MOLDAVIDELE

Dezvoltate numai in Carpații Orientali, Moldavidele sunt unitati structurale a căror tectogeneză este de vârstă Miocenă. În cadrul acestora sunt cuprinse mai multe pânze

1. Pânza Flișului Curbicortical2. Pânza de Macla3. Pânza de Audia4. Pânza de Tarcău5. Pânza Cutelor Marginale6. Pânza Subcarpatică

Pânza Flișului Curbicortical (FC)-cuprinsă intre linia Lutul Roșu la V si Linia Internă la E-alcatuită din depozite acumulate într-o zonă depresionară-depozitele alcatuiesc 2 sectoare

Sectorul central – nordic-începe în a doua parte a Cretacicului inferior unde se continuă aproape de Cretacicul superior dominant din faciesuri de fliș-în Barremian apar Stratele de Plăiesti peste care urmeaza Flișul de Toroclej și apoi fliș alcătuit din gresii calcaroase (divizat de Gresia de Cotumba)-din Vaconianul superior pana in Senonianul inferior partea superioara a sectorului trece lateral in Marne Roșii cu care se și incheie sectorul respectiv

Sectorul central – sudic-general succesiunea litostratigrafica este asemanatoare sectorului nordic-Flișul Curbicortical este nedivizat- în partea superioară cuprinde gresii masive și pe aprox. 1000m Flișul de Fieni-partea superioara din Fliș Curbicortical trece in Marne Roșii apoi la V în Seria de Dumbrăvioara iar spre parte superioara în Formațiunea de Dobârlău.-depozitele post – tectogenetice apar doar in sectorul sudic incep de la limita Cretacic/Paleogen reprezentate de marne roșii și albe-depozitele Eocenului sunt alcatuite din argile violacee, depozite de fliș cu intercalații de marne-depozitele Oligocenului – Miocenului inferior sunt reprezentare de facies șistos – bituminos peste care urmeaza Gipsurile de Sărata (episod evaporitic) și Stratele de Cornu (facies grezos – argilos – nisipos)-se incheie cu Molasa de Doftana

-Pânza Flișului Curbicortical a suferit deformări în două faze de tectogeneză prima se situeaza intrasenoniancea de a doua, cea mai importanta intraburdigaliană-planul de șariaj sta peste depozitele burdigaliene și suporta Molasa de Doftana

Pânza de Macla (M)-depozitele acesteia apar numai in sectorul de curbură al Carpaților-aparțin Cretacicului superior sincrone Faciesului de Fieni avand urmatoarea succesiune

fliș vargat fliș alb – cenușiu gresii feldspatice

-depozitele post – tectogenetice sunt identice Pânzei FC -debuteaza cu marne de Gura Beliei continua Flișul de Șotrile și se incheie cu Faciesul de Valea Caselor-urmeaza o scurta intrerupere in sedimentare urmand Gipsurile de Sărata, Stratele de Cornu, Molasa de Doftana-șariajul a avut loc în mod similar Pânzei FC

Pânza de Audia (A)-încălecată de Pânza FC de-a lungul Liniei interne și separată de Pânza de Tarcău prin Linia Audia

Sectorul central – nordic -incepe cu Formațiunea Șisturilor Negre alcatuită din roci argiloase – siltice, șistoase, bituminoase-exista 3 complexe

complexul sferosideritic cu gresii cu elemente de șisturi verzi, calcarenite, argile, siltite si lentile de sferosiderite

complexul șistos este alcătuit din argile și siltite cu intercalații de gresii, spongolite si doua nivele de brecii sau gresii arcoziene cu fragmente de granodiorite

complexul grezos silicios, glauconitic și subordonat cu șisturi argiloase negre și brecii cu elemente de granodiorite

-continua cu Șisturi Vărgate predominant pelitice (argile, marne) de culoare roșie și mai rar verzuie, cu intercalații de gresii calcaroase și mai putin jaspuri, radiolarite, tufite și brecii cu elemente de granitoide-pachetul de gresii dispus discordant și transgresiv, care incheie sedimentarea

Sectorul central – sudic -alcatuirea este asemanatoare sectorului central – nordic-cuprinde Formatiunea Sisturilor Negre, Sisturi Vargate-depozitele post – tectogenetice sunt in facies de fliș - Flașul de Siriu

-șariajul a avut loc in timpul mișcarilor intraburdigaliene – faza de tectogeneza stirică veche-stilul de deformare a depozitelor este caracterizat de imbricarea deasă a unor solzi-deformarile ulterioare ale pânzei sunt datorate miscarilor moldavice.

Pânza de Tarcău (TC)

-are cea mai mare extindere-este polifaciala prezentand faciesuri diferite de la interior spre exterior

Sectorul central – nordic -de la V spre E se cunosc faciesurile de Tarcău, Ciunget, Tazlău și Leșunț - Putna-se disting faciesurile de Tarcău, Ciunget, Tazlău – Colți și Leșunț-in Faciesul de Tarcău exista o succesiune completa unde exista continuitate de sedimente incepand din partea mediana a Cretacicului inferior și pâna în Micenul inferior.-depozitele Cretacicului inferior constituie Formațiunea Șisturilor Negre asemanatoare și sincronă celei din PA.-și aici se disting 3 complexe litologice-sferosideritice șistos grezos glauconitic-in Cretacicul superior urmeaza Stratele de Lupchianu alcatuite din argile și marne cenușii și roșiatice cu nivele de calcarenite și tufite și intercalații de gresii calcaroase iar in partea superioara marnocalcare cu intercalatii subtiri de gresii calcaroase-Flișul de Horgazu reprezinta o alternanta ritmica nisipoasa – marnoasa-spre exterior în faciesurile de Ciunget, Tazlău și Leșunț - Putna trece în Flișul de Hangu-Paleocen superior – Eocen mediu este reprezentat prin Gresia de Tarcău construita din gresii cenusii cu ciment calcaros si intercalatii subtiri de argile impartita in 2 stive de Flișul de Giurgiu – Ghelnița-spre E se afla Flișul de Putna urmat de Flișul de Straja cu argile vargate-in Faciesul de Putna peste Flișul de Sucevița apar Calcare de Pasieezna-in intervalul Eocen mediu – superior dupa Gresia de Tarcău urmeaza Flișul Podu Secu (flis mai calcaros) care trece spre E in Flișul de Plopu (fliș cu argile șistoase roșii)-intervalul Oligocen – Miocen inferior reprezentat de Gresia de Fusaru divizata printr-un Orizont Șistos la baza trece spre E în marne cu globigerine si Gresie de Lucărești iar partea inferioara a Orizontului Șistos trece in Menilite inferioare si Marne Bituminoase in timp ce partea superioara corespunde Șisturilor Disolitice inferioare.-partea superioara a Gresiei de Fusaru – gresie alba, silicioasa (Gresia de Kliwa)-succesiunea se inchieie cu Flișul de Vinețișu – Găinești trecand lateral spre E in Disodilele superioare

Sectorul central – sudic -depozitele oligocen – miocen inferior sunt asemanatoare-aici apare Faciesul de Pucioasa și Fusaru continuat de Flișul de Vinețișu si apoi Disodilele superioare unde toate trec spre V in Olistostroma de Slon- Faciesul de Pucioasa și Fusaru trec spre E la gresiile de Kliwa si de Fusaru la randu lor trec in faciesuri de Kliwa inferioara si Kliwa superioara separate de Flișul de Podu Morii-continua sedimentarea peste Disodilele superioare cu Gipsul inferior incheindu-se cu Stratele de Cornu cu argile, nisipuri si gresii-ulterior miscarilor intraburdigaliene sedimentarea se reia cu depozitele post – tectogenetice care intra in alcatuirea Sinclinalului de Slanic (Molasa de Doftana + Molasa de Slanic)-caracterul polifacial, deformarea diferita si formarea digitațiilor => diversitate de tipuri de cute

-șariajul acesta s-a produl in 2 momente-primul in timpul fazei tectogenetice-al doilea a avut loc in faza stirică noua

Pânza Cutelor Marginale-reprezinta unitatea externa-este in cea mai mare parte acoperita, fiind vizibila doar in cateva semiferestre tectonice Putna, Bistrița, Oituz, Vrancea și Dumesnic-in succesiunea depozitelor s-au constatat variatii de facies de la V la E si N la S

Semifereastra Bistritei -din Cretacicul inferior si pana in Miocenul inferior a avut loc o succesiune litostatigrafica fara intreruperi-Cretacicul inferior cuprinde Stratele de SărataCretacicul superior ii corespund Șisturile Vargate iar in ultima parte s-au acumulat calcare cu silexite si calcarenite cu intercalatii de marne roșii-Pleocen – Eocen inferior reprezentat de Flișul de Runcu, Flișul de Piatra Uscata și Stratele de Jgheabul Mare-Eocenul mediu și superior sunt alcatuite din Calcarele de Doamna spre V Calcare de Pasieezna, Strate de Bisericani și Marnele de Globigerine + Gresia de Lucăcești-Oligocenul cuprinde Gresia de Kliwa iar la limita cu Miocenul Disodile superioare-Miocenul inferior incepe cu Disodile superioare si continua cu Stratele de Gura Șoimului -> Formatiunea inferioara cu sare acoperita la E de Gresia de Condor ce trece spre V in Gresia de Bălțătești ce continua cu Molasa de Hârja si se incheie cu Formatiuni Cenusii (marne, argile, nisipuri, pietrisuri)

Semifereastra Vrancei-se disting 2 faciesuri-de Greșu – intern-de Buciaș - extern -exista deosebiri numai pana la nivelul Stratelor Bisericani-Cretacicul inferior, Faciesul de Bucias cunoaste Stratele de Streiu-Cretacicul superior – Stratele de Tisaru (partea inferioara fiind alcatuita din marne, radiolarite, conglomerate si gresii glauconitice)-Senonian – Stratele de Lepșa -> calcarenite + marne roșii-Paleocen – Eocen mediu – Stratele de Cașin peste care urmeaza depozite de fliș (de Greșu)-Oligocenul – facies bituminos + gresii de Kliwa-Miocenul inferior – Formatiunea inferioara de sare si se termina cu Stratele de Hârja si Formatiunea Cenusie (doar in E panzei)

Pânza Subcarpatică (SC)-cea mai extinsa si mai externa unitate a Moldavidelor

-alcatuita din depozite Miocen inferior si medii – predominant molasice-delimitarea spre interior este marcata de fruntea Pânzei Cutelor Marginale-limita externa pana la Valea Trotusului-depozitele sunt in contact tectonic de-a lungul Faliei Pericarpatice

Sectorul central – nordic -incepe cu stratele de Bisericani (argile roșii si verzi)-Eocen superior – marne cu globigerine, local Gresia de Lucărești-Oligocen – facies bituminos cu gresii de Kliwa-limita Oligocen/Miocen – Disodile superioare – Menilitele superioare – Stratele de Gura Șoimului – Formatiunea inferioara de Sare – lateral spre E Conglomerate de Pietricica-Miocenul inferior – Gresia de Condor + la E Conglom de Pietricica ambele fiind acoperite cu Formatiune Cenusie-Badenian – Gresia de Răchitașu - Șisturi cu Radiolari + Marne de Spiratella-Sarmațianul inferior contin conglomerate, gresii si tufuri andezitice

Sectorul central – sudic-succesiune litostatigrafica asemanatoare sectorului central – nordic -Acvitanianul este materializat in Șisturile Disodilice superioare-depozitele Sarmațianului inferior constituit din gresii si conglomerate discordante-intre Valea Moldovei si Valea Buzaului se disting mai multe digitatii-Scăriga-Pietricica-Valea Mare-la S de V.Buzaului acestea sunt acoperite de depozite neosarmatiene-stilul tectonic cel mai frecvent consta in cute – falii -s-a format prin subșariaj in timpul tectogenezei moldave dar si tectogenezele mai vechi au contribuit la depunerea formatiunilor cu sare si la cuartarea depozitelot panzei asa cum se poate constata pentru tectogeneza stirică noua.