mise_ms11_2_evolu- ¢Å£ia mentenantei.pdf
TRANSCRIPT
Conf. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
EVOLUŢIA MENTENANŢEI:
- Mentenanţa corectivă
- Mentenanţa preventivă
- Mentenanţa predictivă
- Mentenanţa productivă
- Mentenanţa total productivă (TPM)
- Relaţia dintre TPM, terotehnologie şi logistică
MIEE
curs 2
Conf. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Evoluţia strategiilor de mentenanţă
•Orice activitate de producţie are ca scop obţinerea de bunuri, activitatea de mentenanţă creează capacitatea de a le produce.
•Conceptul de mentenanţă a apărut pentru prima dată în deceniul al cincilea al secolului trecut şi a fost utilizat de către armata SUA în cadrul aplicaţiilor tehnologice cu caracter militar.
•Activitatea de mentenanţă a cunoscut mai multe faze, evoluând în acelaşi timp cu mărirea complexităţii echipamentelor electrice şi a exigenţelor utilizatorilor.
•Astăzi, fiabilitatea alimentării cu energie electrică este influenţată de tipul strategiei de mentenanţă aplicată.
•Cea mai generală clasificare:
•mentenanţa destinată refacerii echipamentului în urma producerii avariei
–mentenanţa corectivă;
•mentenanţa destinată preîntâmpinării producerii avariei
–mentenanţa preventivă;
–mentenanţa predictivă;
–mentenanţa productivă;
–mentenanţa total productivă.
Conf. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
MENTENANŢA CORECTIVĂ
• este un concept care are la bază
intervenţia asupra
echipamentului după ce acesta
s-a defectat (ex: reparaţie,
schimbarea parţială sau totală a
echipamentului defect).
• Notaţii:
CM, BM (Breakdown Maintenance)
• Legătura dintre medicina de
urgenţă şi mentenanţa corectivă a
echipamentului
MEDICINA DE URGENŢĂ
Ex: - criza de inimă,
- pierderea cunoştiinţei etc.
MENTENANŢA CORECTIVĂ
Reparaţie
CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ
ŞI
TERAPIE INTENSIVĂ
Ex: - by- pass
- transplant de urgenţă etc.
Schimbare parţială a
echipamentului defect
Schimbare totală a
echipamentului defect
Conf. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
MENTENANŢA CORECTIVĂ
Avantaje:
• valoarea stocului de piese de schimb poate fi destul de redusă;
• nu este necesară monitorizarea utilajului;
• intervenţia nu necesită programare;
• gradul de utilizare a părţilor componente ale instalaţiilor este maxim;
• întreţinerea este ieftină.
Dezavantaje:
• nu există o programare a timpului de lucru a personalului care se ocupă de mentenanţă;
• nu există resurse (bani, timp) alocate;
• echipa de întreţinere dă impresia de ineficienţă;
• nu există buget pentru părţile componente avariate;
• timpul de aşteaptare până la livrarea pieselor de schimb poate fi mare;
• adeseori, se întrerupe funcţionarea instalaţiei.
Conf. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
MENTENANŢA PREVENTIVĂ
• mentenanţă bazată pe timp, mentenanţa sistematică sau mentenanţa programată.
• este un concept care are la bază o acţiune preventivă executată la intervale predeterminate, recomandate de către firma constructoare a echipamentului sau rezultate din experienţa de exploatare şi care vizează prevenirea defectării unor elemente componente ale instalaţiilor sau reducerea probabilităţii de evoluţie în timp a unor defecţiuni.
• Notaţii:
PM (Preventive Maintenance),
TBM (Time Based Maintenance)
Igiena
zilnică
Mentenanţa
zilnică
MEDICINA
PROFILACTICĂ
MENTENANŢA
PREVENTIVĂ
Reparaţii
preventive
Inspecţii
LABORATOR ANALIZE
PRODUSE BIOLOGICE ŞI
PATOLOGICE
Vaccinare
Analize medicale periodice
Stabilire diagnostic
Tratament
profilactic
Conf. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Avantaje: • este o activitate repetitivă;
• este uşor de programat şi executat;
• necesită un control redus al echipei de lucru şi a echipamentelor;
• eficienţa activităţii de întreţinere este ridicată;
• pregătirea teoretică pentru echipa de mentenanţă este uşor de organizat;
• planificarea bugetului este clară, simplu de realizat;
• transportul şi distribuţia energiei electrice şi activităţile de întreţinere se desfăşoară conform normelor de protecţie a muncii.
MENTENANŢA PREVENTIVĂ
Dezavantaje: • activitatea repetitivă poate deveni
obositoare, plictisitoare;
• există tendinţa de a sări peste anumite verificări;
• unele elemente ce se înlocuiesc mai pot funcţiona (ex. camerele de stingere la întreruptoare), iar altele ce sunt deteriorate (rulmenţi, garnituri), se înlocuiesc prea târziu;
• bugetul alocat pentru piesele de schimb este important;
• stocul de piese este mare.
Conf. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
MENTENANŢA PREDICTIVĂ
• este un concept care are la bază utilizarea unor aparate de măsură capabile să monitorizeze starea echipamentului, aceasta putând fi determinată direct în funcţionare, într-un anume interval de timp.
• mentenanţă bazată pe stare
• Notaţii: – PdM (Predictive Maintenance)
– CBM (Condition Based Maintenance).
• sunt evidentiate abaterile faţă de parametrii normali de funcţionare, pentru stabilirea:
– acţiunilor care se impun pentru eliminarea deficienţelor constatate;
– urgenţei de executare a lucrărilor.
MEDICINA PREDICTIVĂ
MENTENANŢA PREDICTIVĂ
- monitorizarea vibraţiilor;
- termoviziunea;
- analiza concentraţiei de gaze din ulei;
- analiza nivelului izolaţiei;
- cromatografie;
- analiza descărcărilor parţiale etc.
LABORATOARE DE EXPLORARI FUNCŢIONALE
ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ [96] - scanarea cu raze X;
- scanarea tomografică computerizată 3-D (Computed Tomography);
- rezonanţă magnetică MRI;
- tomografia cu emisie de pozitroni (Positron-Emission Tomography);
- detectarea bătăilor neregulate ale inimii utilizând EKG sau ultrasunete;
- probe respiratorii etc.
Conf. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
MENTENANŢA PREDICTIVĂ
Avantaje: • măreşte durata de viaţă a
părţilor componente;
• creşte fiabilitatea echipamentelor, şi deci, indicatorii de disponibilitate ai instalaţiei;
• monitorizează starea efectivă a echipamentelor;
• asigură bună organizare a bugetului destinat pieselor de schimb şi a timpului de lucru.
Dezavantaje: • este necesar să se acorde o
atenţie mărită atât maşinilor cât şi oamenilor;
• aparatele de măsură trebuie să aibă clasă de precizie ridicată;
• investiţie mare în aparatura de măsură adecvată;
• investiţia în şcolarizarea persoanelor care vor face măsurătorile este mare.
Conf. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
MENTENANŢA PROACTIVĂ
• este o direcţie nouă a
mentenanţei predictive
• acţiunile de mentenanţă sunt
orientate către eliminarea
cauzelor care declanşează
procesele de degradare a
echipamentelor.
Legătura dintre medicina de familie şi
mentenanţa proactivă a echipamentului
MENTENANŢA PROACTIVĂ
-controlul :
-tensiunii arteriale şi
pulsului;
-glicemiei;
-greutăţii;
-dietei etc;
-reflexoterapie;
-fizioterapie;
-kinetoterapie, etc.
MEDICINA DE FAMILIE
Analiza modurilor specifice de
defectare
Arbori de defectare
Conf. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
MENTENANŢA PRODUCTIVĂ
• este o activitate de întreţinere bazată pe calcularea volumului producţiei, în condiţiile în care maximizarea producţiei este o necesitate.
• SCURT ISTORIC: În deceniul al şaptelea al secolului XX, a avut loc un fel de explozie a conceptelor de calitate, aplicate cu stricteţe de către managerii firmei Toyota. Un furnizor de piese de schimb pentru autoturismele Nipon Denso a iniţiat o competiţie, cu scopul implicării operatorilor de producţie în activităţile de mentenanţă. Productive Maintenance era premiul care se acorda, şi totodată, denumirea unui nou concept.
Avantaje: •maximizează producţia;
•elimină întreruperile;
•pune pe primul plan protecţia muncii;
•încurajează spiritul de echipă.
Dezavantaje: •necesită o echipă de mentenanţă cu
mulţi membri;
•durata de viaţă a echipamentelor este
scăzută;
•reclamă un buget de întreţinere foarte
mare;
•piesele de schimb trebuie să fie mereu
disponibile.
Conf. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
MENTENANŢA TOTAL PRODUCTIVĂ
• sistem care a revoluţionat conceptul de întreţinere la nivel mondial
• Mentenanţa total productivă combină creativ tehnicile de întreţinere preventivă şi predictivă cu principiile de proiectare bazate pe costul ciclului de viaţă al echipamentului, cu controlul calităţii totale şi implicarea tuturor angajaţilor, cu scopul de a-i asigura echipamentului o funcţionare fiabilă şi o întreţinere uşoară
• Notaţie: TPM de la Total Productive Maintenance
– Obs: Deşi, în literature tehnică de specialitate, TPM nu este abrevierea unor cuvinte japoneze, Japonia este considerată ca fiind deschizătorul de pârtie în domeniul TPM.
– Trebuie făcută distincţia între Total Productive Maintenance (TPM) şi Third Party Maintenance (mentenanţa efectuată de terţi), a cărui acronim în limba engleză, este identic dar care nu este uzual.
TPM se asociază cu:
– managementul calităţii totaleI
– sistemul de planificare a producţiei
Obiective directe ale TPM: zero întreruperi, zero accidente de muncă.
Obiective indirecte ale TPM: zero poluare a mediului, zero defecte.
Conf. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
• Ideea care stă în spatele TPM nu este revoluţionară, ci înseamnă doar cooperare pentru îndeplinirea obiectivelor. Efortul colectiv poate conduce la creşterea productivităţii, a calităţii serviciului de alimentare cu energie electrică, optimizarea costurilor ciclului de viaţă a echipamentului şi contribuie la îmbunătăţirea cunoştinţelor tehnice ale angajaţilor.
• “Părintele TPM“ a fost Seiichi Nakajima (vicepreşedinte la Japan Institute of Plant Maintenance). Companiile japoneze au ajuns să impună principalilor furnizori aplicarea TPM în vederea continuării colaborării. După Japonia, conceptul de mentenanţă total productivă a pătruns mai întâi în Coreea, China şi Thailanda, în primul rând datorită apropierii geografice. În 1987, conceptul de mentenanţă total productivă a fost introdus şi în S.U.A. de către Hartmann , preşedinte la H.B.Maynard Management Institute, cu ajutorul lui Nakajima. Aplicarea metodologiei originale a TPM, în S.U.A., s-a făcut uneori şi sub denumirea WCM (World Class Maintenance).
Începând cu ianuarie 1996, funcţionează Centre for TPM Australasia, care asistă companiile şi şcolile de afaceri din Australia şi Noua Zeelandă să promoveze TPM.
• Astăzi în lume, managerii firmelor discută despre TPM (sau WCM) şi învaţă cum să introducă TPM în companiile pe care le conduc.
• În fiecare an creşte numărul şi diversitatea industriilor în care TPM este aplicat.
• Companii în care TPM a fost implementat cu succes: Ford, Motorola, Eastman Kodak, DuPont, Texas Instruments, Procter & Gamble, IBM, AT&T, Shell UK Expro, Nuclear Electric, British Royal Navy, British Steel şi multe altele.
MENTENANŢA TOTAL PRODUCTIVĂ
Conf. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
European Federation of
National Maintenance Societes (EFNMS)
Ţările membre:
• Belgia
• Republica Cehă
• Croaţia
• Danemarca
• Elveţia
• Finlanda
• Franţa
• Germania
• Irlanda
• Italia
• Olanda
• Marea Britanie
• Norvegia
• Polonia
• Portugalia
• Slovacia
• Slovenia
• Spania
• Suedia
Conf. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
RELAŢIA DINTRE TPM,
TEROTEHNOLOGIE ŞI LOGISTICĂ
• Mentenanţa total productivă (TPM) este interfaţa convergentă între ingineria de proiectare şi ingineria de mentenanţă.
• Scop: proiectarea, punerea în funcţiune şi testarea echipamentelor ce compun instalaţiile astfel încât acestea să fie uşor de utilizat, întreţinut şi reparat.
• TPM cuprinde activităţi complexe, care, aplicate în practică, conduc la eficientizarea funcţionării fiecărui echipament, printr-o minimizare/ eliminare a pierderilor.
• Terotehnologia (<gr., teros = a avea grijă, a proteja), conform definiţiei dată de Institutul Britanic de Standarde (BSI), este o combinaţie de tehnici manageriale, financiare, inginereşti şi de alte cunoştinţe despre echipamente.
• Scop: urmărirea costurilor economice a ciclului de viaţă.
• Se ocupă cu specificaţiile şi proiectarea pentru fiabilitatea şi mentenabilitatea echipamentelor, clădirilor, utilităţilor, pentru întreţinerea, modificarea, înlocuirea şi cu realizarea unui feedback eficient al informaţiilor privind proiectarea, performanţele în exploatare şi costurile.
• concept apărut în Marea Britanie în 1970, fondatorul terotehnologiei fiind Dennis Parkes.
Logistica (<gr., logistike = arta
calculului este un vechi termen
militar care se referă la suportul
pentru linia frontului, respectiv
procurarea, depozitarea,
transportul şi întreţinerea
bunurilor şi a sistemelor.
Departamentul Apărării din S.U.A.
a propus în 1966 dezvoltarea unui
program care să ia în
considerare ciclul de viaţă al
echipamentelor şi începând cu
1976 şi-a bazat contractele de
cumpărare a echipamentelor pe
acest concept.
Actualele metode de logistică au
implementat şi concepte precum
fiabilitate, costul ciclului de viaţă şi
mentenanţă. Ţintele logisticii sunt
foarte generale şi includ bunuri,
echipamente, sisteme, programe,
informaţii.
Conf. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Produs Sistem Program
SCOP: Reducerea costului ciclului de viaţă al echipamentului
Proiectant
echipament
Producător
echipament
TEROTEHNOLOGIE
(ANGLIA)
Echipament
Utilizator
echipament
TPM
(JAPONIA)
LOGISTICĂ
(S.U.A.)
Terotehnologia are, de fapt
acelaşi obiectiv ca şi
mentenanţa.
Terotehnologia şi logistica
au în comun preocuparea
pentru aspectul economic al
costului ciclului de viaţă şi
diferă sub aspectul ţintelor
propuse şi al
responsabilităţilor.
Concentrându-ne doar asupra
echipamentelor, se poate
observa că în timp ce
terotehnologia îi implică
pe proiectanţi, constructori
şi utilizatori,
TPM se referă doar la
utilizatori.
RELAŢIA DINTRE TPM, TEROTEHNOLOGIE ŞI LOGISTICĂ
Conf. dr. ing. Sorina Costinaş, Facultatea de Energetica, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Intrebari ?