modu rile

7/27/2019 Modu Rile

http://slidepdf.com/reader/full/modu-rile 1/11

Şcoala cu cls. I-VIII Niţchidorf

PROIECT DIDACTIC

DATA: 22 martie 2012CLASA: a VI-aOBIECTUL: Limba RomânăSUBIECTUL:Modurile de expunereTIPUL LECŢIEI:reactualizarea unor cuno tin e de teorie literarăș ț

COMPETENŢE GENERALE:1. receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare2. utilizarea corectă i adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situa ii deș țcomunicare monologată i dialogatăș3. receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse4. utilizarea corectă i adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferiteș

contexte de realizare, cu scopuri diverseCOMPETENŢE SPECIFICE:1.4 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativadecvat2.1 înlănţuirea clară şi corectă a ideilor într-un monolog (narativ, descriptiv, informativ)2.4 adaptarea vorbirii la situaţia concretă de dialog sau de monolog adaptarea vorbirii lasituaţia concretă de dialog sau de monolog2.5 participarea la diferite situaţii de comunicare, manifestând o atitudine favorabilă progresiei comunicării3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate

artistică într-un text liric4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie

OBIECTIVE OPERA IONALEȚSe urmăre te ca elevii:ș

1. să utilizeze corect modurile de expunere în producerea mesajelor orale i scriseș2. să cunoasacă particularită ile fiecărui mod de expunereț3. să respecte semnele de punctua ieț

STRATEGIA DIDACTICĂ:1. METODE ŞI PROCEDEE: Conversaţia euristică , Lectura compunerilor se va face de către elevii nominaliza i, în fa aț ț clasei pe un scaun mai înalt, numit SCAUNUL NARATORULUI, ,E xpunerea, Jocul didactic

2. FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂ II ELEVILOR:Ț frontală, individuală, pegrupe;

3. MIJLOACE DE ÎNVĂŢARE: Limba română, manual pentru clasa a VI-a, ElenaMazilu-Ionescu, Valentina Jercea, EDP, Bucure ti; fişe de lucru (pentru activitateaș individuală şi pentru activitatea pe grupe).

RESURSE BIBLIOGRAFICE

7/27/2019 Modu Rile



1. Constantin Parfene,Literatura în şcoală, Editura Didactică i Pedagogică,ș Bucureşti, 1977;

2. *** Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, Bucureşti, EdituraAcademiei, 1998

3. Constantin Cucoş, (coordonator), Psihopedagogie pentru examenele dedefinitivare şi grade didactice,Iaşi, POLIROM, 1999

4. Carte de lectură (clasle V-VIII),EDP, Bucure ti, 2002ș5. Des scenarios et de jeux pour developper l’expression orale, Denise Chauval,

Sylvie Mace, Retz, 19966. Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasele a V-a – a VIII-a. Aria

curriculară limbă şi comunicare, Bucureşti, 1999

Momentullec ieiț

Activitatea profesorului Activitatea elevilorOrganizarea

claseiSe asigură condi iile necesare desfă urării optime a activită ii, asigurarea lini tii,ț ș ț ș

pregătirea materialului didactic, notarea absen ilor. Elevii se pregătesc pentru lec ie.ț ț

R e a c t u a

l i a z a r e

a c u n o

t i n e l o r

ș

ț

Discu ii cu elevii despre no iunile de teorieț ț studiate până acum.

Doi elevi vor extrage figurile de stil i modurile deș expunere din plicul magic (portofoliu personal carecuprinde o clasificare a con inutirilor predate laț clasă)

Captareaaten ieiț

Secven a 1 – 5 minuteț Profesorul cite te câteva pasaje dinș

următoarele opere literare:

- descrierea: Puişorul, Emil Gârleanu- dialogul:Vulpea şi bursucul , AlexandruDonici- naraţiunea: Povestea porcului , IonCreangă

Secven a 1 – 5 minuteț Elevii trebuie să recunoască modul deexpunere folosit de autori în câteva fragmente pe care le va citi profesorul.

Anun areaț subiectului

i aș obiectivelor

Modurile de expunere

Dirijarea învă ării iț ș dobândirea

Shema tablei:

Modurile de expunere

1. nara iuneaț2. descrierea3. dialogul4.

Secven a 2ț Profesorul scrie pe tablă o propozi ie:ț

O farfurie zburătoare a aterizat în grădinamea.

Înainte ca elevii să înceapă compunerile, profesorul va nota pe tablă următoareleinforma ii:ț

Secven a 2ț Elevii vor fi împăr i i în 5 grupe. Va exista oț ț

echipă alcătuită din 4 elevi cu CES. Ei se vor numigrupul de sprijin.

Grupul de sprijin va îndeplini următoarele sarcini:1. Defini ia cuvântului nara iune în DEX.ț ț(NARA IÚNE,Ț nara iuni,ț s. f. Expunere, relatare

7/27/2019 Modu Rile



de noicuno tin eș ț Nara iuneaț

Defini ia: Nara iunea este modul deț ț

expunere care se folose te pentru relatarea șunor întâmplări, prezentate într-odesfă urare gradată. ș

Caracteristicile nara iunii:ț -partea de vorbire care predomină este verbul -presupune un narator -acţiune, întâmplări -personaje-timp şi spaţiu în care se desfă oară ac iunea ș ț

Secven a 3ț

Descrierea

Tema propusă:O erup ie vulcanicăț

Caracteristicile descrierii - predomină grupurile nominale – substantiveînso ite de adjectiveț -imagini artistice-figuri de stil -perspectiva naratorului sau a eului liric.-cadrul temporal sau spaţial

Secven a 4ț

Dialogul - Bunica a pierdut trenul!

Caracteristicile dialogului:-prezen a replicilor ț -verbe i pronume la persoanele I i a II-aș ș-ca semne de punctua ie predomină linia deț

a unui fapt, a unui eveniment sau a mai multor fapte sau evenimente într-o desfă urare gradată ( iș ș în formă literară); povestire. [Pr.:- i-u-.ț – Var.:(înv.) nará ieț s. f.] – Din fr. narration, lat.narratio, -onis.)2. Familia lexicală a cuvântului (narator, a nara,narare, narativ)3.Sinonimele cuvântului (povestire, relatare, istorie,istorisire)

Celelealte patru echipe vor crea o mică nara iune,ț prezentată din trei perspective diferite: un visfrumos, un co mar, un eveniment real.ș

Co marul va fi o nara iune subiectivă (la personaș ț I), iar visul frumos i evenimentul real vor fiș obiective (la persona a III-a).Câte un reprezentant al fiecărei echipe va citi în

fa a clasei compunerea.ț

Secven a 3ț

Această imagine va fi descrisă de elevi din perspectiva unui vulcanolog, a unui pictor, a unuiscriitor i a unui turist.ș

Detalierea activită ii:ț

Elevii primesc o fi ă pe care este trecutăș perspectiva din care trebuie să facă descrierea iș câteva cuvinte i expresii care le pot fi de ajutor înș redactare.

După ce au terminat, trei copii vor citi lucrările,iar colegii vor identifica perspectiva din care a fostfăcută descrierea.

Grupul de sprijin va desena imaginea unui vulcani va face două propozi ii cu acest cuvânt.ș ț

Secven a 4ț Elevii sunt împăr i i în două echipe, A i B.ț ț ș

Fiecare elev din echipa A trage la sor i numeleț interlocutorului din echipa B. Cel din echipa A vaalege identitatea care i se pare mai amuzantă i i seș va adresa partenerului în maximum două fraze.Actorul din echipa B va trebui să- i ghiceascăș identitatea i să îi răspundă celuilalt în conformitateș cu specificul personajului reprezentat.

Observa ii: Dacă elevul din echipa B nu reu e teț ș ș să ghicească natura personajului, partenerul săudin echipa A va mima rolul celuilalt.

Sugestii de identitate: cel mai bun prieten,

7/27/2019 Modu Rile



dialog, semnul întrebării i al exclamăriiș părin ii, profesorul, un necunoscut de pe stradă,ț brutarul, preotul, etc

Asigurareafeed-bakuluii evaluareaș

performan eți

Se realizează pe tot parcursul lec iei prin aprecieri verbale i prin corectarea fi elor de lucru.ț ș ș

Asigurareareten iei i aț ș transferului

Temă de casă:

Continuaţi următoarea naraţiune:

Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care nu maifusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea mai taredecât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Se aplecăsă vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa;a pus mân ape clanţă şi……

Fi ă de lucruș

Imaginează- i că e ti un vulcanolog i că vrei săț ș ș descrii un vulcan.

În func ie de perspectiva din care face i descrierea, pute iț ț țfolosi câteva cuvinte din lista următoare:crater, lavă, noroi, fum, erup ie, zgomot infernal, joc deț

lumini i umbre, cutremur,flăcările infernului, râuri de foc,șfurnale, zgomot colosal, fulgere, poteca, vale, sat, val piroclastic,

7/27/2019 Modu Rile



cel mai bun prieten

un părinte

profesorul

un necunoscut de pe stradă

brutarul

preotul

7/27/2019 Modu Rile



Temă de casă:

Continuaţi următorul fragment, într-o compunere de 20 de rânduri, în care să combina iț

cele trei moduri de expunere studiate astăzi.

Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care numai fusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea maitare decât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Seaplecă să vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa; a pus mân ape clanţă şi…

Temă de casă:

Continuaţi următorul fragment, într-o compunere de 20 de rânduri, în care să combina ițcele trei moduri de expunere studiate astăzi.


Temă de casă:



7/27/2019 Modu Rile



Temă de casă:



Temă de casă:



Temă de casă:



Temă de casă:



7/27/2019 Modu Rile



Temă de casă:



Temă de casă:



Temă de casă:



Temă de casă:


Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care numai fusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea mai

tare decât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Se

7/27/2019 Modu Rile



aplecă să vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa; a pus mân ape clanţă şi…

Temă de casă:



Temă de casă:



Temă de casă:



Temă de casă:



7/27/2019 Modu Rile




Temă de casă:


Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care numai fusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea mai

tare decât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Seaplecă să vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa; a pus mân ape clanţă şi…

Temă de casă:



Temă de casă:



Temă de casă:


7/27/2019 Modu Rile




Temă de casă:


Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care nu

mai fusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea maitare decât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Seaplecă să vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa; a pus mân ape clanţă şi…

Temă de casă:



Temă de casă:




modu rile

Documents