Plan de Afaceri - SC Pro-Albina SRL

UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACAU FACULTATEA DE INGINERIE

SPECIALIZAREA IEDM

PLANUL DE AFACERI

SC. PRO- ALBINA SRL

PROFESOR COORDONATOR : STUDENTI:

Prof. univ. dr. ing. ec. GHEORGHE SIMIONESCU

Pasul 1

DENUMIREA FIRMEI : S.C. PRO-ALBINA S.R.L

SEDIUL : FAX ADRESA DE EMAIL : pro_albina@yahoo.com

Logo : FORMA DE ORGANIZARE : Societate comerciala

DOMENIU DE ACTIVITATE : productie si distribuire

STATUTUL JURIDIC : Societate Cu Raspundere Limitata

NUMELE PROPRIETARULUI SI DETALII DE CONTACT :

STR.STADIONULUI, NR.19, BL.19, SC A, AP. 13, ETJ. 3OBIECT DE ACTIVITATE : ACTIVITATILE DIN CADRUL FERMEI DE DE SEMI-SUBZISTENTA A SRL. PRO-ALBINA SA, AU A SCOP PRINCIPAL OBTINEREA UNEI PRODUCTII MARFA DIN APICULTURA SI FAC OBIECTUL DEZVOLTARII EXPLOATATIEI PENTRU URMATORII 5 ANI.

Pasul 22.1 Scurt istoric

Beneficiarul proiectului, SC PRO -ALBINA SRL fiind administrata de Preotu Adriana Alexandra, nascuta la data de 19.05.1990, judetul Bacau, provine din familie de apicultori, bunicul Preotu Petru lucrand in fostul Agrocoop ca apicultor,este inregistrat in Registrul Agricol din anul 2010. Pentru a se moderniza, acceseaza Programul National de Dezvoltare Rurala, masura 141- ferme de sumisubzistenta, intrucat dupa aderarea Romaniei la UE apicultorii sunt nevoieti sa fie foarte bine pregatiti teoretic si practic, pentru a deveni partenerii de piata ai apicultorilor din UE.

Doreste de cativa ani sa mareasca veniturile familiei sale, prin desfasurarea unei activitati apicole. De aceea, in august 2012 a achizitionat un pavilion transport stupi, iar in noiembrie 2012 o autofurgoneta Dacia 1,9 Diesel carosata pentru trasport marfuri, ambele second-hand, deoarece a exista oportunitatea de a le achizitiona la preturi scazute (1.000 si respectiv 3.000). Societatea comercial PRO-ALBINA S.R.L. este o firma abia pus pe picioare n pia.n aceasta firm se gsesc foarte multe vieuitoare,anume albinele,i de asemenea si oameni care ajuta la producia i comercializarea mierei.Mierea este ambalat n bidoane mari de 10 l i este trimis ctre SC APICOLA SRL. Pentru nceput avem doar 25 de stupi n care se gsesc albinele lucratoare, matca i trntorii.Materiile prime de valoare produse de firma S.C. PRO-ALBINA S.A. sunt reunite intr-o alcatuire fina si gustoasa care reda consumatorului savoarea gustului traditional si placerea de a descoperi sortimente noi, menite sa satisfaca preferinte dintre cele mai exigente.

Beneficiarul proiectului SC ALBINA SRL detine documente de proprietate pentru o suprafata de teren extravilan de 1,11 ha, amplasat in comuna Ungureni, sat Botesti, judetul Bacau.

2.1.2 Prezentarea succint a produsului

Mierea (din latin mellis; n greac nseamn "albin") este un produs apicol obinut prin transformarea i prelucrarea nectarului sau manei de ctre albine i depozitat n celulele fagurilor pentru a constitui hrana populaiei din stup. Obinerea mierii este scopul principal al apiculturii din prezent i din trecut. Conform statisticilor, producia anual mondial de miere n 2005 a fost de de 1,4 milioane de tone.

Mierea de albine a fost prima substan dulce folosit de om, fiind preuit n special de preoi n cadrul diverselor ritualuri. Exist suficiente mrturii c n civilizaiile antice mierea era folosit, printre altele, la prepararea unei buturi alcoolice la care se aduga polen i levuri din faguri, ns, cele mai vechi documente referitoare la miere sunt dou fragmente scrise n limba sumerian. De la egipteni au rmas mrturii privind modul de recoltare i folosire a mierii. Babilonenii i diferitele civilizaii strvechi din India i China, utilizau mierea att ca medicament ct i la ritualuri i ceremonii. n Vechiul Testament gsim scris "miere" de peste 60 ori. n Grecia antic s-a scris mult despre producerea de miere. Hipocrate recomanda mierea pentru vindecarea unor afeciuni (gastro-intestinale, renale, respiratorii) i pentru tratamentul plgilor. Dioscoride, autorul unei cri n cinci volume, De Materia Medica, trata plgile fistulizate folosind mierea n aplicaii locale. Pliniu indica mierea n asociere cu untur de pete la tratarea rnilor infectate. Musulmanii foloseau mierea ca un leac bun pentru orice boal. Folosirea mierii n alimentaie (ca hran, butur, conservant), n medicin, n ritualurile religioase a fost n continu cretere pn la descoperirea zahrului din trestie i sfecl. n anul 1871 a fost descoperit invertaza, (o enzim care grbete conversia zahrului n glucoz i fructoz), de ctre biochimistul german Felix Hoppe-Seyler.

UtilizriPrin calitile sale nutritive este considerat un aliment de mare valoare n hrana oamenilor de toate vrstele, avnd utilizri largi n dietetic i terapeutic.Mierea este foarte des folosit n alimentaie, n buctrie sau ca medicament, fiind de medicina popular foarte apreciat. De asemenea are importante aplicaii n alimentaia artificial, n alimentaia pre- i post-operatorie, n pediatrie i ginecologie.

Valoarea alimentar i dieteticValoarea alimentar a mierii const n primul rnd n bogia ei n zaharuri (70-80%), din acest punct de vedere, fiind un aliment energetic prin excelen. Majoritatea zaharurilor din miere sunt zaharuri simple, (glucoz i fructoz), care nu mai necesit o prelucrare special prin digestie, fiind direct asimilate i arse complet, pn la stadiul de bioxid de carbon i ap, elibernd energie n toate etapele de descompunere prin care trec. Un gram de zaharuri din miere elibereaz ca i zahrul de sfecl: 4,1 calorii, dar (spre deosebire de zahr), aceast energie este pus n totalitate la dispoziia organismului, astfel c mierea este un aliment uor asimilat i digerabil. Deosebirea esenial a mierii de albine de zahrul comercial const n coninutul su ridicat n unele substane nezaharoase (microelemente, enzime, acizi organici i vitamine), care i exercit efectul pozitiv att prin aciunea de reglare a unor funcii importante ale organismului, dar i contribuind la conferirea calitilor gustative specifice ("gust de miere"). Att aspectul, culoarea, consistena i gustul fac din miere un aliment mult apreciat, dar mai ales aroma sa specific, datorit coninutului n uleiuri eterice (volatile), parfumul mierii fiind identic cu parfumul florilor din care provine.Valoarea terapeutic a mieriiMierea de albine nu are doar caliti nutritive ci, n urma studiilor, s-a demonstrat c are i o aciune terapeutic eficient, ce se exercit att asupra afeciunilor digestive, ct i n afeciunile hepato-biliare, cardio-vasculare, respiratorii, afeciuni ale sistemului nervos, ale aparatului urinar, n bolile de nutriie i cele infecioase, n afeciunile sanguine i n cele cutanate.

Cu toate calitile sale preioase, mierea are i contraindicaii pentru pacienii care sufer de obezitate, diabet zaharat, tulburri glicoregulatorii, insuficien pancreatic exocrin i pentru pacienii gastrectomizai, ct i n anumite tulburri alergice.

Indicaiile apiterapice vor fi fcute numai de ctre medicul specialist, ca la orice medicament, iar tratamentele vor fi aplicate sub directa sa supraveghere, avndu-se n vedere aciunile farmaco-fiziologice generale i specifice ale produsului apiterapic, starea pacientului i evoluia bolii.

2.2 De ce crezi ca afacerea ta e viabila?

Flora melifera din judetul Bacau este bogata si variata, cuprinzand numeroase specii de plante cu valoare apicola ridicata. Aceasta, poate conduce la obtinerea unor recolte de miere ridicate si constante in timp.

Numarul actual al familiilor de albine din judetul Bacau este mic fata de posibilitatile de valorificare existente.

2.3 Viziunea-misiunea afacerii tale!Misiune

Pro-ALBINA, are misiunea de a duce mai departe renumele apiculturii romanesti, vrem sa transmitem intregii lumi beneficiile mierii si produselor derivate. Dedicati servirii comunitatilor de apicultori, iubitori si consumatori ai produselor apicole, suntem la randul nostru iubitori de apicultura si chiar apicultori.ViziuneLivram beneficiile albinelor catre sanatatea consumatorului bazandu-ne pe principiul echitatii si returnand naturii ceea ce ne daruieste pentru consumul propriu. In atmosfera entuziasta de prietenie specifica crescatorilor de albine urmarim:

Sa fim cel mai bun mediator posibil intre apicultor si consumator

Sa stimulam mediului apicol

Sa sprijinim apicultorii prin practici echitabile

Sa servim drept resursa pentru apicultorii locali promovand cele mai bune practici de apicultura

Sa educam publicului in sensul impactului benefic asupra sanatatii a produselor apicole

Sa educam comunitatea

ValoriNe vom urmari misiunea respectand mediul in care ne desfasuram activitatea punand pe primul plan:

Oamenii

Mediul

Excelenta in calitate

Colaborarea

Traditia

2.4 O lista cu obiective pe termen lung , mediu si scurt

Obiectivele pe termen scurt 1 an

Atragerea a minim 10 clienti

Realizarea unei pagini web

Practicarea unui pret al produselor accesibil tuturor categoriilor sociale

Obiective pe termen mediu 2 3 ani

Mentinerea rapotului pret calitate in favoarea clientilor

Dezvoltarea afacerii si in orasul Neamt

Promovarea produselor prin spoturi publicitare la televizor si radio

Realizarea unui nou produs in colaborare cu SC ANTIBIOTICE SRL Iasi

Mentinerea relatiilor cu clientii actuali si cresterea numarului acestora cu 5 in fiecare luna

Obiective pe termen lung peste 3 ani

Atingerea unei cote de piata de 15 %

Mentinerea pretului produselor sub nivelul competitiei

Crearea unui site propriu al firmei in care sa se faca prezentarea firmei si a produselor comercializate

Crearea unui produs pe baza de propolis

2.5 Un plan de marketing

Strategiile se enunta din punctul de vedere al pietei si al celor 4 P :

Piata. Produsele au o gama larga de utilizare si se adreseaza tuturor persoanelor indiferent de varsta, sex, ocupatie.

-Penetrarea de noi piete

-Explorarea oportunitatilor

-Eliminarea amenintarilor aparute

-Ameliorarea capacitatii de previziune

-Imbunatatirea calitatii deciziilor

Pret

-Corelarea cu pretul lider

-Situarea sub pretul pietii

-Metoda adaosului

-Preturi diferentiale

-Preturi promotionale

Produs

-Mentinerea produsului la nivelul tuturor pietelor deservite de firma

-Diferentierea produselor in raport cu piata deservita

-Cercetari in domeniul farmaceutic in parteneriat cu SC ANTIBIOTICE SRL, aceasta venind cu cercetatori, laboratoare si aparatura necesara cercetarii, iar noi aducand produsele necesare in cercetare

Promovare

-Mentinerea promovarii la nivelul tuturor pietelor

-Diferentierea promovarii in raport cu piata deservita

-Promovarea adaptata crearea unui site care sa contina informatii despre firma, metode de prelucrare si o prezentare a tuturor produselor din firma. Siteul va fi construit de o firma de specialitate contractata de firma. Siteul va contine si posibilitatea comandarii online a produselor, pentru persoanele doritoare.

-Promovare neschimbata

Plasare

-Canale noi de distributie

-Practicarea marketingului direct. Am ales acest tip de marketing pentru a reduce costurile. Angajarea unei firme de transport ar presupune cheltuieli suplimentare.

2.6 Componenta echipei managerialePreotu Adriana Alexandra

Munteanu Irina

Lungu Daniela

Anghel Alexandra

Maties Anca

Ardeleanu Gabriela

Tomozei Neculai2.7 Un pronostic de vanzare si alte informatii financiare

Obietivele restructurarii si detalierea investitilor propuse pentru atingerea acestora

Obiectivul general al investitiei il constituie cresterea volumui productiei destinate comercializarii printr-o utilizare mai buna a factorilor de productie.

Obiectivele economico-financiare ale investitiei sunt reducerea costurilor de productie si resterea rentabilitatii eonomice a exploatatiei agriole, cresterea viabilitatii economice, respectiv cresterea venitului.

Obiectul propus prin proiect este in acord cu potentialul zonei unde abundenta si varietatea resurselor melifere din flora spontana si cultivata asigura din belsug hrana albinelor de primavara foarte timpuriu pana toamna tarziu.Aest fapt impune implicarea fortei de munca in dezvoltarea apiculturii si dotarea cu echipamente noi si moderne in vederea exploatarii eficiente a intregului potential existent.

Activitatile din cadrul fermei de semi-subzistenta a SC PRO-ALBINA SRL au ca scop principal obtinerea unei productii marfa din apicultura si consta in cresterea si exploatarea celor 25 familii de albine (2,075 UDE) detinute in sistem clasic. (Un UDE este 0.083)

Cresterea si exploatarea celor 25 familii de albine detinute in sistem clasic, a celor 1,11 ha teren arabil, duc la acumularea unui total de 2, 260 UDE-uri.

SC PRO-ALBINA SRL vizeaza dezvoltarea si resterea numarului de familii de albine in urmatorii 3 ani pana la cel putin 64 familii respetiv 5,497 UDE, deci o crestere de 3,237 UDE-uri, respectand in acest fel conditia de a creste in 3 ani cu 3 UDE.

Concomitent va creste si cantitatea de produse apicole comercializate, ajungand in anul 3 la o crestere de 190% respectandu-se conditiile cerute.

In perioada de 5 ani, cuprinsa in acest plan de afaceri, investitia previzionata va avea o valoare de 7.500 euro, reprezentand valoarea sprijinului acordat prin masura 141.

Investiile propuse in planul de afaceri , pentru perioada de 3 ani, au o valoare estimativa de 4.500 euro.

Diferenta de aproximtiv 4.000 de euro vor fi folositi la ahizitionarea de 39 de stupi orizontali cu 18-20 de rame. Cu acest numar de stupi isi mareste stupina pana in anul 3, asigurand cresterea cu cel putin 3 UDE.

In ani 4 si 5 SC PRO-ALBINA SRL preconizeaza sa construiasca o incapere pentru extractie miere, dotata conform normelor europene cu gresie, faianta, apa curenta, se vor achizitiona stupi in vederea inlocuirii celor deteriorati, recipienti inox de 50 l pentru depozitarea si transportul mierii.Toate acestea concura la cresterea indicilor de calitate ai mieri extrase.

Pasul 33.1 Ce fel de firma ati ales? Societate cu raspundere limitata

3.2 Natura firmei

In comandita

3.3 Listati cererile legale de afacerea taCererea de miere si produsele sale adiacente este in continua crestere, costurile continuand insa sa fie destul de mici. Din pacate in Romania consumul de miere este unul destul de redus in comparatie cu cel din celelate tari europene. Un roman consuma in medie cam 100 gr de miere pe an. Romanii nu au inca atat de dezvoltata conceptia referitoare la viata sanatoasa bazata pe o alimentatie sanatoasa. Practicand apicultura poti ajuta la schimbarea acestei mentalitati. De exemplu s-a abrobat deja o lege referitoare la consumul de miere in scolii in scopul educarii tinerei generatii cu privire la beneficiile mierii.

Pasul 4 PRODUSELE4.1 Produsele si listele4.2 Fotografii ale produselor tale

Miere Poliflora. Cea mai cunoscuta Miere. Mierea poliflora este cea mai cunoscuta dintre tipurile de miere.

Numele vine de la nectarul colectat de albine din diferite flori. Culoarea poate varia in functie de floarea dominanta.

Buna ca mierea, pentru ca: trateaza afectiunile rinichilor, calmant al sistemului nervos, energizant, omoara bacteriile si inhiba stafilicocii(efect similiar antibioticului).

Miere de Flori de Salcam Mierea monoflora de salcam este cea mai delicata miere, cu o aroma subtila, delicata, usor vanilata, clara si aproape transparenta.

Mierea de salcam romaneasca a facut celebra apicultura romaneasca obtinand numeroase premii internationale.

Bun ca mierea pentru ca: este cea mai buna alegere pentru diabetici- continut mic de zaharoza, regleaza functiile intestinale, lupta impotriva bolilor respiratorii, proprietati hidratante in cosmetica.

Miere de Flori de Tei

Mierea de tei este o miere puternica cu o aroma distinsa, de culoarea aurului clar.

Aroma puternica este compusa de note lemnoase si proaspete, tonuri suave de caramel si dulceata florilor finalizate in cel mai dulce nectar.

Buna ca mierea, pentru ca:are efect antiseptic, calmant al sistemului nervos, previne si trateaza afectiunile sistemului respirator (astm, bronsite), probleme gastrointestinale si ale bilei, revigorant cardiovascular, efect cicatrizant pentru arsuri.

Otet din mere si miere Produs 100% natural, obtinut prin fermentatie naturala, otetul din mere si miere de albine detine calitati nutritive si terapeutice. Otetul din mere si miere este alternativa sanatoasa pentru otetul realizat prin procedee chimice care dauneaza organismului uman.

Otetul din miere nu are doar un gust excelent dar si efecte terapeutice incredibile, spunandu-se despre otetul de mere si miere ca vindeca 100 de boli.

100 de boli vindecate de otet: anemie, intoxicatii, afectiuni renale, hipocolesterolemie, indigestie, litiaza renala oxalica si fosfatica(pietre la rinichi), pielite, cistite, nevroze, migrene, hipercorticism, nevralzii, sterilitate, antibacterian, reumatism, obezitate, migrene.

Miere Propolizata

Numele acestei substante miraculoase vine din limba greaca, grecii observand cum este construit stupul albinelor l-au numit partea dinaintea cetatii; propolisul jucand rolul de paza impotriva intrusilor, transformand stupul intr-o cetate veritabila.

Propolisul este un biostimulator, produs de digestie al albinelor ce contine rasini vegetale, valsam, uleiuri eterice, fier, cupru, zinc, mangan, la care se adauga polenul. Mierea propolizata imbina beneficiile mierii cu efectele antivirale, antitoxice si antiinflamatorii ale propolisului.

Buna impotriva: durerilor de gat, tusei, enteritei, colitelor acute si cronice, infectiilor virale la nivelul intestinului, hipertensiunii, menopauzei, nefritei, prostatei, adenomului de prostata, cancerului, oboselii, microbilor, ranilor, durerii, sangerarilor gingiilor, degeraturilor, eczemelor infectioase, raditiilor

4.3 Daca esti producator include o descriere tehnica a echipamentelor de care ai nevoie

Dotarile fermei in anul 0

MASINI SI UTILAJE APICOLE VALOARE

LEI

1STUPI ORIZINTALI CU 18-20 rame 25 buc3.200

2CENTRUFUGA TABLA ZINCATA300

3AFUMATOR, BIDOANE PLASTIC PENTRU MIERE,CUTITE, DALTI150

TOTAL

3650

Elemente

InvestitionaleParametri tehnici

STUPI ORIZINTALI CU 18-20 rameAcest stup este realizat din scndur de 25mm grosime, avnd fundul fix, confecionat din scnduri ncheiate ntre ele n faluri i aezate n lungimea stupului, fiind ntrit n partea posterioar cu dou bare transversale cu seciunea de 50 x 30mm i o lungime de 516mm.Corpul are forma paralelipipedic, fiind confecionat din scnduri aezate longitudinal, ncheiate n fal simplu i are dimensiunile exterioare de 516 x 828 x 400mm, iar cele interioare de 450 x 780 x 380mm. Volumul util al stupului este de 0,116m3 sau 116l. Peretele frontal are, n partea sa inferioar, dou urdiniuri nalte de 20mm, diferite ns ca mrime, primul avnd lungimea de 300mm iar cellalt de 150mm.Capacul mbrac partea de sus a stupului pe 20mm, sprijinindu-se pe brul corpului, este rabatabil, fiind prevzut cu dou balamale cu care se fixeaz de corp. Dimensiunile exterioare ale capacului suntde 917 x 605 x 110mm. Partea superioar a capacului este plan, fiind construit de scndur subire, de 10mm. n pereii laterali sunt dou deschideri longitudinale, lungi de 380mm i nalte de 30mm prevzute cu sit metalic cu ochiuri de 2-2,5mm, n strat dublu, care au rolul de a asigura ventilaia pe timpul zilelor de canicul, n timpul marilor culesuri sau pe timpul transportului la pastoral.- Stupul orizontal este prevzut cu 20 de rame, dou diafragme (de reducere a cuibului i de separare) i 6 scndurele de podior, confecionate din scndur subire precum i cu un dispozitiv de fixare a ramelor pentru transport.- Ramele din interiorul stupului orizontal au urmtoarele dimensiunile exterioare: lungimea 435mm, limea 300mm, speteaza de sus are 470mm lungime, 25mm lime i 20mm grosime, iar spetezele laterale au grosimea de 10mm, limea de 37mm n partea superioar i de 25mm n partea mijlocie i inferioar, avnd n partea de jos un canal dreptunghiular n care intr i se fixeaz speteaza inferioar care are o seciune ptrat (10 x 10mm).- Diafragmele sunt construite din scnduri de 15mm grosime sau placaj i sunt ntrite jur mprejur cu o ram de 30mm lime, prevzut cu nut iar la dimensiuni i funcionalitate nu sunt identice. Prima diafragm servete la separarea familiei de albine ajuttoare (diafragm etan sau separatoare) i are dimensiunile de 484 x 330 x 15mm, speteaza de sus 470 x 20mm care formeaz umerae de 20 x 11mm pentru sprijinirea diafragmei pe falurile corpului de stup. Cu ajutorul acestei diafragme interiorul stupului se mparte n dou compartimente, izolate unul de altul. Diafragma ajunge pn la fundul stupului, iar sus pn la faa inferioar a scndurelelor podiorului, astfel c albinele nu pot trece dintr-un compartiment n altul. Pentru o mai bun etaneizare, pe fundul stupului i pe pereii laterali, lng diafragm, pot fi btute ipci subiri care acoper eventualele spaii libere create de suprafaa deformat a pereilor sau a marginilor diafragmei.- Cea de-a doua diafragm se folosete pentru reducerea cuibului, are aceleiai dimensiuni ca i prima, n afar de nlime, fiind mai scurt cu 20mm (310mm) deci este la nivel cu speteaza de jos a ramelor, permind circulaia albinelor n spaiul liber format ntre partea de jos i fundul stupului. Diafragma reductoare a cuibului, pe o fa, n partea de sus, este prevzut cu cte dou distanatoare.- Dispozitivul pentru transport este alctuit dintr-o bar de fixare care se aeaz perpendicular pe rame. Rolul acestui dispozitiv este de a rigidiza ramele n stup pe timpul transportului, de a nu permite micarea, deplasarea acestora i, implicit, strivirea albinelor.

CENTRUFUGA TABLA ZINCATAAre urmatoarele componente: cazanul confectionat din tabla zincata, cosul confectionat din otel cu diametrul de 53 cm, angrenaj elicoidal, capace de protectie tabla zincata, canea de scurgere; inaltime 73 centimentri

AfumatorAfumatorul este format dintr-un corp cilindric facut din tabla zincata groasa de 0,5 mm, cu capac mobil, in forma de cos, acoperit in partea de jos cu un gratar. In interiorul corpului se gaseste un pahar mobil, pentru combustibil, facut din tabla de 1 mm grosime, avand de asemenea la partea inferioara un gratar care permite trecerea aerului. De corp este montata cu ajutorul a doua suruburi, o pereche de foale formate din doua scandurele prinse pe o latura in unghi mobil, celelalte trei parti fiind unite printr-un burduf. Prin actionarea foalelor se antreneaza in partea inferioara a corpului un curent de aer care impinge, prin orificiul corpului, fumul produs ca urmare a arderii diferitelor materiale (carpe, iasca etc.).

Cutit de descapacitCutitul pentru descapacit este format dintr-o lama de otel avand grosimea de 3 mm, lungimea de 220 mm si latimea de 45 mm, montata intr-un maner de lemn.

Dalta apicolaDalta apicola este formata dintr-o placa de otel groasa de 5 mm, avand un capat indoit in unghi drept pe o lungime de 20 mm. Capetele sunt latite si ascutite in forma de dalta; se foloseste la desprinderea partilor imbinate in falt sau lipite de albine cu propolis sau cu ceara, la curatirea ramelor si a partilor componente ale stupului de propolis sau de ceara, precum si la alte lucrari in stupina ca de exemplu, curatirea afumatorului, pregatirea materialului pentru afumat, etc.

Echipamente de care avem nevoie, care le vom achizitiona in anul 3 Dotarile fermei anul 3Nr.crtDenumire

Tip utilaj

Echipament

Caracteristici tehnico functionale

Cantitate

Valoare

RON

1

Centrifuga 4 R inoxCentrifuga este un aparat care se foloseste pentru extragerea mierii. Se achizitioneaza o centrifuga tangentiala, ce cuprinde 3 rame asezate perpendicular pe diametrul rotorului in niste casete special amenajate in rotor, astfel incat mierea se extrage mai intai de pe o fata, iar apoi de pe fata cealalta a ramei. Acesta se compune din trei parti principale: Un rezervor colector cilindric, din inox de 1 mm grosime. Fundul rezervorului este conic si inclinat spre partea in care se monteaza robinetul de scurgere, pentru a usura evacuarea mierii. Un rotor confectionat din bare metalice cu sectiunea de 25-30/3-5 mm, avand in centru un ax care se sprijina la partea inferioara printr-un lagar cu rulment pe fundul rezervorului, iar la partea superioara se fixeaza intr-o bara transversala, fixata la randul ei prin doua suruburi de marginile rezervorului. Un mecanism de actionare format dintr-un cuplu de roti dintate conice. Pentru strecurarea si conditionarea mierii dupa extractie se folosesc strecuratoare si filtre, maturatoare, butoaie, in care mierea este lasata sa se limpezeasca si sa piarda surplusul de apa pe care-l contine.

1

2.100

4.4 Include o scurta descriere a fluxului operational internOBINEREA I RECOLTAREA MIERII

Producerea mierii de ctre albine reprezint un proces complex care cuprinde mai multe etape:

- recoltarea nectarului,

- prelucrarea enzimatic,

- reducerea cantitii de ap.

Prelucrarea nectarului ncepe chiar din timpul recoltrii nectarului cnd nectarul preluat n gu este mbogit cu saliv bogat n enzime zaharolitice, cantiti mici de polen i alte substane specifice.

Finalizarea transformrii nectarului n miere se produce n stup unde albina culegtoare transfer nectarul recoltat altei albine care la rndul ei transfer mai departe nectarul altor albine, iar prin procesul de regurgitare-ngurgitare, nectarul se mbogete permanent cu echipament enzimatic, dup care este depus n celule unde se definitiveaz procesul de maturare.

Prelucrarea enzimatic prin ngurgitare-regurgitare poate continua pn ce aproximativ 90% din zaharuri ajung sub form de zaharuri simple (monozaharide).

Prelucrarea enzimatic a mierii conduce la transformarea unor zaharuri complexe din nectar (dizaharide, polizaharide) n zaharuri simple (glucoz i fructoz) cu ajutorul enzimelor secretate de albine, transformnd astfel nectarul ntr-un produs usor digestibil de ctre albine i conservabil.

Ca urmare a prelucrrii enzimatice i a prelucrrii hidrice de catre albine, mierea devine un produs stabil i concentrat care permite depozitarea acestuia pe o perioad mai mare de timp.

Dup aceast etap are loc concentrarea nectarului prelucrat pentru a reduce coninutul apei pn la un nivel care i asigur conservarea. Acest proces se realizeaz prin ventilaia energic produs de albine cu ajutorul aripilor, asigurarea unei temperaturi ridicate (35C) mprtierea mierii pe o suprafa mai mare a fagurelui prin umplerea treptat a celulelor timp n care se produce deshidratarea pn la cel mult 20% ap. Dup aceast etap albinele acoper celulele prin cpcire cu un strat de cear.

Din punct de vedere practic aceste explicaii sunt foarte importante pentru a asigura calitatea mierii extrase deoarece trebuie avut n vedere ca extracia mierii s se fac numai dup ce acest proces de maturare este ncheiat i anume cnd fagurii cu miere sunt cpcii n cea mai mare parte (1/3 din suprafaa acestora).

RECOLTAREA SI CONDITIONAREA MIERII cuprinde mai multe etape:

1. Recoltarea fagurilor cu miere din stup. Momentul optim pentru recoltarea fagurilor este atunci cnd acetia sunt cel putin cpcii 1/3. acest fapt indic apicultorului c mierea este maturat n proporie ct mai mare, deci coninutul apei este adus la valoarea necesar conservrii acesteia.

- recoltarea fagurilor din stup necesit eliminarea albinelor de pe acetia care se face prin

scuturare i periere cu o perie apicol special sau prin alte metode utilizate n special n

apicultura profesionist;

- folosirea de podioare speciale prevzute cu un dispozitiv prin care albinele pot iei dar nu

mai pot reintra (izgonitoare de albine) care pot fi montate peste corpurile de baz cu cel puin

o zi nainte este un sistem practicat n sistemul vertical de ntreinere;

- folosirea unor suflante de aer pentru indepartarea albinelor dintre rame.

- folosirea unor substane repelente pentru albine. Acestea trebuiesc utilizate cu precauiile

de rigoare atat pentru apicultor ct i pentru a nu polua mierea sau ceara.

- Fagurii recoltai sunt preluai n ldie speciale sau n corpuri de stupi i sunt adui ct mai repede n

camerele de extracie.

- Este foarte important temperatura n momentul extraciei deoarece la 20 C mierea este de 3 ori mai vscoas dect la 30C.

2. Extracia propriuzis a mierii se poate face n spaii special amenajate, fie n cadrul stupinei fie n alte locatii. Pentru extracie sunt utilizate extractoare de diferite capaciti i moduri de funcionare.

Etapa prealabil extraciei este descpcirea fagurilor cpcii.

Descapacirea este operatia de inlaturare a capacelului subtire de ceara cu care albinele

acopera inchid fiecare celula cu miere maturata.

Descapacirea se realizeaza cu ajutorul unor unelte specifice (furculia de descpcit, cuit de

descpcit incalzit sau nu) sau utilaje specifice de descpcit automate, n funcie de capacitatea i dotarea stupinii. Totodat pentru descpcire este utilizat o tav sau o cuv special prevazuta cu sit de scurgere a mierii, unde este recoltat cpceala i mierea poate fi separat pentru a fi recuperat.

Indiferent de metoda utilizat odata cu eliminarea cpcelelor se preia si o cantitate semnificativa de miere. Aceasta poate fi separat prin utilizarea mai multor metode:

filtrare prin cadere libera si presare,

centrifugare in centrifugi speciale,

topire la temperatura controlata pentru ca mierea sa nu i piarda proprietatile.

Extractia propriuzisa se realizeaz ajutorul unor extractoare (centrifugi) specifice. Fagurii introdusi in extractor in lacasuri speciale sunt rotiti manual sau automat la anumite viteze (de ex. 300 rotatii/min), iar mierea iese din faguri pe peretele cilindric al extractorului dupa care se scurge printr-o deschidere de la baza acestora, in bazine sau recipiente pentru a fi preluata manual sau prin pompe in maturatoare.

3. Conditionarea mierii.

Mierea de albine este un produs natural complex rezultat din recoltarea nectarului sau altor sucuri dulci, fiind imbogatit de catre albine cu substante proprii. Fiind un produs natural, mierea trebui sa-si pastreze acest atribut de la recoltare pana la consum.

Spre deosebire de alte produse procesate mierea si celelalte produse apicole de importanta

alimentara nu sufera transformari substantiale conform definitiei privind procesarea.

Definitia procesarii: Orice proces ce modific substanial produsul iniial, incluznd nclzirea, afumarea, srarea, maturarea, uscarea, marinarea, extracia, extrudarea sau o combinare a acestor procese).

Definitia conditionarii: Operaie prin care un material, un produs, etc. este adus ntr-o anumit stare de umiditate, de temperatur, de puritate, etc.

Ca urmare, mierea de albine si celelalte produsele apicole cu valoare alimentara sunt supuse doar unor operatiuni de conditionare prin care calitatile naturale nu sunt afectate de procese tehnologice. Cu alte cuvinte prin conditionarea mierii se urmaresc cateva operatiuni care au in vedere punerea pe piata a unui produs natural, cu un aspect cat mai atractiv, in conditiile mentinerii calitatilor initiale ale acestuia!

Principalele aspecte ce ridica probleme in obtinerea si conditionarea mierii sunt:

umiditatea excesiva!

bulele de aer aparute in procesul de extractie, umplere a recipientelor si pompare!

particulele de ceara, resturi de faguri si albine si alte impuritati din timpul extractiei!

procesul de cristalizare care, desi natural, nu ofera un aspect comercial produsului imbuteliat!

Ca urmare principalele operatiuni de conditionare a mierii pe care le pot aplica producatorii primari din apicultura sunt:

1. Prefiltrarea (strecurare)

2. Limpezirea (decantarea)

3. Filtrarea (in cazul unor cantitati mari pentru marii producatori)

4. Deshidratarea (dezumidifcarea) -daca umiditatea este mai mare de 20%

5. Decristalizarea (prelichefiere/lichefierea) mierii cristalizate -daca este cazul

6. Cupajarea si omogenizarea (in cazul unor cantitati mari/pentru marii producatori)

7. Imbutelierea si etichetarea.

Mierea extrasa poate fi supusa unui proces de prefiltrare prin amplasarea unui filtru din inox sau material plastic alimentar in momentul scurgerii mierii din centrifuga in recipiente.

Mierea extrasa si prefiltrata se pune in diverse recipiente de stocare (maturatoare) de diverse dimensiuni (in functie de capacitatea de exploatare) si este lasata 1-2 zile pentru decantare.

In unitatile mai mari de conditionare exista recipiente de dimensiuni mai mari denumite maturatoare, realizate din inox care asigura limpezirea mierii, astfel ca impuritile s se separe deasupra i mierea s poat fi preluat ct mai curat pentru mbuteliere n borcane sau butoaie.

n cazul cnd mierea s-a recoltat cu un procent de ap peste limitele admise (20 %) mierea este preluat n vase i supus procesului de dezumidificare n camere speciale cu temperatur i alte condiii controlate (asa numitele camere calde) sau/si prin intermediul unor instalatii de dezumidificare. Procesul are in vedere evitarea fermentarii mierii. Aceasta etapa poate fi evitata daca fagurii cu miere sunt recoltati cand sunt cel putin 1/3 capaciti.

In cazul mierii cristalizate n recipientele de stocare, pentru a fi mbuteliata, este necesara lichefierea mierii prin incalzire in conditii de temperatura controlata. Decristalizarea este una din cele mai importante operatiuni careia apicultorul trebuie sa-i acorde o atentie sporita pentru pastrarea integritatii componentelor naturale ale mierii. O decristalizare necorespunzatoare conduce la cresterea HMF, un compus rezultat din descompunerea fructozei, dar si la distrugerea enzimelor si a altor substante biologic active care sunt termolabile. Cea mai utilizat metod este incalzirea mierii in camere termostat la temperatura de 45C timp de 24-48 h.

Pentru eliminarea neajunsurilor legate de cristalizare sau de recristalizarea mierii se poate aplica o metoda de cristalizare fina (apreciata de consumatori) prin obtinerea mierii creme, mierea lichefiata find supusa unui procedeu de recristalizare dirijata (procedura Dyce).

Pentru a satisface anumite cerinte ale pietii mierea provenita din mai multe recolte (surse) poate fi supusa procesului de amestecare (cupajare) si omogenizare. Aceasta masura se aplic mai des in cazul mierilor poliflore si in general in cazul marilor conditionatori.

Imbutelierea are loc in recipiente de dimensiuni mici de calitate alimentara asigurand pe eticheta mentiunile obligatorii. In acest context, pentru a fi mai aproape de definitia mierii si pentru a fi recunoscuta de catre consumator ca un produs natural, nemodificat prin nici o operatiune a procesarii (cf. definitiei procesarii), directa sau indirecta, este important ca mierea produsa si ambalata de apicultor sa poata fi etichetata cu mentiunea de ex. miere conditionata la stupina, de catre apicultor;2. CALITATEA POLENULUI RECOLTAT DE ALBINE PENTRU CONSUMUL UMAN

Polenul = gruncioarele microscopice care se afl pe anterele florilor n sculeii de polen i care la maturitate se deschid pentru a-l elibera i fecunda partea feminin a florilor speciei respective.

Polenul recoltat de albine reprezint acel polen recoltat de pe anumite plante care au caracteristici specifice pentru polenizarea cu insecte i care se numesc entomofile.

Polenul are aspectul unei pulberi fine i vzut la microscop acesta are forme i dimensiuni diferite specifice plantelor de origine. Aceasta caracteristic ajut la identificarea plantelor de provenien a polenurilor, iar domeniu de studiu se numete palinologie.

Polenul reprezint o sursa valoroasa de proteine, vitamine, enzime, minerale i alte elemente nutritive eseniale pentru procesele biologice din familia de albine:

Polenul este bogat n proteine, aminoacizi, lipide, glucide, vitamine, sruri minerale.

n mod special proteinele i vitaminele se gsesc din abunden. Dintre vitamine menionm

vitaminele C, B1, B2, B6, PP, D, acid folic etc.

Din punct de vedere nutriional, polenul definit ca super-aliment - i derivatul su natural pstura, contribuie n mod esenial n alimentaie prin elemente nutritive de baz care i dovedesc valoarea n numeroase situaii.

OBTINEREA POLENULUI RECOLTAT DE ALBINE

Albinele recolteaz polenul prin micri i aciuni specifice i l aduna sub form de ghemotoace de polen pe picioruele posterioare ntr-o formaiune anatomic specific-corbicula. La un zbor, o albin culegtoare de polen aduce n stup cca 10 mg de polen, iar cantitatea de polen strns ntr-o zi este de cca 0,6 g polen.

Greutatea celor dou ghemotoace de polen pe care albina le transport la stup este n medie de 5-7 mg i poate ajunge pn la 15 mg, n funcie de sursa de polen, condiii de vreme i alte variabile.

Tehnologia recoltarii polenului se bazeaz pe particularitatea biologic a albinelor de a aduna polenul de la flori, de a-l transporta pe couletele picioruelor posterioare ale albinelor culegtoare i de a-l acumula n stup, adic de a-l nmagazina instinctiv ca rezerv de hran la fel ca i n cazul mierii, n perioadele cnd natura l ofer.

1. Polenul recoltat de albine este depozitat n fagurii din stup i odat cu depozitarea, acesta este mbogit cu diverse substane specifice i presat n celule pentru ca acesta s poat fi conservat pe o perioad lung de timp.

2. Dup depunerea n celule acesta sufera o serie de transformri biochimice rezultnd aa numita pstura care i asigur att conservarea ct i o mai buna digestibilitate.Diferitele tehnici de recoltare a polenului realizate pn n prezent se refera la obinerea

polenului proaspat recoltat de albine, nainte ca acesta sa fie depozitat n faguri.

Trebuie spus c perioada de recoltare a polenurilor de catre albine este februarie i pn n

octombrie, dar perioada de recoltare a polenului cu colectoare specifice este limitat la perioada de abunden a acestuia: aprilie-iunie.

Polenul recoltat poate fi monocrom dac provine de la aceeai surs (specie) polenifera sau de

diverse culori cnd acesta este poliflor, cel mai adesea portocaliu i galben, dar poate fi i negru, violet sau rou.

Factorii care influeneaz recoltarea polenului i deci producia acestuia:

- flora polenifer existent

- calitatea i atractivitatea polenurilor

- puterea familiei de albinei i starea fiziologic a acesteia (cantitatea de puiet necpcit)

- nsuirile genetice ale coloniilor

- prezena rezervelor de pstur n stup

- condiiile de vreme

- tipul de colector

Cantitatea total care poate fi recoltat n timpul unui sezon activ poate fi ntre 10 i 30 kg de polen n funcie de factorii enumerai mai sus.

Toate metodele de producie a polenului au la baz urmatorul principiu: albinele culegtoare la intrarea n stup sunt obligate sa treac printr-un dispozitiv, denumit placa activ, care determin dislocarea ghemotoacelor de polen de pe membrele posterioare, i acumularea acestora ntr-un spaiu colector, inaccesibil albinelor.

Dispozitivele de recoltare a polenului de la albine se numesc colectoare de polen sunt alcatuite din 3 prti:

1. un dispozitiv prin care trece albina i determin dislocarea polenurilor din couletele de polenplaca activa.

- o plac activ este o plac prevzut cu perforaii specifice, astfel nct la trecerea prin ea,

ghemotoacele de polen se pot desprinde de pe membre.

- cea mai folosita fiind placa injectat din polietilen cu perforaii circulare de 5mm.

- placa activ pote fi reglat pe dou poziii: poziia de lucru cnd albinele culegtoare sunt obligate sa treac prin ea, sau poziia de repaos cnd aceasta este rabatat pentru ca albinele sa treac liber n stup cnd nu se dorete colectarea polenului, iar colectorul trebuie sa rmn montat pe stup.

2. sertraul pentru polen. Reprezint componenta colectorului n care se strnge polenul. El este acoperit cu o sit rar prin care ghemotoacele de polen pot trece dar nu i albinele, iar la partea inferioar este prevazut cu o sit care sa permit aerisirea polenului. Acesta trebuie sa fie uor de preluat pentru a-l goli i cura.

corpul propriuzis reprezint cadrul de susinere a plcii active i a sertraului i care permite ataarea de stup fr a perturba activitatea albinelor de zbor.

Unele modele prezint orificii laterale de 6,5 mm pentru ieirea trntorilor, deoarece acetia pot uneori bloca intrarea albinelor la urdini.

Colectoarele de urdini sunt prevazute cu cleme de agare i cu un ecran de protecie (copertina) la 10 cm deasupra colectorului care ferete polenul strns de aciunea factorilor de vreme (razele soarelui, ploaia, roua, praful etc)

Modele de colectoare n funcie de amplasarea acestora:

1. colectoare de exterior - amplasate n afara stupului pe peretele frontal n fa urdiniului;

2. colectoare de interior amplasate n interiorul stupului:

3. colector amplasat sub stup: ncorporat n soclul stupului sau amplasate ntre corp i soclu.

4. Colector amplasat deasupra stupului - sub capac.

Atentie la contaminarea polenurilor n colectoarele amplasate aproape de sol, unde i

umiditatea este mult mai mare!

Colectoarele amplasate ntre corpuri sau deasupra stupului, sub podisor sau capac, asigura o

contaminare mai redusa, golirea acestora se poate face mai rar i se preteaz n special la stupine care nu pot fi vizitate zilnic.

Cateva specificaii privind modul de folosire a colectorului:

- montarea colectorului se va face numai pe colonii sntoase care au cel puin 5-7 rame cu puiet i doar pe perioada de abundena de polen ( n general aprilie-iunie);

- n perioada marilor culesuri de nectar nu se folosesc colectoarele de polen pentru a nu deranja trecerea albinelor i a afecta astfel producia de miere

- montarea colectorului se face de regul seara dup ncetarea zborului sau cu cteva zile nainte, fr ca plcile active sa fie pe poziia de lucru; acestea vor fi activate cnd se dorete colectarea polenului.

- cnd au loc tratamente fito-sanitare n arealul de cules nu se vor monta colectoarele pe poziia de lucru;

- asigurarea trecerii trntorilor prin orificii laterale speciale sau o dat pe sptmn. acetia sunt lsai s treac prin suspendarea activitii colectorului

- asigurarea golirii zilnice a sertraului cu polen (0,2-0,5 kg la colectoarele exterioare de urdini i ~1 kg la celelalte tipuri).

- meninerea cureniei colectoarelor

Condiionarea i pstrarea polenului recoltat:

Polenul este un produs natural care n mod normal conine i o anumit cantitatea de apa, unele impuriti, dar i o serie de contaminani din natur, fiind foarte higroscopic.

1. Cernerea se realizeaz cu ajutorul unor site manuale sau mecanice i are scopul de a alege

impuritile (fragmente din corpul abinelor, cristale de zahar, resturi de ceara, capete de srme, praf) dar i de a selecta polenul dup anumite dimensiuni ceea ce i asigur un aspect comercial mbuntit.

2. Conservarea are rolul pstrrii calitii acestuia pn la valorificare i consum. O metod de conservare are la baza eliminarea excesului de umiditate pn la un coninut minim de 8-10% prin uscare.

3. Uscarea poate avea o faz de preuscare sau nu.

- Unii apicultori pot usca polenul deasupra stupilor, sub capacul stupilor, ntinzndu-l pe straturi de hrtie absorbant i beneficiind de caldura degajat de cuib i caldura solar. O suprafa bine ventilat, ncalzit i ferit de razele directe ale soarelui poate constitui o modalitate eficient de uscare.

- Pentru profesionisti exist utilaje speciale denumite uscatoare de polen i care functioneaz pe baz de ap cald, rezistene electrice sau caldur solar. Prin uscare polenul pierde cca 30 % din greutatea iniial.

4. Depozitarea polenului uscat se face n diverse recipiente, n frigidere, care asigur temperatura de +4C.

Este necesar depozitarea la temperaturi sczute deoarece n masa polenului pot exista diveri parazii (mici coleoptere, acarieni, molia cerii, ou ale acestora).

Uscarea la temperatura de +45C omoar formele active-larve, aduli, dar oule nu pot fi distruse.

Depozitarea la frig inactiveaz aceste forme dar nu le distruge, astfel c dup scoaterea acestora din condiile de depozitare la frig, polenul trebuie consumat ntr-o perioada scurt de timp pentru a nu aparea noi forme active de parazii.

Conservarea prin congelare! temperaturile scazute de -18C pstreaz calitile polenului, nu mai necesita faza de uscare, dar n aceste condiii polenul trebuie utilizat imediat dup decongelare deoarece este un mediu propice pentru dezvoltarea microorganismelor.

3 CALITATEA PROPOLISULUI RECOLTAT DE ALBINE PENTRU CONSUMUL UMAN.

Propolisul reprezint un amestec de substane rinoase vegetale, cear vegetal i uleiuri eterice, cu arome specifice pe care albinele l culeg de pe diferite specii de plante i pe care l folosesc n principal pentru astuparea diverselor crpturi din stup, n poleirea (acoperirea cu un strat fin) celulelor fagurilor i a altor suprafee din stup.

Componenta principala a propolisului este dat de rinile vegetale care sunt recoltate de pe muguri sau alte pri ale unor specii vegetale cum ar fi: cire, viin, plop, castan, brad, molid etc. Albinele strng propolis de diferite culori (galben, rou, verde, brun etc.) i l transport la stup cu ajutorul membrelor posterioare, ca i polenul.

Tendina de propolizare a albinelor este un caracter cu o variabilitate foarte mare ntre rase i chiar n cadrul raselor sunt colonii de albine care au aceasta nsuire mai pronunat.

Recoltarea acestuia depinde i de disponibilitatea acestuia n natur (regiuni bogate n specii care secret aceste rini) sau n funcie de sezon - primavara i toamna albinele colecteaz mai mult propolis.

Propolisul are o compozitie complexa, fiind foarte mult studiat n apiterapie datorit proprietilor sale benefice dintre care cele mai importante ar fi: antimicrobian, antibiotic, antifungic, antiinflamatorie, analgezic, antioxidant i anti-tumoral.

Constituenii farmacologic activi din propolis se gsesc n fraciunile solubile n diferii solveni organici, cum este cazul alcoolului etilic principalul solvent utilizat la obinerea de extracte de uz farmaceutic. Se poate folosi sub form de extract alcoolic sau sub form de unguente pe baza de extract.

OBTINEREA PROPOLISULUI

Propolisul poate fi colectat cu ajutorul unor dispozitive realizate din diferite materiale.

n general apicultorul poate obine propolis din:

rzuirea unor elemente ale stupului pe care se gsete propolisul (podior, faluri, speteze)

mrirea spaiului dintre spetezele ramelor, albinele umplnd aceste spaii cu propolis;

nlocuirea podiorului cu o plas din material plastic care dup propolizare se va ridica i se va cura;

utilizarea colectorului de propolis care este alctuit dintr-un grtar lamelat din metal (dimeniunea de maxim 8 mm), o sit din material plastic i pnz colectoare (din bumbac) care se plaseaz deasupra cuibului n locul podiorului (colector tip Oros);

Aplicarea colectorului de propolis se face astfel:

Prima dat se aplic peste rame sita peste care se aeaz pnza colectoare i se ateapt propolizarea sitei.

cnd aceasta s-a realizat i apare propolisul pe muchia ramei este momentul aplicrii grtarului lamelat. Grtarul se pune n luna aprilie o dat cu lrgirea cuibului i se ridic toamna n momentul pregtirii pentru iernare a familiilor de albine; peste grtar se aeaz sita din plastic i apoi pnza colectoare care n prealabil au fost dezlipite pentru a forma noi orificii n care sa fie depus propolis.

n timpul sezonului apicol, ori de cte ori plasa din plastic este ncrcat pe majoritatea suprafeei cu propolis se desface prin desprindere pnza colectoare de care ader cea mai mare parte din propolis, reaezndu-se n poziia iniial.

Recoltarea propolisului de pe pnza colectoare se face o dat pe an dup ce n prealabil a fost pstrat cteva zile la temperatur sczut (congelator).

n acest mod se pot recolta ntre 100 i 300 grame de propolis/familie de albine/an.

Propolisul brut obinut prin rzuire nu necesita o pregatire special, ci doar se elimin corpurile straine. n ceea ce privete conservarea, propolisul se poate ambala n pungi de plastic nchise etan pentru a se pstra principiile active.

Propolisul fiind solubil n alcool etilic la rece, se pot uor prepara soluii i extracte specifice (extract moale de propolis).

4. CALITATEA LAPTISORULUI DE MATCA PENTRU CONSUMUL UMAN.

Lptiorul de matc reprezint secreia complex pe care albinele lucrtoare doici o folosesc n hrnirea puietului larvar i a mtcilor.

1. Larvele de lucrtoare i trntor sunt hrnite numai n primele zile cu lptior de matca i mai trziu cu un amestec de lptior, polen i miere, n timp ce larvele de matc sunt hrnite doar cu lptior pe toata durata stadiului larvar.

2. n plus, cantitatea de lptior n celulele cu puiet difer, larvele de lucrtoare i trntori primesc o cantitate mic de lptior n timp ce larva de matc noat n lptior, cantitatea maxim ajungnd la 300 mg/botc.

3. Lptiorul de matc proaspt se prezint sub forma unui lichid vscos, lptos de culoare alb glbuie cu miros caracteristic i gust dulce-acrisor.

Compoziia lptiorului de matc: Ap 60-79% i substana uscat care este alcatuit din

proteine 60%, lipide 10 %, glucide 35%, aminoacizi, vitamine i enzime, cenu 2,5%. Interesant este ca 90% din fractiunea lipidic sunt acizi grai liberi.

Lptiorul de matc este un produs bogat n aminoacizi, vitamine, hormoni, diferii factori de

cretere etc. Sunt nc numeroase componente din lptiorul de matc care nu au putut fi identificate cu precizie. n ultimul timp, se acord o mare atenie acidului hidroxi-decinoic (AHD), precum i altor componeni cu aciune asupra glandelor endocrine, i, n primul rnd, asupra corticosuprarenalelor.

Compusul Concentraie minim Concentraie maxim Ap 57% 70%

Proteine (N x 6,25) 17% din SU 45% din SU

Zaharuri 18% din SU 52% din SU.

Lipide 3,5% din SU 19% din SU

Minerale 2% din SU 3% din SU

OBTINEREA LAPTISORULUI DE MATCA

Recoltarea lptiorului de matc are la baza tehnica de cretere a matcilor, diferena fiind n densitatea mai mare de botci pe o ram de cretere (40-60) comparativ cu numrul de botci n creterea de mtci (maxim 36) i alte detalii specifice de tehnic i recoltare:

Dupa introducerea larvelor n cretere (n stadiul larvar de 1,5 zile) se las trei zile timp n

care botcile sunt aprovizionate cu lptior de matca.

Dupa aceasta perioada leaurile cu botci sunt extrase i lptiorul este aspirat din celule cu

ajutorul unui dispozitiv specific de aspirare.

Pentru aprovizionarea botcilor cu lptior din abunden sunt necesare o serie de msuri de

pregtire i ngrijire a coloniilor de albine ca i n creterea matcilor.

n acest mod se pot obine cca 250 mg lptior/botca, pe serie cca 15 g, iar pe sezon, n

funcie de pregatire i ndemnare se poate obine 1kg de la 8-10 colonii de albine.

Conservarea lptiorului se face doar prin congelare sau liofilizare.

5. CALITATEA CERII DE ALBINE

Ceara reprezint produsul de secreie al albinelor lucrtoare utilizat pentru a cldi fagurii din cuib sau pentru a cpci fagurii cu miere sau puiet.Secreia cerii se face de ctre organe specializate denumite glandele cerifere. Acestea sunt situate n partea ventral a abdomenului pe ultimile 4 sternite.

Activitatea acestor glande ncepe la albinele n vrst de 3 zile cnd acestea particip la cpcirea fagurilor i se intesific n a 7-a zi pn n a 18 -a zi, cnd albinele particip la construirea fagurilor, dei sunt situaii cnd i la albine mai n vrst s-a constatat secreia de cear. Acest fapt este datorat faptului c activitile albinelor n familia de albine au o mare plasticitate legat de vrsta acestora dar i de necesitile familiei de albinei.

La momentul secreiei ceara este lichid, solidificndu-se imediat ce ia contactul cu aerul i formnd astfel solziorii specifici. Acestia sunt desprini de albine cu ajutorul picioruelor, apoi sunt frmntai pentru a fi folosii n construcia celulelor.

Greutatea unui solzior este ntre 0,25 i 0,8 mg ceea ce nseamn c pentru 1 kg de cear sunt

necesari ntre 4 mil i 1,25 milioane de solziori.

Pentru a produce 1 kg de cear familia de albine consum n medie 3,5 kg de miere.

Secreia de cear este deci n strns legtur cu activitatea familiei de albinei de albine, practic, producia de cear fiind influenat de activitatea de cules, puterea familiei de albinei, nclinaia genetic, starea fiziologic a familiei de albinei de albine, asigurarea spaiului de cldit.

Compoziia chimic a cerii: fiind un produs de secreie are o compoziie chimic relativ puin variabil, principalele elemente chimice fiind esterii unor acizi specifici (70-72%), acizi liberi (9%), hidrocarburi (12-13%).

Pentru sanatatea omului, ceara de albine conine substane cu efect bacteriostatic i bactericid i se ntrebuineaz n numeroase ramuri ale industriei, n cercetri tiinifice, precum i pentru prepararea fagurilor artificiali.

Se recomand mestecarea fagurelui cu miere precum guma de mestecat n cazul rcelilor, infeciilor cavitii bucale, gt.

OBTINEREA CERII

Ceara poate fi obinut n stupin din mai multe surse:

Reformarea fagurilor vechi.

Trebuie practicat n mod constant, annual, intr-o stupin.

n fiecare an trebuiesc reformai fagurii vechi, negri i nlocuii cu alii noi care s poat fi

crescui n perioadele optime.

Aceasta practic poate fi fcut astfel nct n fiecare an s se reformeze cte din fagurii vechi i practic la 4 ani toi fagurii dintr-o familie de albine sunt complet nlocuii, durata optim de exploatare a fagurilor. Se considera ca un fagure trebuie reformat atunci cand lumina solara nu patrunde prin el.

Se cunoate faptul c fagurii mai vechi sunt surse de boli, iar generaiile de albine care sunt

crescute las n urma lor celule cu diametru din ce n ce mai mic datorit cmuelor rezultate din procesul de ngogoare, acest fapt avnd repercusiuni negative asupra creterii de albine sntoase, de mrime i greutate normal.

Fagurii vechi conin cear curat n proporie diferite n funcie de gradul de nvechire, de

exemplu: fagurii negri conin doar 26% cear, fagurii brun nchis 36%, fagurii de culoare brun

deschis 70%, cei de culoare galben 90%, n timp ce fagurii albi conin 100% cear curat.

Cunoaterea acestor aspecte sunt de mare importan n practica apicol.

Strngerea cpcelelor de cear rezultate n urma extraciei mierii.

Din procesul de descpcire rezult cantiti nsemnate de cear de cea mai bun calitate dat

fiind faptul c aceast cpceal este cear nou produs de albine.

Rztura fgurailor si celulelor crescute n afara ramelor cu fagurii reprezint o alt surs de cear dar nu deosebit de nsemnat.

In acest fel sunt recuperati fgurai sau puni de cear crescute de albine i care mpiedic

apicultorul n desprinderea ramelor i a altor pri componente ale stupului n munca de

inspecie a familiei de albinei.

Folosirea intens a coloniilor pentru creterea fagurilor artficiali i folosirea ramei clditoare (ram fr fagure artificial) reprezint msuri speciale pentru ridicarea produciei de cear de ctre apicultor. Aceste metode sunt aplicate n anumite condiii, dup tehnici specifice, n special cnd exist culesuri naturale, la colonii puternice la care exist semnele legate de secreia cerii (albirea fagurilor la partea superioar). Aceste rame sunt introduse n stup dup ultimul fagure cu puiet pentru a fi cldii

Extragerea cerii din aceste surse de cear se face cel mai des prin utilizarea temperaturii.

Metode:

1. extragerea cerii prin folosirea temperaturii uscate prin utilizarea topitorului solar n stupin, a cuptoarelor pe baz de energie electric sau ali combustibili. Topitorul solar reprezinta un mijloc relativ ieftin de obinere a cerii dar are o eficien relativ sczut n obinerea de cear de calitate deoarece deseori ceara rezultat are reziduuri i trebuie din nou supus unei retopiri prin alte mijloace.

Este util pentru stupinele de mai mici dimensiunica mijloc foarte economic de obinere a cerii

2. extragerea cerii prin utilizarea apei nclzite: utilizarea topitorului cu abur.

extragerea cerii prin topire n ap i presare ulterioar sau concomitent, si separarea fazelor -cear i ap. n acest scop sunt folosite prese de cear i sunt practicabile pentru extracia cerii din fagurii vechi

deoarece asigur extracia ct mai mare a cerii curate din faguri cu procent mai sczut faa cum sunt fagurii vechi.

Pentru extragerea cerii din cpcele, rztur, faguri din rame clditoare sau faguri de bun calitate poate fi utilizat un topitor special conceput pentru extragerea cerii de foarte bun calitate. i aceste topitoare pot fi realizate din materiale inxidabile pentru a pstra calitatea cerii.

Pasul 5 PLANUL DE MARKETING5.1 INCLUDE O CERCETARE DE PIATAPiaa apicol romaneasc

Consumul de miere din Romania ramane inca unul scazut, in ciuda beneficiilor pe care acest produs le are pentru sanatate. La noi, consumul pe cap de locuitor al "alimentului-medicament" este foarte mic, fiind cumparat mai ales pentru proprietatile sale unice. Comparativ, faptele stau astfel: in tara noastra, media anuala a consumului de locuitor este de circa 100-150 de grame, in timp ce in Germania se ridica la 1.500-1.700 de grame. In Romania, se obtin in medie circa 15.000 de tone de miere din care circa 85% este destinata exportului.

Cea mai mare parte este trimisa in Germania, Italia si pe indepartatul continent asiatic, in Japonia, chiar daca tara vecina, China, este cel mai mare exportator mondial de miere de albine. De altfel, este bine cunoscut ca est-europenii importa miere din China pe care o amesteca cu cea romaneasca.

Oferta de pe piata se diversifica de la an la an, iar pe rafturile magazinelor apar noi sortimente cu ingrediente dintre cele mai interesante: miez de nuca, cocktail de fructe, fagure. In curand, in magazine urmeaza sa apara si mierea exotica.

Totusi, mierea poliflora si cea de salcam inregistreaza cele mai bune vanzar deoarece mierea poliflora este o miere din buchet floral, dulce si cu arome specifice florilor de camp, putin mai ieftina, dar foarte bogata in proprietati datorita buchetului floral. Mierea de salcam este o miere de calitate superioara, mai scumpa, dar cu o aroma discreta de salcam, suava si fina la gust.

5.2 Include cateva informatii despre tendintele pietei in industria in care activeziCreterea albinelor reprezint o ocupaie tradiional important n Romnia.

n prezent, datorit polurii i diminurii numrului familiilor de albine la scar planetar, mierea i celelalte produse apicole produse la noi sunt dintre cele mai apreciate n Europa i n ntreaga lume. Romnia este una dintre puinele ri care ofer miere ecologic, iar cererea pentru acest produs este departe de a putea fi acoperit.

Scderea masiv a numrului de familii de albine a cobort producia mondial, precum i calitatea produselor apicole. Apariia de noi boli i duntori i chimizarea excesiv a agriculturii au fcut ca numrul familiilor de de albine sa cunoasc o diminuare dramatic

n multe ri.

Pe de alt parte, creterea fr precedent a populaiei umane este pe cale s declaneze una dintre cele mai grave crize criza alimentar. Cererea este n cretere vertiginoas, iar oferta este din ce n ce mai mic, produsele de substituie, care nu au niciuna din valorile naturale i curative ale produselor apicole, prolifernd.

Cererea tot mai mare pentru produsele apicole i oferta tot mai mic, reprezint oportunitatea unei afaceri cu vnzare garantat.5.3 Care sunt pietele pe care le tintesti

SC APICOLA SRL BACAU Str. Mihai Viteazu - CUI 11069201TARGURI SI PIETE ORGANIZATE

5.4 Planul de produtie al fermei zootehniceSpecii AN 0 AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5

Cap.Productie

kg Cap.Produtie

KgCap. Produtie

kgCapProductie

KgCapProductie

kgCapProductie

kg

ALBINE

MIERE25

fam50024040

Fam.80050

Fam.1.00064

Fam.1.28064070

Fam.1.40070

Fam.1.400

TOTALxxxxXXXXXxxxxx

Pentru anul o s-au luat in calcul la miere productia estimata din Certificatul de producator, iar pentru anul 3 au fost luate in calcul pentru fiecare familie de albine productia:

- 20 kg miere/familie

Mentionam ca in anul 0 cantitatea de ceara obtinuta de la cele 25 familii albine nu este comerilaizata, intrucat se asigura fagurii necesari cresterii numarului de albine, respectiv cresterea productiei si a numarului de UDE-URI.

5.5 Include informatii despre piata tinta a competitorilor tai si despre strategiile lor de marketing

Pe ct de mare este oportunitatea de a dezvolta o ferm apicol, pe att de important este ca marketingul i vnzarea produselor s se fac ntr-un mod activ, ofensiv. Cu ct vor fi mai muli intermediari ntre productor i utilizatorii finali ai produselor, cu att marja de profit a productorului va fi mai mic.

Cutarea clienilor, a oportunitilor, promovarea direct i investiia ntr-un mod de prezentare profesional a produselor sunt ci prin care se poate ajunge s se maximizeze profitul unei ferme apicole.

n Italia fermele depesc frecvent 1000 de familii, ceea ce demonstreaz c apicultura nu mai este doar o ocupaie secundar de familie, ci este o afacere de sine stttoare, organizat astfel nct s valorifice din plin cererea din ce n ce mai mare de produse apicole.

Cnd avem produse de cea mai bun calitate, se impune ca promovarea s fie una deosebit, menit s valorifice avantajul competitiv real de care dispunem.

5.6 Include o strategie detaliata de promovare Componenta a activitatii promotionale a firmei, promovarea vanzarilor poate fi definita drept un ansamblu de activitati, indreptate catre intermediari, vanzatori sau consumatori, in scopul stimularii cresterii vanzarilor, pe termen scurt. Promovarea vanzarilor este situata intre publicitate si vanzarea directa, avand in vedere ca nu se adreseaza nici unei audiente masive, cum este cazul publicitatii, nici unui grup redus de persoane, cum este cazul vanzarii directe. Acest tip de activitate promotionala poate fi utilizat pentru orice tip de produs, in general, dar cunoaste o frecventa mai mare pentru produsele de larg consum.

De obicei, efectele promovarii vanzarilor sunt imediate, dar au un efect limitat in timp. De aceea actiunile de promovare a vanzarilor nu sunt utilizate in mod singular, ci in combinatie cu celelalte forme de promovare, mai ales cu publicitatea.

In majoritatea cazurilor, promovarea vanzarilor vizeaza sporirea desfacerilor pe anumite piete, in anumite perioade de timp, in situatii de exceptie etc., alaturand in acest scop procesului de vanzare o serie de facilitati adresate direct cumparatorilor potentiali.

Se poate spune ca actiunile de promovare a vanzarilor prezinta trei caracteristici importante si anume:

comunicarea - ele capteaza atentia consumatorului si, de obicei, ii ofera acestuia informatii care l-ar putea orienta catre produsul respectiv;

stimulentul - ele incorporeaza o oarecare concesie, ispita sau contributie care au o anumita valoare pentru consumator;

invitatia - ele includ o invitatie clara de a incheia tranzactia pe loc.

In demersul sau de promovare a vanzarilor, un agent economic se poate adresa urmatoarelor grupuri distincte:

vanzatorilor, care alcatuiesc reteaua de vanzari si care pot fi controlati in mod direct de catre producatori;

intermediarilor, care faciliteaza transferul produsului de la producator la consumatorul final;

Daca tinta unui program de promovare a vanzarilor este reprezentata de vanzatori sau intermediari, cele mai adecvate instrumente utilizate sunt animarea in reteaua proprie de puncte de vanzare, respectiv animarea in retelele externe de vanzare, indeosebi la nivelul detailistilor. Se face apel la instrumente precum: reduceri acordate la lansarea pe piata a produsului, reduceri la cumpararea unor cantitati mari, oferirea gratuita a unor produse, acordarea de premii, mostre gratuite, concursuri, vizite organizate etc.

prescriptorilor, care recomanda, cu autoritate si in cunostinta de cauza, produsul. Cele mai eficiente instrumente care pot fi utilizate, in acest caz, sunt: oferirea unor mostre, organizarea unor seminarii sau conferinte, vizitarea unor fabrici etc.;

consumatorilor finali, in cazul carora cele mai cunoscute instrumente de promovare a vanzarilor sunt: cupoanele, soldurile, concursurile, mostrele, degustarile, demonstratiile etc.

Principalele actiuni de promovare a vanzarilor pe care le poate intreprinde un agent economic sunt:

reducerea preturilor (tarifelor);

vanzarile grupate;

concursurile promotionale;

publicitatea la locul vanzarii;

merchandisingul;

cadourile promotionale.

a. Reducerea preturilor are un efect psihologic important asupra clientilor potentiali, ea fiind receptata ca un gest de bunavointa din partea ofertantului si ca o dovada a pozitiei solide a acestuia pe piata. In activitatea practica, reducerile de preturi pot fi utilizate:

ca mijloc de eliminare a retinerilor de la cumparare ale anumitor categorii de consumatori;

pentru scaderea sau chiar lichidarea stocurilor de produse lent sau greu vandabile;

pentru mentinerea vanzarilor la un nivel normal de eficienta in perioadele cand se constata un reflux al cererii;

pentru lichidarea stocurilor la produsele care urmeaza a fi inlocuite cu altele noi.

b. Vanzarile grupate reprezinta ansamblul de tehnici promotionale ce vizeaza vanzarea simultana sau succesiva a doua sau mai multe produse la un pret global, inferior celui rezultat prin insumarea preturilor individuale. Aceasta modalitate de promovare a vanzarilor prezinta avantaje atat pentru producator (care are posibilitatea de a-si vinde si produse mai putin solicitate), cat si pentru consumator (care are posibilitatea de a realiza unele economii banesti).

c. Concursurile promotionale constituie o modalitate ofensiva de popularizare a ofertei unor agenti economici producatori sau firme comerciale (prezente in calitate de sponsori), prin crearea in jurul lor a unei atmosfere de interes in randul publicului, care sa favorizeze procesul de vanzare .

Dupa continutul si modul lor de organizare, concursurile pot avea ca principale obiective:

cresterea consumului;

atenuarea sezonalitatii vanzarilor;

lansarea de noi modele ale produsului;

stimularea distribuitorilor;

contracararea actiunii promotionale a concurentilor;

depistarea de noi adrese pentru publicitatea directa;

descoperirea de argumente specifice ce pot fi utilizate in actiunile de promovare etc.

d. Publicitatea la locul vanzarii cuprinde ansamblul de tehnici de semnalare, in cadrul unitatilor comerciale, pentru a atrage, orienta si dirija interesul clientelei spre un anumit raion, produs sau oferta, utilizand in general mijloace auditive (sonore) pentru a readuce in memoria cumparatorilor potentiali o marca, un produs, o unitate, precum si pentru a anunta o oferta promotionala.

Utilizand o serie de tehnici distincte, actiunile de publicitate la locul vanzarii urmaresc sa transforme motivatia de cumparare in act de cumparare efectiv, sa personalizeze unitatile comerciale si sa revitalizeze punctele de contact ale ofertantului cu consumatorii potentiali.

e. Merchandisingul cuprinde un ansamblu de tehnici utilizate in procesul comercializarii, cu un rol promotional unanim acceptat, care se refera la prezentarea in cele mai bune conditii (materiale si psihologice) a produselor si serviciilor oferite pietei.

In general, tehnicile specifice de merchandising se refera la:

modalitatile optime de amplasare a produselor in spatiul de vanzare, pe suporturile lor materiale;

acordarea unei importante deosebite factorului vizual in vanzare;

crearea unei imagini pozitive a unui produs in procesul de vanzare, prin intermediul altor produse (crearea unei complementaritati intre produse, cu efecte pozitive asupra imaginii generale).

Tehnicile de merchandising enumerate anterior sunt utilizate cu precadere in retelele comerciale cu amanuntul. Aceste tehnici joaca de asemenea un rol foarte important si in cazul unor manifestari expozitionale, in cadrul carora ofertarea combinata a produselor apartinand mai multor agenti economici poate genera o crestere a volumului contractelor economice.

f. Cadourile promotionale, folosite ca mijloc de vanzare sau ca subiect de publicitate, privesc facilitatile (favorurile) pe care vanzatorul intelege sa le acorde cumparatorului, oferind prime, obiecte sau servicii cuprinse in pretul de vanzare al unui produs sub forma unor sume modice in cadrul unor concursuri, jocuri sau loterii.

Cel mai bun lucru pe care l poi face pentru a crete

vizibilitatea companiei este s vinzi produse sau s oferi servicii de calitate, pe care piaa le dorete urmand ca apoi folosind mijloacele potrivite de promovare sa ajungi la rezultatele dorite.

Flyer-ele sunt o alegere buna pentru servicii si produse de valoare mare, sau in cazul lansarii unei afaceri.Corect plasate, sunt un mijloc de promovare eficient.Forta reclamelor plasate pe mijloacele de transport este in general subestimata: aceasta modalitate este destul de eficienta iar potentialul sau ridicat, in primul rand datorita folosirii ei limitate, dar si datorita expunerii destul de mari a reclamei. O alegere buna este promovarea pe mijloacele de transport in comun (in orasele aglomerate), pe liniile lungi si care traverseaza zonele cel mai intens circulate.Campaniile de emailing: sunt o metoda ieftina, dar foarte eficienta de promovare si vanzare pe care o vom folosi, deoarece aceste campanii pot fi facute targetat si personalizat, avand o putere mare de convingere.

Direct mailing-ul (DM) in cadrul strategiei de promovare: este potrivit in special daca furnizati servicii, atunci cand lansati un nou serviciu. Presupune costuri mult mai ridicate fata de emailing. Pentru serviciile cu abonament lunar, o varianta mai putin costisitoare, dar deseori si cu impact mai redus, o constituie bill insert-urile (flyer-ul promo este introdus in plicul de factura sau informatia este tiparita direct pe spatele facturii).Televiziunea este un mediu publicitar care a cunoscut o dezvoltare exploziva in ultimele decenii, asigurand o combinatie unica a sunetului, imaginii si miscarii.

Mesajele transmise prin intermediul televiziunii ajung la intreaga populatie. Acest mediu se caracterizeaza prin naturalete, selectivitate geografica, costuri ridicate, viteza mare de transmitere a mesajelor, scaderea eficientei datorita schimbarii canalului atunci cand se transmite publicitate

5.8 Instrumentele de promovare pe care vrei sa le folosesti ca sa iti cresti Cifra de afaceri.

Obiective ale promovarii vanzarilor: - atragerea atentiei consumatorilor privind oferta firmei, castigarea de noi clienti; - crearea unor noi ocazii de cumparare, incitare la achizitie imediata sau dintr-un anumit magazin, aducerea marcii in atentia consumatorilor;- cresterea loialitatii: confirmarea alegerii facute si incurajarea cumparatorilor sa sporeasca numarul si cantitatea achizitiilor;- largirea distributiei: atrage atentia unor noi detailisti sau angrosisti asupra produsului- targurile si manifestarile comerciale internationale, nationale si locale, concursurile de vanzari intre distribuitorii firmei sau intre membrii fortei de vanzare, obiecte promotionale personalizate etc.5.8 Preturi estimative aferente

Mierea - 8 lei/kg miere 5.9 ANALIZA SWOT Puncte tari

Firma o sa se evidentiaze prin calitate superioara a produselor comercializate cu scopul satisfacerii clientilor.

Utilizarea unei tehnologii moderne in vederea cresterii productivitatii.

Atitudinea pozitiva a firmei in vederea imbunatatii continue a calitatii produselor.

Realizarea de campanii de promovare intense si eficiente.

Deschiderea unei expozitii permanente la sediul firmei.

Cunoasterea concurentilor

Varietatea produselor duce la acoperirea unui segment mai mare de piata.

Personal amabil, instruit si capabil de a oferi suport in scopul consilierii clientilor.

Puncte slabe

Firma dispune de resurse financiare limitate

Cresterea pretului de achizitie la stupi si accesorii

Lipsa de experienta in domeniu a personalui.

Oportunitati

Preocuparea crescuta a populatiei pentru sanatate si preocuparii asupra consumarii de produse naturale.

Obtinerea de finantari de la Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala

Intratrea pe alte piete : interne si externe

Participarea la targuri nationale, internationale si expozitii.

Receptivitatea populatiei.

Amenintari

Descresterea demografica duce la o scaderea a consumului de produse apicole.

Fiscalitatea si birocratia duce la influentarea dezvoltarii

Intrarea pe piata a noi competitori directi si agresivi.

Cresterea preturilor la tratamente pentru albine.

Deschiderea pietei nationale pentru produse straine.

Concurenta crescuta.

Conditii meteorologice nefavorabile.

Imbolnavirea albinelor.

5.10 Include o lista a competitorilor principali

Principalele companii de pe piaa de miere sunt Apis Prod, Apidava, Apicola Pastoral Georgescu, Apimond i Akybud.Pasul 6 -Echipa

6.1 Cati salariati intentionezi sa angajezi?

-7 angajatiSecretara

Diretor Tehnic

Diretor Comercial

Apicultori-2Soferi -2

Contabil

Paznici - 2

6.2. Organigrama

Administrator: Preotu Adriana- AlexandraSecretara: Maties Anca

Director Comericial: Munteanu Irina

Director Tehnic : Lungu Daniela

Contabil: Maties Anca

Oameni lucratori: Anghel Alexandra, Ardeleanu MihaelaAmbalare: Anghel Alexandra, Ardeleanu MihaelaSoferi: Tomozei Neculaie, Munteanu Irina

Paznici: Tomozei Neculaie, Lungu Daniela

6.2 Descriere a fiecarui post 1.FI de POST-DIRECTOR COMERCIAL

aferent contractului de munc nr. .230 din data de 19.06.2012

Denumire post: Director Comercial

Locul desfurrii muncii: la sediul central al companiei

Departament: Comercial

Subordonare: Administratorul

Numele si prenumele salariatului: Munteanu Irina Numele sefului ierarhic: Preotu Adriana- AlexandraSupervizare: Supervizeaz activitatea angajailor departamentului Comercial (3 paznici unul fiind i sofer,1 contabil )

Relaii funcionale: cu angajaii departamentelor Financiar-Contabil,

Scopul postului: titularul postului are rolul de a asigura aplicarea corect a procedurilor operaionale de achiziii i livrare.

Activiti principale:

Urmrirea zilnic a activitii personalului aflat n subordine pentru asigurarea aplicrii corecte a procedurilor operaionale de achiziii i livrare;

Organizarea departamentului Comercial pe criterii de cost efficiency, n vederea optimizrii activitii de aprovizionare/livrare a mrfii ctre SC APICOLA SRL

Sarcini i ndatoriri specifice:

Asigurarea buclei de feed-back n urmrirea aplicrii procedurilor comerciale i a stocurilor optime;

Stabilirea unor relaii bune cu furnizorii, pentru rezolvarea n timp util i n bune condiii a tuturor problemelor ocazionale;

Prospectarea pieei de profil i a condiiilor de achiziii/livrare n vederea optimizrii continue a stocurilor, avnd ca scop final obinerea unei rotaii bune ale acestora i realizarea de profituri (protecia marginii).

Responsabiliti ale postului:

Rspunde pentru calitatea negocierii contractelor/actelor adiionale cu furnizorii;

i asum responsabilitatea pentru propunerile de noi furnizori, dup ce a verificat poziia n pia i standardele serviciilor oferite de ctre acetia;

Rspunde pentru calitatea activitii personalului aflat n subordine i pentru fluxul operaional la nivelul departamentului pe care-l conduce.

Specificaiile postului:

Studii obligatorii: universitare economice;

Bun cunoatere a mediului concurenial de afaceri;

Experien n domeniul comercial de minim 4 ani;

Foarte bune cunotine de limb englez;

Spirit de observaie, dinamism, gndire comercial, eficien;

Excelente abiliti de utilizare a computerului (Word, Excel);

Experiena ntr-o funcie de conducere i de coordonare constituie un avantaj;

Reale i excelente abiliti de comunicare i negociere.

Deplasri

Frecvena: frecvent

Condiii asigurate: diurn, cazare, transport

Relaiile cu alte departamente:

descrise n Regulamentul de organizare i funcionare i Regulamentul de ordine interioar

Condiii de munc:

- munca este complex, preponderent de birou;

- program normal de lucru, uneori prelungit.

Salarizare: Salariul brut lunar este de 2000RON lei noi, la care se adaug sporurile negociate.

Faciliti: main de serviciu, telefon mobil, laptop.

Sanciunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor prevzute n fia de post sunt descrise pe larg n Regulamentul intern (ROI).

2.SECRETARA Numele si prenumele salariatului: Maties Anca

NUME SI PRENUME SALARIATSe subordoneaza:ADMINISTRATORULUI; Numele sefului ierarhic: Preotu Adriana- Alexandra

Relatii functionale:

Secretara colaboreaza cu: - ceilalti angajati ai firmei; - Serviciul financiar-contabil pentru confirmarea evidentei stocurilor - Coordonatorul departamentelor de marketing si secretariat

Pregatirea si experienta:

Studii: -absolvent al invatamantului superior sau mediu; Vechime: -sa probeze o vechime de cel putin 3 ani in domeniu; Cunostinte: -sa posede cunostinte de calculator; Aptitudini: -inteligenta (gandire logica, memorie, capacitate de analiza si sinteza); -capacitate de a prelucra informatiile, de a le interpreta si de a le valorifica prin furnizarea de date prelucrate altor factori decizionali; -corectitudine, tenacitate, seriozitate, atitudine principiala in relatiile cu oamenii; Atitudini: - receptivitate, spirit de echipa (sincer,dispus la colaborare)

Autoritate si libertate organizatorica:

Daca este cazul

Responsabilitati si sarcini:

Secretara desfasoara urmatoarele activitati: - Intocmeste si actualizeaza baza de date; - Intocmeste oferte de marfuri; - Acorda asistenta d.p.d.v. tehnic si comercial clientilor si potentialilor clienti; - Tine evidenta stocurilor; - Intocmeste fisele de magazie - Intretine relatiile cu clientii din portofoliu; - Primeste vizitatorii; - Asigura protocolul; - Participa la sedintele saptamanale organizate in cadrul firmei; In limita timpului disponibil si in conformitate cu dispozitiile primite participa la indeplinirea atributiilor generale privind vanzarea marfurilor. 3.DIRECTOR TEHNIC

DEPARTAMENT: TEHNIC Obiectivul specific al muncii:

organizarea activitatii departamenului tehnic;

supervizarea activitatii personalului din cadrul departamentului tehnic;

elaborarea programelor de modernizare tehnologica;

dotarea tehnica adecvata activitatii societatii, oferirea de consultanta si consiliere tehnica de specialitate;

Integrarea postului de munca in structura organizatorica:

1. postul imediat superior: director general adjunct;

2. postul imediat inferior: asistent tehnic;

3. subordonari: - are in subordine: personalul din cadrul departamentului tehnic;

- este inlocuit de: director general adjunct;

- inlocuieste pe: directorul de productie; relatii: - ierarhice:director general, director general adjunct; - functionale: director economic, director marketing si vanzari, director logistica, director resurse umane, director productie, consilier juridic, asistent manager;

Conditii materiale ale muncii: instrumente specifice activitatii de birou: laptop, imprimanta, fax, telefon mobil;

masina de serviciu;

Sarcini si atributii ale postului de munca: coordonarea activitatii departamentului tehnic, acordarea de consultanta si consiliere tehnica directorului general adjunct in vederea luarii unor decizii eficiente in ceea ce priveste organizatia;

intocmeste ofertele de pret pentru consultanta tehnica;

colaboreaza cu directorul general adjunct in vederea organizarii comisiei de receptie a proiectelor executate si verifica periodic in teren exactitatea datelor din procesele verbale de receptie;

asigura intocmirea siuatiilor lunare a situatiilor de plata partiale sau definitive, pentru proiectele executate;

asigura urmarirea proiectelor executate in ceea ce priveste incadrarea lor in permisele de executie (graficul de executie) si clauzelor contractul de executie a proiectului;

verifica intocmirea corecta a devizelor proiectelor de executie pentru lucrarile contractate;

asigura consultanta tehnica in alegerea solutiilor constructive in ceea ce priveste ofertele finale catre clienti;

luarea de masuri in domeniul protectiei muncii sub aspectul instruirii personalului si examinarii asupra cunostintelor acestuia;

orice alte sarcini trasate de superiorii ierarhici in functie de necesitatile organizationale/departamentale in limitele de competenta ale postului ocupat;

Pregatirea necesara postului de munca:

de baza:superioare in domeniul tehnic de activitate;

de specialitate: constructii;

cursuri speciale: operare Pc, limbi straine, management organizational;

Competentele postului de munca: Cunostinte si deprinderi:1. cunostinte tehnice in domeniul constructiilor;

2. cunostinte in domeniul managementului organizitonal;

cerinte aptitudinale:1. nivel de inteligenta: mediu - superior (capacitate de analiza si sinteza, judecata rapida);

aptitudini speciale:1. capacitate de a intelege mesajul verbal, scris;

2. memorie dezvoltata, capacitate de retinere a informatiilor;

3. usurinta in exprimare;

4. flexibilitate in gandire;

5. deductie logica;

6. orientare spatiala;

7. atentie concentrata si distributiva;

4. Postul: CONTABIL2. Cerinte:

Studii: -absolvent al invatamantului superior economic de specialitate;

Vechime: -sa probeze o vechime de cel putin 3 ani in domeniu, cuprinzand toate aspectele activitatii financiar-contabile;

Cunostinte: -sa posede cunostinte temeinice in ceea ce priveste sistemul organizatoric si financiar-contabil;

-sa posede cunostinte solide in ceea ce priveste legislatia in vigoare privind domeniul financiar-contabil;

-sa probeze o buna cunoastere a conducerii contabilitatii computerizate;

Aptitudini:

-inteligenta (gandire logica, memorie, capacitate de analiza si sinteza);

-capacitate de organizare si conducere a activitatii serviciului;

-capacitate de a prelucra informatiile, de a le interpreta si de a le valorifica prin luarea de decizii sau prin furnizarea de date prelucrate altor factori decizionali;

-corectitudine, tenacitate, seriozitate, atitudine principiala in relatiile cu oamenii;

Atitudini:

-obiectivitate in aprecierea si analiza situatiilor economice, financiare si sociale, receptivitate, spirit de echipa (sincer, dispus la colaborare)

3. Relatii:

Ierarhice:

-este subordonat Directorului General;

-are in subordine personalul compartimentului economic

Functionale:

-are relatii de serviciu cu toate serviciile, birourile si alte entitati functionale;

-are relatii cu persoane juridice si persoane fizice care au tangenta cu sfera sa de activitate.

4. Atributii, competente si responsabilitati:

-organizeaza, indruma, conduce, controleaza si raspunde de desfasurarea in mod eficient a activitatii financiar-contabile a societatii in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare;

-asigura, organizarea si gestionarea in mod eficient a integritatii intregului patrimoniu al societatii in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare si normele sau reglementarile interne ale societatatii;

-organizeaza si coordoneaza contabilitatea operatiilor de capital, contabilitatea imobilizarilor, contabilitatea stocurilor, contabilitatea tertilor, contabilitatea trezoreriei, contabilitatea cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor, contabilitatea angajamentelor si altor elemente patrimoniale, contabilitatea de gestiune in conformitate cu legislatia in vigoare;

-urmareste respectarea principiilor contabile si ale evaluarii patrimoniului (prudentei, permanentei metodelor, continuitatii activitatii, independentei exercitiului, intangibilitatii bilantului de deschidere, necompensarii);

-organizeaza si coordoneaza controlul financiar preventiv, stabilind operatiunile si documentele ce se supun controlului financiar preventiv, precum si persoanele care exercita acest control;

-raspunde de consemnarea corecta si la timp, in scris, in momentul efectuarii ei, in documente justificative a oricarei operatii care afecteaza patrimoniul societatii si de inregistrarea cronologica si sistematica in evidenta contabila a documentelor justificative in conformitate cu prevederile legale in vigoare;

-raspunde de stabilirea corecta a documentelor care se intocmesc si de circuitul lor in cadrul societatii. Pe document se va trece in mod obligatoriu numele, prenumele si functia celui care il intocmeste, semneaza si raspunde de realitatea datelor trecute in acestea;

-raspunde de efectuarea inventarierii generale a patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin odata pe an, pe parcursul functionarii sale, in orice situatii prevazute de lege si de cite ori directorul general al societatii o cere;

-organizeaza si participa la intocmirea lucrarilor de inchidere a exercitiului financiar-contabil, la operatiunile de inventariere a patrimoniului urmarind modul de valorificare a rezultatelor inventarierii;

-raspunde de evidenta formularelor cu regim special;

-organizeaza controlul asupra operatiilor patrimoniale;

-raspunde de respectarea disciplinei de casa, a regulamentului operational de casa si a celorlalte dispozitii privind operatiunile cu numerar, efectuind personal sau prin alta persoana imputernicita, cel putin lunar si inopinant controlul casieriei, atit sub aspectul existentei faptice a valorilor banesti cit si sub aspectul securitatii acestora;

-asigura si raspunde indeplinirea la termen a obligatiilor societatii fata de bugetul statului si terti in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare;

-supervizeaza implementarea procedurilor de contabilitate cu ajutorul programului informational;

-supravegheaza reconcilierea si inchiderea conturilor;

-asigura si raspunde de elaborarea balantei de verificare la termenele stabilite de legislatia in vigoare;

-efectueaza analiza financiar contabila pe baza de bilant, pe care o prezinta in consiliul de administratie si respectiv adunarii generale a asociatilor;

-este consultat de catre entitatile functionale ale societatii in legatura cu problemele referitoare la activitatea serviciului;

-este consultat de catre conducerea societatii in probleme care sunt de competenta serviciului;

-avizeaza lucrari pe probleme de contabilitate a stocurilor, de urmarire, evidenta, decontari, cheltuieli-venituri, bilant, analize de sistem, tehnica de calcul;

-participa la sustinerea si discutarea lucrarilor elaborate in cadrul serviciului;

-intocmeste aprecieri asupra activitatii desfasurate de personalul din subordine si propune pentru promovare si stimulare materiala pe cei mai buni;

-reprezinta societatea in cazurile incredintate prin delegare;

-raspunde de eficienta si calitatea lucrarilor executate in cadrul serviciului la termenele stabilite prin reglementari interne sau prin alte acte normative;

-raspunde de buna pregatire profesionala a salariatilor din subordine si propune masuri pentru perfectionarea cunostintelor acestora;

-raspunde de respectarea programului de lucru si a disciplinei