mocăniţa hunedoara - istoria, efortul de salvare şi reconstrucţie

8/8/2019 Mocăniţa Hunedoara - Istoria, efortul de salvare şi reconstrucţie

http://slidepdf.com/reader/full/mocanita-hunedoara-istoria-efortul-de-salvare-si-reconstructie 1/46



Prima poriune de caleferat îngust a fostconstruit pentru a reduce

costurile de transport deminereu din mina dinGelari la furnalul dinGovjdia. Construciatronsonului Retioara-

Govjdia a durat din1866-1871 iar în aceaperioad s-au spatgalerii care legau minasubteran din Ghelari cu

valea Retioarei i s-auconstruit planuri înclinatei s-a construit o staie desortare i concasarepentru minereuri.



Distana de lastaia de

sortare iconcasoare lafurnalul de laGovjdia erade 5120m cu

ecartament de633mm i cuine de fontde 9 kg/metruliniar.

Transportul seefectua cuvagonei traide cai pe ine.



Dup construcia Uzinelor De Fier dinHunedoara, cele dou sisteme de funiculare

care asigurau tranportul de minereu ferosdinspre Ghelari spre uzin s-au dovedit a fiineficiente dup pornirea celui de al patruleafurnal. Astfel s-a decis extinderea imodernizarea liniei existente i lrgindu-iecartamentul de la 633mm la 760mmecartamentul folosit de locomotivele cu aburi.

Astfel lucrrile de extinderea liniei au început în1896 când s-au construit înc dou tunele, unul

de 42m în curb i 747 metrii lungime carefcea legtura cu vile zlatiului i govjdiei i11 poduri metalice, printre care dou poduri încurb i un viaduct de 114 metrii peste valea

zlatiului.



Tunelele Sunt trei tunele pe traseul mocniei:

Primul tunel în curb lung de 41 m, întreRetioara i Crciuneasa cu cealalt gurastupat în halda de steril. Acest tunel

dateaz din 1871.



Dopul de steril care astup un capt al tunelului:



Al doilea tunel se afl

lâng ctunul Tulea ieste un tunel în curblung de 42 metrii,cptuit cu piatr i

dateaz din 1900.



Al treilea tunel este cel mai lung dintre toate.Msurând 747m în lungime este cel mai lungtunel de cale ferat îngust.

Spturile au durat 15 luni. În timp ce alteechipe lucrau la terasament. Dou echipe au

început fiecare într-o parte a muntelui, întâlnindu-se în mijloc. Tunelul a fost cptuitcu piatr pe o jumtate i cu crmidigneasc+beton pe cealalt jumtate, cu

refugii spate din 50 în 50m. Tunelul face legtura prin munte între vile

Zlatiului i Govjdiei i dateaz din 1900.



Podurile, podeele i viaductul

Din cauza terenului pe care parcurgeatraseul mocniei s-au construit mai multepoduri i podee metalice. Toate îmbinrile

erau nituite întruncât nu exista înc pevremea respectiv sudura. Viaductul pestevalea Zlatiului a fost cel mai dificil deconstruit, pentru construcia viaductului s-

au construit picioarele bucat cu bucat dinpiatr spart, dupaceea s-a ridicat o scheltemporar pentru muncitorii care asamblau

partea metalic tot bucat cu bucat.



Viaductul cel mare peste valeaZlatiului: În construcie, Dupfinaizare i dup ce a fost înlocuit în 1989 pentru a suporta greutimai mari.



Pe viaductul cel mare:



Deseneleviaductului

înainte idup ce afost înlocuit.



Podurile în curb

Erau trei poduri în curb: unul laRetioara, cellalt în spatele fabricii

de la Zlati i înc unul aproape deCastelul Corvinilor. Fiecare pod eraualctuit din trei elemeni metalici care

erau construite prin nituire i aveau doipiloni construii din piatr spart lipitcu beton.



Podeele Lâng ctunul Tulea s-au montat 3 poduri metalice pe

stânci fiecare avea 12-15 metrii lungime. Înc dou podeemai erau montate la satul Govjdia i mai sus de Govjdia.



Gri i cantoane

Pe traseul mocniei erau trei gri: gara micsau Gara de vest Hunedoara, Gara Govjdia istaia final de la Retioara i ulterior Crciuneasa din 1970.

Lâng Zlati erau dou cantoane: cantonul nr. 1³Zlasa´ i cantonul nr. 2 ³Coco´.

În ctunul Cna din valea Govjdiei eracantonul nr. 3 ³Catana´.

O halt era i la ctunul Tulea i mai sus lactunul Ndrab.



Cldirea cantonului nr. 1 ³Zlasa´ a fost demolat dup ce s-a construit fabrica dedolomit de lâng Zlati

Cldirea original a cantonuluinr. 2 ³Coco´ de lâng Zlati.<

Cldirea cantonului nr. 3³Catana´ de la ctunulCna. >



Depoul Depoul original a fost la satul Govjdia care a fost

demolat. În anii ¶50 s-a construit un depou pentru locomotive

de cale ferat îngust la Hunedoara. Pân în 1990 la depou au lucrat peste 120 de

angajai cu tot cu personalul de întreinere.

Din anii ¶50 pân la începutul anilor ¶80 aicierau inui 11 locomotive cuaburi tip Reia.

Fiind înlocuite cu 6locomotive diesel-hidraulice tip L45H de lauzinele 23 August dinBucureti.



Podul cel mare pestevalea zlatiului înconstrucie în vara anului

1900. În data de 29 Septembrie1900 s-a inut ceremoniade inaugurare laRetioara i tot atunci afost deschis circulaiei

pentru a deservi dreptcale ferat de intereslocal cu regim detransport mixt (cltori imateriale)

Linia original s-a extinscu înc 10360 m astfellungimea total ajungândla 15480m, cu trei tunele,trei gri i 5 cantoane(halte).



Cea mai mare ramp pe

linie este de 2,7% i înstaii de 2,5%. Cea maimic raz de curb pe linieeste de 50m i în staii de40m. Greutatea inelor de

oel este de 13,75kg/metruliniar. Traversele au fostaezate cu distan mic

între ele luând în calculgreutatea de 2,5 Texercitat de fiecare roatal trenului s nudepeasc 1T/cm2.



Disatana dintre liniimsurat din mijloc la

mijloc s fie între2,2m i maxim 3m. Aceast distan serefer la distana între

linii din gri.Traversele eraufcute din stejar culungimea de 1,5m;

înlimea de

12cm; limeainferioar de 20cmi limea superioarde 14cm.



În anii ¶50 s-au schimbat vechilelocomotive cu aburi cu 11 locomotive noi

de 300 cp, v.max 30 km/h, ecartament de760mm fabricate la uzina din Reia.



Din 1900 pân în1970 pe aceast linies-a crat minereul de

fier din Retioaraspre combinatulsiderurgicHunedoara. Dup1970 s-a închis staia

de la Retioarapentru c un alt tunels-a spat din 1963-1967 care fcealegtura direct cu

mina subteran dinGhelari i uzina deprocesareaminereurilor dinTeliuc.



În 1967 s-a deschiscariera de talc, calcar i dolomit dinCrciuneasa i s-a

renunat complet lastaia final de laRetioara i s-auadunat inele de caleferat pe o lungime de

3 km între Retioara iCrciuneasa. Totatunci s-a construit ofabric de procesareadolomitei calcarului i

talcului lâng satulZlati.



În anii ¶80 s-aschimbat parcul delocomotive i s-au

adus locomotivediesel-hidraulice de450 cp tip L45H de lauzinele 23 august dinBucureti.

Linia ferat îngustde 13 km dintreHunedoara i carierade la Crciuneasa afuncionat pân în

vara lui 1999. Dupce s-a oprit fluxulprimar dincombinatul siderurgicHunedoara.



Dei serviciul decltori a

funcionat din1900-1990câteodat semai fceau

excursiiorganizate lacerere i înrest cltoreau

doar muncitoriicare lucrau laCrciuneasa.



Dup închiderea fluxuluiprimar din combinatulsiderurgic Hunedoara în

vara anului 1999, linia s-a pstrat în conservarepân în primvara anului2001 atunci s-a luatdecizia de ctre

conducerea fabricii de laZlati s se caseze toatlinia lung de 11 km întreCrciuneasa i fabrica dela Zlati cu tot cu podurile

i podeele metalice. Totodat s-au casat saus-au vândut i vechilelocomotive cu aburi,vechile vagoane de

cltori i de materiale.



Dup casarea linieidintre Crciuneasa iZlati în 2001 am mai

rmas 2,3 km de caleferat îngust între garamic din Hunedoara ifabrica de var de laZlati.

Fabrica de la Zlati atrecut de la prelucrareadolomitei la prelucrareacalcarului în var.

Calcarul se aduceapân la gara mic cucamioanele de unde se

încrcau în vagoane ise transportau la fabricade la Zlati.



Ultimul tronson de caleferat îngust afuncionat pân în

toamna 2007 cândfabrica de la Zlati armas fr comenzi. Învara lui 2009 noua

conducere de la fabricade var de la Zlati adecis c nu mai esterentabil transportul

calcarului cu trenul idin raiuni economice atrecut la dezafectareaultimului tronson de

cale ferat îngust



Tot atunci s-au vândut materialele rulatne: cele 10vagoane de piatr i ultimele dou locomotive dieselhidraulice tip L45H la Atelierele Centrale din

Cricior.



Eforturile de salvare La aflarea deciziei luate de ctre conducerea fabricii de la

Zlati. Tinerii din Hunedoara au organizat multe aciuni deprotest scandând modul de distrugere a istoriei.

Acest eveniment a fost mediatizat la ziare i înteleviziunea local i naional.



Nu poluai castelul

Nu distrugei mocnia

Ecologizai zona

Salvai Mocnia



Presiunile tinerilor pentru a salva mocnia a lsatautoritile reci i distrugerea a continuat pân s-avândut tot ce se putea vinde. Totui a rmas viaductulcel mare care prezenta dificulti la dezafectare. Încun pode metalic a rmas la satul Govjdia pentru ca fost salvat de localnici.



Tinerii hunedoreni nu s-au lsat btui aa c au insistat încontinuare punând presiune pe autoriti. Efortul lor a datroade. În Iunie 2010 o comisie trimis din partea ministeruluiculturii s evalueze acest obiectiv ca s fie clasat în regim

de urgen ca monument istoric de categorie tehnic. ³Dindata de 21 Iulie 2010 Comisia Naional pentru MonumenteIstorice din cadrul Ministerului Culturii a declarat dreptmonument istoric linia de cale ferat îngust care lega odatGara Mic a Hunedoarei de furnalul de la Govjdie. Statutul

este acordat doar pe durata unui an, timp în care autoritilelocale trebuie s întocmeasc un dosar cu acte în bazacruia linia s poat fi apoi clasificat definitiv dreptmonument istoric. Specialitii în domeniu spun ca aceastaare anse reale s devin chiar monument de categoria A,cum sunt catalogate obiectivele istorice de interes naional

i internaional´ A declarat Clin Cornea reprezentantulComisiei Naioale pentru monumente istorice din cadrulministerului culturii.



Efortul de reconstrucie

Deocamdat am rmas cu promisiunileautoritilor c vor face dosarul pentru clasareaca monument istoric de categoria A.

Am primit i promisiunea c vor face un proiectpentru finanare european pe axa 5 ca s sepoat reconstrui linia.

Sperm ca autoritile s se in de cuvânt i saplice tot ce au promis ca s se dezmoreascturismul în aceast zon.



La Mokra-Gora din Serbia a fost o linieferat îngust care a avut aceiai soart ca

i linia noastr. O aciune de promovaresalvare a avut loc acolo organizat delocalnici i pasionaii de istorie. Autoritilei-au dat seama c linia reconstruit ar

putea contribui la dezvoltarea turistic ieconomic acelei zone. Au trecut la reconstrucia liniei care a durat

2 ani cu toate lucrrile. Azi se bucur de

peste 120.000 turiti pe an. Acel exemplu sârbesc s-ar putea aplica i

aici cu mare uurin. Este nevoie doar de

vroina autoritilor.



Reconstrucia liniei ar aduce beneficiiHunedoarei i ar ajuta la dezvoltareaturismului într-o zon cu o rat mare aomajului.

Strinii ar da bani serioi pentu a circula cumocni veche într-un peisaj

nemaipomenit. Reconstucia liniei ar avea i valoareistoric i sentimental, maiales lapersoanele care au cltorit cu ea maidemult. Nostalgia cltoriei cu un trenulede epoc într-un peisaj spectaculos este denepreuit.

mocăniţa hunedoara - istoria, efortul de salvare şi reconstrucţie

Documents