echipa de cautare salvare volumul 1 revazut
TRANSCRIPT
MINISTERUL SĂNĂŢIICENTRUL NAŢIONAL DE PREGĂTIRE ÎN
“MANAGEMENTUL MEDICAL AL DEZASTRELOR”
Dr.STEINER NICOLAE ing. RADU ANDRICIUCCol. Drd. PETRE TRANDAFIR Col. Drd.LIVIU-VIOREL NEMEŞ
ECHIPA DE CĂUTARE-SALVAREVolumul I ediţia II-a revăzută
Şeful Modulul echipei de comandă
SAR
Modulul Modulul Modulul Modulul WMD pirotehnic transmisiuni logistic
Modulul Modulul Modululcăutare-salvare de decontaminare medical
Editura MPM Edit ConsultBUCUREŞTI 2003
2
3
MINISTERUL SĂNĂŢIICENTRUL NAŢIONAL DE PREGĂTIRE ÎN
“MANAGEMENTUL MEDICAL AL DEZASTRELOR”
Dr.STEINER NICOLAE ing. RADU ANDRICIUCDoctor în ştiinţe medicale Specialist în managementul
Medic primar resurselor deMembru de onoare al N.D.M.S.-USA apărare
Col. Drd. PETRE TRANDAFIR Col. Drd.LIVIU-VIOREL NEMEŞ
ECHIPA DE CĂUTARE-SALVAREVolumul I ediţia II-a revăzută
Editura MPM Edit ConsultBUCUREŞTI 2003
4
5
CUPRINS
A. CERINŢE MANAGERIALE MINIME ALE ECHIPEI SAR ........................................................................ 7
A.1 DEFINIŢIA ŞI PRINCIPIILE DE ORGANIZARE ALE ECHIPEI SAR .................................................................. 8A.2. DEFINIŢIA ECHIPEI SAR ........................................................................................................................... 8A.3. PRINCIPIILE GENERALE ALE CONCEPTULUI SAR ..................................................................................... 8A.4. PRINCIPIILE SPECIFICE ALE CONCEPTULUI SAR ..................................................................................... 8A.5. ORGANIZAREA DE PRINCIPIU A ECHIPEI SAR ......................................................................................... 9
B. CERINŢELE MINIMALE DE DOTARE, PREGĂTIRE ŞI PERFORMANŢĂ OPERAŢIONALĂ ....... 14
B.1 CERINŢE MINIMALE DE DOTARE............................................................................................................... 14B.2 CERINŢE MINIMALE DE PREGĂTIRE A MEMBRILOR ECHIPEI SAR............................................................ 16
B.2.1 Cerinţe cu caracter general......................................................................................................... 16B.2.2 Cerinţe cu caracter specific......................................................................................................... 16
B.3. CERINŢE MINIMALE DE PERFORMANŢĂ OPERAŢIONALĂ......................................................................... 17
C. MISIUNILE ECHIPEI SAR ......................................................................................................................... 17
C.1 GENERALITĂŢI ......................................................................................................................................... 17C.2 REGULI GENERALE PRIVIND INTERVENŢIA .............................................................................................. 19
C.2.1. Cercetarea ................................................................................................................................... 19C.2.2. Căutarea ....................................................................................................................................... 19C.2.3, Salvarea ....................................................................................................................................... 23
C.3 PARTICULARITĂŢI ALE ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE ............................................................................. 25A) Particularităţi pe tipuri de misiuni..................................................................................................... 25B) Dispozitivul de intervenţie................................................................................................................. 26C) Principii privind realizarea dispozitivului de intervenţie ................................................................ 28D) Dispunerea. ........................................................................................................................................ 28E ) Folosirea echipei SAR în acţiunile de combatere a terorismului ............................................... 29
C.4 SFATURI MINIMALE PRIVIND CONDUCEREA PERSONALULUI ECHIPEI SAR ............................................. 32C.4.1 Model de ierarhizare a sarcinilor ......................................................................................... 32C.4.1 Modalităţi de asigurare a unei conduceri echilibrate.............................................................. 33C.4.2 Caracteristicile principiului de delegare a autorităţii ................................................................ 33C.4.3 Reguli privind folosirea eficientă a timpului......................................................................... 35
D) ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ ............................................................................................... 35
D.1) TRIAJUL (GENERALITĂŢI) ....................................................................................................................... 35D.2) TRIAJUL MEDICAL ÎN SITUAŢII DE DEZASTRE.......................................................................................... 35D.3) DESFĂŞURAREA EVALUĂRII DE TRIAJ .................................................................................................... 39D.4) TEHNICI DE PRIM-AJUTOR (BASIC LIFE SUPPORT) ......................................................................... 40
D.4.1) Recunoaşterea şi tratamentul condiţiilor ce pun în pericol viaţa ......................................... 41D.4.2) Controlul hemoragiei .................................................................................................................. 44D.4.3) Metodele de control a hemoragiei ............................................................................................ 45D.4.4) Recunoaşterea şi tratamentul şocului...................................................................................... 46
E. PROCEDURI OPERAŢIONALE STANDARD......................................................................................... 46
E.1 GENERALITĂŢI ......................................................................................................................................... 46E.2 ORDINUL DE INTERVENŢIE...................................................................................................................... 47E.3 ETAPELE COMUNE DE PLANIFICARE ....................................................................................................... 47E.4 ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE DE ŞEFUL ECHIPEI SAR DUPĂ PRIMIREA ORDINULUI DE INTERVENŢIE .... 47E.5 ELEMENTELE DE CARE TREBUIE SĂ ŢINĂ CONT ŞEFUL ECHIPEI SAR PENTRU LUAREA HOTĂRÂRII ....... 48E.6 HOTĂRÂREA ŞEFULUI ECHIPEI SAR ....................................................................................................... 48E.7 ACŢIUNILE DESFĂŞURATE LA SOSIREA ECHIPEI SAR ÎN RAIONUL DE INTERVENŢIE............................... 48E.8 ACTIVITĂŢI ZILNICE ALE ŞEFULUI ECHIPEI SAR ..................................................................................... 49E.9 ACŢIUNI PREGĂTITOARE DESFĂŞURATE DE PERSONALUL ECHIPEI SAR ............................................... 49
F. PARTICULARITĂŢI OPERAŢIONALE PE SPECIALITĂŢI ................................................................... 50
F.1 ASIGURAREA MEDICALĂ .......................................................................................................................... 50F.1.1 Pregătirea plecării în misiune ..................................................................................................... 50
6
F.2 PROBLEME ALE ASIGURĂRII MEDICALE PE TIMPUL INTERVENŢIEI ........................................................... 51F.3 PROTECŢIA PSIHOLOGICĂ ....................................................................................................................... 51
G. ANALIZA INFORMAŢIILOR PE TIMPUL EXECUTĂRII MISIUNII ÎN STRĂINĂTATE..................... 53
G.1 ATRIBUŢIILE OFIŢERULUI CU INFORMAŢIILE ............................................................................................ 53G.2 ANALIZA INFORMAŢIILOR OBŢINUTE ÎN ACŢIUNILE DE CĂUTARE-SALVARE ............................................. 54
Descriere .................................................................................................................................................. 55Credibilitatea informaţiei ........................................................................................................................ 55
H.SIGURANŢĂ ŞI SECURITATE .................................................................................................................. 56
H.1 ÎN RAIONUL DE INTERVENŢIE (PENTRU ACŢIUNILE DESFĂŞURATE ÎN STRĂINĂTATE SUB EGIDA ONU) .. 56H.2 SIGURANŢA ŞI SECURITATEA INDIVIDUALĂ (UNELE REGULI SE POT APLICA ŞI LA INTERVENŢIILEDESFĂŞURATE ÎN INTERIORUL ŢĂRII).............................................................................................................. 57
I.PROCEDURI OPERAŢIONALE DE COMUNICARE RADIO .................................................................. 58
J. RELAŢII CU MASS – MEDIA ..................................................................................................................... 63
J.1 GENERALITĂŢI.......................................................................................................................................... 63J.2 INTERVIUL................................................................................................................................................. 65
ANEXA NR. 1 GLOSAR DE TERMENI ....................................................................................................... 67
ANEXA NR. 2 LISTA ABREVIERILOR ....................................................................................................... 76
ANEXA NR. 3 TABELUL CU CODUL DE SEMNALE .......................................................................... 80
ANEXA NR. 4 TABELUL DE CONVERSIE A UNITĂŢILOR DE MĂSURĂ..................................... 86
ANEXA NR. 5 PRINCIPALELE SEMNE CONVENŢIONALE FOLOSITE ÎN ACŢIUNILE SAR ........ 88
ANEXA NR. 6 CARACTERISTICILE SCĂRILOR DE INTENSITATE SEISMICĂ............................... 93
ANEXA NR. 7 FIŞA MEDICALĂ DE TRIAJ A VICTIMELOR ÎN CAZ DE DEZASTRE ....................... 96
ANEXA NR. 8 EVALUAREA EFECTELOR DEZASTRELOR ............................................................... 100
ANEXA NR. 9 NORME ORIENTATIVE PENTRU CALCULUL FORŢELOR DE INTERVENŢIENECESARE LA UN PUNCT DE LUCRU ŞI FIŞA DE EVIDENŢĂ A DESCARCERAŢILOR LA UNPUNCTUL DE LUCRU .................................................................................................................................. 110
ANEXA NR.10 TIP DE RAPORT DE SITUAŢIE ZILNIC - SITREP- ............................................... 113
ANEXA NR.11 TIP RAPORT FINAL AL INTERVENŢIEI ......................................................... 114
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ...................................................................................................................... 115
7
A. Cerinţe manageriale minime ale echipei SAR
Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe decăutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale sub egida ONU, a fost creat Grupul Internaţional deAvizare al operaţiilor de căutare-salvare (INSARAG) din anul 1991. Acestgrup de experţi a stabilit nivelurile minime de dotare, antrenament şiproceduri operaţionale pe care echipele SAR trebuie să le îndeplineascăpentru a acorda un ajutor internaţional eficient.
Baza de date care conţine aceste echipe se află în Registrul Central,secţia Echipe internaţionale de căutare-salvare, al DepartamentuluiAfacerilor Umanitare (DHA)/ONU. În anul 1991 erau înregistrate echipeSAR din: Austria, Columbia, Danemarca, Ecuador, Finlanda, Franţa,Germania, Honduras, Indonezia, Italia, Japonia, Singapore, Suedia,Elveţia, Turcia, Anglia şi SUA.
Majoritatea acestor state au adoptat cerinţele INSARAG şi laechipele de căutare-salvare pe care le folosesc numai pe plan intern. Şiaceasta cu mult înainte de atacurile teroriste, de o amploare fărăprecedent, la care au fost supuse Statele Unite la 11 septembrie 2001.
Volumului I cuprinde elementele de bază care sunt strict necesarepentru cei care doresc să-şi organizeze o echipă de căutare-salvare cuadevărat profesionistă (principii de organizare, cerinţe minimale de dotareşi pregătire şi proceduri operaţionale standard, etc.), cât şi pentru fiecarecomponent al echipei de căutare-salvare care trebuie să-şi îndeplineascăatribuţiile la un nivel profesional ridicat (indiferent dacă este profesionistsau voluntar). Faţă de prima ediţie, în noul volum au fost incluse în plusurmătoarele informaţii:
- modul de folosire al echipei SAR în acţiunile de combatere aterorismului (vezi subcapitolul C.3, alineatul E);
- norme noi de calcul pentru acţiunile de căutare-salvare, inclusivun exemplu de calcul (vezi anexa nr. 9);
- tipul de raport zinic şi cel final întocmit la nivelul echipei SAR petimpul intervenţiei (vezi anexele nr.10 şi 11).
Standardele propuse de lucrare sunt cele internaţionale, ţinând contde faptul că unele din aceste echipe pot să fie chemate în ajutor şi de unuldin statele vecine ţării noastre, conform acordurilor bilaterale de asistenţăumanitară încheiate cu acestea.
Semnificaţia termenilor şi al abrevierile folosite în text suntprezentate în anexa nr.1.
Volumul II (în curs de apariţie) cuprinde analiza riscurilor la careeste vulnerabilă o comunitate, modul de luare a deciziei de înfiinţare aunei echipe SAR (conform resurselor umane, materiale şi financiareexistente), precum şi procedeele de căutare-salvare pentru majoritatea
8
situaţiilor care pot apărea pe timpul intervenţiei (inclusiv căutarea-salvarea în teren muntos).
A.1 Definiţia şi principiile de organizare ale echipei SAR
A.2. Definiţia echipei SAR
Echipa SAR, este o echipă multifuncţională, formată din profesioniştiîn domeniu, instruită şi dotată adecvat pentru acordarea ajutorului umanitarde urgenţă pe termen scurt, în caz de dezastru natural sau accidentindustrial, în ţară sau în străinătate, cu precădere în mediul urban.
Se foloseşte, mai ales atunci când autorităţile administraţiei publicelocale nu au capacităţi de intervenţie pentru a face faţă unui dezastru demare amploare.
A.3. Principiile generale ale conceptului SAR
Principiile au fost definite în cadrul “Înţelegerilor de la OSLO (OSLOGUIDELINES)”, din ianuarie 1994, privind normele de conduită pentrumembrii echipelor SAR din ţările care acordă ajutor în caz de dezastruţărilor afectate, folosind sistemul de resurse militare sau de apărare civilă(MCDA).
Acestea sunt:- -ajutorul acordat, să aibă un caracter neutru şi imparţial;- -ajutorul acordat să fie complementar şi să nu dubleze acţiunile
locale ale LEMA;- -ajutorul să nu fie folosit în zonele de conflict armat;- -ajutorul să nu impună obligaţii financiare sau de altă natură ţărilor
care primesc ajutorul;- -să existe acorduri vamale şi legislative pentru cazuri de litigiu între
parteneri;- -echipa să poarte semne distinctive de recunoaştere (uniformă) şi
să nu aibă arme.
A.4. Principiile specifice ale conceptului SAR
Acestea sunt:- definirea clară a misiunilor echipei SAR;- schemă organizatorică flexibilă şi modulată;- echipament adecvat misiunilor specifice echipei;
9
- adoptarea unor proceduri operaţionale standard, pentruasigurarea unei capacităţi de intervenţie rapidă;
- adoptarea unor proceduri standard de selecţionare, pregătire şiverificare a membrilor echipei SAR;
- asigurarea unei capacităţi logistice proprii adecvate misiunilorechipei SAR;
- cooptarea în cadrul echipei, pe termen scurt, a unor experţi pedomenii specifice în cadrul misiunilor SAR;
- asigurarea compatibilităţii operaţionale cu alte echipe SAR,conform recomandărilor INSARAG.
A.5. Organizarea de principiu a echipei SAROrganizarea prezentată mai jos, pe module, este opţională.
Alegerea unei anumite scheme modulate este dictată de analizaconcretă a factorilor de risc la dezastre sau război din potenţialele zonede intervenţie, cât şi a resurselor umane, materiale şi financiare avute ladispoziţie. Astfel se poate opta pentru unul, două sau mai multe module.
De principiu, organizarea maximală a echipei este :
1.Şeful echipei SAR= 1 persoană
2.Modulul de comandă, care este constituită din :- responsabil cu operaţiile;- ofiţerul de legătură;- responsabil cu logistica;- responsabil de relaţiile cu mass-media;- responsabil cu comunicaţiile;- responsabil cu securitatea (informaţiile);- responsabil WMD (armele de nimicire în masă);- responsabil cu tehnica;- medic;- 2 translatori;- 2 civili (administraţie).
Total= 13 persoane
Modulul căutare-salvare :Şef pluton căutare-salvare (specialist structuri construcţii);- 3 grupe 9 persoane;- 4 conductori câini;- 4 câini.
Total= 32 de persoane + 4 câini
Modulul WMD (arme de nimicire în masă):
10
Şef grupă3 echipe x 3 persoane;
Total= 10 persoane.
Modulul decontaminare:Şef pluton- 1 echipă decontaminare personal= 5 persoane;- 1 echipă decontaminare echipament= 4 persoane;- 1 echipă decontaminare tehnică şi teren= 6 persoane;- 1 echipă purificare apă= 4 persoane;
Total = 20 persoane
Modulul pirotehnicŞef grupă + 7 pirotehnicieni;
Total= 8 persoane.
Modulul transmisiuni- 4 persoane;
Total= 4 persoane
Modulul logistic:Şef grupă + 14 persoane;
Total= 15 persoane
Modulul medicalŞef pluton;- 1 specialist anestezie-terapie intensivă;- 3 chirurgi-traumatologi;- 1 oftalmolog;- 2 pediatri;- 1 psihiatru;- 1 specialist boli tropicale;- 1 stomatolog;- 5 medici specialişti urgenţe şi dezastre;- 8 asistente medicale;- 4 brancardieri;
Total= 28 persoane
Total general echipă SAR = 127 persoane 4 câini
11
Notă: În funcţie de situaţiile concrete în care este folosită, echipaSAR poate acţiona doar cu o parte din modulele organizate pe principiulechipă, grupă, pluton.
Pentru o mai bună înţelegere a structurii organizatorice aechipelor SAR prezentăm mai jos in figura nr.1 ( pentru comparaţie),structura organizatorică a echipei de căutare- salvare a FEMA dinStatele Unite şi structura organizatorică maximă a echipei SAR.
12
Comandatul Echipa de sprijin forţei speciale a incidentului
de căutaresalvare (2)
Comandantul Comandantul Comandantul Comandantul echipei de echipei de echipei echipei căutare- 2 salvare -2 medicale-2 tehnice-2
2 specialişti Grupa de 2 Medici 2 specialişti căutare salvare specialişti structuri canină 1 of.+ 5 spec.. urgenţe
2 specialişti Grupa de 2 Medici 2 specialişti căutare salvare specialişti materiale canină 1 of.+ 5 spec. urgenţe periculoase
2 specialişti Grupa de 2 specialişti căutare salvare echipament tehnică 1 of.+ 5 spec. greu şi de ridicat
Grupa de Specialist desalvare informaţii1 of. + 2 spec. tehnice
Specialist de comunicaţii
Specialist de logistică
Figura nr.1 Echipa de căutare-salvare FEMA.
13
În figura nr.2, prezentăm structura organizatorică a echipei SAR învarianta încadrării maxime.
Şeful Modulul echipei de comandă
SAR
Modulul Modulul Modulul Modulul WMD pirotehnic transmisiuni logistic
Modulul Modulul Modululcăutare-salvare decontaminare medical
Figura nr.2: Schema organizatorică maximă a echipei SAR
Resp. cu Resp. cuoperaţiile logistica
ofiţer de Resp. privind Resp. cu Resp. cu 2 translatorilegătură relaţiile cu comunicaţiile securitatea
mass-media (informaţiile)
Resp. WMD Resp. cu tehnica medic 2 civili
Figura nr. 3: Structura modulului de conducere a echipei SAR
14
B. Cerinţele minimale de dotare, pregătire şi performanţăoperaţională ale echipei SAR
B.1 Cerinţe minimale de dotare
- generatoare electrice portabile de mare putere (220v, 50HZ);- echipament de iluminat (inclusiv pe timp de noapte, ceaţă, etc.);- echipamente portabile pentru penetrarea diferitelor materiale
(cărămidă, beton armat, etc.);- echipament de mare putere pentru ridicarea şi împingerea
diferitelor materiale;- echipament portabil pentru tăierea materialelor (oţel, lemn, etc.);- detectoare pentru victimele încarcerate, de mai multe tipuri
(termice, cu fibră optică, ultrasunete, acustice);- aparatură pentru comunicaţii radio care să poată asigura
legătura dintre membrii echipei SAR şi autorităţile locale, precum şi celedin ţara de origine;
- echipament de detecţie şi decontaminare WMD;- tehnică de calcul;- aparatură de vedere pe timp de noapte;- ambulanţă medicală cu posibilităţi de intervenţii chirurgicale;- aparatură de filtrare a apei şi de înmagazinare a acesteia;- aparatură foto, video;- bărci cu motor;- cazarmament, corturi, echipament pentru pregătirea hranei, de
spălat, etc.;- pistoale de semnalizare;- echipament pirotehnic;- hrană, apă, etc. pentru minim 14 zile;- echipament de protecţie (inclusiv pentru câini), adecvat oricărui
sezon;- câini antrenaţi pentru acţiuni de căutare-salvare.
Deasemenea, fiecare membru al echipei SAR trebuie să aibă îndotarea personală:
a) Obiectele de uz personal obligatorii
-acte de identitate (buletin, legitimaţie militară, carte de identitate);-paşaport pe care să fie menţionată grupa sanguină (plus 6
fotografii de rezervă);
15
-carnetul de sănătate cu legitimaţiile corespunzătoare devaccinare internaţională (febră galbenă, hepatită virală, etc.);
-hrană rece pentru 36 de ore;-apă de băut pentru 36 de ore;-4 schimburi de lenjerie de corp adecvată zonei de acţiune,
perioadei anului şi misiunii primite;-articole de igienă personală: aparat de ras; săpun; periuţă de dinţi; hârtie igienică; ochelari de soare; lanternă cu baterii de schimb; cuţit de buzunar multifuncţional; diurnă zilnică pe perioada misiunii, în bancnote de diferite
mărimi; trusă personală de prim ajutor (medicamente pentru
combaterea constipaţiei; medicamente pentru combaterea diareei;medicamente pentru combaterea durerilor de cap; medicamente pentrucombaterea durerilor menstruale; medicamente pentru combatereadurerilor reumatismale ; medicamente pentru combaterea răcelii;medicamente pentru combaterea infecţiilor);
vitamine; săruri minerale; alcool medicinal; pansamente individuale şi comprese sterile; bandă adezivă; medicamente pentru afecţiunile specifice ale individului.
b) Obiectele de uz personal opţionale
-aparat de filmat (fotografiat) cu bateri;-binoclu de buzunar;-calculator de buzunar;-adaptor electric;-papetărie;-alte obiecte.NOTĂ:Obiectele personale opţionale se iau numai în cazul unor misiuni
ce se desfăşoară în afara ţării.Diurna poate fi în valută sau moneda naţională a ţării afectate,
după caz. Verificarea şi pregătirea se execută după aceleaşi procedurişi în cazul primirii ordinului de intervenţie.
16
B.2 Cerinţe minimale de pregătire a membrilor echipei SARB.2.1 Cerinţe cu caracter general
Aceste cerinţe sunt:
- capacităţi fizice şi psihice cel puţin medii;- cunoaşterea procedurilor SAR de bază;- cunoaşterea normelor de comportament în zona de dezastru;- capacitatea de a coopera cu membrii altor echipe SAR;- încadrarea într-un program de antrenament continuu, fizic şi
psihic specific.
B.2.2 Cerinţe cu caracter specific
Acest nivel de pregătire trebuie să asigure un potenţial foarte bunde îndeplinire a misiunii specifice fiecărui membru al echipei SAR.
De exemplu, pentru câinii de căutare-salvare aceste cerinţe sunt:- vârstă minimă 2 ani;- testaţi pentru antrenament cel puţin de 3 ori pe an, timp de
minim 1 oră privind rezistenţa la factorii perturbatori, abilitatea de alucra în condiţii de stres, capacitatea de a detecta victimeleîncarcerate, capacitatea de reacţie la comenzile conductorului(cât şide a se supune ordinelor acestuia), capacitatea de a trece prin saupeste obstacole, cât şi peste suprafeţe de diferite tipuri, capacitateade orientare în teren şi de control a direcţiei, descoperirea deviaţiilorde comportament;
- testarea câinilor o dată la 2 ani, câinii obţinând astfelpermisiunea de a participa la acţiuni reale (testul de bază este celprivind capacitatea de a detecta victimele încarcerate, la care trebuiesă îndeplinească cel puţin 70% din cerinţe).
În acelaşi timp conductorilor câinilor de căutare-salvare li seapreciază:
- capacitatea de a adapta posibilităţile câinilor la situaţia concretădin teren, pentru a obţine rezultate optime;
- cunoştinţele lor privind acordare primului ajutor medical deurgenţă şi folosirea procedurilor de comunicare radio;
- cunoştinţele minime privind operaţiunile de salvare a victimelor;- condiţia fizică şi psihică.
17
B.3. Cerinţe minimale de performanţă operaţională
Cerinţele minime de performanţă, conform misiunilor specifice,sunt:
- structură managerială de organizare completă (nu se admitecumulul de funcţii pentru membrii echipei SAR);
- timpul de alarmare şi pregătire pentru intervenţie, indiferent desituaţie să nu depăşească 6 ore;
- dotarea echipei USAR să permită intervenţia acesteia numai pebază de resurse proprii pe o durată de cel puţin 14 zile;
- nivelul minim de antrenament şi dotare a echipei USAR să fie celrecomandat de INSARAG;
- membrii modulului de comandă să cunoască cel puţin 2 limbi decirculaţie internaţională, iar restul echipei o limbă de circulaţieinternaţională;
- membrii modulului de comandă să cunoască procedurileoperaţionale adoptate de OERC\ONU, iar minimum 50% din aceştia săfi absolvit cel puţin cursul de bază (CIMIC BASIC COURSE), organizatde OERC\ONU în acest sens;
- personalul medical să aibă experienţă în executarea unoroperaţiuni de salvare (medicină de urgenţă şi dezastre);
- conductorii de câini şi câinii folosiţi în acţiunile de căutare-salvaresă fie atestaţi pentru executarea acestora;
- cel puţin 3 membrii ai modulului de comandă să fie experţi înevaluarea situaţiilor operative din zona de dezastru.
C. Misiunile echipei SAR
C.1 Generalităţi
Echipa SAR, este organizată pe module, pentru a îndepliniurmătoarele misiuni de bază (sau o parte din acestea):
a) Căutare-salvare urbană- localizarea şi scoaterea persoanelor de sub dărâmături;- acordarea primului ajutor medical de urgenţă la locul intervenţiei;- evacuarea victimelor descarcerate din zona de lucru către
formaţiunile medicale;- îndepărtarea sau consolidarea elementelor de construcţii
avariate pe timpul acţiunilor de căutare-salvare;
18
- restabilirea provizorie a facilităţilor edilitare sau industrialeafectate de dezastru.
b) Detecţie WMD
c) Decontaminare WMD- a personalului;- a tehnicii;- a terenului;- a echipamentului;- purificarea apei potabile.
d) Comunicaţii- poziţionare GPS;- comunicaţii pe unde scurte prin satelit;- comunicaţii prin reţea computerizată de transmisie a datelor;
e) Asistenţă medicală de urgenţă- ajutor medical de urgenţă de tip minim ATLS în primul rând
pentru membrii echipei;- triajul şi stabilizarea victimelor;- evacuarea la formaţiunile medicale avansate locale, sau la
spitalele;- tratamentul victimelor intoxicate;- intervenţii chirurgicale de urgenţă pentru degajarea victimelor
încarcerate;
f) Asanarea muniţiei rămasă neexplodată
g) Asigurarea facilităţilor vitale pentru supravieţuirea în zonă- adăpostire;- prepararea hranei;- stocarea apei purificate;- măsuri de sanitaţie;- asigurarea cazarmamentului.
Principalele dezastrele acoperite de misiunile de mai sus sunt (la carese adaugă asanarea teritoriului de bombele rămase neexplodate):
- cutremurele de pământ;- alunecările şi prăbuşirile de teren;- accidentele NBC;- exploziile şi (parţial) accidentele grave pe căile de comunicaţii;- inundaţiile.
19
C.2 Reguli generale privind intervenţia
În general, intervenţia cuprinde următoarele faze:- Cercetarea;- Căutarea;- Salvarea.
C.2.1. Cercetarea
Are drept scop furnizarea continuă a datelor necesare desfăşurăriiacţiunilor de căutare – salvare prin identificarea caracteristicilorraioanelor de distrugere cât şi a evoluţiei acestora în timp.
Cercetarea se poate efectua:
- terestru prin realizarea observării directe de către echipe specialdotate şi instruite în acest sens;
- aerian prin fotografiere sau transmisie de imagini video.În ambele cazuri esenţială este condiţia ca datele să fie transmise întimp real.
Datele obţinute prin cercetare vor fi folosite la evaluarea situaţieioperative, ce va sta la baza luării deciziei de intervenţie.
În cazul dezastrelor naturale, evaluarea trebuie să clarifice:- impactul dezastrului asupra societăţii;- nevoile şi priorităţile măsurilor urgente de intervenţie;- resursele disponibile;- disponibilităţile de a facilita reabilitarea şi dezvoltarea pe termen
lung. În general datele de interes ce trebuie culese de cercetare pentru
realizarea evaluărilor sunt conţinute în anexa nr. 8 (evaluarea efectelordezastrelor).
C.2.2. Căutarea
Căutarea este eficientă dacă este sistematică şi atentă, evitădublarea inutilă a eforturilor şi asigură datele necesare acţiunilor desalvare.
Cele mai uzuale tehnici de căutare folosite sunt:
a) Căutarea tradiţională
Se execută de regulă în module de câte trei salvatori, pe bazaunei scheme de cercetare prin chemare vocală. Salvatorii sedeplasează în triunghi într-o zonă dată şi vor marca ariile de căutare.
20
b) Căutarea canină
Majoritatea ţărilor, au optat pentru organizarea unui modul decăutare al victimelor cu ajutorul câinilor, compusă din trei oameni (dincare unul este şeful echipei) şi trei câini.
Această organizare uşurează în mod deosebit, problemele legatede antrenamente, dotare, echipare, hrănire, etc.
În caz de intervenţie, modulul poate acţiona grupat, sau separat(ca întărire, pentru diferitele unităţi sau formaţiuni de protecţie civilă,specializate în acţiuni de căutare-salvare).
În general şeful modulului, după primirea misiunii, hotărăşteschema organizatorică pentru îndeplinirea acesteia.
Principalele misiuni ale modulului pot fi:- localizarea oamenilor surprinşi de cutremur în diferite situaţii
(blocaţi în spaţii amenajate sau sub dărâmături, blocaţi sub zăpadă saupământ datorită unor alunecări de teren, etc.)
- acordarea primului ajutor medical;- ajutorarea evacuării victimelor rănite la punctele de acordare a
ajutorului medical avansat.Pe timpul acţiunilor, modulul de căutare canină se subordonează
exclusiv şefului raionului de distrugeri la care a fost repartizată.Cazarea modulului se va face în imediata apropiere a raionului de
distrugeri, având grijă de a destina o cameră pentru câini, separată decea a oamenilor.
Indiferent de problemă, conductorul este cel care răspunde desoluţionarea acesteia. Câinele este o simplă unealtă.
Conductorul hotărăşte (de comun acord cu şeful obiectivului deintervenţie):
- unde, când şi cum să se execute căutarea;- regimul de lucru al câinelui;- situaţii de întrerupere imediată a căutării.
Conductorul foloseşte câinele numai atunci când nu poateconstata personal prezenţa oamenilor în zona de căutare primită.
Conductorul participă activ la căutare, împreună cu câinele său.Locuri care vor fi căutate cu prioritate:
- toate adăposturile, subsolurile şi alte lucrări de artăsubterane;
- zonele acoperite cu dărâmăturile datorate prăbuşirii totalesau parţiale ale unor etaje superioare ale unor construcţii;
- intrările/ieşirile de metrou.
21
Câinii trebuie dirijaţi spre orice goluri, guri de aerisire sauventilaţie, fisuri în ziduri, scobituri, guri de canalizare, adică acolo undesunt curenţi de aer.
Conductorul trebuie să fie atent la direcţia din care bate vântul,deoarece acesta se poate schimba repede şi de mai multe ori pe timpulcercetării.
Câinele nu trebuie grăbit, ci înţeles în reacţiile lui.Dacă zona de cercetare, dată unui conductor, este mare, există
pericolul ca datorită oboselii şi tensiunii nervoase, părţi din aceastăzonă să rămână necercetate, sau controlate de mai multe ori (un câinepoate cerceta un raion de mărimea unui teren de fotbal în circa 45minute). Pentru evitarea acestei situaţii, este necesar ca zona să fieîmpărţită în arii mai mici, care să fie cercetate sistematic.
Conductorul hotărăşte, în raport de situaţia din zonă, dacăcercetarea se va face cu câinele ţinut în lesă sau lăsat liber. Lesa deregulă, se foloseşte pentru porţiunile de teren unde pericolul deprăbuşire al unor elemente de construcţii avariate, al electrocutării şi alinhalării de substanţe volatile periculoase este mare.
Când un câine semnalează prezenţa unei persoane subdărâmături, după marcarea locului respectiv, conductorul raporteazădespre aceasta şefului echipei.
Dacă după mai multe încercări, conductorul consideră căpersoanele sunt localizate în altă parte decât arată câinele, atunci vacere şefului modulului ca un alt câine să repete căutarea în zonarespectivă.
c) Căutarea cu mijloace de detecţie
Etapele sunt:- stabilirea listelor nominale ale victimelor prezumtive (acolo unde
este posibil);- stabilirea poziţiei prezumtive a victimelor probabile;- căutarea primară a locului dezastrului cu modulele de căutare
canine;- căutarea locului dezastrului cu module având în dotare mijloace
tehnice de ascultare (geofonul şi geostereofonul)
Există două tipuri de aparate de ascultare:- geofonul electronic;- geostereofonul electronicPerformanţe tehnice minime:Fiecare captator permite detectarea vibraţiilor emise de victime pe
20 de metri de teren omogen.
22
Stocarea aparatelor este posibilă la o marjă de temperatură de20-70 grade Celsius, bateriile trebuiesc scoase din aparat, iar mufele delegătură trebuind să fie şi ele scoase în timpul stocării aparatului.
Detecţia instrumentală se va desfăşura astfel:- personal:
1 şef al modulului de ascultare;2 echipieri cu aparate;
- pregătire:*şeful de modul va sectoriza zona de intervenţie, în fâşii de 60 de
metri lăţime;*modulul se va deplasa în axul deplasării (cei trei se dispun în
triunghi cu vârful înapoi, având latura de 20 metri).- se aplică următoarea procedură de căutare:
*şeful de modul ordonă "Linişte";*membrii modulului se obişnuieşte cu zgomotele de
fond;*şeful de modul ordonă apelul (răspund echipierii);*şeful de modul pune în funcţiune aparatul său şi
ascultă;*în funcţie de un eventual răspuns şeful de modul va
cere confirmarea de la alt coechipier;*modulul se va deplasa 20 de metri şi se reia
ascultarea.În timpul căutării şeful de modul va avea grijă să nu se
depăşească fâşiile de intervenţie şi să evite repetarea căutării în zoneleprin care deja s-a trecut.
Interpretarea răspunsurilor primite (a sunetelor) prin intermediulaparaturii se face astfel:
- fără sunet (valoare 0) = se semnalizează restului echipeifăcând un zero cu policele şi indexul de la mâna dreaptă;
- sunet slab (valoare 1) = se semnalizează restului echipeiarătând policele de la mâna dreaptă, restul degetelor fiind strânse;
- sunet mediu (valoare 2) = se semnalizează restului echipeiarătând indexul şi mediusul de la mâna dreaptă, restul degetelor fiindstrânse;
- sunet puternic (valoare 3) = se semnalizează restului echipeiarătând indexul, mediusul şi degetul mic de la mâna dreaptă, restuldegetelor fiind strânse.
23
C.2.3 Salvarea
a) Salvarea presupune următoarele scopuri:- crearea unui mediu sigur pentru salvare. Acest lucru se
realizează prin înlăturarea din calea salvatorilor a obiectelor ce potcădea, folosirea de instrumente pentru mişcarea diverselor obiectecăzute, sprijinirea pereţilor şi înlăturarea molozului;
- triajul şi stabilizarea victimelor;- evacuarea victimelor. Modulele de căutare-salvare vor evacua
imediat victimele din clădirile uşor avariate, către o zonă sigură(modulele medicale vor evacua victimele din clădirile uşor avariate,după evaluarea completă a stării sănătăţii lor şi tratamentul leziunilor).
Nici unul din aceste scopuri nu poate fi realizat dacă nu serealizează un mediu cât mai sigur posibil, înaintea începeriioperaţiunilor de descarcerare.
Acestea sunt o parte din precauţiunile pe care trebuie să le iamodulul de căutare-salvare, pentru reducerea la minim posibil ariscurilor, pe care le implică un efort de salvare.
b) Cunoaşteţi-vă limiteleMulţi voluntari bine intenţionaţi, au fost răniţi în timpul operaţiunilor
de salvare, datorită faptului că nu au acordat atenţie limitelor fizice şimentale proprii. Ca membru al unui modul de căutare-salvare trebuie săvă cunoaşteţi foarte bine limitele atât fizice cât şi psihice şi să văcontrolaţi permanent starea proprie.
Luaţi-vă timp pentru a mânca, a bea şi a vă recupera, astfel încâtsă vă reîntoarceţi la acţiune cu mintea clară şi energia recuperată.Reţineţi: oboseala conduce la rănire.
Întotdeauna protejaţi-vă prin purtarea echipamentului de protecţiecerut de situaţie şi folosiţi procedurile de siguranţă stabilite:
- lucraţi în pereche;- sub nici o formă să nu intraţi într-o structură instabilă;- urmaţi procedurile recomandate pentru ridicare şi transport a
victimelor.Pentru a ridica o victimă în siguranţă executaţi:- îndoiţi genunchii şi aplecaţi-vă;- menţineţi încărcătura aproape de corpul dvs.;- ţineţi spatele drept;- împingeţi în sus cu membrele inferioare;- nici o dată să nu vă puneţi siguranţa în pericol; Veţi fi valoros ca salvator, dacă rămâneţi sănătos.
24
c) Folosirea instrumentelor şi echipamentelorInstrument de salvare poate fi orice instrument, care poate fi
folosit pentru a găsi şi a ajunge la victime sau pentru a deplasa obiectemari din cale .
Instrumentele şi echipamentele pot varia foarte mult şi de aceeafolosirea lor trebuie să fie cât mai bună, chiar dacă necesitatea lor de afi folosite este dependentă de tipul şi magnitudinea dezastrului. Deaceea trebuie planificată aprovizionarea şi dotarea cu instrumente şiechipamente anterior intervenţiei, pentru a putea face faţă situaţieiconcrete de la locul accidentului.
d) Degajarea victimelor folosind pârghii şi răngi
Se foloseşte atunci când un obiect mare, ca de exemplu un pereteprăbuşit, sau un fragment greu de dărâmătură, trebuie să fie mişcat depe o victimă, sau din drum.
Instrumente şi echipamentul necesar, variază de la un caz la altul,dar în principiu este reprezentat de una sau mai multe pârghii, care suntintroduse sub obiectul de deplasat pentru a elibera victima prinsă.
e) Îndepărtarea dărâmăturilor
Când trebuie să îndepărtaţi dărâmăturile, în scopul localizării saua descarcerării unei victime, trebuie folosit “lanţul uman”. Astfel veţiforma o linie de voluntari, care îşi vor da mână în mână fragmentele dedărâmături. Lanţul va fi constituit astfel încât să nu stânjeneascădescarcerarea victimei, sau să blocheze căile de circulaţie. Purtaţimănuşi de piele pentru protecţie, deoarece mâinile sunt cel maiimportant “instrument” de salvare.
Următoarele etape în cadrul operaţiunilor de salvare sunt:- descarcerarea victimelor (unele victime reuşesc să se
autodescarcereze până la sosirea salvatorilor)- ridicarea victimei;- transportul victimei:- de către un salvator cu chinga;- de către doi salvatori (metoda Georgia Street);- cu scaunul format de către salvatori;- cu pătura;- cu folosirea tărgilor improvizate;- prin târârea victimei.
25
C.3 Particularităţi ale acţiunilor de intervenţie
A) Particularităţi pe tipuri de misiuni
În funcţie de natura şi caracterul dezastrului, echipa SARacţionează cu toate modulele sau cu o parte dintre acestea.
În raionul de distrugeri creat ca urmare a efectelorcutremurelor de pământ sau alunecărilor de teren, echipa de SARacţionează cu toate modulele şi tehnica din înzestrare (inclusiv modululpirotehnic care acţionează specific în cadrul raioanelor de distrugerirezultate ca urmare a atacurilor aeriene).
În raionul de distrugeri, după efectuarea cercetării, se introducmodulele SAR şi de prim ajutor medical, care execută: misiuni decăutare – salvare, delimitarea (marcarea) zonelor periculoase, limitareaavariilor la reţelele de gospodărie comunală, sprijinirea (demolarea)zidurilor care ameninţă cu prăbuşirea, acordarea primului ajutor medicalşi transportul răniţilor la punctele de adunare a răniţilor. Personalulmodulului medical poate participa şi la acţiuni de triaj medical şi deacordare a ajutorului medical de urgenţă.
În raionul contaminat cu substanţe toxice industriale echipaSAR poate acţiona întrunit sau cu o parte din module, în cooperare cualte formaţiuni de intervenţie. În acest caz echipei de căutare – salvaretrebuie să i se indice locul, modul de acţiune, durata acţiunii şiasigurarea materială şi locul punctelor de decontaminare de cătreautoritatea publică locală care răspunde de coordonarea acţiunilor înraion. Nici un membru al echipei nu va acţiona în raionul contaminat cusubstanţe toxice industriale fără a fi dotat cu mijloacele de protecţieindividuale adecvate.
Acţiunile echipei de căutare – salvare în raionul contaminat cusubstanţe toxice încep cu participarea modulului specializat lacercetarea şi delimitarea raionului de intervenţie, în cooperare cu alteformaţiuni de cercetare. După cercetare, se introduce modulul dedecontaminare care neutralizează substanţele toxice industriale înspecial pe căile de acces spre locurile unde se găsesc răniţi, intoxicaţisau contaminaţi. Concomitent cu acestea acţionează modulul medical,care acordă prim ajutor răniţilor şi intoxicaţilor, asigură trierea şistabilesc urgenţele de evacuare la spitalele de urgenţă, participă latransportul acestora la punctele de adunare, punctele de decontaminaresau la spitalele (care le acordă ajutorul medical calificat).
După terminarea intervenţiei, personalul, tehnica şi mijloacelecare au intervenit în raionul contaminat cu substanţe toxice industrialeva trece pe la P.D.(punctul de decontaminare) în vedereadecontaminării acestora.
26
La cerere, modulul specializat din echipa SAR poate participa laacţiuni de control al decontaminării.
În raionul contaminat cu substanţe radioactive, echipa SARintervine numai cu forţele şi mijloacele specifice acestui tip de acţiuni.
Întrebuinţarea echipei SAR în raioane contaminate cu substanţeradioactive, începe cu acţiunea de cercetare care procură tot timpuldate despre situaţia din raion.
După cercetare se introduce modulul specializat care va cooperacu alte forţe (formaţiuni) pentru deblocarea căilor de acces, executareade treceri peste dărâmături, decontaminarea căilor de acces şi apunctelor de intervenţie.
În continuare se vor căuta şi salva răniţi, victimele din locurile încare au avut loc explozii (dacă acestea există), iar modulul medical leva acorda ajutorul medical de urgenţă, participând şi la transportulacestora la spitale, în afara zonei periculoase.
În această situaţie membrii modulului specializat vor fi echipaţi cumijloace de protecţie individuală adecvate, iar intervenţia se va executape nivele de radiaţie astfel încât aceştia să nu primească mai mult decâtdoza maximă admisă.
În raioane afectate de inundaţii echipa SAR acţionează cu toatemodulele folosind mijloacele tehnice specifice în astfel de cazuri: bărcide salvare, colaci de salvare, pompe şi motopompe etc.
Modulul SAR, îmbarcat pe bărci pneumatice va executa ocercetare rapidă a raionului de intervenţie, în urma căreia vor informaşeful modulului despre situaţia din teren. Pe timpul acţiunilor, echipajelepot executa şi acţiuni de salvare care nu suportă amânare.
Pe baza datelor furnizate vor începe acţiunile de salvare apersoanelor surprinse în zona inundaţiei, se vor acorda primul ajutorpersoanelor cu nevoi sanitare şi le va transporta în locuri sigure, înafara zonei periculoase.
Pe timpul acţiunilor la apă, toţi membrii modulului SAR vor fiînzestraţi cu „vestă de salvare”.
Pe timpul intervenţiei în raioane afectate de inundaţii, echipa SARpoate participa şi la acţiuni de evacuare a populaţiei şi bunurilormateriale, iluminarea taberelor de sinistraţi sau alimentarea cu energieelectrică a utilajelor sau aparaturii electrice din tabăra de sinistraţi, cât şila consolidarea digurilor de protecţie împotriva apelor.
B) Dispozitivul de intervenţie
Dispozitivul de intervenţie se adoptă pentru ducerea acţiunilor înraionul de intervenţie.
Dispozitivul de intervenţie se stabileşte de şeful echipei SAR şi, deregulă, se compune din următoarele elemente:
27
- modulul de intervenţie;- punctul de comandă;- P.A.R. (puncte de adunare ale răniţilor);- rezerva echipei SAR;- punctul de sprijin logistic.Modulul de intervenţie este formată dintr-o combinaţie de
modulele proprii, precum şi din forţele şi mijloacele date în sprijin ( încare pot intra elemente de cercetare, căutare – salvare, sanitare,decontaminare şi altele). De regulă în primele 6 ore de intervenţie,echipa SAR va acţiona cu toate forţele şi mijloacele. Dacă intervenţia seprelungeşte peste 6 ore se va trece la intervenţia pe schimburi de lucru.
Locul punctului de comandă se stabileşte, de regulă, pe direcţia(în vecinătatea punctului de lucru) unde echipa SAR concentreazăefortul principal.
Punctul de adunare al răniţilor (P.A.R.) se organizează, deregulă, câte unul la maximum 3 puncte de lucru atunci când afluxul devictime este foarte mare iar triajul şi transportul auto nu se pot efectuadirect în cadrul fiecărui punct de lucru. Amplasarea se face la cel mult200m de punctele de lucru în zonă deschisă (pieţe,parcuri,etc.)şi cu căide acces valabile pe orice stare a vremii.
Rezerva se stabileşte în funcţie de natura şi caracterul urmărilordezastrului şi de posibilităţile de intervenţie cu tot efectivul sau cuefective reduse. În cazul în care s-a trecut la lucrul în schimburi,rezerva se va putea crea din schimburile care merg la odihnă saudin forţele şi mijloacele scoase de la punctele de lucru undeintervenţia s-a terminat.În cadrul rezervei intră de asemenea, aparatura şi mijloacele carenu se folosesc la intervenţie, materialele consumabile şi rezervelede hrană, apă şi echipament de protecţie precum şi materialele decazarmament din dotare.Locul de dispunere al rezervei se stabileşte de şeful echipei SAR,în funcţie de natura şi caracterul raionului de intervenţie, în afarazonelor periculoase (dar nu mai departe de 1-3 km de punctul decomandă).
Punctul de sprijin logistic se stabileşte înapoia punctului de comandă,la circa 50-300 m. Se alege o zonă care să ofere capacităţi derefacere pentru echipa SAR, cât şi de întreţinere a tehnicii dindotare.
28
C) Principii privind realizarea dispozitivului de intervenţie
În orice situaţie, şeful SAR trebuie să constituie un dispozitiv deintervenţie care să permită:
- cercetarea rapidă a raionului de intervenţie (acolo unde orealizează cu forţe proprii);
- concentrarea efortului acolo unde se află un număr mare derăniţi;
- întrebuinţarea forţelor şi mijloacelor, potrivit posibilităţilor lor deacţiune;
- folosirea la randament maxim a tehnicii şi aparaturii dinînzestrare;
- realizarea unor acţiuni stabile şi cu caracter activ;- asigurarea protecţiei personalului care realizează intervenţia;- conducerea fermă a modulelor şi acordarea sprijinului în
realizarea misiunilor de intervenţie.Dispozitivul de intervenţie al echipei SAR este compus din
dispozitivul de intervenţie al modulelor din subordine. Se consideră cădispozitivul de intervenţie este realizat când toate forţele şi mijloacele auajuns la obiectivele de intervenţie (punctele de intervenţie), au primitmisiunea, au executat recunoaşterile şi au început acţiunile specifice deintervenţie.
D) Dispunerea.Raionul de dispunere al echipei SAR trebuie să fie stabilit în locuri
mai puţin (sau chiar deloc) expuse pericolelor, cât mai aproape deobiectivele (punctele) la care trebuie să intervină.
Raionul de dispunere trebuie să asigure:- dispunerea dispersată a grupelor;- condiţii corespunzătoare pentru odihna şi hrănirea
personalului;- posibilităţi de constituire a coloanei pentru marş;- căi de acces pentru circulaţia către obiectivele (punctele) de
intervenţie;- condiţii favorabile pentru realizarea legăturilor de transmisiuni;- realizarea siguranţei nemijlocite pentru echipa SAR.
Înainte de ocupare, punctele de intervenţie repartizate vor firecunoscute de către o echipă condusă de şeful echipei SAR, care vastudia raionul destinat pentru dispunerea echipei, stabilind:
- locurile de dispunere ale modulelor (personalului şi tehnicii),locul P.C. şi a celui de sprijin logistic;
29
- locul de dispunere a rezervei;- posibilităţile de cazare şi hrănire;- modul de realizare a siguranţei şi măsurile P.S.I.;- sursele de apă potabilă şi menajeră;- căile de acces ce pot fi folosite;- modul de folosire a mijloacelor de legătură;
Şeful echipei SAR este obligat să urmărească menţinereacapacităţii de acţiune a modulelor, să verifice cunoaşterea semnalelorde înştiinţare, să ia măsuri pentru respectarea normelor P.S.I. şi deprotecţie a muncii.
De asemenea, şeful echipei de SAR trebuie să asigurepermanenţa la punctul de comandă, să asigure îndrumarea şi controlulîn teren al acţiunilor de intervenţie, să controleze activităţilor de repararea tehnicii şi completarea a stocurilor de materiale consumabile, cât şi săţină legătura permanent cu şeful raionului de intervenţie (sau cuînlocuitorul acestuia).
E ) Folosirea echipei SAR în acţiunile de combatere a terorismului
“Dacă cererile nu ne vor fi satisfăcute, data viitoare vom lovi maiprecis, iar Wold Trade Center va continua să fie una din ţintele noastreîn Statele Unite”, afirma Nidal Ayyad, un militant islamist în februarie1993. Cu aproape 100 de ani mai devreme, un alt adept al folosiriiterorii, Andrei Zeliabov (membru al comitetului executiv al grupării ruseNarodnaia Volia) considera că “Istoria evoluează prea încet. Noi trebuiesă-i dăm un imbold.”
Pe parcursul ultimilor 10 ani , dimensiunile fenomenului s-auglobalizat la un nivel greu de anticipat.
Dacă numărul acţiunilor teroriste a scăzut la nivel internaţional, dela 665 în 1987 la numai 304 în 1997, numărul victimelor a crescut însăsemnificativ, ca şi de metodele metodele folosite în acţiuni de acest tip.
De asemenea a crescut cooperarea între organizaţiile teroriste dindiferite ţări.
Terorismul este o formă de acţiune care înseamnă practicareaterorii.
Consiliul European a aprobat la 15 septembrie 2001 “DeciziaCadru [ COM 2001] 521 final” care defineşte terorismul astfel (datorităimportanţei sale o reproducem mai jos în mod integral):
“ Fiecare stat membru va lua măsurile necesare pentru a seasigura că următoarele infracţiuni definite în conformitate culegislaţiile lor naţionale care sunt comise intenţionat individual,sau de un grup împotriva unui stat sau grup de state, instituţiilorsau cetăţenilor cu scopul de a intimida şi de a altera serios, ori a
30
distruge structurile politice, economice sau social ale unui stat ,vor fi pedepsite ca şi infracţiuni teroriste”:
a. crima;b. vătămarea corporală;c. răpirea sau luarea de ostatici;d. furtul, hoţia sau tâlhăria;e. jaful;f. ocuparea ilegală sau distrugerea facilităţilor
guvernamentale sau de stat, a transporturilor publice,a facilităţilor legate de infrastructură, utilităţi sau locuripublice;
g. fabricarea, posesia, achiziţionarea, transportul saulivrarea de arme sau explozibil;
h. livrarea de substanţe care prezintă pericol decontaminare, producerea de incendii, explozii sauinundaţii, punerea în pericol a oamenilor, proprietăţilor,animalelor sau mediului;
i. obstrucţionarea sau distrugerea livrării de apă,electricitate sau alte resurse fundamentale;
j. atacul prin intervenţie directă în sistemeleinformaţionale;
k. ameninţarea cu comiterea oricărei infracţiuni din listade mai sus;
l. conducerea unui grup terorist;m. promovarea, susţinerea sau participarea la un grup
terorist.Astfel, în 1984,catastrofe de la Bhopal face 2500 morţi ca urmare
a unei defecţiuni survenite într-o uzină de pesticide , iar explozia unorrezervoare de gaz lichefiat face 4248 morţi în Mexic în acelaşi an. Deşinu terorismul a fost cauza declanşării acestor dezastre, ele arată în cemăsură teroriştii pot folosi sursele de risc existente. Dar unele acţiuni deacest fel au avut deja loc.
De exemplu, în 1995 la Moscova, într-o grădină publică a oraşuluia fost găsită o cantitate de cesium-137, după ce o organizaţie cecenă aameninţat cu folosirea unei “arme radiologice”.
În aprilie 1995, la Oklahoma City o clădire administrativă estearuncată în aer de doi extremişti. Cu toate eforturile depuse de echipelede căutare-salvare, s-au înregistrat 168 morţi şi 674 răniţi.
Atentatul cu bombă din 7 august 1998 în centrul oraşului Nairobi,împotriva ambasadei americane, a provocat prăbuşirea unei clădiriînvecinate - Gateway House- cât şi a unei şcoli, echipele de intervenţiescoţând de sub dărâmături 213 morţi şi peste 500 de răniţi. Şiexemplele pot continua.
31
Şi din definiţia de mai sus, se poate observa că activităţile de lapunctele f, h şi i, intră în domeniul de activitate al protecţiei civile.
Rezultă în mod clar, din cele relatate mai sus, că prin specialităţilesale echipa SAR va participă activ la limitarea efectelor generate deacţiunile teroriste.
De altfel, Centrul Nord-Atlantic de Coordonare a Ajutorului laDezastre care funcţionează pe lângă Înaltul Comisariat al UrgenţelorCivile din NATO, a trecut în rândul dezastrelor cărora trebuie să le facăfaţă şi terorismul.
Conform legislaţiei în vigoare, M.I. şi S.R.I. sunt principaleleinstituţii ale statului abilitate să desfăşoare activităţi de prevenire şicombatere a terorismului.
Prin nivelul de dotare, pregătire şi performanţă echipa SAR poatesă participe la acţiunile de prevenire şi intervenţie.
Pe timpul acţiunilor de prevenire, echipa SAR poate participa laexecutarea următoarelor misiuni:
identificarea factorilor de risc din zona de răspundere. evaluarea efectelor generate de acţiunile teroriste
asupra factorilor de risc identificaţi. stabilirea procedurilor operaţionale standardizate
privind cooperarea dintre modulele SAR şi elementeledispozitivului de intervenţie al forţelor antiteroriste.
Din punct de vedere al acţiunilor de intervenţie, echipaSAR poate participa doar la două din fazele acesteia:
- restabilirea ordinii la obiectivul fix sau mobil undea avut loc acţiunea terorist.
- limitarea efectelor generate de acţiuneateroristă.
În concordanţă cu aceste faze, echipa SAR asigurăcompletarea unor elemente ale dispozitivul de luptă al forţelorantiteroriste, cum ar fi:
- formaţiuni medicale;- formaţiuni de căutare-salvare şi evacuare a
populaţiei civile (eventual al unor bunurimateriale);
- asigurarea protecţiei A.N.M.O modalitate clasică de a testa eficienţa acestor proceduri
este prin efectuarea de exerciţii.Un exemplu în acest sens l-a constituit exerciţiul desfăşurat
în martie 1995, la prefectura Essone din Franţa. Aici s-a simulat,de la ora 9 la 18 capturarea de către terorişti a unei cisterne autoconţinând 1 tonă de fosfină pe autostrada A6. Protecţiei civile aexecutat sarcina cea mai grea şi anume aceea de evacuare a
32
populaţiei. Datorită parametrilor demografici şi de relief nu s-auputut evacua mai mult de 4000 persoane pe oră.
De asemenea, s-a estimat că dacă cisterna ar fi explodat, latrei ore după începerea exerciţiului numărul de victime ar fi fostîntre 12 şi 14000 persoane.
C.4 Sfaturi minimale privind conducerea personaluluiechipei SAR
C.4.1 Model de ierarhizare a sarcinilor
Categorii de sarcini Modalităţi de abordare1. Sarcină urgentă -este indicat să fie abordată înaintea tuturor
sarcinilor;-este necesar să nu se aştepte ca oanumită sarcină să devină urgentă.
2. Sarcină importantă -la acelaşi nivel de urgenţă se acordăprioritate sarcinilor de mare importanţă;-este necesar să se stabilească din timpelementele care definesc importanţasarcinilor.
33
Categorii de sarcini Modalităţi de abordare3.. Sarcină delicată şidificilă (cere volum demuncă şi eforturi maripentru realizare)
-în cazul încredinţării unor sarcini carereclamă o acţiunea importantă pe termenlung, la apariţia unor activităţi mărunte cepot fi rezolvate uşor, este de preferatdegajarea de acestea din urmă;-sarcinile delicate şi dificile se abordează laînceputul zilei de lucru, când capacitatea delucru este maximă;-sarcinile obositoare se abordează în acelemomente ale zilei de lucru (exceptândînceputul şi sfârşitul acesteia) când seconstată o capacitate maximă de efort.
C.4.1 Modalităţi de asigurare a unei conduceri echilibrate
Cunoaşte-ţi priorităţile şi concentrează-te asupra lor, evitând să fiîndepărtat de la ele de unele treburi de importanţă minoră;
Rezolvă-ţi sarcinile în totalitate şi la un înalt nivel calitativ pentru a nufi nevoit să mai revii asupra lor;
Asumă-ţi sarcini noi după o analiză atentă. Prea multe sarcini înacelaşi timp sunt greu de dus la îndeplinire la un nivel calitativcorespunzător. Până şi ideile sau activităţile care merită într-adevăr atenţienu au aceiaşi valoare (unele mai pot aştepta până le vine rândul) ;
Acordă toată atenţia muncii de coordonare. O coordonare eficientăreprezintă un mare atu în realizarea sarcinilor;
Fi raţional în ceea ce priveşte aplicarea ideilor noi, pentru căextremele sunt dăunătoare;
Dă dovadă de fermitate când este vorba de rezolvarea unor conflicte,combaterea unor zvonuri şi comportări imorale;
Practică “arta” conducerii prin delegarea în mai mare măsură a unorserii de atribuţii. Acordă mai multă atenţie principiilor decât amănuntelor,interesează-te în primul rând de rezultatele şi apoi de operaţiile prin careau fost obţinute. Contează mai mult pe capacitatea subordonaţilor de a sedescurca singuri;
Utilizează în mod înţelept ziua de lucru. Lasă-ţi timp de acţiunea, darşi de gândire;
Ţine-i la distanţă pe “cronofagi” şi evită acţiunile care duc lapierderea timpului.
C.4.2 Caracteristicile principiului de delegare a autorităţii
* Ce este delegarea de autoritate ?
34
Încredinţarea exercitării unor atribuţiuni şi luării unor deciziisubordonaţilor, concomitent cu asigurarea unui anumit grad de libertate înprivinţa alegerii mijloacelor şi metodelor de acţiunea.
* Ce se urmăreşte prin delegarea de autoritate?-raţionalizarea muncii de conducere şi obţinerea unei eficienţe
sporite prin concentrarea pe probleme importante ale colectivităţii;-reducerea timpului de rezolvare a unor probleme;-dezvoltarea autonomiei în conducere şi eliminarea manifestărilor de
centralizare excesivă a luării deciziei;-valorificarea iniţiativelor, responsabilităţii şi dorinţei de afirmare.
* Care este mecanismul de realizare a delegării de autoritate?
a) Condiţii preliminare- definire clară a obiectivelor de îndeplinit;- existenţa unui import informaţional şi de control care să permită o
circulaţie rapidă şi un grad ridicat de prelucrare a informaţiilor;- asigurarea unui nivel corespunzător de pregătire a personalului ce
va primi delegarea de autoritate;- precizarea riguroasă a atribuţiilor şi sarcinilor pe funcţii şi
compartimente.
b) Mecanismul de realizare a delegării de autoritate- alegerea momentului când apar noi activităţi şi sarcini pentru
conducere (când se impun modificări organizatorice);- alegerea persoanei care are calităţile, capacitatea şi posibilitatea de
a-şi exercita autoritatea;- alegerea procedeelor de delegare (asigurarea contactului dintre
cel care deleagă şi cel delegat, stabilirea sistemului de informare şi control,încunoştinţarea colectivului asupra punerii în aplicare a delegării,delimitarea intervalului de timp în care are loc delegarea autorităţii).
În ce trebuie să se finalizeze delegarea de autoritate:- creşterea nivelului rezultatelor activităţii;- deplasarea centrului de luare a deciziilor, conducerea superioară
concentrându-se mai ales asupra problemelor de mai mare importanţă şicomplexitate;
- parcurgerea mai rapidă a ciclului informaţii-decizii-acţiuni;- existenţă unui climat de încredere, participativ, motivat în
colectivitate;- diminuarea suprasolicitării cadrelor de conducere.
35
C.4.3 Reguli privind folosirea eficientă a timpului
- Precizează-ţi scopul activităţii (pentru o zi, săptămână, etc.);- Concentrează-te asupra a ceea ce este principal (ierarhizarea
sarcinilor în ordinea importanţei lor);- Fixează termene precise pentru îndeplinirea sarcinilor;- Fi hotărât (nu amâna sarcinile);- Foloseşte integral timpul;- Apucă-te imediat de lucru (la ora şi data planificată);- Cheltuieşte timpul liber cât mai raţional;- Alternează activităţile (munca cu odihna);- Nu scăpa din vedere, în final, nici lucrurile mărunte;- Pentru fiecare activitate foloseşte orele cele mai potrivite;- Fă-ţi o analiză periodică a modului în care ţi-ai petrecut timpul.
D) Asistenţa medicală de urgenţă
D.1) Triajul (generalităţi)
Termenul de triaj derivat din francezul trier, înseamnă a sorta şieste folosit pentru a defini împărţirea victimelor într-o varietate decategorii medicale. Victimele sunt sortate, în funcţie de nevoia imediatăde tratament, sau de posibilitatea amânării acestuia. Pe câmpul de luptăprioritatea esenţială este de a deosebi răniţii, care se pot întoarce laluptă, de cei care trebuie evacuaţi ne mai fiind apţi de luptă.
Experienţa militară, a arătat că triajul, reprezintă o strategieeficientă în situaţiile în care salvatorii sunt depăşiţi, resursele suntpuţine şi timpul este foarte scurt.
D.2) Triajul medical în situaţii de dezastre
În caz de dezastre , este afectată în principal populaţia, de aceeapersoanele care vor fi însărcinate să efectueze triajul, trebuie să aibă învedere grupele de vârstă care au vulnerabilitatea cea mai mare laacţiunea factorilor agresivi ai dezastrelor naturale şi a celor produse deom (femei, copii, vârstnici sau handicapaţi).
Multe victime pot avea afecţiuni preexistente dezastrului, care potagrava tabloul morbidităţii de dezastru, lipsa resurselor şi a materialelormedicale, determinând o înăsprire a sarcinilor triajului.
De aceasta triajul medical în situaţiile de dezastru, trebuie să fieun proces dinamic, desfăşurat la mai multe nivele, în aşa fel cavictimele ale căror răniri sunt cele mai grave dar cu şanse desupravieţuire să fie rapid identificate şi tratate în consecinţă .
36
În mod tradiţional, sistemele de triaj, separă victimele în categorii,pentru a determina prioritatea pentru tratament şi evacuare, folosind ovarietate de culori, numere şi simboluri, pentru desemnarea acestorcategorii bazate pe gradul de rănire sau îmbolnăvire.
Triajul necesită o bună cunoaştere a evaluării rănirilor, adeterminanţilor fiziologici şi anatomici, ca şi existenţa echipamentului şia materialelor medicale.
Practica militară a arătat că, triajul la început, poate fi confuz şipoate părea nepractic. Cu timpul însă a crescut sensibilitatea şispecificitatea metodelor de triaj, iar prin cunoaşterea manierei în care seprezintă rănirile specifice se poate îmbunătăţi substanţial procesulgeneral.
Triajul nu este un proces perfect, având drept scop să asigure celmai mare bine pentru cât mai mulţi răniţi, în situaţia când resursele şievacuarea sunt compromise, considerându-se că triajul de terenreuşeşte să rezolve circa 70% .
De aceea devine necesară repetarea triajului la fiecare etapă alanţului de ajutor medical. Metodele convenţionale de triaj bazate peexperienţă şi simplicitate, par a fi cele mai utile, deoarece folosireametodelor mai sofisticate, ca şi a diverselor scări ale rănirilor, nu auîmbunătăţit sistemul de triaj folosit în caz de dezastre .
Triajul va trebui să delimiteze de la folosirea resurselor detratament doar răniţii din categoria galbenă şi verde (vezi tabelul nr.1).Evitarea deceselor necesită cunoştinţe aprofundate asupra existenţeiresurselor şi a sistemului medical de urgenţă.
37
Nr.crt.
Grup Culoarea Tipul rănirilor
1 Prioritatea1/extremăurgenţă
Roşie Deosebit de grave: pot supravieţui, doardacă se aplică măsurile salvatoare deviaţă
2 Prioritatea2/urgentă
Galbenă Pot supravieţui, dacă se aplică metodesimple de tratament, în decurs de ore
3 Prioritatea3/neurgentă
Verde Minore: îngrijirea poate fi întârziată, pânăalte victime mai grave sunt tratate
4 Prioritate 2sau 3
Albastru Catastrofale: victime care nu vorsupravieţui, dacă nu se aplică îngrijiriintensive, în decurs de minute
5 Nici una Negru Decedaţi, sau foarte grav răniţi, care nuau şanse de supravieţuire
Tabelul nr.1 : Categoriile de triaj
Este de subliniat că victimele unui dezastru trebuie reevaluatecontinuu şi categoriile de triaj vor trebui continuu actualizate, întrucâtliteratura de profil arată că triajul de la locul accidentului nu este de celemai multe ori corespunzător .
Vor trebui instituite arii separate de triaj şi tratament pentru apreveni descarcerarea şi evacuarea făcută de către persoane neavizate(de exemplu dintre martorii la accident) .
Triajul se va efectua, cât mai repede, după ce o victimă estegăsită şi salvată.
Personalul de triaj, va evalua starea clinică a victimelor şi le vaîmpărţi în trei categorii principale:
- Victime ce necesită tratament imediat (I). Victimele respectiveprezintă leziuni ce pun imediat viaţa în pericol (obstrucţii ale căiloraeriene, hemoragii masive sau şoc), tratamentul fiind imperativ;
- Victime al căror tratament poate fi amânat (A). Leziunile suferitede victimă care nu pun imediat viaţa în pericol, iar tratamentul estenecesar să fie calificat, dar poate fi amânat, nefiind imperativ.
- Morţi (M). Victime ce nu respiră după două tentative de eliberarea căilor aeriene. CPR nu se practică în condiţii de dezastru, datorităfaptului că resuscitarea unei persoane în stare de stop cardiorespiratorcomplet, necesită o perioadă prea mare de timp şi o mare cantitate deresurse, care de altfel lipsesc.
Scopul triajului este de a oferi cel mai mare bine, pentru unnumăr cât mai mare de victime
38
Prin triaj, victimele sunt luate în îngrijire şi duse la ariile detratament desemnate, în funcţie de gravitatea lor, iar de la aceste arii,sunt transportate în afara ariei de dezastru.Triajul, ca de altfel orice alt efort de răspuns în dezastre, începe curecunoaşterea.
Procedura generală pentru triaj în condiţii de dezastru esteurmătoarea:
- Opreşte-te, priveşte şi gândeşte.
Înainte de a începe triajul, opreşte-te şi apreciază situaţia princercetarea locului cu privirea şi observă cu atenţie. Înainte de toate,GÂNDEŞTE, cum vei lua situaţia în mâini. Continuă să evaluezi situaţialucrând.
- Desfăşoară un triaj verbal.
Începe prin a efectua un triaj prin voce, folosind următoareaexpresie: “Sunt din echipa de căutare-salvare, dacă mă auziţi şi puteţimerge, ieşiţi afară în direcţia pe care auziţi sunetul vocii mele”.
Sfătuiţi supravieţuitorii care pot merge, să rămână în locul destinatşi continuaţi operaţiunea de triaj.
- Urmează o cale sistematică.
Începe cu victima cea mai apropiată de tine şi continuă căutareade o manieră sistematică.
- Execută evaluarea de triaj.
Evaluează victimele şi marchează-le cu etichete de triaj Roşu(tratament imediat), Galben (tratament amânat) şi negru (morţi, sau fărăşanse). Nu uita să evaluezi şi victimele rănite, care pot merge. Fiecaretrebuie să aibă o etichetă.
- Tratează victimele din categoria Roşie (Imediat).
Începe controlul căilor aeriene al hemoragiilor şi/sau tratamentulşocului.
- Înregistrează rezultatele.
Urmăreşte rezultatele triajului prin:- dispunerea eficientă a resurselor de intervenţie;- informaţii despre localizarea victimelor;
39
- informaţii sumare despre numărul victimelor şi gradul severităţiileziunilor.
Aceste informaţii sunt foarte utile, pentru managerii intervenţiei ladezastre, ca şi pentru unităţile de evacuare medicală.
Întotdeauna purtaţi echipamentul de protecţie atunci cândexecutaţi triajul, în aşa fel încât să nu vă puneţi viaţa şi sănătatea înpericol.
D.3) Desfăşurarea evaluării de triaj
Urmaţi procedurile descrise în tabelul nr.2 pentru efectuareaevaluării de triaj.
40
Pasul Procedura1 Controlează căile aeriene/respiraţia.
De la distanţa unui braţ, scutură victima şi strigă. Dacă nurăspunde:
- poziţionează capul victimei pentru a elibera căile aeriene;- uită-te, observă şi simte;- numără respiraţiile. O respiraţie anormală (peste 30 de
respiraţii pe minut, indică şocul). Tratează şocul şi marcheazăvictima cu eticheta Roşie (Imediată).
- dacă respiraţiile sunt sub 30 pe minut treci la pasul 2.- dacă victima nu respiră după 2 tentative de eliberare a
căilor aeriene, marcheaz-o cu eticheta Neagră (Mort).2 Controlează circulaţia/hemoragia:
- Acţionează imediat pentru a opri o hemoragie severă.- Controlează circulaţia folosind testul de revenire a
circulaţiei după presiune (pentru reumplerea capilară).- Apasă pe o arie de piele, până dispare culoarea normală
a pielii. Locul cel mai folosit este podul palmei, dar poate fi folositşi patul ungheal sau antebraţul.
- Notează timpul de revenire a culorii normale.Tratează pentru şoc, dacă revenirea culorii normale este depeste 2 secunde şi marchează victima cu eticheta Roşie(Imediată).
3 Controlează sistemul nervos. Dă comenzi simple cum ar fi“Strânge-mi mâna”. Imposibilitatea de a răspunde, indicănecesitatea tratamentului imediat pentru şoc. Tratează pentru şocşi marchează victima cu eticheta Roşie (Imediată)
Tabelul nr. 2 : Procedurile de triaj
Dacă victima nu trece toate testele, marchează cu etichetaneagră(Mort). Dacă victima nu trece un test, marchează cu etichetaRoşie (Imediat). Aminteşte-ţi că fiecare victimă trebuie marcată cuetichete.
D.4) Tehnici de prim-ajutor (BASIC LIFE SUPPORT)
Multe dintre dezastre sunt de cele mai multe ori neaşteptate şidepăşesc resursele existente ale comunităţii afectate.
Aceste elemente direcţionează o serie de predicţii asupraimpactului produs de dezastre asupra sistemului medical:
- numărul victimelor poate depăşi capacitatea de tratament afacilităţilor medicale locale;
41
- supravieţuitorii se vor ajuta reciproc; de aceea ei vor face ce ştiumai bine şi deci nu se poate presupune că majoritatea populaţiei aplicăcorect măsurile de prim ajutor, sau tehnicile de supravieţuirepostdezastru.
Mecanismele principale prin care agenţii vulneranţi ai dezastrului,pot produce moartea apar în trei faze:
- faza I-a: moarte în câteva minute, datorită distrugerii ireversibilea unui organ vital;
- faza II-a: moarte în câteva ore prin hemoragie necontrolabilă;- faza III-a: moarte în câteva zile sau săptămâni, datorită infecţiilor
sau insuficienţelor multiple, care nu se datorează rănirilor propriu-zise.Experţii apreciază, că aproximativ 40% dintre victimele unui
dezastru, aflate în faza II-a şi a III-a a producerii morţii, pot supravieţui,dacă li se aplică îngrijiri medicale simple. Personalul ce încadreazăechipa SAR trebuie să fie pregătit să acorde prim-ajutor, cum ar fi :controlul obstrucţiilor căilor respiratorii, hemoragiile şi şocul şitratamentul altor situaţii mai puţin grave.
De asemeni, membrii echipei de căutare-salvare, trebuie să poatăface cel mai mult bine, pentru cât mai multe victime, prin aplicareaprincipiilor triajului în situaţii de dezastru.
Ţinând seama de condiţiile de penurie de personal pregătit însituaţii de dezastru, pregătirea medicală de prim ajutor a membrilorechipei SAR poate juca un rol deosebit, în răspunsul la un dezastru.
D.4.1) Recunoaşterea şi tratamentul condiţiilor ce pun în pericol viaţa
În medicina de urgenţă, obstrucţia căilor aeriene, hemoragia şişocul, sunt cei mai periculoşi “ucigaşi”, cauzând moartea dacă nu sunttratate imediat.
Prima prioritate a unui salvator, este de a acţiona împotrivaacestor “ucigaşi” prin:
- restaurarea respiraţiei;- oprirea hemoragiilor severe;- asigurarea unei circulaţii adecvate, prin tratamentul şocului.Când lucrăm în condiţii de dezastru cu victime multiple, scopul
principal este de a aplica triajul primar şi măsurile de tratament rapid.
42
Dezobstruarea căilor aeriene
Figura nr. 4: Componentele Sistemului respirator
Obstrucţia căilor aeriene, împiedică schimbul normal de gazerespiratorii şi împiedică oxigenarea ţesuturilor. Sistemul respirator,asigură oxigenul necesar vieţii prin inspiraţie şi eliminarea bioxidului decarbon prin expiraţie. O dată ajuns în plămâni, oxigenul este transferateritrocitelor şi transportat prin curentul sanguin la ţesuturi.Componentele majore ale sistemului respirator sunt prezentate în figuranr.4.
O victimă inconştientă (sau semiconştientă), poate avea căileaeriene obstruate. Dacă există obstrucţia căilor aeriene, victima nupoate primi oxigenul necesar şi impactul acestei situaţii se repercuteazărapid asupra inimii şi creierului.
O victimă la care se suspectează o obstrucţie a căilor respiratorii,trebuie cercetată imediat şi dacă se constată că există obstrucţie,aceasta trebuie tratată imediat.
Timpul este deosebit de preţios în astfel de situaţii, întrucâtfuncţionarea inimii, poate să fie afectată grav în câteva minute, iaralterările cerebrale produse de hipoxie, devin ireversibile după 4minute de anoxie.
Cel mai obişnuit obstruant al căilor aeriene este limba. La ovictimă inconştientă (în mod special o victimă care stă pe spate) limbaeste relaxata şi poate obstrua căile aeriene. Această situaţie esteprezentată în figura următoare (figura nr.5).
43
Figura nr. 5: Obstrucţia căilor aeriene de către limbă.
Dacă o victimă nu respiră, folosiţi metoda de dezobstrucţie rapidăa căilor aeriene în 6 paşi, după procedurile prezentate în tabelulurmător:
44
Pasul Acţiunea1 Scuturaţi victima, de la un braţ distanţă şi atingându-i umărul
strigaţi: “mă auzi”?2 Dacă victima nu răspunde, sau nu poate să răspundă, introduceţi
un braţ sub capul victimei3 Apucaţi cu două degete de la mâna cealaltă, bărbia şi trageţi
mandibula înainte, împingând uşor capul spre spate4 Observaţi mişcările toracice5 Observaţi schimbul de aer6 Observaţi mişcările respiratorii abdominale
Tabelul nr. 3: Metoda de deschidere a căilor aeriene, prin extensiacapului şi tragerea de mandibulă
Dacă victima nu începe să respire, repetaţi metoda dedezobstrucţie, încă o dată. Dacă nici după repetarea dezobstrucţiei,victima nu respiră spontan, treceţi la altă victimă, întrucât misiuneadumneavoastră, este să salvaţi cât mai multe victime. Deşi este demulte ori greu să părăsiţi o victimă, aceasta este necesar în condiţii dedezastru.
Dacă victima reîncepe să respire, trebuie să menţineţi căileaeriene libere. Încercaţi să găsiţi un voluntar, care să menţină capulvictimei în extensie şi să menţină căile aeriene libere, iar dacă nu găsiţi,puneţi un obiect (un pantof, sau orice alt obiect) sub umerii victimei,care prin poziţia capului astfel obţinută, va ajuta la păstrarea căiloraeriene libere.
D.4.2) Controlul hemoragiei
O hemoragie necontrolată, cauzează iniţial slăbiciune. Dacăhemoragia continuă pentru o perioadă scurtă, victima intră în şochemoragic şi în final va muri.
Un adult de talie medie are 5 litri de sânge, iar pierderea prinhemoragie a unui litru de sânge poate constitui un risc de deces, deaceea este imperios necesar să controlăm şi să oprim o hemoragieexcesivă, în cât mai scurt timp posibil.Hemoragiile sunt de trei tipuri principale:
- hemoragii arteriale, care constau în pierderea de sânge roşudeschis sub presiune, în jet;
- hemoragii venoase, care constau în pierderi de sânge închis laculoare, care se scurge fără jet;
- hemoragii capilare, care constau în pierderi de sânge profuze petoată suprafaţa lezată, fiind hemoragii în masă.
45
Pentru controlul hemoragiilor folosiţi una sau mai multe proceduridescrise în cele ce urmează (vezi tabelul nr.4). Dacă nu obţineţisuccesul cu o metodă, încercaţi alta, sau combinaţi-le.
Metoda ProceduraPresiunedirectă
Apăsaţi deasupra vasul lezat, peste rană, prin aplicarea uneicomprese sterile peste rană şi apăsaţi ferm.Menţineţi compresia prin pansarea strânsă a rănii, cu unbandaj compresiv.
Ridicareamembrului
lezat
Ridicaţi membrul rănit, cu rana deasupra inimii
Presiuneîn
punctelede
presiune
Aplicaţi o presiune pe cel mai apropiat punct de presiunepentru a încetini curentul sanguin către plagă.Un punct de presiune, este punctul unde se percepe pulsularterial.- Folosiţi punctul brahial, pentru plăgile braţului;- Folosiţi punctul femoral pentru plăgile membrului inferior;- Folosiţi celelate puncte de presiune pentru alte localizăriale plăgilor.
Tabelul nr. 4 : Procedurile pentru controlul hemoragiei
O demonstraţie a folosirii celor trei metode de control ahemoragiei, este prezentată în figura de mai jos.
D.4.3) Metodele de control a hemoragiei
Dacă nici una din metodele pentru controlul hemoragiei nu aresucces, devine necesară utilizarea garoului. Aplicarea unui garou estedestul de rar necesară şi va fi ultima metodă folosită, în special într-osituaţie în care se poate pune problema membrului rănit sau viaţa.Aplicarea garoului este o metodă considerată utilă, în special în leziunilede strivire şi în amputaţiile parţiale ale membrelor. Folosirea garouluipoate cauza riscuri serioase pentru membrul afectat şi de aceea va fifolosit doar dacă riscul hemoragiei necontrolate este mai mare şi puneviaţa victimei în primejdie.
Riscurile aplicării garoului constau din:- folosirea de materiale necorespunzătoare sau aplicarea
incorectă, ce poate creşte pericolul de efecte nedorite sau dehemoragie. Dacă sunt folosite materiale prea dure sau garoul este preasubţire, se pot produce leziuni ale nervilor, vaselor sanguine şi alemuşchilor;
46
- leziunile produse asupra membrului pe care s-a aplicat un garou.Supravieţuirea membrului este de cele mai multe ori imposibilă, chiardacă garoul a fost corect aplicat dar a fost menţinut pe loc prea multtimp.
Doar un medic poate scoate garoul aplicat. Dacă totuşi sunteţinevoit să aplicaţi un garou lăsat liber, menţionaţi ora aplicării şi evacuaţivictima cât mai repede.
D.4.4) Recunoaşterea şi tratamentul şoculuiŞocul este o dezordine ce apare datorită circulaţiei ineficiente a
sângelui. Rămânerea în stare de şoc, va conduce la moartea celulară,tisulară şi a întregului organism.
Iniţial, organismul va compensa pierderea de sânge, astfel căsemnele clinice de şoc nu vor apare imediat. Este de aceea importantsă continuăm evaluarea şi monitorizarea stării clinice a victimei.Simptomele de şoc observabile sunt:
- respiraţie rapidă şi superficială (mai mult de 30 de respiraţiipe minut);
- piele palidă şi rece (durata de reumplere capilară mai marede 2 secunde);
- imposibilitatea de a răspunde la comenzi simple, cum ar fi“strânge mâna”.
Pasul Procedura1 - lăsaţi victima să stea pe spate;
- ridicaţi membrele inferioare cu cca. 20-30 de cm;- menţineţi libere căile aeriene.
2 - controlaţi hemoragia3 - menţineţi temperatura organismului (prin acoperire cu pături)4 - evitaţi manevrele brutale sau excesive
Tabelul nr. 5: Procedurile de control a şocului
Nu daţi unei victime în stare de şoc, să mănânce sau să bea ceva.Oamenii, care se află în stare de şoc pot avea greaţă, sau să vomite.
Într-o situaţie de dezastru, puteţi avea de îngrijit multe victime, cenecesită atenţie şi puţine resurse pentru aceasta. De aceea, pentruutilizarea eficientă a resurselor, ca şi pentru obţinerea unei eficienţemaxime, este necesară folosirea triajului.
E. Proceduri operaţionale standard
E.1 GeneralităţiProcedurile operaţionale descrise mai jos reprezintă standardul
minim acceptat de OCHA/ONU şi EADRCC/NATO. În funcţie de
47
particularităţile fiecărei zone de risc, procedurile pot fi completatecorespunzător situaţiei.
E.2 Ordinul de intervenţie
Acest ordin cuprinde:- concepţia eşalonului superior privind limitarea efectelor dezastrului;- scopul acţiunilor ce urmează să aibă loc (pe urgenţe);- conţinutul misiunii echipei SAR (raionul de intervenţie, unde se va
desfăşura efortul principal, timpul de îndeplinire a misiunii);- modul de transmitere şi primire a informaţiilor.
E.3 Etapele comune de planificare
Indiferent de situaţia existentă, procesul de planificare este compusdin următoarele etape:
- însuşirea misiunii (primită de la Centrul Operaţional);- analiza situaţiei:- calcului timpului;- identificarea personalului şi tehnicii necesare intervenţiei;- situaţia din zona afectată;- starea meteo;- situaţia politică din zona afectată;- terenul;- orientarea modulului de comandă şi darea indicaţiilor preliminare;- dezvoltarea opţiunilor de intervenţie;- selectarea opţiunii optime (luarea hotărârii, după primirea ordinului
de intervenţie);- planificarea intervenţiei (întocmirea planului de intervenţie);- instruirea echipei SAR pentru declanşarea intervenţiei;- realizarea măsurilor planificate (desfăşurarea intervenţiei);- evaluarea rezultatelor după terminarea intervenţiei; Dintre toate etapele prezentate mai sus, cea corespunzătoare
“analizei situaţiei” are caracter permanent (de la declanşarea intervenţiei şipână la terminarea ei).
E.4 Activităţile desfăşurate de şeful echipei SAR dupăprimirea ordinului de intervenţie
După ce şeful echipei SAR şi-a însuşit misiunea, el este obligat :- să precizeze subordonaţilor modul de organizare a acţiunilor;- să calculeze timpul avut la dispoziţie pentru pregătire şi intrarea în
acţiune;
48
- să stabilească măsurile urgente pentru pregătirea modulelor învederea îndeplinirii misiunilor şi să dea dispoziţii preliminare;
- să orienteze comandanţii modulelor asupra misiunii primite;- să controleze modul de pregătire a modulelor pentru intervenţie.
E.5 Elementele de care trebuie să ţină cont şeful echipeiSAR pentru luarea hotărârii
- datele primite de la eşalonul superior (mass-media, etc.), privindurmările dezastrului;
- starea şi posibilităţile echipei SAR (în special gradul de asigurarematerială, tehnică şi medicală);
- analiza terenului, mai ales limitele raionului de intervenţie şiitinerariile de deplasare (aprovizionare, evacuare, etc.);
- condiţiile meteo (anotimp, temperatură, viteza şi direcţia vântului,precipitaţii, perioadă de lumină şi întuneric);
- misiunile altor forţe în zonă (dacă există) şi modul de cooperarecu acestea.
E.6 Hotărârea şefului echipei SAR
Această hotărâre cuprinde:- date despre dezastrul produs;- misiunile modulelor proprii;- misiunile altor echipe SAR sau LEMA (dacă este cazul);- modul de îndeplinire a misiunii şi de raportare despre aceasta;- modul de asigurare materială, tehnică şi medicală;- timpul când echipa SAR trebuie să fie gata de intervenţie.
E.7 Acţiunile desfăşurate la sosirea echipei SAR în raionulde intervenţie
Principalele acţiuni ce se desfăşoară sunt:- contactarea organizaţiei/persoanei care coordonează intervenţia
din partea LEMA;- stabilirea bazei de operaţii a echipei SAR şi amplasarea
acesteia;- stabilirea sistemului de comunicaţii în zonă şi în exterior
(OSOCC şi alte organizaţii interesate);- stabilirea punctelor de lucru şi modul de cooperare cu alte forţe
ce acţionează în zonă;- stabilirea programului zilnic de lucru (cel puţin o şedinţă de
analiză a situaţiei zilnice);- identificarea resurselor locale şi crearea sistemului logistic;
49
- stabilirea procedurilor de asigurare a legăturii permanente întremembrii echipei SAR şi monitorizarea situaţiei infracţionale în zonă(proceduri de securitate şi protocoale de evacuare).
E.8 Activităţi zilnice ale şefului echipei SAR
Pe timpul intervenţiei, şeful echipei SAR va ţine zilnic o scurtăşedinţă operativă care va include obligatoriu următoarele aspecte:
- ultimele evoluţii ale situaţiei;- orice schimbare a obiectivelor iniţiale ale misiunii;- orice schimbare în programul zilnic de lucru al echipei;- orice schimbare în organizarea echipei sau a sarcinilor
individuale;- răspândirea şi mişcările echipei pentru ziua următoare;- resurse disponibile şi cereri;- instrucţiuni privind folosirea căilor de comunicaţii;- ultimele date privind situaţia politică şi problemele securităţii în
zona de acţiune.Deasemenea, în fiecare zi, şeful echipei SAR răspunde de
întocmirea şi trimiterea către organizaţia de care aparţine (pentruintervenţiile în străinătate şi către OCHA/ONU) a unui raport de situaţie(SITREP).Acest raport trebuie să conţină:
- scurtă descriere a situaţiei operative din raionul de intervenţie;- descrierea succintă a misiunilor executate şi a rezultatelor
obţinute;- cereri (de natură logistică, operaţională, personal, securitate,
etc.);- alte probleme.
Până în 30 de zile de la terminarea intervenţiei, şeful echipei SARînaintează către OCHA/ONU un raport de analiză final asupra întregiidesfăşurări a intervenţiei.
E.9 Acţiuni pregătitoare desfăşurate de personalul echipeiSAR
În afara activităţilor desfăşurate conform celor prezentate mai sus,se mai adaugă următoarele acţiuni pregătitoare executate de întregpersonalul echipei SAR, mai puţin modulul de conducere:
- verificarea stării de funcţionare a tehnicii din dotare şi pregătireaacesteia pentru intervenţie;
- selectarea, verificarea şi împachetarea materialelor necesareintervenţiei;
50
- selectarea, verificarea medicală şi psihică, precum şi informareape scurt a personalului care va participa la intervenţie asupra situaţieiexistente în zonă.
După încheierea misiunii, şeful echipei SAR întocmeşte, întermen de 30 de zile, un raport final către eşalonul care a trimis echipaSAR în misiune şi către OCHA/ONU (în cazul intervenţiei în străinătate),care trebuie să conţină următoarele:
- descrierea pe scurt a misiunii;- cronologia evenimentelor;- evaluarea eficienţei procedurilor operaţionale;- concluzii rezultate;- recomandări privind îmbunătăţirea eficienţei de acţiunea a
echipei SAR;- recomandări privind îmbunătăţirea eficienţei sistemului ONU de
acordare a ajutorului umanitar.În funcţie de situaţia concretă, raportul poate conţine şi alte date
semnificative despre misiunea executată.
F. Particularităţi operaţionale pe specialităţiF.1 Asigurarea medicală
Următoarele reguli se pot urma ca măsuri de precauţie în oriceţară, dar sunt specifice mai ales ţărilor tropicale, considerate canecesitând cel mai mare grad de asigurare medicală.
F.1.1 Pregătirea plecării în misiune
Toţi membrii echipei SAR trebuie să facă o examinare medicalăgenerală, la o clinică de specialitate.
În funcţie de situaţia din raionul de intervenţie (ţara afectată) seexecută următoarele vaccinări împotriva:
-febrei galbene;-tetanosului;-poliomielitei;-hepatitei A şi B;-meningitei;-febrei tifoide, etc.;De asemeni se va asigura medicaţia necesară pentru cel puţin
următoarele îmbolnăviri:-malnutriţia şi alte boli nutriţionale;-infecţii respiratorii acute;-boli diareice;-holeră;-difterie;
51
-paraziţi intestinali;-poliomielită;-infecţii ale pielii;-tuberculoză;-febră tifoidă.Verificaţi hrana cu care plecaţi în misiune şi care sunt măsurile de
deparazitare în ţara afectată;Cereţi la nevoie săruri pentru rehidratare;Verificaţi apa cu care plecaţi în misiune;Cereţi la nevoie comprimate pentru dezinfecţia apei sau tehnică
de dezinfectat apa.
F.2 Probleme ale asigurării medicale pe timpul intervenţiei
De regulă, pe timpul primelor 3 zile în condiţii de viaţă şi climăvitrege, trebuie asigurate cel puţin 8 ore de somn pe zi. De asemenea,după prânz, se recomandă o scurtă siestă.
Dieta trebuie să fie cât mai variată, iar alcoolul poate fi consumatmoderat, mai ales seara. Hrana trebuie să fie bine gătită şi să fie încăcaldă în momentul servirii. Atenţie la produsele cumpărate pe plan local(în special peştele).
Nu uitaţi că raţia normală de hrănire este de 2.200calorii/persoană/zi, iar cea minimă de supravieţuire este de 1900cal/persoană/zi.
Nu riscaţi. Consideraţi sursele de apă locale posibil contaminate.În general ceaiul fierbinte, berea, sucurile carbonatate îmbuteliate, suntsigure pentru băut. Nu folosiţi ghiaţă dacă nu provine din apă sigură.
Se poate considera că necesarul de apă este:15-20 litri/persoană/zi (din care apă de băut 3-4 litri, preparare
hrană 2-3 litri, igienă personală 5-7 litri, spălare echipament 4-6 litri);20-30 litri/persoană/zi (bucătării);60 litri/persoană/zi (spitale).În caz de diaree, beţi multă apă sub diferite forme. Dacă continuă
şi după o zi, beţi o soluţie de : 6 linguriţe de zahăr + 1 linguriţă de sareîntr-un litru de apă curată sau beţi coca-cola. Nu folosiţi antibiotice.
Evitaţi să faceţi baie sau să folosiţi apa din lacuri, râuri, mare,băltoace de ploaie, etc.
F.3 Protecţia psihologică
Populaţia şi personalul echipei SAR este supus acţiunii unorfactori de stres, dintre care cei mai frecvenţi sunt:
- lipsa de informaţii veridice;- presiunea timpului;
52
- existenţa situaţiilor confuze;- stări conflictuale;- diferite nivele de suferinţă umană;- pericole pentru individ sau colegii săi.
Nivelul de reacţie la aceşti factori de stres diferă de la persoană lapersoană şi poate cuprinde în principal următoarele simptome:
- apatie;- confuzie mentală;- reacţii negândite;- durere de cap, diaree, palpitaţii;- senzaţia de teamă şi cea de vinovăţie;- somnolenţă sau lipsa somnului;- paralizie, iritare;- dificultăţi în conducerea mişcărilor.
În general există 5 faze care pot apare din punct de vedere alevoluţiei stresului. Pe scurt, acestea sunt:
a)Faza I – pe incidentb)Faza II – de avertizare;c) Faza III - de desfăşurare a incidentului;d)Faza IV- intermediară;e)Faza V – post incident;
Cele mai frecvente tipuri de stres sunt:
1. Stresul de bază (stresul obişnuit, de zi cu zi) ;2. Stresul cumulativ (stresul acumulat pe o perioadă de timp în
care, zilnic, nivelul stresului a depăşit nivelul celui de la punctul 1);3. Stresul generat de incidente critice (majore).
Primul ajutor psihologic:
Se poate acorda în două feluri: a) colectiv
b) individual
a) Primul ajutor psihologic colectivSe desfăşoară sub formă unei discuţii libere între membrii echipei
SAR, la cel mult 3 zile de la revenirea acestora la baza. Aceastădiscuţie este condusă de către un psiholog (în lipsa acestuia de cătreşeful SAR).
Principalele reguli de urmărit pe timpul discuţie sunt:
53
- grupul să nu depăşească 15 persoane (în caz contrar seformează mai multe grupe);
- trebuie să participe obligatoriu toţi cei care au participat laintervenţie (dar numai ei);
- toţi cei prezenţi vor fi încurajaţi să vorbească despre misiunearecent încheiată;
- orice comentariu v-a evita de a scoate în evidenţa vinovaţi(discuţia trebuie să se concentreze asupra eficienţei şi eficacităţiiacţiunilor întreprinse şi nu asupra oamenilor);
- conducătorul discuţiei v-a încerca să determine nivelul de stresacumulat de fiecare membru al echipei cu ajutorul unor întrebări degenul: Care crezi că a fost momentul cel mai dificil? Cum te simţi acum?Crezi că se putea face mai mult? Cum? Ce te-a impresionat?.
Scopul principal al acestei activităţi este de a identifica membriiechipei SAR care au încă un nivel de stres cumulativ peste normal şinecesită prim ajutor psihologic individual.
b) Primul ajutor psihologic individualAcest tip de ajutor se acordă numai de către persoane calificate
în domeniu.Importanţa acestui tip de tratament constă în faptul că, dacă
traumele psihice suferite de un membru al echipei SAR nu dispar în 6luni, acestea rămân definitive pe tot restul vieţii.
G. Analiza informaţiilor pe timpul executării misiunii în străinătate
G.1 Atribuţiile ofiţerului cu informaţiile
Ofiţerul cu informaţiile răspunde pentru documentarea tuturorinformaţiilor pertinente pentru echipa SAR pe timpul intervenţiei. Petimpul desfăşurării intervenţiei, ofiţerul cu informaţiile va îndepliniurmătoarele atribuţii:
- este reponsabil pentru documentarea completă a activităţilorechipei SAR în timpul unei misiuni încredinţate şi pentru analiza la faţalocului şi a celei de după intervenţie, a criticii acţiunilor de intervenţie, aînvăţămintelor desprinse şi a pregătirii;
- este reponsabil pentru marcarea oricărei informaţii pertinentepentru informarea personalului, graficul de lucru şi a stării inventaruluiechipamentului;
- este reponsabil pentru întocmirea informărilor membrilor echipeiSAR (a ordinei de zi, a însărcinărilor tactice, conform informaţiilorprimite de la personalul de conducere al echipei SAR);
- este reponsabil pentru echipamentul propriu pe care îl are înprimire;
54
- îndeplineşte, la ordinul şefului echipei SAR, orice alte însărcinăripe timpul misiunii.
G.2 Analiza informaţiilor obţinute în acţiunile de căutare-salvare
Membrii echipei SAR trebuie să aibă capacitatea de a evitaminciunile, exagerările, manipularea şi dezinformarea atunci cândprimesc informaţii multe, diverse şi într-un timp scurt.
În acest context (deoarece este singurul standard de acest gen înfuncţiune), s-a folosit sistemul de testare a informaţiilor pus ladispoziţie de NATO, deşi acesta nu este sută la sută adaptabiloperaţiunilor de ajutor umanitar.
Acest sistem detaliat mai jos se poate aplica oricăror informaţiiprimite, indiferent de calea pe care acestea sunt primite (presă, rapoarteoficiale, persoane particulare, etc.) şi poate fi folosit şi pe timpulacţiunilor desfăşurate în ţară.
Siguranţa sursei Credibilitatea informaţieiA=complet sigură 1= confirmată şi de alte surseB= de obicei sigură 2= probabil adevăratăC= destul de sigură 3= posibil adevăratăD= nu destul de sigură 4= dubioasăE= nesigură 5= improbabilăF= adevărul nu poate fi judecat 6= adevărul nu poate fi judecat
Tabelul nr. 6 : Evaluarea surselor de informaţii şi a credibilităţii acestora
55
Evaluare
Descriere
A Această sursă a fost testată în diferite ocazii şi dă dovada dediscreţie. Se foloseşte numai în ocazii speciale şi este extremde rară.
B Această sursă a fost testată cu succes în trecut, dar au maiapărut elemente de îndoială. Dintre acestea se pot aminti:agenţiile ONU, surse militare, asociaţii nonguvernamentale.
C Această sursă a fost folosită cu succes în trecut şi a oferit decele mai multe ori satisfacţie. Câteva surse mass-media şiasociaţii nonguvernamentale pot fi cuprinse aici.
D Această sursă a fost folosită în trecut, dar de cele mai multeori s-a dovedit nesigură. Câteva surse mass-media şi asociaţiinonguvernamentale pot fi cuprinse aici.
E Această sursă a fost folosită în trecut şi a dovedit nesiguranţătotală.
F Această sursă nu a mai fost folosită în trecut.
Tabelul nr. 7 : Evaluarea siguranţei surselor de informaţii
Evaluare
Credibilitatea informaţiei
1 Informaţia este confirmată şi din altă sursă.2 Anumite părţi esenţiale din informaţie sunt confirmate şi de
alte surse. Aici se includ şi imaginile luate aerian.3 Informaţia este în concordanţă cu alte informaţii sau acţiuni
anterioare, dar nu poate fi verificată prin investigaţii înprezent.
4 Informaţia vine în conflict cu alte informaţii anterioare.5 Informaţia contrazice clar informaţii confirmate anterior.6 Informaţie care nu poate fi comparată cu nici o altă informaţie
sau nu se poate încadra în categoriile de evaluare 1-5. Maibine se foloseşte evaluarea 6, decât o evaluare 1-5 nesigură.Tabelul nr. 8: Evaluarea credibilităţii informaţiilor
Acest sistem ne ajută să formalizăm informaţiile în aceeaşimanieră cu alte echipe SAR care acţionează în zonă.
De exemplu, un raport evaluat E1 înseamnă că o sursă nesigură adat o informaţie confirmată şi de alte surse.
De asemenea un raport evaluat F6 se poate confirma în timp(având o reevaluare F1), deci i se va acorda de la început toată atenţia.
56
Pentru a evalua mai exact credibilitatea informaţiilor din mass-media pe scara de la 1 la 6 se poate folosi următorul sistem de analiză:
- Cine? (este autorul evenimentului, acţiunii, faptului petrecut);- Ce? (s-a întâmplat, s-a petrecut, a avut loc);- Unde? (a avut loc evenimentul);- Când? (s-a petrecut evenimentul);- Cum? (s-au desfăşurat faptele);- De ce? (care a fost motivul, scopul, cauzele evenimentului).
H.Siguranţă şi securitate
H.1 În raionul de intervenţie (pentru acţiunile desfăşurateîn străinătate sub egida ONU)
Pentru a coordona mai bine problemele de securitate în teren,ONU desemnează în ţara afectată un Coordonator pentru Securitate alONU (UN. SEC. COORD). Aceste este ajutat în teren de unul sau maimulţi Oficiali Desemnaţi (DESIGNATED OFFICIAL).
Situaţia nivelului de securitate în ţară sau pe zone distincte aleacesteia se încadrează în următoarele faze:
Faza I-a Atenţie(ameninţarea cea mai mică la adresa securităţii echipei)- Apar probleme de securitate. Toate deplasările membrilor
echipei sunt raportate către DESIGNATED OFFICIAL şi trebuie să fieabsolut necesare.
Faza II-a Restricţii de deplasare- Membrii echipei rămân la bază, iar orice altă deplasare se face
numai cu aprobarea dată de DESIGNATED OFFICIAL.
Faza III-a Relocarea- În această fază se execută concentrarea echipelor internaţionale
în locuri sigure (sau relocarea acestora în alte zone decât cele afectatede dezastru);
- scoaterea din ţară a personalului care nu este indispensabil;- Sosirea în ţară a noi membrii pentru echipa SAR trebuie
aprobată de UN. SEC. COORD.
Faza IV-a Suspendarea activităţilor- Se ordonă de Secretarul General al ONU ;- Se fac toate pregătirile (financiare, diplomatice, etc.) pentru
evacuarea întregului personal, efectuându-se doar operaţiileadministrative de rutină. Se acordă o atenţie deosebită stabilităţii
57
sistemului de transmisiuni (mai ales legătura cu DESIGNATEDOFFICIAL). Rămâne în zonă doar personalul strict necesar.
Faza V-a Evacuarea- Se ordonă de Secretarul General al ONU;- Se execută prin adaptarea planurilor de evacuare (stabilite
anterior de către Comandantul echipei SAR şi DESIGNATEDOFFICIAL) la situaţia concretă.
ATENŢIE
A nu se uita că pentru securitatea membrilor echipelor deintervenţie, primul responsabil va fi guvernul ţării afectate de dezastru.
H.2 Siguranţa şi securitatea individuală (unele reguli sepot aplica şi la intervenţiile desfăşurate în interiorul ţării)
Principalele reguli care se recomandă a fi respectate în acest cazsunt:
- fi atent la ce se observă în comportamentul şi obiceiurilelocalnicilor, pentru a remarca schimbările din comportamentul normal alacestora;
- nu păstra mari sume de bani asupra ta;- banii pe care îi vei avea asupra ta să fie în monedă măruntă şi
să fie ţinuţi în mai multe locuri;- dacă părăseşti echipa sau baza acesteia, asigură-te că se
cunoaşte unde mergi, ce vei face acolo, cu cine, cât timp, când te veiîntoarce şi pe ce drum te vei deplasa;
- dacă circuli în fiecare zi între două puncte fixe, nu o face laaceiaşi oră şi pe acelaşi drum;
- dacă porţi vesta anti-glonţ sau alt echipament, fi sigur că şti să-lfoloseşti;
- dacă mergi cu autoturismul ţine încuiate toate uşile acestuia;- parchează autoturismul în aşa fel încât să poţi pleca repede
dacă este necesar (dar niciodată cu faţa maşinii împotriva unuiobstacol);
- nu luaţi pasageri necunoscuţi în vehicule (nici militari sau poliţişti,deoarece aceştia pot fi şi ei ţinta unui atac);
- daca vreţi să folosiţi mijloace foto sau video faceţi-o cu prudenţă,evitând activităţile militare, ale poliţiei, punctele de control, etc.;
- pentru a fi gata oricând de evacuare, să aveţi tot timpul pregătitun bagaj de mână cu lucruri personale, mâncare, apă, trusă deprim ajutor, haine groase, etc.;
58
- poartă mereu la tine paşaportul, acreditările ONU sau altedocumente de identificare. Este recomandabil să aveţi o fotocopie apaşaportului în caz că acesta este reţinut de autorităţi;
- când conduceţi un autovehicul, faceţi-o preventiv. Evitaţi gropilesau porţiunile de drum avariate parţial (ar putea fi minate).
Dacă sunteţi luat ostatic, prădat, etc., respectaţi (pe cât posibil)următoarele reguli:
- păstraţi-vă calmul;- nu fiţi provocator;- nu faceţi pe eroul;- fiţi pasivi şi răspundeţi numai dacă sunteţi întrebaţi;- ascultaţi ordinele;- fiţi cooperant şi evitaţi să priviţi în ochi atacatorii;- amintiţi-le că sunteţi reprezentanţii ONU;- dacă locuiţi într-o clădire, analizaţi caile de evacuare din
aceasta;
I.Proceduri operaţionale de comunicare radio
Indiferent de tehnica folosită, operaţiunile de pregătire a acesteiaîn vederea utilizării sunt:
- identificaţi sursa de energie, verificaţi dacă are puterea necesarăde alimentare şi dacă este corect conectată la aparatul de radio;
- verificaţi dacă antena şi celelalte cablaje sunt montate corect;- conectaţi toate accesoriile radio şi verificaţi buna funcţionare a
butoanelor şi contactorilor;Regulile de transmitere a mesajelor ce trebuie urmate pentru a se
putea realiza scopurile propuse sunt:- decide ce vrei să spui, asigurându-te că mesajul va fi clar şi
scurt;- asigură-te că nu vorbeşte nimeni în reţeaua radio atunci când
începi să transmiţi;- împarte mesajul în fraze semnificative, fă pauze în transmisie şi
menţine un ritm natural al acesteia;- evită apelurile dese, cât şi transmisiile neoficiale;- când începi să transmiţi apasă pe butonul de emisie şi aşteaptă
o secundă înainte de a începe să vorbeşti. După ce ai terminattransmisia, aşteaptă o secundă, apoi eliberează butonul de emisie;
- foloseşte procedurile stabilite. Pronunţă clar silabele (mai alesvocalele). Foloseşte o voce puternică, dar nu ridica vocea, nu ţipa;
- păstrează o distanţă de cca. 5 cm dintre buzele tale şi microfon.Fereşte pe cât posibil microfonul de zgomotele de fond.
Alfabetul fonetic şi numeric folosit este:
59
Alfabetul fonetic:A-ALFA I-INDIA Q-QUEBEC Y-YANKEEB-BRAVO J-JULIET R-ROMEO Z-ZULUC-CHARLIE K-KILO S-SIERRAD-DELTA L-LIMA T-TANGOE-ECHO M-MIKE U-UNIFORMF-FOXTROT N-NOVEMBER V-VICTORG-GOLF O-OSCAR W-WHISKYH-HOTEL P-PAPA X-X-RAY
Alfabetul numeric
O- ZERO 5- FI-YIV1- WUN 6- SIX2- TOO 7- SEVEN3- THUH-REE 8- ATE4- FO-WER 9- NINERCâteva exemple privind pronunţia unor numere sunt date mai jos:12-TWELVE44-FO-OWER FO-OWER90 NINER ZERO136-WUH THU-REE SIX16.000-WUN SIX THOUSAND1478 WUN FO-OWER SEVEN ATE19A- WUH NINER ALFA
Procedurile de comunicaţii radio cele mai uzuale sunt prezentateîn lista de mai jos, care cuprinde în partea stângă expresiile iar în parteadreaptă semnificaţiile acestora:
AKNOWLEDGE Se confirmă că ai primit mesajul şi a fostînţeles.
AFFIRMATIVNEGATIV
Da/corectNu/incorect
ALL AFTERALL BEFORE
Tot ce ai transmis tu după…Tot ce ai transmis tu înainte…Ceea ce ai transmis este corect.Eroare s-a făcut în această transmisie. Voi continuacu…
CORRECT (THAT ISCORRECT)
CORRECTIONWRONG
Ceea ce urmează este versiunea corectă ca răspunsla cererea ta de verificare.Ultima ta transmisie a fostincorectă. Versiunea corectă este….
60
DISREGARD THISTRANSMISSION-OUT
Această transmisie este eronată. Nu o luain seamă. Această procedură se va folosipentru anularea mesajelor care au fosttransmise complet deja şi a cărorrecepţionare a fost confirmată.
DO NOT ANSWER-OUTStaţia chemată nu va răspunde la acestapel, va confirma acest mesaj sau oricetransmisie, care are legătură cu acestmesaj.
SILENCELENCESILENCE
SILENCE LIFTED
Încetează imediat toate transmisiile înreţea. Se va menţine până la ridicare.
Încetarea ridicată. Reţeaua este liberăpentru traficul radio.
END OF MESSAGE - OVER(OUT)
END OF TEXT
Această frază încheie mesajul transmis.Alte instrucţiuni vor face obiectul unui altmesaj.
Partea finală a textului transmis. Fipregătit să primeşti imediat instrucţiunidespre mesajul terminat.
FETCH….
…..SPEAKING
Aş vrea să vorbesc cu această persoană.Persoana chemată vorbeşte acum laaparat.
FIGURESNumerale sau numere vor urma. (Nu sefoloseşte ca semnal de apel, definireatimpului, distanţe, etc.).
-FROM
-TO
-THIS IS….
De la….Sursa mesajului este indicată imediat înadresa care va urma.Sursa către care se adresează mesajuleste indicată imediat în adresa care vaurma.
Transmisia este efectuată de staţia radiocare va fi desemnată în mesaj imediat.
OVER Acesta este sfârşitul părţii mele detransmisie. Aştept răspuns. Dă-i drumul.
-THROUGH ME
MESSAGE PASSED TO…
Sunt în contact cu staţia pe care aichemat-o.Ea poate fi folosită că staţie releu.Mesajul tău a fost înmânat lui.
61
-ROGER
-ROGER SO FAR-WILCO
Am recepţionat satisfăcător ultimul tăumesaj.Ai recepţionat satisfăcător această parte amesajului meu.Am recepţionat mesajul tău, l-am înţelesşi voi îndeplini. WILCO şi ROGER nu sefolosesc nici o dată împreună.
UNKNOWN STATION Identitatea staţiei care face apel sau cătrecare vrem să transmitem mesajul estenecunoscută.
VERIFY
I VERIFY
Verifică întregul mesaj (sau o parte aacestuia) şi trimite versiunea corectă. Sefoloseşte numai cu discreţie.Ceea ce urmează a fost verificat lacererea ta şi este repetat.Se foloseşte numai ca replică la VERIFY.
WAIT (WAIT-WAIT)
WAIT OUT
Trebuie să fac o pauză de câtevasecunde.Trebuie să fac o pauză mai mare decâteva secunde şi te voi apela din noucând sunt gata de transmisie.
-WORD AFTER
-WORD BEFORE
Cuvântul de referinţă al mesajului este celcare urmează.Cuvântul de referinţă al mesajului este celcare precede.
WORDS TWICEComunicaţia este dificilă. Transmitefiecare frază de două ori. Aceastăprocedură poate fi un ordin, cerere sauinformaţie.
OUT Acesta este sfârşitul transmisiei melecătre tine. Nu aştept răspunsul sauconfirmarea primirii.
OUT TO YOUNu răspunde, nu mai am ceva pentru tine.Voi chema acum altă staţie din reţea.
READ BACK
I READ BACK
Repetă întreaga transmisie, care va urmacătre mine exact cum ai primit-o.Ceea ce urmează este răspunsul meu lacererea ta de repetare a mesajului.
62
SAY AGAIN
I SAY AGAIN
Repetă tot ce ai transmis ultima dată.Urmată de ALL AFTER sau ALLBEFORE, WORD AFTER, înseamnă :repetă … (porţiunea indicată).Repet mesajul sau porţiunea indicată.
-SEND Continuă transmisia.-SEND YOUR MESSAGE Dă-i drumul, transmite. Sunt gata să
recepţionez.….SPEAK SLOWER Vorbeşte mai rar.I SPELL Voi silabisi, următorul cuvânt (Nu se
foloseşte la cuvintele codificate).RELAY TO…
RELAY THROUGH
Transmite mesajul care urmează laadresa (adresele) care urmează.Transmite acest mesaj prin intermediulsemnalelor de apel.
Exemple de conversaţie radio:
Alfa this is Charlie- message over.This is Alfa- send, over.This is Charlie Watch for fallen rocks on road. Birket - I spell BRAVO<INDIA< ROMEO< KILO< ECHO<TANGO- BIRKET, Over.This is Alfa- WILCO, Aut.
Un exemplu de transmisie al unui mesaj obişnuit este următorul, înordinea etapelor:
- apel preliminar;- MESSAGE FOLLOWS (SEND YOUR MESSAGE);- instrucţiunile de transmitere (READ BACK, RELAY ON, etc.);- importanţa mesajului (FLASH, OPERATIONAL, IMMEDIATE,
PRIORITY, sau ROUTINE);- data transmisiei;- FROM;- TO;- INFO (urmat de adresele semnalelor de apel);- TEXT BEGINS;- clasificarea mesajului (UNCLASIFIED,
RESTRICTED,CONFIDENTIAL, sau SECRET/ UN);- END OF TEXT sau END OF MESSAGE;- OUT sau OVER.
63
Regulile de testare a puterii şi inteligibilităţii semnalelor sunt:
RADIO CHECK Care este puterea şi inteligibilitateamesajului meu:
Cum mă auzi?
YOU ARE Tu eşti?I READ YOU Eu te aud
Pentru putere:
LOUD- Semnalul este puternicGOOD- Semnalul este bunWEAK- Te aud cu dificultăţiVERY WEAK- Te aud cu mari dificultăţiNOTHING HEARD- Nu te aud
Pentru inteligibilitate:
CLEAR Calitate excelentăREADABLE Calitate bunăDISTORTED DistorsionatDISTORTED WITH INTERFERENCE Cu distorsiuni şiinterferenţeNOT READABLE Te aud dar nu teînţeleg
Exemplu de folosire:
Alfa, this is Charlie- radiocheck, over.This is Alfa YOU are loud and readable, over.This is Charlie- YOU are loud and readable as well, out.
J. Relaţii cu mass – media
J.1 Generalităţi
În cadrul operaţiunilor de asistenţă umanitară (inclusiv intervenţia ladezastre) prezenţa şi contactele cu mass-media sunt inevitabile. Celeexpuse mai jos se aplică şi pentru acţiunile de căutare-salvare din ţară, prinînlocuirea cuvântului ONU (cât şi a organizaţiilor acestuia) cu cel deautorităţi administraţiei publice locale.
64
Avantajele care pot rezulta din relaţiile cu mass-media sunt:- publicitate pentru propria organizaţie (echipă, protecţia civilă, ţară,
armată, etc.);- cunoaşterea de către public a acţiunilor de căutare-salvare
desfăşurate;- schimb de informaţii.
Dezavantajele care pot rezulta din relaţia cu mass-media sunt:- discrepanţe dintre relatările mass-mediei şi realitate;- presa de scandal (are alte scopuri decât cele ale tale);- apariţia unor dezinformări sau tendinţe de a fi trişat.
Regulile generale de urmat în relaţiile cu mass-media sunt:- trebuie să avem relaţii bune cu mass-media;- trebuie să obţineţi un profit oricât de mic (pentru activitatea
desfăşurată) din relaţia cu mass-media;- nu trebuie să încerci ascunderea unor fapte faţă de mass-media;- reprezentanţii mass-media sunt profesionişti, căutând parteneri de
dialog de acelaşi calibru;- foloseşte mass-media ca element de legătură dintre comunitatea
internaţională şi forţele angrenate în acţiunile umanitare.
Căile de urmat pentru a crea relaţii bune cu mass-media sunt:- stabilirea unui punct de contact cu mass-media (şeful echipei sau a
altui membru al echipei cu experienţă în domeniu);- urmăreşte în relaţia cu mass-media aceeaşi politică dusă de
Rezidentul Coordonator al ONU (UN Resident Coordonator-şeful UNDP –program de dezvoltare al ONU) iar în ţară, de autoritatea administraţieipublice locale;
- orice membru al echipei poate să ofere informaţii despre munca sa;- încearcă să fi primul care să ofere informaţii;- nu favoriza doar o parte a mass-mediei;- cunoaşte bine cu cine din mass-media vorbeşti;- organizează conferinţe de presă (inclusiv pentru aţi economisi
timpul);- tratează pe jurnalişti ca pe nişte profesionişti.
Pregătirea pentru a avea bune relaţii corecte cu mass-media trebuie săcuprindă:
- pregăteşte un material de bază care să cuprindă informaţii despreorganizaţia, echipa şi misiunea ta;
- cunoaşte politica ONU sau a autorităţilor administraţiei publicelocale privind mass-media, în această acţiune;
- stabileşte clar şi din timp, ceea ce vrei să spui şi ceea ce nu vrei săspui;
- oferă informaţii la intervalele de timp stabilite anterior;
65
- pe cât posibil, stabileşte-ţi problema principală pe care vrei s-o pui,înainte de a acorda un interviu;
- solicitaţi dinainte întrebările sau măcar temele de discutat.
J.2 Interviul
a) Ce poţi spune:- oferă o informaţie clară şi completă;- recunoaşte ceea ce nu cunoşti, îndrumând spre sursa competentă
în acest caz;- relatează fapte certe, confirmate;- repetă punctele principale ale informaţiei;- ajută la realizarea unei relatări bune (altfel mass-media o s-o
realizeze singură).
b) Ce nu poţi spune:- “nu comentez” (nu există întrebări stupide, ci numai răspunsuri
stupide);- nu încerca explicaţii laborioase (răspunde scurt);- nu-ţi da cu părerea ( discută numai despre fapte confirmate);- nu intra în detalii tehnice;- nu crede şi nu genera zvonuri;- nu “brusca”, ironiza sau jigni mass-media.
c) Tehnicile interviului:*glisarea= la întrebări directe răspundeţi direct sau glisaţi spre
mesajul pe care doriţi să-l transmiteţi;*sublinierile = punctaţi ( prin inflexiunile vocii, un gest cu mâna, o
privire, limbajul corpului etc.) ceea ce este important în răspunsuldumneavoastră);
*credibilitatea personală = nu uitaţi că dumneavoastră sunteţispecialişti (criticii nu vor fi niciodată timizi în aprecieri, deci nicidumneavoastră nu trebuie să fiţi).
Utilizaţi pentru structura răspunsurilor principiul piramidei răsturnate:
CONCLUZIEFAPTE FAPTE FAPTE
DATE ŞI ARGUMENTEDIZERTAŢIE
După interviu se pot efectua următoarele acţiuni:- informează pe UN Resident Coordonator (dacă eşti şeful echipei
SAR), sau pe şeful echipei (dacă eşti un membru al echipei) despre
66
interviul care a avut loc (sau pe purtătorul de cuvânt al autorităţiiadministraţiei publice locale);
- dacă în interviu s-a făcut o greşeală (ceea ce ai spus, este bunspus) trebuie raportat către UN Resident Coordonator ( sau prefect,primar). Chiar dacă pentru public poate fi prea târziu, mass-media trebuietotuşi informată despre greşeală.
67
ANEXEAnexa nr. 1 Glosar de termeni
Termenii specifici definiţi în continuare corespund terminologieiadoptate de ţările aparţinând Comunităţii Europene, NATO si ICDO(Organizaţia Internaţională a Apărării Civile).
Sunt definiţi numai termenii care se folosesc în mod curent încadrul legislaţiei, temelor de cercetare, rapoartelor operative, sintezelorşi analizelor oficiale pe acest domeniu din ţara noastră.
Glosarul cuprinde următorii termeni: accident = întâmplare neprevăzută, venită pe neaşteptate, curmândo situaţie normală având drept cauză activitatea umană. accident complementar = accident care are loc pe timpul-sau dupădesfăşurarea - unui dezastru natural, datorat acestuia. accident chimic = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător aunei substanţe toxice pe timpul producerii, stocării sau transportuluiacesteia. accident hidrotehnic = funcţionare defectuoasă a unei construcţiihidrotehnice, ce duce la pierderi de vieţi umane şi distrugeri materialepe porţiunea în aval a acesteia. accidente majore la utilaje şi instalaţiile tehnologice periculoase= distrugerea sau avarierea unor utilaje şi instalaţii tehnologice, datorităneglijenţei umane, ducând la numeroase victime şi mari pierderimateriale. accidente majore pe caile de comunicaţii = întrerupere temporarăa circulaţiei, care generează distrugerea acestor căi, victime umane,animale cât şi pagube materiale. accident nuclear = eveniment care afectează instalaţia nucleară şipoate provoca iradierea şi contaminarea personalului acesteia,populaţiei sau a mediului înconjurător peste limitele admise. adâncimea focarului(hipocentrului) = distanţa pe verticală întrehipocentru şi focar. ajutor (asistenţă) umanitar = programe care ajută sau reducefectele dezastrelor sau a condiţiilor care le favorizează pe acestea. alarmare = difuzarea unui mesaj care semnalează un pericol iminentşi poate conţine măsuri de protecţie specifice pericolului. alunecare de teren = deplasare a rocilor care formează versanţiiunor munţi sau dealuri, pantele unor lucrări de hidroamelioraţii sau aaltor lucrări de îmbunătăţiri funciare. avalanşă = alunecarea sau scurgerea rapidă şi neaşteptată a uneimase de zăpadă sau roci.
68
avarie = stricarea unui element al infrastructurii economice -instalaţii, comunicaţii etc. - într-un procent mai mic de 100%. avarii majore la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii =distrugerea parţială a reţelelor de instalaţii şi telecomunicaţii datorităacţiunii umane sau naturale. avertizare = difuzarea unui mesaj care semnalează un pericol maipuţin eminent şi poate conţine măsuri de protecţie specifice pericolului. atac = totalitatea actelor de violenţă împotriva adversarului, fie căaceste acte sunt ofensive sau defensive, oricare ar fi teritoriul în care auloc. baraj = obstacol plasat pe cursul unei ape, având un sistem de vanesau alt mecanism care permite modificarea nivelului apei în amonte,vizând reglarea debitului acesteia sau alimentarea unui canal dedeviaţie. bunuri culturale = indiferent de originea sau proprietatea lor,acestea sunt:
- bunuri mobile sau imobile, care reprezintă o mare importanţăpentru patrimoniul cultural al popoarelor, cum sunt monumentele dearhitectură, artă sau istorie, religioase sau laice, terenurile arheologice,grupurile de construcţii(de interes istoric sau artistic), operele de artă,manuscrisele, cărţile şi alte obiecte de interes artistic, istoric sauarheologic, precum şi colecţiile ştiinţifice şi colecţiile importante de cărţi,arhive sau reproduceri ale bunurilor definite mai sus;
- edificiile a căror destinaţie principală şi efectivă este de aconserva sau de a expune bunurile culturale mobile definite mai sus,cum sunt muzeele, marile biblioteci, depozitele de arhive, precum şirefugiile destinate să adăpostească, în caz de conflict armat, bunurileculturale mobile definite la primul aliniat;
- centrele în cuprinsul cărora se afla un număr considerabil debunuri culturale, definite la aliniatele de mai sus, denumite” centremonumentale”. burniţă (bură) = ploaie măruntă şi deasă, însoţită adesea de ceaţă. căderi radioactive = depuneri de particule radioactive dinatmosferă, datorate:- emisiei naturale;- exploziilor naturale;- radioactivităţii induse şi accidentelor survenite la reactoarele nucleare. căutare-salvare = operaţiile de localizare, recuperare şi acordare aprimului ajutor pentru victimele unui dezastru. ceaţă (pâclă, negură) = particule de apă rezultate din vaporizareaapei de pe pământ, aflată în suspensie în atmosferă la suprafaţa soluluişi care îngreunează vizibilitatea.
69
centrul de conducere al intervenţiei = instalaţie destinată oficialpentru conducerea şi coordonarea tuturor activităţilor întreprinse dupădeclanşarea unui dezastru. chiciură (promoroacă) = cristale de gheaţă care se depun iarna pecrengi, sârme, etc. clasificarea distrugerilor =
1. distrugeri severe = împiedică orice utilizare ulterioară, conformcu destinaţia iniţială.
2. distrugeri medii = împiedică utilizarea eficientă, fără o reparaţiemajoră. 3. distrugeri uşoare = nu împiedică utilizarea eficientă, necesitândreparaţii minore. conflict armat = ciocnire de interese între state, organizaţii saugrupuri, rezolvată pe cale armată, fără a fi necesară o notificare oficialăa stării de fapt. Conflictul armat poate fi intern , în cazul manifestării saleîntre grupuri aparţinând aceluiaşi stat, sau extern, când sunt implicategrupări şi-sau organizaţii militare sau paramilitare aparţinând unor statediferite. condens = cristale fine de gheaţă similare cu chiciura, ce se producpe suprafaţa îmbrăcăminţilor rutiere, de regulă pe poduri. coordonare = managementul interdependenţelor existente întreactivităţile specifice protecţiei civile în scopul îndeplinirii acestora. cutremur = ruptură brutală a rocilor din scoarţa terestră, datoritămişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a soluluice poate duce la victime umane şi distrugeri. criza = termen ce defineşte o situaţie internă sau externă a căreievoluţie poate genera o ameninţare asupra valorilor, intereselor şiscopurilor prioritare ale parţilor implicate( separat sau împreună). Tipurile de criză pot fi: politică (instabilitate parlamentară,schimbarea bruscă a politicii externe şi a sistemului de alianţe,creşterea divergenţelor interne ce predomină faţă de obiectiveleexterne, etc.); economică(criză de supraproducţie, limitarea accesului laresurse, politici protecţioniste, etc.);socială(creşterea decalajului întreclasele sociale, conflicte interetnice, valuri mari de emigranţi sausinistraţi, creşterea birocraţiei, efectele dezastrelor); militară(limităribugetare sau economice, doctrină militară irealizabilă sau absentă,creşterea lipsei de consens între militari şi politicieni, reducereastatutului social, etc.) sau o combinaţie a acestora. declanşarea stării de dezastru = proclamarea oficială a unei stăride urgenţă după o catastrofă la scara mare, înainte de a pune înaplicare măsurile de limitare a efectelor acesteia. debit maxim(de culminaţie) = volumul maxim de apă care treceprintr-o secţiune a râului într-o secundă.
70
dezastru (sinonim catastrofă) = gravă întrerupere a funcţionăriiunei societăţi, generând pierderi umane, materiale sau modificărinefaste ale mediului, care nu poate fi refăcută prin resursele acesteia.Dezastrele se pot clasifica fie după modul de manifestare - brutale sauprogresive - fie după cauză (naturale sau antropice). drepturile nederogabile ale omului = drepturi ale omului care nupot fi restricţionate sub nici un motiv (dreptul la viaţă, dreptul de a nu fipedepsit sau învinuit pe baza unei legi retroactive, dreptul de a firecunoscut ca fiinţă umană în faţa legii, dreptul la libertatea conştiinţei,credinţei şi religiei, dreptul de a nu fi supus torturii sau tratamentelorinumane). echipa de cercetare = echipă de intervenţie desfăşurată în zonaafectată de un dezastru pentru a constata măsurile adecvate necesarelimitării pierderilor. efect = modul de manifestare al unui dezastru (cauze) asuprasocietăţii şi mediului natural. epicentru = proiecţia focarului pe suprafaţa pământului. epidemie = răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibilela oameni. epizootie = răspândirea în proporţii de masa a unei boli transmisibilela animale. estimare = procesul de determinare al impactului pe care undezastru l-ar putea avea asupra societăţii, nevoile urgente pentrusalvarea de vieţi umane cât şi posibilităţile existente pentru reabilitare şidezvoltare. evaluare = estimarea globală a tuturor aspectelor şi consecinţelorgenerate de o catastrofă, după declanşarea acesteia. evacuat = persoană civilă mutată din zona de reşedinţă de oautoritate civilă sau militară competentă pentru asigurarea proprieisecurităţi sau din motive cerute de situaţia militară. exerciţii de simulare = exerciţii de luare a deciziilor şi coordonare aacţiunilor, simulând situaţiile ce pot fi generate de o catastrofă cu scopulde a mării eficienţa acţiunilor autorităţilor competente şi a populaţiei,într-un caz real. falie = fractură plană sau curbă a scoarţei terestre, în lungul căreiase produc deplasări. facilităţi critice = instalaţii de importanţă vitală pentru funcţionareaunui serviciu guvernamental sau public. facilităţi militare şi ale apărării civile = servicii asigurate deorganizaţii străine ale apărării civile şi armatei, care sub controlul unuiguvern, asigură funcţiile enumerate în paragraful 61 al ProtocoluluiAdiţional I la Convenţiile de la GENEVA din 1949.
71
fenomene meteorologice periculoase = fenomene meteorologicecare afectează violent zone relativ mari de teren pe termen lung,provocând pierderi de vieţi omeneşti, pagube materiale şi degradareamediului ambiant. focar(sinonim hipocentru) = punct teoretic, din interiorulpământului, de declanşare a unui cutremur tectonic. front atmosferic = suprafaţă discontinuă situată între două mase deaer adiacente deosebite ca proprietăţi fizice, mai ales termice. furtuna = perturbaţie atmosferică care implică variaţii mari alepresiunii şi vitezei vântului pe zone cu raza de la 1 km(tornade) şi pânăla 3000 km (ciclon). ghid = broşură care conţine informaţiile necesare îndrumării activităţiiîntr-un domeniu distinct. gradul de severitate al unei crize = măsoară mărimea şi urgenţaameninţării asupra valorilor, scopurilor şi intereselor prioritare ale uneiasau mai multor părţi implicate. hazard = fenomen rar sau extrem de natură umană sau naturalăcare afectează viaţa, proprietăţile şi activităţile umane, şi a căruiextindere poate duce la dezastre . Fenomenele caracteristice ţăriinoastre sunt: cutremurul, alunecările şi prăbuşirile de teren, inundaţii şifenomene meteorologice periculoase, epidemiile şi epizootiile,accidentele NBC şi căderea de obiecte cosmice, avariile la construcţiilehidrotehnice sau conductele magistrale, accidentele majore pe căile decomunicaţii, incendiile de masă şi exploziile, accidentele majore lautilaje şi instalaţii tehnologice periculoase, accidente majore şi avariimari la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii. încarceraţi = persoane surprinse sub dărâmături, în viaţă, pentru acăror salvare este necesară intervenţia unei echipe de căutare-salvareprofesioniste sau semiprofesioniste. incendii de masă = ardere declanşată natural sau artificial, în urmacăreia se produc însemnate pierderi de vieţi umane, animale, precum şipagube materiale. instruire = acţiune de transmitere a cunoştinţelor dintr-un anumitdomeniu, celor implicaţi. intensitatea crizei = măsoară nivelul de violenţă al acţiunilorîntreprinse de una sau mai multe părţi implicate. intensitate seismică = cuantifică- pe o scară specifică de 12 gradeMM sau MSK- consecinţele unui cutremur plecând de la efectele avuteasupra populaţiei, construcţiilor şi mediului natural. intervenţie = acţiunile desfăşurate în timpul sau după un dezastrupentru a face faţă problemelor imediate privind supravieţuireapersoanelor afectate.
72
inundaţie = acoperirea terenului cu un strat de apă în stagnare saumişcare, care prin mărimea şi durata sa provoacă victime umane şidistrugeri materiale ce dereglează buna desfăşurare a activităţilorsocial-economice din zona afectată. invazie = sosirea masivă şi generalizată a unor specii de insecte sauparaziţi care afectează populaţia, animalele, recoltele şi alte materiale. înzăpeziri = depuneri de zăpadă pe platforma drumului cu grosimide peste 0,3 m pe sectoare continui sau discontinui. lapoviţă = ploaie amestecată cu zăpadă. limitare = acţiuni desfăşurate după declanşarea unui dezastruvizând reducerea efectelor acestuia asupra societăţii şi mediului natural. logistică = gamă de metode operaţionale destinate asigurării dehrană, echipament, materiale şi transport (inclusiv de persoane). lucrări şi instalaţii care conţin forţe periculoase = baraje, diguri şicentrale nucleare. magnitudine = indică cantitatea de energie eliberată de cutremur, peo scara de 9 grade, elaborată de F. Richter în 1935. materiale periculoase = substanţe sau materiale considerate de oautoritate competentă capabile de a crea un risc periculos pentrusănătate, siguranţă şi bunuri. măzăriche = precipitaţii atmosferice sub formă de bobiţe de gheaţăsau de zăpadă(poate genera polei). membrii forţelor armate şi al unităţilor militare afectateorganismelor de protecţie civilă = personal şi unităţi care nu participădirect la ostilităţi(nu comit sau nu sunt întrebuinţate să comită, în afarasarcinilor de protecţie civilă, acte dăunătoare Parţii adverse) fiindînarmate cu armament individual uşor pentru menţinerea ordinii saupentru propria lor apărare, purtând foarte vizibil semnul distinctivinternaţional al protecţiei civile cât şi cartea de identitate care atestăstatutul său şi care îşi îndeplinesc sarcinile lor de protecţie civilă numaipe teritoriul naţional al Părţii lor. Dacă cad în mâinile unei Puteriadverse, membrii personalului militar vor fi prizonieri de război, iar înteritoriul ocupat, ei pot să fie folosiţi(dar numai in interesul populaţieicivile din acest teritoriu) pentru sarcini de protecţie civilă, în măsura încare este nevoie de aceasta, cu condiţia, totuşi, ca ei să fie voluntaridacă această muncă este periculoasă. monitorizare = sistem permanent de urmărire, înregistrare şievaluare continuă a evoluţiei unui proces sau fenomen pentru a luamăsuri corective. naufragiat = persoană civilă sau militară care se găseşte într-osituaţie periculoasă pe mare ca urmare a nenorocirii care îl loveşte saucare loveşte nava sau aeronava care-i transportă, cu condiţia să seabţină de la orice act de ostilitate. Statutul de naufragiat se menţine din
73
momentul începerii operaţiunilor de salvare şi până când a ajuns peuscat şi dobândeşte alt statut. notificare = acţiunea de aducere la cunoştinţa autorităţilor saupopulaţiei printr-o notă oficială a unei situaţii sau hotărâri. obiective militare = includ: combatanţii, stabilimentele şitransporturile militare, poziţiile şi punctele tactice relevante din teren. organizare = acţiune de pregătire temeinică, după un plan, afuncţionării unui organism pentru îndeplinirea unui anumit scop. organizaţie non-guvernamentală = organizaţie cu scop non-lucrativacţionând la scară locală, naţională sau internaţională, fără vre-olegătură statutară cu un guvern naţional. persoane deplasate intern (I.D.P.-în engleză-) = persoanăincapabilă sau nedorind să se întoarcă în regiunea (zona)de origine orisă se pună pe sine însuşi sub protecţia autorităţilor locale din regiunea(zona) în care locuieşte datorită pericolului(fricii) că vor fi pedepsiţi peraţiuni de rasă, religie, grupare religioasă sau opinie politică. personal sanitar = orice persoană care a fost afectată exclusiv,temporar sau permanent fie în scopuri sanitare, fie la administrareaunităţilor sanitare, fie la funcţionarea sau administrarea mijloacelor detransport sanitar. planificare = activitate de organizare a acţiunilor pe baza unui plan. pod de gheaţă = strat continuu de gheaţă care acoperă în întregimesuprafaţa unui râu sau a unui lac. polei = strat subţire de gheaţă continuu şi neted care acoperă uneoriporţiuni din suprafaţa solului, arborii sau obiectele care se află în aerliber. populaţie civilă = ansamblul persoanelor care nu fac parte dinforţele armate şi care, în afară de acestea nu participă direct laostilităţi(în caz de dubiu, respectiva persoana va fi considerată ca civilă,iar prezenţa unor persoane izolate care nu corespund definiţieipersoanei civile, nu privează această populaţie de calitatea sa). pregătire = acţiuni destinate reducerii pierderilor de vieţi umane şidistrugerilor de materiale, evacuării temporare a populaţiei şi bunurilor,cât şi pentru a facilita operaţiile de intervenţie şi reabilitare. prevenire = ansamblu de acţiuni destinate a furniza o protecţiepermanentă împotriva dezastrelor. prim ajutor = asistenţă imediată -dar temporară- acordată victimelordezastrului, pentru a le menţine în viaţă până la acordarea unuitratament complex. prizonier de război = toate forţele, toate grupele şi toate unităţilearmate şi organizate, care sunt plasate sub un comandamentresponsabil de conduita subordonaţilor săi faţă de această Parte, chiardacă aceasta este reprezentată de un guvern sau o autoritate
74
nerecunoscută de o Parte adversă(personalul militar sanitar şi religiosnu poate fi luat prizonier). Aceste forţe armate trebuie să fie supuse unuiregim de disciplină internă care asigură, mai ales, respectarea regulilordreptului internaţional aplicabil în condiţiile conflictelor armate. proceduri operaţionale standard = document scris, care descriecum să fie îndeplinită o sarcină sau activitate de rutină. propagarea viiturii = deplasarea undelor de viitură între douăsecţiuni ale unui curs de apă. protecţie civilă = sistem de măsuri, pus în funcţiune de o agenţieguvernamentală (sau similară), ce fac parte din sistemul apărăriinaţionale, pentru a proteja populaţia în caz de conflict armat saudezastru. raport de situaţie = raport concis, publicat şi actualizat periodicdespre evenimentele care afectează o misiune, operaţie sau sarcină,care cuprinde detalii despre urgenţă, nevoile de ajutor şi măsurile luatepână la data raportului. rănit (sau bolnav) = persoană militară sau civilă care a suferit untraumatism, o boală sau alte incapacităţi sau tulburări fizice sau mentaleşi care are, datorită acestui fapt, nevoie de îngrijiri medicale abţinându-se de la orice participare la război. reabilitare = refacerea funcţiilor vitale ale societăţii durând de lacâteva săptămâni la câteva luni(ani). refugiat = persoană incapabilă sau nedorind să se întoarcă în ţarade origine ori să se pună pe sine însuşi sub protecţia ţării în carelocuieşte datorită pericolului(fricii) că vor fi pedepsiţi pe raţiuni de rasă,religie, grupare religioasă sau opinie politică. replică seismică = cutremur de mai mică intensitate care seproduce după cel principal, având aproximativ aceeaşi origine. risc = estimarea matematică a pierderilor umane şi materiale pe operioadă de referinţă şi într-o zonă dată pentru un dezastru. terorism = folosirea calculată a violenţei sau a ameninţării cuviolenţa, împotriva persoanelor sau a unor proprietăţi cu scopuri politice,religioase sau ideologice. sabotor = autorul unui act de sabotaj(împiedicarea prin manoperefrauduloase şi oculte a funcţionării unor mecanisme economice, sociale,politice şi/sau a unor activităţi industriale). secetă = lipsa îndelungată a precipitaţiilor atmosferice, având caurmare (în principal) uscarea solului şi a vegetaţiei. sinistraţi = persoane care au suferit pagube însemnate în urma unuidezastru, părăsind temporar bunurile sale. spion = individ care, lucrând pe ascuns sau sub pretextemincinoase, adună ori încearcă să adune informaţii în zona de operaţii aunui beligerant, cu intenţia de a le comunica părţii adverse.
75
undă de viitură = fenomen de creştere şi descreştere rapidă şisemnificativă a debitelor cât şi a nivelurilor unui curs de apă. urgenţă = o situaţie extraordinară în care populaţia este incapabilăsă-şi asigure necesităţile de supravieţuire sau când există o ameninţareseveră şi imediată faţă de aceasta. După domeniul de manifestare,urgenţa poate fi civilă sau militară. urgenţă complexă = o criză umanitară într-o ţară, regiune sausocietate unde există o totală sau parţială lipsă de autoritate datorităunor conflicte interne sau externe, care necesită un răspuns alcomunităţii internaţionale deoarece depăşeşte mandatul saucapacitatea oricărei agenţii sau program ONU. victimă = persoane care suferă urmările unui dezastru. viscol = vânt puternic care depăşeşte tăria 4 pe scara Beaufortînsoţit de ninsoare sau de lapoviţă. Viscolele pot fi violente(v>17m/s.),tari(16m/s.>v>11m/s.), moderate(10m/s.>v>6m/s.) saufurtuni(v>17m/s.). vizibilitate = distanţă maximă până la care un obiect, luat ca reper,rămâne vizibil în condiţiile atmosferice date. Se consideră vizibilitatebună pentru distanţe mai mari de 300 m, iar redusă, pentru distanţe maimici de 300 m. volumul viiturii = volumul total de apă scurs pe râu în timpul viituri. vulnerabilitate = gradul de pierderi (de la 0% la 100%) rezultat dintr-un fenomen susceptibil de a produce pierderi umane şi materiale uneicomunităţi, structuri, serviciu sau zone geografice. zăpor = îngrămădire de bucăţi de gheaţă, care se formeazăprimăvara într-un punct al unui râu, îndeosebi la coturi sau pe secţiunide scurgere mai înguste, ce pot produce creşteri de nivel şi inundaţii.
76
Anexa nr. 2 Lista abrevierilor
Anexa cuprinde lista abrevierilor folosite şi unanim acceptate încadrul acţiunilor umanitare. Majoritatea lor sunt folosite şi în cadrulactivităţilor NATO .
AAA Arrival and assembly area (arie de sosire şi adunare)AAR After action report (Raportul final al unei acţiuni)ADP Automatic data processing (prelucrare automată a
datelor)AID Agency for International Development (Agenţia
pentru Dezvoltare Internaţională)AMC Air Mobility Command (Comandamentul Mobilităţii
Aeriene)AO Area of Operation (Arie de Operaţii)AOR Area of Responsibility (Arie de responsabilitate)APOD Aerial Port of Debarkation (Aeroport de debarcare)APOE Aerial Port of Embarkation (Aeroport de Îmbarcare)BUDFIN Budget of Finance (Bugetul de Finanţe)BL.HEL Blue Helmets (Căştile Albastre)Bn Battalion (600-1000 de indivizi)C2 Command and Control (Comandă şi Control)C3I Command, Control Communication and Information
(Comandă, Control, Comunicaţii şi Informaţii)C4I Command, Control, Comunication Computers and
Information (Comandă, Control, Comunicaţii,Computere şi Informaţii)
CA Civil Affairs (Afaceri Civile)CAX Computer Assisted Exercise (Exerciţiu asistat de
calculator)CHR Commision of Human Rights (Comisia pentru
Drepturile Omului)CASEVAC Casualty Evacuation (Evacuarea victimelor)CIMIC Civil- Military Cooperation (Cooperare Civil-Militară)CINC Commander in chief ( Comandantul Şef)CO Commanding Officer (Ofiţer Comandant)COMMS Communications (Comunicaţii)CP Command Post-Check Point (Post de Comandă sau
verificare)FTX Field Training Exercise (Exerciţiu de pregătire în
teren)FW Framework (Reţea)G1 Division for Discipline, Administration, Legal and
77
Personnel Matters (Direcţia pentru Disciplină,Administraţie, Legislaţie şi probleme de personal)
G2 Division for Military Intelligence Matters (Direcţiapentru Probleme de Informaţii Militare)
G3 Division for Operational Matters (Direcţia pentruprobleme Operaţionale)
G4 Division for Logistics (Direcţia pentru Logistică)G5 Division for Relations with Civilian Populations
(Direcţia pentru relaţiile cu populaţia civilă)GPS Global Positioning System (Sistemul de poziţionare
globală)HA Humanitarian Assistance (Asistenţă Umanitară)HN Host Nation (Ţara gazdă)HOCC Humanitarian Operations Coordination Center
(Centru de Coordonare al Operaţiunilor Umanitare)HQ Head Quarters (Comandament)HUMINT Humanitarian Intelligence (Informaţii Umanitare)IAEA International Atomic Energy Agency (Agenţia
Internaţională pentru Energie Atomică)ICDO International Civil Defence Organization (Organizaţia
Internaţională de Apărare Civilă)ICRC International Committee of Red Cross (Comitetul
Internaţional al Crucii Roşii)IFRC International Federation of Red Cross and Red
Crescent Societies (Federaţia Internaţională aSocietăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie)
IGO International Governmetal Organization (OrganizaţiaGuvernamentală Internaţională)
ILO International Labour Organization (OrganizaţiaInternaţională a Muncii)
INMARSAT International Maritime Satellite System (SistemulInternaţional de Sateliţi Maritimi)
INSARAG International Search and Rescue Advisory Group(Grupul Internaţional de Experţi în Căutare-salvare)
IOX Interoperability Exercise (Exerciţiu deinteroperabilitate)
JRCC Joint Rescue Coordination Center (Centrul Mixt deCoordonare pentru Căutare-salvare)
LS Landing Station (Staţie de aterizare)LZ Landing zone (Zonă de aterizare)MEDEVAC Medical Evacuation (Evacuare medicală)NCO Non commisioned officer (subofiţer)NSM National Service Package (Serviciului National de
transport conteinerizat)
78
OIC Officer in charge (Ofiţer de serviciu)OOA Out of Area (În afara ariei)OOR Out of Region (În afara Regiunii)OP Observation Point (Punct de observare)OPS ROOM Operation Room (Cameră de Operaţii)OP ORD Operation Order (Ordin de operaţii)OPSEC Operations Security (Securitatea operaţiilor)OSOCC On Site Operations Coordination Center (Centru de
Coordonare al Operaţiilor la faţa locului)OSRO Office for Special Relief Operation (Oficiul pentru
Operaţiile Speciale de ajutor al FAO)PLATOON Pluton (30-40 de indivizi)PAO Public Affairs Officer (Ofiţerul cu Afacerile Publice)PEO Peace Enforcement Operations (Operaţiuni de
impunere a Păcii)PIO Public Information Officer (Ofiţerul de Informaţii
Publice)PKO Peace Keeping Operations (Operaţii de menţinere a
păcii)PMS Program Management Services [UNHCR] (Serviciile
pentru Managementul Programelor)PO Peace Operations (Operaţiuni pentru Pace)POC Point of Contact (Punct de contact)POD Point of Debarkation (Punct de debarcare)PSYOP Pshychological Operations (Operaţii Psihologice)RCB Relief Coordination Branch (Departamentul de
Coordonare a ajutorului)RANK Gradul militar al unui individRECCE Reconnaissance (Cercetare)ROE Rule of Engagement (Reguli de Angajare)SAR Search and Rescue (căutare-salvare)SCG Standing Coordination Group (Grupul de
Coordonare)SF Special Forces (Forţe Speciale)SFAS Supplies and Food Aid Service (Serviciul de Ajutor
pentru Materiale şi alimente)SITREP Situation Report (Raport de situaţie)SN Sending Nation (Naţiune donatoare)WHO World Health Organization (Organizaţia Mondială a
Sănătăţii)WFP World Food Program (Programul Mondial de
Alimentaţie)UNDAC United Nations Disaster Assesment and
Coordination
79
(Echipă ONU de coordonare a acţiunilor şi evaluare adezastrelor )
UNICEF United Nations Chidren Fund (Fondul NaţiunilorUnite pentru Copii)
UNHCR United Nations High Commisioner for Refugees(Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi)
UN. RES.COORD.
Coordonatorul Rezident al Naţiunilor Unite
UN DMT United Nations Disaster management Team (EchipaNaţiunilor Unite pentru Managementul Dezastrelor)
NGO Non Governmental Organizations (Organizaţiineguvernamentale)
UN OERC United Nations Office of the Emergency ReliefCoordinator (Oficiul ONU al CoordonatoruluiAjutorului de Urgenţă)
LEMA Local Emergency Management Authority (AutorităţileLocale pentru Managementul Urgenţelor)
SOP Standing Operating Procedure (ProceduriOperaţionale Standard)
UNCIVPOL United Nations Civilian Police (Poliţia Civilă aNaţiunilor Unite)
UNMO United Nations Military Observer (Observator Militaral ONU)
UNMP United Nations Military Police (Poliţia Militară a ONU)MCDA Military and Civil Defence Assets (Facilităţi Militare şi
de Apărare Civilă)MCOU Military and Civil Defence Unit (Unitate Militară şi de
Apărare Civilă)FCSU Field Coordination Support Unit (Unitate de
Coordonare a Sprijinului din teren)USAR Urban Search and Rescue (Căutare-salvare Urbană)
80
Anexa nr. 3 Tabelul cu codul de semnale
Semnificaţiasemnalului
Cu braţul Cu lanterna
1.ATENŢIUNE(Atenţiune; faceţica mine; răspuns)
Se ridică braţul drept însus şi se ţine în aceastăpoziţie până la primirearăspunsului (până larepetarea semnaluluiatenţiune).
Cu lanterna,folosind luminaalbă, se executa oserie de puncte.
2. NU AM ÎNŢELES(repetaţi)
Se ridică braţul drept însus şi se mişcă deasupracapului la dreapta şi lastânga.
Cu lanternafolosind luminaroşie se mişcădeasupra capuluide la dreapta lastânga în semicerc.
3. ADUNAREAŞEFILOR
Se ridică casca (basca,etc.) în sus cu braţuldrept şi se roteştedeasupra capului.
Idem cu luminaalba.
4. ADUNAREAGENERALĂ(toţi la mine)
Se ridică braţul drept însus şi se roteştedeasupra capului, dupăcare se coboară brusc.
Cu lanterna,folosind luminaroşie, seface un cerc
5. ÎNAINTE(continuaţideplasarea pedirecţia nouă saucea veche, drumliber)
Se ridică braţul drept însus, apoi se lasă mâna laînălţimea umărului,indicând direcţia dedeplasare.
Cu lanterna,folosind luminaverde, se mişcăpe verticală în susşi în jos.
6. PASALERGATOR
Semnalul “ÎNAINTE”repetat de 3-4 ori.
Idem cu lanterna.
81
Semnificaţiasemnalului
Cu braţul Cu lanterna
7. STAI (stop,culcat, încetaţiactivitatea)
Se ridică braţul drept însus şi se lasă repede înjos, în faţa corpului,repetând până laexecutare.
Idem cu lanterna,folosind luminaroşie, se mişcă înplan vertical de susîn jos.
8. LUAŢIDISPOZITIVULPREMERGĂTORDE INTERVENŢIE
Se întind ambele braţelateral la înălţimeaumerilor, se aduc în faţăşi se desfac lateral,repetând semnalul pânăla începerea luăriidispozitivului.
9. LUAŢIDISPOZITIVULPREMERGĂTORPENTRUINTERVENŢIE,EŞALONAT SPREDREAPTA
Se întinde braţul drept laînălţimea umărului, iarcel stâng se ridica în susşi se mişcă deasupracapului la dreapta şi lastânga.
10. ÎN COLOANĂDE MARŞ
Se ridică braţul drept însusşi se lasă în jos, ţinândantebraţul vertical, pânăla primirea răspunsului.
Cu lanterna,folosind luminaverde, se ţinela începutnemişcată,apoi se executăsemnalul“ÎNAINTE” care serepetă până laprimirearăspunsului.
82
Semnificaţiasemnalului
Cu braţul Cu lanterna
11. TOŢI LASTÂNGAÎMPREJUR
Se întinde braţul stângorizontal lateral, iarbraţul drept se ridică însus şi se roteştedeasupra capului.
Cu lanterna,folosind luminaverde, se descrie uncerc.
12. OBSERV ZONAAFECTATĂ
Se întinde braţul stânglateral şi orizontal laînălţimea umărului şi seţine astfel până laprimirea răspunsului,după care se fac cubraţul mişcări deîmpingere, în direcţiazonei afectate.
Cu lanterna,folosind luminaverde, se mişcădeasupra capuluispre dreapta şi sprestânga descriind unsemicerc.
13. GAZE Se pune masca contragazelor pe figură. Seridică braţul stâng în susşi se pune pe cap.
Cu lanterna,folosind luminaverde şi roşie, seemit o serie depuncte (alternativ).
14. LA AUTOVE-HICULE (LAVAGOANE, LAAVION)
Se ridică ambele braţe însus şi se ţin în aceastăpoziţie până laexecutare.
Cu lanterna,folosind luminaalba, se mişcă înfaţa corpului spredreapta şi sprestânga la nivelulumerilor.
83
Semnificaţiasemnalului
Cu braţul Cu lanterna
14. PREGATIREAPENTRUÎMBARCARE
Se ridică ambele braţe însus, înclinate în formăde “V”.
Cu lanterna,folosind luminaalba, se mişcă de lanivelul umerilor însus şi în jos ( serepetă de 3-4 ori).
15. ÎMBARCAŢI Se ridică ambele braţe însus şi se coboară brusclateral.
Cu lanterna,folosind luminaalbă, se mişcă peverticală în sus şi înjos.
84
Semnificaţiasemnalului
Cu braţul Cu lanterna
16. PORNIŢIMOTOARELE(la posturi)
Braţul drept seroteşte în faţacorpului.
Cu lanterna, folosind luminaalbă, se roteşte în faţacorpului.
17. OPRIŢIMOTOARELE
Ambele braţese lasă în jos şise mişcă prinfaţa corpului.
Cu lanterna, folosind luminaroşie, se lasă în jos şi semişcă prin faţa corpului,descriind un semicerc.
18. DEBARCAŢI(coborâţi)
Ambele braţese încrucişeazăjos, apoi seridică în susdescriind uncerc, după carese lasă iar înjos.
Cu lanterna, folosind luminaroşie , se ridică în sus şi seţine nemişcată.
19. MĂRIŢIDISTANŢELE
Se ridică braţulstâng în sus,iar cel drept seîntinde lateral şise mişcă în josşi în sus lanivelulumărului.
Cu lanterna, folosind luminaverde, se mişcă în planvertical descriind un opt.
20. MICSORAŢIDISTANŢELE
Se ridică braţuldrept în sus iarbraţul stâng seîntindeorizontal, apoise mişcă în josşi în sus lanivelulumărului.
Cu lanterna, folosind luminaroşie se mişcă în planvertical, descriind un opt.
85
Semnificaţiasemnalului
Cu braţul Cu lanterna
21 ÎN LINIE DEAUTOVEHICULE
Se întind ambelebraţe orizontal înlateral şi se ţinpână la primirearăspunsului.
Cu lanterna, folosindlumina verde, se mişcă înfaţa corpului spre dreaptaşi spre stânga.
22. AUTOVEHICULDETERIORAT
(oprire forţată)
Se întinde braţuldrept orizontal înlateral iar mânastângă se mişcădeasupracapului, spredreapta şi sprestânga.
Cu lanterna, folosindlumina roşie, se mişcă înfaţă corpului spre dreaptaşi spre stânga la nivelulumărului.
23. VENIŢI CUMIJLOACELE DETRANSPORT
Semnalul“Porniţimotoarele”, apoisemnalul“înainte”.
Idem cu lanterna.
OBSERVAŢII:1. Fiecare semnal se transmite după ce mai întâi s-a dat semnalul
“Atenţiune” de către cel care transmite mesajul şi a fost repetat decel care primeşte mesajul.
2. In tabelul cu semnale este marcată lanterna de culoare albă,galbenă, verde şi roşie.
86
Anexa nr. 4 Tabelul de conversie a unităţilor de măsură
a) Tabelul de conversie al temperaturilor
Scara de temperatură Celsius Scara Fahrenheit
(Grade Celsius x 1.8) + 32 = Grade Fahrenheit
Grade Celsius = (Grade Fahrenheit -32) x 0.555
b) Tabelul de conversie al lungimilor
Scara metrică »scara anglo-saxonă Scara anglo-saxonă »scarămetrică
1 cm = 0.394 inches 1 inch = 2.54 cm
1 m = 39,4 inches 1 foot = 30.5 cm
1 m = 3.28 feet 1 foot = 0.305 m
1 m = 1.09 yards 1 yard = 0.914 m
1 km = 0.621 miles 1 mile = 1.609 km
c) Tabelul de conversie al greutăţilorScara metrică> scara anglo-saxonă Scara anglo-saxonă > scara
metrică
1g= 0.035 ounces 1 ounce = 28.3 g1 kg = 2.2 pounds 1 pound = 454 g1 tonne = 2200 pounds 1 pound = 0.454 kg1 tonne = 0.584 tons 1 tonn (US) = 1.02 tonnes
87
d) Tabelul de conversie al suprafeţelor
Scara metrică »scara anglo-saxonă Scara anglo-saxonă » scarametrică
1 cm2 = 0.155 sq. inch 1 sq. inch = 6.45 cm2
1 m2 = 10.76 sq. ft 1 sq. foot = 929 cm2
1 m2 = 1.20 sq. yd 1 sq. foot = 0.093 m2
1 ha = 2.47 acres 1 sq. yard = 0.836 m2
1 km2 = 247 acres 1 acre = 0.406 ha
1 km2 = 0386 sq. miles s sq. mile = 259 ha
1 sq. mile = 2.59 sq.km
e) Tabelul de conversie al volumelor
Scara metrică » scara anglo-saxonă Scara anglo-saxonă » scarametrică
1cm3 = 0.061 cu.inch 1 cu. Inch = 1.64 cm3
1 m3 = 35.3 cu.ft. 1 cu.foot = 0.028 m3
1 m3 = 1.31 cu.yd. 1 cu. Yard = 0765 m3
1 ml = 0.035 fl.oz. 1 fl.ounce= 28.4 ml
1 l = 0.22 UK gallon 1 pint= 0568 l
1 US gallon = 0.833 UK gallon 1 UK gallon = 4.55 l
1UK gallon = 1.2 US gallon
88
Anexa nr. 5 Principalele semne convenţionale folosite în acţiunileSAR
89
90
91
H M Hazardous material materialepericuloase (W = apă; GAS =gaze; CHEM = chimice; EXPL =explozive; F = carburanţi.)
3
2 602 4
1
Numerotarea faţadelor uneiclădiri (cu numărul 602).
B C F 602 A D
Împărţirea clădirii în corpuri ( cuE se reprezintă, de exemplu,casa scărilor situată în mijloculfigurii iar cu F intrarea).
B
E A C 1m
D
1 m
Marcaj pe clădirile afectate dedezastru.A= abrevierea numelui echipeiSAR, data începerii şi(eventual) data terminăriiintervenţiei;B= tipul de hazard;C= număr persoane găsitemoarte;D= număr persoane posibil desalvat;E= număr persoane dejasalvate.
92
CHEM
AFDRU 2 SUN 11:15 SUN 15:30 5
1?
Clădire cercetată de echipaSAR din Austria, sâmbătă, întreorele 11.15 - 15.30. Riscurileconstatate au fost chimice.Două persoane au fost salvate,5 persoane au fost găsitemoarte şi o persoană ar maiputea fi rămas în clădire(dispărută). Cercul arată căechipa AFDRU a terminatacţiunile SAR şi a plecat spre altpunct de lucru.
93
Anexa nr. 6 Caracteristicile scărilor de intensitate seismicăGrad Efecte aproximative la
suprafaţa terenuluiRază
deEnergieeliberată
Richter Mercalli propagare
(ergi)
1. 2. 3. 4. 5.I Cutremure imperceptibile,
înregistrate numai deseismografe.
2-3II
Cutremure foarte slabe, simţitede oameni foarte sensibili, înstare de repaus sau locuind laetajele superioare ale clădirilor.
15 km
1013-
1014
3-3,5 III
Cutremure slabe, percepute deoameni aflaţi în repaus îninteriorul clădirilor. Oscilaţiileseamănă cu cele provocate deun autocamion.
3,5-4 IV
Cutremure moderate, simţite demajoritatea persoanelor, chiar înmers sau la serviciu. Vibraţiileseamănă cu cele produse detrecerea unui vehicul greu. Uşileşi geamurile vibrează, obiectelesuspendate se clatină uşor,mobila trosneşte. Pot aparefisuri mici în tencuială.
30 km
9,5x1015
-4x1017
4-4,5 V
Cutremure destul de puternice,simţite de toate persoanele dinlocuinţă şi majoritatea dinexterior. obiectele suspendateoscilează, cele mici nefixate serăstoarnă, uşile şi ferestreledeschise se închid şi deschid,geamurile vibrează şi se potsparge. se produc mici crăpăturiîn tencuială.
45 km6x1017-8,8x1018
94
4,5-5 VI
Cutremure puternice. Oameniise trezesc din somn. Obiectelese răstoarnă iar cele grele sedeplasează. Se produce panică,unii oameni părăsesc locuinţa.Degradări moderate înelementele nestructurale aleconstrucţiilor.
80 km
5-5,9 VII
Cutremure foarte puternice. Cadobiecte, clopotele bisericilorsună. Panică, majoritateaoamenilor părăsesc locuinţa. Laclădirile slab executate seproduc avarii sau distrugeri.Coşurile de fum se dislocă sause prăbuşesc. La clădirileproiectate antiseismic avariimoderate.
150 km9,5x1018
-4x1020
6-6,9 VIII
Cutremure extrem de puternice,distrugătoare. Mobilierul sedeplasează sau se răstoarnă.Arborii se pot rupe. Toateconstrucţiile sunt avariate. Avariiminore şi distrugeri la clădirileobişnuite, fără asigurareantiseismică sau defectuosexecutate. Structurileantiseismice suferă avariimoderate. Zidurile de umpluturăse dărâmă. Coşurile fabricilorsuferă avarii sau se pot prăbuşi.Monumentele se răsucesc sauchiar se prăbuşesc. Apele setulbură. Se instalează panica.
270 km6x1020-8,8x1021
95
7-7,5IX
Cutremure dezastruoase.clădirile cu asigurareantiseismică moderată - în marenumăr - se dărâmă parţial sause prăbuşesc. avarii însemnatela structurile de rezistenţăproiectate antiseismic, sedistruge zidăria de umplutură.ornamentele şi acoperişurile sedeplasează şi cad. Apar falii şise produc alunecări de teren.Se pot produce accidentetehnologice.
350 km 9,5x1022
7,5-7,9 X
Cutremur pustiitor. Cea maimare parte a clădirilor proiectateantiseismic se prăbuşesc parţialsau în totalitate ori suferă avariiimportante. Zidăria deumplutură este azvârlită şi seproduc avarii la capetelestâlpilor. Stâlpii metalici seîncovoaie. Inelele de cale feratăse deformează. Degradăriimportante la baraje. Apar falii şialunecări de teren, se surpămalurile şi falezele.
480 km
-4x1023
8 XI
Se distrug majoritateaconstrucţiilor proiectateantiseismic (clădiri, construcţiispeciale, construcţii industriale,căi ferate, drumuri etc.).Cutremur catastrofal.
570 km 6x1023-8,8x1024
8,1-8,9 XIICatastrofă seismică totală.Modificare radicală a structuriiscoarţei terestre.
700 km
NOTĂ: Distanţa maximă de propagare se asociază numai pentrucutremurele cu focarul în zona Vrancea şi reprezintă distanţa până lacare apar pagube materiale sau victime umane, pe direcţia depropagare a seismului.
96
Anexa nr. 7 Fişa medicală de triaj a victimelor în caz de dezastre
Revers Anvers
* Este modelul unei fişe medicale de triaj (triajul este operaţiuneamedicală care se execută în situaţii de aflux masiv de victime din :dezastre, situaţii speciale altele decât războiul, etc.) prin care se separăvictimele care au reale şanse de supravieţuire de victimele decedate saufără şanse de supravieţuire şi a căror menţinere în viaţă este deosebit demare consumatoare de resurse medicale, de altfel deficitare. Aceastăoperaţiune de triaj nu se va adopta decât în cazul unor situaţii certe dediscordanţă între resursele medicale şi necesităţi.
Instrucţiuni privind semnificaţia clasificării gravităţii victimelor din dezastre (T= triaj ) şi marcajul civil utilizat pe baza acestei clasificări
A. Semnificaţia pentru T1
Ajutor medical imediat pentru salvarea vieţii. Timp foarte scurt pânăla operaţie. Se aşteaptă o supravieţuire bună şi de calitate.
1. Marcaj civil şi militar: Eticheta roşie.
97
Aceasta etichetă corespunde priorităţii de evacuare celei mai înalte şieste rezervată victimelor ce necesită ajutor medical imediat dinurmătoarele motive:a) insuficienţa respiratorie ce nu poate fi rezolvată pe loc;b) stopul cardiac confirmat şi resuscitat (când există resurse);c) hemoragii grave cu pierderi de sânge de peste 1litru;d) inconştienţa, obnubilarea;e) perforaţii toracice, sau răniri abdominale profunde;f) fracturi grave de bazin, torace, de vertebre cervicale, ca şi fracturile sau
luxaţiile ce jenează perceperea pulsului sub zona luxaţiilor saufracturilor;
g) comoţii cerebrale grave;h) arsuri complicate cu leziuni ale căilor respiratorii;i) leziunile termice inhalatorii;j) intoxicaţia cu monoxid de carbon.
B. Semnificaţia pentru T2
Intervenţie medicală întârziată. Actul chirurgical este mareconsumator de timp. Viaţa nu este pusă în primejdie de către amânare.Stabilizarea reduce efectele întârzierii aplicării intervenţiei chirurgicale.
2. Marcaj civil şi militar: Eticheta galbenă.
Această etichetă determină a doua prioritate de evacuare. Vor fimarcate cu această etichetă victimele ce necesită ajutor dar a căror viaţănu este în pericol imediat :a) arsuri de gradul II pe mai mult de 30% din suprafaţa cutanată;b) arsuri de gradul III pe 10% din suprafaţa cutanată;c) arsuri de gradul III în locuri critice cum ar fi mâinile, picioarele şi faţa, dar
fără complicaţii respiratorii;d) arsuri complicate de leziuni grave ale ţesuturilor moi sau cu fracturi
minore;e) hemoragii moderate ( de la 500 de ml la 1000 de ml );f) leziuni dorsale cu sau fără atingerea coloanei vertebrale;g) victime ce prezintă leziuni cranio-cerebrale (suficient de grave pentru a
cauza un hematom subdural sau stare de confuzie) ce secaracterizează prin:
a) scurgeri de LCR pe nas sau prin urechi;b) creşterea rapidă a presiunii sanguine sistolice;c) vărsături în jet;d) modificări de ritm respirator;e) bradicardie sub 60/minut;f) tumefacţii sau hematoame suborbitare ;
98
g) anizocorie pupilară;h) colaps;i) răspuns motor nul sau scăzut (ROT);j) reacţii scăzute la stimulente senzoriale (stupoare profundă) (1).
C. Semnificaţia pentru T3
Risc minim. Traumatisme minore. Aceste victime vor fi tratate depersonalul cel mai puţin pregătit.
3. Marcaj civil şi militar: Eticheta verde.
Această etichetă va marca victimele ce prezintă a treia prioritate deevacuare, ale căror leziuni sunt minore şi nu necesită o îngrijire deosebită:a) fracturi ale degetelor sau dinţilor;b) excoriaţii, contuzii;c) arsuri minore;d) arsuri de gradul II de până la 15% din suprafaţa cutanată;e) arsuri de gradul III pe cca. 2% din suprafaţa cutanată;f) arsuri de gradul I acoperind mai puţin de 20% din suprafaţa cutanată cu
excepţia mâinii, picioarelor şi a feţei.
D. Semnificaţie pentru T4
Victima poate fi lăsată în aşteptare. Răniri multiple şi serioase.Tratamentul este complex şi consumator de timp, personal şi resurse.
4. Marcaj militar şi civil: Eticheta neagră
Este rezervată decedaţilor sau celor cu leziuni fatale şi fără speranţă.Se consideră decedate victimele care nu respiră şi au pulsul oprit de cca.20 de minute şi a căror stare nu permite aplicarea în continuare a tehnicilorde resuscitare. De asemeni va fi aplicată şi următoarelor categorii devictime fără speranţă:a) arsuri de gradul II şi III acoperind mai mult de 50% din suprafaţa
corporală considerate ca iremediabil mortale;b) arsuri de gradul II şi III acoperind mai mult de 40% din suprafaţa
corporală însoţite de leziuni majore cum ar fi:c) fracturi importante,d) leziuni cranio-cerebrale importantee) leziuni toracice;f) leziuni craniene ce lasă ţesutul cerebral descoperit şi sunt însoţite de
inconştienţă;g) leziuni cranio-cerebrale însoţite de fracturi majore;
99
h) leziuni ale coloanei vertebrale cu absenţa sensibilităţii şi motricităţii;i) leziuni grave la victimele peste 60 de ani.
Întrucât marja dintre victimele marcate cu eticheta roşie şi ceaneagră este foarte mică, în situaţiile în care amploarea dezastrului fiind maimică forţele de intervenţie sunt suficiente, vor putea fi evacuate şi victimelemarcate cu eticheta neagră, cu prioritate maximă iar altfel ele vor fievacuate ultimele.
Această atitudine este justificată de obţinerea unei eficacităţimaxime, întrucât este rezonabil să se acorde maximum de resurse înscopul salvării de vieţi şi distingerii decedaţilor de victimele condamnate.
100
Anexa nr. 8 Evaluarea efectelor dezastrelor
Până în prezent, pe plan mondial, s-au elaborat norme tehnice decalcul pentru un număr redus de dezastre datorită dificultăţilor generatede numărul mare de factori aleatorii care trebuie luaţi în calcul lamodelarea matematică a fiecărui tip de hazard.
Practic s-au putut elabora norme tehnice de calcul, care să aibă omarjă de eroare a rezultatelor acceptabilă, numai pentrucutremur şi alunecări de teren.
Din acest motiv, pentru a avea totuşi un mijloc de evaluare aefectelor generate de un dezastru într-o zonă oarecare sefolosesc, la nivel mondial (mai ales de către echipele decoordonare şi evaluare-U.N.D.A.C.- ale Naţiunilor Unite),următoarele liste de evaluare :
A) Listă de evaluare generală a efectelor unuidezastru (indiferent de tipul de dezastru)
Natura dezastruluiEvenimentul principal
- data;- ora locală de producere;- ora GMT de producere;- durata ;- puterea (magnitudinea).
Evenimente secundare- replici seismice;- condiţii atmosferice;- alte situaţii.
Condiţiile actuale (din momentul evaluării)
Evenimente aşteptate- starea vremii probabile;- ridicarea /coborârea nivelului apei;- retragerea/mărirea inundaţiilor; alte situaţii.
Autorităţi naţionaleAutoritatea naţională responsabilă de coordonarea acţiunilor de
urgenţă în zona afectată- numele autorităţii;- numele oficialităţii responsabile;
101
- funcţia sa;- telefon, fax, etc.;- adresa (serviciu şi acasă).
Zona afectată- Numele zonei afectate (district, provincie, etc.);- Centrele urbane importante afectate;- Mărimea aproximativă a zonei afectate în km 2 ;- Estimarea populaţiei totale din zona afectată (inclusiv a celor
care lucrează în zonă dar nu locuiesc aici, dacă dezastrul s-adeclanşat pe timpul orelor de lucru);
Topografie- munţi;- suprafeţe plane;- zone de coastă;- alte date.
Tipul zonei afectate şi caracteristicile socio-economice ale acesteia- urban;- rural;- venit redus;- industrială;- nomadă;- alte situaţii.
Cele mai afectate porţiuni din zona afectată (denumirea geografică)
Posibilităţile de acces în zona afectată
Alte zone afectate despre care se deţin date
Situaţii speciale care pot afecta situaţia după dezastru cât şioperaţiile de intervenţie
- situaţia politică;- conflicte civile;- probleme etnice, religioase, sau culturale privind minorităţile;- probleme deosebite de securitate;- alte situaţii.
DistrugeriClădiri
Tipurile constructive şi materiale de construcţie predominante- tipul structurii;
102
- clădiri din piatră şi lut;- clădiri din lemn;- clădiri din zidărie;- clădiri din materiale metalice;- clădiri din beton armat ;- tipul de acoperiş.
Procentul (numărul dacă este posibil) al clădirilor avariate şi distrusedin zona afectată
- avarii nesemnificative;- avarii minore (necesită reparaţii, dar structura permite
folosirea acesteia);- avarii majore (necesită reparaţii majore, clădirea nu poate fi
folosită până atunci;- distrusă (clădirea nu mai poate fi reparată sau folosită);
Mărimea avariilor la următoarele clădiri:- clădiri publice (şcoli, săli, biserici, etc.);- clădiri de locuit (având mai mult de 2 etaje);- clădiri cu valoare de patrimoniu naţional;- construcţii industriale;- clădiri particulare;- alte situaţii.
Facilităţi critice pentru viaţa comunităţii
Acestea se pot găsi, după declanşarea dezastrului în trei situaţii:- intacte;- bune pentru acţiunile de urgenţă deşi au fost afectate în
oarecare măsură;- folosibile limitat sau total nefolosibile.
În cazul în care facilităţile critice sunt folosibile limitat sau totalnefolosibile se notează informaţii privind avariile şi consecinţele acestorapentru
- reţeaua de şosele şi facilităţi aferente (tunele, poduri,viaducte, etc.), cu accent pe accesul în zona afectată (tipul de şoseaşi capacitatea acesteia);
- facilităţi de transport secundare (aeroporturi, porturi, căiferate, etc.);
- reţeaua de telecomunicaţii (telefon, telex, radio - publice, alepoliţiei şi armatei, guvernului şi private, comerciale, amatori;
103
- capacităţi medicale (spitale, clinici, laboratoare şi dispensare)din punct de vedere al avariilor suferite de cele din zona afectată;
- surse de energie electrică şi distribuţie (reţele, piloni,generatoare, etc.);
- centrale nucleare;- reţeaua de distribuţie a combustibililor şi lubrefianţilor;- sistemul de aprovizionare cu apă :
1. reţele de distribuţie;2. staţii de pompare, rezervoare, etc.;3. mijloace de tratare a apei;4. puţuri şi fântâni;5. alte sisteme.
La acestea se descriu tipurile de avarii (probleme)
- zone de contaminare cu reziduuri fecaloid-menajere, salinitateaapei, alte situaţii posibile.
- sistemul sanitar de canalizare (reţele, pompe, tratare şi altefacilităţi);
- secţii de poliţie şi facilităţi de luptă împotriva focului (pompieri);
Clădiri guvernamentale- centre operaţionale de conducere a urgenţelor;- centre de conducere ale administraţiei centrale şi locale.
Agricultura şi pescuitul
Dacă au fost afectate culturile de cereale:- tipul de culturi şi stadiul pe cicluri;- ce se poate recolta (suprafeţe neafectate, distruse sau posibil
recuperabile);- ce tip de hrană s-a pierdut (tip de hrană pierdută, cantitatea în
procente sau tone);- distrugerile suferite de infrastructură (clădiri, echipamente, depozite,
etc.) dacă au implicaţii în acţiunile de ajutor;- tipul de stocuri alimentare (şi procentual) pierdute (numai dacă
constituiau sursa principală de hrană pentru populaţia afectată).Distrugerile aduse pescuitului (şi procentual) pierdute (numai dacă
constituiau sursa principală de hrană pentru populaţia afectată).Dezastre complementare
Identificaţi dezastrele complementare care pot apare (sursă şi tip)- alunecări de teren;- inundaţii;- incendii;
104
- degajări de substanţe periculoase (explozive, lichide inflamabile,gaze, solide inflamabile, substanţe corozive şi radioactive, substanţe toxicesau infecţioase cât şi alte substanţe);
Populaţia afectată de dezastrele complementare (număr, răspândireşi alte probleme locale
Efecte asupra populaţiei-Populaţia direct afectată:1. estimarea numărului de persoane direct afectate;2. raportarea numărului de morţi, răniţi (inclusiv bolnavi), dispăruţi
(indicându-se sursa informaţiei şi zona);3. estimarea numărului de persoane rămase fără adăpost (total sau
parţial);4. mărimea medie a familiei;5.segmentele vulnerabile din cadrul populaţiei direct afectate
(populaţie care deja se deplasa înainte de dezastru, refugiaţi, copii, femeiînainte şi după naştere, bătrâni, alte categorii);
Facilităţi de sănătate:
- fac faţă facilităţile medicale din zona afectată numărului de victime;- au fost distruse echipamentele sau instalaţiile importante pentru
tratarea pacienţilor;- s-au luat măsuri de evacuare a răniţilor în afara zonei afectate
(dacă da care sunt acestea);- s-au făcut pregătiri pentru a aduce în zonă echipamente şi
medicamente;s-a instituit (sau este necesară) o supraveghere epidemiologică în zonaafectată;
Persoane rămase fără adăpost:
- numărul de persoane evacuate sau adăpostite temporar;- condiţiile de adăpostire temporară (tipuri de adăpostire,
serviciile oferite sau ne oferite);- necesarul de cazarmament;
Măsuri de sanitaţie şi alimentare cu apă
- există o cantitate minimă de apă la dispoziţia comunităţii;- estimaţi câte persoane nu au acces la resursele de apă;- descrieţi problemele de sanitaţie existente (canalizare stricată sau
insuficientă, condiţii neigienice, poluare şi contaminare, etc.);
105
Hrană
- descrieţi hrana zilnică a populaţiei afectate (specificaţi ce esteinacceptabil);
- indicaţi surse de alimente (locale, regionale,guvernamentale,agenţii, etc.);internaţionale
- populaţia are mijloace de pregătire a hranei (care sunt problemelelegate de aceasta)
Măsurile de ajutor în curs de realizare
Răspunsul la nivel naţional
1. autorităţi însărcinate cu coordonarea la faţa locului ;2. numele organizaţiei sau autorităţii;3. numele oficialităţii, funcţia, telefon, telex, fax, adresa (serviciu şi
acasă);4. organizaţia care conduce acţiunile de urgenţă;5. numele organizaţiei sau autorităţii;6. numele oficialităţii, funcţia, telefon, telex, fax, adresa (serviciu şi
acasă);
Tipul de operaţiuni realizat şi zona de acţiune
- căutare-salvare;- evacuare;- adăpostire temporară;- ajutor medical de urgenţă;- distribuire de hrană;- refacerea facilităţilor critice pentru viaţă;- apă;- alte operaţiuni;- dacă şi alte organizaţii au acordat ajutor, specificaţi cine, unde şi
cum.
Zona unde capacitatea sistemului naţional este depăşită în
- evaluarea situaţiei;- primirea şi distribuirea de bunuri;- coordonarea activităţilor de intervenţie- alte domenii
106
Răspunsul la nivel internaţional
- echipele internaţionale sosite în zona afectată (numele, ţara sauorganizaţia, numărul de membrii, domeniul de acţiunea;
- dacă echipele pot să ofere tehnici de evaluare sau expertiză (şicare sunt acestea), altor organizaţii, agenţii ONU, etc.;
- mijloacele de telecomunicaţii, transport sau logistice pe care le potoferi echipele internaţionale;
- probleme apărute în cadrul acţiunilor de asistenţă internaţională(logistică, distribuire a ajutoarelor, de coordonare, etc.).
Estimarea necesităţilor de asistenţă
- selectaţi acţiunile necesare pentru limitarea efectelor dezastruluiasupra populaţiei (separat faţă de măsurile care deja au fost luate);
- selectaţi sectorul care necesită ajutor:1. căutare-salvare;2. asistenţă medicală;3. adăpostire temporară;4. apă şi măsuri de sanitaţie;5. hrană;6. logistică;7. expertiză şi evaluare pentru refacerea facilităţilor critice.Pentru sectorul ales detaliaţi :
- ce tip de ajutor trebuie acordat (cantitate, echipament, servicii,etc.);
- dacă unele pot fi cumpărate în jurul zonei afectate;- numărul şi tipul de experţi necesari;- specificaţi care sunt priorităţile în eşalonarea ajutorului;- specificaţi sistemul logistic şi de transport pentru ajutorul primit;- specificaţi ce organizaţie naţională şi/sau internaţională să fie
însărcinată cu coordonarea sosirii şi distribuirii ajutorului.
Perspective
- descrieţi tendinţele de dezvoltare ale situaţiei:- care sunt semnele că situaţia revine la normal;- dacă se pot face acţiuni sau evenimente care să accelereze
reîntoarcerea mai rapidă la o viaţă normală.
107
B) Listă de evaluare a nevoilor minime alesinistraţilor pentru supravieţuire (într-o tabără de sinistraţi)
Caracteristici demografice (pentru taberele de sinistraţi)- mărimea totală a populaţiei;- structura etnică;- structura pe sexe şi grupe de vârstă (0-1 an,1-4 ani, 5-14 ani, 15-
44 ani, >45 de ani sau simplificat <5 ani şi >5 ani şi grupe de risc femeiparturiente sau lehuze, copii, bătrâni şi răniţi);
- mărimea familiei;
Informaţii privind mortalitatea şi morbiditatea
- numărul total de morţi pe o perioadă determinată de timp (deobicei o zi sau o săptămână)- rata mortalităţii;
- copii sub 5 ani morţi în aceiaşi perioadă;- cauzele majore ale deceselor;- cele mai frecvente îmbolnăviri pentru copii şi adulţi;- condiţii atmosferice care au generat (sau pot genera) dizenterii,
holeră sau malarie.
Servicii medicale
- există capacităţi de supraveghere medicală (clinici, specialişti,etc.);
- vaccinări;- boli care au necesitat vaccinări (data, ora şi procentul de copii
vaccinaţi) inclusiv pentru copii nou sosiţi;
Noi sosiţi şi nivelul de asigurare a necesarului nutriţional
- numărul total de noi sosiţi pe săptămână (procentul de copii sub5 ani, a copiilor malnutriţi sub 5 ani);
- numărul de copii şi adulţi morţi în prima săptămână;- sursa de informaţii privind malnutriţia, nivelul de malnutriţie;- cauza (lipsa de vitamine, A şi C, etc.);- se aplică ( sau este necesar) un program de hrănire.
Adăpostire
- numărul şi tipul adăposturilor existente;- procentul sinistraţilor care au cazarmament adecvat;- când ce şi cum poate fi acordat ajutor noilor sosiţi;
108
Perspective
-indicatori care evaluează deteriorarea situaţiei nutriţionale (piaţăneagră puternică, mişcări ale populaţiei, instabilitate politică, secetă,inundaţii, etc.).
C) Listă de evaluare a necesarului de forţe şi mijloacepentru acţiuni de căutare-salvare
Au cerut autorităţile locale asistenţă de căutare-salvare urbană;Dezastrul a dus la prăbuşirea clădirilor în zona urbană (estimaţi
procentul de clădiri prăbuşite);Structurile prăbuşite includ:- spitale, clădiri administrative cu mai multe etaje, şcoli;- alte clădiri din beton armat sau alte materiale care pot duce la
formarea de spaţii în care să supravieţuiască oameni, cum ar fi:*locuri de locuinţe;*clădiri industriale;*clădiri de birouri;
*alte tipuri de construcţii;- în ce fază se află eforturile de căutare-salvare:
*acţiuni spontane;*acţiuni uşoare ale echipelor SAR dar fără folosirea tehnicii
grele;*acţiuni intensive SAR fără echipamentul de tăiat şi ridicat;*acţiuni cu folosirea întregii tehnici din dotare;
Echipele internaţionale SAR au ajuns la faţa locului (ţara, organizaţia,numele şi numărul de membrii) şi tipul : guvernamentală,nonguvernamentală, voluntari privaţi;
Operaţiunile de căutare-salvare continuă zi şi noapte;Este tehnica grea (buldozere, excavatoare, etc.) folosită pentru
curăţarea zonelor acoperite cu dărâmături;
Nevoile pentru asistenţă SAR (echipament şi personal specializat):- Căutare:
*echipament tehnic (detectoare cu ultrasunete, fibre optice,imagini termice);
*câini (dacă sunt admişi în ţara, zona afectată);- Salvare:
*aparatură de ridicare (scripeţi, saci gonflabili, etc.);*echipament de tras (vinciuri, etc.);*echipament de tăiat (freze, etc.);
109
*echipament de iluminat;*echipament de săpat (pneumatic, hidraulic, etc.);
- Medical:*personal medical pentru asistarea scoaterii victimelor
încarcerate;*echipament de prim ajutor inclusiv pentru tratarea sindromului
de strivire (hemodializă);*echipament pentru evacuarea adecvată către centrele
medicale;*echipament pentru evacuarea adecvată în afara regiunii
afectate la facilităţile medicale;- Operaţiuni speciale:
*managementul accidentelor chimice, biologice şi nucleare;*lucrări de demolare;*consolidarea structurilor avariate şi controlul avariilor;*expertizarea structurilor periculoase.
110
Anexa nr. 9 Norme orientative pentru calculul forţelor deintervenţie necesare la un punct de lucru şi fişa de evidenţă adescarceraţilor la un punctul de lucru
Ore salvare/om
Graddistrugereconstrucţie
Îngropateuşor
Îngropate mediu Îngropategreu
minor 0,4 1,4 2
parţial 4 6,5 8
total 8 16 20
Fişa de evidenţă a descarceraţilor la un punctul de lucru …
Nr.Crt. Nr.
persoane
găsite/la ora
Loculunde au
fostgăsite
Gradulde
avariereal clădirii
Datepersonale
Staremedicală
Cui s-apredat
persoana
Obs.
1 2 3 4 5 6 7 8
1
1/08.03. 10:30
Str.LuminiiNr.15/subsol
minor PopescuIon cca.60ani 1,90 m
90 kg
braţerupte
Salvarenr. …Medic
…Şofer …
21/09.0311:16
Str.Luminiinr.17/ba
ie
Total?
cca. 53 ani1,60 m
bărbat 75kg
ComăSalvarenr. …Medic
…Şofer …
111
o La observaţii se pot trece salvatorii din echipa care a executatdescarcerarea;
o Pentru completarea datelor se apelează la ajutorul locatarilorvecini (în măsura posibilităţilor).
În calculul volumului de acţiune pentru operaţiuni de descarcerare,trebuie să se ţină seama că:
80% din încarceraţi supravieţuiesc până la sfârşitul primeizile.
3% din încarceraţi supravieţuiesc până la sfârşitul celei de-adoua zi.
1,4% din încarceraţi supravieţuiesc până la sfârşitul celei de-a treia zi.
cazuri izolate de supravieţuire după trei zile de laproducerea cutremurului.
Orientativ, procentele de descarceraţi pe categorii de afecţiuni medicalesunt:
27% chirurgicale. 23% ortopedice. 15% cardiologice. 10% neuro-chirurgicale. 10% şocuri. 6% arsuri grave. 5% intoxicaţii (fum sau substanţe toxice). 4% psihiatrice.
Trebuie aproximată şi influenţa pe care o are momentul în timp când seproduce cutremurul, după cum urmează:
pe timp de zi, numărul de încarceraţi şi decedaţi reieşit dincalcul se poate micşora cu până la 20%.
pe timpul sezonului estival, numărul de încarceraţi şidecedaţi reieşit din calcul se poate micşora cu până la 30%.
de asemenea, în orele de circulaţie intensă ( 600- 900 şi 1500-1800) numărul de încarceraţi şi decedaţi reieşit din calcul sepoate micşora cu până la 5%.
Mărimea reducerilor se hotărăşte în conformitate cu condiţiile locale dinzona obiectivului (punctului de lucru) de intervenţie şi caracteristicilemişcării seismice.În continuare, se v-a exemplifica modul de folosire a normelor de calculpentru acţiunile de căutare-salvare la un obiectiv afectat de acţiuneaunui cutremur.
112
Să presupunem că un cutremur a lovit localitatea „N”, în data de15.05.2003 la ora 1906, cu o intensitate de 8 grade Mercalli.Ca şef al unei echipe de căutare salvare, aţi primit ordin să interveniţi lapunctul de lucru „O” (prima scară a unui bloc de 10 nivele cu trei scări).Ajuns la faţa locului, împreună cu 27 de salvatori, observaţi că scara a fostparţial distrusă.Vă puteţi găsi în două situaţii:
a) nu se cunoaşte, nici măcar aproximativ, numărul de încarceraţi.b) Se poate aproxima numărul persoanelor încarcerate (aceste
date trebuie să vă fie transmise de grupa de cercetare aprotecţie civile care a evaluat deja obiectivul).
Să considerăm cazul a) – cazul b) se poate rezolva prin analogie -.În această situaţie se aproximează că sunt încarceraţi 1/3 din numărulde locatari probabili:
- 10 nivele 3 familii 3 membri = 90 locatari : 3 = 30 încarceraţi.Rezultă:
- 30 încarceraţi 6,5 ore salvare/om = 195 ore salvare.Pentru continuarea calcului trebuie să ţineţi seama că:
- echipa de căutare-salvare lucrează în schimburi de 4ore, în primul schimb cu întreg efectivul iar apoi înrestul de schimburi cu jumătate din efectiv-
- voluntarii realizează doar 1/3 din norma salvatorilor(pompierii militari realizează 2/3 din normasalvatorilor).
- lucrul pe timp de noapte poate mări normele cu 5%-10%.
Deci:- 27salvatori 4 ore = 108 ore salvare.- 13 salvatori 4 ore = 52 ore salvare.- 13 salvatori 4 ore = 52 ore salvare.
TOTAL = 212 ORE SALVAREAcum, puteţi estima că intervenţia va dura 12 ore (până la 16.05.2003orele 0700), având respectată şi restricţionarea privind lucrul pe timp denoapte (212 ore salvare:195 ore salvare = 1,08 adică 8%).Calculul de mai sus se poate adapta şi pentru situaţia când se stabileştetimpul de executare al intervenţiei (de exemplu 8 ore) şi se cere numărulde salvatori necesari.
113
Anexa nr.10 TIP DE RAPORT DE SITUAŢIE ZILNIC - SITREP-
ROMÂNIACOMANDAMENTUL PROTECŢIEI CIVILEECHIPA SAR/MCDA Nr.CĂTRE :[ ]
DE LA:[ ]
SUBIECT : [ ]
TOTAL NR. DE PAGINI: DATA:--------------------------------------------------------------------------------------------[SCOPUL RAPORTULUI][URGENŢA RAPORTULUI]RAPORT DE SITUAŢIE OPERATIVĂ NR.
1. [Schimbări în situaţia operativă de la ultimul raport]2. [Misiuni executate şi în derulare, rezultatele acestora]3. [Probleme de personal şi logistice]4. [Dificultăţi întâmpinate, cereri şi propuneri] SEMNĂTURA
[persoana care emite raportul de situaţieoperativ]
114
Anexa nr.11 TIP RAPORT FINAL AL INTERVENŢIEI
[Se trece eşalonul căruia i se raportează]
CĂTRE: [ ]
DE LA: [ ]
SUBIECT: [ ]
Total nr. pagini: DATA:
[SCOPUL RAPORTULUI][URGENŢA RAPORTULUI]
FINAL EVALUATION RAPORT
1.[Scurt istoric al misiunii]
2.[Evaluarea eficienţii procedurilor operaţionale folosite]
3.[evenimente mai importante]
4.[concluzii]
5.[recomandari pentru optimizarea performaţelor operaţionale ale SAR]
6.[recomandari pentru eşalonul căreia i se raporteză]
SEMNĂTURA [semnează refuel SAR]
* Se trimite la eşalonul superior în maximum 30 de zile de la terminareaintervenţie.
115
Bibliografie selectivă
1. *** An Overview of Disaster Management-2nd Edition-,UNDP,ONU,1992.
2. CRĂCIUN IONEL, Situaţii şi servicii de urgenţă, EdituraMinisterului de Interne,2001.
3. *** Cooperation Activities in Civil Emergency Planning, NATOCivil Emergency Planning Directorate, April 1996.
4. *** Compendiul informaţiilor tehnice pentru pregătirea medicalăîn Alianţă, E.A.P.C./98-D/1272, N.A.T.O., 1110 Brussels.
5. *** Directory of internaţional search and rescue teams,firstedition, 1992, UNDRO/91/08.
6. *** Domestic support operations,Headquarters, Department ofthe Army, US Marine Corps, july, 1993.
7. *** Emergency and Humanitarian Action, 1996 Activities, WorldHealth Organization, Geneva, 1997.
8. *** Emergency Support Team (EST) –Operations Guide,9360.1-FG,Federal Management Agency, April, 1998.
9. *** Guidelines on the use of military and civil defence assets indisaster relief, PROJECT DPR 213/3 MCDA,DHA, ONU, May 1994.
10. *** Glosarul internaţional al termenilor de bază specificimanagementului dezastrelor, Departamentul Afacerilor Umanitare(D.H.A.)/93/96/O.N.U., Geneva, decembrie 1992.
11. *** Glossary of Abbreviations, N.A.T.O. School,Obergammergau, Germany, 1999.
12. *** Handbook for Emergencies –Field Operations-, UNHCR,Geneva, December 1982.
13. *** Instrucţiuni pentru prevenirea şi combaterea înzăpeziriidrumurilor publice,nr. 525-95,Administraţia naţională a drumurilor,Bucureşti, 1995.
14. *** Manualul tehnologiilor de deblocare-salvare în zonele dedistrugeri apărute ca urmare a unor seisme, ME-004-2000, ICECON-SA, Bucureşti, 2000.
15. *** MCDA Field Manual,United Nations Department ofHumanitarian Affairs,O.N.U.,march 1996.
16. *** Naţional Search and Rescue Manual, U.S. Coast Guard, 1February 1991 .
17.N. STEINER, D. MĂNĂSTIREANU, Curs practic de urgenţemedico-chirurgicale Vol. 3 Introducere în medicina de dezastre, Ed.Didactică şi Pedagogică, RA Bucureşti 1996.
18.N. STEINER, D. MĂNĂSTIREANU, Curs practic de urgenţemedico-chirurgicale, Aspecte Tactice şi Logistice ale Intervenţiei
116
Medicale în Dezastre vol.4 Ed. Didactică şi Pedagogică RA, Bucureşti1998.
19.N. STEINER, D. MĂNĂSTIREANU, Pregătire, Învăţământ şiPlanificare în Medicina de Dezastre Curs practic de urgenţe medico-chirurgicale, vol. 5, Ed. Didactică şi Pedagogică RA, Bucureşti 1998.
20. *** Ordonanţa 47/12.08.1994 privind apărarea împotrivadezastrelor, aprobată prin Legea 124/15.12.1995.
21. *** Peace Support Operations, Joint Warfare Publication 3-50(JWP 3-50), MOD CSE, Llangennech, Llanelli, Dyfed, SA 14 8YP,1999.
22.Pierre Collinet, Sauvetage Deblaiement, Centre de Formation,SDIS-OISE, 1994.
23. *** Rescue Practices, Fire Service, IFSTA, Oklahoma, U.S.A.,1991.
24. *** Report of working groups on: mobilization&operationalprocedures, search and rescue tehniques, training and equipment,INSARAG, DHA, ONU, 1997.
25. *** Search and Rescue ATP- 10 (D), STANAG 3552, N.A.T.O.26. *** Standing Operating Procedures for the Euro-Atlantic
Disaster Response Coordination Centre (EADRCC), EAPC(SCEPC)N(98)21, 25 September 1998.
27. *** UNDAC Field Handbook,DHA, ONU,Geneva, 1995.28. *** World Action Plan for the Development of Civil Protection,11
World Conference on Civil Protection, Beijing, China, 1998.