moldova n-a uitat. 88 de ani de la inceputul rascoalei de la tatarbunar

7/31/2019 MOLDOVA N-A UITAT. 88 de ani de la inceputul rascoalei de la Tatarbunar

1/17

88 de ani de la inceputul rascoalei de la Tatarbunar

MOLDOVA NU A UITAT

Anul acesta, in centrul atentiei politicienilor si istoricilor de la curtea coalitieiguvernamentale au fost, desi selectiv si tendentios, unele evenimente istorice.Ca multor romani si inca basarabeni care n-au facut disidenta in perioadasovietica, dar au fost si atunci la curte, acestora le place foarte mult sa sevictimizeze. Da!, asa-i romanul de la noi!


2/17

Acestia tind sa-i atribuie viciul victimizarii intregului popor al RepubliciiMoldova. In acest scop au scris si au vorbit foarte mult de asa-numitaperioada a comunismului totalitar, de pretinsele crime pe care le-a savirsitregimul respectiv impotriva poporului moldovenesc. Tot ei, pina la perestroikalui Gorbaciov, laudau din rasputeri orinduirea comunista ca cea mai luminoasa

perioada din istoria noastra si se straduiau din rasputeri sa demonstreze cit deoribil era pe timpul romanilor.

Este adevarat ca in timpul regimului comunist s-au comis si grave incalcari aledrepturilor omului, condamnate, printre altele, de insisi comunistii. Insa acesteilegalitati nici pe departe n-au fost de asemenea proportii asupra carora insistaistoricii de curte. Dar, totodata, o alta perioada istorica, cea interbelica,adica din anii 1918-1940, care a fost si mai totalitara decit cea sovietica,

acesti istorici si politicieni ori o uita, sau chiar daca isi aduc aminte de ea, oreflecta, de asta data ca ca o perioada de prosperitate a poporuluimoldovenesc. Insa realitatea istorica a fost diametral opusa si nu vad de ce artrebui s-o lustruiasca cei care se declara partasi ai dreptatii si democratiei?

Adevarul este ca moldovenii basarabeni s-au aflat toti acesti 22 deani in conditiile starii de asediu, similara cu cea din timpul razboiului.Ei au fost lipsiti de drepturi cetatenesti si libertati elementare,

discriminati in comparatie cu cetatenii romani din Patria-Muma. Dacaistoricii de curte i-ar fi pus pe masa domnului Mihai Ghimpu, Presedinteleinterimar al Republicii Moldova, documentele privind crimele savirsite deregimul romanesc, apoi seful statului semna un decret, in privinta zilei de 28iunie, cu un alt continut, radical opus celui emis deja, sau indeobste renunta laaceasta idee. In orice caz, ar fi fost predispus la o meditatie serioasa. Istoriciide la curte au uitat postulatul lui Marcus Tullius Cicero, care ne povituiesteca : Prima lege a istoriei este sa nu indraznesti a spune neadevarul, iar adoua lege este sa spui tot adevarul.

Pentru a continua tema inceputa in numerele trecute am hotarit, in bazalucrarilor istoricilor moldoveni, sa scoatem in vileag doar cateva file din istoriaperioadei interbelice. Sintem siguri ca aceasta informatie ii va pune pe ginduripe multi oameni.


3/17

Rascoala de la Hotin

Cruzimea deosebita a ocupantilor s-a manifestat si in timpul inabusiriirascoalei de la Hotin. In decembrie 1918 in satele judetelor Hotin si Soroca s-au inregistrat nemultumiri de politica impozitelor, rechizitelor produseloragricole si faradelegilor jandarmilor romani. Tulburarile taranesti au condus lao rascoala care a inceput pe 19 ianuarie si in patru zile a cuprins peste o sutade sate din ambele judete, inclusiv localitati mari cum sint Ocnita, Otaci siSecureni. In multe sate din judetele mentionate sau formatdetasamente inarmate de voluntari in frunte cu soldatii intorsi lavatra de pe front. Detasamente ale taranilor inarmati au fost formate in

Cliscauti, Rocsina, Dincauti, Dancauti, Zarojan, Cristeneti, Ceponoasa, Andol,Prigorodoc, Vladicina, Nedobauti, Malineti, Hotin etc.

In noaptea spre 6(19) ianuarie rasculatii au eliberat tirgusorul Otaci. In timpulluptelor pentru localitatea Otaci a cazut in lupte generalul roman Poietas, carecomanda trupele din aceasta regiune. De la Otaci, rasculatii, unindu-se cudetasamentele de voluntari din satele din imprejurimi, au pornit in douacoloane, una spre Soroca si alta spre Ocnita. Un esalon capturat la Otaci a fost

reutilat in tren blindat care insotea coloana rasculatilor ce se misca spreOcnita. Catre 23 ianuarie rasculatii elibereaza de trupele romane circa 20 desate si centrul judetean Hotin. Este format organul de conducere a rascoalei Directoria, care declara nelegitima anexarea de catre Romania a Basarabiei siproclama restabilirea libertatilor democratice in teritoriile eliberate, trecereapamintului in miinele taranilor, crearea armatei populare. Numarul rasculatilora intrecut cifra de 30 mii. Directoria s-a adresat guvernelor SUA, Frantei siAngliei pentru a-i sustine in organizarea unui plebescit (un referendum) inBasarabia.

Ocupantii au adunat mari forte pentru a inabusi rascoala. Operatiunea militaraimpotriva rasculatilor la care participau forte insemnate ale armatei romane,inclusiv artileria grea, a fost condusa de generalul Davidoglu, stupid si feroce.Rasculatii nu erau bine inarmati. Utilizind artileria, armata romana animicit 22 de sate. Cu restul urma rafuiala. In satul Beleuti, pentru a nu-ldevasta, ofiterii au cerut o contributie de 5000 ruble. In satul Cruglic armata aconfiscat de la populatie toata averea, inclusiv imbracamintea, incaltaminteasi produsele alimentare. Ziarul LHumanite scria in 1919 ca Intr-un sat, dupace prin el a trecut un detasament de represali,i au ramas morti 58 de oameni,dintre care trei femei si un copil . In satele Nedabauti si Rucsin jandarmii


4/17

au impuscat a cite 200 de oameni in fiecare. Satele Otaci, Stauceni,Dolineni, Caplevka, Doroban, Mirautii de Sus au fost pustiite. Taraniidin satul Dolineni, in frunte cu preotul, cu icoane, cruci si prapure inmiini, au iesit in calea armatei, implorind comandantii sa nu admitarafuiala. Insa jandarmii si ofiterii nu au putut fi induplecati. In

coloana pasnica a taranilor s-a tras cu foc de arma, omorind citivatarani, inclusiv preotul, iar armata a jefuit satul. Tot in acest satadolescentii mai mari de 14 ani, circa 1000 de persoane, au fost impuscatifara judecata. Pentru a-si salva viata, oamenii propuneau bani. Ofiterii luaubani de la unele si aceleasi persoane de citeva ori si pina la urma tot leimpuscau. Taranii din satul Prigorodoc, pentru promisiunea de a le cruta satulsi a le salva viata si proprietatile, au platit ofiterilor 10.000 ruble, iar satul nunumai ca a fost jefuit, dar a mai fost si ars totalmente. In satul Naslavcea

jandarmii au impuscat 75 de oameni si au inecat in Nistru 18 oameni.La statia caii ferate din Noua Sulita au fost impuscati 165 deferoviari. Cei ce urmau sa fie impuscati erau mai intii dezbracati de haine,pentru ca acestea sa nu fie gaurite de glonte si murdarite de singe, iar apoiii tineau pe arestati dezbracati citeva ceasuri la frig, acestia asteptindu-simoartea. Cadavrele erau aruncate in fintini si gropi comune.

Un batrin, maistru-lacatusi la statia caii ferate Ocnita, a fost pirit ca ar ficonducator al rasculatilor. Jandarmii l-au arestat si fara a-l ancheta a foststropit cu gaz lampant si ars de viu.

O patrula militara de cavalerie, descoperind in padurea de langasatul Sireuti, in casa si sura padurarului, unde au dat busna, 60 defemei cu copii ascunsi, au incendiat cladirile si i-au ars pe toti de vii.Linga satul Ceponasi, dupa ce au fost incendiate casele, jandarmii au aruncatin moara cuprinsa de flacari doi muncitori, iar linga moara au impuscat peste osuta de oameni. Pe drumuri si strazi zaceau cadavre, iar ocupantii nupermiteau sa fie inmormintate. Sa le manince ciinii!, -raspundeau jandarmiila cererea rudelor de a le autoriza inmormintarea. Multe cadavre au fostsfirtecate in bucati, gurile victimelor fiind ticsite cu cartuse. Oamenii erau arside vii, fiind siliti sa se adune cu zecile in case, carora li se dadea foc din toatepartile.

Cucerind Hotinul, armata a incasat de la populatie contributie derascumparare. Desi contributia a fost platita, soldatii au inceput arestari siexecutii, fara judecata, pe cei care ii suspectau ca ar fi participat la rascoala.Noaptea prin partile Hotinului era lumina ca ziua din cauza vapailor incendiilor.


5/17

Familiile rasculatilor, ramase intimplator in sate, erau impuscate fara nici ocrutare, indiferent de virsta sau sex. Participantul la rascoala E.Mironciuc, fiindnevoit sa se ascunda de jandarmi in oras, a scris in amintirile sale: _ca elvedea nu o data, cum sub escorta soldatilor ofiterii romani duceau grupuriintregi de arestati pe teritoriul cetatii ruinate a Hotinului. De acolo nimeni nu

se mai intorcea inapoi. Oamenii care locuiau in apropierea cetatii imipovesteau ca acolo erau dusi arestati foarte des si atunci se auzeau strigate,chemari de ajutor, care erau inabusite de impuscaturi. Aceste marturii isigasesc confirmarea in una din comunicarile oficiale ale Romaniei despreevenimentele de la Hotin si care se refera la faza initiala a operatiunii dereprimare a rascoalei: Miscarea bolsevica din judeti este reprimata saptesate au fost facute una cu pamintul. Sint omoriti 500 de rasculati. Razbunareatrupelor noastre continua. Insa si dupa data publicarii acestui comunicatarestarile, executiile si incendierea satelor continua. Jandarmii si soldatii iiimpuscau si pe refugiati, inecau femeile, copii, batrinii si barbatii careincercau prin diferite mijloace sa treaca Nistrul si sa se ascunda insatele din stinga riului. Despre cruzimea jandarmilor si soldatilor romani ascris in anul 1927 si anticomunistul francez Gustav Guatherot: ...pe malurileNistrului au fost executati prin sfisiere in patru, impuscati si arsi de vii mii decomunisti. Ce-i drept, Gustav Guatherot incearca sa-i indreptateasca pe

jandarmii romani, afirmind precum ca acestea erau nevoiti sa puna barierapatrunderii bolsevicilor in Basarabia.

Idei asemanatoare cu ale lui Gustav Guatherot avea si fostul prim-ministru alRomaniei Marghiloman, care scria in zilnicul sau: Marele Stat Major comunicaca trupele noastre continua opera de razbunare. Apare intrebarea, dacamoldovenii aveau dreptul la autodeterminare si sint frati cu romanii,in ce baza ultimii isi asuma dreptul a le impune moldovenilor in cemod acestia sa se foloseasca de acest drept?

Generalul Shina, comandantul trupelor dislocate la nordul Basarabiei, la 1februarie 1919, cind a fost ocupat Hotinul de armata romana, a publicat unapel catre populatie, in care scria: _ ca acele sate, unde se va inregistra vre-o impuscatura asupra trupelor, vor fi devastate, locuitorii vor fi impuscati,avutul va fi confiscat, iar locuintele distruse . Credem ca un martor mai bun alfaradelegilor savirsite de armata de OCUPATIE nu exista.

De tot in timpul inabusirii rascoalei au fost executati 11 mii deoameni si 50 mii au fost nevioiti sa se refugieze peste Nistru ,pierzindu-si casele, paminturile si proprietatile. Mii de tarani, printre caremajoritatea absoluta nevinovata, au fost istoviti in inchisori, trimisi la ocna,


6/17

urmarindu-se scopul de a-i invata minte cum nu trebuie sa procedeze incontinuare la sinul Patriei Mama.

Ceva mai tirziu, la 27 martie 1942, in cadrul unei sedinte a Consililui de

Ministri, Ion Antonescu a recunoscut ca din cauza crimelor comise dearmata si jandarmi condusi de generalul Davidoglu in timpul inabusiriirascoalei de la Hotin, Romania mai n-a pierdut Basarabia, deoarece Conferintade pace de la Paris in 1919 a considerat ca romanii sint salbatici.

Rascoala de la Bender

Dupa inabusirea rascoalei de la Hotin, Siguranta romana a intreprins arestariin masa pe intreg teritoriul Basarabiei. In februarie - martie 1919 agentiiSigurantei raportau ca in satele Manziri, judetul Bender, Temeleuti, Pirjolteni,Gorodiste, Cioresti, Varzaresti, Sipoteni si Volcinet din judetul Chisinau,Mascauti, judetul Orhei si mai multe sate din Judetul Ismail s-au inregistrattulburari taranesti. In urma ciocnirilor cu jandarmeria si armata romana s-auinregistrat jertfe omenesti.

O revolta puternica a populatiei impotriva interventiei armatei romane a fostrascoala de la Bender, care a inceput la 27 mai 1919. Detasamenteleinarmate ale muncitorilor feroviari au ocupat gara, de unde fugeau jandarmiiromani, au atacat garnizoana din cetate, fortind trupele care se aflau acolo sase predeie, apoi au luat gara, posta, trezoreria si Primaria orasului. Sectiile depolitie romana a orasului au fost lichidate. Rasculatii l-au prins si l-au executatpe seful Sigurantei romane din Bender, Popescu, cunoscut prin cruzimea sa.Dotarea rasculatilor cu arme a fost nesatisfacatoare, in fond cu arme usoare,iar unii nici pe acestea nu le aveau. De partea rasculatilor trecusera o parteneinsemnata din soldatii romani si francezi.

Impotriva rasculatilor au fost aruncate forte considerabile ale armateiromane. Din partea armatei franceze au participat la inabusirea rascoaleipuscasi algerieni si legionari polonezi. Mai intii orasul timp de citeva ore a fostsupus unui tir de artilerie dupa care a inceput ofensiva trupelor dislocate in

jurul Benderului. Lupta a fost grea si inegala. O buna parte din rasculati aucazut in luptele de starda. Dupa cucerirea orasului, a inceput rafuiala curasculatii si populatia civila. In cetatea din Bender detasamentele de represaliil-au impuscat pe fiecare al zecelea din cei retinuti, fara a-i cruta chiar si pe


7/17

acei care, raniti fiind, se aflau in spitale. In total au fost executati, faraancheta si judecata, 150 de oraseni.

O parte din rasculatii raniti au fost ridicati si ascunsi de catre personalul

spitalului evreiesc din oras, dar tradati de catre provocatori. Pentruascunderea si tratarea lor, personalul spitalului a fost dat pe mina tribunaluluimilitar. Dupa inabusirea rascoalei citeva sute de oameni au fost arestati. A fostorganizat un proces al celor 108. Tribunalul militar i-a condamnat pe 17detinuti la moarte, iar pe ceilalti la mari termene de inchisoare si muncasilnica.

Rafuiala crunta cu acest grup de rasculati a provocat un protest impotriva

actiunilor criminale ale Sigurantei romane. Tribunalul a fost nevoit sareexamineze dosarele a 39 de condamnati. Procesul de casatie a celor 39(din 108) a constituit o lovitura pentru oligarhia romana. AvocatulN.D.Cocea, in cuvintarea de la proces, a demascat barbaria regimuluiinstaurat in tinut: Avem oare dreptul sa cerem basarabenilor, rusilor,evreilor si chiar moldovenilor basarabeni ca ei sa-i iubeasca peromani si sa-i prefere rusilor? Ce am facut noi in acei doi ani deadministrare romana pentru a cistiga simpatiile basarabenilor? Ei auavut o tara libera, revolutia rusa le-a oferit drepturile si libertatile.

Dar ce li s-a dat in schimb? Jandarmi! Agenti ai sigurantei! Perceptorihrapareti! Toti banditi din vechea Romanie! Si acum doriti sa fitiiubiti? Doriti ca basarabeanul sa iubeasca pumnul si calciiul

jandarmului?... In continuare el a mentionat: Daca intr-adevar acesticomplotisti doreau eliberarea Basarabiei, atunci nu aveti dreptul sa-icondamnati. Basarabia trebuie salvata nu de dinsii, dar de jefuitori sicriminali.

Dupa rascoala din Bender, jandarmii s-au apucat de facut ordine si in altelocalitati, fara a economisi cartuse. Astfel, in tirgul Cetatea Alba, laChisinau, Edinet si satul Troianul Nou jandarmii au impuscat 120 deoameni pentru a-i speria pe ceilalti. In pofida acestui fapt, lupta impotrivaocupatiei nu incetase. In anii 1920-1923 ciocnirile armate in Basarabia au avutloc in 120 de localitati.

Rascoala de la Tatarbunar


8/17

Nemultumirea populatiei crestea din zi in zi si s-a soldat cu cea mai marerascoala, care a inceput pe 16 septembrie 1924, in sudul Basarabiei si acuprins vre-o 200 de sate cu centrul la Tatarbunar din sudul Basarabiei. Pe unteritoriu considerabil, rasculatii au instaurat puterea poporului, au proclamatRepublica Sovietica Moldoveneasca. Inabusirea rascoalei a fost pregatita ca o

operatiune speciala de razboi condusa de generalii romani Petrescu siRudeanu, ultimul dictator militar al Basarabiei, asistati de amiralulGavrilescu, care comanda flotila de pe Dunare si sustinea cu focul artileriei debord trupele terestere. In coordonarea actiunilor jandarmilor a participatnemijlocit G.Tatarescu, viceministru de interne.

Pentru a inabusi rascoala, au fost folosite citeva divizii de infanterie sicavalerie, artileria grea, navele flotei dunarene si arma chimica. La

inceput au fost intreprinse operatiuni pentru a-i diviza pe rasculati in grupuriizolate si a nu permite taranilor din alte sate sa adere la ei. Treptat, miscindu-se de la sud spre nord, trupele se rafuiau cu fiecare sat in parte.

Incercarea unor subunitati ale armatei romane pe 18 septembrie de apatrunde, din partea lacului Sasic, spre Tatarbunar, nu s-a incununat cusucces. In imprejurimile Tatarbunarului trupele romane s-au ciocnit cu orezistenta inversunata. Taranii au aparat cu barbatie centrul rascoalei. Atunci

comandamentul armatei romane a aplicat artileria grea, care a bombardatlocalitatea si a intreprins atacul cu gaze asfxiante. In timpul asaltului Tatarbunarului au fost omoriti peste 3000 de oameni. Oraselul era in flacari. Terminind rezervele de munitii, rasculatii, spargind frontul armatei romane, auiesit din incercuire, au parasit Tatarbunarul si s-au indreptat in doua directii,sperind sa largeasca numarul de sate care vor adera la ei.

In Tatarbunar armata a scos din case circa 1600 de locuitori, barbati, femei si

copii si i-au minat in ograda bisericii. Martorul ocular I.Cioara isi aminteste ca ...Ostasii romani au deschis focul din mitraliere asupra multimii.Rasunau gemetele si strigatele ranitilor. Rafale de mitraliere. Tipeteingrozitoare de femei si copii. Numai in prima zi in curtea bisericiiau fost impuscati 89, iar pe strazi 200 de oameni. Apoi au urmat patruzile de rafuiala cu rasculatii din celelalte localitati ale sudului Basarabiei.Autoritatile romane au arestat 1621 de oameni din 35 de localitati pentru aorganiza un proces, care avea menirea sa dovedeasca ca rascoala este minaMoscovei. Arestatii au fost supusi unor torturi bestiale. Rasculatii erau arsi devii in edificiile pe care le aparau, impuscati sub pretextul ca au incercat saevadeze de sub excorta ori arestati si impuscati fara vre-o ancheta. Taraniierau aruncati in subsoluri in care mureau prin sufocare. Intr-un beci de la


9/17

marginea Tatarbunarului au fost inchisi 120 de oameni. Acei, careveneau la usa beciului, pentru a inghiti o gura de aer, erau loviti de

jandarmi cu baioneta in fata. Pina dimineata au ramas in viata doar35. In satul Plahtievca jandarmii i-au inchis pe tarani in beci si i-au omorit cugaze. Si cazuri de acestea au fost multe. Cadavrele erau incarcate in carute si

aruncate in groapa comuna. Printre victime erau si oameni vii, care-sipierdeau cunostinta, insa calaii ii ingropau impreuna cu cei morti. Jandarmiicare pazeau rasculatii se imbogateau care cum putea. Pentru o cana de apaoferita celor retinuti ei luau 3-4 mii lei. Unul din intemnitati, de exemplu, ascapat din beci, platind mita 20 mii lei si oferind doi porci.

Peretii din clasele scolii din Tatarbunar, pe jumatate arsa, unde au fost inchisiarestatii, au devenit rosii de singe. S.A. Soga, participant la rascoala, isi

amintea ca _fiind arestat si adus in cladirea scolii, nu l-a recunoscut peprietenul sau Nichita Scolnic, pina ce acela nu s-a numit singur, - atit dedesfigurat era.

Martorii oculari ai evenimentelor isi aminteau ca pe strazile Tatarbunaruluiputeai vedea ...numai jandarmi beti si agenti ai sigurantei cu mutre fioroase,iar locuitorii ce mai ramasesera in viata se inchideau in case si nu numai canimeni nu iesea afara, dar se parea ca nimeni nici nu respira in vremea

aceasta, fiecare era numai ochi si urechi in asteptarea jandarmilor.

In satul Akmanghit au fost arestati 35 de oameni. 23 dintre ei au fostspinzurati de copaci in vazul satenilor. Celorlalti, dupa ce i-auinmormintat pe tovarasii lor, li s-a ordonat sa-si sape gropi. Dupa aceastamunca au fost siliti sa ingenuncheze. In aceasta pozitie deasupra gropilor, incare urmau a fi inmormintati, si cu armele jandarmilor la ceafa, li s-a luatinterogatoriul. Taranii au fost nevoiti sa semneze procesele-verbale pregatite

de siguranta. Apoi au fost dusi la inchisoare, unde li s-a tras o bataie sora cumoartea. In urma batjocurilor si torturilor 10 tarani au murit in inchisoare, doisi-au pus capat zilelor, i-ar trei si-au iesit din minti.

Pe taranul Vasile Ciumaga jandarmii l-au batut trei ziler in sir, silindu-l sasemneze marturisirea ca a ridicat in satul sau rascoala taranilor, indeplinindo misiune primita de peste Nistru. Cind el a refuzat s-o faca, jandarmii i-auviolat sotia in vazul lui, pe urma au batut-o in mod salbatic, iar pe sotul ei l-au

batut cu veriga de otel pina cind acela si-a dat sufletul.


10/17

Chiar si Vaida-Voievod, fost de multe ori prim-ministru al Romaniei,personalitate reactionara, a fost nevoit in 1925 in Parlament sa recunoasca:Biciul tarist stia sa-si faca treaba, dar in comparatie cu jugul romande asuprire, care bintuie acum in Basarabia, acest bici pare a fi o

jucarie. Problema nationala in Basarabia se rezolva numai prin

focurile de arma. Credem ca afirmatiile in privinta unirii benevole a unui siacelasi neam sunt o provocare nerusinata.

Anri Barbus in cartea sa Calaii consacrata demascarii faradelegilor savirsitede jandarmii si armata romana in Basarabia, inclusiv la Tatarbunar, scria: _ Ofiterul roman Morarescu in curs de doi ani, cit a prestat servicii in Basarabia,a omorit cu mina lui 33 de oameni. Capitanul de jandarmi Zlivoga a torturat cucruzime 100 de pescari din satele din zona deltei Dunarii. Plutonierul Ion Popa

se rafuia cu victimele fringindu-le miinile si picoarele si abia dupa aceea leomora. Cartea scriitorul francez contine multe exemple similare documentatela fata locului si care dovedesc cruzimea regimului de ocupatie romanesc.

Conform datelor oficiale romanesti, in primii zece ani de ocupatiearmata romana a nimicit 30 mii de oameni, in mare parte pasnici. Darstatistica oficiala nu lua in calcul numarul destul de mare alvictimelor arestate fara sanctiunea procurorului si executate fara

judecata si fara proces verbal, sau impuscate in momentul cind auincercat sa evadeze, aruncate sub gheata Nistrului, in lacuri sifintini, deoarece nu erau inregistrati in mod oficial. Este evident cadatele statistice au fost diminuate. Insa doar de foamete si boli, in toataperioada ocupatiei romane, au murit circa 200 mii de oameni, iar torturilor aufost supusi 207 mii, din care 22 de mii au decedat.

Procesul celor 500 si reactia internationala

Inabusind cu cruzime rascoala de la Tatarbunar, ocupantii arestau sute deoameni. Ei au inscenat un proces grandios, care a intrat in istorie subdenumirea de procesul celor 500. Autoritatile aveau intentia, pe de o partesa dovedeasca opiniei publice internationale ca rascoala a fost organizata,chipurile, de Moscova, si de alta parte sa bage spaima in populatie pentru a odomina si infringe.

Arestarile rasculatilor, in majoritatea cazurilor nedocumentate, erau insotite deexecutari in masa, chinuri crunte si jaf, si au durat pina in luna mai 1925. In


11/17

urma denunturilor agentilor sigurantei au fost arestati toti locuitorii ramasi inviata si care participasera la rascoala impotriva regimului de ocupatieromanesc.

Jandarmii si politia, pentru a obtine de la arestati declaratii necesare,foloseau niste metode de tortura imprumutate de la inchizitiamedievala. Pentru a obtine de la arestati declaratiile necesare, acestia erautinuti fara apa potabila si hrana zle intregi si batuti cu bete si verigi de metal.In timpul interogatoriului detinutilor nu li se scoteau catusele. In timpulanchetei preliminare erau supusi torturilor nu numai arestatii, dar si martorii,care erau locuitorii satelor si tirgurilor. Cei care refuzau sa recunoasca in scrisacuzarile ce li se intentau, dupa torturi chinuitoare erau impuscati.

In cartea lui Anri Barbus si pe paginele ziarelor timpului sint descrise diferitelefeluri de tortura aplicate detinutilor de organele represive romanesti impotrivadetinutilor politici:

1). Erau batuti cu vergile de fier infasurate in guma, pina cind ii tisnea singeledin urechi;

2). In urechi i se turna apa clocotita sau ulei fierbinte;

3). In limba i se virau ace;4). Erau batuti la talpi. Dupa primele 50 de lovituri de obicei detinutului i seumflau picoarele. Atunci arestatul trebuia sa le infunde intr-un vas cu aparece, iar apoi sa umble prin camera ca picioarele sa se dezumfle.

5). Arestatii, dupa ce erau snopiti in batai, erau bagati intr-un butoi, in doagelecaruia erau batute cuie cu ascutisul inauntru, si dat de-a dura;

6). I se stringeau miinile cu niste manusi de fier speciale, pina cind i se rupeaufalangele;

7). Arestatului i se stringeau cu clestele organele sexuale;

8). Femeilor li se introduceau verigele de fier incinse in organul sexual;

9). Femeile erau spinzurate de parul capului;

10). Adolescentii prinsi de urechi erau ridicati pina ajungeau la tavan;

11). Arestatul era silit sa stea desculti pe plita incinsa de foc sau sa stea multtimp desculti afara pe gheata sau zapada;

12). Arestatului i se bagau luminari aprinse pe nas;


12/17

13). Arestatul era aruncat intru-un cazan cu apa fierbinte;

14). Detinutului i se smulgeau cu clestele bucati de carne de pe corp;

15). Femeilor li se taiau sinii, li se smulgea parul din cap;

16). Arestatilor li se puneau oua fierbinti subtiori, producindu-le dureri grave.

Astazi la noi se stie foarte mult despre activitatea lui Ejov si Beria inanii 1937-1938, iar activitatea jandarmilor romani, adica a fratilorromani, cu mult mai productiva si ingenioasa in torturi, nu sedoreste a fi cunoscuta.

Desi ministerul de interne a fost nevoit sa recunoasca ca au fost arestati 1 621de oameni din 35 de localitati, invinuiti de participare la rascoala, aceste datesunt minimalizate, deoarece ele reflecta situatia doar pana la prima jumatatea anului 1925, in timp ce arestarile au continuat pina in 1928.

Procesul impotriva rasculatilor a inceput la 24 august 1924 si a durat pina la 2decembrie a aceluiasi an. Speriate de eventualele tulburari ale populatiei,autoritatile au decis desfasurarea procesul in curtea inchisorii. In jurul

inchisorii a fost pusa o paza din ostasii regimentului de infanterie.

Rasculatii la proces au demascat politica jefuitoare si teroarea singeroasa aadministratiei romanesti in Basarabia. Detinutul N. Lisovoi, la intrebareapresedintelui tribunalului militar, ce l-a facut sa puna mina pe arma, araspuns: Foamea. Pe tarani ii considerati drept dobitoace , - spunea el,- Jandarmii vostri ne bateau la fiece pas, ne luau piinea cu carutele,fara sa plateasca un ban. Impozitele, amenzile ne ruinau casele si ne

sileau sa vindem ultima vita... Desi procesul se declara public, accesul lasedintele tribunalului era strict limitat.

Presedintele Ligii drepturilor omului din Romania C.G.Costa-Foru, in pledoriade la procesul celor 500 a spus: Daca pe dreptate vom compararegimul rus din Basarabia cu cel romanesc, apoi trebuie sarecunoastem, fara a leza sentimentele noastre patriotice, ca petimpul regimului rus a fost mai bine... Oamenii s-au rasculat

impotriva chinurilor nemeritate pe care trebuiau sa le indure.Analizati fiecare caz in parte si vedeti daca a fost omul in drept sa serascoale? Puneti-va in locul lui. Eu in locul lui tot ma-s rascula .


13/17

La adresa guvernului roman si a tribunalului militar din Chisinau sosiseranumeroase proteste din partea opiniei publice din Franta, Germania, Austria,Belgia, Anglia, SUA, Japonia. Cei mai buni avocati din multe tari au declarat casint gata sa apere in judecata victimele Tatarbunarului. Astfel, in septembrie1925 a sosit la Chisinau Henri Torres, avocat francez, republican princonceptiile sale politice, si profesorul Ezia Riboldi, deputat italian in parlament,cu scopul sa ieie apararea rasculatilor la judecata, insa guvernul Romaniei nule-a permis acest lucru.

In apararea victimelor autoritatilor romane s-au ridicat reprezentantiiintelectualitatii europene: Anri Barbus, Romain Rolland, Albert Einstein,Theodor Dreiser, Bernard Show, Louis Aragon, Thomas Mann, EptonBill Sinclair, Paul Eluard, Mihail Sadoveanu etc.

Un rol deosebit in apararea rasculatilor a avut-o delegatia opiniei publiceeuropene compusa din Anri Barbius, scriitor francez, Leon Vernochet, profesor,Paul Lami, avocat din Bruxelles. Delegatia venise fiind autorizata deorganizatiile obstesti sa verifice autenticitatea stirilor alarmante, care s-auraspindit in toata lumea in legatura cu faradelegile din Basarabia simonitorizarea procesul celor 500. Ei au avut intilniri si convorbiri curasculatii din unele inchisori ( nu la toate li s-a permis) cu activisti obstesti siavocati din Basarabia si Romania, cu taranii din satele arse de jandarmi siarmata, cu membrii guvernului roman si deputatii parlamentului. Ei auacumulat multe documente elocvente, care demascau regimul colonial sicriminal al autoritatilor romane din Basarabia.

In cartea sa Calaii , aparuta in 1926 Anri Barbius a informat opinia publicainternationala despre adevarata stare de lucruri din Basarabia, despreteroarea, torturile si nimicirea in masa a populatiei tinutului de ocupantiiromani. Fiind la Chisinau la o intilnire cu orasenii, scriitorului i sa transmis ofoaie de hirtie pe care era scris: In sfirsit am aflat despre sosireaDumneavoastra... Frica de a fi demascat l-a impus pe guvernul roman sa vainterzica accesul in inchisoarea in care ne aflam... Insa noi am gasit altemodalitati sa va aducem la conostinta despre abuzurile, teroarea si conditiileantiumane ale regimului stabilit de guvernul roman in inchisori pentru detinutiipolitici... Loviturile cu bita, zmulsul parului, loviturile cu capul de pereti, batailecu picoarele pina la pierderea cunstiintei au scop de a scoate din noirecunoasterea atentatului asupra statului. Tu te-ai pronuntat in aparareanoastra. Catusele de pe miini au devenit mai usoare. Iti multumim AnriBarbius!. Chiar si Albert Einstein in acea perioada a scris: In Basarabia s-a


14/17

produs un protest antiromanesc care a fost inecat in sange in 1924!. ErnestHemingway intr-un articol din ziarul Toronto Star scria : ... acum Romaniaeste nevoita sa tina cea mai mare armata din Europa, pentru ainabusi rascoalele noilor romani, care doresc numai una sa nu maifie romani. Tot el in acelasi an scrie: Asuprirea basarabenilor de catre

guvernul roman reprezinta cel mai mare rau, lichidarea caruia esteproblema vietii pentru Europa. Scriitorul german Felix Gollender inlegatura cu evenimentele de la Tatarbunar a scris: Strigatele Basarabieiajung pina in cer, si daca el ar exista, s-ar prabusi din cauza gemetelor sisuferintelor aduse de ocupanti in acest tinut. Nu exista in lume asa om care arfi in stare sa nu ia apararea poporului basarabean.

Rafuiala mirsava cu taranii in legatura cu rascoala de la Tatarbunar a

continuat si in 1926. Din ordinul generalului Mircescu pe 25 ianuarie a avut loc judecata a 53 de participanti, care n-au asistat la primul proces, deoareceSiguranta nu aflase locul unde ei se ascundeau. Urmatorul, procesul celor17, a avut loc in 1929.

Lupta impotriva regimului de ocupatie in anii 30-40

Dupa inabusirea rascoalelor de la Hotin, Bender si Tatarbunar indreptateimpotriva autoritatilor de ocupatie in miscarea de eliberare a tinutului s-ainregistrat un declin. Un nou val reincepe la finele anului 1928. Dreptconfirmare ne serveste comunicatul ministerului de interne din noiembrie incare se exprima ingrijorarea de faptul ca in diferite colturi ale Basarabiei s-auintetit tulburari taranesti violente. Taranii luau samovolnic paminturilemosierilor si refuzau sa plateasca impozitele care, in opinia lor, erau exageratde mari. La 30 decembrie 1928, mai mult de 6 mii de muncitori din Chisinauau participat la inmormintarea activistului sindical A.Tomov, omorit de

Siguranta romana. Procesiunea s-a transformat intr-un grandios miting.

In decursul lunii ianuarie 1929 la Chisinau, Balti si Bender au avut loc mitingurila care au participat mii de oameni, cerind amnistierea detinutilor politici. Inluna august, din acelasi an, incep demonstratii politice de mare amploare.Autoritatile au incercat sa interzica sindicatele muncitorilor si au ocupat sediulCasei muncitorilor. In apararea sindicatelor au iesit peste 1500 de muncitori,care au patruns cu forta in sediul Casei muncitorilor. Autoritatile au trimis

jandarmii si armata pentru a face ordine. Au avut loc ciocniri violente siarmata a luat cu asalt Casa Muncitorilor, a arestat 253 de oameni, alti zecide oameni au fost crunt batuti. Muncitorii au organizat o coloana de 3000 de


15/17

oameni care au insotit pe cei arestati mergind pe strada centrala si strigindJos Siguranta. A doua zi la Chisinau a fost declarata greva in sprijinulmuncitorilor arestati.

Incepind cu 1930 au loc manifestatii politice si economice de amploare alemuncitorilor cu lozinca Jos ocupantii romani! la care aderau si ceilaltioraseni. Grevele, demonstratiile politice, mitingurile la care sealaturau tulburarile haotice ale taranilor aveau loc anual pina in1939. Prin actul de izgonire a agentilor fiscali, au culminat miscarile taranestidin satele Troian, Cojusna din judetul Chisinau, precum si intr-un sir de satedin tinuturile Soroca, Orhei, Cetatea Alba si Balti.

Daca in perioada 1920-1924 au avut loc 90 greve ale muncitorilor, majoritateacu caracter politic, apoi in 1929-1932 circa 200, iar 1933- 1937 circa 150 degreve.

Se inteteste lupta impotriva impozitelor mari la sate. Sint inregistrate multecazuri cind taranii acaparau in mod samovolnic pamintul, taiau padurile,stringeau roada de pe paminturile mosieresti, refuzau sa plateasca impozitele.

Demonstratiile politice furtunoase au avut loc in ianuarie-mai 1930 laChisinau, Calarasi, Soroca, Lipcani, Larga, Cotelea, Drepcauti, Glinca si Balti. Inurma acestor manifestatii au fost arestati 1716 oameni. La 4 aprilie acelasian in satul Nimoreni, judetul Lapusna, perceptorul l-a omorit pe untaran, numai de atit ca acesta l-a rugat sa-i amine plata impozitului.La fel s-au rasculat impotriva impozitarii abuzive taranii din satul Baimaclia,

judetul Cahul, sustinuti de taranii satelor Cuza Voda, Taraclia, Cagalia , Arcude Sus, Arcu de Jos si si alte sase sate, dar au fost crunt reprimati de

jandarmerie.

Ocupantii inabuseau cu toata cruzimea orice actiune a oamenilor muncii dinBasarabia. Bunaoara, la 10 iulie 1930, impotriva demonstrantilor laChisinau autoritatile au facut uz de arme multi oameni au fostraniti, iar un tinar a fost ucis. Citiva protestatari au fost arestati silegati de cozile cailor si tiriti pe caldarim. Pe urma au fost batuti cu patularmei pe tot parcursul drumului pina la sediul politiei.


16/17

In ianuarie 1932 la Soroca, granicerii romani au impuscat dinambuscada sase tineri: patru muncitori, un taran si o invatatoare, inmomentul cind acestia incercau sa treaca pe malul sting al Nistrului.Aceasta crima a dus la declansarea grevei generale care a cuprins intreagaBasarabie, si care a coincis cu o mare actiune antiguvernamentala, soldata

cu ciocniri violente cu jandarmeria, a taranilor din satele Chircaiesti si Plop-Stiubei, judetul Bender. La aceasta razvratire au participat peste 1500 detarani. Dupa datele statistice numai in prima jumatate a anului 1932 au avutloc 170 de actiuni antifiscale ale taranilor din Basarabia. Autoritatile auraspuns cu represalii. Au fost arestati circa 1600 de oameni.

In legatura cu evenimentul de la Soroca deputatul roman cu conceptii politicede dreapta, Leanca a vorbit de la tribuna Parlamentului urmatoarele:

Basarabia intreaga este scoasa de sub scutul legilor. Cel mai pasniccetatean basarabean, lipsit de orice mijloc de aparare al forteipublice, nici odata nu poate fi sigur de averea, de cinstea si chiar deviata lui. Aceasta stare de lucruri se datoreste regimului, sub care afost mentinuta Basarabia.

Cu asasinatul de la Soroca incepuse o noua serie de crime singeroase aleautoritatilor romane. Arestarile in masa, bataile, torturile salbatice, procesele

judiciare constituie una din cele mai negre pagini din istoria regimului deocupatie din Basarabia. Conform datelor de arhiva si presei timpului, caresunt departe de a fi complete, la Chisinau, Bender, Balti, Orhei, Izmail,Calarasi, Causeni, Telenesti, Briceni si Bolgrad numai in luna aprilie 1932au fost arestati circa 1500 de oameni. In prima jumatate a acestui an auavut loc 20 de procese judiciare impotriva grupurilor de muncitori si tarani. Lasfirsitul acestui an si inceputul lui 1933 incepe o noua serie de procesepolitice. Printre acestea a fost procesul unui mare grup de persoane din satele

Taraclia, Calarasi, Balti si Telenesti.

Dupa asasinarea in 1934 a prim-ministrului I.G.Duca in Basarabia s-a ridicato miscare puternica antifascista. Guvernul roman a interzis toate organizatiileantifasciste legale si a pornit un nou val de arestari, violente si represalii. LaChisinau au fost arestate citeva sute de oameni, la Balti 121, la Orhei - 65, laReni - 30, Izmail, Bender si Otaci cite 25, si la Soroca - 16 oameni. Uncorespondent american de la ziarul New York Post care a vizitat in acelevremuri Basarabia scria: Istoria ocupatiei romane a Basarabieireaminteste mult de Cinghis Han cu hoardele lui. O buna parte dinpopulatia Basarabiei a fost nimicita, fiind inecata in Nistru. Intreaga


17/17

lume civilizata trebuie sa stie ca omorurile, violenta, asuprirea,barbaria din acele zile continua si in prezent_

Potrivit datelor necomplete ale Sigurantei in Basarabia, incepind cu anul

1934, au avut loc 128 de procese judiciare, intentate celor care nu doreau saaccepte regimul romanesc. In seria de procese un loc deosebit revineprocesului antifascistilor, in frunte cu profesorul P.Constantinescu-Iasi, care ainceput la 25 noiembrie 1934 si a durat pina in martie 1936. Participantii laproces au demascat regimul de ocupatie romanesc.

In august 1935, in satele Albinet, Buciumeni, Chirileni, Musteata, Stolniceni,Limbenii Noi din judetul Balti s-au trimis ostiri, in consecinta, au existat victime

omenesti. In perioada de timp 1934 -1937 au avut loc peste 200 deactiuni taranesti.

In anii 1939-1940 in centrele mari orasanesti si multe targuri ale Basarabieiare loc demonstatii antirazboinice si antifasciste. Cea mai impunatoare a avutloc la Chisinau la 24 ianuarie 1940 in timpul sosirii lui Karol al II-lea. Aceasta afost ultima manifestatie antiromaneasca inainte de 28 iunie 1940, care a adusacestei populatii chinuite adevarata eliberare.

Anatol DUBROVSCHI, doctor in istorie

moldova n-a uitat. 88 de ani de la inceputul rascoalei de la tatarbunar

Documents