Mitul sfarsitului Potop, foc universal, furtuna de nisip, amurgul zeilor: de milenii, teroarea sfarsitului lumii a fost o constanta a umanitatii, dar a capatat diferite imagini de-a lungul civilizatiilor, varstelor si avansului cunostintelor stiintifice, scrie AFP. Confruntate cu marile cicluri naturale, popoarele au trait mult timp angoasa ca iarna sau noaptea care s-au instalat nu se va mai sfarsi. Secole mai tarziu, va aparea spectrul "iernii nucleare", catastrofa ecologica, asteroidul gigant ... "Fiecare lume parea provizorie . Cu monoteismul, majoritatea civilizatiilor s-a temut ca aceste cicluri se vor termina intr-o zi. Multe dintre rituri erau asociate cu aceasta frica", explica istoricul Bernard Sergent. Astfel, "aztecii considerau ca la fiecare ! de ani Soarele risca sa dispara si aduceau imense sacrificii umane pentru a-i asigura renasterea", povesteste acest specialist in mituri, autorul cartii "Sfarsitul lumii". n aceste apocalipse apare de mult ori apa# Mitul potopoului este unui dintre cele mai vec$i, cu mult inainte de Arca lui %oe. n Mesopotamia, potopul apare in epoca sumeriana si este descris in cele&ra epopee a lui 'ilgames, in secolul (inaintea erei noastre. )otopurile exista si in antic$itatea greaca si romana. )rimul potop grecesc, cel al lui *g+gos, dateaza din secolul al -lea inaintea erei noastre, alaturi de mitul Atlantidei relatat de )laton. n 'eneza, umnezeu decide sa inece oamenii si animalele printr-un potop. oar %oe, om drept si integru, primeste gratia divina si este salvat. Si in %oul estament gasim potop, foc si /iua 0udecatii, asemanatoare unui tri&unal divin egiptean unde domneste *siris. ar nu exista potopuri in 1giptul Antic si nici in Africa. Apocalipsele Mitul incendiului universal exista in 'recia, in Scandinavia 2mitologia nordica vor &este de asemenea de sfarsitul lumii divine3, in ndia si in culturile amerindiene. 1l este uneori urmat de un potop, asa cum este in cosmogonia $indusa cu cele 4 feluri de "prala+a" 2extinctii3. Aztecii evoca si ei catastrofe succesive, printre care focul si apa. *data cu monoteismul, infloresc apocalipsele 2din grecul "revelatie", "dezvaluir e"3. 1xista astfel profetiile evreiesti urmate de Apocalipsa lui oan, in Bi&lie. Acestea descriu o serie de cataclisme si drame cosmice care distrug o parte a )amantului si a stelelor . 1vang$elistul nu descrie 0udecata de apoi, cand umnezeu ii alege pe drepti si pe &lestemati, dar face aluzie la ea. slamul are si el numeroase descrieri ale sfarsitului lumii, prin furtuna de nispip, invazie sau incendiu. 1xista, de asemenea, o zi a 0udecatii si una a nvierii. n 1vul Mediu, anul 5666 a starnit teroarea intr-o 1uropa devastata de ciuma si de foamete. n 5657, o eclipsa solara a reinviat aceasta drama. Si anul !666 va decalnsa frici irationale.
