modulul bast ro 2014

8/19/2019 Modulul Bast Ro 2014

http://slidepdf.com/reader/full/modulul-bast-ro-2014 1/101

Academia de Studii Economice din Moldova Școala Superioară de Turism și Servicii Hoteliere

Business și administrare în sferaturistică (Cursuri de perfecţionare pentru prelungirea valabilităţii certificatului)

Autor: Nicolae PLATONConferenţiar universitar, doctor în economie

CHIŞINĂU - 2014



CUPRINS

Tema № 1. Aspecte legislative în turism 1. Reglementări legislative în domeniul industriei turistice2. Obiectivele Agenției Turismului 3. Atribuţiile Agenției turismului

4.

Utilizarea voucherului turistic5. Activitatea tur-operatorilor şi agenţiilor de turism. Drepturi şi obligaţiuni 6. Licenţierea activităţii de turism7. Suspendarea şi retragerea Licenţei de Turism în baza legii privind organizarea şi desfăşurareaactivităţii turistice 8. Structurile de primire turistică9. Drepturile şi obligaţiile turiştilor 10. Asigurarea de călătorie11. Protecţia şi securitatea turiştilor12. Crearea şi funcţionarea zonelor turistice naţionale 13. Pregătirea profesională şi perfecţionarea cadrelor

Tema №2. Reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător 1. Noțiuni generale privind licențierea activității de întreprinzător 2. Conţinutul licenţei 3. Documentele necesare pentru obţinerea sau prelungirea licenţei 4. Decizia privind eliberarea/prelungirea licenţei sau privind respingerea declaraţiei

pentru eliberarea licenţei 5. Eliberarea sau prelungirea licenţei 6. Reperfectarea licenţei 7. Eliberarea duplicatului licenţei 8. Taxa pentru licenţă 9.

Controlul în domeniul licenţierii 10. Suspendarea temporară şi reluarea valabilităţii licenţei 11. Retragerea licenţei

Tema № 3 Particularităţile legislaţiei muncii în turism 1. Reglementarea raporturilor de muncă 2. Drepturile şi obligaţiile de bază a salariatului 3. Drepturile şi obligaţiile de bază a angajatorului 4. Contractul individual de muncă 5. Timpul de muncă şi timpul de odihnă

6.

Concediile anuale7. Remunerarea angajaţilor 8. Disciplina muncii9. Răspunderea materială

Tema № 4 Protecția consumatorului 1. Noţiuni generale privind protecția consumatorului 2. Clauze abuzive3. Drepturile fundamentale ale consumatorilor4. Obligaţiile prestatorului

5.

Încheierea contractelor6.

Remedierea, înlocuirea, restituirea contravalorii serviciului necorespunzător, reducerea preţului 7. Informarea consumatorului



8. Acțiuni privind protecția drepturilor consumatorilor 9. Responsabilitatea firmei turistice pentru încălcarea termenelor stabilite Tema № 5. Bazele fiscаlității în turism 1. Noțiuni generale privind fiscalitatea 2. Drepturile şi obligaţiile contribuabilului în conformitate cu Codul Fiscal 3. Impozite și taxe 4. Impozitul pe venit

5.

Taxa pe Valoarea Adăugată 6. Administrarea fiscală 7. Metode indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice8. Amenzi, sancțiuni, penalități 9. Contestațiile

Tema № 6. Voucherul turistic1. Aplicarea voucherului turistic2. Dările de seamă, evidenţa şi păstrarea voucherului turistic 3. Completarea voucherului turistic

Tema № 7. Legislația vamală 1. Noțiuni de bază privind modul de trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către

persoane fizice2. Introducerea bunurilor pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice3. Scoaterea bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice 4. Introducerea şi scoaterea obiectelor şi bijuteriilor din metale şi pietre preţioase de către

persoanele fizice5. Introducerea şi scoaterea valorilor culturale6. Introducerea și scoaterea valutei străine

Tema № 8. Tehnica operațiunilor de turism 1. Noțiuni generale 2. Organizarea activităţii turistice. Formele de turism 3. Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare. Abreviaturi utilizate 4. Structurile de primire turistică cu funcțiuni de alimentare. Abreviaturi utilizate5. Acordul Schengen

Tema № 9. Specificul activităţii de transport în industria turismului. AcordulInterbus1. Reglementarea activității de transport în Republica Moldova

2.

Noțiuni privind transportul 3. Transporturile turistice

Tema № 10 Migrațiunea în turism 1. Noțiuni de bază 2. Drepturile şi obligaţiile străinilor 3. Condiţiile de intrare a străinilor pe teritoriul Republicii Moldova 4. Nepermiterea intrării în Republica Moldova 5. Interdicţia de intrare în Republica Moldova 6. Stabilirea dur atei interdicţiei de intrare în Republica Moldova 7. Ieşirea de pe teritoriul Republicii Moldova

8.

Regimul acordării vizelor 9. Invitaţia 10. Returnarea străinilor de pe teritoriul Republicii Moldova



Curs № 1: Aspecte legislative în turism1. Reglementări legislative în domeniul industriei turistice2. Obiectivele Agenției Turismului3. Atribuţiile Agenției Turismului 4. Utilizarea voucherului turistic

5.

Activitatea turoperatorilor şi agenţiilor de turism. Drepturi şi obligaţiuni 6. Licenţierea activităţii de turism7. Suspendarea şi retragerea Licenţei de Turism în baza legii privind organizarea şi

desfăşurarea activităţii turistice8. Structurile de primire turistică9. Drepturile şi obligaţiile turiştilor 10. Asigurarea de călătorie11. Protecţia şi securitatea turiştilor12. Crearea şi funcţionarea zonelor turistice naţionale 13. Pregătirea profesională şi perfecţionarea cadrelor

1. Reglementări legislative în domeniul industriei turistice Activitatea turistică în Republica Moldova este reglementată în temeiul Legii

cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice nr. 352-XVI din24.11.2006, publicată în Monitorul Oficial nr.14-17/40 din 02.02.2007. (Modificări

prin Legea nr. 280 – XVI din 14.12.2007, în vigoare din 30.05.2008 MonitorulOficial 94-96 pag.68-71).Prezenta lege reglementează: raporturile juridice ce ţin de elaborarea şi promovarea politicii de stat în domeniulturismului;

organizarea şi coordonarea activităţii turistice şi a activităţii de întreprinzător îndomeniul turismului; formele de turism;

crearea şi activitatea zonelor turistice naţionale;

stabileşte cerinţele privind calitatea serviciilor turistice şi asigurarea securităţiituriştilor; principiile de colaborare internaţională în domeniul turismului.

2. Obiectivele Agenției Turismuluia) dezvoltarea integrată, echilibrată şi durabilă a turismului intern şi internaţional;

b) promovarea pe plan internaţional a Republicii Moldova ca destinaţie turistică;c) integrarea politicii de dezvoltare a turismului în politica de dezvoltare generală aţării;d) includerea în circuitul turistic internaţional a patrimoniului turistic naţional;e) apărarea drepturilor consumatorilor produsului turistic;g) asigurarea prestării unor servicii turistice care să corespundă standardelorinternaţionale;h) crearea unui climat investiţional favorabil pentru atragerea investiţiilor autohtone

şi străine în domeniul turismului.



3. Atribuţiile Agenției turismuluia) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, strategia şi programele naţionaleîn domeniul turismului şi poartă răspundere, în limita competenţei sale, pentruimplementarea acestora;

b) coordonează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu asociaţiileobşteşti din domeniul turismului măsurile privind realizarea strategiei şi politicii destat în domeniul turismului;c) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, mecanismele economice destimulare a dezvoltării turismului şi poartă răspundere, în limita competenţei sale,

pentru implementarea acestora;d) efectuează analize şi pronosticuri privind dezvoltarea turismului în ţară,furnizează, în limita competenţei sale, informaţii din domeniul turismului lasolicitarea organelor ierarhic superioare;

e) reglementează activitatea turistică din ţară prin elaborarea de acte normative,armonizate cu normele internaţionale;f) organizează şi monitorizează activitatea turistică în zonele turistice naţionale;g) organizează şi desfăşoară activitatea de promovare a imaginii Republicii Moldovaca ţară ce prezintă interes atît pentru turismul intern, cît şi pentru cel internaţional,organizează activităţi expoziţionale în domeniul turismului în ţară şi peste hotare;h) reprezintă interesele statului în domeniul turismului în organismele internaţionaleşi regionale, coordonează şi monitorizează colaborarea Republicii Moldova cuOrganizaţia Mondială a Turismului şi cu alte organisme internaţionale din domeniu înconformitate cu legislaţia;i) coordonează implementarea programelor de asistenţă tehnică acordată de UniuneaEuropeană, de Organizaţia Mondială a Turismului şi de alte organisme internaţionale,

precum şi a programelor de integrare europeană în domeniul turismului; j) organizează ţinerea evidenţei patrimoniului turistic, asigură valorificarea şi protejarea acestuia în conformitate cu legislaţia;k) avizează documentaţia de urbanism privind zonele şi staţiunile turistice, precum şidocumentaţia referitoare la construcţiile din domeniul turismului;l) examinează petiţiile consumatorilor referitoare la serviciile turistice, efectuează controlul calităţii serviciilor turistice prestate;

m) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, normele metodologice şicriteriile de clasificare a structurilor de primire turistică şi a agenţilor economici dinindustria turismului, efectuează clasificarea structurilor respective şi exercităcontrolul asupra respectării criteriilor de clasificare;n) elaborează norme metodologice privind instituirea rutelor turistice, aprobă şiînregistrează rutele turistice conform legislaţiei;o) colaborează cu diverse asociaţii şi organizaţii neguvernamentale în probleme ce ţinde domeniul turismului;

p) acordă asistenţă metodologică şi informaţională în probleme ce ţin de sfera

turismului agenţilor economici din industria turismului, asociaţiilor obşteşti d indomeniu, precum şi autorităţilor administraţiei publice locale;



q) organizează şi supraveghează activitatea editorială şi de publicitate în domeniulturismului;r) organizează pregătirea şi perfecţionarea continuă a cadrelor în domeniulturismului;t) elaborează modelul contractului de servicii turistice şi modelul voucherului turisticşi le prezintă Guvernului spre aprobare;

u) gestionează Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului;v) monitorizează circulaţia turistică;x) ţine Registrul turismului;y) exercită alte atribuţii stabilite de legislaţie.

4. Utilizarea voucherului turisticModelul contractului de activitate turistică, modelul voucherului turistic,

instrucţiunea privind modul de completare a voucherului turistic, modelul de dare deseamă privind utilizarea formularelor voucherelor turistice se elaborează de Agenția

Turismului şi se aprobă de Guvern. Modelul unic al voucherului turistic va fi utilizat în baza şi în conformitate cucontractele perfectate la:

a) turismul receptor; b) turismul emiţător;c) turismul intern;d) deservirea cu excursii.Voucherul aplicat la turismul receptor se utilizează la primirea şi deservirea

cetăţenilor străini pe teritoriul Republicii Moldova. Voucherul aplicat la turismulemiţător se utilizează la deservirea, în afara teritoriului Republicii Moldova, acetăţenilor Republicii Moldova şi a persoanelor care nu sînt cetăţeni ai RepubliciiMoldova. Voucherul aplicat la turismul intern se utilizează la deservirea turiştilor peteritoriul republicii şi la organizarea traseelor turistice (pedestre, ecvestre, cutracţiune, cicliste, acvatice, cu transport etc.), inclusiv la rute pentru zile de odihnă,

precum şi la organizarea odihnei la baze turistice, în campinguri, moteluri, indiferentde forma de proprietate şi de amplasarea obiectivului de profil turistic (este vorbadespre proprietatea amplasată peste hotarele Republicii Moldova). Voucherul turisticaplicat la deservirea cu excursii pe teritoriul Republicii Moldova se utilizează laorganizarea excursiilor.

Voucherul turistic poate fi: individual, pentru familie, pentru grup.La călătoria individuală (excursie), voucherul se perfectează individual pentru

fiecare persoană. La călătoria de familie (excursie) se perfectează un singur voucherturistic pentru întreaga familie, cu indicarea tuturor membrilor familiei participanţi lacălătorie. La călătoria în grup (excursie), voucherul se perfectează pe numeleconducătorului grupului de colaboratori ai unei întreprinderi, instituţii, organizaţii, destudenţi ai unei instituţii, de sportivi ai unui club sau ai unei federaţii, care întreprindo călătorie comună, cu condiţii strict planificate ce ţin de itinerar, durată,componenţă, calitate şi preţul egal al serviciilor. La voucherul pentru grup se

anexează lista tuturor membrilor grupului, cu indicarea numărului de turişti,aplicîndu-se ştampila agentului economic care a eliberat voucherul. Călătoria se



consideră în grup dacă acesta este format din cel puţin 6 turişti. La dorinţă, fiecăruimembru al grupului poate fi perfectat un voucher individual.

La formarea de către agentul economic a unui grup mixt din clienţi, care nu sereferă la categoriile menţionate anterior, sosiţi conform anunţului pentru o călătorieconcretă pe un itinerar format în prealabil, fiecărui turist sau fiecărei familii de turiştii se perfectează un voucher individual sau pentru familie, voucherul fiind unicul

document însoţitor al turistului, ce conţine informaţia despre numărul şi calitateaserviciilor prestate.Voucherul se perfectează pentru toate tipurile de turism organizat, cu excepţia

cazurilor cînd grupuri de elevi pleacă peste hotare în baza unei invitaţii oficiale de participare la festivităţi, concursuri, competiţii etc., cheltuielile de călătorie fiindsuportate de către organizatori.

Voucherul serveşte drept temei pentru deservirea turiştilor şi este primit de oriceagent economic care practică activitate de turism fără perceperea unei plăţisuplimentare. Toate decontările reciproce pentru serviciile notificate în voucher se

efectuează între agenţii economici de sine stătător, în conformitate cu actelelegislative în vigoare.Agenţii economici care practică activitate de turism, la perfectarea contractului

cu parteneri străini, fac schimb de vouchere. La prezentarea voucherului partea primitoare este obligată să asigure nivelul adecvat de deservire, calitatea şicomponenţa serviciilor notificate în el, fără perceperea unor plăţi suplimentare. O

plată suplimentară poate fi percepută în cazul în care turistului i-au fost prestate, lacererea sa, servicii suplimentare, neindicate în voucher.

Agenţii economici care prestează servicii turistice primesc spre deservirevoucherele eliberate de către alţi agenţi economici.

Agenţii economici care practică activitate de turism în Republica Moldova vorutiliza în activitatea lor, ca document de strictă evidenţă, formulare tipizate alevoucherelor turistice, tipărite conform modelului aprobat de Guvern. Alte tipuri devouchere sau documente, ce le-ar substitui, nu sînt valabile.

Agenţii economici titulari ai licenţelor de turism sînt obligaţi:a) să procure formularele tipizate ale voucherelor turistice la Întreprinderea de

Stat Editura de Imprimate "Statistica"; b) să prezinte Agenției Turismului dări de seamă trimestriale privind utilizarea

formularelor voucherelor turistice pînă la data de 25 a lunii imediat următoare

trimestrului de gestiune.Agenţii economici care practică activitate de turism utilizează voucherul la

achitarea cu clientul, precum şi la achitările reciproce între agenţii economici:transportatori, proprietarii locurilor de cazare, birourilor de excursii etc.

Voucherul este compus din trei file de culoare diferită, care se autocopie.La completarea formularului statistic privind circulaţia turiştilor nr.1-tur, agenţii

economici anexează o notă explicativă privind volumul de vînzări al serviciilorturistice, întru evitarea eronării datelor statistice.

Agentul economic care practică activitate de turism poartă răspundere pentru

corectitudinea şi veridicitatea perfectării, aplicării, evidenţei şi păstrării voucherelor.



5. Activitatea turoperatorilor şi agenţiilor de turism. Drepturi şi obligaţiuni Comercializarea serviciilor şi pachetelor turistice pe teritoriul Republicii

Moldova este efectuată de turoperatori şi agenţiile de turism în baza contractului deservicii turistice şi a voucherului turistic, ca parte integrantă a acestuia, în

conformitate cu legislaţia.Turoperatorii pot desfăşura următoarele activităţi:a) contractarea de servicii turistice de la agenţii economici care prestează direct

astfel de servicii (unităţi de cazare, unităţi de servire a mesei, agenţi transportatori,unităţi de prestare a serviciilor de agrement) şi formarea de pachete turistice;

b) comercializarea pachetelor turistice proprii prin intermediul agenţiilor deturism sau direct consumatorilor;

c) rezervarea şi comercializarea de bilete pentru diverse mijloace de transport, pentru spectacole şi pentru alte manifestări culturale;

d) organizarea de congrese, conferinţe, întruniri sportive şi culturale, dacăacestea implică prestarea serviciilor turistice. Agenţiile de turism pot desfăşura următoarele activităţi:a) comercializarea pachetelor turistice contractate de la turoperatori;

b) comercializarea serviciilor proprii, precum şi a serviciilor contractate de laalte agenţii de turism licenţiate;

c) vînzarea serviciilor proprii altor agenţii de turism;d) rezervarea şi comercializarea biletelor pentru diverse mijloace de transport,

pentru spectacole şi pentru alte manifestări culturale.

Drepturile turoperatorilor şi agenţiilor de turisma) să presteze servicii turistice în conformitate cu legislaţia;

b) să reclame de la turişti şi parteneri repararea prejudiciului cauzat de aceştia;c) să beneficieze de asistenţă metodologică şi informaţională în domeniul

turismului din partea Agenției Turismului;d) să participe la acţiunile de promovare a imaginii Republicii Moldova ca

destinaţie turistică şi să fie incluşi /incluse în cataloage, ghiduri şi alte mijloace delansare a ofertei turistice naţionale;

e) să fie incluşi /incluse, la solicitare, în programele de pregătire profesională

iniţiate de Agenția Turismului;f) să beneficieze de înlesnirile acordate în condiţiile legii;g) să creeze asociaţii profesionale în conformitate cu legislaţia.

Obligaţiile turoperatorilor şi agenţiilor de turisma) să obţină de la Camera de Licenţiere licenţa pentru activitate turistică ca

turoperator sau agenţie de turism; b) să asigure atragerea în ţară a turiştilor străini: turoperatorii – minimum 100 de

persoane anual, iar agenţiile de turism – minimum 50 de persoane anual, începînd cu

al treilea an de activitate;c) să încheie contracte de colaborare în exclusivitate cu structurile de primire

turistică clasificate;



d) să încheie contracte de servicii turistice conform modelului aprobat şi săelibereze vouchere turistice;

e) să presteze în totalitate serviciile prevăzute în contractul de servicii turistice;f) să elaboreze, din punct de vedere metodologic, cel puţin o rută turistică

internă şi să o asigure cu materiale ilustrativ-publicitare;g) să pună la dispoziţia turiştilor informaţii exhaustive privind programul turistic

propus, procedurile consulare, drepturile şi obligaţiile turiştilor, condiţiile deasigurare, modul de reparare a prejudiciilor şi condiţiile de renunţare la servicii;h) să pună la dispoziţia turiştilor informaţii complete şi obiective privind ţara de

aflare temporară: legislaţia acesteia, obiceiurile şi tradiţiile locale şi alte particularităţi, a căror cunoaştere este necesară pentru cultivarea respectului faţă devalorile culturale naţionale;

i) să repare prejudiciile cauzate turiştilor în cazurile de încălcare a clauzelorcontractului de servicii turistice;

j) să întocmească o listă a serviciilor turistice şi să o afişeze la un loc accesibil;

k) să păstreze confidenţialitatea numelor şi adreselor clienţilor lor, cu excepţiile prevăzute de legislaţie;l) să asigure exploatarea durabilă şi conservarea patrimoniului turistic, precum şi

protecţia mediului;m) să prezinte organelor de statistică şi Agenției Turismului dări de seamă

statistice şi financiare în termenele stabilite prin lege.

6. Licenţierea activităţii de turismPentru activitatea de tur-operator se stabilesc următoarele condiţii de

licenţiere:a) activitate turistică de minimum 3 ani în Republica Moldova. Succesorului de

drept care a dobândit recent personalitate juridică i se permite utilizarea mărciicomerciale înregistrate cu o vechime de minimum 3 ani;

b) includerea obligatorie în statele de personal din cadrul direcţiei turism aghidului turistic, autorizat în condiţiile legii;

c) oficiul va fi amplasat în imobile şi încăperi nelocative la parter, mezanin,etajul unu sau alte nivele uşor accesibile ale clădirilor cu destinaţie publică;

d) produsele turistice oferite vor fi însoţite de cataloage proprii color, cu anexade preţuri, incluzând informaţie despre tipurile de structuri de primire turistică cu

funcţii de cazare şi de servire a mesei incluse în programul turistic;e) dispunerea de contracte de colaborare încheiate cu ofertanţii serviciilor

turistice pentru ţările de destinaţie şi pentru Republica Moldova: transport, cazare,alimentaţie, agrement, servicii ale companiilor de asigurări;

f) atragerea turiştilor străini în Re publica Moldova, începând cu al treilea an deactivitate, în număr de minimum 100 de persoane anual.

Pentru activitatea agenţiei de turism se stabilesc următoarele condiţii delicenţiere:

a) oficiul va fi amplasat în imobile şi încăperi nelocative la p arter, mezanin,etajul unu sau alte nivele uşor accesibile ale clădirilor cu destinaţie publică;



b) dispunerea de contracte de colaborare încheiate cu minimum un turoperatorde pe teritoriul Republicii Moldova;

c) atragerea turiştilor străini în Republica Moldova, începînd cu al treilea an deactivitate, în număr de minimum 50 de persoane anual.

La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează documentele prevăzutede Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, precum

şi: a) copia de pe actul de proprietate sau de pe alt act prin care se confirmă dreptulde posesie sau de folosinţă a spaţiului respectiv;

b) copia de pe certificatul privind absolvirea cursurilor de perfecţionare, emis deAsociația Națională a Agențiilor de Turism sau de alte instituţii acreditate încondiţiile legii;

c) schema de încadrare a personalului.

7. Suspendarea şi retragerea Licenţei de Turism în baza legii privind

organizarea şi desfăşurarea activităţii turisticeSuspendarea licenţei de turismMotiv pentru suspendarea licenţei de turism poate servi comiterea următoarelorîncălcări: nu a fost să asigurată atragerea în ţară a turiştilor străini: turoperatorii –

minimum 100 de persoane anual, iar agenţiile de turism – minimum 50 de persoaneanual, începând cu al treilea an de activitate; au fost încheiate contracte de colaborare cu structurile de primire turistică

neclasificate de Agenția Turismului; nu au fost prestate în totalitate serviciile prevăzute în contractul de servicii

turistice; nu a fost să asigurată exploatarea durabilă şi conservarea patrimoniului turistic,

precum şi protecţia mediului; nu au fost prezentate organelor de statistică şi Agenției Turismului dări de seamăstatistice şi financiare în termenele stabilite prin lege.

Retragerea licenţei de turism

Motiv pentru retragerea licenţei de turism poate servi comiterea următoarelorîncălcări: nu a fost încheiat contractul de servicii turistice conform modelului aprobat şi nu

sa eliberat voucher turistic; nu au fost reparate prejudiciile cauzate turiştilor în cazurile de încălcare a

clauzelor contractului de servicii turistice;

8. Structurile de primire turisticăTipurile structurilor de primire turistică care pot funcţiona în Republica

Moldova sînt stabilite prin Normele metodologice şi criteriile de clasificare astructurilor de primire turistică cu funcţii de cazare şi de servire a mesei, elaborate deAgenția Turismului şi aprobate de Guvern.



Structurile de primire turistică sînt obligate să obţină de la Agenția Turismulu iactul de clasificare.

Clasificarea structurilor de primire turistică se efectuează fără plată. În cazul nerespectării criteriilor de clasificare, Agenția Turismului are dreptul, în

temeiul actului de verificare, să declasifice structurile de primire turistică, săsuspende acţiunea actului de clasificare sau să-l anuleze.

Declasificarea, suspendarea sau anularea actului de clasificare se efectueazăde către Agenția Turismului în conformitate cu prevederile stipulate mai jos: Structura de primire turistică este obligată să respecte, pe toată perioada de

funcţionare, criteriile ce au stat la baza clasificării. Agenția Turismului va verifica respectarea criteriilor ce au stat la baza

clasificării structurii. În cazul în care, după obţinerea de către titular a actului declasificare, se va constata neîndeplinirea unor condiţii importante prevăzute pentrueliberarea actului de clasificare, Agenția Turismului nu-i va putea anula actul de

clasificare, dar îi va notifica neregularităţile constatate, modul de remediere atuturor deficienţelor identificate, termenul în care titularul trebuie să respecteaceastă obligaţie şi care nu poate fi mai mic de 30 de zile.

Agenția Turismului va anula actul de clasificare prin care se permite

desfăşurarea activităţilor prevăzute de prezenta lege dacă va constata o gravăatingere interesului public, securităţii naţionale, ordinii sau sănătăţii publice ce nu

poate fi remediată sau dacă deficienţele identificate nu au fost remediate întermenul stabilit.

Procedura de declasificar e se aplică de către Agenția Turismului în cazul în

care structura nu mai corespunde categoriei de clasificare acordate anterior. Pentrua-şi prelungi activitatea, structura declasificată este obligată să obţină un nou actde clasificare pentru categoria la care a fost declasificată.

Structura îşi va putea relua activitatea doar după lichidarea cauzelor ce au

condus la retragerea actului de clasificare. Agenția Turismului, în termen de 10 zile, va înştiinţa structura, autoritatea

administraţiei publice locale şi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat despredecizia de declasificare, de retragere sau de anulare a actului de clasificare.

Procedura de eliberare a actelor de clasificare a structurilor de primire

turistică(1) Agenţii economici care solicită clasificarea structurii de primire turistică prezintă la Agenția Turismului următoarele documente:

a) cerere; b) copie de pe certificatul de înregistrare a agentului economic;c) copie de pe autorizaţia de funcţionare, emisă de autorităţile administraţie i

publice locale;d) schiţa privind amplasarea structurii de primire turistică, conform cerinţelor

stabilite de Guvern;e) structura, amplasarea şi nominalizarea camerelor, respectiv a spaţiilor de

servire a mesei, conform cerinţelor stabilite de Guvern;



f) fişa privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare sau de servire a mesei pecategorii, conform modelului stabilit de Guvern;

g) schema de încadrare a personalului;h) copia de pe certificatul de absolvire a cursurilor de perfecţionare profesională

din cadrul Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din Moldova sau din cadrulaltor instituţii în domeniu acreditate în condiţiile legii.

(2) Agenția Turismului examinează documentele prezentate şi verificărespectarea criteriilor minime de clasif icare la faţa locului, în prezenţareprezentantului structurii, întocmind nota de verificare, conform modelului stabilitde Guvern, în două exemplare. Un exemplar al notei se transmite solicitantului declasificare.

(3) Agenția Turismului, în termen de 10 zile de la data primirii setului completde documente specificate la alin.(1), va adopta decizia privind acordarea sauneacordarea categoriei sau va propune efectuarea unor modificări în dotări şi servicii

pentru acordarea sau menţinerea categoriei solicitate de către structură. Actul de

clasificare se consideră acordat sau, după caz, reconfirmat dacă Agenția Turismuluinu răspunde solicitantului în termenul prevăzut de prezentul alineat.(4) Pentru confirmarea categoriei acordate, Agenția Turismului, în termen de 10

zile de la data emiterii deciziei privind acordarea categoriei de clasificare, va eliberaactul de clasificare conform modelului stabilit de Guvern.

(5) După expirarea termenului stabilit la alin.(3) şi (4) pentru acordareacategoriei şi în lipsa unei comunicări scrise din partea Agenției Turismului,solicitantul poate desfăşura activitatea pentru care a solicitat actul de clasificare.

(6) În cazul în care constată neregularităţi în documentele depuse, AgențiaTurismului va notifica acest fapt solicitantului actului de clasificare cu cel puţin 5 zileînainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (3) pentru emiterea actului declasificare. Agenția Turismului va preciza, totodată, şi modul de remediere aneregularităţilor constatate.

(7) Structurii i se acordă categoria în care se încadrează toate spaţiile ei. Pentruspaţiile de cazare sau de servire a mesei, care se încadrează la o categorie maisuperioară decît cea a structurii, va fi emisă o anexă la actul de clasificare, conformmodelului stabilit de Guvern, cu menţiunea categoriei respective a fiecărui spaţiu.

(8) În termen de 30 de zile de la data eliberării actului de clasificare, structurilede primire turistică cu funcţii de cazare şi de servire a mesei sînt obligate să deţină şi

să afişeze placheta, cu înscrierea categoriei, conform modelului stabilit de Guvern.(9) Termenul de valabilitate a actului de clasificare este de 2 ani. Structura de

primire turistică se va adresa Agenției Turismului pentru reconfirmarea actului cu cel puţin 10 zile înainte de expirarea termenului de valabilitate.

(10) Actul de clasificare se afişează la un loc vizibil pentru toţi clienţii structurii.În cazul pierderii sau deteriorării actului de clasificare, agentul economic este obligatsă solicite Agenției Turismului un duplicat al acestuia.

(11) În cazul modificării dotărilor şi serviciilor sau în cazul expirării termenuluide valabilitate a actului de clasificare, structura este obligată să solicite o nouă

clasificare în termen de 10 zile de la apariţia modificărilor sau pînă la expirareatermenului de valabilitate.



9. Drepturile şi obligaţiile turiştilor În conformitate cu Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii

turistice turiştii dispun de următoarele drepturi:a) la totalitatea serviciilor prevăzute în contractul de servicii turistice;

b) la securitate personală, la protecţia vieţii şi sănătăţii;c) la apărarea drepturilor de consumatori ai serviciilor turistice;

d) la asistenţă medicală în conformitate cu prevederile asigurării de călătorie;e) la înlăturarea imediată a încălcării clauzelor contractului de servicii turistice,încălcare depistată în timpul călătoriei;

f) la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin nerespectarea clauzelorcontractului de servicii turistice;

g) la informaţii privind licenţa agentului economic;h) la acces liber în obiectivele turistice pentru vizitarea şi folosirea cărora nu sînt

stabilite restricţii legale;i) la informaţii complete şi obiective privind ţara de aflare temporară: legislaţia

acesteia, obiceiurile şi tradiţiile locale şi alte particularităţi, a căror cunoaştere estenecesară pentru cultivarea respectului faţă de valorile culturale naţionale. În conformitate cu Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii

turistice turiştii dispun de următoarele obligaţiuni:a) să respecte clauzele contractului de servicii turistice;

b) să respecte legislaţia ţării de aflare temporară, obiceiurile şi tradiţiile locale;c) să respecte regulile vamale, regulile de trecere a frontierei de stat şi termenul

de şedere legal;d) să repare toate prejudiciile aduse agentului economic în cazul încălcării

clauzelor contractului de servicii turistice;e) să repare prejudiciile aduse ţării de aflare temporară;f) să respecte normele de protejare a patrimoniului turistic şi a mediului în locul

vizitat.

10. Asigurarea de călătorieAsigurarea de călătorie a turiştilor este obligatorie şi se efectuează de către

agenţii economici din industria turismului prin încheierea contractelor cu companiilede asigurare abilitate să efectueze acest gen de asigurare. Cheltuielile pentru asiguraresînt incluse în preţul pachetului turistic.

Asigurarea de călătorie trebuie să prevadă acoperirea cheltuielilor pentruacordarea de asistenţă medicală turistului în locul de aflare temporară.

11. Protecţia şi securitatea turiştilorProtecţia şi securitatea turiştilor pe teritoriul Republicii Moldova sînt garantate

de stat. Protecţia şi salvarea turiştilor care s-au confruntat cu situaţii excepţionale seefectuează de subdiviziunile specializate ale Departamentului situaţii excepţionale alMinisterului Afacerilor Interne.

În scopul asigurării securităţii turiştilor, agenţii economici din industria

turismului sînt obligaţi:a) să informeze turiştii despre eventualele pericole cu care se pot confrunta în

timpul călătoriei;



b) să asigure turiştii cu echipamentul şi inventarul necesar pentru forma deturism practicată;

c) să asigure acordarea asistenţei medicale de urgenţă persoanelor accidentate întimpul călătoriei;

d) să informeze operativ autorităţile administraţiei publice locale şi persoaneleinteresate despre situaţiile excepţionale cu care s-au confruntat turiştii şi despre

persoanele dispărute.În cazul situaţiilor excepţionale, statul întreprinde măsuri de protecţie a turiştilorcetăţeni ai Republicii Moldova aflaţi în străinătate, inclusiv evacuarea acestora dinţara de aflare temporară.

12. Crearea şi funcţionarea zonelor turistice naţionale În scopul dezvoltării turismului intern şi receptor, în Republica Moldova, prin

atragerea investiţiilor autohtone şi străine, se creează, pe o durată de 50 de ani, zoneturistice naţionale, denumite în continuare zone. Zonele sînt create, la propunerea

Guvernului, prin lege organică care le delimitează convenţional hotarele şi lestabileşte direcţiile prioritare de activitate, condiţiile şi particularităţile de funcţionare.Crearea zonei se consideră lucrare pentru cauză de utilitate publică de interes

naţional. Crearea zonei se va baza pe următoarele criterii principale:a) geografic;

b) de atractivitate peisagistică;c) de structură, volum, concentrare şi valoare a resurselor turistice;d) de funcţionalitate pentru turism.Iniţiatori ai creării zonei pot fi autorităţile administraţiei publice centrale şi

locale, agenţii economici şi diverse instituţii interesate.Iniţiatorii creării zonei vor prezenta Agenției Turismului:a) studiul de fezabilitate privind crearea zonei;

b) proiectul planului de amenajare a zonei.Studiul de fezabilitate privind crearea zonei trebuie să includă:a) delimitarea hotarelor zonei;

b) caracteristica potenţialului turistic al zonei;c) fundamentarea etapelor şi termenelor de creare a zonei;d) volumul investiţiilor necesare;e) oportunitatea (raţionalitatea) şi eficacitatea creării zonei.

În cazul în care propunerea privind crearea zonei va fi considerată oportună şi vafi acceptată, Agenției Turismului va prezenta Guvernului, spre aprobare, proiectul delege respectiv. Zona se consideră creată după intrarea în vigoare a legiicorespunzătoare.

După crearea zonei şi delimitarea în natură a hotarelor ei, terenurile proprietate publică ale unităţii administrativ-teritoriale, aflate în perimetrul zonei, se transmit, cutitlu gratuit, în proprietatea publică a statului, în modul stabilit de lege, şi trec îngestiunea Agenției Turismului. În cazul în care crearea infrastructurii în zonă vanecesita traversarea unor terenuri aflate în proprietate privată, statul va răscumpăra

aceste terenuri în modul stabilit de lege. Crearea şi amenajarea infrastructuriigenerale (căi de acces, reţele electrice, termice, de gaze naturale, de alimentare cu apă



şi de canalizare) pînă la hotarele zonei se efectuează din mijloacele bugetului de stat,conform programelor de stat.

13. Pregătirea profesională şi perfecţionarea cadrelorPregătirea profesională în domeniul turismului se realizează de instituţiile de

învăţămînt secundar profesional, mediu de specialitate, superior, de formare

profesională continuă specializate, de stat şi private, acreditate în condiţiile legii.Perfecţionarea personalului din industria turismului se realizează la cursurispecializate, în baza programelor avizate de Ministerul Educaţiei şi aprobate deAgenția Turismului.

Perfecţionarea şi specializarea profesională a personalului angajat în industriaturismului sînt efectuate, în condiţiile legii, de Asociația Națională a Agențiilor deTurism, precum şi de alte instituţii acreditate.

Personalul încadrat în industria turistică (turoperatori, agenţii de turism, structuricu funcţii de cazare şi de servire a mesei), cu excepţia funcţiilor de jurist, contabil,

personalului tehnic şi de deservire, este obligat, o dată la 3 ani, să absolve cursurilede perfecţionare profesională din cadrul Asociației Naționale a Agențiilor de Turismsau din cadrul altor instituţii în domeniu acreditate în condiţiile legii.

Deţinătorii diplomelor de studii superioare/medii de specialitate în domeniulturismului vor activa în industria turismului, în baza diplomelor de studii, în decursde 3 ani după încheierea studiilor, cu perfecţionarea profesională ulterioară o dată la3 ani.

Absolvenţii cursurilor de perfecţionare profesională care pretind la funcţia dedirector de turoperator, de agenţie de turism, de structură de primire turistică cufuncţii de cazare şi de servire a mesei, pentru obţinerea certificatului respectiv vor

prezenta documentele ce atestă vechimea în muncă în industria turismului de celpuţin 2 ani. Criteriul "vechimea în muncă în industria turismului" nu este obligatoriu

pentru persoanele care activează în structurile de primire turistică cu funcţii de cazareşi de servire a mesei: pensiune agroturistică, vilă turistică, bungalou, camping, sat devacanţă, tabără de vacanţă, pensiune turistică, apartament sau cameră de închiriat înlocuinţe familiale şi motel.

Pentru conducătorii de turoperator, de agenţie de turism şi de hotele careactivează în mediul rural şi în centrele raionale, vechimea în muncă pentru obţinereacertificatului de perfecţionare profesională se reduce cu 50%.



Curs № 2: Reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător

1. Noțiuni generale privind licențierea activității de întreprinzător 2. Conţinutul licenţei 3. Documentele necesare pentru obţinerea sau prelungirea licenţei 4. Decizia privind eliberarea/prelungirea licenţei sau privind respingerea

declaraţiei pentru eliberarea licenţei 5. Eliberarea sau prelungirea licenţei 6. Reperfectarea licenţei 7. Eliberarea duplicatului licenţei 8. Taxa pentru licenţă 9. Controlul în domeniul licenţierii10. Suspendarea temporară şi reluarea valabilităţii licenţei 11. Retragerea licenţei

1.

Noțiuni generale privind licențierea activității de întreprinzător Legea cadru Nr. 451 din 30.07.2001, determină cadrul juridic, organizatoric şi

economic de reglementare prin licenţiere a activităţii de întreprinzător. Prezenta legestabileşte genurile de activitate supuse reglementării prin licenţiere şi este orientatăspre asigurarea respectării condiţiilor, stabilite prin lege pentru desfăşurar ea genurilorde activitate supuse reglementării prin licenţiere.

Camera de Licenţiere, este o autoritate publică de specialitate în subordineaMinisterului Economiei, care se ocupă de licențierea activităților de întreprinzător.

Noțiunile de bază aferente prezentei legi ce țin de ramura turistică se prezintăastfel:Licenţă - act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de

licenţiere în procesul de reglementare a activităţii de întreprinzător, ce atestă dreptultitularului de licenţă de a desfăşura, pentru o perioadă stabilită, activitatea de turismîn conformitate cu condițiile de licenţiere.

Solicitant de licenţă - persoană juridică sau fizică, înregistrată în modul stabilitîn Republica Moldova în calitate de întreprindere sau de organizaţie, indiferent detipul de proprietate şi forma juridică de organizare, precum şi persoană fizică ce poate

practica unele genuri de activitate supuse licenţierii în temeiul unor alte actelegislative și a documentelor necesare eliberării licenţei.

Titular de licenţă - persoană juridică sau fizică ce a obţinut licenţa de turism. Condiţii de licenţiere - totalitatea cerinţelor şi condiţiilor stabilite prin legile ce

reglementează expres activităţile licenţiate, a căror respectare este obligatorie pentrusolicitantul şi titularul de licenţă la desfăşurarea activității de turism.

Licenţiere - totalitatea procedurilor de reglementare a activităţii deîntreprinzător legate de eliberarea, prelungirea, reperfectarea, suspendarea, reluareavalabilităţii şi retragerea licenţelor, eliberarea copiilor şi duplicatelor acestora, ţinereadosarelor de licenţiere şi a registrelor de licenţe, controlul asupra respectării de către

titularii de licenţe a condiţiilor de licenţiere, adoptarea prescripţiilor privindlichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de licenţiere.



Aprobare tacită - fapt prin care se consideră că licenţa este eliberată,reperfectată dacă autoritatea de licenţiere nu răspunde solicitantului de licenţă ladeclaraţia pentru eliberarea licenţei, la cererea de reperfectare a licenţei în termeneleşi în condiţiile prevăzute de lege sau de legile ce reglementează expres activităţilelicenţiate.

Suspendarea licenţei – privarea titularului de licenţă, pe un termen stabilit, de

dreptul de a desfăşura un anumit gen de activitate, conform procedurii prevăzute delege.Retragerea licenţei – privarea titularului de licenţă de dreptul de a desfăşura

un anumit gen de activitate, conform procedurii prevăzute de lege.

2. Conţinutul licenţei Formularele de licenţă sînt documente de strictă evidenţă. Formularele tipizate

au serie şi numerotare continuă. Licenţa conţine:

a)

denumirea autorităţii de licenţiere; b) seria, numărul şi data eliberării/prelungirii licenţei; c) denumirea, forma juridică de organizare, adresa juridică a titularului de

licenţă întreprindere sau organizaţie, persoană juridică sau fizică ori numele, prenumele şi adresa titularului de licenţă persoană fizică;

d) data şi numărul certificatului de înregistrare de stat a întreprinderii sauorganizaţiei, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei ori seria şi numărul buletinuluide identitate, IDNP al persoanei fizice;

e) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare se

eliberează licenţa; f) termenul de valabilitate a licenţei; g) semnătura conducătorului autorităţii de licenţiere sau a adjunctului acestuia

autentificată prin aplicarea ştampilei acestei autorităţi. Anexa la licenţă este parte integrantă a acesteia şi conţine toate condiţiile de

licenţiere, precum şi lista filialelor şi subdiviziunilor separate ale titularului de licenţăla care va fi efectuată activitatea pe baza licenţei obţinute.

3. Documentele necesare pentru obţinerea sau prelungirea licenţei Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori

persoana împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea delicenţiere respectivă personal, prin scrisoare recomandată sau prin poştă electronică(sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelulstabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine:

a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau alorganizaţiei ori numele, prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice;

b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantulde licenţă intenţionează să obţină licenţă sau să o prelungească;

c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă aresponsabilităţii pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de



activitate pentru care se solicită licenţă şi pentru veridicitatea documentelor prezentate.

La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează: a) copia de pe certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei

ori de pe buletinul de identitate al persoanei fizice; b) documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislativece reglementează activitatea licenţiată de turism:

copia de pe actul de proprietate sau de pe alt act prin care se confirmă dreptul

de posesie sau de folosinţă a spaţiului respectiv; copia de pe certificatul privind absolvirea cursurilor de perfecţionare, emis de

Asociația Națională a Agențiilor de Turism sau de alte instituţii acreditate încondiţiile legii; schema de încadrare a personalului.

Documentele se depun în original sau în copii, inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare, cu excepţia celor stabilite spre verificare prin procedura ghişeului unic.

La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează numai documentele carenecesită actualizare sau conţin date diferite de cele prezentate la momentul eliberăriilicenţei.

Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de lege se interzice. Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei şi documentele anexate la ea se

înregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se înmînează)

solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data înregistrării declaraţiei,autentificată prin semnătura persoanei responsabile a autorităţii de licenţiere. Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei nu se înregistrează în cazul în

care:a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile

respective; b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor stabilite de lege;Despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei,

solicitantul de licenţă este informat în scris în cel mult 3 zile lucrătoare din ziuaadresării, indicîndu-se temeiurile refuzului.

După înlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul înregistrăriideclaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouădeclaraţie, care se examinează în modul stabilit.

4. Decizia privind eliberarea/prelungirea licenţei sau privindrespingerea declaraţiei pentru eliberarea licenţei

Autoritatea de licenţiere, în baza declaraţiei pentru eliberarea/prelungirealicenţei şi documentelor anexate, adoptă decizia privind eliberarea/prelungirealicenţei sau privind respingerea declaraţiei în cel mult 5 zile lucrătoare de la dataînregistrării acesteia.



În cazurile expres stabilite de legile care reglementează activitatea licenţiatărespectivă, poate fi stabilit un termen mai mare pentru adoptarea de către autoritateade licenţiere a deciziei privind eliberarea/prelungirea licenţei sau privind respingereadeclaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei.

Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea licenţei secomunică solicitantului cel tîrziu în ziua lucrătoare imediat următoare adoptării

deciziei.Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţeieste depistarea de către autoritatea de licenţiere a datelor neveridice în documentele

prezentate de către solicitantul de licenţă. În caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei,

solicitantul poate depune o nouă declaraţie după înlăturarea cauzelor care au servitdrept temei pentru respingerea declaraţiei precedente.

Licenţa se consideră eliberată dacă autoritatea de licenţiere nu răspundesolicitantului de licenţă în termenele prevăzute de lege. După expirarea termenului

cumulativ stabilit pentru înştiinţarea despre refuzul înregistrării declaraţiei pentrueliberarea/prelungirea licenţei, despre respingerea acesteia sau despre adoptareadeciziei privind eliberarea/prelungirea licenţei, cu condiţia lipsei unei comunicăriscrise despre temeiurile refuzului înregistrării şi/sau respingerii declaraţiei pentrueliberarea/prelungirea licenţei, solicitantul de licenţă poate desfăşura activitatea

pentru care a solicitat licenţa ( procedura aprobării tacite).Licenţa de turism eliberată de camera de licenţiere, este valabilă pe întreg

teritoriul Republicii Moldova.Termenul de valabilitate a licenţei de turism este de 5 ani.

5. Eliberarea sau prelungirea licenţei Licenţa se perfectează în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii

documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiuneadespre data primirii documentului, care confirmă achitar ea taxei pentru eliberarealicenţei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licenţă.

Dacă solicitantul, în termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat(înmînat) înştiinţarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea saureperfectarea licenţei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirmă achitareataxei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea acesteia sau nu s-a prezentat

pentru a i se elibera licenţa perfectată, autoritatea de licenţiere este în drept să anulezedecizia privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei sau să adopte decizia

privind recunoaşterea licenţei ca fiind nevalabilă. În cazul în care titularul de licenţă intenţionează să desfăşoare genul de activitate

indicat în licenţă după expirarea termenului ei de valabilitate, el este în drept săsolicite prelungirea termenului de valabilitate a licenţei pe un alt termen de 5 ani, cuachitarea taxei pentru licenţă, stabilită conform legii, cu cel mult 30 de zile înainte deexpirarea termenului de valabilitate a licenţei, dar nu mai tîrziu de ultima zi deexpirare a termenului de valabilitate a acesteia. În acest caz, pe licenţă se va aplica

menţiunea privind prelungirea termenului de valabilitate, cu indicarea termenuluinou. Menţiunea privind prelungirea termenului de valabilitate poate fi aplicată pe



acelaşi formular al licenţei sau, după caz, pe un formular nou, pînă la expirareatermenului anterior de valabilitate a licenţei. În cazul dat, termenul nou de valabilitatea licenţei va curge din ultima zi calendaristică în care a expirat termenul anterior devalabilitate a acesteia. Menţiunea privind prelungirea valabilităţii licenţei seautentifică cu ştampila autorităţii de licenţiere şi cu semnătura conducătorului.

Titularul de licenţă nu este în drept să transmită licenţa sau copia de pe

aceasta altei persoane.Pentru fiecare filială sau altă subdiviziune separată a titularului de licenţă la careva fi efectuată activitatea pe baza licenţei obţinute, titularului de licenţă i seeliberează copii autorizate de pe aceasta. Copiile confirmă dreptul filialei sau al alteisubdiviziuni separate a titularului de licenţă de a desfăşura activităţi pe baza licenţeiobţinute.

În cazul în care titularul de licenţă creează o nouă filială sau o altă nouăsubdiviziune separată, el este obligat să depună la autoritatea de licenţiere o cerere dereperfectare a licenţei în vederea includerii în anexa la licenţă a unei noi adrese de

desfăşurare a activităţii, cu solicitarea copiei (copiilor) autorizate de pe licenţă, precum şi documentele solicitate. În caz de lichidare a filialei sau a altei subdiviziuni separate a titularului de

licenţă care a desfăşurat activităţi conform licenţei obţinute, acesta depune laautoritatea de licenţiere o сerere de reperfectare a licenţei în vederea excluderiiadresei respective din anexa la licenţă. Modificările respective se includ în registrullicenţelor nu mai tîrziu de ziua lucrătoare imediat următoare zilei în care a fostadoptată decizia privind reperfectarea licenţei.

6. Reperfectarea licenţei Temeiurile pentru reperfectarea licenţei sînt schimbarea denumirii titularului delicenţă şi modificarea altor date ce se conţin în licenţă.

La apariţia temeiurilor pentru reperfectarea licenţei titularul acesteia este obligat,în termen de 10 zile lucrătoare, să depună la autoritate de licenţiere o cerere dereperfectare a licenţei împreună cu licenţa care necesită reperfectare şi documentele(sau copiile de pe acestea, cu prezentarea originalelor pentru verificare), ce confirmămodificările în cauză.

Autoritatea de licenţiere, în termen de 10 zile lucrătoare de la data depuneriicererii de reperfectare a licenţei şi a documentelor anexate la ea, adoptă decizia

privind reperfectarea licenţei şi o comunică solicitantului. Licenţa reperfectată seeliberează pe acelaşi formular sau, după caz, pe un formular nou, ținându -se cont demodificările indicate în cerere. Totodată se eliberează copiile necesare de pe aceastălicenţă.

Licenţa se consideră reperfectată dacă autoritatea de licenţiere nu-i comunicăsolicitantului de licenţă decizia în termenul prevăzut de legislație. După expirareatermenului de adoptare a deciziei privind reperfectarea licenţei şi în lipsa uneicomunicări în scris privind respingerea cererii de reperfectare a licenţei, se considerăcă licenţa a fost reperfectată.

Termenul de valabilitate a licenţei reperfectate nu poate depăşi termenul devalabilitate indicat în licenţa precedentă.



La reperfectarea licenţei, în cazul în care licenţa reperfectată se eliberează peun formular nou, autoritatea de licenţiere adoptă decizia despre recunoaştereanevalabilităţii licenţei precedente, introducând modificările respective în registrul delicenţiere, nu mai tîrziu de ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei.

În perioada examinării cererii privind reperfectarea licenţei titularul acesteia îşi poate continua activitatea în baza unui certificat eliberat de autoritatea de licenţiere.

Licenţa care nu a fost reperfectată în termenul stabilit nu este valabilă. Temei pentru respingerea cererii privind reperfectarea licenţei este depistarea decătre autoritatea de licenţiere a datelor neveridice în documentele prezentate de cătretitularul de licenţă.

Titularul de licenţă este obligat să înştiinţeze autoritatea de licenţiere despretoate modificările datelor indicate în documentele anexate la declaraţia pentrueliberarea licenţei. Înştiinţarea se prezintă la autoritatea de licenţiere, în persoană,

prin scrisoare recomandată sau prin poştă electronică (sub formă de documentelectronic cu semnătură digitală), în termen de 10 zile de la survenirea modificărilor,

împreună cu documentele (sau copiile de pe acestea) ce confirmă modificările încauză.

7. Eliberarea duplicatului licenţei Drept temei pentru eliberarea duplicatului licenţei serveşte pierderea sau

deteriorarea acesteia.În caz de pierdere a licenţei, titularul acesteia este obligat, în decurs de 15 zile

lucrătoare, să depună la autoritatea de licenţiere, în persoană, prin scrisoarerecomandată sau prin poştă electronică, o cerere de eliberare a duplicatului licenţei.

În cazul în care licenţa este deteriorată şi nu poate fi folosită, titularul acesteiadepune la autoritatea de licenţiere, împreună cu licenţa deteriorată, o cerere deeliberare a duplicatului acesteia.

Autoritatea de licenţiere este obligată să elibereze duplicatul licenţei în termende 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de eliberare a duplicatului licenţei.

Termenul de valabilitate a duplicatului licenţei nu poate depăşi termenul indicatîn licenţa pierdută sau deteriorată.

În caz de eliberare a duplicatului licenţei, autoritatea de licenţiere adoptădecizia de anulare a licenţei pierdute sau deteriorate, cu introducerea modificărilorrespective în registrul licenţelor nu mai tîrziu de ziua lucrătoare imediat următoareadoptării deciziei.

În perioada de examinare a cererii de eliberare a duplicatului licenţei, titularulacesteia îşi poate desfăşura activitatea pe baza unui certificat eliberat de autoritatea delicenţiere.

8. Taxa pentru licenţă Taxa pentru eliberarea licenţei pentru activitatea de turism este de 3250 lei. Pentru solicitanţii de licenţă înregistraţi cu cel mult un an înainte de data

depunerii declaraţiei pentru eliberarea licenţei, taxa pentru eliberarea licenţeiconstituie 50 la sută din taxa stabilită.



Taxa pentru reperfectarea licenţei şi/sau eliberarea copiei de pe aceasta sestabileşte în proporţie de 10 la sută din taxa pentru eliberarea acesteia, dar nu maimult de 585 de lei, iar a duplicatului licenţei - de 585 de lei.

Sumele taxelor pentru eliberarea, reperfectarea licenţei şi/sau eliberarea copieide pe aceasta pentru genul activitatea de turism se varsă la bugetul de stat.

9. Controlul în domeniul licenţieriiAutoritatea de licenţiere are obligaţia de a controla respectarea condiţiilor delicenţiere a activităţilor pentru care eliberează/prelungeşte licenţe.

La efectuarea controlului respectării condiţiilor de licenţiere, autoritatea delicenţiere va ţine cont de următoarele principii:

a) legalitatea şi respectarea competenţei stabilite de lege; b) neadmiterea aplicării sancţiunilor care nu sînt stabilite de lege;c) tratarea dubiilor, apărute la aplicarea legislaţiei, în favoarea titularului de

licenţă;

d)

efectuarea cheltuielilor de control din contul statului;e) prescrierea recomandărilor pentru înlăturarea încălcărilor constatate în urmacontrolului;

f) dreptul de a ataca acţiunile autorităţii de licenţiere. Controalele planificate asupra respectării de către titularii de licenţe a

condiţiilor de licenţiere se efectuează de către autoritatea de licenţiere cel mult odată în decursul anului calendaristic, cu cooptarea, după caz, a reprezentanţilorinstituţiilor cu funcţii de reglementare şi de control, conform competenţei.

Controalele inopinate se efectuează numai în temeiul unei sesizări scrise din

partea instituţiilor cu funcţii de reglementare şi de control privind încălcarea decătre titularul de licenţă a condiţiilor de licenţiere sau în scopul de a verificaîndeplinirea prescripţiilor privind lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile delicenţiere.

Prin derogare în cazurile şi conform procedurilor expres stabilite de legile carereglementează genul respectiv de activitate licenţiat, controalele inopinate alerespectării condiţiilor de licenţiere pot fi efectuate de către autoritatea de licenţierecompetentă şi în baza autosesizării sau în temeiul sesizării scrise, depuse conform

prevederilor legislaţiei cu privire la protecţia consumatorilor. La efectuarea controlului asupra respectării condiţiilor de licenţiere, titularul de

licenţă prezintă informaţia şi documentele relevante scopului controlului şi asigurăcondiţiile pentru efectuarea acestuia.

În baza rezultatelor controlului se întocmeşte un act în 2 exemplare, unul dintrecare se expediază (înmînează) titularului de licenţă, iar al doilea se păstrează laautoritatea de licenţiere. În caz de dezacord cu rezultatele controlului efectuat,titularul de licenţă, în termen de 3 zile lucrătoare de la data întocmirii actului decontrol, poate prezenta în scris argumentarea dezacordului, anexînd documentele derigoare.

În cazul în care se depistează încălcări ale condiţiilor de licenţiere,

autoritatea de licenţiere, în termen de 15 zile lucrătoare de la data întocmirii actuluide control, emite prescripţia privind lichidarea încălcărilor, cuprinzînd recomandările



privind modul de remediere a tuturor deficienţelor identificate, precum şi avertizareadespre posibila suspendare sau retragere a licenţei dacă încălcările depistate nu vor filichidate în termenul stabilit.

Titularul de licenţă, primind prescripţia privind lichidarea încălcărilorcondiţiilor de licenţiere, este obligat, în termenul indicat în prescripţie, să prezinteautorităţii de licenţiere informaţia privind lichidarea încălcărilor.

În caz de depistare a încălcărilor condiţiilor de licenţiere, instituţiile cu funcţiide reglementare şi de control, sînt obligate să sesizeze autoritatea de licenţiere, prezentându-i documentele constatatoare. Autoritatea de licenţiere, în bazadocumentelor prezentate, verifică respectarea condiţiilor de licenţiere şi emite, dupăcaz, în termen de 15 zile lucrătoare, prescripţia privind lichidarea încălcărilorcondiţiilor de licenţiere.

10. Suspendarea temporară şi reluarea valabilităţii licenţei Licenţa poate fi suspendată temporar în conformitate cu prevederile Legii cu

privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător. Drept temei pentru realizarea acţiunilor prevăzute de lege pentru suspendareatemporară a licenţei servesc:

a) cererea titularului de licenţă privind suspendarea acesteia; b) nerespectarea de către titularul de licenţă a termenului de depunere a cererii

de eliberare a duplicatului licenţei pierdute sau deteriorate; c) desfăşurarea de către filială şi/sau altă subdiviziune separată a titularului de

licenţă a activităţii licenţiate fără copia autorizată de pe licenţă, în cazurile cîndobligativitatea obţinerii copiilor autorizate de pe licenţă este stabilită prin lege.

Decizia privind suspendarea temporară a licenţei se aduce la cunoştinţătitularului de licenţă în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii ei.Termenul de suspendare temporară a licenţei nu poate depăşi 2 luni,. Titularul de licenţă este obligat să înştiinţeze în scris autoritatea de licenţiere

despre înlăturarea circumstanţelor care au dus la suspendarea temporară a licenţei. Decizia privind reluarea valabilităţii licenţei se adoptă de autoritatea de

licenţiere în temeiul hotărîrii instanţei de judecată care a emis hotărîrea de suspendarea acesteia, în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii înştiinţării. Decizia seaduce la cunoştinţă titularului de licenţă în termen de 3 zile lucrătoare de la dataadoptării acesteia.

Termenul de valabilitate a licenţei nu se prelungeşte pe perioada de sist aretemporară a acesteia.

11. Retragerea licenţeiLicenţa poate fi retrasă în conformitate cu prevederile Legii cu privire la

principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător și Legii cu privire laorganizarea și desfășurarea activității turistice.

Drept temei pentru realizarea acţiunilor prevăzute de lege în vederea retrageriilicenţei servesc:

a) cererea titularului de licenţă privind retragerea acesteia; b) decizia cu privire la anularea înregistrării de stat a titularului de licenţă;



c) depistarea unor date neautentice în documentele prezentate autorităţii delicenţiere;

d) stabilirea faptului de transmitere a licenţei sau a copiei de pe aceasta altei persoane în scopul desfăşurării genului de activitate licenţiat;

e) neînlăturarea, în termenul stabilit, a circumstanţelor care au dus lasuspendarea temporară a licenţei;

f) nerespectarea a doua oară a prescripţiilor privind lichidarea încălcărilor ce ţinde condiţiile de licenţiere; Licenţa se retrage şi în alte cazuri prevăzute expres de legile ce reglementează

genul de activitate licenţiat. Menţiunea referitoare la data şi numărul deciziei privind retragerea licenţei se

înscrie în registrul licenţelor nu mai tîrziu de ziua lucrătoare imediat următoareadoptării deciziei.

În cazul retragerii licenţei, taxa pentru licenţă nu se restituie. Titularul de licenţă este obligat, în decurs de 10 zile lucrătoare de la data

adoptării deciziei de retragere a licenţei, să depună la autoritatea de licenţiere licenţaretrasă.



Curs №3: Particularităţile legislaţiei muncii în turism 1. Reglementarea raporturilor de muncă 2. Drepturile şi obligaţiile de bază a salariatului 3. Drepturile şi obligaţiile de bază a angajatorului 4. Contractul individual de muncă

5.

Timpul de muncă şi timpul de odihnă 6. Concediile anuale7. Remunerarea angajaţilor 8. Disciplina muncii9. Răspunderea materială

1. Reglementarea raporturilor de muncă Raporturile individuale şi colective de muncă, precum şi jurisdicţia muncii se

reglementează în baza Codului muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din28.03.2003, publicat în Monitorul Oficial nr.159-162/648 din 29.07.2003.

Angajator – persoană juridică sau persoană fizică care angajează salariaţii în bază de contract individual de muncă încheiat conform prevederilor Codului Muncii.

Salariat – persoană fizică care prestează o muncă conform unei anumitespecialităţi, calificări sau într -o anumită funcţie, în schimbul unui salariu, în bazacontractului individual de muncă.

Principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă şi a altor raporturilegate nemijlocit de acestea, principii ce reies din normele dreptului internaţional şidin cele ale Constituţiei Republicii Moldova sînt: libertatea muncii;

interzicerea muncii forţate; asigurarea dreptului f iecărui salariat la condiţii echitabile de muncă;

garantarea dreptului fiecărui angajat la achitarea la timp integrală şi echitabilă a

salariului; asigurarea dreptului la soluţionarea litigiilor individuale de muncă şi a

conflictelor colective de muncă.

2. Drepturile şi obligaţiile de bază a salariatului Salariatul are următoarele drepturi:

la încheierea, modificarea, suspendarea şi desfacerea contractului individual demuncă, în modul stabilit de Codul Muncii; la muncă, în conformitate cu atribuţiile funcţionale;

la achitarea la timp a salariului;

la odihnă, asigurată prin stabilirea duratei normale a timpului de muncă;

la informare deplină şi veridică despre condiţiile de muncă şi cerinţele faţă de

protecţia şi igiena muncii la locul de muncă; la formare profesională, reciclare şi perfecţionare;

la soluţionarea litigiilor individuale de muncă şi a conflictelor colective de

muncă;



la repararea prejudiciului material şi a celui moral cauzat în legătură cuîndeplinirea obligaţiilor de muncă; la asigurarea socială şi medicală obligatorie.

Salariatul are următoarele obligaţiuni: să-şi îndeplinească obligaţiunile de muncă în conformitate cu atribuţiile salefuncţionale;

să respecte regulamentul intern al firmei turistice; să respecte disciplina muncii; să respecte cerinţele de protecţie şi igienă a muncii; să manifeste o atitudine gospodărească faţă de bunurile angajatorului.

3. Drepturile şi obligaţiile de bază a angajatorului Angajatorul are următoarele drepturi: să încheie, să modifice, să suspende şi să desfacă contractele individuale de muncăcu salariaţii în modul şi în condiţiile stabilite de Codul Muncii şi de alte acte

normative; să ceară salariaţilor îndeplinirea obligaţiilor de muncă şi manifestarea unei

atitudini gospodăreşti faţă de bunurile angajatorului; să stimuleze salariaţii pentru munca eficientă şi conştiincioasă;

să tragă salariaţii la răspundere disciplinară şi materială în modul stabilit de Codul

Muncii şi de alte acte normative;e) să emită acte normative la nivel de unitate;

Angajatorul are următoarele obligaţiuni:

să respecte legile şi alte acte normative, clauzele contractului colectiv de muncă şiale convenţiilor colective; să respecte clauzele contractelor individuale de muncă;

să aprobe anual statele de personal ale unităţii;

să acorde salariaţilor munca prevăzută de contractul individual de muncă;

să asigure salariaţilor condiţiile de muncă corespunzătoare cerinţelor de protecţie

şi igienă a muncii; să asigure salariaţii cu utilaj, instrumente, documentaţie tehnică şi alte m ijloace

necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor lor de muncă;

să plătească integral salariul în termenele stabilite de legislaţia muncii; să îndeplinească la timp prescripţiile organelor de stat de supraveghere şi control,

să plătească amenzile aplicate pentru încălcarea actelor legislative şi altor actenormative ce conţin norme ale dreptului muncii; să examineze sesizările salariaţilor şi ale reprezentanţilor lor privind încălcările

actelor legislative şi ale altor acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii, săia măsuri pentru înlăturarea lor, informând despre aceasta persoanele menţionate întermenele stabilite de lege; să efectueze asigurarea socială şi medicală obligatorie a salariaţilor în modul

prevăzut de legislaţia în vigoare;



să repare prejudiciul material şi cel moral cauzat salariaţilor în legătură cuîndeplinirea obligaţiilor de muncă;

4. Contractul individual de muncă Contractul individual de muncă este înţelegerea dintre salariat şi angajator, prin

care salariatul se obligă să presteze o muncă într -o anumită specialitate, să respecteregulamentul intern al unităţii, iar angajatorul se obligă să-i asigure condiţiile demuncă, precum şi să achite la timp şi integral salariul.

Persoana fizică dobândeşte capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani.Persoana fizică poate încheia un contract individual de muncă şi la împlinirea vârsteide 15 ani, cu acordul scris al părinţilor.

Conţinutul contractului individual de muncă este determinat prin acordul părţilor, ţinându-se cont de prevederile legislaţiei în vigoare, şi include:a) numele şi prenumele salariatului;

b) datele de identificare ale angajatorului;c) durata contractului;d) data de la care contractul urmează să-şi producă efectele;e) atribuţiile funcţiei;f) riscurile specifice funcţiei;g) drepturile şi obligaţiile salariatului;h) drepturile şi obligaţiile angajatorului;i) condiţiile de retribuire a muncii, inclusiv salariul funcţiei sau cel tarifar şisuplimentele, premiile şi ajutoarele materiale;

j)compensaţiile şi alocaţiile, inclusiv pentru munca prestată în condiţii grele,vătămătoare şi/sau periculoase;

k) locul de muncă;l) regimul de muncă şi de odihnă;m) perioada de probă, după caz;n) durata concediului de odihnă anual şi condiţiile de acordare a acestuia;o) prevederile contractului colectiv de muncă şi ale regulamentului intern al unităţiireferitoare la condiţiile de muncă ale salariatului;

p) condiţiile de asigurare socială;r) condiţiile de asigurare medicală.În cazul în care salariatul urmează să-şi desfăşoare activitatea în străinătate,angajatorul are obligaţia de a-i pune la dispoziţie, în timp util, toată informaţiareferitoare la:a) durata perioadei de muncă în străinătate;

b) moneda în care va fi retribuită munca, precum şi modalitatea de plată;c) compensaţiile şi avantajele aferente plecării în străinătate;d) condiţiile specifice de asigurare.

În cazul angajării la muncă în Republica Moldova a cetăţenilor străini, se vorlua în considerare, de asemenea, prevederile actelor interstatale

(interguvernamentale), la care Republica Moldova este parte, ce vizează statutul juridic al persoanelor respective.



După angajarea în câmpul muncii părţile convin ca, pe toată duratacontractului individual de muncă şi timp de cel mult 3 luni după încetarea acestuia, sănu divulge date sau informaţii de care au luat cunoştinţă în perioada executăriicontractului individual de muncă, în condiţiile stabilite de regulamentul intern alunităţii, de contractul colectiv sau de cel individual de muncă. Nerespectarea clauzeide confidenţialitate atrage obligarea părţii vinovate la repararea prejudiciului cauzat.

4.1.1. Durata contractului individual de muncă Contractul individual de muncă se încheie, de regulă, pe durată nedeterminată.

Contractul individual de muncă poate fi încheiat şi pe o durată determinată, ce nudepăşeşte 5 ani. Dacă în contractul individual de muncă nu este stipulată durataacestuia, contractul se consideră încheiat pe o durată nedeterminată.Contractul individual de muncă poate fi încheiat pe durată determinată, numai învederea executării unor lucrări cu caracter temporar, în următoarele cazuri: pentru perioada îndeplinirii unor lucrări temporarе cu o durată de pînă la 2 luni;

cu persoanele detaşate la lucru peste hotarele Republicii Moldova; pentru perioada stagierii şi instruirii profesionale a salariatului la o altă unitate; cu persoane care îşi fac studiile la instituţiile de învăţământ la cursurile de zi; cu persoanele pensionate, conform legislaţiei în vigoare, pentru limită de vârstă orivechime în muncă; cu conducătorii unităţilor, adjuncţii lor şi contabilii-şefi ai unităţilor; pentru perioada îndeplinirii unei anumite lucrări.

4.1.2. Încheierea şi executarea contractului individual de muncă.

Contractul individual de muncă se încheie în baza negocierilor dintre salariat şiangajator. Salariatul are dreptul să încheie contracte individuale de muncă,concomitent, şi cu alţi angajatori (munca prin cumul), dacă acest lucru nu este interzisde legislaţia în vigoare.

Contractul individual de muncă se întocmeşte în două exemplare, se semneazăde către părţi şi i se atribuie un număr din registrul firmei de turism, aplicându -seştampila unităţii. Un exemplar al contractului individual de muncă se înmâneazăsalariatului, iar celălalt se păstrează la angajator.Documentele care se prezintă la încheierea contractului individual de muncă:

a) buletinul de identitate sau un alt act de identitate; b) carnetul de muncă, cu excepţia cazurilor cînd persoana se încadrează în cîmpulmuncii pentru prima dată sau se angajează la o muncă prin cumul;c) documentele de evidenţă militară - pentru recruţi şi rezervişti;d) diploma de studii, certificatul de calificare ce confirmă pregătirea specială - pentru

profesile care cer cunoştinţe sau calităţi speciale;e) certificatul medical, în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare.

4.1.3. Verificarea prealabilăÎncheierea contractului individual de muncă poate fi precedată de verificarea

prealabilă a aptitudinilor profesionale şi a datelor personale ale candidatului. Întemeiul rezultatelor verificării prealabile a aptitudinilor profesionale şi a datelor



personale ale candidatului, angajatorul va decide angajarea sau neangajarea persoaneirespective. În caz de refuz, candidatul este în drept să ceară de la angajator motivareaacestuia în forma scrisă.

Pentr u verif icarea aptitudin ilor profesionale ale salar iatului , la încheierea

contractului individual de muncă, acestuia i se poate stabili o perioadă de probă decel mul t 3 luni . În perioada de probă nu se include perioada aflării salariatului în

concediu medical şi alte perioade în care el a absentat de la lucru din motiveîntemeiate, confirmate documentar. Clauza privind perioada de probă trebuie să fie prevăzută în contractul individual de muncă. În lipsa unei astfel de clauze, seconsideră că salariatul a fost angajat fără perioadă de probă. Pe parcursul perioadei de

probă, salariatul beneficiază de toate drepturile şi îndeplineşte obligaţiile prevăzute delegislaţia muncii, de regulamentul intern al unităţii, de contractul colectiv şi de celindividual de muncă. Pe durata contractului individual de muncă nu poate fi stabilitădecît o singură perioadă de probă.

Salariaţii angajaţi în baza contractului individual de muncă pe durată

determinată pot fi supuşi unei perioade de probă care nu va depăşi:a) 15 zile calendaristice pentru o durată a contractului individual de muncă cuprinsăîntre 3 şi 6 luni;

b) 30 de zile calendaristice pentru o durată a contractului individual de muncă maimare de 6 luni.

Se interzice aplicarea perioadei de probă în cazul încheierii contractuluiindividual de muncă cu:a) tinerii specialişti, absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior şi mediu despecialitate;

b) persoanele în vîrstă de pînă 18 ani;c) persoanele angajate prin concurs;d) persoanele care au fost transferate de la o unitate la alta;e) femeile gravide;f) invalizii;h) persoanele angajate în baza unui contract individual de muncă cu o durată de pînăla 3 luni;

Dacă, pe durata perioadei de probă, contractul individual de muncă nu a încetatîn temeiurile prevăzute de Codul Muncii, acţiunea contractului continuă şi încetarealui ulterioară va avea loc în baze generale.

În cazul în care rezultatul perioadei de pr obă este nesatisfăcător, acest lucru seconstată în ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) cu privire la concediereasalariatului, ce se emite de către angajator pînă la expirarea perioadei de probă, fără

plata indemnizaţiei de eliberare din serviciu. Salariatul are dreptul să ataceconcedierea în instanţa de judecată.

4.1.4. Executarea contractului individual de muncăÎn caz de reorganizare ori transmitere, integrală sau parţială, a dreptului de

proprietate asupra unei unităţi, succesorul preia drepturile şi obligaţiile, existente la

momentul reorganizării ori transmiterii, ce decurg din contractul colectiv şi dincontractele individuale de muncă.



Angajarea se legalizează prin ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea)angajatorului, care este emis în baza contractului individual de muncă negociat şisemnat de părţi. Ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) de angajare trebuie adus lacunoştinţa salariatului, sub semnătură, în termen de 3 zile lucrătoare de la datasemnării de către părţi a contractului individual de muncă. La cererea scrisă asalariatului, angajatorul este obligat să-i elibereze acestuia o copie a ordinului

(dispoziţiei, deciziei, hotărârii), legalizată în modul stabilit, în termen de 3 zilelucrătoare.Carnete de muncă se ţin pentru toţi salariaţii care lucrează în unitate mai mult

de 5 zile lucrătoare. În carnetele de muncă se înscriu datele cu privire la salariat, laactivitatea lui de muncă şi la stimulările pentru succesele realizate în unitate.Sancţiunile disciplinare nu se înscriu în carnetul de muncă.

Înscrierile cu privire la motivele încetării contractului individual de muncă seefectuează în strictă conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, indicându-searticolul, alineatul, punctul şi litera corespunzătoare din lege.

În cazul încetării contractului individual de muncă din iniţiativa salariatului, pentru motive de care legislaţia leagă posibilitatea acordării unor înlesniri şi avantaje,înscrierea cu privire la încetarea contractului individual de muncă se efectuează cuindicarea acestor motive.

La încetarea contractului individual de muncă, carnetul de muncă se restituiesalariatului în ziua eliberării din serviciu.

Angajatorul este obligat să elibereze salariatului, în termen de 3 zile lucrătoare,la cererea lui scrisă, un certificat cu privire la munca în cadrul unităţii respective, încare urmează să se indice specialitatea, calificarea, funcţia, durata muncii şicuantumul salariului.

4.1.5. Modificarea contractului individual de muncăContractul individual de muncă nu poate fi modificat decît printr -un acord

suplimentar semnat de părţi, care se anexează la contract şi este parte integrantă aacestuia.Modificare a contractului individual de muncă se consideră orice schimbare ce sereferă la:a) durata contractului;

b) locul de muncă;

c) specificul muncii (introducerea clauzelor specifice);d) cuantumul retribuirii muncii;e) regimul de muncă şi de odihnă;f) specialitatea, profesia, calificarea, funcţia;g) caracterul înlesnirilor şi modul de acordare a acestora.

Cu titlu de excepţie, modificarea unilaterală de către angajator a altor clauzeale contractului individual de muncă este posibilă numai în cazurile şi în condiţiile

prevăzute de Codul Muncii. În aceste cazuri, salariatul va fi prevenit despr enecesitatea modificării contractului individual de muncă cu 2 luni înainte.

Locul de muncă poate fi schimbat temporar de către angajator prin deplasareaîn interes de serviciu sau detaşarea salariatului la alt loc de muncă.



Pe durata deplasării în interes de serviciu sau a detaşării la alt loc de muncă,salariatul îşi menţine funcţia, salariul mediu şi alte drepturi prevăzute de contractulcolectiv şi de cel individual de muncă.

Trimiterea salariatului în deplasare în interes de serviciu poate fi dispusă pentruo perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice.

Detaşarea poate fi dispusă numai cu acordul scris al salariatului pentru o

perioadă de cel mult un an. În caz de necesitate, perioada detaşării poate fi prelungită, prin acordul părţilor, cu încă cel mult un an. Salariatul detaşat are dreptul lacompensarea cheltuielilor de transport şi a celor de cazare, precum şi la oindemnizaţie specială în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu contractul colectivşi/sau cu cel individual de muncă. Prin detaşare se poate modifica şi specificulmuncii, dar numai cu acordul scris al salariatului.

4.1.6. Suspendarea contractului individual de muncă Contractul individual de muncă se suspendă în circumstanţe ce nu depind de

voinţa părţilor în caz de:a) concediu de maternitate; b) boală sau traumatism;c) detaşare;d) carantină;e) încorporarea în serviciul militar în termen, în serviciul militar cu termen redus sauîn serviciul civil;f) forţă majoră, confirmată în modul stabilit, ce nu impune încetarea raporturilor demuncă;g) trimitere în instanţa de judecată a dosarului penal privind comiterea de cătresalariat a unei infracţiuni incompatibile cu munca prestată, pînă la rămânereadefinitivă a hotărârii judecătoreşti;h) omiterе, din vina salariatului, a termenului de trecere a controlului medical;i) depistare, conform certificatului medical, a contraindicaţiilor care nu permitîndeplinirea muncii specificate în contractul individual de muncă;

j) cerere a organelor de control sau de drept, conform legislaţiei în vigoare;k) prezentare la locul de muncă în stare de ebrietate alcoolică, narcotică sau toxică,constatată prin certificatul eliberat de instituţia medicală competentă sau prin actulcomisiei formate dintr-un număr egal de reprezentanţi ai angajatorului şi ai

salariaţilor;m) stabilire pe termen determinat a gradului de invaliditate ca urmare a unui accidentde muncă sau a unei boli profesionale;n) în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare.

Contractul individual de muncă se suspendă prin acordul părţilor, exprimatîn formă scrisă, în caz de:a) acordare a concediului fără plată pe o perioadă mai mare de o lună;

b) urmare a unui curs de formare profesională sau de stagiere cu scoaterea dinactivitate pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice;

c) şomaj tehnic;d) îngrijire a copilului bolnav în vîrstă de pînă la 7 ani;e) îngrijire a copilului invalid până la vîrsta de 16 ani;



f) în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare.

Contractul individual de muncă se suspendă din iniţiativa salariatului în cazde:

a) concediu pentru îngrijirea copilului în vîrstă de pînă la 6 ani; b) concediu pentru îngrijirea unui membru bolnav al familiei cu durata de pînă la unan, conform certificatului medical;c) urmare a unui curs de formare profesională în afara unităţii;d) ocupare a unei funcţii elective în autorităţile publice;e) condiţii de muncă nesatisfăcătoare din punctul de vedere al protecţiei muncii,

precum şi din alte motive prevăzute de legislaţie.

Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului:

a) pe durata anchetei de serviciu, efectuate în condiţiile prezentului cod; b) pe durata detaşării;c) în alte cazuri prevăzute de legislaţie.

4.1.7. Şomajul tehnicŞomajul tehnic reprezintă imposibilitatea temporară a continuării activităţii de

producţie de către angajator pentru motive economice obiective. Durata şomajuluitehnic nu poate depăşi 3 luni în decursul unui an calendaristic. Pe durata şomajuluitehnic, salariaţii se vor afla la dispoziţia angajatorului, acesta avînd oricînd

posibilitatea să dispună reluarea activităţii. În perioada şomajului tehnic, salariaţii vor beneficia de o indemnizaţie ce nu poate fi mai mică de 75 la sută din salariul lor de bază. Modul în care salariaţii vor executa obligaţia de a se afla la dispoziţiaangajatorului, precum şi mărimea concretă a indemnizaţiei de care beneficiazăsalariaţii în perioada şomajului tehnic, se stabilesc prin ordinul (dispoziţia, decizia,hotărîrea) angajatorului, de contractul colectiv de muncă şi de convenţiile colective.

4.1.8.Încetarea contractului individual de muncă Contractul individual de muncă poate înceta:

a) în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor;

b) la iniţiativa uneia dintre părţi. În toate cazurile menţionate ziua încetării contractului individual de muncă seconsideră ultima zi de muncă.

Contractul individual de muncă încetează în circumstanţe ce nu depind devoinţa părţilor în caz de:a) deces al salariatului, declarare a acestuia decedat sau dispărut fără urmă prinhotărîrea instanţei de judecată;

b) deces al angajatorului persoană fizică, declarare a acestuia decedat sau dispărutfără urmă prin hotărâre a instanţei de judecată;

c) constatare a nulităţii contractului prin hotărâre a instanţei de judecată - de la datarămânerii definitive a hotărârii respective;



d) retragere, de către autorităţile competente, a autorizaţiei (licenţei) de activitate aunităţii - de la data retragerii acesteia;e) aplicare a pedepsei penale salariatului, prin hotărîre a instanţei de judecată, careexclude posibilitatea de a continua munca la unitate - de la data rămânerii definitive ahotărîrii judecătoreşti; f) expirare a termenului contractului individual de muncă pe durată determinată - de

la data prevăzută în contract, cu excepţia cazurilor cînd raporturile de muncă continuăde fapt şi nici una dintre părţi nu a cerut încetarea lor;g) finalizare a lucrării prevăzute de contractul individual de muncă încheiat pentru

perioada îndeplinirii unei anumite lucrări;h) încheiere a sezonului, în cazul contractului individual de muncă pentruîndeplinirea lucrărilor sezoniere;

j) forţă majoră, confirmată în modul stabilit, care exclude posibilitatea continuăriiraporturilor de muncă;

Salariatul are dreptul la demisie - desfacere a contractului individual de muncă

pe durată nedeterminată din proprie iniţiativă, anunţând despre aceasta angajatorul, prin cerere scrisă, cu 14 zile calendaristice înainte. În caz de demisie a salariatului înlegătură cu pensionarea, stabilirea gradului de invaliditate, concediul pentru îngrijireacopilului, înmatricularea într-o instituţie de învăţământ, trecerea cu traiul în altălocalitate, îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 14 ani (a copilului invalid pînă la vîrstade 16 ani), alegerea în funcţie electivă, angajarea prin concurs la altă unitate,încălcarea de către angajator a contractului individual şi/sau colectiv de muncă, alegislaţiei muncii în vigoare, angajatorul este obligat să accepte demisia în termenulindicat în cerere. După expirarea termenului indicat, salariatul are dreptul să încetezelucrul, iar angajatorul este obligat să efectueze achitarea deplină a drepturilorsalariale ce i se cuvin salariatului şi să-i elibereze carnetul de muncă şi altedocumente legate de activitatea acestuia în unitate.

Pînă la expirarea termenului de 14 zile salariatul are dreptul oricînd să-şiretragă cererea sau să depună o nouă cerere, prin care s-o anuleze pe prima. În acestcaz, angajatorul este în drept să-l demită pe salariat numai cînd, pînă la retragerea(anularea) cererii depuse, a fost încheiat un contract individual de muncă cu un altsalariat, în condiţiile prezentului cod.

Concedierea - desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individualde muncă pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată - se

admite pentru următoarele motive:a) rezultatul nesatisfăcător al perioadei de probă

b) lichidarea unităţii sau încetarea activităţii angajatorului persoană fizică;c) reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate;d) constatarea faptului că salariatul nu corespunde funcţiei deţinute sau muncii

prestate din cauza stării de sănătate, în conformitate cu certificatul medical;e) constatarea faptului că salariatul nu corespunde funcţiei deţinute sau muncii

prestate ca urmare a calificării insuficiente, confirmate prin hotărîre a comisiei deatestare;

f) schimbarea proprietarului unităţii;g) încălcarea repetată, pe parcursul unui an, a obligaţiilor de muncă, dacă anterior aufost aplicate sancţiuni disciplinare;



h) absenţa fără motive întemeiate de la lucru mai mult de 4 ore consecutive în timpulzilei de muncă;i) prezentarea la lucru în stare de ebrietate alcoolică, narcotică sau toxică.

j) săvârşirea la locul de muncă a unei sustrageri (inclusiv în proporţii mici) din patrimoniul unităţii, stabilite prin hotărîre a instanţei de judecată sau a organului decompetenţa căruia ţine aplicarea sancţiunilor administrative;

k) comiterea de către salariatul care mânuieşte nemijlocit valori băneşti sau materialea unor acţiuni culpabile dacă aceste acţiuni pot servi temei pentru pierderea încrederiiangajatorului faţă de salariatul respectiv;

Nu se admite concedierea salariatului în perioada aflării lui în concediumedical, în concediu de odihnă anual, în concediu de studii, în concediu pentruîngrijirea copilului în vîrstă de pînă la 6 ani, precum şi în perioada detaşării, cuexcepţia cazurilor de lichidare a unităţii.

4.1.9.Eliberarea sau transferul nelegitim al angajatului

Salar iatul transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim dinserviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iarîn caz de litigiu - prin hotărîre a instanţei de judecată. La examinarea litigiuluiindividual de muncă de către instanţa de judecată, angajatorul este obligat sădovedească necesitatea şi să indice temeiurile transferării sau eliberării din serviciu asalariatului.

În cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberatnelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia.

Repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în:a) plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absenţă forţată dela muncă într-o mărime nu mai mică decît salariul mediu al salariatului pentru această

perioadă; b) compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea transferului sau aeliberării din serviciu (consultarea specialiştilor, cheltuielile de judecată etc.);c) compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului.

Mărimea reparării prejudiciului moral se determină de către instanţa de judecată, ţinându-se cont de aprecierea dată acţiunilor angajatorului, dar nu poate fimai mică decît un salariu mediu lunar al salariatului.În locul restabilirii la locul de muncă, părţile pot încheia o tranzacţie de împăcare, iar

în caz de litigiu - instanţa de judecată poate încasa de la angajator, cu acordulsalariatului, în beneficiul acestuia, o compensaţie suplimentară în mărime de cel puţin3 salarii medii lunare ale salariatului.

5. Timpul de muncă şi timpul de odihnă Durata normală a timpului de muncă al salariaţilor din unităţi nu poate depăşi

40 de ore pe săptămână.Retribuirea muncii se efectuează proporţional timpului lucrat sau în funcţie de

volumul lucrului făcut. Activitatea în condiţiile timpului de muncă parţial nu implică

limitarea drepturilor salariatului privind calcularea vechimii în muncă, durataconcediului de odihnă anual sau a altor drepturi de muncă.



Durata muncii zilnice (a schimbului) în ajunul zilelor de sărbătoarenelucrătoare se reduce cu cel puţin o oră pentru toţi salariaţii.

Se consideră muncă de noapte munca prestată între orele 22.00 şi 6.00. Duratamuncii (schimbului) de noapte se reduce cu o oră.

În cadrul programului zilnic de muncă, salariatului trebuie să i se acorde o pauză de masă de cel puţin 30 de minute.

Repausul săptămânal se acordă timp de 2 zile consecutive, de regulă sâmbăta şiduminica.În Republica Moldova, zile de sărbătoare nelucrătoare, cu menţinerea salariului

mediu, sînt:a) 1 ianuarie - Anul Nou;

b) 7 şi 8 ianuarie - Naşterea lui Isus Hristos (Crăciunul);c) 8 martie - Ziua internaţională a femeii;d) prima şi a doua zi de Paşte conform calendarului bisericesc; e) ziua de luni la o săptămână după Paşte (Paştele Blajinilor);

f) 1 mai - Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor muncii;g) 9 mai - Ziua Victoriei şi a comemorării eroilor căzuţi pentru independenţa Patriei;h) 27 august - Ziua Republicii;i) 31 august - sărbătoarea "Limba noastră";

j) ziua Hramului bisericii din localitatea respectivă, declarată în modul stabilit deconsiliul local al municipiului, oraşului, comunei, satului.

În zilele de sărbătoare nelucrătoare se admit lucrările în unităţile a căror oprirenu este posibilă în legătură cu condiţiile tehnice şi de producţie (unităţile cu fluxcontinuu), lucrările determinate de necesitatea deservirii populaţiei.

6. Concediile anualeTuturor salariaţilor li se acordă anual un concediu de odihnă plătit, cu o durată

minimă de 28 de zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare.Concediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă salariaţilor după

expirarea a 6 luni de muncă la unitatea turistică respectivă.Înainte de expirarea a 6 luni de muncă la unitate, concediul de odihnă pentru primulan de muncă se acordă, în baza unei cereri scrise, următoarelor categorii de salariaţi:a) femeilor - înainte de concediul de maternitate sau imediat după el;

b) salariaţilor în vîrstă de pînă la 18 ani;

c) altor salariaţi, conform legislaţiei în vigoare.Salariaţilor transferaţi dintr -o unitate în alta concediul de odihnă anual li se

poate acorda şi înainte de expirarea a 6 luni de muncă după transfer.Concediul de odihnă anual pentru următorii ani de muncă poate fi acordat

salariatului, în baza unei cereri scrise, în orice timp al anului, conform programăriistabilite. Concediul de odihnă anual poate fi acordat integral sau, în baza unei cereriscrise a salariatului, poate fi divizat în două părţi, una dintre care va avea o durată decel puţin 14 zile calendaristice.

Programarea concediilor de odihnă anuale pentru anul următor se face de

angajator, de comun acord cu reprezentanţii salariaţilor, cu cel puţin 2 săptămâniînainte de sfârşitul fiecărui an calendaristic. La programarea concediilor de odihnă



anuale se ţine cont atît de dorinţa salariaţilor, cît şi de necesitatea asigurării buneifuncţionări a întreprinderii turistice.

Salariaţilor ale căror soţii se află în concediu de maternitate li se acordă, în baza unei cereri scrise, concediul de odihnă anual concomitent cu concediul soţiilor.

Pentru perioada concediului de odihnă anual, salariatul beneficiază de oindemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decît valoa rea salariului,

sporurilor şi, după caz, a indemnizaţiei de eliberare din serviciu pentru perioadarespectivă. Indemnizaţia de concediu se plăteşte de către angajator cu cel puţin 3 zilecalendaristice înainte de plecarea salariatului în concediu.

Nu se admite înlocuirea concediului de odihnă anual nefolosit printr -ocompensaţie în bani , cu excepţia cazurilor de încetare a contractului individual demuncă al salariatului care nu şi-a folosit concediul.

În caz de suspendare sau încetare a contractului individual de muncă, salariatulare dreptul la compensarea tuturor concediilor de odihnă anuale nefolosite.

Salariatul poate fi rechemat din concediul de odihnă anual prin ordinul

(dispoziţia, decizia, hotărîrea) angajatorului, numai cu acordul scris al salariatului şinumai pentru situaţii de serviciu neprevăzute, care fac necesară prezenţa acestuia înunitate. În acest caz, salariatul nu restituie indemnizaţia pentru zilele de concediunefolosite. Retribuirea muncii salariatului rechemat din concediul de odihnă anual seefectuează în baze generale.

În caz de rechemare, salariatul trebuie să folosească restul zilelor din concediulde odihnă după ce a încetat situaţia respectivă sau la o altă dată stabilită prin acordul

părţilor în cadrul aceluiaşi an calendaristic. Folosirea de către salariat a părţii rămasea concediului de odihnă anual se efectuează în temeiul ordinului (dispoziţiei, deciziei,hotărîrii) angajatorului.

Refuzul salar iatului de a- şi folosi partea rămasă a concediului de odihnăanual este nul.

7. Remunerarea angajaţilor Salariul reprezintă orice recompensă sau cîştig evaluat în bani, plătit

salariatului de către angajator în temeiul contractului individual de muncă, pentrumunca prestată sau care urmează a fi prestată. Salar iul este conf iden ţial şi garantat.

Garanţiile de stat în domeniul salarizării cuprind salariul minim stabilit de stat, precum şi adaosurile şi sporurile cu caracter de compensare.

Salariul include salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei), salariulsuplimentar (adaosurile şi sporurile la salariul de bază) şi alte plăţi de stimulare şicompensare. Retribuirea muncii salariatului depinde de cererea şi oferta forţei demuncă pe piaţa muncii, de cantitatea, calitatea şi complexitatea muncii, de condiţiilede muncă, de calităţile profesionale ale salariatului, de rezultatele muncii lui şi/sau derezultatele activităţii economice a unităţii. Munca este retribuită pe unitate de timp, înacord sau conform altor sisteme de salarizare.

Salariul se plăteşte periodic;a) nu mai rar decît de două ori pe lună pentru salariaţii remuneraţi pe unitate de timp

sau în acord; b) nu mai rar decît o dată pe lună pentru salariaţii remuneraţi în baza salariilor lunareale funcţiei.



Compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului seefectuează prin indexarea obligatorie şi în mărime deplină a sumei salariului calculatdacă reţinerea acestuia a constituit cel puţin o lună calendaristică de la data stabilită

pentru achitarea salariului lunar. Compensarea se efectuează cu coeficientul inflaţieicalculat în modul stabilit. Compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp asalariului se efectuează în cazul în care coeficientul inflaţiei în perioada de neachitare

a salariului depăşeşte cota de 2 la sută. Reţiner il e din salariu pentru achitarea datoriilor salariaţilor faţă de angajatorse pot face în baza ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) acestuia:a) pentru restituirea avansului eliberat în contul salariului;

b) pentru restituirea sumelor plătite în plus în urma unor greşeli de calcul;c) pentru acoperirea avansului necheltuit şi nerestituit la timp, eliberat pentrudeplasare în interes de serviciu sau transferare într-o altă localitate ori pentrunecesităţi gospodăreşti, dacă salariatul nu contestă temeiul şi cuantumul reţinerilor;d) pentru repararea prejudiciului material cauzat unităţii din vina salariatului.

e) În caz de eliberare a salariatului înainte de expirarea anului de muncă în contulcăruia el a folosit deja concediul, angajatorul îi poate reţine din salariu suma achitată pentru zilele fără acoperire ale concediului.

La fiecare plată a salariului, cuantumul total al reţinerilor nu poate sădepăşească 20 la sută, iar în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare - 50 la sută din salariul ce i se cuvine salariatului. În caz de reţinere din salariu în baza cîtorvaacte executorii, salariatului i se păstrează, în orice caz, 50 la sută din salariu.

Limitările prevăzute nu se aplică reţinerii din salariu în caz de urmărire a pensiei alimentar e pentru copiii minori. În acest caz, suma reţinută nu poate fi maimare de 70 la sută din salariul care se cuvine să fie plătit salariatului.

Dacă suma obţinută prin urmărirea salariului nu este suficientă pentrusatisfacerea tuturor pretenţiilor creditorilor, suma respectivă se distribuie între aceştiaîn modul prevăzut de legislaţia în vigoare.

Nu se admit reţineri din indemnizaţia de eliberare din serviciu, din plăţile decompensare şi din alte plăţi care, conform legii, nu pot fi urmărite.

Dacă elib erarea carnetului de muncă este reţinută din vina angajatorului,salariatului i se plăteşte salariul mediu pentru tot timpul absenţei forţate de la lucru,cauzate de imposibilitatea angajării la altă unitate după eliberarea din serviciu dinmotivul lipsei carnetului de muncă.

Munca prestată în zilele de repaus şi în cele de sărbătoare nelucrătoare esteretribuită:a) salariaţilor care lucrează în acord - cel puţin în mărime dublă a tarifului în acord;

b) salariaţilor a căror muncă este retribuită în baza salariilor tarifare pe oră sau pe zi -cel puţin în mărimea dublă a salariului pe oră sau pe zi;

La dorinţa salariatului care a prestat munca în ziua de repaus sau în cea desărbătoare nelucrătoare, acestuia i se poate acorda o altă zi liberă. În acest caz, munca

prestată în ziua de sărbătoare nelucrătoare este retribuită în mărime ordinară, iar ziuade repaus nu este retribuită.

Pentru munca prestată în program de noapte se stabileşte un adaos în mărimede cel puţin 0,5 din salariul tarifar (salariul funcţiei) pe unitate de timp stabilitsalariatului.



Angajatorul este în drept să acorde anual salariaţilor ajutor material în modulşi condiţiile prevăzute de contractul colectiv de muncă şi/sau de actele normative învigoare. Ajutorul material poate fi acordat salariatului, în baza cererii lui scrise, înorice timp al anului ori adăugat la indemnizaţia de concediu.

Indemnizaţia de eliberare din serviciu se acordă: Salariaţilor concediaţi în legătură cu lichidarea unităţii sau cu încetarea

activităţii angajatorului persoană fizică sau cu reducerea numărului ori a statelor de personal la unitate li se garantează:a) pentru prima lună, plata unei indemnizaţii de concediere egală cu mărimea sumatăa unui salariu mediu săptămânal pentru fiecare an lucrat la unitatea în cauză, dar numai mică decît un salariu mediu lunar. Dacă unitatea a fost succesorul de drept alunei unităţi reorganizate anterior se vor lua în calcul toţi anii de activitate;

b) pentru a doua lună, menţinerea salariului mediu lunar dacă persoana concediată nua fost plasată în câmpul muncii; c) pentru a treia lună, menţinerea salariului mediu lunar dacă, după concediere,

salariatul s-a înregistrat în decurs de 14 zile calendaristice la agenţia teritorială deocupare a forţei de muncă şi nu a fost plasat în câmpul muncii, fapt confirmat princertificatul respectiv;d) la lichidarea unităţii, prin acordul scris al părţilor, achitarea integrală a sumelorlegate de concedierea salariatului pe toate 3 luni, la data concedierii.În cazul plasării persoanei concediate în cîmpul muncii pe parcursul lunilor indicatela lit.b) şi c), salariul mediu se va achita pe perioada de pînă la data angajării acesteia.

8. Disciplina munciiPentru încălcarea disciplinei de muncă, angajatorul are dreptul să aplice faţă desalariat următoarele sancţiuni disciplinare:a) avertismentul;

b) mustrarea;c) mustrarea aspră;d) concedierea

Se interzice aplicarea amenzilor şi altor sancţiuni pecuniare pentru încălcareadisciplinei de muncă.

9. Răspunderea materială

Răspunderea materială a angajatorului: Angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material şi cel moral

сauzat salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligaţiilor de muncăsau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci. Prejudiciul moral serepară în formă bănească sau într -o altă formă materială determinată de părţi.

Angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. Aceastăobligaţie survine, în particular, în caz de:a) refuz neîntemeiat de angajare;

b) eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă;c) staţionare a unităţii din vina angajatorului, cu excepţia perioadei şomajului tehnic;d) reţinere a eliberării carnetului de muncă;



e) reţinere a plăţii salariului;f) reţinere a tuturor plăţilor sau a unora din ele în caz de eliberare din serviciu;g) răspîndire, prin orice mijloace (de informare în masă, referinţe scrise etc.), ainformaţiilor calomnioase despre salariat;h) neîndeplinire în termen a hotărîrii organului competent de jurisdicţie a muncii carea soluţionat un litigiu (conflict) avînd ca obiect privarea de posibilitatea de a munci.

În caz de reţinere, din vina angajatorului, a salariului, a indemnizaţiei de concediu, a plăţilor în caz de eliberare din serviciu sau a altor plăţi cuvenite salariatului, acestuia ise plătesc suplimentar, pentru fiecare zi de întîrziere, 0,1 la sută din suma neplătită întermen.

Răspunderea materială a salariatului: Salariatul este obligat să repare prejudiciul material cauzat angajatorului. La

stabilirea răspunderii materiale, în prejudiciul ce urmează a fi reparat nu se includevenitul ratat de angajator ca urmare a faptei săvârşite de salariat. Dacă prejudiciul

material a fost cauzat angajatorului printr-o faptă ce întruneşte semnele componenţeide infracţiune, răspunderea se stabileşte potrivit Codului penal.Salariatul este absolvit de răspundere materială dacă prejudiciul a f ost cauzat

în cazuri de forţă majoră, confirmate în modul stabilit, de extremă necesitate, delegitimă apărare, de executare a unei obligaţii legale sau contractuale, precum şi înlimitele riscului normal de producţie.

Salariaţii nu răspund pentru pierderile inerente procesului de producţie, care seîncadrează în limitele prevăzute de normele tehnologice sau de legislaţia în vigoare,

pentru prejudiciule materiale provocate în circumstanţe neprevăzute care nu puteau fiînlăturate, precum şi în alte cazuri similare.

Ţinând cont de circumstanţele concrete în care a fost cauzat prejudiciulmaterial, angajatorul este în drept să renunţe, integral sau parţial, la repararea acestuiade către salariatul vinovat.

Divergenţele apărute între salariat şi angajator se examinează în modul prevăzut pentru soluţionarea litigiilor individuale de muncă.

Pentru prejudiciul cauzat angajatorului, salariatul poartă răspunderematerială în limitele salariului mediu lunar.

Răspunderea materială deplină a salariatului constă în obligaţia lui de a reparaintegral prejudiciul material cauzat.

Salariaţii în vîrstă de pînă la 18 ani poartă răspundere materială deplină doar pentru cauzarea intenţionată a prejudiciului material, precum şi pentru prejudiciulcauzat în stare de ebrietate alcoolică, narcotică ori toxică, sau în urma comiterii uneiinfracţiuni.

Salariatul poartă răspundere materială în mărimea deplină a prejudiciuluimaterial cauzat din vina lui angajatorului în cazurile cînd:a) între salariat şi angajator a fost încheiat un contract de răspundere materialădeplină pentru neasigurarea integrităţii bunurilor şi altor valori care i-au fosttransmise pentru păstrare sau în alte scopuri;

b) salariatul a primit bunurile şi alte valori spre decontare în baza unei procuri unicesau în baza altor documente unice;



Curs № 4: Protecția consumatorului 1. Noţiuni generale privind protecția consumatorului2. Clauze abuzive

3.

Drepturile fundamentale ale consumatorilor4. Obligaţiile prestatorului5. Încheierea contractelor6. Remedierea, înlocuirea, restituirea contravalorii serviciului necorespunzător, reducereapreţului 7. Informarea consumatorului8. Acțiuni privind protecția drepturilor consumatorilor 9. Responsabilitatea firmei turistice pentru încălcarea termenelor stabilite

1. Noţiuni generale privind protecția consumatorului

Legea privind protecția consumatorului Nr. 105 din 13.03.2003 a fost publicată în Monitorul oficial al Republicii Moldova Nr.126 -131 la data de27.06.2003.

Legea stabilește următoarele noțiuni de bază care sunt complementare și ramuriituristice:

consumator - orice persoană fizică ce intenţionează să comande sau să procureori care comandă, procură sau foloseşte produse și servicii turistice pentru necesităţi

personale.agent economic - orice persoană juridică sau fizică autorizată pentru activitate

de întreprinzător, care prestează servicii. prestator - orice persoană juridică sau fizică autorizată pentru activitate deîntreprinzător, care prestează servicii;

produs – bun sau serviciu destinat consumului sau utilizării individuale;serviciu - activitate, alta decît cea din care rezultă produse, desfăşurată în scopul

satisfacerii unor necesităţi ale consumatorilor; produs, serviciu inofensiv (sigur) - produs, serviciu care nu prezintă risc

pentru viaţa, sănătatea, ereditatea şi bunurile consumatorilor sau mediul înconjurător; calitate - ansamblu de caracteristici ale unui produs, serviciu, care îi

conferă aptitudinea de a satisface, conform destinaţiei, necesităţile explicite sauimplicite;

clauză abuzivă - clauză contractuală care, nefiind negociată în mod individualcu consumatorul, creează, contrar cerinţelor bunei-credinţe, prin ea însăşi sauîmpreună cu alte prevederi din contract, în detrimentul consumatorului, undezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor ce a par din contract;

plasare pe piaţă - acţiune de a face disponibile produsele pe piaţa RepubliciiMoldova, inclusiv păstrarea lor în scopul distribuirii, oferirii prin vînzare sau prinoricare altă formă de transmitere contra plată ori cu titlu gratuit;

pro dus, serviciu necorespunzător (defectuos) - produs, serviciu care nu

corespunde cerinţelor prescrise sau declarate;



prejudiciu - daună materială şi/sau morală adusă consumatorului prindistrugerea, deteriorarea sau diminuarea averii, precum şi daună cauzată vieţii,sănătăţii şi eredităţii lui în urma consumului şi/sau utilizării produselor, serviciilornecorespunzătoare ori în urma refuzului sau tergiversării neîntemeiate a încheieriicontractului de prestare a serviciului;

interes economic - totalitatea cerinţelor înaintate de consumator faţă de vînzător,

prestator privind remedierea sau înlocuirea gratuită ori obţinerea contravalorii produsului, serviciului necorespunzător şi privind repararea prejudiciului cauzat, precum şi alte cerinţe ce ţin de interesul material al consumatorului.

cod de conduită – acord sau totalitate de reguli, neimpuse prin legislaţie sau prin dispoziţii administrative, ce definesc comportamentul comercianţilor care seangajează să le respecte în legătură cu una sau mai multe pr actici comerciale ori înunul sau mai multe sectoare de activitate;

contr act de adeziune – contract în care clauzele sînt formulate în prealabil deuna dintre părţi, iar cealaltă parte doar poate să accepte încheierea contractului în

condiţiile impuse sau să renunţe la încheierea contractului; invitaţie de a cumpăra – comunicare comercială în care se menţioneazăcaracteristicile şi preţul serviciului într -un mod corespunzător mijloacelor decomunicare comercială utilizate pentru aceasta şi care îl determină pe consumator săcumpere un produs;

Raporturile în domeniul protecţiei consumatorilor se reglementează prin Legea privind protecția consumatorului, Codul civil, alte legi şi acte normative îndomeniul r espectiv.

2. Clauze abuziveSe interzice agenţilor economici de a include clauze abuzive în contractele

încheiate cu consumatorii.Clauzele contractuale abuzive se consideră nule, cu excepţia celor negociate

individual.O clauză contractuală care nu a fost negociată individual cu consumatorul se

consideră abuzivă dacă aceasta creează, contrar cerinţelor bunei-credinţe, prin eaînsăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, în detrimentul consumatorului, undezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor.

O clauză contractuală se consideră că nu a fost negociată individual dacă a fost

formulată în prealabil şi din acest motiv consumatorul nu a avut posibilitatea săinfluenţeze conţinutul clauzei, în special în cazul unui contract de adeziune.

Dacă un agent economic pretinde că o clauză formulată în prealabil a fostnegociată individual cu consumatorul, este de datoria lui să prezinte probe în acestsens.

Orice contract încheiat între agentul economic şi consumator pentru vînzare de produse, prestare de servicii va cuprinde clauze clare, fără echivoc, pentru a cărorînţelegere nu sînt necesare cunoştinţe speciale.

În caz de dubii asupra interpretării unor clauze contractuale, acestea vor fi

interpretate în favoarea consumatorului.Raporturile juridice generate de clauzele contractuale abuzive se reglementează

de legislaţia în vigoare.



3. Drepturile fundamentale ale consumatorilor

Orice consumator are dreptul la:a) protecţia drepturilor sale de către stat; b) protecţie împotriva riscului de a achiziţiona un produs sau un serviciu turistic

care ar putea să-i afecteze viaţa, sănătatea, ereditatea sau securitatea ori să-i prejudicieze drepturile şi interesele legitime;

c) remedierea sau înlocuirea gratuită, restituirea contravalorii produsului,serviciului ori reducerea corespunzătoare a preţului, repararea prejudiciului, inclusivmoral, cauzat de produsul, serviciul necorespunzător;

d) informaţii complete, corecte şi precise privind produsele, serviciile

achiziţionate;e) adresare în autorităţile publice şi reprezentarea în ele a intereselor sale;f) sesizarea asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor şi autorităţilor publice

asupra încălcării drepturilor şi intereselor sale legitime, în calitate de consumator, şila înaintarea de propuneri referitoare la îmbunătăţirea calităţii produselor, serviciilor.

4. Obligaţiile prestatoruluiPrestatorul este obligat:a) să folosească, la prestarea serviciilor, numai proceduri inofensive care;

b) să anunţe imediat furnizorul de servicii despre existenţa oricărui risc la prestarea serviciului de care are cunoştinţă că este periculos;

c) să presteze numai servicii care nu afectează viaţa, sănătatea, ereditatea şisecuritatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora;

d) să respecte cerinţele prescrise sau declarate, precum şi clauzele contractuale;e) să înmîneze bon de casă sau un alt document, care confirmă faptul prestării

serviciului, conform unui regulament aprobat de Guvern;f) să deţină registrul de reclamaţii la un loc vizibil şi să înregistreze pretenţiile

consumatorilor conform unui regulament aprobat de Guvern [ în vigoare 01.01.12]; i) să asigure respectarea condiţiilor igienico-sanitare;

j) să răspundă pentru prejudiciul cauzat de serviciul prestat necorespunzător.

5. Încheierea contractelorConsumatorul, la încheierea contractelor, are următoarele drepturi: a) de a lua liber decizii la achiziţionarea produsului, serviciului, fără a i se

impune în contracte clauze abuzive sau care pot favoriza folosirea unor practicicomerciale incorecte, de natură a influenţa opţiunea acestuia;

b) de a beneficia de o redactare clară şi precisă a clauzelor contractuale,indicarea exactă a preţului sau tarifului, precum şi stabilirea cu exactitate a condiţiilor

de creditare a serviciilor turistice;c) de a lua cunoştinţă, în prealabil, de textul contractului pe care intenţionează să

îl încheie;



c) de a fi exonerat de plata pentru, serviciile care nu au fost solicitate;d) de a fi despăgubit pentru daunele cauzate de produsele, serviciile care nu

corespund cerinţelor prescrise sau declarate ori clauzelor contractuale;e) de a plăti pentru produsele, serviciile de care beneficiază sume stabilite cu

exactitate, în prealabil;f) majorarea preţului iniţial este posibilă numai cu acordul consumatorului.

6. Remedierea, înlocuirea, restituirea contravalorii serviciului necorespunzător,reducerea preţului

Remedierea gratuită a deficienţelor apărute la serviciu, înlocuirea gratuită saurestituirea contravalorii serviciului necorespunzător, deficienţe care nu sîntimputabile consumatorului, se face necondiţionat de către firma turistică prestatoareîntr-un termen de cel mult 14 zile calendaristice de la data înaintării reclamaţiei decătre consumator sau în termenul stabilit prin contract.

Dacă firma turistică prestatoare refuză să satisfacă reclamaţia consumatorului, ei

sînt obligaţi să dovedească vina consumatorului în ceea ce priveşte deficienţeleapărute la serviciul prestat, prin prezentarea dovezilor argumentate, într -un termen decel mult 14 zile calendaristice de la data înaintării pretenţiei de către consumator. Încaz contrar, ei sînt obligaţi să îndeplinească cerinţele consumatorului.

Firma turistică prestatoare restituie contravaloarea produsului turistic vândut,imediat după constatarea imposibilităţii executării serviciilor stipulate în contract, încazul în care consumatorul a refuzat remedierea sau înlocuirea produsului,serviciului.

La restituirea contravalorii se va lua în calcul preţul produsului la dataexaminării reclamaţiei - în cazul în care preţul lui s-a majorat, şi preţul la data

procurării - în cazul în care preţul lui s-a micşorat. Reducerea preţului la produsul, serviciul necorespunzător se face la înţelegerea

părţilor. Firma turistică are aceleaşi obligaţii pentru produsul, serviciul înlocuit ca şi

pentru produsul vîndut, serviciul prestat iniţial. Firma turistică prestator asigură toate operaţiunile şi suportă toate cheltuielile

necesare remedierii, înlocuirii sau restituirii contravalorii produselor și serviciilorturistice necorespunzătoare.

Consumatorul este în drept să rezilieze contractul de prestare a serviciilor

turistice în orice moment, cu condiţia că achită prestatorului o parte din preţ, cerezultă din contractul turistic.

În cazul refuzului de a satisface reclamaţia consumatorului prin remedierea sauînlocuirea gratuită ori restituirea contravalorii produsului sau serviciului turistic,

prestatorul prezintă acestuia refuzul în scris. Neprezentarea refuzului în termenul stabilit de lege se consideră refuz tacit.

7. Informarea consumatoruluiÎn temeiul articolului 19 a Legii privind protecția consumatorului, consumatorii

au dreptul de a fi informaţi, în mod complet, corect şi precis, asupra caracteristicilor produselor şi serviciilor turistice oferite de către firmele turistice, astfel încît să aibă posibilitatea de a face o alegere raţională, în conformitate cu interesele lor, între



produsele şi serviciile turistice oferite şi să fie în măsură să le utilizeze, în deplinăsecuritate.

Informarea consumatorilor despre produsele și serviciile turistice oferite serealizează, în mod obligatoriu, prin elemente publicitare, video și de altă natură.

Toate informaţiile, inclusiv cele verbale, referitoare la produsele și serviciileturistice oferite consumatorilor, precum şi contractele încheiate, trebuie să fie

prezentate în limba de stat sau în limba rusă (la solicitarea consumatorului), precumşi la necesitate în una din limbile de circulaţie internaţională. Se interzice prezentarea, prin orice mijloace, a unor afirmaţii şi caracteristici

care nu sînt conforme par ametrilor reali ce caracterizează produsele și serviciileturistice.

Firma turistică este obligată să comercializeze produse şi să presteze serviciituristice numai în locuri şi în spaţii autorizate, conform reglementărilor legale.

Firma turistică este obligată să afişeze la vedere adresa şi numărul de telefon alautorităţii abilitate cu funcţii de protecţie a consumatorilor, serviciile oferite, precum

şi informaţia despre obligativitatea prezenţei bonului de casă sau a unui alt document,care confirmă faptul cumpărării produsului sau serviciului turistic. Formatul şistructura unificate ale panoului informativ al consumatorului se stabilesc de Agenţiapentru Protecţia Consumatorilor şi se plasează pe pagina web a acesteia.

Organul al administraţiei publice centrale abilitat cu funcţii de protecţie aconsumatorilor în domeniul turismului este Agenţia Turismului.

8. Acțiuni privind protecția drepturilor consumatorilor Acţiunile privind protecţia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la instanţa

judecătorească de către consumatorii înşişi sau reprezentanţii acestora, de cătreautorităţile administraţiei publice abilitate sau de către asociaţiile obşteşti deconsumatori.

Acţiunile privind protecţia drepturilor consumatorilor se depun la instanţa judecătorească în conformitate cu termenele prevăzute de legislaţie. Consumatoriisînt scutiţi de taxa de stat în acţiunile privind protecţia drepturilor sale.

Organele abilitate cu funcţii de protecţie a consumatorilor pot reprezentainteresele consumatorilor în instanţa de judecată în scopul protecţiei drepturilorconsumatorilor.

Firma turistică va fi absolvită de răspundere pentru neîndeplinirea obligaţiilor

lor sau pentru îndeplinirea lor neconformă, sau pentru cauzarea prejudiciului dacă vorface dovada că aceste fapte s-au produs din motive de forţă majoră.

Pentru soluţionarea litigiilor ce ţin de protecţia drepturilor consumatorilor,consumatorii şi agenţii economici pot iniţia benevol procedura de mediere ca omodalitate alternativă de soluţionare.

9. Responsabilitatea firmei turistice pentru încălcarea termenelor stabiliteÎn conformitate cu articolul 27 al Legii privind protecția consumatorului pentru

încălcarea termenului de 14 zile de la data înaintării reclamaţiei de către consumator,

firma turistică achită consumatorului pentru fiecare zi depăşită o penalitate în mărimede 5% din preţul produsului sau serviciului turistic prestat neconform.



Plata penalităţilor şi repararea prejudiciului nu exonerează firma turistică deîndeplinirea obligaţiilor ce îi revin faţă de consumator.

Pretenţiile consumatorului privind repararea prejudiciului şi achitarea penalităţilor, prevăzute de prezenta lege sau de contract, se soluţionează de cătrefirma turistică prestatoare pe cale amiabilă sau pe cale judiciară, conform legislaţiei.

La efectuarea controlului de către organul abilitat, în baza reclamaţiei

consumatorului, firma turistică suportă cheltuielile aferente. Examinarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale pentrunerespectarea Legii privind protecția consumatorului se efectuează conform

procedurilor şi atribuţiilor stabilite de Codul contravenţional.



Curs № 5. Bazele fiscаlității în turism 1. Noțiuni generale privind fiscalitatea

2.

Drepturile şi obligaţiile contribuabilului în conformitate cu Codul Fiscal 3. Impozite și taxe 4. Impozitul pe venit5. Taxa pe Valoarea Adăugată 6. Administrarea fiscală 7. Metode indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice8. Amenzi, sancțiuni, penalități 9. Contestațiile

1. Noțiuni generale privind fiscalitatea

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost aprobat la 24.04.1997 și publicat cunumărul 1163-XIII.Sistemul fiscal al Republicii Moldova reprezintă totalitatea impozitelor şi

taxelor, a principiilor, formelor şi metodelor de stabilire, precum şi totalitateamăsurilor ce asigură achitarea lor.

Contribuabil, subiect al impunerii – persoană care, conform legislaţiei fiscale,este obligată să calculeze şi să achite la buget orice impozite şi taxe, penalităţile şiamenzile respective.

Persoană fizică:a) cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin, apatrid; b) forma organizatorică cu statut de persoană fizică, potrivit legislaţiei, inclusiv

întreprinzătorul individual. Persoană juridică – orice societate comercială, cooperativă, întreprindere,

instituţie, fundaţie, asociaţie, inclusiv creată cu participarea unei persoane străine, şialte organizaţii.

Rezident, orice persoană fizică care corespunde uneia din cerinţele de mai jos:a) se află în Republica Moldova cel puţin 183 de zile pe parcursul anului fiscal;

b) orice persoană juridică sau formă organizatorică cu statut de persoană fizicăa cărei activitate este organizată sau gestionată în Republica Moldova ori al cărei loc

de bază de desfăşurare a activităţii este Republica Moldova.Servicii – servicii materiale şi nemateriale, de consum şi de producţie, inclusiv

darea proprietăţii în arendă, transmiterea drepturilor privind folosirea oricărormărfuri.

Piaţă – sistem de relaţii economice ce se formează în procesul producţiei,circulaţiei şi distribuirii mărfurilor, prestării serviciilor, precum şi circulaţieimijloacelor băneşti, care se caracterizează prin libertatea subiecţilor la alegereacumpărătorilor şi vînzătorilor, determinarea preţurilor, formarea şi folosirearesurselor.

Discont – reducere din preţul mărfii, serviciului, valutei străine şi al altor activefinanciare.



Subdiviziune – unitate structurală a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei(filială, reprezentanţă, sucursală, secţie, magazin, depozit etc.), situată în afara loculuiei de reşedinţă de bază, care exercită unele din atribuţiile acesteia.

2. Drepturile şi obligaţiile contribuabilului în conformitate cu Codul Fiscal

Contribuabilul are dreptul : să obţină pe gratis de la inspectoratul fiscal de stat teritorial informaţii

despre impozitele şi taxele în vigoare, precum şi despre actele normative carereglementează modul şi condiţiile de achitare a acestora;

să se bucure de o atitudine corectă din partea organelor fiscale;

să-şi reprezinte interesele în organele cu atribuţii de administrare fiscală

personal sau prin intermediul reprezentantului său; să obţină amînarea, eşalonarea, trecerea în cont a impozitelor în modul şi în

condiţiile prevăzute codul fiscal;

să prezinte organelor fiscale şi persoanelor cu funcţii de răspundere aleacestora explicaţii referitoare la calcularea şi achitarea impozitelor şi taxelor;

să conteste, în modul stabilit de legislaţie, deciziile, acţiunile sau inacţiunea

organelor fiscale şi ale persoanelor cu funcţii de răspundere ale acestora; să beneficieze de facilităţile fiscale, la care are dreptul conform legislaţiei

fiscale, pe perioada fiscală în care a întrunit toate condiţiile stabilite.

Contri buabil ul este obli gat:

să respecte modul stabilit de înregistrare (reînregistrare) de stat şi de

desfăşurare a activităţii de întreprinzător; să se pună la evidenţă la organul fiscal în a cărui rază îşi are sediul stabilit; să ţină evidenţa contabilă conform formelor şi modului stabilit de legislaţie; să prezinte informaţii veridice despre veniturile rezultate din orice activitate

de întreprinzător; să achite la buget, la timp şi integral, sumele calculate ale impozitelor şi

taxelor, asigurînd exactitatea şi veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate; în caz de control al respectării legislaţiei fiscale, să prezinte, la prima cerere,

persoanelor cu funcţii de răspundere ale organelor fiscale documentele de evidenţă,

calcularea şi achitarea la buget a impozitelor şi taxelor, să permită accesul, în cazulţinerii evidenţei computerizate, la sistemul electronic de evidenţă contabilă;

să asiste la efectuarea controlului privind respectarea legislaţiei fiscale, să

semneze actele privind rezultatul controlului, să dea explicaţii în scris sau oral; în caz de calculare greşită şi determinare incorectă de către organele fiscale a

sumei impozitului, penalităţii, dobînzii sau amenzii, să dovedească acest lucru prindocumente justificative;

să îndeplinească deciziile adoptate de organele cu atribuţii de administrarefiscală şi alte organe învestite cu funcţii de control pe marginea rezultatelor

controalelor efectuate, respectînd cerinţele legislaţiei fiscale; să îndeplinească alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală;



ín caz de absenţă a conducătorului întreprinderii, obligaţiile sînt îndeplinitede alte persoane cu funcţii de răspundere, gestionare ale subiectului impunerii, înlimitele competenţei lor.

3.

Impozite și taxe Impozitul este o plată obligatorie cu titlu gratuit. Taxa este o plată obligatorie cu titlu gratuit, car e nu este impozit.Sistemul impozitelor şi taxelor generale de stat include: impozitul pe venit

taxa pe valoarea adăugată

accizele impozitul privat taxa vamală

taxele rutiere

Sistemul impozitelor şi taxelor locale include: impozitul pe bunurile imobiliare taxele pentru resursele naturale taxa pentru amenajarea teritoriului taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei) taxa de aplicare a simbolicii locale

taxa pentru unităţile comerciale şi de prestări servicii taxa de piaţă taxa pentru cazare

taxa balneară

taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători

taxa pentru parcare

taxa de la posesorii de cîini

taxa pentru parcaj

taxa pentru unităţile stradale de comerţ şi de prestare a serviciilor taxa pentru evacuarea deşeurilor taxa pentru dispozitivele publicitare.

4.

Impozitul pe venit

Noțiunile generale aferente prezentului punct pot fi definite astfel: Royalty (redevenţă) – plăţi de orice natură primite în calitate de recompensă

pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a oricărui drept de autor şi adrepturilor conexe, inclusiv asupra mărcii comerciale.

Dividend – venit obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi)în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social.



Venit impozabil – venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de patron, obţinut decontribuabil din toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepţia deducerilorşi scutirilor, aferente acestui venit, la car e are dreptul contribuabilul conformlegislaţiei fiscale.

Venit estimat – venit apreciat (rezultat) prin aplicarea metodelor şi surselorindirecte în cadrul controalelor fiscale, inclusiv ca urmare a instituirii posturilor

fiscale.Venit din investiţii – venit obţinut din investiţiile de capital şi din investiţiile înactivele financiare.

Veni t financiar – venit obţinut sub formă de royalty (redevenţă), anuităţi, de ladarea bunurilor în arendă, locaţiune, de la uzufruct, pe diferenţa de curs valutar, de laactivele ce au intrat în mod gratuit, alte venituri obţinute ca rezultat al activităţiifinanciare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu esteregulată, permanentă şi substanţială.

Deducere – sumă care, la calcularea venitului impozabil, se scade din venitul

brut al contribuabilului conform prevederilor legislaţiei fiscale. Trecere în cont – sumă reţinută şi/sau achitată prealabil cu care contribuabilulare dreptul să micşoreze suma impozitului.

Perioada fiscală privind impozitul pe venitPrin perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înţelege anul calendaristic la

încheierea căruia se determină venitul impozabil şi se calculează suma impozituluicare trebuie achitată.

Pentru întreprinderile nou-create, perioadă fiscală se consideră perioada de ladata înregistrării întreprinderii pînă la finele anului calendaristic.

Pentru întreprinderile lichidate sau reorganizate, perioadă fiscală se consideră perioada de la începutul anului calendaristic pînă la data radierii întreprinderii dinRegistrul de stat.

Cotele de impozitSuma totală a impozitului pe venit se determină:a) pentru persoane fizice şi întreprinzători individuali, în mărime de: 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 27852 lei

18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 27852 lei b) pentru persoanele juridice – în mărime de 12% din venitul impozabil;

SCUTIRI ŞI ALTE DEDUCERI Scuti r i personale

Fiecare contribuabil are dreptul la o scutire personală în sumă de 9516 lei pe an.Persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie are dreptul la o scutire

suplimentară în sumă de 9516 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază descutire personală.

Contribuabilul are dreptul la o scutire în sumă de 2124 lei anual pentru fiecare

persoană întreţinută, cu excepţia invalizilor din copilărie pentru care scutireaconstituie 9124 lei anual.



Contribuabilul rezident are dreptul la deducerea oricăror donaţii făcute de el pe parcursul anului fiscal în scopuri filantropice sau de sponsorizare, dar nu mai mult de10% din venitul impozabil. În acest scop, venitul impozabil al contribuabilului sedetermină fără a se lua în considerare scutirile ce i se acordă conform codului fiscal.

REGIMUL FISCAL AL AGENŢILOR ECONOMICI

Subiecţi ai impunerii sînt agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitoride T.V.A.Agenţii economici care au obţinut venit din activităţi operaţionale în sumă de

pînă la 100000 lei utilizează regimul de impozitare de 3%. Agenţii economici care la situaţia din data de 31 decembrie a perioadei fiscale

precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activităţi operaţionaleîn sumă de la 100000 la 600000 lei pot alege regimul de impozitare prevăzut de

prezentul capitol sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dinmomentul în care sînt înregistraţi benevol în calitate de plătitori de T.V.A.

Agenţii economici care, pe parcursul perioadei fiscale declarate, devin plătitoride T.V.A. vor aplica regimul de impozitare în modul general stabilit din momentul încare sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A.

Perioada fiscală Prin perioadă fiscală se înţelege anul calendaristic la a cărui încheiere se

determină venitul din activitatea operaţională. Pentru agenţii economici nou-cr eaţi, perioadă fiscală se consideră perioada de la

data înregistrării agentului economic şi pînă la finele anului calendaristic.Pentru agenţii economici lichidaţi sau reorganizaţi, perioadă fiscală se consideră

perioada de la începutul anului calendaristic şi pînă la data radierii agentuluieconomic din Registrul de stat.

Cota de impozitCota impozitului pe venit constituie 3% din obiectul impunerii.Calcularea impozitului pe venit se efectuează prin aplicarea cotei impozitului

asupra venitului din activitatea operaţională.Calcularea impozitului se efectuează trimestrial. Achitarea la buget se

efectuează în termen de o lună de la încheierea trimestrului corespunzător.

Darea de seamă privind impozitul pe venit se prezintă nu mai tîrziu de 31martie a anului următor perioadei fiscale de declarare.

Agenţii economici sînt obligaţi să achite, nu mai tîrziu de 31 martie, 30 iunie,30 septembrie şi 31 decembrie ale anului fiscal, sume egale cu 1/4 din:

a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit pentru anul respectivsau

b) impozitul ce urma să fie plătit pentru anul precedent.

5. Taxa pe Valoarea Adăugată

Noțiunile generale aferente prezentului punct pot fi definite astfel:



Taxă pe valoarea adăugată (T.V.A.) – impozit general de stat care reprezintă oformă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestatecare sînt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţidin valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.

Livrare (prestare) de servici i – activitate de prestare a serviciilor materiale şinemateriale, de consum şi de producţie.

Plata parţială – îndeplinirea incompletă de către cumpărător a obligaţiunilorsale faţă de furnizor. Livrare impozabilă – livrare de mărfuri, livrare (prestare) de servicii, cu

excepţia celor scutite de T.V.A., efectuate de către subiectul impozabil în procesulactivităţii de întreprinzător.

Import de servicii – prestare de servicii de către persoanele juridice şi fizicenerezidente ale Republicii Moldova persoanelor juridice şi fizice rezidente saunerezidente ale Republicii Moldova, pentru care locul prestării se consideră a fiRepublica Moldova

Export de servicii – prestare de către persoane juridice şi fizice rezidente aleRepublicii Moldova persoanelor juridice şi fizice nerezidente ale Republicii Moldovade servicii al căror loc de livrare nu este Republica Moldova.

Cotă zero – cota T.V.A. ce constituie zero procente.Agent – persoană care acţionează în numele altei persoane şi nu este angajatul

acesteia.Factură fiscală – formular tipizat de document primar cu regim special,

prezentat cumpărătorului de către subiectul impozabil, înregistrat în modul stabilit, laefectuarea livrărilor impozabile.

Cumpărător (beneficiar) – persoană fizică sau juridică căreia i se livrează valorimateriale sau căreia i se prestează servicii.

Investiţii (cheltuieli) capitale – cheltuieli efectuate de către agenţii economiciîn legătură cu procurarea şi/sau crearea activelor pe termen lung.

LIVRĂRILE SCUTITE DE T.V.A. În conformitate cu articolul 103 Cod Fiscal, T.V.A. nu se aplică la: biletele de tratament (inclusiv cele fără cazare)

biletele de odihnă în staţiunile balneoclimaterice pachetele de servicii turistice

IMPOZITAREA LA COTA ZERO A T.V.A.În conformitate cu articolul 104, livrările impozitate la cota zero sunt

mărfurile, serviciile pentru export şi toate tipurile de transporturi internaţionale demărfuri (inclusiv de expediţie) şi pasageri, precum şi serviciile operatorului aerodrom(aeroport), de comercializare a biletelor de călătorie în trafic internaţional, dedeservire la sol a aeronavelor, inclusiv de livrare a combustibilului şi a mărfurilor la

bordul aeronavei, de securitate aeronautică şi de navigaţie aeriană, aferenteaeronavelor în trafic internaţional

ADMINISTRAREA T.V.A.



Pragul obligatoriu de înregistrare ca contribuabil al TVAAgentul economic care desfăşoară activitate de întreprinzător, este obligat să se

înregistreze ca contribuabil al T.V.A. dacă el, într -o oricare perioadă de 12 luniconsecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 600000 lei, cuexcepţia livrărilor scutite de T.V.A.

Subiectul este obligat să înştiinţeze oficial Ser viciul Fiscal de Stat, completînd

formularul respectiv, şi să se înregistreze nu mai tîrziu de ultima zi a lunii în care aavut loc depăşirea. Subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoarecelei în care a avut loc depăşirea.

Pragul benevol de înregistrare ca contribuabil al TVASubiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător are dreptul să se

înregistreze în calitate de contribuabil al TVA dacă el, într -o oarecare perioadă de 12luni consecutive, a efectuat livrări impozabile de mărfuri, servicii (cu excepţia celorde import) în sumă ce depăşeşte 100000 lei, cu condiţia că achitarea pentru aceste

livrări se efectuează de cumpărători sub formă de decontare prin virament la conturile bancare ale subiectului activităţii de întreprinzător, deschise în instituţiile financiarece au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al Republicii Moldova.

Subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care aavut loc depăşirea de plafon, despre care fapt a fost înştiinţat oficial Serviciul Fiscalde Stat, completînd formularul respectiv.

Anularea înregistrării În cazul suspendării livrărilor supuse T.V.A., subiectul impozabil este obligat să

informeze despre aceasta Serviciul Fiscal de Stat. Anularea înregistrării cacontr ibuabil al T.V.A. se efectuează în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.

Serviciul Fiscal de Stat este în drept să anuleze de sine stătător înregistrareacontribuabilului T.V.A. în cazul în care:

a) valoarea totală a livrărilor impozabile ale subiectului impunerii într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive nu a depăşit plafonul de 100000 lei;

b) subiectul impunerii nu a prezentat declaraţie privind T.V.A. pentru fiecare perioadă fiscală

c) informaţia prezentată de către subiectul impunerii este neveridică.Data anulării înregistrării ca contribuabil al TVA se consideră data întocmirii

actului de control în a cărui bază este emisă decizia şefului (şefului adjunct) alorganului fiscal privind anularea înregistrării.

Registrul general electronic al facturilor fiscaleFactura fiscală eliberată se supune înregistrării obligatorii de către furnizor în

Registrul general electronic al facturilor fiscale, în cazul în care totalul valoriiimpozabile a livrării impozabile cu T.V.A. depăşeşte suma de:

100000 lei – începînd cu 1 iulie 2012, de către subiecţii impunerii cu T.V.A.care sînt deserviţi de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, de Inspectoratul fiscal de

stat pe municipiul Chişinău, de Inspectoratul fiscal de stat pe municipiul Bălţi şiComrat din unitatea teritorială autonomă Găgăuzia;



Executare silită a obligaţiei fiscale – acţiuni întreprinse de organul fiscal pentru perceperea forţată a restanţei.

Bunuri – totalitate de valori materiale şi de active imateriale, inclusiv de bani şide valori mobiliare, care se află în proprietatea persoanei, indiferent de faptul în acărei folosinţă efectivă este, precum şi de alte drepturi patrimoniale.

Sechestrare a bunurilor – acţiuni întreprinse de organul fiscal pentru

indisponibilizarea bunurilor persoanei.Cont bancar – cont deschis în o instituţie financiară (sucursala sau filiala

acesteia) din Republica Moldova sau din străinătate. Sumă plătită în plus – sumă plătită ca impozit, taxă, majorare de întîrziere

(penalitate) şi/sau amendă prin vărsare sau încasare, inclusiv prin executare silită, încuantum mai mare decît cel prevăzut în conformitate cu legislaţia fiscală.

Secret fiscal – orice informaţie de care dispun organele cu atribuţii deadministrare fiscală, inclusiv informaţia despre contribuabil ce constituie secretcomercial, cu excepţia informaţiei despre încălcarea legislaţiei fiscale.

Postul fiscalPostul fiscal se creează de organul fiscal în scopul prevenirii şi depistării

cazurilor de încălcare fiscală, inclusiv a cazurilor de eschivare de la stingereaobligaţiilor fiscale, precum şi în scopul exercitării altor atribuţii de administrarefiscală.

Posturile fiscale pot fi staţionare, mobile şi electronice Postul fiscal staţionar este amplasat într-un loc stabil şi special amenajat, unde

îşi exercită atribuţiile. Postul fiscal mobil asigurat cu mijloace tehnice, inclusiv de transport, se

deplasează, după caz, în raza teritoriului controlat.Postul fiscal electronic reprezintă o soluţie tehnico-informaţională de

transmitere şi stocare în mod electronic a informaţiei care poate fi utilizată în moddirect sau indirect la determinarea obligaţiei fiscale.

EVIDENŢA CONTRIBUABILILOR Organul fiscal ţine evidenţa contribuabililor, atribuindu-le coduri fiscale şi

actualizînd registrul fiscal.Evidenţa subdiviziunilor fără statut de persoană juridică amplasate în altă parte

decît sediul persoanei juridice din care fac parte este ţinută de organele fiscale careatribuie fiecărei subdiviziuni codul acesteia.

În cazul în care contribuabilul îşi schimbă sediul (domiciliul) din raza deactivitate a inspectoratului fiscal de stat teritorial unde se află la evidenţă, el vadepune o cerere pentru transmiterea dosarului organului fiscal la noul sediu(domiciliu).

În termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii cererii, inspectoratul fiscalde stat teritorial va transmite dosarul organului fiscal în a cărui rază de activitate seaflă noul sediu (domiciliu) pentru a lua contribuabilul la evidenţă fără a-i atribui un

nou cod fiscal.La adoptarea deciziei despre schimbarea sediului sau despre constituirea

subdiviziunii, contribuabilul, în termen de 30 de zile de la data dobîndirii dreptului de



proprietate (posesie, locaţiune), informează organul fiscal despre schimbarea sediuluisău şi prezintă informaţiile iniţiale, iar ulterior informează despre modificările cu

privire la sediul subdiviziunii sale, precum şi despre sistarea temporară a activităţiisubdiviziunii.

DAREA DE SEAMĂ FISCALĂ

Contribuabilul este obligat să prezinte în termenul stabilit dări de seamă pentrufiecare tip de impozit sau de taxă. Darea de seamă fiscală se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode

automatizate de raportare electronică.Pentru darea de seamă în format electronic este necesară semnătura digitală, sau

semnătura electronică de autentificare. Contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcţie de răspundere

semnează darea de seamă fiscală, asumîndu-şi răspunderea prevăzută de lege pentru prezentarea de date şi informaţii false sau eronate.

Darea de seamă fiscală se consideră prezentată la data la care organul fiscal o primeşteDarea de seamă fiscală se consideră recepţionată de organul fiscal în cazul în

care contribuabilul prezintă dovezi în acest sens: un exemplar de dare de seamăfiscală cu menţiunea organului fiscal că a primit-o, o recipisă, eliberată de organulfiscal, avizul poştal, o recipisă electronică de confirmare a acceptării acesteia însistemul informaţional al Serviciului Fiscal de Stat etc.

7. Metode indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice

Noțiunile g enerale aferente prezentului punct pot f i defini te astfel: Metodă indirectă de estimare – metodă de determinare a venitului impozabil

estimat prin intermediul analizei situaţiei fiscale a persoanei fizice, utilizîndinformaţii de la sursa de plată a venitului şi din alte surse decît dările de seamă fiscaleale persoanei respective.

Sursă indirectă de informaţie – orice sursă pasibilă să furnizeze documente,informaţii, referitoare la persoana fizică supusă verificării pentru estimarea venituluiimpozabil.

Venit impozabil estimat – venit impozabil apreciat (rezultat) prin aplicarea

metodelor indirecte de estimare.Cheltuieli individuale – plăţi efectuate pentru procurarea şi/sau schimbul

bunurilor, lucrărilor şi/sau serviciilor pentru consum curent şi/sau pe termen lung, înscopuri personale sau în alte scopuri.

Declaraţie cu privire la disponibilul de mijloace băneşti – declaraţie care nu seconsideră dare de seamă fiscală, care conţine date despre disponibilul de mijloace

băneşti ale persoanei fizice la sfîrşitul zilei de 1 ianuarie 2012, 1 noiembrie 2012 sau28 decembrie 2012 şi care nu poate fi prezentată după termenul-limită de prezentare.

Subiecţii estimării prin metode indirecte Subiecţi ai estimării prin metode indirecte sînt persoanele fizice rezidente

cetăţeni ai Republicii Moldova care:



în perioada unui an fiscal, începînd cu 1 ianuarie 2012, obţin proprietăţi(bunuri imobiliare, valori mobiliare, mijloace de transport, mijloace băneşti) cedepăşesc cumulativ suma de un milion de lei. Persoanele fizice proprietari ai

bunurilor imobiliare a căror construcţie a început pînă la 1 ianuarie 2012, iarînregistrarea la organul cadastral s-a efectuat după această dată nu vor fi consideraţisubiecţi ai estimării numai referitor la bunurile imobiliare menţionate;

efectuează pe parcursul unui an fiscal, începînd cu 1 ianuarie 2012,cheltuieli individuale, altele decît cele specificate mai sus, ce depăşesc suma de 500mii lei;

Obiecte ale estimării prin metode indirecte sînt orice venituri obţinute desubiecţii estimării începînd cu 1 ianuarie 2012;

Impozitarea venitului impozabil estimat se efectuează în modul general stabilitde legislaţia fiscală pentru impozitarea pe venit a persoanelor fizice.

Metode indirecte de estimare a venitului impozabil

metoda cheltuielilor metoda fluxului de mijloace băneşti

metoda proprietăţi

alte metode utilizate în practica internaţională

Metoda cheltuielilorMetoda cheltuielilor constă în compararea cheltuielilor individuale efectuate de

către subiectul estimării cu veniturile declarate în perioada supusă verificării. Diferenţa pozitivă dintre cheltuielile individuale şi valorile elementelor expuse

constituie venit impozabil estimat.Diferenţa pozitivă dintre venitul impozabil estimat şi venitul declarat constituievenit impozabil nedeclarat.

Metoda fluxului mijloacelor băneşti Metoda fluxului mijloacelor băneşti constă în compararea intrărilor/ ieşirilor de

sume în/din conturile bancare, precum şi a intrărilor/ieşirilor de sume în numerar, cusursele de venit şi utilizarea acestora.

Diferenţa pozitivă dintre, pe de o parte, intrările/ieşirile de mijloace băneşti

în/din conturile bancare şi/sau intrările/ieşirile de sume în numerar, pe de altă parteconstituie venit impozabil estimat.Diferenţa pozitivă dintre venitul impozabil estimat şi venitul declarat constituie

venit impozabil nedeclarat.

Metoda proprietăţii Metoda proprietăţii permite stabilirea venitului impozabil estimat, analizînd

creşterea şi, respectiv, descreşterea proprietăţii subiectului estimării. Creşterea sau descreşterea valorii proprietăţii procurate sau înstrăinate se

determină prin compararea valorii proprietăţii la începutul perioadei cu cea de lasfîrşitul perioadei, rezultatele reevaluării valorii proprietăţii nu au impact asupracreşterii sau descreşterii valorii proprietăţii, dacă legea nu prevede altfel.



Diferenţa pozitivă dintre, pe de o parte, creşterea sau descreşterea valorii proprietăţii constituie venit impozabil estimat. La stabilirea diferenţei se va ţine contşi de normele care reglementează impozitarea creşterii de capital.

Diferenţa pozitivă dintre venitul impozabil estimat şi venitul declarat constituievenit impozabil nedeclarat.

Estimarea venitului impozabilSelectarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil se face înfuncţie de situaţia constatată, de sursele de informaţii şi de înscrisurile identificateşi/sau documentele obţinute.

Utilizarea metodelor indirecte se efectuează individual sau combinat, în funcţiede complexitatea, dificultăţile, sursele de informaţii şi de perioada verificată.

La determinarea venitului impozabil estimat se va ţine cont de mijloacele băneşti declarate pînă la data de 31 decembrie 2012.

La determinarea venitului impozabil estimat, veniturile obţinute de persoanele

fizice în afara Republicii Moldova, inclusiv cele ce sînt transmise rudelor şi afinilorde pînă la gradul III, se vor considera ca neimpozabile dacă:a) sînt confirmate documentar prin declaraţiile vamale, documentele ce confirmă

transferul bancar, documentele ce autentifică intrarea lor legală în ţară după 1ianuarie 2012.

b) sînt prezentate documente ce confirmă gradul de rudenie sau de afinitate.

Pentru subiecţii estimării care, la data de 31 decembrie 2011, aveau 18 aniîmpliniţi şi care au fost sau nu au fost obligaţi să depună declaraţia, venitul impozabilestimat va fi determinat prin diminuarea acestuia cu 500 mii de lei.

Pentru subiecţii estimării care au depus declaraţia, venitul impozabil estimat vafi determinat prin diminuarea acestuia cu suma de mijloace băneşti declar ate.

Obligaţia de a prezenta dovezi privind caracterul impozabil al venitului estimatse pune pe seama organului fiscal.

Calcularea suplimentară a impozitului pe venit la buget se va efectua în bazadiferenţei pozitive dintre impozitul pe venit determinat din venitul impozabil estimatşi impozitul pe venit declarat de subiectul estimării.

În cazul în care în procesul aplicării metodelor indirecte de estimare pentru o perioadă fiscală concretă se vor stabili legături cauzale cu alte perioade fiscale,

organul fiscal va examina fiecare perioadă fiscală necesară care începe cu data de 1ianuarie 2012, în funcţie de fiecare caz concret.

Surse indirecte de informaţii informaţii de la instituţii financiare;

informaţii deţinute de persoane fizice şi juridice referitoare la bunuri, lucrări,

servicii şi mijloace băneşti comercializate şi/sau transmise cu titlu gratuit, referitoarela mijloacele băneşti sau bunurile materiale procurate şi/sau primite de persoanafizică supusă verificării;

informaţia disponibilă din sistemul informaţional al Serviciului Fiscal de Stat;



informaţia sau alte probe obţinute de organul fiscal prin utilizarea mijloacelorspeciale, prin analize, măsurări, comparări, cercetări;

alte documente, informaţii, explicaţii şi/sau alte probe obţinute atît de la

persoanele terţe, cît şi de la persoana fizică supusă verificării.

Persoanele fizice şi juridice obligate să prezinte Serviciului Fiscal

informaţii: centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru”: informaţia privind

datele personale și informaţia privind documentarea mijloacelor de transport, inclusiva celor transmise de către proprietari în folosinţă cu plată sau gratuit;

instituţiile financiare – informaţia privind toate tipurile de conturi deschise,inclusiv rulajele (mişcările) pe aceste conturi;

poliţia de frontieră – informaţia privind trecerea frontierei de stat aRepublicii Moldova;

companiile turistice – informaţia privind serviciile turistice prestate;

companiile de asigurare – informaţia privind contractele de asigurare; deţinătorii de registre ale deţinătorilor de valori mobiliare – informaţia

privind tranzacţiile cu valori mobiliare efectuate în perioada anului fiscal; Banca Naţională a Moldovei – informaţia despre persoanele cărora li s-a

autorizat, conform legislaţiei valutare, deschiderea de conturi în străinătate, precum şirapoartele privind conturile deschise în străinătate prezentate conform legislaţiei detitularii de conturi;

notarii şi alte persoane care desfăşoară activitate notarială: informaţia

privind contractele de vînzare-cumpărare, de schimb, de arendă a bunurilor

imobiliare şi mobiliare, informaţia privind contractele de împrumut şi de donaţii,informaţia privind alte contracte aferente activelor de capital.

Datele care se vor conține în informația prezentată: intrările/ieşirile pe parcursul unui an fiscal de mijloace băneşti în/din fiecare

cont bancar şi/sau în/din conturile bancare ale unei persoane fizice în sume cedepăşesc 300 mii lei;

serviciile turistice procurate de o persoana fizică pe parcursul unui an fiscal în

valoare totală de peste 100 mii lei;

primele de asigurare achitate de o persoană fizică pe parcursul unui an fiscal învaloare totală mai mare de 100 mii lei;

tranzacţiile cu valori mobiliare efectuate pe parcursul unui an fiscal, care în

total depăşesc suma de 100 mii lei pentru o persoană fizică; contractele autentificate notarial pe parcursul unui an fiscal cu valoare totală

mai mare de 300 mii lei pe numele unei persoane fizice.

Etapele aplicării metodelor indirecte de estimare analiza şi selectarea persoanelor fizice care urmează a fi supuse verificării;

verificarea fiscală prealabilă a persoanei fizice; controlul fiscal.



8. Amenzi, sancțiuni, penalități

Împiedicarea activităţii organului fiscal ímpiedicarea controlului fiscal prin neasigurarea accesului în spaţiile

comerciale şi în spaţiile cu o altă destinaţie, prin neprezentarea de explicaţii, date,informaţii şi documente, necesare organului fiscal, asupra problemelor care apar în

timpul controlului, prin alte acţiuni sau inacţiune se sancţionează cu amendă de10000 de lei;

neprezentarea, prezentarea tardivă a informaţiei sau prezentarea informaţieineautentice se sancţionează cu amendă de 3000 de lei;

pentru neexecutarea cerinţelor din citaţia organului fiscal, persoanele fizice sesancţionează cu o amendă în mărime de 1000 de lei, persoanele juridice – în mărimede 10000 de lei.

Neutilizarea maşinilor de casă şi de control

Neeliberarea biletelor de călătorie desfăşurarea unei activităţi de către contribuabil şi persoana împuternicită cu

eliberarea bonului de casă fără a avea maşină de casă şi de control, în cazul în careactele normative în vigoare prevăd folosirea ei, se sancţionează cu amendă de 10000de lei pentru fiecare caz de încălcare;

desfăşurarea unei activităţi fără utilizarea maşinii de casă şi de control existentesau cu utilizarea maşinii de casă şi de control defectate, nesigilate sau neînregistratela organul fiscal, se sancţionează cu amendă de 10000 de lei pentru fiecare caz deîncălcare;

Pentru desfăşurarea activităţii de transportare a călătorilor cu mijloace detransport auto pe rute suburbane, interurbane, internaţionale fără bilete de călătorie(bilet de călătorie – bon de casă emis de maşina de casă şi de control cu memoriefiscală sau document de strictă evidenţă cu preţ fixat), contribuabilul se sancţioneazăcu o amendă în mărime de 10000 de lei pentru fiecare caz de încălcare;

Comiterea repetată a încălcărilor se sancţionează cu amendă de 25000 de lei.

Comiterea a treia oară şi mai mult a încălcărilor specificate se sancţionează cu oamendă de 50000 de lei pentru fiecare caz.

Neprezentarea informaţiei despre sediu Neprezentarea, prezentarea cu întîrziere sau prezentarea organului fiscal a unorinformaţii neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului,al subdiviziunilor lui se sancţionează cu amenda de 4000 de lei.

Neînregistrarea în calitate de plătitor TVA Neînregistrarea sau înregistrarea tardivă în calitate de plătitor de T.V.A. se

sancţionează cu amendă în mărime de 10% din volumul de livrări impozabile,exceptînd cazurile de livrări impozabile destinate numai exportului.



Neprezentarea informației despre contul bancar deschis în străinătate Neprezentarea sau prezentarea tardivă la organul fiscal de către contribuabil a

informaţiei despre contul bancar deschis în străinătate se sancţionează cu amendă înmărime de 5.000 lei pentru fiecare cont bancar.

Încălcarea regulilor de ţinere a evidenţei contabile şi a evidenţei în scopuri

fiscaleFolosirea blanchetelor de documente primare de un alt model decît cel stabilit prin act normativ în vigoare, precum şi folosirea tipizatelor de documente primare plastografiate sau străine (inclusiv facturile fiscale) se sancţionează cu amendă egalăcu suma operaţiunilor economice înscrise în astfel de documente.

Neasigurarea păstrării dărilor de seamă fiscale şi a documentelor de evidenţă şi a benzilor de control, lipsa totală ori parţială a evidenţei contabile, ceea ce faceimposibilă efectuarea controlului fiscal, se sancţionează cu amendă de 50000 de lei,cu calcularea impozitelor şi taxelor respective.

Nerespectarea modului de întocmire şi de prezentare a dării de seamăfiscale şi a facturii fiscale

Neprezentarea dării de seamă fiscale se sancţionează cu o amendă în mărime de1000 lei pentru fiecare dare de seamă fiscală neprezentată, dar nu mai mult de 10000lei pentru toate dările de seamă fiscale neprezentate.

Prezentarea tardivă a dării de seamă fiscale se sancţionează cu o amendă înmărime de 200 lei pentru fiecare dare de seamă fiscală prezentată tardiv, dar nu maimult de 2000 lei pentru toate dările de seamă fiscale prezentate tardiv.

Prezentarea dării de seamă fiscale care conţine informaţie neautentică sesancţionează cu o amendă în mărime de 1000 lei pentru fiecare dare de seamă fiscală

prezentată care conţine informaţie neautentică, dar nu mai mult de 10000 lei pentrutoate dările de seamă fiscale prezentate care conţin informaţii neautentice.

Neprezentarea facturii fiscale în termenele prevăzute se sancţionează cu oamendă în mărime de 3600 lei pentru fiecare factură fiscală neprezentată, dar nu maimult de 108000 lei pentru toate facturile fiscale neprezentate în termenele stabilite.

Neînregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilorfiscale

Neînregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscalese sancţionează cu o amendă în mărime de 3600 lei pentru fiecare factură fiscalăneînregistrată, dar nu mai mult de 108000 lei pentru toate facturile fiscaleneînregistrate în termenele stabilite.

Diminuarea impozitului pe venitÎn cazul micşorării (diminuării) venitului impozabil declarat de către

contribuabilul care a aplicat cota zero la impozitul pe venit în perioada 1 ianuarie2008 – 31 decembrie 2011, se aplică o amendă în mărime de 15% din suma

nedeclarată (diminuată) a venitului impozabil.



Organul fiscal abilitat examinează contestaţia în termen de 30 de zile din data primirii, cu excepţia cazurilor în care conducerea ei emite o decizie cu privire la prelungirea acestui termen, fapt despre care este înştiinţat contribuabilul. Timpul cucare se prelungeşte termenul nu va depăşi 30 de zile.

La examinarea contestaţiei este invitat contribuabilul pentru a da explicaţii,avînd dreptul să depună documente confirmative. Cazul poate fi examinat în absenţa

contribuabilului dacă acesta a fost citat în modul stabilit şi, din motive neîntemeiate,nu s-a prezentat sau dacă a solicitat examinarea contestaţiei în absenţa sa.După examinare, conducerea organului fiscal emite o decizie pe marginea

contestaţiei un exemplar al căreia se remite contribuabilului.Contestarea deciziei organului fiscal nu suspendă executarea deciziei contestate

dacă legislaţia nu prevede altfel.



Curs № 6: Voucherul turistic1. Aplicarea voucherului turistic2. Dările de seamă, evidenţa şi păstrarea voucherului turistic 3. Completarea voucherului turistic

1. Aplicarea voucherului turistic

Voucherul reprezintă un document de însoţire a turistului, excursionistului(grupului de turişti, excursionişti), care confirmă programul de şedere saudeservire excursionistă şi efectuarea plăţii pentru serviciile notificate în el. Agenţii economici, care practică activitate de turism în Republica Moldova,vor utiliza în activitatea lor Vouchere tipărite conform modelului aprobat prinHotărârea Guvernului nr. 1470 din 27 decembrie 2001 şi autorizate de AgențiaTurismului. Alte tipuri de vouchere sau documente, ce le-ar substitui, nu suntvalabile.

Agenţii economici titulari ai licenţelor de turism sînt obligaţi: a) să tipărească tipizatele voucherelor turistice la Întreprinderea de Stat Editura de

Imprimate "Statistica"; b) să înregistreze tipizatele voucherelor turistice, după editare, la Agenția

Turismului;c) să prezinte Agenției Turismului dări de seamă trimestriale privind utilizarea

voucherelor turistice, conform legislaţiei în vigoare. Evidenţa circulaţiei turistice la turismul organizat se efectuează prin

înregistrarea: voucherului turistic;

contractului turistic;

cecului de la aparatul de casă; poliţei de asigurare a turistului;

Voucherul turistic este parte integrantă a contractului turistic, cuprindeîntregul volum de informaţii despre serviciile turistice acordate în conformitatecu acesta şi confirmă plata unor servicii concrete, cum ar fi: transportul, cazarea,restauraţia, deservirea excursionistă etc., şi serveşte drept bază pentru obţinereaacestor servicii.

Modelul unic al voucherului turistic se utilizează la: turismul receptor;

turismul emitent; turismul intern; deservirea excursionistă,

Voucherul aplicat la turismul receptor, se utilizează la primirea şideservirea cetăţenilor străini pe teritoriul Republicii Moldova.

Voucherul aplicat la turismul emitent se utilizează la deservirea cetăţenilorRepublicii Moldova şi persoanelor ce nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova înafara teritoriului Republicii Moldova.

Voucherul aplicat la turismul intern se utilizează la deservirea turiştilor

pe teritoriul republicii şi la organizarea traseelor turistice (pedestre, ecvestre, cutracţiune, cicliste, acvatice, cu transport etc.), inclusiv la rute pentru zile de



odihnă, cît şi la organizarea odihnei la baze turistice, în chempinguri, moteluri,indiferent de forma de proprietate, apartenenţa departamentală şi amplasareaobiectivului de profil turistic (este vorba despre proprietatea amplasată pestehotarele Republicii Moldova).Voucherul turistic aplicat la deservirea excursionistă pe teritoriul RepubliciiMoldova, se utilizează la organizarea deservirii excursioniste.

Voucherul turistic poate fi: individual, pentru familie, pentru grup.La călătoria individuală (excursie) Voucherul se perfectează individualfiecărei persoane.

La călătoria de familie (excursie) se perfectează un singur Voucherturistic pentru întreaga familie, cu indicarea tuturor membrilor familiei participanţi lacălătorie.

La călătoria în grup (excursie) Voucherul se perfectează pe numeleconducătorului grupului de colaboratori ai unei întreprinderi, instituţii, organizaţii,de studenţi ai unei instituţii, de sportivi ai unui club sau unei federaţii, care

întreprind o călătorie comună, cu condiţii strict planificate vis-a-vis de itinerar,durată, componenţă, calitate şi preţul egal al serviciilor. La Voucherul pentru grupse anexează lista tuturor membrilor grupului cu indicarea numărului turiştilor, pecare se aplică ştampila agentului economic, ce a eliberat Voucherul. Călătoria se consideră în grup, dacă numărul turiştilor constituie 6 şimai multe persoane. La dorinţa fiecărui membru al grupului poate fi perfectat unVoucher individual.

La formarea de către agentul economic a unui grup mixt (clienţi, ce nu sereferă la categoriile menţionate în punctul precedent, care au venit conformanunţului pentru o călătorie concretă pe un itinerar format în prealabil) fiecăruiturist sau familiei de turişti i se perfectează un Voucher individual sau pentrufamilie, deoarece Voucherul este unicul document însoţitor pentru turist, careconţine informaţia despre numărul şi calitatea serviciilor prestate.

Voucherul se perfectează pentru toate tipurile de turism organizat(inclusiv shop-tur). Face excepţie situaţia, cînd peste hotare pleacă grupurile deelevi (în baza unei invitaţii oficiale pentru participare la festivităţi, concursuri,competiţii etc.) în cazul, în care organizatorii suportă cheltuielile implicate decălătorie.

Voucherul serveşte drept bază pentru deservirea turiştilor şi este primit de

orice agent economic, ce practică activitate de turism fără perceperea unei plăţisuplimentare. Toate decontările reciproce pentru serviciile notificate în Voucher, seefectuează între agenţii economici de sine stătător în conformitate cu legislaţia învigoare.

Agenţii economici, care practică activitate de turism, la perfectareacontractului cu parteneri străini, fac schimb de Vouchere. La prezentarea acestora

partea primitoare este obligată să asigure nivelul de deservire, calitatea şicomponenţa serviciilor notificate în Voucher, fără perceperea unor plăţisuplimentare. O plată suplimentară poate fi percepută în cazul, în care turistului i-au

fost prestate, la cererea sa, servicii suplimentare, neindicate în Voucher (spreexemplu: schimbul unei camere "standard" cu una "superior", spălatul hainelor,



dejun în cameră, convorbiri telefonice din hotel, excursii suplimentare, angajareaunui ghid etc.).

Agenţii economici, care prestează servicii turistice, primesc spre deservireVoucherele eliberate de către alţi agenţi economici.

2. Dările de seamă, evidenţa şi păstrarea voucherului turistic

Voucherul este tipizat şi se utilizează de către agenţii economici, ce practică activitate de turism, la achitare cu Clientul, ca formular de strictă evidenţă, precum şi la achitările reciproce între agenţii economici, transportatori, locurile decazare şi birourile de excursii etc.

Voucherul este compus din trei file de culoare diferită, care se autocopie. Agenţii economici, indiferent de forma de proprietate şi apartenenţa

departamentală, ce practică activitate de turism, sînt obligaţi să prezinte AgențieiTurismului dări de seamă lunare privind aplicarea Voucherelor.

Dările de seamă se prezintă Agenției Turismului trimestrial, conform

modelului dării de seamă standard. La completarea formularului statistic TUR-1, tur-operatorii anexează onotă explicativă privind volumul de realizări al serviciilor turistice, întru evitareaeronării datelor statistice.

Agentul economic, care practică activitate de turism, duce responsabilitate pentru corectitudinea şi veridicitatea conform legislaţiei în vigoare pentru:

- perfectării şi aplicării Voucherelor; - evidenţei şi păstrării Voucherelor; - dărilor de seamă,

3. Completarea voucherului turisticVoucherul se completează manual în limba română sau engleză (în

limba română - atunci cînd Voucherul este destinat turismului intern, iar în limbaengleză - cînd este destinat turismului internaţional).

În Voucher se vor utiliza următoarele abrevieri şi noţiuni din practicaturismului internaţional:

* Mr. - Persoană de sex masculin cu vîrsta de peste 25 ani; * Mrs. - Persoană de sex feminin cu vîrsta de peste 25 ani căsătorită; * Ms - Persoană de sex feminin cu vîrsta de peste 25 ani necăsătorită;

* Child - Copil cu vîrsta cuprinsă între 24 luni şi 12 ani; * Infant - Copil cu vîrsta de pînă la 24 luni; * Mstr. - tînăr cu vîrsta cuprinsă între 12 şi 25 ani; * Miss - domnişoară cu vîrsta cuprinsă între 12 şi 25 ani; * RT (Round Trip) - transfer al turistului/grupului turistic în două direcţii, de la

aerogară/autogară/gara feroviară pînă la unitatea de cazare şi de la unitatea decazare pînă la aerogară/autogară/gara feroviară;

* OW (One Way) - transfer al turistului/grupului turistic într-o singură direcţie,de la aerogară/autogară/gara feroviară pînă la unitatea de cazare sau de la

unitatea de cazare pînă la aerogară/autogară/gara feroviară. Voucherul conţine 34 de boxe, care se vor completa astfel:

Box 1. - Eliberat în baza contractului nr./Issued under contract No.



- se indică numărul contractului, încheiat între turist/grup turistic şi agentul economic(compania emiţătoare de Voucher), în baza căruia a fost eliberat Voucherul;

Box 2. - Denumirea, numărul licenţei şi codul fiscal ale companiei emitente/ Name, license number and fiscal code of the issuing company (ale companiei carea eliberat Voucherul);

Box 3. - Adr esa, numărul de telefon şi fax ale companiei emitente/ Legal

address, phone and fax of the issuing company (ale companiei care a eliberatVoucherul);Box 4. - Denumirea, numărul licenţei şi codul fiscal ale companiei - partener/

Name, license number and fiscal code of the partner company (ale companiei primitoare);

Box 5. - Adresa, numărul de telefon şi fax ale companiei - partener/ Legaladdress, phone and fax of the partner company (ale companiei primitoare);

Box 6. - Nume turist/Name of tourist - se indică numele şi prenumele turistuluisau ale conducătorului grupului cu una din abrevierile utilizate.

Box 7. - Grup/Group - se indică numărul de persoane din care este format grupulşi numele fiecărui turist (în cazul cînd informaţia nu poate fi introdusă din cauzalipsei de spaţiu, la Voucher se anexează o listă a membrilor grupului cu ştampila şisemnătura companiei emiţătoare de Voucher);

Box 8. - Adulţi/Adults - se indică numărul de adulţi (cu vîrsta de peste 16 ani) cefac parte din grup;

Box 9. - Copii/Children - se indică numărul de copii (cu vîrsta de pînă la 16 ani)ce fac parte din grup;

Box 10. - Itinerar/Itinerary - se indică ţara şi localitatea de destinaţie (în cazulmai multor destinaţii - se enumeră);

Box 11. - se indică data plecării în itinerar; Box 12. - se indică data sosirii din itinerar; Box 13. - se imprimă ştampila companiei şi semnătura persoanei care a eliberat

Voucherul, cu indicarea datei (se îndeplineşte la momentul eliberării Voucherului); Box 14. - se imprimă ştampila companiei primitoare (partener) şi semnătura

persoanei abilitate, cu indicarea datei (se îndeplineşte de către compania primitoare(partener) după pr estarea serviciilor);

Box 15. - Cazare/Accommodation - se indică denumirea si categoria unităţii decazare;

Box 16. - Număr de nopţi/Number of nights - se indică numărul de nopţi petrecute în unitatea de cazare (zile/nopţi);

Box 17. - Categoria/Category - se indică categoria camerelor; Box 18. - Un pat/Single - se indică numărul de camere cu un singur pat; Box 19. - Două paturi/Double - se indică numărul de camere cu două paturi; Box 20. - Trei paturi/Triple - se indică numărul de camere cu trei paturi; Box 21. - Apartament/Apartment - se indică numărul de apartamente; Box 22. - Mic dejun/B+B - se indică numărul de persoane care au comandat

tipul de masă - micul dejun;

Box 23. - Demipensiune/HB - se indică numărul de persoane care au comandattipul de masă - demipensiune;



Box 24. - Pensiune completă - se indică numărul de persoane care au comandattipul de masă - pensiune completă;

Box 25. - Fără masă/Room only - se indică numărul de persoane care nu aucomandat nici un tip de masă;

Box 26. - Transfer: Da/Yes - se indică - "RT" sau "OW", în cazul cîndtransferul este doar de la unitatea de cazare pînă la aerogară/autogară/gara

feroviară, atunci aceasta se menţionează în Boxa 33;Box 27. - Transfer: Nu/No - se indică "NO" în cazul cînd nu este nici un tip detransfer;

Box 28. - Asigurarea/Insurance - se indică numărul, perioada de valabilitate şifacilităţile poliţei de asigurare;

Box 29. - Excursii/Excursions - se indică programul excursiilor; Box 30. - Transport - se indică tipul transportului, numărul biletului de

călătorie şi tipul de confort; Box 31. - Alte servicii/Other services - se indică toate serviciile suplimentare care

nu au fost incluse în boxele precedente;Box 32. - Numărul şi data documentului de plată/Number and date of paymentdocument - se indică numărul şi data documentului ce confirmă achitarea de cătreturist a tuturor serviciilor incluse în Voucher;

Box 33. - Menţiuni/Remarks - se indică menţiunile, în caz de necesitate, pentru serviciile incluse în Voucher;

Box 34. - se imprimă parafa Agenția Turismului şi semnătura persoaneiresponsabile.



Cursul Nr. 7 Legislația vamală 1. Noțiuni de bază privind modul de trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova

de către persoane fizice 2. Introducerea bunurilor pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice3. Scoaterea bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice 4. Introducerea şi scoaterea obiectelor şi bijuteriilor din metale şi pietre preţioase de

către persoanele fizice

5.

Introducerea şi scoaterea valorilor culturale6. Introducerea și scoaterea valutei străine

1. Noțiuni de bază privind modul de trecere peste frontiera vamală a RepubliciiMoldova de către persoane fizice

LEGEA Nr. 1569 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice a fost aprobată la 20.12.2002 și a fost publicată în Monitorul Oficial la 31.12.2002 sub Nr. 185-189.

Noțiunile utilizate:

a) persoană fizică - rezident sau nerezident care nu este subiect al activităţii deîntreprinzător; b) persoană fizică rezidentă - cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau

apatrid care dispune de loc permanent de trai în Republica Moldova, ceea ce seconfirmă prin actele respective;

c) loc permanent de trai - loc de trai pe teritoriul unui stat al unei persoane fizice,cu condiţia că aflarea acesteia pe teritoriul dat nu este în legătură cu exercitareaobligaţiilor de serviciu sau cu efectuarea studiilor;

d) bunuri - mărfuri, obiecte de uz personal şi mijloace de transport; e) mărfuri - orice bunuri mobile, obiecte şi alte valori, inclusiv valori valutare

(monedă naţională şi valută străină în numerar, valori mobiliare materializate şiinstrumente de plată exprimate în monedă naţională şi valută străină).

f) obiecte de uz personal – orice obiect destinat uzului sau consumului personal,sau necesităţilor casnice, inclusiv haine şi încălţăminte personală, lenjerie de pat,echipament destinat uzului personal sau satisfacerii necesităţilor gospodăreşti, obiectede parfumerie, de cosmetică, de igienă, medicamente, produse alimentare denecesitate personală, bunuri destinate cerinţelor familiale uzuale, animale de casă,

precum şi instrumente portabile de care persoana are nevoie în exercitarea ocupaţieisau profesiei, toate aceste bunuri neputînd fi destinate activităţii comerciale sau de

producţie; j) bagaj neînsoţit - bunuri expediate de către proprietar (posesor) sau la indicaţia

lui, care sînt deplasate peste frontiera vamală de către transportator şi nu sînt însoţitede către proprietar (posesor);

k) declarare verbală - formă de declarare care prevede oferirea de către proprietar(posesor), în formă verbală, la cererea factorului de decizie, organului vamal a tuturordatelor cu privire la cantitatea, calitatea şi valoarea mărfurilor, obiectelor de uz

personal care sînt deplasate peste fr ontiera vamală; l) declarare în scris - formă de declarare stabilită de prevederile Codului vamal şi

ale altor acte normative adoptate în baza lui;



m) măsuri de politică economică - restricţii la introducerea şi la scoaterea de peteritoriul Republicii Moldova a mărfurilor şi mijloacelor de transport, stabilite dinconsiderentele statului, ce prevăd licenţierea, cotarea şi impozitarea;

n) valori culturale - obiecte care, conform determinării organului competent,constituie valoare pentru artă, literatură, ştiinţă, cultură şi religie;

2.

Introducerea bunurilor pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanelefizicePersoanele fizice au dreptul:a) de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea drepturilor de import, obiecte de

uz per sonal, bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi mărfuri menţionate în anexa Nr.1.

b) de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea drepturilor de import, alte bunuridecît cele personale și cele indicate în anexa Nr.1 a căror valoare în vamă nudepăşeşte suma de 200 euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de

producţie. Dacă valoarea în vamă a bunurilor depăşeşte cuantumul neimpozabilmenţionat, drepturile de import se vor percepe reieşind din valoarea bunului în vamă. c) de a introduce pe teritoriul ţării mărfuri care nu sînt prevăzute la lit.a) şi lit.b) şi

care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achităriituturor drepturilor de import şi declarării în modul stabilit.

3. Scoaterea bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanelefizicePersoanele fizice au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova:

a) bunuri, indiferent de valoarea lor fără achitarea drepturilor de export, cu condiţiadeclarării lor în modul stabilit şi dacă aceste bunuri nu sînt destinate activităţiicomerciale sau de producţie.

b) bunuri destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamănu depăşeşte suma de 100000 euro, cu condiţia respectării măsurilor de politicăeconomică, achitării drepturilor de export şi declarării în modul stabilit.

c) bunurile destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamădepăşeşte suma de 100000 euro pot fi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova, înmodul stabilit, numai de agenţii economici care sînt înregistraţi la Î. S. CameraÎnregistrării de Stat ca subiecţi ai activităţii de întreprinzător.

4. Introducerea şi scoaterea obiectelor şi bijuteriilor din metale şi pietrepreţioase de către persoanele fizice

Introducerea pe teritoriul RMa) bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi (indiferent

de valoarea lor), fără achitarea drepturilor de import, cu condiţia că bijuteriilemenţionate nu sînt omogene;

b) obiecte din metale şi pietre preţioase care nu sînt destinate activităţii comercialesau de producţie, cu condiţia achitării drepturilor de import şi declarării în modul

stabilit.



Scoaterea de pe teritoriul RMa) bijuter ii din metale şi pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi (indiferent

de valoarea lor), fără achitarea drepturilor de export, cu condiţia că bijuteriile indicatenu sînt omogene;

b) obiecte din metale şi pietre preţioase produse de agenţii economici autorizaţi (cuexcepţia celor indicate la lit.a) a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 10000

euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţiaachitării drepturilor de export şi declarării în modul stabilit; c) obiecte din metale şi pietre preţioase a căror valoare în vamă depăşeşte suma de

10000 euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cucondiţia achitării drepturilor de export, declarării în modul stabilit şi prezentăriiorganului vamal a autorizaţiei eliberate de Ministerul Finanţelor şi MinisterulCulturii, prin care se confirmă costul lor şi faptul că obiectele respective nu prezintăvaloare culturală;

d) obiecte din metale şi pietre preţioase (inclusiv şi cele expediate prin intermediul

trimiterilor poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite), produse de agenţiieconomici autorizaţi şi destinate activităţii comerciale sau de producţie, a cărorvaloare în vamă nu depăşeşte suma de 100000 euro, cu condiţia respectării măsurilorde politică economică, achitării drepturilor de export şi declarării în modul stabilit.

5.

Introducerea şi scoaterea valorilor culturale

Introducerea pe teritoriul RMPersoanele fizice au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova

valori culturale cu condiţia prezentării organului vamal a autorizaţiei eliberate deautoritatea competentă a statului de expediere, respectării măsurilor de politicăeconomică, achitării drepturilor de import şi declarării în modul stabilit.

În cazul apariţiei suspiciunilor referitoare la obiectul deplasat precum că acesta prezintă valoare culturală, dar persoana fizică nu dispune de autorizaţia respectivăeliberată de autoritatea competentă a statului de expediere, organul vamal va permitetrecerea bunului menţionat cu condiţia prezentării autorizaţiei eliberate de MinisterulCulturii al Republicii Moldova, prin care se va confirma costul lui şi faptul căobiectul respectiv nu prezintă valoare culturală.

Scoaterea de pe teritoriul RMPersoanele fizice nu au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova

valori culturale.

6. Introducerea și scoaterea valutei străine Principiile generale de reglementare valutară în Republica Moldova, drepturile

şi obligaţiile persoanelor la importul şi exportul valorilor valutare, inclusiv

numerarului în valută străină şi în monedă naţională, sînt stabilite în Legea privindreglementarea valutară nr. 62-XVI din 21.03.2008 (capitolul III).

http://www.customs.gov.md/files/acte/L%20E%20G%20E-valuta-rom.doc







Reguli pentru persoane fizice rezidente şi nerezidente

Forma de declarare Suman valută străină sau echivalentul în monedă naţională

Declarare

în scris

La intrare La ieşire

Opţional pînă la 10000 Euro pînă la 10000 Euro Obligatoriu peste 10000 Euro de la 10000 pînă la 50000 Euro (*)

(*) cu condiţia prezentării organelor vamale a documentelor confirmative, pentrusuma ce depăşeşte 10000 de euro (sau echivalentul lor), şi anume

actele vamale ce confirmă introducerea mijloacelor băneşti în RepublicaMoldova; şi/sau

permisiunile pentru scoaterea mijloacelor băneşti din Republica Moldova,eliberate de băncile licenţiate, şi/sau autorizaţii pentru scoaterea mijloacelor băneşti din Republica Moldova, eliberate de Banca Naţională a Moldovei.

Introducerea în Republica Moldova a numerarului în monedă naţională, precum şinumerarului şi cecurilor de călătorie în valută străină nu este limitată.



Anexa 1

Lista mărfurilor a căror introducere pe teritoriul Republicii Moldova de cătrepersoane fizice de o singură dată se efectuează fără achitarea drepturilor de

import

Codul Denumirea poziţiei Cantitatea 1 2 3

2203 Bere fabricată din malţ 5 litri2204- Vinuri naturale din struguri, inclusiv vinuri alcoolizate 2 litri2402 Ţigări de foi, trabucuri 50 bucăţi

Ţigări din tutun sau din substituenţi de tutun 200 bucăţi 27 Carburanţi Carburanţi pentru mijlocul de

transport auto, cu condiţia căaceştia se află în rezervuor

42 Obiecte din piele: articole de voiaj, genţi şi alte produsesimilare

3 unităţi

43 Blănuri naturale şi articole din blană; blănuri artificiale 1 unitate61 Articole şi accesorii de îmbrăcăminte, tricotate şi

croşetate 3 unităţi

62 Articole şi accesorii de îmbrăcăminte, altele decît celetricotate sau croşetate

3 unităţi

64 Încălţăminte 2 perechi

8471 Maşini de prelucrare automată a datelor şi părţi aleacestora 1 unitate

8520 Magnetofoane, radiomagnetofoane, radiomagnetofoaneauto, playere audio

1 unitate

8521 Aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiarîncorporînd un receptor de semnale videofonice

1 unitate

8525 Aparate de luat vederi fixe şi alte camere video 1 unitate8525 20910

Aparate de emisie care încorporează un aparat de recepţie pentru radiofonia celulară (telefon mobil)

2 unităţi

90 Instrumente şi aparate optice, fotografice,cinematografice

1 unitate din grupă

91 Ceasuri de toate tipurile 3 unităţi 9004 Ochelari (de corecţie, de protecţie sau altele) şi articole

similare4 unităţi



Cursul Nr. 8 Tehnica operațiunilor de turism 1. Noțiuni generale 2. Organizarea activităţii turistice. Formele de turism 3. Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare. Abreviaturi utilizate 4. Structurile de primire turistică cu funcțiuni de alimentare. Abreviaturi utilizate5. Acordul Schengen

1. Noțiuni generale Turism - ansamblu de relaţii şi fenomene ce rezultă din deplasarea şi sejurul

persoanelor în orice loc, altul decât locul lor de reşedinţă, pe o perioadă mai mică deun an şi în alt scop decât desfăşurarea unei activităţi remunerate în locul vizitat.

Tehnica operaţiunilor de turism constă în studierea legităţilor şi etapelor deformare a produsului turistic de către firmele de turism, relaţiile cu furnizorii careasigură firma cu componentele produsului turistic, precum şi furnizarea acelorservicii, care să satisfacă pe deplin necesităţile, dorinţele şi cerinţele consumatorilorturişti.

Tur-operator - agent economic, titular de licenţă pentru activitate turistică,specializat în for marea de pachete turistice şi în comercializarea acestora prinintermediul agenţiilor de turism sau direct consumatorilor.

Agenţie de turism - agent economic, titular de licenţă pentru activitateturistică, specializat în achiziţionarea de pachete turistice de la tur - operatori şi încomercializarea acestor pachete direct consumatorilor, precum şi în comercializareaserviciilor proprii.

Turism internaţional - ansamblu de relaţii şi fenomene ce rezultă dindeplasarea şi sejurul persoanelor ce vizitează, în scop turistic, o ţară alta decît ţara lor

de reşedinţă. Cuprinde turismul receptor şi cel emiţător. Turism receptor - primirea de către o ţară, în scop turistic, a persoanelorstrăine, cu un sejur mai mare de 24 de ore.

Turism emiţător - deplasarea rezidenţilor unei ţări în afara graniţelor acesteiaîn scop turistic, cu un sejur mai mare de 24 de ore.

Turism intern – este activitatea turistică practicată în interiorul unei ţări. Turism organizat - formă de turism caracterizată prin înţelegeri prealabile în

ce priveşte prestaţia, inclusiv serviciile legate de deplasarea şi sejurul turistului, prinintermediul contractelor sau al altor tipuri de aranjamente.

Turism pe cont propriu (neorganizat) - formă de turism ce exclude oricearanjamente prealabile, deplasarea şi sejurul fiind organizate de turistul însuşi. Turist - persoană fizică care se deplasează în orice loc, altul decât locul său de

reşedinţă, pe o durată de cel puţin 24 de ore şi în alt scop decât desfăşurarea uneiactivităţi remunerate în locul vizitat.

Excursionist - persoană care vizitează o zonă sau o destinaţie turistică pedurata unei zile (fără a efectua o înnoptare la destinaţie).

Contract de servicii turistice - acord de voinţă prin care o parte (turoperator,agenţie de turism) se obligă să acorde celeilalte părţi (turist) serviciile stipulate, iaraceasta din urmă se obligă să achite costul lor.



Pachet turistic - combinaţie prestabilită a cel puţin două servicii turistice,vândute sau oferite spre vânzare ca un singur produs, la un preţ în care costul fiecăruicomponent nu este identificat separat, aceste prestaţii depăşind 24 de ore.

Produs turistic - ansamblu complex de bunuri şi de servicii oferitconsumatorilor (vizitatorilor).

Rută turistică (itinerar turistic) - traseu turistic pe care se desfăşoară o

călătorie cu indicarea localităţilor de pe parcurs. Servicii turistice - servicii prestate de către agenţii economici din industriaturismului, care includ cazarea, masa şi transportarea turiştilor, serviciile deagrement, tratamentul balnear , asistenţa turistică şi alte servicii complementare;

Voucher turistic - document de însoţire a turistului, excursionistului (grupuluide turişti, de excursionişti), care confirmă programul de şedere sau asistenţa ce ţinede excursii şi efectuarea plăţii pentru serviciile notificate în el.

Ghid turistic - persoană fizică, care însoţeşte un vizitator sau un grup turistic şiacordă acestora, în limitele contractului de servicii turistice, asistenţă calificată,

oferind informaţii despre ţara (localitatea) de sosire, patrimoniul ei natural şi antropic.

2. Organizarea activităţii turistice. Formele de turism Comercializarea serviciilor şi pachetelor turistice pe teritoriul Republicii

Moldova este efectuată de tur -operatori şi agenţiile de turism în baza contractului deservicii turistice şi a voucherului turistic, ca parte integrantă a acestuia, înconformitate cu legislaţia.

Călătoria se consideră în grup dacă acesta este format din cel puţin 6 turişti.Asigurarea de călătorie a turiştilor este obligatorie şi se efectuează de către

agenţii economici din industria turismului prin încheierea contractelor cu companiilede asigurare abilitate să efectueze acest gen de asigurare. Cheltuielile pentru asiguraresînt incluse în preţul pachetului turistic.

Formele de turism specifice Republicii Moldova

Turism vitivinicol - formă de turism orientată spre vizitarea agenţilor economicicare activează în domeniul vinicol şi a regiunilor vinicole cu scopul de a îmbina

plăcerea degustării produselor vitivinicole cu cunoaşter ea mediului rural, stilului deviaţă şi activităţilor culturale locale;

Turism de afaceri - formă de turism practicată în interes de serviciu, incluzând participarea la întâlniri de afaceri, expoziţii şi tîrguri, conferinţe, congrese şi reuniuni; Turism rural - formă de turism desfăşurată în mediul rural şi orientată spre

utilizarea resurselor turistice locale (naturale, culturale etc.), cunoaşterea mediuluirural, activităţilor specifice acestuia, obiceiurilor şi tradiţiilor locale, gospodăriilorţărăneşti şi de fermier etc.; Turismul urban - organizat în oraşe şi orăşele se bazează pe o gamă largă deobiective istorice şi culturale, facerea cumpărăturilor, alimentaţie în restaurante cuspecific variat, plimbări, excursii etc.

Turismul cultural - bazat pe locuri interesante din punct de vedere arheologic,istoric şi religios, muzee, arte şi meşteşuguri, dans, muzică, teatru folcloric şi clasic



european, modele culturale şi port naţional, clădiri şi cartiere ce prezintă interesarhitectural şi alte aspecte ale culturii; Turismul ecologic - bazat pe natură implică turiştii care se cazează în apropiereaariilor protejate, practicând drumeţia sau călătoria în scopul observării florei şi fauneişi studierii ecologiei zonei; Turism curativ şi de tratament - formă de turism practicată de persoanele ce au

ca destinaţie staţiunile balneoclimaterice în scopul îngrijirii sănătăţii sau preveniriiunor boli;

Turismul religios - constă în pelerinajele credincioşilor la lăcaşurile de cult,considerate sfinte.

3.

Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare. Abreviaturi utilizate

I.

standard – camere de cazare în regim SNGL, DBL, TRPL, QUADR cu prestareaserviciilor de bază;

II.

suite – camere cu confort sporit, formate de regulă din sufragerie şi dormitor.

Suite pot fi de mai multe tipuri: JS/Junior Suite – cameră cu pat matrimonial de două persoane şi cu divan. Locul

pentru dormit, de regulă se desparte de locul unde este amplasat divanul printr -un perete portant sau printr-un paravan;

SS/Senior Suite – ca regulă, două camere, formate din sufragerie şi dormitor; FCS/Family Club Suite – hol comun, două dormitoare, destinat cazării maxim

pentru patru persoane;

Deluxe Suite - încăpere cu două camere de categoria „Lux”;

Penthouse Suite – încăpere cu un nivel sau două nivele, de categoria „Lux”,uneori cu posibilităţi de ieşire pe acoperişul hotelului; Garden Terrace Suite – încăpere cu două dormitoare, cu terasă şi ieşire îngrădină; Theme Suite – încăpere cu două camere, decorat într -un stil anumit (nepon,egiptean, grecesc, francez); Crown Suite – încăpere de mare metraj de categorie „Lux”, care dispune de hol,sufragerie, 2-3 dormitoare, cu grupuri sanitare separate, djacuzzi, bar etc. Este

amplasat la etajul destinat oaspeţilor VIP. Royal Suite – încăpere de mare metraj cu două dormitoare de categorie „Lux” cu

cămin, cu pianină sau djacuzzi, care de regulă este amplasată la balcon. Presidential Suite – încăpere exclusivă, ca regulă unic în hotel, dotat cu mobilier

ales şi design rafinat. III. Apartament (Apt) – încăpere formată din 1-4 camere cu o capacitate de cazarede 2-6 locuri, dispune de bucătărie, dotată cu tehnică şi accesoriile necesare. IV. Camere de cazare de tip business (BS) – dotate cu computer conectat lainternet, mijloace de comunicare, fax, altă tehnică necesară.

V.

Kotedj (Cottage) – structură separată de cazare cu câteva etaje.



După specificul amplasării camerelor în structurile de cazare distingem: Sea View (SV) – cameră cu vedere la mare;

Side Sea View (SSV) – cameră cu vedere laterală la mare;

Garden View (GV) – cameră cu vedere în grădină; Mount View (MV) – cameră cu vedere la munte;

Road View (RV) – cameră cu vedere la drum;

Pool and Sea View (PSV) – cameră cu vedere la bazin şi la mare; Ocean View (OV) – cameră cu vedere la ocean;

City View (CV) – cameră cu vedere la oraş;

Port View (PV) – cameră cu vedere la port;

Lake View (LV) – cameră cu vedere la lac;

Valley View (VV) – cameră cu vedere la colină;

Water Front (WF) – cameră amplasată pe prima linie cu ieşire pe plajă; Pool Front (PF) – cameră amplasată lângă bazin cu ieşire directă în el;

Private Pool (PP) – cameră cu acces direct la bazin privat. Terminologie utilizată la rezervarea camerelor în structurile de cazare

SPO - ofertă specială transmisă de către tur -operator, sau ofertă care se conţine în siturile specializate a tur-operatorilor, permanent înnoită cu informaţie ce ţine decosturi, perioade, etc.;

STOP SALE – sistarea temporară a comercializării locurilor de cazare în structura de primire turistică, adică lipsa camerelor libere.

RQ- solicitarea costului pentru rezervarea locurilor de cazare;

RACK RATE – tarif complet la serviciile de cazare fără aplicarea anumitor reduceri;

Rezervări după vârstă CHILD (CH) – copil cuprins între vârsta de la 6 până la 12 ani; Ch – copil cuprins între vârsta de la 2 până la 12 ani;

ch - copil cuprins între vârsta de la 2 până la 6 ani; INFANT (INF) - copil cuprins între vârsta de la 0 până la 2 ani; ADULT (ADL/ADD) – matur;

Tipologia camerelor de cazare

SINGLE (SNG) – cameră cu un pat, pentru o persoană;

DOUBLE (DBL) – cameră cu un pat matrimonial (dublu), pentru două persoane;

TWIN (TWN) – cameră cu două paturi single separate, pentru două persoane;



TWIN DOUBLE (TWN DBL) – cameră cu două paturi duble, pentru două, trei sau patru persoane;

TRIPLE (TRPL) – cameră cu trei paturi separate;

QUADRUPLE (QUADR) – cameră cu patru paturi separate;

EXTRA BED (EX.BED) – pat suplimentar, ca regulă plat pliant european;

DOUBLE + EXTRA BED (DBL+ EX.BED) – cazare de trei persoane într-o camerădublă. Camera se suplimentează cu un pat pliant pentru copil.

DUPLEX – două apartamente conectate între ele;

P/PAX – cantitatea de persoane (2 PAX – 2 persoane în cameră);

Caracteristicile spaţiilor de cazare

WITH BALCONY –cameră cu balcon; WITHOUT BALCONY – cameră fără balcon;MAIN BUILDING – clădirea de bază a unităţii de cazare, sau alocarea camerei înclădirea de bază; HOLIDAY VILLAGE (HV) – unitate de cazare de tip cotedj;BUNGALOW (BGW/DUN) – bungalou;DE LUXE – unitate de cazare de tip „LUX”;

Tipologia paturilor

SINGLE BED – pat matrimonial;TWIN BED – pat pentru o persoană şi jumate; DOUBLE BED – pat pentru două persoane (mărimea aproximativă 160X200 cm); FRENCH BED – pat mare nestandard;QUEEN SIZE BED – pat mare pentru două persoane (mărimea aproximativă175X200 cm);

KING SIZE BED – pat de dimensiuni foarte mari (mărimea aproximativă 190X200cm);

4. Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare. Abreviaturi utilizate

NB/NO/EP/RO BOADR – fără servicii de alimentare; BED AND BREAKFAST (BB) – mic dejun inclus în preţul de cazare; HALF BOARD (HB) – preţul de cazare include demipensiune la serviciile dealimentaţie. De obicei este prevăzut micul dejun şi cina;

FULL BOARD (FB) – preţul de cazare include pensiunea completă; FULLBOARD EXTENDED (FB EXT) – pensiune completă suplimentată cudiverse băuturi în timpul primirii misei. Pot fi incluse şi alte servicii suplimentare;



ALL INCLUSIVE (AL/ALL INCL.) – concepţia „totul inclus”, prevede oferireaserviciilor de alimentare de trei sau mai multe ori pe parcursul zilei, de obicei bufetsuedez, de asemenea alocarea diverselor aperitive şi băuturi alcoolice şi nealcoolicede provenienţă autohtonă între orele 8.00 – 00.00, alte servicii adiacente. Diversitateaserviciilor oferite gratis, se stabileşte de către administraţia fiecărei structuri de

primire turistică cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie.

MAXIMUM INCLUSIVE (MAX INCL.), ULTRA ALL INCLUSIVE (UAL),HIGH CLASS INCLUSIVE (HCI), DELUXE ALL INCLUSIVE (DAL), ALLINCLUSIVE EXTENDED (ALE) – diverse formulări la concepţia de alimentare„totul inclus”. Potrivit aceste concepţii, fiecare structură de primire turistică îndependenţă de politica sa, oferă gratis în regim non-stop servicii de alimentare,

băuturi alcoolice şi nealcoolice de provenienţă străină şi locală. Ca şi la concepţiaALL INCLUSIVE, diversitatea serviciilor oferite gratis se stabileşte de cătreadministraţia fiecărei unităţi de cazare.

VIP CONCEPT (VC) – concept de deservire a persoanelor VIP.AMB/BUFFET – bufet suedez, care prevede alegerea de către client a bucateloramplasate pe masa comună, prin autodeservire.TABLE D’HOTEL - deservirea turiştilor după un meniu fix, fără dreptul de a alege

bucatele.A LA CARTE MENU – presupune deservirea turiştilor, prin selectarea individuală a

bucatelor din sortimentul din meniu, unde în dreptul lor este plasat preţul.

Tipurile de mic dejun oferite în diverse hotele din Europa

CONTINENTAL BREAKFAST (CB) – „mic dejun continental”. Presupune un tipde alimentare leger, care include ca regulă, o cană de ceai sau cafea, sau un pahar desuc de fructe, toast cu gem sau unt, eventual o chiflă.

ENGLISH BREAKFAST (EB) – „mic dejun englez”. Presupune o cană de ceai saucafea, sau un pahar de suc de fructe, pâine, toast cu gem sau unt, o porţie de caşă degriş, bucate preparate din ouă, crenvuşte, clătite, djemuri, iaurturi.

IRISH BREAKFAST (IB) – „mic dejun irlandez”. Presupune aceleaşi bucate ca şi lacel englez, numai că porţiile sînt mai mari.

AMERICAN BREAKFAST (AB) – „mic dejun american” Include iaurturi, copturi, salate, aperitive din carne şi peşte, fructe, sucuri. Deservirea se efectuează sub formăde bufet suedez.

Tipologia tarifelor utilizate în unităţile de cazare din Europa

EUROPEAN PLAN (EP) – „plan european” – cazare fără masă;



CONTINENTAL PLAN (CP) – „plan continental” – cazare cu mic dejun de tipcontinental;

BERMUDA PLAN (BP) – „plan bermud”, cazare cu mic dejun de tip american;

AMERICAN PLAN (AP) – „plan american”, cazare cu pensiune completă.

5. Acordul SchengenLa 14 iunie 1985, Republica Federala Germania, Franţa, Belgia, Luxemburg şi

Olanda au semnat Acordul Schengen.Acordul prevede crearea punctului vamal comun a ţărilor membre, spaţiu

comun de securitate şi justiţie. Convenţia cu privire la Implementarea Acordului Schengen a intrat in vigoare

la 1 septembrie 1993, dar implementare în aspect tehnic a început la 26 martie 1995.În anul 1995 a aderat Italia, Grecia, Austria, Danemarca, Finlanda si Suedia.

Statele membre SchengenLa 01 februarie 2013 semnatare a acordului Schengen sînt 26 ţări:

Austria, Belgia, Cipru, Republica Ceha, Danemarca,Estonia, Finlanda, Franţa, Germania,

Grecia, Islanda, Italia, Letonia,Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia,Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia,

Slovenia, Spania, Suedia, Elveţia şi Ungaria.

Regulile spaţiului Schengen

Cetăţenii ţărilor membre a Acordului Schengen pot trece frontierele interne aleţărilor semnatare la orice punct fără controlul vamal. Viza eliberata de către una din ţările membre a Acordului Schengen este valabilăsi pentru celelalte 24 de state. Stikerul vizei, care arată la fel pentru toate statele

Schengen, poartă inscripţia "valid for Schengen States" (valabil pentru stateleSchengen). Codurile alfanumerice de asemenea indică ţara în care a fost eliberatăviza. Orice cetăţean dintr-o ţară - terţă cu permis de reşedinţă valid in una dintre

tarile semnatare poate calatori cu un paşaport valid, fără a cere o viză, timp de 90 dezile intr-o perioada de șase luni, în alte ţări semnatare a prezentului acord. Spaţiul Schengen dispune de Sistem Informaţional Unic privind identitatea

personală a persoanelor, care au călătorit în zona respectivă. Pentru cetăţenii altor ţări care nu fac parte din ţările semnatare a Acordului

Schengen, perioada maximă de şedere intr -o perioada de șase luni este de 90 zile. Obţinerea vizei Schengen este posibilă la serviciul consular al statului membruSchengen de destinaţie principală.



Dacă este dificil de a determina destinaţia principală, de exemplu când călătorul planifică câteva şederi consecutive de aproximativ aceiaşi durată în diferite stateSchengen, în acest caz trebuie de depus actele la consulatul ţării primei intrări înspaţiul Schengen.

Categoriile de vize Schengen

Viză de scurtă şedere de tip "C", (cum este indicat pe stikerul vizei). Aceastăviză este eliberată pentru una, două sau multiple călătorii. Perioada ei de valabilitatevariază şi permite şederea ce nu depăşeşte 3 luni pe parcursul unei perioade de 6luni. Viză de tranzit de tip "B". Această viză este eliberată persoanelor care urmeazăsă tranziteze teritoriul unui sau mai multor state Schengen înainte de a continuacălătoria într -un stat terţ. Acest tip de viza poate fi eliberat pentru unul, două sau, încircumstanţe excepţionale, câteva tranzite. Durata fiecărui tranzit nu poate depăşicinci zile.

Viză de tranzit în aeroport de tip "A", este necesară cetăţenilor unor state terţecare călătoreşte spre un alt stat terţ, dar care aterizează sau transbordează într -unaeroport al Spaţiului Schengen.În timpul aterizării sau transbordării, persoanele respective trebuie sa rămână în zonainternaţională de tranzit a aeroportului fără a intra pe teritoriul statului Schengenrespectiv.

Documentele necesare pentru obţinerea vizei Schengen

1)

Cererea de viză. Statele Schengen folosesc un formular standard, disponibil întoate limbile oficiale ale Uniunii Europene. Acest formular este gratis.2) Paşaport. Paşaportul trebuie să fie valabil în decurs de cel puţin trei luni dupăexpirarea termenului de valabilitate a vizei solicitate;3) Invitaţia. Pentru deplasare în spaţiul Schengen trebuie să argumentaţi scopulcălătoriei prin prezentarea invitaţiei în original.4) Certificat şi carnet de muncă. Pentru obţinerea vizei este necesar de prezentatcertificat, în care este indicat locul de muncă, funcţia deţinută, mărimea salariului,destinaţia şi perioada deplasării. Dacă deplasarea este în scop de serviciu şi estefinanţată de către întreprindere, acest fapt trebuie stipulat în certificat. Carnetul demuncă se prezintă în original însoţit de o copie. În unele cazuri consulatul solicităcopia de pe certificatul de înregistrare a întreprinderii.5) Transportul. Pentru efectuarea deplasării, este necesar de specificat mijloculde transport şi de prezentat biletele de călătorie tur -retur, sau documentul care atestărezervarea acestora.6) Cazarea. Pentru perioada de şedere este necesar de prezentat rezervarea de lahotel.7) Mijloacele financiare. Este necesar de demonstrat existenţa mijloacelorfinanciare suficiente pentru călătorie şi pentru întoarcerea în Republica Moldova Ca

exemplu poate servi: extrasul recent de la instituţia bancară cu disponibilul demijloace financiare, cardul bancar, etc.



8) Asigurarea medicală. Pentru perioada călătoriei este necesar să dispuneţi de oasigurare medicală pentru călătorie, care acoperă cel puţin 30.000 de euro. 9) Foto. Pentru obţinerea vizei sînt necesare 2 foto ¾ color.10) Taxa. Pentru procesarea cererii de viză taxa este de 35 euro.

Examinarea dosarului

Oficiul consular examinează şi verifică documentaţia depusă de către solicitant. Acolo unde este necesar, pot fi cerute documente suplimentare. Dacă există dubii, ele urmează a fi clarificate în timpul unui interviu tet-a-tet.

În procesul de examinare a cererii de viză, consulul trebuie să se asigure că

solicitantul intenţionează sa se întoarcă în ţara de origine. Consulatul de asemenea va verifica daca solicitantul nu este înregistrat în

Sistemul Unic de Informaţie Schengen, dacă nu-i este interzisă intrarea şi dacă el sauea nu prezintă pericol pentru ordinea publică.

Ştampilarea paşaportului Instrucţiunile Consulare Comune stipulează că oficiul consular care primeştecererea de viză trebuie să ştampileze paşaportul solicitantului.

Ştampila indică, prin intermediul codurilor alfanumerice, tipul vizei solicitateîn oficiul consular, statul Schengen căruia îi aparţine consulatul şi data.

Principalul motiv al ştampilării paşaportului este de a informa alte consulate cao cerere de viză a fost deja depusă, pentru a evita cereri succesive de viză în diferiteconsulate.

Refuzarea cererii pentru obţinerea vizei Instrucţiunile Consulare Comune nu obligă statele Schengen să informezesolicitanţii de viză despre motivele refuzului.

Legislaţia fiecărui stat membru stabileşte informarea sau nu despre motivelerefuzului.

Instrucţiunile Consulare Comune nu obligă statele Schengen să ofere posibilitatea de contestare împotriva refuzului de viză.

Ca regulă o decizie de refuz a vizei nu are consecinţe pentru viitor. Totuşi,motivele care influenţează oficiul consular la luarea deciziei de refuz al vizei, în

primul rând pot fi bazate pe circumstanţele care rămân neschimbate pe o perioadaîndelungată de timp (situaţia socială, profesională, economică, familială sau

personală) şi care prezintă persoana ca un risc de imigraţie.Este posi bil ca, următorul consulat Schengen care va primi cererea persoanei

respective, sa tragă aceleaşi concluzii ca şi primul oficiu consular, adică, acordareavizei sa fie refuzată.

Intrarea pe teritoriul spaţiului Schengen Codul Comunitar cu privire la regulile ce determină circulaţia persoanelor

peste hotare, stipulează condiţiile pentru intrare pe teritoriul statelor membre.

Posesia unui paşaport valabil şi a vizei sunt doar două din condiţiile de intrare.



Aceste condiţii de intrare sunt iniţial verificate de către oficiile consulare careexaminează cererile de viză. Eliberarea unei vize presupune ca condiţiile de intrare aufost îndeplinite în momentul când viza a fost acordată.

Aceste condiţii de intrare sunt verificate pentru a doua oară când persoana se prezintă la hotarul exterior (terestru, maritim sau aerian) al statelor membre.

Dacă poliţia de la frontieră decide ca persoana care deţine viza nu îndeplineşte

condiţiile de intrare (drept exemplu poate servi: persoana nu are destule mijloace deexistenţă pe parcursul perioadei de şedere), i se poate refuza intrarea în ţară, chiardacă persoana are viză în paşaport.

Important: Deţinătorii de viză trebuie să posede documente justificative pentru demonstrarea condiţiilor de intrare, astfel încât să le poată prezenta lanecesitate în timpul controalelor la hotarele ţărilor membre Schengen.

Şederea pe teritoriul unui stat Schengen Durata şederii pe teritoriul statului Schengen este perioada indicată pe stikerul

vizei (calculată în zile, de la data aplicării ştampilei de intrare din paşaport). Nu este necesar de a solicita un permis de şedere pentru această perioadă,deoarece ea este deja acoperită de viză.

Viza Schengen de tip "C" este o viză de scurtă şedere, valabilă pentru perioadaspecificată în timpul aplicării cererii de viză şi nu dă dreptul la activităţi care prevăd oanumită remunerare.

Important: Nu este permis de a îndeplini o activitate economică în timpulcălătoriei cu viza Schengen de tip "C" care a fost eliberată cu motiv privat saufamiliar, sau cu scop de turism. Realizarea unei asemenea activităţi poate duce lasancţiuni.

Utilizarea vizei de tip "C" cu scopul de a solicita în Europa un permis deşedere se consideră un abuz şi ca regulă această cerere este refuzată.

Prelungirea valabilităţii vizei Schengen Viza Schengen de tip "C" de scurtă şedere poate fi prelungită în Europa doar încircumstanţe excepţionale. Această prelungire nu poate depăşi durata maximă a vizeide tip "C" (trei luni pe parcursul perioadei de şase luni).Dacă un cetăţean moldovean care nu poate părăsi teritoriul statului membru până ladata menţionată pe viză din motive de forţă majoră beneficiază gratuit de prelungirea

vizei, în conformitate cu legislaţia aplicată de statul de destinaţie.

Facilitarea regimului de viză Acordului privind facilitarea eliberării vizelor a intrat în vigoare la 01 ianuarie

2007.Scopul acordului încheiat între Republica Moldova şi Comunitatea Europeană

este de a facilita, în baza principiului reciprocităţii, eliberarea vizelor pentru cetăţeniiRepublicii Moldova, pentru o şedere a cărei durata nu depăşeşte 90 de zile in decursde 180 de zile.

Acest acord nu se aplică Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord,Irlandei, Regatului Danemarcei, Republicii Islanda şi Regatului Norvegiei.



2. Noțiuni privind transportul În activitatea de transport a turiştilor sînt utilizate următoarele noţiuni:

autobuz - mijloc de transport destinat prin construcţie transportării a mai mult de 9 persoane pe scaune (inclusiv conducătorul auto) şi a bagajelor acestora. Poate aveaunul sau două niveluri;autocar - autobuz special amenajat, care permite transportul de persoane, inclusiv în

scopuri turistice, în condiţii de siguranţă şi confort;autocar clasificat după stele - autocar destinat pentru transporturi turistice în traficnaţional şi internaţional şi transporturi publice de pasageri în trafic internaţional;bilet - bon de casă emis de maşina de casă şi de control cu memorie fiscală saudocument de strictă evidenţă cu preţ fixat, confecţionat în mod tipografic, careconfirmă plata şi dreptul la călătorie al pasagerului, încheierea contractului detransport între agentul transportator şi călător, precum şi faptul asigurării obligatorii a

pasagerului;bagaje - obiecte ale pasagerilor, transportate separat de el în secţia de bagaje;

bagaje de mînă - obiecte ale pasagerilor permise spre transportare fără plată însalonul mijlocului de transport; permis de activitate pe rută - document eliberat de autoritatea administraţiei publicecentrale de specialitate pentru fiecare mijloc de transport, pe baza căruia agentultransportator poate efectua anumite categorii, tipuri şi / sau rute de transport a uto de

pasageri, în conformitate cu cerinţele stabilite;transporturi la comandă - activitate de transport ocazional al pasagerilor în folos

public, efectuată de agentul transportator pe bază de contract (cerere), încheiat înfiecare caz concret pentru un anumit grup de pasageri anterior constituit, nominalizatîn lista de control (transporturi naţionale) ori în documentul de control prevăzut deAcordul INTERBUS (transporturi internaţionale);transportur i tur istice - operaţiuni de transport în folos public care asigură deplasarea carnetul foii de parcurs (CFP) - document în care se înscriu numele persoanelortransportate şi care permite agenţilor transportatori să efectueze transporturiinternaţionale ocazionale de pasageri.foaie de parcur s - document de evidenţă primară cu regim special, prevăzut cu semnede protecţie, serie şi număr stabilite centralizat;listă de control - document care conţine numele persoanelor transportate şi alte date

privind efectuarea transporturilor neregulate;transportur i tur istice - operaţiuni de transport în folos public care asigură deplasareaocazională în scop turistic a unui grup de pasageri prin intermediul unei agenţii deturism.

3. Transporturile turisticeOrganizarea transporturilor ocazionale

Transporturile la comandă pot fi efectuate numai de către agenţii transportatoricărora li s-au atribuit pentru deservire rute regulate.

La transportarea călătorilor în trafic auto internaţional ocazional INTERBUS,

pot fi utilizate numai autobuze şi autocare înmatriculate pentru prima dată după 1octombrie 1993 (euro -1).



Combustibilul pentru autobuze şi autocare, conţinut în rezervoarele montate înacest scop de către uzina producătoare, dar nu mai mult de 600 litri, precum şilubrifianţii aflaţi în autobuze şi autocare în scopul exploatării acestora nu sînt supuse

plăţii drepturilor de import, precum şi altor taxe şi plăţi impuse de celelalte părţicontractante.

Documentele necesare pentru efectuarea transporturilor la comandă a) foaia de parcurs; b) lista de control (la transporturile naţionale);c) voucherul turisticd) documentul prevăzut de către Acordul INTERBUS (la transporturileinternaţionale);e) documentele de plată care confirmă achitarea serviciilor de către beneficiar,inclusiv bonul de casă emis de maşina de casă şi de control cu memorie fiscală oricopia dispoziţiei de plată şi, suplimentar, la efectuarea transporturilor internaţionale,

autorizaţiile specificate în acordurile internaţionale (în cazul în care sînt prevăzute deacordurile bilaterale);f) cer tificatul de clasificare a autocarelor după stele.

Persoanele care vor fi transportate în mijlocul de transport trebuie să posedeacte de identitate corespunzător înscrierilor din documentul de control al AcorduluiINTERBUS.

Tarifele pentru efectuarea tr ansporturilor la comandă se stabilesc pe bazecontractuale, dar nu trebuie să fie mai mici decît tariful -plafon de 0,48 lei pentru un

pasager/kilometru pe rutele regulate, aprobate prin actele normative în vigoare.

Condiţiile de admitere la efectuarea transporturilor auto internaţionale Conform Acordului INTERBUS valoarea garanţiei financiare trebuie să fie nu

mai mică de (în lei moldoveneşti, stabilită conform cursului Băncii Naţionale aMoldovei la data depunerii cererii) 9000 EURO pentru primul vehicul şi 5000EURO pentru fiecare dintre celelalte vehicule solicitate spre utilizare întransporturile respective.

În conformitate cu articolul 16 a acordului Interbus, transporturile în traficinternaţional scutite de autorizaţie, efectuate de către agenţii transportatori înregistraţiîn Republica Moldova sînt de următoarele tipuri:

Tip A - servicii cu uşile închise - servicii derulate cu acelaşi autobuz sau autocar caretransportă acelaşi grup de călători de-a lungul călătoriei şi îl aduce înapoi la locul de

plecare. Locul de plecare se află pe teritoriul Republicii Moldova;Tip B - servicii în care călătoria tur se efectuează încărcat, şi cea retur în gol. Loculde plecare se află pe teritoriul Republicii Moldova;Tip C - servicii în care călătoria tur este efectuată în gol şi toţi călătorii sînt îmbarcaţidin acelaşi loc, în cazul în care este îndeplinită una din următoarele condiţii:C1 - călătorii formează grupuri în afara teritoriului Republicii Moldova în baza unuicontract de transport, încheiat înainte de sosirea autocarului pe teritoriul ţării de

îmbarcare. Călătorii sînt transportaţi pe teritoriul Republicii Moldova.



C2 - călătorii au fost aduşi în prealabil de acelaşi agent transportator, în condiţiile prevăzute la Tipul B, pe teritoriul părţii contractante de unde sînt îmbarcaţi şitransportaţi pe teritoriul Republicii Moldova.C3 - călătorii au fost invitaţi să călătorească pe teritoriul unei alte Părţi Contractante,costul transportului fiind suportat de către persoana care a lansat invitaţia. Aceşticălători trebuie să constituie un grup omogen (cu un scop unic), care a fost format

numai în scopul de a întreprinde această călătorie specială şi care este adus peteritoriul Republicii Moldova.



Cursul Nr.10 Migrațiunea în turism 1. Noțiuni de bază 2. Drepturile şi obligaţiile străinilor 3. Condiţiile de intrare a străinilor pe teritoriul Republicii Moldova 4. Nepermiterea intrării în Republica Moldova 5. Interdicţia de intrare în Republica Moldova 6. Stabilirea duratei interdicţiei de intrare în Republica Moldova

7.

Ieşirea de pe teritoriul Republicii Moldova 8. Regimul acordării vizelor 9. Invitaţia 10. Returnarea străinilor de pe teritoriul Republicii Moldova

1. Noțiuni de bază Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova a fost primită sub Nr.200 la data de

16.02.2010 și publicată în Monitorul oficial Nr. 179-181 din 24.09.2010.Prezenta Lege stipulează următoarele noțiuni:

Străin - persoană care nu deţine cetăţenia Republicii Moldova sau care este apatrid. Apatrid – persoană care nu este considerată cetăţean al nici unui stat, conform legislaţiei acestora.

Autoritate competentă pentru străini - structură specializată (Biroul migraţie şi azil din cadrulMinisterului Afacerilor Interne) care exercită atribuţii cu privire la regimul străinilor în RepublicaMoldova, precum şi cu privire la gestionarea evidenţei străinilor cărora li s-a acordat drept de şedereîn Republica Moldova.

Invitaţie – document oficial pe care autoritatea competentă pentru străini o eliberează la cererea persoanei fizice cu domiciliu permanent sau temporar în Republica Moldova sau a persoanei juridice, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, şi care constituie una dintre condiţiile de obţinerea vizei Republicii Moldova de către anumite categorii de străini. Viză - autorizaţie, acordată în condiţiile prezentei legi, care conferă străinului dreptul de a intra saude a tranzita teritoriul Republicii Moldova, precum şi dreptul de a se afla pe acest teritoriu o

perioadă determinată, cu respectarea scopului pentru care a fost acordată. Drept de şedere - drept de a-şi stabili reşedinţa sau domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova,acordat străinului, în condiţiile prezentei legi, de către autoritatea competentă pentru străini.

Permis de şedere/buletin de identitate pentr u apatr izi - act de identitate care atestă dreptul deşedere legală pe teritoriul Republicii Moldova.

Ședere ilegală – prezenţă pe teritoriul Republicii Moldova a unui străin care nu îndeplineşte sau numai îndeplineşte condiţiile privind intrarea, aflarea sau şederea în Republica Moldova.

Interdicţie de intrare – decizie a autorităţii competente pentru străini care interzice intrarea şişederea pe teritoriul Republicii Moldova pentru o anumită perioadă şi care însoţeşte o decizie dereturnare.Returnare – proces de întoarcere a unui străin prin executare voluntară a deciziei de returnare sau

prin executare forţată a acesteia: în ţara de origine, în o ţară de tranzit în conformitate cu acordurilede readmisie sau în o terţă ţară în care străinul decide în mod voluntar să se întoarcă şi în care acestava fi acceptat.Decizie de retur nare – act administrativ al autorităţii competente pentru străini, prin care şedereaunui străin este stabilită ca fiind ilegală şi care obligă străinul să părăsească teritoriul RepubliciiMoldova într-un termen stabilit.

Îndepărtare – executare a deciziei de returnare a străinului, respectiv transportul lui fizic în afarateritoriului Republicii Moldova.Custodie publică – măsură de restrîngere a libertăţii de mişcare. Repatriere – reîntoarcere benevolă în patrie a persoanelor care s-au născut în Republica Moldova şia urmaşilor acestora, în condiţiile legii.

Confi rmare de repatr iere – act oficial eliberat de autoritatea competentă pentru străini, în condiţiile prezentei legi, care confirmă dreptul la repatriere.



2. Drepturile şi obligaţiile străinilor Străinii aflaţi legal în Republica Moldova se bucură de aceleaşi drepturi şi libertăţi ca şi

cetăţenii Republicii Moldova, garantate de Constituţia Republicii Moldova şi de alte legi, precum şide drepturile prevăzute în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, cu excepţiilestabilite de legislaţia în vigoare.

Pe timpul aflării sau şederii în Republica Moldova, străinii sînt obligaţi să respecte legislaţiaRepublicii Moldova şi să se supună, în condiţiile legii, controlului organelor abilitate.

Dreptul de proprietate, de posesiune, de folosinţă sau de dispoziţie asupra unui bun imobiliar pe teritoriul Republicii Moldova nu oferă străinului prioritate la obţinerea dreptului de şedere peteritoriul ei.

Străinii au dreptul să desfăşoare activitate de muncă pe teritoriul Republicii Moldova doarcu permisiunea organelor abilitate.

Străinii aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova sînt obligaţi să respecte scopul pentru care lis-a acordat dreptul de intrare şi, după caz, dreptul de şedere pe teritoriul ţării, precum şi să

părăsească teritoriul Republicii Moldova la expirarea termenului de şedere acordat. Pe durata şederii în Republica Moldova, străinii sînt obligaţi să declare autorităţii

competente pentru străini, în termen de 15 zile calendaristice, schimbarea documentului de trecerea frontierei de stat.

Furtul sau pierderea documentului de trecere a frontierei de stat, a permisului de şedere, abuletinului de identitate pentru apatrizi sau a documentelor de călătorie se declară organului de

poliţie teritorial în termen de 15 zile calendaristice.

3. Condiţiile de intrare a străinilor pe teritoriul Republicii Moldova I ntrarea pe teri toriul Republicii Moldova este permisă străinilor care întrunesc următoarele

condiţii:a) posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, recunoscut sau acceptat de

Republica Moldova, dacă prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte nu se prevede altfel;

b) posedă viză acordată în condiţiile prezentei legi sau, după caz, permis de şedere valabil,

dacă prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte nu s-a stabilit altfel;c) prezintă documente care justifică scopul intrării şi fac dovada existenţei unor mijloace

corespunzătoare atît pentru întreţinere pe perioada şederii, cît şi pentru întoarcere în ţara de originesau pentru tranzit către un alt stat în care există siguranţa că li se va permite intrarea;

d) prezintă garanţii că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinaţie sau că vor părăsi teritoriul Republicii Moldova, în cazul străinilor aflaţi în tranzit;

e) nu sînt incluşi în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interdicţiei deintrare în Republica Moldova;

f) nu prezintă pericol pentru securitatea naţională, ordinea şi sănătatea publică. Intrarea străinilor pe teritoriul Republicii Moldova se poate face prin orice punct de trecere a

frontierei de stat deschis traficului internaţional. Trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova de către străini se poate face şi prin alte

locuri, în condiţiile stabilite prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. Străinii care staţionează în zonele de tranzit internaţional ale aeroporturilor, în zonele de

tranzit de la frontiera de stat sau în centre de cazare cu regim de zonă de tranzit ori pe ambarcaţiuniancorate în porturi fluviale nu cad sub incidenţa prevederilor prezentei legi referitoare la condiţiilede intrare şi de şedere a străinilor pe teritoriul Republicii Moldova.

Străinii care domiciliază legal în Republica Moldova şi care părăsesc temporar teritoriul eiau dreptul de a reintra în ţară, fără viză de intrare-ieşire, pe toată durata valabilităţii permisului deşedere.



4. Nepermiterea intrării în Republica Moldova Străinilor nu li se permite intrarea pe teritoriul Republicii Moldova dacă:

a) organizaţiile internaţionale al căror membru este Republica Moldova sau autorităţile publice care desfăşoară activităţi de combatere a terorismului semnalează că aceştia finanţează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism;

b) există indicii că fac parte din grupuri criminale organizate cu caracter transnaţional sau căsprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;

c)

există indicii să se presupună că au săvîrşit sau că au participat la săvîrşirea unorinfracţiuni contra păcii şi omenirii ori a unor crime de război, ori a unor crime contra umanităţii, prevăzute în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

d) au prezentat informaţii false la perfectarea documentelor de intrare în Republica Moldova; e) au încălcat regimul frontierei de stat şi regimul punctului de trecere a frontierei de stat; f) au săvîrşit infracţiuni în perioada unor alte şederi în Republica Moldova ori în străinătate

împotriva statului sau a unui cetăţean al Republicii Moldova şi au antecedente penale nestinse; g) au introdus ori au încercat să introducă ilegal în Republica Moldova alţi străini, ori sînt

implicaţi în traficul de fiinţe umane;h) au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obţinerea vizei sau la intrarea pe

teritoriul Republicii Moldova.

Măsura nepermiterii intrării în Republica Moldova a străinului va fi motivată de organul decontrol al frontierei de stat şi va fi comunicată persoanei în cauză, faptul consemnîndu-se înSistemul informaţional integrat automatizat în domeniul migraţiei şi al azilului. Decizia privindaplicarea măsurii nepermiterii intrării în Republica Moldova poate fi contestată în conformitate culegislaţia în vigoare.

Străinul căruia nu i se permite intrarea în Republica Moldova este obligat să părăseascăimediat punctul de trecere a frontierei de stat către ţara de origine sau către orice altă destinaţie pecare o doreşte, cu excepţia teritor iului Republicii Moldova.

În cazul în care părăsirea imediată a punctului de trecere a frontierei de stat de către străin nueste posibilă, organul abilitat va dispune cazarea lui într -un loc amenajat în acest scop, pînă laîncetarea motivelor care fac imposibilă plecarea acestuia, dar nu mai mult de 24 de ore de la data

cazării. Dacă motivele care fac imposibilă plecarea nu încetează în 24 de ore de la data cazării,străinul va fi predat autorităţii competente pentru străini în vederea îndepărtării de pe teritoriulRepublicii Moldova, în condiţiile legii.

5. Interdicţia de intrare în Republica Moldova Interdicţia de intrare în Republica Moldova pentru o perioadă determinată este dispusă:

a) de autoritatea competentă pentru străini, în condiţiile legii, în privinţa străinului returnat de pe teritoriul Republicii Moldova;

b) de organul de control al frontierei de stat în privinţa străinului care a ieşit din RepublicaMoldova după data la care şederea sa a devenit ilegală, fără a face obiectul unei măsuri de retur narede pe teritoriul ţării.

Măsura interdicţiei de intrare se realizează în toate cazurile prin aplicarea pe documentelevalabile de trecere a frontierei de stat a ştampilei de interdicţie, în care se precizează duratainterdicţiei.

În toate cazurile de dispunere a măsurii interdicţiei de intrare în Republica Moldova seinstituie un consemn nominal în Sistemul informaţional integrat automatizat în domeniul migraţieişi azilului de către autoritatea competentă pentru străini sau de către organul de cont rol al frontiereide stat.

Instituirea măsurii interdicţiei de intrare în Republica Moldova se comunică străinilor înscris de către organul care a adoptat măsura, împreună cu motivele care stau la baza dispunerii ei.



6. Stabilirea duratei interdicţiei de intrare în Republica MoldovaÎmpotriva străinilor care au intrat legal în Republica Moldova, dar a căror şedere a devenit

ilegală, durata interdicţiei de intrare va fi:a) de 1 an - în cazul unei şederi ilegale de la 3 luni la 1 an;

b) de 2 ani - în cazul unei şederi ilegale de la 1 la 2 ani; c) de 3 ani - în cazul unei şederi ilegale de la 2 la 3 ani; d) de 5 ani - în cazul unei şederi ilegale de peste 3 ani;

e)

de 3 ani - în cazul practicării ilegale a unei activităţi de muncă; f) de 5 ani - în cazul comunicării cu premeditare de informaţii personale false; g) de 5 ani - în cazul expulzării.

În cazul străinilor care solicită returnare voluntară, termenele interdicţiilor de la lit.a) –d) se reduc la jumătate.

În cazul străinilor care au comis pe teritoriul Republicii Moldova infracţiuni cu intenţie sauinfracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave din imprudenţă, durata interdicţiei deintrare în Republica Moldova este de 5 ani, iar cînd aceştia reprezintă o ameninţare gravă pentruordinea publică sau pentru securitatea naţională, durata interdicţiei se stabileşte pentru un termen de

pînă la 10 ani. Împotriva străinilor care au intrat ilegal în Republica Moldova, durata interdicţiei este de 5

ani.Perioadelor de interdicţie se adaugă un spor de 6 luni în cazul străinilor îndepărtaţi de pe

teritoriul ţării din contul Republicii Moldova.

7. Ieşirea de pe teritoriul Republicii Moldova Străinii pot ieşi de pe teritoriul Republicii Moldova în baza unui document valabil pentru

trecerea frontier ei de stat în al cărui temei au intrat în ţară. Dacă nu se mai găseşte în posesia documentului valabil în al cărui temei a intrat în ţară,

străinul trebuie să prezinte la ieşire din Republica Moldova un nou document valabil pentru trecereafrontierei de stat, eliberat de misiunea diplomatică sau de oficiul consular străin ori de un alt organcompetent, conform legislaţiei în vigoare.

Organul de control al frontierei de stat poate permite străinului ieşirea din ţară şi în bazadocumentului care atestă o altă cetăţenie, în cazul pierderii, furtului sau deteriorării documentuluicu care acesta a intrat în Republica Moldova.

Străinului nu i se permite ieşirea din ţară dacă: a) este bănuit, învinuit sau inculpat într -o cauză penală, iar procurorul sau instanţa de judecată adispus obligarea lui de a nu părăsi ţara şi nu există nici o încuviinţare de a ieşi din ţară;

b) a fost condamnat prin hotărîre judecătorească rămasă definitivă şi are de executat o pedeapsă privativă de libertate, pedeapsă penală sub formă de amendă sau de muncă neremunerată în folosulcomunităţii.

În toate situaţiile, se vor preciza motivele pentru care se solicită măsura nepermiterii ieşiriidin ţară şi, după caz, vor fi prezentate documentele confirmative.

Nepermiterea ieşirii din ţară se realizează prin:a) instituirea unui consemn nominal în Sistemul informaţional integrat automatizat în domeniulmigraţiei şi azilului;

b) aplicarea, de către autoritatea competentă pentru străini, în actele de identitate a ştampilei privindnepermiterea ieşirii din Republica Moldova.

Revocarea măsurii nepermiterii ieşirii din ţară se face prin anularea consemnului nominaldin Sistemul informaţional integrat automatizat în domeniul migraţiei şi azilului şi prin aplicarea decătre autoritatea competentă pentru străini a ştampilei în documentul de identitate privind revocareanepermiterii ieşirii.

Măsura nepermiterii ieşirii din ţară încetează de drept dacă se dovedeşte că:

a)

în privinţa străinului s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală ori încetarea urmăririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal ori revocarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara;



b) străinul a executat pedeapsa, a fost graţiat, beneficiază de amnistie sau a fost condamnat, prin hotărîre judecătorească rămasă definitivă, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

8. Regimul acordării vizelor Viza dă titularului dreptul de a intra pe teritoriul Republicii Moldova numai dacă, în

momentul prezentării lui la punctul de trecere a fr ontierei de stat, organul de control al frontierei destat constată că nu există nici unul dintre motivele de nepermitere a intrării în Republica Moldova.

Străinii care intră în Republica Moldova pot rămîne pe teritoriul ei numai în perioadastabilită în viză, cu excepţia cazurilor cînd li s-a acordat drept de şedere provizorie sau de şedere permanentă.

Dacă în tratatele internaţionale sau în actele normative prin care se desfiinţează unilateralregimul de vize nu este prevăzută perioada pentru care vizele sînt desfiinţate, străinilor care nu auobligaţia obţinerii vizei pentru a intra în Republica Moldova li se permite accesul pe teritoriul ei.

Aceştia pot să rămînă pentru o şedere neîntreruptă sau pentru mai multe şederi a căror duratănu va depăşi 90 de zile în decursul a 6 luni de la data primei intrări în ţară.

În funcţie de scopurile pentru care se acordă, vizele pot fi: a) tip „A” – tranzit aeroportuar;

b) tip „B” – tranzit;

c)

tip „C” – scurtă şedere; d) tip „D” – lungă şedere.

Tip „A” . Viza de tranzit aeroportuarViza de tranzit aeroportuar permite străinului să treacă prin zona internaţională de tranzit a

unui aeroport din Republica Moldova, fără a intra pe teritoriul statului, cu ocazia unei escale sau aunui transfer între două tronsoane ale unui zbor internaţional.

Viza de tranzit aeroportuar este obligatorie pentru cetăţenii statelor cuprinse în lista statelorai căror cetăţeni au nevoie de viză, care se aprobă şi se actualizează permanent de Guvern, la

propunerea Ministerului Afacerilor Interne şi a Ministerului Afacerilor Externe şi IntegrăriiEuropene. Acelaşi regim se aplică şi străinilor care, fără a fi cetăţeni ai acestor state, sînt în posesia

unui document de trecere a frontierei de stat eliberat de autorităţile statelor respective. Viza de tranzit aeroportuar se acordă de misiunile diplomatice şi de oficiile consulare ale

Republicii Moldova cetăţenilor proveniţi din statele ai căror cetăţeni au nevoie de viză, în condiţiileexistenţei vizei unui stat terţ, care permite străinilor continuarea călătoriei. Această viză se acordă la

prezentarea biletului de avion valabil pînă la destinaţie. Viza permite străinilor rămînerea în zonaaeroportuară cel mult 5 zile.

Viza de tranzit aeroportuar nu este necesară:a) membrilor echipajelor de aeronavă;

b) titularilor de paşapoarte diplomatice şi de paşapoarte de serviciu sau asimilate acestora; c) cetăţenilor statelor cu care Republica Moldova are încheiate acorduri în acest sens;d) titularilor de permise de şedere sau de documente echivalente eliberate de statele membre

ale Uniunii Europene şi de Statele Unite ale Americii;e) titularilor de vize eliberate de un stat membru al Uniunii Europene sau de Statele Unite ale

Americii.

Tip „B” . Viza de tranzit Viza de tranzit se eliberează la solicitarea străinului care urmează să tranziteze teritoriul

Republicii Moldova în scopul deplasării într -un stat terţ pentru perioada valabilităţii vizei statului dedestinaţie şi, după caz, pe o perioadă care nu va depăşi termenul de un an de zile, cu dreptul de a seafla pe teritoriul ţării nu mai mult de 5 zile pentru un tranzit. Viza de tranzit poate fi cu o singurăsau cu multiple intrări şi ieşiri.



Tip „C” . Viza de scurtă şedere Viza de scurtă şedere se eliberează pentru o perioadă determinată, cu una sau mai multe

şederi, a căror durată nu depăşeşte 90 de zile în decursul a 6 luni de la data primei intrări în ţară. Viza de scurtă şedere poate fi cu o singură sau cu multiple intrări şi ieşiri. Viza de scurtă şedere se acordă în următoarele scopuri: a) misiune - străinilor care îndeplinesc funcţii în cadrul guvernelor, administraţiilor publice

sau organizaţiilor internaţionale, precum şi celor care, prin scopul şederii lor în Republica Moldova,

prezintă interes pentru relaţiile dintre ea şi statul de apartenenţă. Acest tip de viză se poate elibera şimembrilor de familie care îi însoţesc; b) turism - străinilor care urmează să călătorească în Republica Moldova pentru motive

turistice;c) vizită - străinilor care intenţionează să se deplaseze în Republica Moldova în vizită la

cetăţeni moldoveni sau la cetăţeni străini titulari de permise de şedere valabile;d) afaceri - străinilor care intenţionează să călătorească în Republica Moldova în scopuri

economice sau comerciale, pentru contracte ori tratative, pentru verificarea folosirii şi funcţionării bunurilor achiziţionate ori vîndute în cadrul contractelor comerciale şi de cooperare industrială, precum şi străinilor care sînt sau care urmează să devină asociaţi ori acţionari ai unei societăţicomerciale din Republica Moldova;

e) transport - străinilor care urmează să călătorească în perioade scurte, în scopul desfăşurăriiunor activităţi profesionale legate de transportul de mărfuri sau de transportul de persoane;

f) activităţi sportive - străinilor care urmează să intre în Republica Moldova pe o duratălimitată în vederea participării la competiţii sportive;

g) activităţi culturale, ştiinţifice, umanitare, religioase, tratament medical de scurtădurată, alte activităţi care nu contravin legislaţiei Republicii Moldova - în condiţiile justificării

prezenţei în Republica Moldova.Viza de scurtă şedere prin care s-a acordat un termen de şedere mai mic de 90 de zile poate fi

prelungită cu noi termene, astfel încît durata totală a şederii acordate să nu depăşească 90 de zile pe parcursul a 6 luni de la data primei intrări în ţară. Prelungirea vizei poate avea loc doar în acelaşiscop pentru care a fost acordată.

Cererea de prelungire a vizei se depune la autoritatea competentă pentru străini cu cel puţin3 zile lucrătoare înainte de expirarea termenului stabilit în viză.

Tip „D” . Viza de lungă şedere Viza de lungă şedere se eliberează pentru o perioadă ce nu depăşeşte 12 luni, pentru una sau

mai multe şederi a căror durata nu va depăşi 90 de zile în decursul a 6 luni de la data primei intrăriîn ţară, care permite străinului să solicite acordarea dreptului de şedere. Viza de lungă şedere poatefi cu o singură sau cu multiple intrări şi ieşiri.

Viza de lungă şedere se acordă în următoarele scopuri: a) desfăşurarea activităţii de întreprinzător - străinilor care efectuează investiţii în economia

naţională, care sînt sau care urmează să devină acţionari sau asociaţi cu atribuţii de conducere şi deadministrare a unor societăţi comerciale din Republica Moldova;

b) angajare în muncă - străinilor care urmează să intre în Republica Moldova în vedereaîncadrării în muncă, străinilor detaşaţi temporar de către companiile străine, lucrătorilor stagiari sausezonieri. În astfel de scop se eliberează vize şi sportivilor care urmează să evolueze în cadr ul unorcluburi sau echipe din Republica Moldova, în baza unui contract individual de muncă;

c) studii - străinilor care urmează să intre în Republica Moldova pentru a studia înînvăţămîntul preuniversitar, universitar sau postuniversitar;

d) reîntr egir ea fami l iei - străinilor care urmează să intre în Republica Moldova pentrureîntregirea familiei şi păstrarea integrităţii ei. Familia poate să includă: soţia (soţul), copiii minori,

părinţii, precum şi persoanele asupra cărora este stabilită tutelă sau curatelă. Solicitarea de viză va fi

însoţită de aprobarea autorităţii competente pentru străini;



e) activităţi umanitare sau religioase - străinilor care urmează să intre în Republica Moldova pentru a desfăşura activităţi în scop umanitar sau în domeniul cultelor recunoscute pe teritoriulRepublicii Moldova;

f) activităţi diplomatice şi de serviciu – străinilor titulari de paşaport diplomatic sau deserviciu, care urmează să îndeplinească funcţii oficiale ca membri ai unei misiuni diplomatice sau aiunui oficiu consular în Republica Moldova al statului de apartenenţă. Aceste tipuri de vize seeliberează titularilor de paşapoarte diplomatice, respectiv de serviciu sau asimilate acestora, la

solicitarea organului abilitat al statului trimiţător sau a misiunii lui diplomatice ori oficiului săuconsular, precum şi membrilor de familie împreună cu care locuieşte titularul, şi sînt valabile pe perioada misiunii sau în conformitate cu tratatele bilaterale la care Republica Moldova este parte;

g) tratament – străinilor care urmează tratament medical de lungă durată, balneosanatorial şide recuperare.

Viza se acordă străinilor de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale RepubliciiMoldova.

În situaţiile de excepţie viza poate fi acordată şi în punctele de tr ecere a frontierei de stat decătre autoritatea competentă pentru străini.

Procedura de acordare a vizelor în situațiile de excepție se reglementează printr -unregulament aprobat de Guvern.

În situaţiile de excepţie Viza se acordă în punctele de trecere a frontierei de stat înurmătoarele situaţii:

a) în caz de urgenţă, determinată de dezastre, calamităţi naturale sau de accidente; b) în caz de deces sau de îmbolnăvire gravă, confirmat/confirmată prin documente, a rudelor

de pe teritoriul Republicii Moldova;c) în cazul echipajelor şi pasagerilor navelor sau aeronavelor aflate în situaţii deosebite,

nevoite să acosteze ori să aterizeze ca urmare a unor defecţiuni, intemperii sau a pericolului de atacterorist.

Vizele în situație de excepție se pot acorda pentru perioade care să nu depăşească: a) 10 zile, în cazul vizei de scurtă şedere;

b) 5 zile, în cazul vizei de tranzit.

Documentul de trecere a frontierei de stat urmează să fie valabil cel puţin 3 luni de la dataintrării.

Valabilitatea documentului de trecere a frontierei de stat în care urmează să fie aplicată vizatrebuie să depăşească valabilitatea vizei solicitate cu cel puţin 3 luni.

În situaţiile de excepţie se permite intrarea în Republica Moldova în baza unui document detrecere a frontierei de stat valabil mai puţin de 3 luni de la data intrării.

Condiţiile de solicitare a vizei Cererea de acordare a vizei trebuie să fie însoţită de documentul de trecere a frontierei de stat,

valabil cel puţin 3 luni în care să poată fi aplicată viza, de documente care să justifice scopulcălătoriei, precum şi de dovada existenţei mijloacelor de întreţinere pe timpul şederii în RepublicaMoldova şi al părăsirii teritoriului Republicii Moldova.

Pot fi acceptate ca dovadă a existenţei mijloacelor băneşti de întreţinere următoarele:a) numerarul în lei moldoveneşti, numerarul şi/sau cecurile de călătorie în valută străină,

acceptate de băncile din Republica Moldova; b) cardurile (de debit etc.) însoţite de extrasele din cont (în a căror bază au fost emise

cardurile), care confirmă suma mijloacelor băneşti (în lei moldoveneşti sau în valută străină) înconturile solicitantului, la care acesta poate avea acces în perioada aflării în Republica Moldova.Extrasele urmează a fi eliberate cu cel mult 10 zile înainte de solicitarea vizei;

c) prezentarea în scris a garanţiei întreţinerii din partea persoanei care invită. Mijloacele de întreţinere vor fi apreciate în funcţie de durata, de scopul şederii şi de media

preţurilor la cazare şi la masă din Republica Moldova înmulţită la numărul zilelor de şedere.Cuantumul minim al mijloacelor de întreţinere va fi stabilit de Guvern, la propunerea MinisteruluiAfacerilor Interne.



Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova au dreptul să refuzeeliberarea vizei către străini dacă:

a) străinii nu îndeplinesc condiţiile de intrare în Republica Moldova; b) există vreun motiv de nepermitere a intrării în Republica Moldova; c) lipseşte invitaţia în original.

Anularea vizei

Viza poate fi anulată: în străinătate, de către misiunile diplomatice sau de oficiile consulareale Republicii Moldova; la trecerea frontierei de stat, de către organul de control al frontierei destat; în ţară, de către autoritatea competentă pentru străini, dacă aceştia:

a) au obţinut viză de intrare pe bază de documente sau de informaţii false; b) au introdus ori au încercat să introducă ilegal în Republica Moldova alţi străini, ori au

înlesnit transportul sau cazarea acestora;c) au încălcat reglementările vamale sau cele ale frontierei de stat; d) nu mai îndeplinesc condiţiile cerute la acordarea vizei;e) nu respectă scopul pentru care le-a fost acordată viza de intrare;

după acordarea vizei, au fost declaraţi indezirabili. Decizia de anulare a vizei se comunică de către misiunea diplomatică sau de oficiul consular

care a acordat viza, dacă solicitantul se află în străinătate, de organul de control al frontierei de stat,dacă străinul se află la punctul de control al frontierei de stat, de autoritatea competentă pentrustrăini, prin decizie de returnare, dacă străinul se află pe teritoriul Republicii Moldova.

La comunicarea deciziei de anulare, pe viză se aplică ştampila „ANULAT”. La controlul de trecere a frontierei de stat organul de control poate limita perioada de

valabilitate a vizei dacă se constată că străinul nu posedă mijloace de întreţinere pentru întreaga perioadă de valabilitate. Limitarea se materializează prin înscrierea pe viză a perioadei pentru carestrăinul are mijloace de întreţinere.

9. Invitaţia Străinilor li se poate acorda viză cu una sau cu multiple intrări şi ieşiri doar dacă prezintă

misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale Republicii Moldova originalul invitaţiei. Eliberarea invitaților pentru străini este reglementată prin Hotărârea Guvernului Nr. 331 din

05.05.2011, publicată în Monitorul Oficial Nr. 78-81 din 13.05.2011.Regulamentul privind modul de eliberare a invitaților pentru străini stabileşte modul de

eliberare a invitaţiilor de către autoritatea competentă pentru străini, forma, conţinutul şi elementelede siguranţă ale acesteia.

Invitaţia este un document oficial pe care autoritatea competentă pentru străini o eliberează lacererea persoanei fizice cu domiciliu permanent sau temporar în Republica Moldova sau demersulfirmei turistice şi care constituie una dintre condiţiile de obţinere a vizei Republicii Moldova decătre cetăţenii statelor cu risc sporit de migrație.

Invitaţia este document de strictă evidenţă, unic pe întreg teritoriul Republicii Moldova şi estevalabil în limitele termenului indicat, înscrierile fiind lizibile şi fără corectări.

Depunerea cererii pentru eliberarea invitaţiei Cererea persoanei fizice sau demersul firmei turistice de eliberare a invitaţiei străinului,

întocmite în 3 exemplare, se depune pentru luarea deciziei de către Biroul de Migrațiune și Azil dincadrul Ministerului Afacerilor Interne.Modelul cererii şi demersului sînt aprobate prin ordinul conducătorului Biroului de Migrațiune șiAzil.

Solicitarea invitaţiei în numele firmei turistice poate fi efectuată şi de către un angajatîmputernicit de conducător prin procură.

În scopul obţinerii invitaţiei persoana fizică depune la Biroul de Migrațiune și Azilurmătoarele acte: 1) cererea de forma stabilită, semnată de solicitant;



2) copia documentului de trecere a frontierei de stat a străinului al cărui termen de valabilitatenu este mai puţin de şase luni;

3) copia buletinului de identitate valabil al persoanei care invită; 4) alte documente ce justifică scopul invitării.

În scopul obţinerii invitaţiei firma turistică depune la Biroul de Migrațiune și Azilurmătoarele acte:

1)

demersul de forma stabilită, semnat de conducătorul firmei turistice cu aplicarea ştampilei; 2) copia certificatului de înregistrare;3) copia extrasului din Registrul de stat al unităţilor de drept; 4) copia licenței de turism; 5) copia documentului de trecere a frontierei de stat a străinului al cărui termen de valabilitate

nu este mai puţin de şase luni; 6) copia avizului favorabil al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru

invitarea străinilor în Republica Moldova cu scopul de angajare în cîmpul muncii, după caz; 7) copia confirmării dreptului de admitere la studii (eliberată de Ministerul Educaţiei), după

caz;8) voucher turistic, programul turistic, după caz;

9)

procură, în cazul depunerii demersului de către un angajat împuternicit de cătreadministrator, la care se anexează copia buletinului de identitate valabil al acestuia;

10) alte documente ce justifică scopul invitării.

În cazul persoanei fizice care invită în cerere se indică: numele, prenumele şi patronimicul cetăţenia data şi locul naşter ii numărul de identificare de stat al persoanei fizice (INDP) datele actului de identitate: tipul, seria, numărul, data eliberării şi termenul de valabilitate

domiciliul numărul de telefon, fax, adresa electronică

În cazul firmei turistice care invită în cerere se indică: denumirea completă a firmei turistice numele, prenumele şi patronimicul conducătorului numărul de înregistrare numărul de identificare de stat al firmei turistice (IDNO) adresa juridică adresa oficiului (cu indicarea numerelor de telefon şi/sau fax, adresa electronică)

Cererea şi demersul vor conţine date despre persoana care este invitată: numele, prenumele şi patronimicul cetăţenia data şi locul naşterii sexul reşedinţa datele despre documentul de trecere a frontierei de stat a străinului: tipul, seria, numărul, dataeliberării şi termenul de valabilitate datele despre copiii minori care însoţesc persoana invitată scopul călătoriei

tipul vizei locul perfectării vizei durata sejurului



date despre şederile anterioare

Cererea sau demersul se completează la calculator sau de mînă. La depunerea cererii sau demersului persoana care invită va fi informată despre regimul

străinilor în Republica Moldova, precum şi despre angajamentul de a suporta cheltuielile legatede şedere şi de eventuala îndepărtare a străinului de pe teritoriul ţării în cazul în care acesta nu

părăseşte teritoriul ţării în termenul acordat.

Examinarea cererii Funcţionarul Biroului de Migrațiune și Azil recepţionează cererea, verifică plenitudinea şi

corectitudinea actelor prezentate, introduce datele în Subsistemul informaţional al Biroului deMigrațiune și Azil, verifică datele persoanei invitate pe evidenţele autorităţii, precum şi ale altorautorităţi în scopul constatării îndeplinirii condiţiilor legale privind intrarea străinului în RepublicaMoldova.

Cererile de eliberare a invitaţiilor se soluţionează în termen de pînă la 15 zile lucrătoare de la data depunerii cererii sau a demersului, iar în cazul în care călătoria ţine de tratamentulurgent al invitatului, de starea gravă a sănătăţii unei rude apropiate sau de decesul acesteia − întermen de pînă la 3 zile lucrătoare.

La cererea soli citantului , cererea sau demersul pot fi soluţionate în termen de trei, cinci sauzece zile lucrătoare.

După efectuarea verificărilor, autoritatea competentă pentru străini emite una dinurmătoarele decizii:

1) de a elibera invitaţia 2) de a refuza eliberarea invitaţiei

Autoritatea competentă pentru străini emite decizia privind refuzul eliberării invitaţiei încazul în care străinul:

1) nu posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, recunoscut sau acceptat deRepublica Moldova, dacă prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte nu se

prevede altfel;2) nu prezintă documente care justifică scopul intrării şi nu fac dovada existenţei unor mijloace

corespunzătoare atît pentru întreţinere pe perioada şederii, cît şi pentru întoarcere în ţara de originesau pentru tranzit către un alt stat în care există siguranţa că li se va permite intrarea;

3) este inclus în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interdicţiei de intrare înRepublica Moldova sau care au fost declaraţi indezirabili;

4) prezintă pericol pentru securitatea naţională, ordinea şi sănătatea publică; 5) organizaţiile internaţionale ale căror membru este Republica Moldova sau autorităţile publice

care desfăşoară activităţi de combatere a terorismului semnalează că acesta finanţează, pregăteşte,sprijină în orice mod sau comite acte de terorism;

6) există indicii că face parte din grupuri criminale organizate cu caracter transnaţional sau că

sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;7) există indicii să se presupună că a săvîrşit sau că a participat la săvîrşirea unor infracţiunicontra păcii şi omenirii ori a unor crime de război, ori a unor crime contra umanităţii, prevăzute întratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

8) a prezentat informaţii false la perfectarea documentelor de intrare în Republica Moldova;9) a încălcat regimul frontierei de stat şi regimul punctului de trecere a frontierei de stat;

10) a săvîrşit infracţiuni în perioada unor alte şederi în Republica Moldova ori în străinătateîmpotriva statului sau a unui cetăţean al Republicii Moldova şi are antecedente penale nestinse;

11) a introdus ori a încercat să introducă ilegal în Republica Moldova alţi străini, ori este implicatîn traficul de fiinţe umane;

12) a încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obţinerea vizei sau la intrarea pe

teritoriul Republicii Moldova.



Decizia privind refuzul eliberării invitaţiei se comunică în scris solicitantului în termen de3 zile lucrătoare de la data aprobării şi poate fi contestată în instanţa de contencios administrativ.

Perfectarea şi eliberarea invitaţiei Invitaţia se perfectează în limba de stat într -un singur exemplar şi se eliberează solicitantului

sau reprezentantului contra semnătură pe verso-ul cererii sau demersului, pentru a fi transmisăstrăinului invitat.

Pentru eliberarea invitaţiei, persoana care invită achită taxă de stat în conformitate cu Legea

taxei de stat nr.1216-XII din 3 decembrie 1992 şi, după caz, tarife pentru serviciile de urgentare,stipulate în Nomenclatorul serviciilor prestate contra plată de către subdiviziunile MinisteruluiAfacerilor Interne şi tarifele la acestea, aprobat de Guvern.

Invitaţia este valabilă 90 de zile de la data perfectării. Formularul invitaţiei se execută pe hîrtie de format A4, fon de nuanţă galbenă, cu semne de

protecţie şi număr de strictă evidenţă. În partea de sus a invitaţiei este aplicată Stema de Stat. În invitaţie se indică: denumirea autorităţii competente pentru străini, seria, numărul, data

eliberării, termenul de valabilitate, numele, prenumele şi patronimicul persoanei invitate, cetăţenia,data naşterii, sexul, datele documentului de trecere a frontierei de stat şi termenul de valabilitate alacestuia, scopul călătoriei, datele personale despre copiii minori, tipul vizei, locul perfectării vizei,intrarea în Republica Moldova şi punctul de trecere a frontierei, durata sejurului, datele despre

persoana care invită.

10. Returnarea străinilor de pe teritoriul Republicii MoldovaÎmpotriva străinilor care au intrat ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, a căror şedere pe

acest teritoriu a devenit ilegală, a căror viză sau al căror drept de şedere a fost anulat sau revocat,cărora li s-a refuzat prelungirea dreptului de şedere provizorie, al căror drept de şedere permanentăa încetat, a căror cerere privind recunoaşterea statutului de apatrid a fost respinsă, a fost încetată

procedura respectivă sau al căror statut de apatrid a fost anulat, precum şi împotriva foştilorsolicitanţi de azil, autoritatea competentă pentru străini dispune măsura returnării de pe teritoriulRepublicii Moldova şi aplică interdicţia intrării în Republica Moldova pentru o perioadădeterminată.

Decizia de returnare este un act administrativ al autorităţii competente pentru străini princare şederea unui străin este declarată ca fiind ilegală şi care obligă străinii să părăsească teritoriulRepublicii Moldova într-un anumit termen, după cum urmează:

a) în maximum 5 zile calendaristice – străinul căruia i s-a anulat viza, precum şi cel care aintrat ilegal pe teritoriul Republicii Moldova sau a cărui şedere a devenit ilegală;

b) în 30 de zile calendaristice – străinul căruia i s-a refuzat prelungirea dreptului de şedere oricăruia acest drept a fost anulat sau revocat;

c) în 3 luni - străinul care trebuie să lichideze o investiţie; d) în 15 zile calendaristice – foştii solicitanţi de azil, solicitanţii statutului de apatrid sau

străinii al căror statut de apatrid a fost anulat. Termenele se calculează de la data la care străinului i s-a adus la cunoştinţă decizia de

returnare, în condiţiile prezentei legi. Decizia de returnare se aduce la cunoştinţă străinului de către autoritatea competentă

pentru străini.Decizia de returnare se redactează în două exemplare, în limba de stat şi într -o limbă de

circulaţie internaţională, înţeleasă de străin.Dacă străinul este prezent, un exemplar al deciziei de returnare i se înmînează lui contra

semnătură pe exemplarul care rămîne la autoritatea competentă pentru străini.Dacă străinul nu este prezent, comunicarea se face:

a) prin poştă, cu confirmare de primire, la adresa declarată de străin ca loc al său de trai; b) prin afişare la sediul autorităţii competente pentru străini, în cazul în care nu se cunoaşte

adresa la care locuieşte străinul.Decizia de returnare poate fi atacată în instanţă de judecată în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării.



41. Republica Gambia42. Republica Ghana43. Grenada44. Republica Guineea45. Republica Guineea-Bissau46. Republica Guineea Ecuatorială 47. Republica Guyana

48. Republica Haiti49. Republica India50. Republica Indonezia51. Regatul Haşemit al Iordaniei 52. Republica Insulelor Marshall53. Insulele Solomon54. Republica Islamică Iran 55. Republica Irak56. Jamaica57. Republica Kenya58. Republica Kiribati

59. Statul Kuwait60. Republica Democratică Laos61. Regatul Lesotho62. Republica Libaneză 63. Republica Liberia64. Jamahiria Arabă Libiană Populară Socialistă65. Republica Madagascar66. Republica Malawi67. Republica Maldive68. Republica Mali69. Republica Islamică Mauritania [Poziţia 70 exclusă prin HG109 din 17.02.12, MO38-41/24.02.12 art.134] 71. Statele Federale ale Microneziei72. Mongolia73. Regatul Maroc74. Republica Mozambic75. Republica Namibia76. Republica Nauru77. Republica Federală Democratică Nepal 78. Republica Niger79. Republica Federală a Nigeriei 80. Sultanatul Oman81. Republica Islamică Pakistan 82. Republica Palau[Poziţia 83 exclusă prin HG109 din 17.02.12, MO38-41/24.02.12 art.134] 84. Papua Noua Guinee85. Statul Qatar86. Republica Rwanda87. Statul Independent Samoa88. Republica Democratică São Tome şi Principe 89. Republica Senegal[Poziţia 90 -91 excluse prin HG109 din 17.02.12, MO38-41/24.02.12 art.134]

92. Sfînta Lucia93. Sfîntul Vincenţiu şi Grenadine 94. Republica Sierra Leone



95. Republica Democratică Somalia 96. Republica Democratică Socialistă Sri Lanka 97. Republica Sudan98. Republica Surinam99. Regatul Swaziland100. Republica Arabă Siriană 101. Republica Unită Tanzania

102. Republica Democratică Timorul de Est/Timorul Oriental103. Regatul Thailanda104. Republica Togo105. Regatul Tonga106. Republica Trinidad-Tobago107. Republica Tunisiană 108. Turkmenistan109. Tuvalu110. Republica Uganda111. Republica Vanuatu112. Republica Socialistă Vietnam

113. Republica Yemen114. Republica Zambia115. Republica Zimbabwe

modulul bast ro 2014

Documents