Obiectivul lucrării îl constituie

studierea particularităţilor pieței forței

de muncă atât din prisma abordării

teoretice cât si din punct de vedere

practic pe cât este posibil

Scopul principal al lucrării fiind

elaborarea unui model care studiază

modul în care productivitatea,

necesarul de mijloace fixe, gradul de

ocupare a resurselor de muncă și

salariul real afectează rata de utilizare

a forței de muncă

Partea practică Partea practică a lucrării constă în

aplicarea unei metode econometrice de

prelucrare a datelor în scopul

evidențierii evoluției ratei de utilizare

a forței de muncă în R.M în perioada

2000-2010

Y=β 1+ β 2*X1+ β 3*X2 + β 4 * X3 + β 5 * X4

Y = 5.683906 + 0.006183*X1-

0.000161*X2 + 0.970434 * X3 -

0.000099 * X4

Formularea ipotezelor H0: Modelul este nevalid H1: Modelul este validStatistica testului Valoarea acestei statistici este calculată de Eviews și o

regăsim în tabelul de mai sus –> F = 674.2662Decizia testului Se compară valoarea calculată a testului F cu valoarea

teoretică pentru un prag de semnificație α=0.05 și 4 respectiv 6 grade de libertate, (p-1, unde p = 5 este numărul parametrilor modelului ( 4 variabile X plus termenul liber )),iar (n-p, unde n=11 este numărul de observații). Valoarea găsită în tabelul lui Fisher este Ftab=4.53.

Cum Fstat>Ftab putem concluziona că ipoteza H0 este respinsă, deci modelul ales este valid și poate fi utilizat pentru analiza dependenței variabilelor

Pentru β1:

Definirea ipotezelor: H0: β1=0

H1: β1≠0Statistica t t-Stat = 1.589640 Se fixează un prag de semnificație

α=0,05 pentru care se determină ttab cu n-5 grade de libertate din tabelul repartiției Student, ttab =2.447

t-Stat < ttab => parametrul diferă semnificativ de 0

Ipotezele testului

H0: ρ =0, deci nu există autocorelare la nivelul seriei reziduurilor;

H1: ρ ≠0, există autocorelare.

Statistica testului

Din figura de mai sus observăm că Eviews a calculat implicit și

statistica DurbinWatson:

Durbin Watson stat = 1.490666 

Valorile critice ale statisticii depind de numarul de variabile

exogene din cadrul modelului (4), de numarul de observatii (11) si de

pragul de semnificatie ales (0.05).

Tabelele de valori critice cuprind pentru elementele specificate

cate o pereche de valori d1 si d2, unde d1=0.444 si d2=2.283.

Definirea ipotezelor H0: Modelul este homoscedastic

H1: Modelul este heteroscedasticDecizia testului

Valoarea critica a statisticii depinde de numarul de parametri ce apar

in urma aplicarii testului White in Eviews si de pragul de semnificatie

α=0.05. Astfel vom determina din tabelul repartitiei χ2α,k

pentru k=4

grade de libertate (deoarece avem 4 variabile exogene) si α=0.05

valoarea critica de 9.49.Analizind rezultatele afisate in programul Eviews se constata

ca

Fc=9.051765 > Ftab=4.53 si LM=10.704360 > χ20.05,4=9.49, deci se

accepta ipoteza de heteroscedasticitate a erorilor. Este necesară

corectarea acesteia, care necesită o analiză mai aprofundată și o

cercetare mai amplă.

Definirea ipotezelor H0: r²x1/x2 < R-squared, modelul nu

prezintă fenomenul de multicoliniaritate

H1: r²x1/x2 > R-squared, este suspectată

prezența multicoliniarității la nivelul

modelului.Pentru verificarea existenței

multicoliniarității la nivelul modelului vom aplica testul Klein.

Pentru aceasta am calculat matricea coeficienților liniari

de corelație ai variabilelor explicative, după cum se poate

observa din figura de mai sus, din care am extras valorile:

rx1/x2(WM/NMF) = -0.514955 r2x1/x2=

0.265179 rx1/x3(WM/G) = 0.695739 r2x1/x3= 0.484053 rx1/x4(WM/SR) = -0.643547 r2x1/x4= 0.414153 rx2/x3(NMF/G)= -0.836603 r2x2/x3= 0.699905 rx2/x4(NMF/SR) = 0.890000 r2x2/x4= 0.792100 rx3/x4(G/SR) = -0.930862 r2x3/x4= 0.866504 Decizia testului

Deoarece r²x1/x2=0.265179< R-squared= 0.997780 putem

afirma că fenomenul de multicoliniaritate nu este prezent.

În cadrul acestei lucrări au fost analizate

informațiile cu privire la piața forței de muncă și

sistemul dinamic al acesteia și este posibil de

afirmat faptul precum că piaţa forţei de muncă

reprezintă confruntarea dintre cererea şi oferta de

forţă de muncă într-un anumit interval de timp şi

într-un anumit spaţiu, care se finalizează prin

vânzarea-cumpărarea de forţă de muncă în

schimbul unui preţ numit salariu.

Scopul acestei lucrări a fost elaborarea un model

care studiază modul în care productivitatea, necesarul

de mijloace fixe, gradul de ocupare a resurselor de

muncă și salariul real afectează rata de utilizare a forței

de muncă.

Estimarea unui astfel de model presupune

trecerea prin mai mulți pași, adică: intuirea relațiilor

matematice a modelelor, estimarea parametrilor pentru

fiecare model în parte, testarea semnificației modelului

ales și a coeficienților funcțiilor găsite, interpretarea

economică a parametrilor testați și utilizarea ulerioară a

modelului pentru prognoze.