1.Semne si simptome ale ap respirator.

● DUREREA TORACICĂDurerea tipică pentru afecŃiunile respiratorii este junghiul toracic. Acesta areurmătoarele caractere: debut brusc, intensitate mare, localizare submamelomară sau dorsală,se accentuează in inspir profund, tuse, strănut, produce imobilizare antalgică a hemitoraceluirespectiv si respiraŃie superficială. Apare in special in pneumonii si pleurezii. In pneumotorax,1011durerea e descrisă ca ,,lovitură de pumnal”ce iradiază in umăr si abdomen, in emboliapulmonară este intensă, bruscă, insotită de dispnee, cianoză si tuse cu spută hemoptoică. Intraheobronsita acută durerea este percepută ca o arsură retrosternală. In cancerul bronhopulmonardurerea este progresivă si permanentă, apărand tardiv .● DISPNEEA este respiraŃia dificilă percepută de bolnav ca lipsă de aer.Tahipneea este accelerarea frecvenŃei respiratorii si apare in pleurezii abundente,pneumotorax, pneumonii, bronhopneumonii, TBC.Bradipneea este scăderea frecvenŃei respiratorii sub 16 pe minut si se datoreazăobstrucŃiei căilor respiratorii.Bradipneea inspiratorie e caracterizată prin inspir profund, rar, prelungit, dificil siapare in cazul obstrucŃiei căilor respiratorii superioare (laringe, trahee, bronhii principale) princancere, edem alergic sau inflamator, corpi străini. Se insoŃeste de ortopnee, tiraj (retracŃiaspaŃiilor intercostale, supraclaviculare, suprasternale) si cornaj (zgomot caracteristic).Bradipneea expiratorie e caracterizează prin expir prelungit, forŃat, activ si apare prinobstructia căilor aeriene inferioare in astm bronsic, emfizem pulmonar. E asociată cuortopneea si wheezingul (suier expirator).Dispneea mixtă afectează expirul si inspirul si apare in afectiuni grave: pneumoniisevere, bronhopneumonii, miliară TBC.● TUSEA este un act reflex sau voluntar ce realizează expulzarea rapidă si sonoră aaerului din plămani, odată cu secreŃiile patologice sau corpii straini din căile respiratorii.Poate fi uscată, neproductivă (fără expectoraŃie) sau umedă, productivă (cu expectoraŃie).După caracterul său se descriu:- tuse convulsivă in reprize scurte si rapide, insoŃită de cianoză, dispnee si vărsături.- tusea lătrătoare apare in caz de edem laringian, obstrucŃie traheobronsică prin tumorisau compresiuni.- tusea bitonală apare in paralizia corzilor vocale.● EXPECTORAłIA reprezintă eliminarea secreŃiilor căilor respiratorii prin tuse,avand ca rezultat sputa.In funcŃie de cantitate sputa poate fi:

1

- moderată 50- 100 ml in bronsite, astm bronsic, pneumonii.- abundentă 100- 300 ml in bronsiectazii, TBC.- vomica (peste 300 ml) apare in abcesul pulmonar si constă in evacuarea bruscă a uneicantităŃi mari de puroi după un acces de tuse. Este insoŃită de dureri toracice violente, dispneeseveră, cianoză.1112In funcŃie de aspect sputa este:- seroasă: rozie si aerată in edemul pulmonar sau clară ca apa in chistul hidatic;- mucoasă: incoloră si vascoasă in traheobronsite, astm bronsic;- muco-purulentă: galben verzuie in bronsita cronică, TBC;- purulentă in abces pulmonar;- sero-muco-purulentă caracteristică bronsiectaziei se sedimentează in 4 straturi:spumos, seros, mucopurulent, purulent;- sangvinolentă sau hemoptoică: ruginie in pneumonia lobară, ,,jeleu de coacăze” incancerul pulmonar, ,, zeamă de prune” in gangrena pulmonară, neagră in infarctul pulmonar.● HEMOPTIZIA reprezintă eliminarea de sange rosu, aerat, provenit din căile aerieneprin cavitatea bucală, in cursul unui acces de tuse. Apare in TBC, cancer pulmonar,traumatisme toracice, etc.● EPISTAXISUL reprezintă sangerare la nivelul foselor nazale ce se datoreazăleziunilor locale sau HTA, afecŃiunilor hepatice, renale, etc.● DISFONIA este alterarea timbrului vocii ce poate deveni aspră sau stinsă. Apare incursul afecŃiunilor laringiene (laringite, cancere, paralizii).

IX. ASTMUL BRONSICDEFINIłIE: Astmul bronsic este o inflamaŃie cronică a căilor respiratorii caracterizatăprin hiperreactivitate bronsică la diversi stimuli, manifestată prin ingustare difuză a bronhiilor,reversibilă spontan sau sub tratament. ObstrucŃia bronsică determină crize de dispneeexpiratorie cu wheezing (expir suierător) si tuse.ETIOPATOGENIECaracteristicile astmului bronsic sunt:- inflamaŃia cronică a căilor aeriene- hiperreactivitatea bronsică- obstrucŃia bronsică reversibilă.Astmul bronsic poate fi alergic sau nonalergic (infecŃios).Astmul bronsic alergic afectează persoanele tinere, cu tendinŃă la alergie (atopice).Crizele astmatice sunt declansate de expunerea la anumite substanŃe (alergeni) ce ajung lanivelul bronhiilor pe cale inhalatorie. Testele cutanate la alergeni sunt pozitive iar nivelulimunglobulinelor E serice e ridicat.Astmul bronsic nonalergic afectează persoane cu varste medii, fără antecedentealergice. Crizele sunt declansate de infecŃii ale căilor respiratorii sau expunerea la poluanŃi

2

atmosferici. Testele cutanate la alergeni sunt negative iar nivelul imunglobulinelor E serice enormal.Crizele de astm bronsic pot fi declansate de următorii factori:- alergeni: polen, mucegaiuri, păr, pene, dejecŃii animale, alimente (căpsuni,condimente), medicamente (aspirina, penicilina)- noxe profesionale: vopsele, fan, faină, pulberi minerale- poluarea atmosferică, fumatul- infecŃiile virale ale căilor respiratorii- efortul fizic, anxietatea- expunerea la frigSIMPTOMELE1. Astmul cu dispnee in crizeCrizele apar periodic, cu frecvenŃă si gravitate variabilă. Sunt nocturne si au frecvenŃămai mare in anotimpurile reci.4243Criza astmatică se manifestă prin dispnee expiratorie, cu expir suierător, prelungitwheezing,insotită de ortopnee. La sfarsitul crizei apare tusea cu expectoraŃie mucoasă,perlată.2. Astmul cu dispnee cronicăCrizele astmatice tipice apar pe fondul unei simptomatologii respiratorii cronice:dispnee de efort si tuse productivă cu expectoraŃie mucopurulentă.3. Starea de rău astmaticEste o criză astmatică gravă, manifestată prin insuficienŃă respiratorie acută: dispneeexpiratorie cu polipnee si ortopnee insoŃită de tiraj intercostal si cianoză. In cursul crizei apareinsuficienŃa cardiacă dreaptă (turgescenŃa jugularelor, hepatomegalie si hepatalgii),hipertensiunea, tahicardia si tulburarile neuro-psihice: agitaŃie, somnolenŃă, comă.Simptomele nu cedează la medicaŃia uzuală si pot dura mai mult de 24 de ore.INVESTIGAłII1. Hemoleucograma-leucocitoză cu eozinofilie in astmul alergic.2. Radiografia toracicăIn criză apare distensia toracelui cu aplatizarea diafragmului, orizontalizarea coastelor,lărgirea spaŃiilor intercostale si hipertransparenŃă pulmonară.3. Spirograma arată modificări caracteristice obstrucŃiei cailor respiratorii:CV, VEMS si Indice Tiffeneau scăzute direct proporŃional cu severitatea astmului; CPT, VRcrescute.4. Testele de bronhodilataŃieSe măsoară VEMS inainte si după 20 de minute de la administrarea unuibronhodilatator inhalator. Dacă valoarea acestuia creste cu peste 20%, testul este pozitiv(pacientul este astmatic).5. Examenul citologic al sputeiElementele caracteristice astmului bronsic sunt: eozinofilele, cristalele Charcot-

3

Layden (PMN dezintegrate), spiralele Curshmann (mucus), corpii Creola (celule epiteliale).6. Teste cutanate la alergeni sunt pozitive la pacienŃii cu astm bronsic alergic.7. Dozarea imunglobulinelor E serice au valori mari la pacienŃii cu astm bronsicalergic.8. EKG –tahicardie sinusală in criza de astm.9. Gaze sangvine – hipoxemie si hipercapnie in crizele severe si stări de rău astmatic.TRATAMENTULI. EducaŃia sanitară a pacienŃilor cu astm bronsic4344- evitarea expunerii la praf, polen, fum de tutun- evitarea alimentelor alergenice, a aspirinei, sedativelor, betablocantelor.- evitarea efortului fizic excesiv, a stressului- cunoasterea medicamentelor utilizate si a celor interzise- cunoasterea condiŃiilor individuale de apariŃie a crizelor astmatice- măsurarea la domiciliu a debitului expirator maxim cu ajutorul unui aparat portabil sinotarea valorilor acestuia.II. MedicaŃia antiastmatică1. Bronhodilatatoarelea) Agonistele beta-adrenergice reprezintă medicaŃia de elecŃie in crizele astmatice. Audurată de acŃiune:- scurtă: efedrină si izoproterenol- medie: salbutamol, fenoterol si terbutalină- lungă: salmeterol si formoterol.Mod de administrare:- per os- inhalator cu ajutorul unui nebulizator(dupa un expir fortat se inspira lent 3-5min.,concomitent cu apasarea dispozitivului)b) Metilxantine: aminofilină (miofilin) si teofilină- administrare injectabilă si orală.c) Anticolinergice: bromura de ipratropium- administrare inhalatorie.2.Antiinflamatoarelea) Antiinflamatoarele steroidiene(AIS)- hemisuccinat de hidrocortizon (HHC), dexametazona-administrare injectabilă;- prednison, prednisolon, metilprednisolon –administrare orală;- butesonid, beclometazona – administrare inhalatorie.b) Antiinflamatoarele nesteroidiene(AINS) sunt administrate inhalator, avand rolul dea preveni apariŃia crizei de astm bronsic. Preparate: cromoglicat disodic, nedocromilc) Alte antiinflamatoare: săruri de aur, hidroclorochină, metotrexat, dapson.3. Antihistaminicele se administrează in scop profilactic. Preparatele sunt: ketotifen,loratadină (claritine) si desloratadină (aerius) cu administrare orală.III. Gimnastica medicală respiratorie, curele balneare si heliomarine, spleoterapie(cura de salină)Tratamentul crizei de astm4445

4

Se administrează bronhodilatatoare betaadrenergice pe cale inhalatorie (salbutamol)asociate eventual cu administrarea de HHC intravenos. Oxigenoterapia este utilă.Tratamentul astmului cu dispnee in crize- bronhodilatatoare betaadrenergice pe cale inhalatorie in criza de astm- cromoglicat disodic administrat inhalator inaintea efortului fizic sau a expunerii laalergeni.Tratamentul astmului cu dispnee cronică- bronhodilatatoare betaadrenergice pe cale inhalatorie in criza de astm- cromoglicat disodic administrat inhalator zilnic.In cazul astmului sever, cu crize frecvente si insuficienŃă respiratorie se administreazăzilnic bronhodilatatoare betaadrenergice (salmeterol) si antiinflamatoarele steroidiene(beclometazonă) pe cale inhalatorie si miofilin per os.Tratamentul stării de rău astmatic se face in secŃia de terapie intensivă:- oxigenoterapie pe sondă nazală- administrarea de bronhodilatatoare betaadrenergice (salbutamol sau efedrină),antiinflamatoarele steroidiene (HHC) si miofilin in doze mari, intravenos- reechilibrare hidro-electrolitică prin perfuzii- administrare de antibiotice- intubaŃie oro-traheală si respiraŃie asistată in caz de insuficienŃă respiratorie severă.

PNEUMONIA LOBARĂ (PNEUMONIA PNEUMOCOCICĂ)DEFINIłIE: pneumonia lobară este o inflamaŃie acută a alveolelor, cu localizarelobară sau segmentară, produsă de pneumococ.ETIOPATOGENIEInfecŃia cu Streptococcus pneumoniae (pneumococ) se face pe cale aeriană, cugermenii aspiraŃi de la nivelul orofaringelui, atunci cand mecanismele de apărare pulmonarăsunt atenuate. Pneumonia e localizată pe un lob pulmonar sau pe cateva segmente, in regiunileinferioare si posterioare ale plămanului.EvoluŃia se desfăsoară in 4 stadii:- stadiul de congestie – constituirea exudatului alveolar.- stadiul de hepatizaŃie rosie – exudatul este bogat in hematii, leucocite, fibrină sigermeni, lobul pulmonar avand aspect asemănător cu ficatul.- stadiul de hepatizaŃie cenusie - hematiile, leucocitele si fibrina se dezintegrează, iargermenii sunt fagocitaŃi. Este inceputul vindecării.- stadiul de rezoluŃie – exudatul e eliminat, plămanul revenind la structura normală.2021SIMPTOMATOLOGIEDebutul este brusc cu:- frison solemn (unic si intens), febră 39-40 grade,- junghi toracic submamelonar accentuat cu respiraŃia si tusea,- tuse neproductivă.Perioada de stare e caracterizează prin urmatoarele simptome:

5

- stare generală alterată, febră- inapetenŃă, vărsături- adinamie, confuzie- transpiraŃii, oligurie, hipotensiune arterială, tahicardie- facies congestionat, herpes nazo-labial- tusea uscată devine productivă, cu spută ruginie- junghiul submamelonar devine intens; junghiul poate fi localizat la nivelul umărului inpneunomia varfului; durerea abdominală apare in pneumonia lobului inferior- dispnee cu polipnee.EvoluŃia naturală a pneumoniei este spre vindecare in 9-15 zile. Sub tratament cuantibiotice vindecarea apare in 5-7 zile.ComplicaŃiile pneumoniei sunt: pleurezia serofibrinoasă sau purulentă, pericarditapurulentă, endocardita pneumococică, insuficienŃa cardiacă acută, meningita,glomerulonefrita, abcesul pulmonar, atelectazia pulmonară, suprainfecŃia si rezoluŃiaintarziată. Mai rar pot apărea: dilataŃie gastrică acută, ileus paralitic, tromboflebită profundă,artrită septică, tulburări psihice, etc.INVESTIGAłII PARACLINICE1. Hemoleucograma – leucocitoză cu neutrofilie2. VSH, fibrinogen- valori crescute3. Radiografia toracică-opacitate triunghiulară, cu varful spre hil si baza spre periferie,omogenă, de intensitate subcostală, bine delimitată, ocupand un lob.4. Examenul bacteriologic al sputei (frotiu si culturi) identifică pneumococul.5. Hemocultura poate fi pozitivă pentru pneumococ.TRATAMENTTratamentul igieno-dieteticSe recomandă - repaus la cameră cu atmosferă umidifiată, caldă- regim hidro-lacto-zaharat,bogat in vitamine- lichide calduŃe (ceai, compot, supă) in cantităŃi mari2122Tratament etiologicPenicilina G este antibioticul de elecŃie in tratamentul pneumoniei lobare, in doză de4-6 milioane UI pe zi, timp de 7-10 zile.In caz de alergie la penicilină se pot folosi: amoxicilină+clavulanat 2g pe zi,ampicilină 2-4g pe zi, eritromicină 2g pe zi, cefalosporine 2g pe zi.Tratamentul simptomatic- antiinflamatoare nesteroidiene, antipiretice: aspirina, paracetamol, ibuprofen,piroxicam.- calmante ale tusei (codeină, dionină) in faza uscată.- expectorante (sirop expectorant, bromhexin, ambroxol, trecid).Profilaxia se face prin administrarea de vaccin antipneumococic o doză, administratăintramuscular, la 4-6 ani.

2.6. BRONŞITA2.6.1. BRONŞITA ACUTĂ

6

Bronşita acută este o inflamaţie acută a mucoasei bronşice, interesand de obicei bronhiile marişi mijlocii şi frecvent traheea (traheobronşită).Etiopatogenie: Poate fi provocată de factori infecţioşi (virusuri, bacterii, pneumococi,stafilococi, streptococi, Haemophilus influenzae); factori alergici; inhalarea unor substanţeiritante (clor, amoniac, gaze de luptă, fum de tutun etc.). Cele mai importante cauzefavorizante sunt: frigul, fumul, praful, umiditatea, excesul de tutun, eforturile vocale. Bronşitaacută se intalneşte frecvent in numeroase boli: tuberculoză pulmonară, dilataţia bronhiilor,cancerul bronhopulmonar, gripă etc.Anatomie patologică: edem şi hiperemie a mucosei (culoare roşiatică), cu secreţie mucoasăsau mucopurulentă.Simptome: aspectul clinic este de rinobronşită cu evoluţie in trei faze: o fază de coriză saucatar rinofaringian care durează 1-3 zile (uşoară ascensiune termică, jenă la deglu-tiţie, arsurăsau infundare a nasului); o fază de cruditate sau uscată, care durează 2-3 zile, cu tuse uscată,spasmodică, durere vie retrosternală, uneori febră moderată şi voce răguşită; o fază decocţiune sau productivă, cu tuse insoţită de expectoraţie mucoasă sau mucopurulentă şi raluridifuze. Boia dureasă 1-2 săptămani.Forme clinice: bronşită acută comună (formă descrisă); bronşita difuză (bronşiolită), careinteresează bronhiile mici, periferice şi se insoţeşte de dispnee marcată şi de alterare a stăriigenerale; bronşită hemoragică, traheită, care se manifestă prin dureri şi arsură retrosternalăcontinuă.Tratamentul: constă in combaterea focarelor septice, sinuzale şi rinofaringiene,mcombaterea componentei ajergice (Nilfan, Feniramin - 1 - 3 tabelte/zi) şi antibiotice informele servere şi la bolnavii debilitaţi. Se administrează de obicei Tetraciclină (1-2 g/zi) şi,după caz, Penicilină. Simptomatic, se administrează in faza de cruditate _cjilmante ale tusei(Calmotusin, Codenal, Tusomag, Tusan); antigireţice, analgezice (Acalor, Acid acetilsalicilic

7

sau Aminofenazonă) şi dezinfectante nazofaringiene, iar in faza de cocţiune: expectorante(sirop expectorant, tablete expectorante, băuturi calde, infuzie de tei sau de specii pectorale).ij 2.6.2. BRONŞITA CRONICA-Definiţie: un sindrom clinic caracterizat prin tuse, insoţită de creşterea secreţiilor bronşice,permanentă sau intermitentă (cel puţin 3 luni pe an şi minim 2 ani de la apariţie), necauzată deo boală sau leziune bronhopulmonară specifică. impreună cu astmul bronşic şi emfizemulpulmonar, afecţiunea este cuprinsă in tabloul de bronhopneu-mopatie cronică obstructivănespecifică (B.P.O.C.) - cele trei afecţiuni avand simptome şi evoluţie comună. Boala estegravă şi frecventă. Apare la populaţia (in special bărbaţi) de peste 40 de ani.Conceptul de BPOC este pe cale de destrămare. Fiecare afecţiune din componenta sa,recăpătandu-şi individualitatea clinică.Etiopatogenie: afectează bronhiile mici, unde leziunile inflamatorii şi secreţiile producstenoză, spasm, colaps expirator şi disfuncţie ventilatorie obstructivă. Sunt cunoscute treicauze importante: factorii iritanţi, infecţia şi alergia, unele droguri contribuind laBOLILE APARATULUI RESPIRATOR 219precipitarea evoluţiei spre decompensare. Dintre factorii iritanţi, tabagismul şi alcoolismulsunt esenţiali. Mai contribuie poluanţii aerieni, vaporii iritanţi din industria chimică, vaporiide amoniac, condiţiile atmosferice nefavorabile (frig, umezeală, curenţi de aer). Infecţiamicrobiană (streptococul, stafilococul, uneori de spital, enterococul, hemofilul şi diferiteenterobacterii) sau virală, primitivă sau secundară, ocupă un loc primordial, gre-fandu-se deobicei pe o mucoasă bronşică alterată de iritaţia cronică, unele defecte genetice etc. Alergiaeste cea de-a treia componentă etiologică, acţionand prin sensibilizare la pneumoalergeni saualergeni microbieni. Contribuie catarurile infecţioase traheobronşice, rinofaringitele cronice şiterenul predispus. La precipitarea evoluţiei, acţionează şi unele droguri şi unele vagolitice ca

8

belladona, care usucă mucusul protector, simpaticomi-meticele (Bronhodilatin, Alupent) care,după efectul salutar iniţial, prin abuz, agravează boala (astmul drogaţilor), expectorantele pebază de terpină sau ioduri, barbituricele, sedativele şi tranchilizantele, care depimă centrulrespirator, Penicilina (prin alergie), oxi-genoterapia masivă. Prin toate aceste mecanisme,tuşea nu mai este eficace, expectoraţia creşte, rezultă staza bronşică, stenoza, tulburări deventilaţie şi infecţie, cercul devenind vicios.Anatomia patologică arată fie atrofia, fie hipersecreţia mucoasei, cu edem, hiperemie şihipersecreţie. Cu timpul apare rigiditatea arborelui bronşic, cu deformări, care favorizeazăretenţia continuă a secreţiilor.Simptome: boala este neglijată mult timp. Simptomul principal este tuşea, la inceputdimineaţa, ulterior permanentă, insoţită de expectoraţie de obicei mucopurulentă, fenomeneaccentuate in anotimpul rece. Bolnavul este de obicei afebril, dispneea creşte progresiv, iarcianoza apare tardiv. inainte de instalarea imfizemului, starea generală este bună, iar toracelede aspect normal. Auscultaţia decelează raluri ronflante şi sibilante. Explorarea funcţionalăevidenţiază semne de disfuncţie ventilatorie obstructivă (scăderea debitului ventilator maximpe minut, scăderea V.E.M.S.). După o perioadă mai mult sau mai puţin lungă, apar emfizemulpulmonar obstructiv, dilataţia bronhiilor, insuficienţă respiratorie, cordul pulmonar cronic.iritr-un stadiu avansat, se evidenţiază tabloul clinic de bronhopneumopatie cronicăobstructivă, care arată că procesul este difuz, extins şi la bronhiolele distale (dipnee, eventualcianoză, disfuncţie ventilatorie obstructivă). Primele semne care anunţă insuficienţarespiratorie (hipoxemie şi hipercapnie) sunt: agitaţia, transpiraţiile profuze, anxietatea,tahicardia, creşterea T.A. Fiecare puseu infecţios accentuează fenomenele obstructive prinhipersecreţie de mucus, spasm bronşic şi decompensare cardiorespiratorie. Decompensărilepot apărea şi ca urmare a erorilor terapeutice (droguri nocive sau aport excesiv de lichide).

9

Forme clinice: bronşita cronică purulentă; bronşita cronică hemoragică; bronşita cronică cuafectare a bronhiilor mari care este bine tolerată mult timp (tuşea este violentă, expectoraţiamucopurulentă şi abundentă, ralurile subcrepitante prezente); bronşita cronică cu afectareabronhiolelor, este dominată de dispnee (expectoraţia este mai redusă, iar evoluţia este mairapidă, cu apariţia complicaţiilor); bronşită cronică astmatiformă are sa simptom dominantdispneea paroxistică (prin bronhospasm). Trebuie deosebită de bronşita astmatică, in careastmul bronşic precedă bronşita cronică, care apare ca o complicaţie.Prognosticul este rezervat, evoluţia fiind tenace, progresivă, recidivantă. Gravitatea bolii ţinede complicaţiile pe care le provoacă. in stadiul de bronhopneumopatie cronică obstructivă, cuintricarea celor trei boli componente (bronşita cronică, emfizemul obstructiv, astmul bronşic),evoluţia nu mai este reversibilă.Tratament: In tratamentul bronşitei cronice şi a BPOC-ului ca şi a altor afecţiunibronhopulmonare, intre care astmul bronşic ocupă un loc deosebit, afecţiuni cu afectareafuncţiei respiratorii, se utilizează diferite metode şi proceduri cu scop preventiv, curativşi recuperativ.Ca măsuri preventive, deoarece fumatul joacă un rol atat de important in producereaacestor boli, cea mai bună măsură de prevenire este propaganda antitabacică. in ceea cepriveşte bolnavul, acesta trebuie convins, să intrerupă definitiv şi total fumatul. O altămăsură este evitarea atmosferei poluate, inclusiv expunerea la noxe respiratorii.Sensibilitatea particulară a bronşiticilor şi a bolnavilor cu afecţiuni pulmonare cronicela infecţii, impune evitarea persoanelor cu viroze respiratorii, precum şi evitareaaglomeraţiei in timpul epidemiei. Vaccinarea antigripală este de recomandat dar,variabilitatea virusurilor o face relativ inoperantă. Chimioprofilaxia recidivelorbronşitice sezoniere, cu Tetraciclină 1 g/zi, in lunile de iarnă, influenţează frecvenţa şi

10

durata recidivelor bolilor pulmonare. S-au mai incercat: Penicilina V, Eritromicina,Ampicilina. Rezultate bune se pot obţine cu Biseptol 0,5 g seara in lunile de iarnă.Inhaloterapia (aerosoloterapia) s-a dovedit indispensabilă in anumite forme de BPOC şiastm bronşic. Se folosesc diferite tipuri de aerosolbronhodilatatori (nebulizatori). Suntnecesare 3-4 inhalaţii pe şedinţă, repetate la 2-4 ore, uneori mai mult, dar fără a abuza.Este posibil ca metoda să ducă şi la inhalarea de diferiţi germeni (streptococi, stafilococi,proteus, pseudomonas), ceea ce impune folosinţa strict personală şi păstrarea aparatuluiin stare de sterilitate. Subliniem că preparatele folosite sub formă de aerosoli, seadministrează frecvent şi pe cale orală. Dintre substanţele cele mai folosite intratamentul bolilor cronice pulmonare (bronşite cronice BPOC, astm bronşic cu sau fărăinsuficienţă respiratorie, etc) sunt: Beta 2 adrenergicele, Anticolinergicele şi derivaţiiMetilxantinei.Beta adrenergicele, sunt derivaţi ai adrenalinei. Atat adrenalina cat şi efedrina datorităefectelor secundare pe care le provoacă, sunt practic neutilizabile. Dintre derivaţii dingeneraţia a doua folosiţi şi astăzi, prezentăm: Izoprenalina (Aludrin, Astmopent) şiOrciprenalma (Aiupent, Asmopent) care deşi au reprezentat un progres in momentulintroducerii in practica clinică, au fost inlocuiţi cu preparate din generaţia a treiadatorită reacţiilor adverse provocate, (in special tahicardiile). Dintre preparatele dingeneraţia a treia enumerăm: Terbutalinul (Bricanyl), Fenoterolul (Berotec),Salbutamolul (Ventolin şi Sultanol) şi Clenbutarolul (Spiropent). Utilizaţi cu precăderein aerosol dozaţi, sunt practic lipsiţi de efecte secundare cardiovasculare. S-a incercatprepararea şi de tablete de Orciprenalină (20 mg), de Salbutamol (4 mg), Terbutalin (2,5 mgcu doză totală intre 10 şi 60 mg). Cele mai bune rezultate s-au obţinut cu Salbutamolul,

11

spray şi comprimate. Betaadrenergicele inhibă eliberarea de histamine, relaxeazămusculatura netedă bronhiolară, stimulează epurarea mucociliară şi inhibă degranulareamasocitelor. Apar uneori in caz de supradozaj, unele reacţii adverse in specialcardiovasculare, care dispar spontan sau prin reducerea dozei.Anticolinergicele sunt bronhodilatatoare care au cap de serie Atropină. in pactică s-a impuspreparatul Atrovent (Bromură de ipotropium), care nu prezintă efectele secundare aleatropinei. Se foloseşte ca aerosol dozat, cu rezultate inferioare betaadrenergicelor. AsociereaAtroventului cu un betaadrenergic (Berotex sau Salbutamol) reprezintă o metodă superioarăfiecărui preparat in parte.Derivaţii Xantinei, Teofilinei şi in special Aminqfilina, au slabă acţiune pe cale orală şisuperioară pe cale intravenoasă sau de aerosoli.Alte metode şi droguri folosite in tratamentul afecţiunilor pulmonare cronice (bronşitacronică, BPOC, astmul bronşic, supuraţiile bronşice etc), sunt următoarele:1. Corticoterapia, in aerosoli sunt eficace dar numai preparatele insolubile, derivaţi dinprednisolon: Becoctid sau Sanasthmyl (dipropronionat de Beclomethason), 0,15 mgBOLILE APARATULUI RESPIRATOR 221de inhalaţie, 2 - 3/zi şi Bextasol (Valerat de Betamethason). Corticoterapia este mult maifrecvent utilizată pe cale orală. Acţionează antiinflamator şi antialergic. Nu este bronhodilatator.2. Prostaglandina, bronhodilatatoare şi blocantă alfaadrenergic (Fentolamina), nu esteintrebuinţată in mod curent.3. Cromoglicatul de sodiu (Intal, Lomudal) este intrebuinţat in astmul bronşic, cu acţiunepreventivă fiind folosită inaintea expunerii la alergenul cauzal. Zaditerul (Ketotifen)acţionează tot preventiv. Preparatele vor fi prezentate pe larg la tratamentul asmului bronşic.4. Dezobstruarea bronşică, este o metodă, care prin manevre bronholigice urmăreşteinlăturarea obstrucţiei bronşice.5. Ventilaţia mecanică, este utilizată in insuficienţa respiratorie acută sau cronică, in puseul

12

acut, cumijloace speciale.6. O metodă foarte utilă pentru fluidificarea secreţiilor bronşice, din bolile pulmonare cronicesupurative, este hidratarea bolnavului. Umidifierea mucoasei bronşice se realizează in condiţiibune, cu aerosoli calzi de apă distilată. Hidratarea este recomandabilă la bronşiticii cronici şiin afecţiunile pulmonare cronice in general. Bolnavii trebuie să consume multe lichide, inspecial seara, pentru a preveni uscarea secreţiei bronşice in timpul nopţii. Metoda areimportanţă specială, la bolnavii grav, in astmul intricat şi in alte cazuri, in care bronhiile micise pot obstrua cu dopuri de secreţii vascoase. Se pot folosi şi infuzii de plante medicinale.7. Drenajul postural, işi păstrează indicaţiile clasice in bronşiectazie, supuraţii bronşicesecundare, bronşite cronice, astm bronşic cu supuraţie secundară etc. El trebuie făcut inpoziţia care facilitează drenajul secreţiilor.8. Kineziterapia (cultura fizică terapeutică, gimnastica respiratorie). Are largi intrebuinţări. Seurmăreşte dezvoltarea respiraţiei abdominale sau diaftagmatice, care este mai economicoasădecat cea toracică. Bolnavul trebuie să execute expiraţii forţate prelungite, cu ajutorul preseiabdominale puse in mişcare conştient şi controlat (cu palma proprie). Se umflă abdomenul (cucoborarea diafragmului) in inspiraţie şi se retrage abdomenul (cu urcarea diafragmului) inexpiraţie). Se poate folosi şi metoda inspiraţiei forţate cu un sac de nisip, de 2 - 2,5 kg, aplicatpe abdomen, pornind de la cateva minute şi mergand pană Ia 30 minute.9. Terapia ocupafională, se bazează pe obţinerea unor efecte terapeutice, prin exercitarea unorocupaţii sau profesii cat mai adecvate capacităţii funcţionale şi dorinţei bolnavului.10. Cura balneară (Govora, Slănic etc)11. Speleoterapia, practicată in saline, realizează efecte favorabile prin atmosfera locală,saturată in vapori de apă, săracă in particule in suspensie, cu concentraţie mai imare de ioni decalciu. Speleoterapia acţionează spasmolitic şi expectorant.12. Climatoterapia, la munte sau la mare, are efecte favorabile datorită numărului redus de

13

alergeni din atmosferă.13. Hiposensibilizarea specifică (Imunoterapia), se practică in toate bolile pulmonare in careacţionează un alergen (in special in astmul bronşic). Se administrează pe cale subcutanată,doze subclinice, progresiv, crescande din alergenul in cauză. Este indicată cand alergenul estebine dovedit şi face parte din alergene imposibil de inlăturat (polenuri, praful de casă, fungi,unii alergeni profesionali ca: făina, praful de cereale, peri de animale etc). Hiposensibilizareaeste contraindicată in unele cazuri de BPOC, de bron-222 MANUAL DE MEDICINĂ INTERNĂşiectazii, de tuberculoză pulmonară, emfizem şi diferite boli generale grave, care au la bază unmecanism autoimun.14. Alături de cele expuse anterior, se utilizează tratamentul de fluidificare a secreţiilorbronşice, fie prin hidratarea corectă, fie prin aerosol cu ser fiziologic, lodură de potasiu, 1g/zi, fie in diferite expectorante, enzime proteolitice ca Tripsina, Alfachimo-tripsina, inaerosoli şi mai puţin intramuscular. Fluidificarea secreţiilor bronşice se obţine şi cu alcaloizide tipul Bromhexinei, Bisolvon, Brofimen. Se combate tuşea cu Codenal 2 - 3 comprimate/zi,Tusan 3 comprimate/zi (10 mg comprimatul). Corticoterapia şi tratamentul antiinfectios suntnecesare şi in cazurile acute şi in puseurile cronice.Normal este ca tratamentul antiinfectios să se bazeze pe izolarea germenului, acţiune deobicei imposibilă. in practică, se incepe tratamentul antiinfectios cu Tetraciclină (2 g/zi) sauAmpicilina (2-4 g/zi) şi numai in cazuri de necesitate cu Cloramfenicol (2 g/zi). Septrinul(Biseptol) este uneori util (2 comprimate de 12 ore). Nu se recomandă nici Penicilină, niciStreptomicină; prima este alergizantă, iar a doua selecţionează mutante rezistente şi poatemasca o tuberculoză. Tratamentul durează 7 zile (terapie de atac) şi se continuă 2-3 săptămanicu Septrin (1 g/zi), Doxicilină (Vibramicin). Bronhopneumonia de suprainfecţie se tratează 10zile cu asocierea Penicilină G + Kanamicină sulfat. Corticoterapia trebuie temporizată şi

14

recomandată numai in cazurile cu componenţă alergică şi cu semne de bron-şiolită.Fluidifiantele şi mucoliticele - Mucosolvin (Acetilcisteină), Bisolvon, Alfachimio-tripsină,Benzonat de sodiu - pot fi utile in formele cu secreţii aderente. Miofilinul, numai pe calevenoasă, injectat lent (1 - 2 fiole) combate bronhospasmul. Simpaticomimeticele (Alupent,Berotec, Ventolin, Bronhodilatin) trebuie administrate cu prudenţă. in cazuri deosebite serecomandă reeducarea respiratorie (kineziterapia), oxigen umidificat, cu sondă nazală, in debitscăzut, discontinuu, ventilaţia asistată, vaccinarea antigripală (indispensabilă iarna),vaccinarea antimicrobiană, vaccinul polivalent, stirriulenţi ai centrului respirator (Micoren),cure balneoclimaterice (Govora). Esenţială este depistarea bolii intr-un stadiu precoce,posibilă numai prin explorări funcţionale şi supraveghere regulată a bolnavului.

VIII. TUBERCULOZADEFINIłIE: tuberculoza este o boală infecto-contagioasă determinată deMycobacterium tuberculosis (bacilul Koch) ce afectează intregul orgamism, avand calocalizare predilectă plămanul.InfecŃia TBC este infecŃia latentă cu Mycobacterium tuberculosis, fără manifestăriclinice, radiologice sau bacteriologice.Boala TBC este infecŃia TBC cu manifestări clinice, radiologice sau bacteriologice, cenecesită tratament tuberculostatic.Tuberculoza primară este prima etapă in evoluŃia bolii TBC, apărută in urmaprimoinfecŃiei.Tuberculoza secundară este a doua etapă in evoluŃia bolii TBC, rezultată in urmareactivării focarelor de infecŃie rămase in urma TBC primare sau in urma unor noicontaminări cu Mycobacterium tuberculosis. Leziunea caracteristiucă este caverna.ETIOPATOGENIEMycobacterium tuberculosis determină tuberculoza. Este un bacil acido-alcoolorezistent,datorită invelisului său alcătuit din substante grase.Uneori si Mycobacterium bovis si Mycobacterium africanum pot produce TBC.Contaminarea se produce direct de la bolnavul cu TBC sau indirect din mediulcontaminat de către bolnavi (praf, alimente, obiecte de toaletă).Căile de contaminare sunt:- calea aeriană e cea mai frecventă si se face prin particule aerosolizate (picăturilePfluge) ce provin de la bolnavii TBC si sunt aspirate in arborele bronsic, de cătreindivizii sănătosi.- calea digestivă e specifică infecŃiei cu Mycobacterium bovis si se realizează prin

15

ingestia de lapte provenit de la animale cu mastită TBC.Urmatoarele căi sunt rare:3031- calea cutanată-apare la cei ce manevrează produse patologice provenite de la bolnaviicu TBC (laboranŃi, necropsieri).- calea conjunctivală-infectarea se produce prin proiectarea particulelor infectante peconjunctivă.- calea transplacentară-infectarea fatului in timpul vieŃii intrauterine, de la mamabolnavă.Contaninarea se poate produce si in timpul nasterii, prin aspirare de lichidamniotic infestat cu bacili Koch.- calea parenterală-se produce prin asepsie si sterilizare defectuoasă a instrumentarului.Odată ajuns in organism bacilul Koch produce primoinfecŃia. Sediul leziunilor TBCeste pulmonar sau digestiv, in funcŃie de calea de contaminare. Ganglionii limfatici suntconstant afectaŃi. PrimoinfecŃia poate fi inaparentă (numai IDR pozitiv) sau aparentă (IDRpozitiv, manifestări clinice si radiologice). Leziunile specifice ale primoinfecŃiei sunt: sancrude inoculare si adenopatia satelită (complexul primar). De obicei primoinfecŃia se vindecă darbacilii răman in organism, in stare de latenŃă. Cand rezistenŃa organismului scade, bacilii sereactivează si determină TBC secundară. In organism Mycobacterium tuberculosis seraspandeste in organism pe cale:- bronhogenă-cand cazeumul (puroiul tipic TBC) ajunge in bronhii se răspandeste in totplămanul;- limfatică- apare atunci cand leziunile TBC se deschid in vase limfatice, fiindraspandite in organism;- hematogenă- apare atunci cand leziunile TBC se deschid in vase sangvine, fiindraspandite in organism;Ca urmare a răspandirii in organism sunt afectate multiple organe si sisteme. Astfelapare:Tuberculoza respiratorie:- tuberculoza pulmonară- tuberculoza cailor respiratorii: TBC nazală, TBC faringiană, TBC laringiană- pleurezia TBCTuberculoza extrarespiratorie:- tuberculoza sistemului nervos- tuberculoza oculară (uveită, corneană, sclerală)- tuberculoza ganglionară- tuberculoza osteo-articulară- tuberculoza digestivă3132- tuberculoza uro-genitală- tuberculoza cutanată

16

- tuberculoza tiroidiană.Factorii de risc ai tuberculozei:- anumite grupe de varstă: copiii sub 5 ani, varstnicii, pubertatea.- sexul masculin.- rasa neagră.- conditiile socio-economice precare: locuinŃă insalubră, suprapopulată, nerespectareaigienei personale.- alcoolismul, fumatul, consumul de droguri.- fostii bolnavi de tuberculoza.- contactul cu bolnavii TBC (rudele acestora, personalul sanitar din spitalele depneumoftiziologie).- primii 2 ani după primoinfecŃia TBC.- pacienŃii cu afecŃiuni debilitante (diabet zaharat, ulcer gastro-duodenal, cirozahepatică, insuficienŃa renală cronică, cancerele, HIV-SIDA, cancerele,pneumoconiozele).- pacienŃii cu transplant de organe, sub tratament imunosupresor.- pacienŃii hemodializaŃi, pacienŃii sub cure prelungite de antiinflamatoare steroidiene,pacienŃii sub radioterapie sau chimioterapie.- pacienŃii cu boli respiratorii cronice (BPOC, insuficienŃă respiratorie cronică).SIMPTOMATOLOGIEI. TUBERCULOZA RESPIRATORIEA. TUBERCULOZA PULMONARĂDebutul poate fi: asimptomatic saulent progresiv (insidios) sauacut - imită gripa sau pneumonia- cu hemoptizie.Ulterior se instalează sindromul de impregnaŃie bacilară: astenie, subfebrilitate,inapetentă, scădere in greutate, transpiraŃii nocturne. La acesta se asociază tusea cuexpectoraŃie purulentă cu durată mai mare de 3 săptămani, dispneea, durerile toracicelocalizate, hemoptizia.3233A.1 TUBERCULOZA PRIMARĂ afectează in principal copiii si tinerii. Este oinfecŃie pe cale bronhogenă cu Mycobacterium tuberculosis provenit din mediul extern.FORME CLINICE1. PrimoinfecŃia inaparentă nu are manifestări clinice si radiologice, diagnosticulbazandu-se pe pozitivarea IDR la tuberculină.2. PrimoinfecŃia manifestă simplă nu are manifestări clinice. Diagnosticul se bazeazăpe semnele radiologice: complexul primar alcătuit din:- sancru de inoculare: opacitate rotundă sau poligonală, cu diametru de caŃiva milimetri,situat in apropierea pleurei.- adenopatia satelită la nivelul hilului sau mediastinului si pe pozitivarea IDR latuberculină.3. PrimoinfecŃia cu complicaŃii benigne e frecventă la copiii mici si se manifestă prinpleurezie sau complicaŃii locale: adenopatii ce determină compresiunea bronsică sau fistulă

17

intre ganglion si bronhie.4. PrimoinfecŃia cu complicaŃii gravea) Pneumonia si bronhopneumonia TBC debutează insidios iar in evoluŃie se agraveazăbrusc: febră 39-40 grade, dispnee, cianoză, tuse, stare generală alterată cu areactivitate,inapetenŃă si scădere in greutate.b) Meningo-encefalita TBCc) Tuberculoza miliară reprezintă afectarea simetrică a ambilor plămani si a altor organe,rezultată in urma diseminării hematogene sau limfatice a Mycobacterium tuberculosis.Are evoluŃie gravă.Radiologic se caracterizează prin opacitaŃi micronodulare (asemănătoare boabelor demei), distribuite uniform in ambele arii pulmonare.d) Tuberculoza primară cavitară –caverna rezultă prin necrozarea sancrului de inocularesi evacuarea cazeumului (puroiul specific TBC) in bronhii; ca urmare apar noi leziuniTBC, la distanŃa de cavernă.A.2 TUBERCULOZA SECUNDARĂ este specifică varstei adulte. Se datoreazăreactivării focarelor de TBC primară sau unei noi contaminări cu Mycobacterium tuberculosisprovenit din mediul extern.FORME CLINICEa) Tuberculoza cazeoasă circumscrisă (tuberculomul)b) Tuberculoza cazeoasă extensivă (tuberculoame multiple)c) Tuberculoza infiltrativă33d) Tuberculoza miliarăPacienŃii cu aceste forme de TBC elimină o cantitate mică de bacili prin spută, caurmare sunt puŃin contagiosi.e) Tuberculoza cavitară – pacienŃii elimină o cantitate mare de bacili si sunt foartecontagiosi. Pe radiografia toracică apar multiple caverne.A.3 TUBERCULOZA DISEMINATĂApare la indivizii cu imunitate scăzută, la care are loc diseminarea limfatică sauhematogenă a bacililor Koch. Dacă diseminarea se face in mica circulaŃie rezultă tuberculozamiliară pulmonară manifestată prin febră, dispnee severă si cianoză. Diseminarea in mareacirculaŃie produce tuberculoza miliară ce afectează intreg organismul manifestată prin staregenerală gravă, febră, dispnee, cianoză, hepatosplenomegalie, icter, cefalee, fotofobie, etc.INVESTIGAłII1. Examenul bacteriologicMetodele sunt:- examenul microscopic pe lamă colorată Ziehl-Nielsen: Mycobacterium tuberculosisapare sub formă de bastonase rosii, fine, pe fond albastru.- cultură pe mediu specific Lowenstein- inoculare la cobai (metodă costisitoare, rar utilizată)Produsele patologice examinate sunt:

18

- sputa- lichidul de spălătură gastrică (copii nu expectorează, ci inghit sputa)- puroi din ganglionii TBC, tiroidă si din articulaŃiile afectate- urină in cazul TBC urinare si genitale- sange pentru hemoculturi (in miliara TBC)- lichid cefalo-rahidian (LCR) recoltat prin puncŃie rahidiană- lichid pleural recoltat prin puncŃie pleuralăExamenul microscopic al sputei clasifică bolnavii TBC in:- surse importante-cei pozitivi la examenul microscopic- surse probabile-cei pozitivi la culturi- surse posibile-examen bacteriologic negativ.2. Examenul anatomo-patologic este necesar in cazul TBC nazale, faringiene,laringiene, pleurale, hepatice, splenice, cutanate, renale si cerebrale, permiŃand diagnosticulde TBC si diferenŃiind leziunile de tumorile maligne.3. Radiografiile si tomografiile3.1. Radiografia si tomografia pulmonarăLeziunile TBC sunt diverse:- opacităŃi micronodulare si macronodulare, liniare- imagini cavitare, pleurezii, calcificări- retracŃii ale scizurilor, hilurilor si mediastinului.3839Pot afecta mai mulŃi lobi sau chiar ambii plămani, fiind localizate in segmenteleapicale si au dinamică lentă.Microradiofotografia este utilizată ca metodă de examinare in masă, pentru depistareaTBC pulmonar.3.2. Radiografiile coloanei vertebraleIniŃial se observă pensarea spaŃiului intervertebral si demineralizarea vertebrelor. După6 luni de evoluŃie apar cavernele osoase (geode), vertebre tasate, triunghiulare si deformări alecoloanei (cifoze, lordoze, scolioze)3.3. Radiografia articulaŃiei coxo-femurale3.4. Radiografia genunchiuluiAmbele decelează demineralizări osoase la capetele articulare, distrucŃii osoase,luxaŃii, pensarea spaŃiului articular.4. IntradermoreacŃia la tuberculină (IDR t) constă in administrarea intradermică dePPD, pe faŃa anterioară a antebraŃului stang, la unirea treimii superioare cu 2 treimi inferioare.La locul injectarii se formează imediat o denivelare. Citirea se face la 72 de ore, măsurandu-sediametrul maxim al induraŃiei.ReacŃia este pozitivă dacă diametrul e mai mare de 9 milimetri.E utilizată scala Palmer:- tip I induraŃie lemnoasă sau flictenă- tip II induraŃie elastică

19

- tip III induraŃie depresibilă- tip IV fără induraŃie aparentă.5. Ecografia cervicală este utilă in diagnosticul TBC gangionare si tiroidiene.6. Ecografia abdominală este utilă in diagnosticul TBC hepatice, splenice, urinare,genitale.7. Computer tomografia este utilă in diagnosticul tuberculomului cerebral.8. RezonanŃa magnetică nucleară este utilă in diagnosticul TBC articular si inaprecierea distrucŃiilor osteo-cartilaginoase.9. Hemoleucogramă arată leucocitoză cu predominanŃa limfocitelor; anemie.10.Probe de inflamaŃie: VSH si fibrinogen cu valori crescute.PROFILAXIA TUBERCULOZEI1. Izolarea si tratarea corectă a bolnavilor cu TBC2. Izolarea, vaccinarea si administrarea chimioprofilaxiei antituberculoase3. DezinfecŃia camerelor si a obiectelor bolnavilor4. Distrugerea produselor patologice contaminate cu Mycobacterium tuberculosis5. Diagnosticul precoce al tuberculozei prin efectuarea IDR t la copii si tineri si MRF lagrupele cu risc crescut6. EducaŃia sanitară7. Imunizare specifică prin vaccinare BCG a tuturor indivizilor cu varste intre 0 si 25 deani cu IDR negativ8. Cresterea rezistenŃei antiinfecŃioase nespecifice a organismului: alimentaŃie bogată invitamine, echilibrată in principii nutritive, normocalorică; sport.TRATAMENTUL TBC● Regimul igieno-dietetic- repaus, aeroclimatoterapie in staŃiuni montane- regim alimentar hipercaloric (3000-4000 kilocalorii/zi), hiperproteic, bogat in vitamine- interzicerea alcoolului si fumatului● Tratamentul etiologic constă in administrarea de tuberculostatice. Este strictsupravegheat (administrarea medicamentelor se face sub observaŃia directă a unor cadremedicale).Tuberculostaticele se clasifică in:- tuberculostatice esenŃiale: utilizate in tratamentul tuturor formelor de TBC▪ majore: izoniazida (HIN) si rifampicina▪ de asociere: pirazinamida, etambutolul si aminoglicozidele (streptomicina,kanamicina, amikacina)- tuberculostatice de rezervă: etionamida, cicloserina, fluorochinolonele (ciprofloxacin),amoxicilina+clavulanat, claritromicină.Schemele terapeutice utilizate in tratamentul TBC:I. Schema I se administrează cazurilor noi de TBC cu examen microscopic pozitiv sauimagini radiologice semnificative si cazurilor grave de TBC extrarespirator:- 2 luni se administrează zilnic: hidrazidă, rifampicină, pirazinamidă si etambutol saustreptomicină.- 4 luni se administrează 3 zile pe săptămană (luni, miercuri, vineri): hidrazidă,rifampicină.II. Schema II se administrează cazurilor TBC care nu s-au vindecat in urma

20

tratamentului si celor ce s-au reimbolnăvit si au spută pozitivă cu bacil Koch cat si celor ce auintrerupt tratamentul tuberculostatic.40productivă;- calmante (diazepam, fenobarbital) in caz de insomnii si agitatie;- hemostatice (etamsilat, vitamina K) in hemoptizii.● Tratamentul chirurgical- extirparea unui segment sau lob pulmonar (lobectomie, segmentectomie).- colapsoterapia: provocarea pneumotoraxului in scopul de a pune plămanul in repaus.- traheotomie in TBC laringiană sufocantă.- tratament ortopedic (aparat gipsat) in tuberculoza osteo-articulară.- extirparea ganglionilor in tuberculoza ganglionară.- incizia si drenajul supuraŃiilor tiroidiene; tiroidectomie partială in TBC tiroidiană.- puncŃie pleurală evacuatorie; pleurostomie si spălături pleurale in pleureziile TBC.- extirparea abceselor reci, a tuberculoamelor cerebrale.● Alte tratamente- kinetoterapia in TBC osteo-articulară si pleureziile TBC- hemodializa in TBC urinară- intervenŃii plastice reparatorii in TBC nazală si cutanată.

21