei stau in contact cu forlele oculte ale realitdtrii, impli-nind in majoritatea situaliilor roluri catarctice gi iatreice. Au in comunfacultatea gi funclia miraculoasi de a ghici viitorul. in opozilie cu toliacegtia, elementul caracteristic pentru filosof este cunoagterea. prinaceasta el se distinge, separ6ndu-se chiar de la inceput de profet gi

poet, reprezentan{i tipici ai vechii mentalitdii mitice. om al cunoagteriiin primi linie, filosoful acoperi cu cunogtin!ele sale largi c6mpuri aleacesteia: se pricepe cu egald competen!5 gi misurd la toate, lucruri5i oameni, cele ale pdmantului ca gi cele ale cerului. Vastitatea unorasemenea cunogtinte vine ca o sfidare la adresa bunului-simt comun,care drept rdspuns la aceasta il trateazi cu ironie. Anecdota relatatide Platon despre Thales cdzut intr-o groapd in timp ce cerceta cuochiul cerul gi batjocorit de o slujnici pentru ci,,se pricepe sd aflecele ce sunt in cer, dar ce se aflS in spatele lui, ba, chiar ra picioarelelui ii scapi cu vederea..." (Teetet - L47a), este semnificativi in acestsens. La fel gi comentariul, de altfel destul de personal, al lui Hegel pemarginea anecdotei transmise de platon, nu face dec6t si confirme

L8 Vasile Musci

constatarea c; primul conflict care se declangeazi este acela in carecunoasterea filosofici intrd in opozilie cu opinia comuni. ,,poporul -scrie Hegel- 16de de aga ceva gi are avantajul cd filosofii nu pot facela fel. oamenii nu in[eleg ci filosofii 16d de ei, cei care, firi indoiald,nu pot cidea in groapi pentru simplul motiv ci sunt in ea odati pentrutotdeauna, r6d de ei fiindcS ei nu privesc ra ceea ce este superior,,13.

Ne-am face o idee siraci gi simpli, unilaterari despre filosofprivindu-l numai ca om al cunoagterii teoretice. in inlelesul sdu grecesc,reluat de mai multe ori in decursul istoriei filosofiei, si amintimbunSoard doar pe Leonardo da Vinci gi pe Goethe, la care cunoa$terease asociazd gi iubirii de lucruri gi de oameni. Filosofia inseamnd interespentru semeni gi tot ceea ce filosoful gtie gi face, el inchind pe altarulbinelui comun, al colectivitSlii din care insugi face parte. cazurile deindiferentS in fala chemirilor interesului comun,,de retragere dinsocial gi abdicare la treburile publice sunt rare gi exemplul lui Heraclit,retras din cetate ?n individual, constituie doar o int6mplitoare exceplie.Filosoful este, deopotrivi, gi om al acliunii practice, manifest6ndu-se inconsens cu vocatia initial; a intelepciunii, ca legiuitor, conducitorpolitic gi chiar ca gi reformator social. conjunclia aceasta dintreteoretic ai practic, dintre filosofic ai politic, se va realiza ?n maniera ceamai str6nsi in epoca clasicS, la Platon, care in idealul sdu despr.e filosofimpletegte gi visele social-politice pe care le nutregte. Toate acestea nusemnificd dec6t puterea pe care o d5 cunoasterea asupra tuturordomeniilor realitSlii, pe care activitatea raliunii le-a luat in autoritarasa stip6nire. in calitatea sa de om al cunoagterii, filosoful apare ca unpurtitor de adevdr, ceea ce ii asiguri nigte prerogative care-i conferiun respect impirtigit, de obicei, de intreaga colectivitate, cici ,,astipani lumea insemna pentru el a o poseda in fiinla ei, a se ageza inea, gi fdcAnd aga, el pretindea gi contemporanii lui credeau ci eldispunea de puteri asupra Fiinlei gi manifestdrilor ei,,la.

chiar dacd judecatd strict in con{inutul ei, procedura rui rhales 5ia tovardgilor sii de 96ndire poate fi socotitd inci drept naivi gi nu se

t3 Hegel, Prelegeri de istoria fitosofiei, Bucuresti, E,A.R.p.R. , !963,vol. l, p. 157.to Anton Dqmitriu, Phitosophia mirabilis. incercare osupro unei dimensiuni necunoscute

a filosofiei grecegti, Bucuregti, Editura Enciclopedicd Rom6nd, 7974, p. tg}.