mişcarea junilor turci.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/tribunapoporului/1908/... ·...

8
Anul ХП. Arad, Sâmbătă, 12(25 Iulie 1908 Nr. 154. ACCXAMIMTUL ?•№•• . E4 Car. ft |ML sa , 19 « 14 1 hral , 1 « fBnri át DamlMtS Pa am m 4 Cor, Ves- tea 8»и4н1п fl Ашаагіоа 10 Co.. st ii jeoetra Bo- міаіі |l atr&taiuue a* sa 40 ігамі. REDACŢIA şl ADMINISTRAŢIA Deák Ferenc-utcza 20, INSERŢIUNILE se primesc la admlnli- traţie. Manuscripte nu se ina. poiază. Telefon pentru oraş fl comitat 502. Mişcarea junilor Turci. Săptămânile trecute o veste din Mace donia a stârnit senzaţie pretutindeni: asasi narea lui Şemzi-paşa. De data asta nu eră vorba de un nou episod al sfâşierii pre- lungi şi dureroase dintre popoarele creştine rivale în Macedonia, ci de isbucnirea la suprafaţă a unui vechiu curent revoluţionar reformator, ce se alimentase ascuns în sânul poporului turcesc. Asasinarea lui Şemzi- paşa a fost signalul de alarmă al junilor turci. Mişcarea junilor turci e departe de-a fi nouă. Ea a luat naştere deja după 1848. Ideile de libertate şi egalitate, de regim con- stituţional reprezentativ au încolţit şi la po- porul turcesc. Nu se putea ca vijelia curen- tului reformator din Franţa să se oprească Ia pcrţile imperiului otoman. Curentele idei- lor mari, generoase au pătruns şi în lumea muzulmană. Sultanul Abdul-Medjid nu eră potrivnic acestui curent, care prinse mai ales prin propagandă şi subt egida primului şef al turcilor tineri Hussein paşa. Acesta strânse în jurul lui un mare număr de BAR- beţi liberali, cari citeau ziare europene şi-şi dăduseră ei înşişi porecla de >Fedaidji«, adică conjuraţi. După moartea lui Abdul- Medjid se suî pe tron fratele său Abdul- Aziz, un tip de despot oriental. El suprimă primul ziar al neo turcilor numit »Muchbir« şi subt el sistemul de corupţie şi gospodă- rie turcească înflori şi mai mult decât subt alţii. Pe lângă că eră despot capricios, mai eiâ şi risipitor. Venitele bisericilor toate in- trau în punga padişahului. Finanţele statu- lui le-a ruinat cu desăvârşire. De aceea în timpul domniei lui crescu nemulţumirea, — numărul celor ce criticau sistemul de admi- nistraţie a sporit mult. Urmaşul lui, Abdul Hamid, sultanul de azi, Ia suirea sa pe tron, în 1876, se ară- tase omul ideilor noui, aplicat să întroducă întâia constituţie turcească, alcătuită de cel mai distins reprezentant al junilor turci de pe acele vremuri, marele vizir Midhatpaşa. O şi lansase, dar a retras o imediat. Ală- turi de Midhat-paşa cei mai agili propaga- tori ai ideilor liberale erau pe atunci Rsşid- paşa, Kaiserli Achmed, Mustafa Fasy paşa şi alţii. Organul prin care îşi arătau ei pă- rerile erà ziarul »Wakit«. Sultanul a pornit o adevărată haită îm- potriva lor. Lamura naţiunei turceşti, tinerii cu cultură occidentală erau prinşi şi judecaţi la moarte şi exil. însuşi Midhat paşa a fost exilat şi a murit nu peste mult în exil. Cu moartea lui mişcarea reformatoare părea că s'a stins. In ascuns însă se întări mereu. Ea se manifestă din nou în ultimii ani. La Paris, la Londra, în Elveţia şi Egipet trăiesc colonii întregi de reformatori turci surghiuniţi, numărul lor se sporeşte treptat prin absolvenţii universităţilor din apus. Ei scriu ziare şi cărţi de propagandă, pe cari cu ajutorul agenţiilor străine din Constan- tinopol şi Macedonia, Ie răspândesc în îm părăţia islamică. Deşi organele absolutismu- lui cras pândesc gata sugrume orice pornire liberală, propaganda creşte, ia îna- ripare tot mai largă printre turci., Ea a pă- truns adânc în armată, căci ofiţerii tineri, în mare parte crescuţi în străinătate, sunt în chip fire s : aderenţii cei mai înfocaţi ai nouilor idei. Revoltele în armata turcească de o vreme încoaci sunt tot mai dese. Trupe întregi se răscoală, ne mai putând suferi jugul de fier al absolutismului. Mişcarea a pătruns chiar şi în rândurile gardei sulta- nului. Destrămarea ordinei şi disciplinei în armată e аргоарг generală. Propaganda prinde cu atât mai uşor, cu cât nici chiar so'da nu li se plăteşte solda- ţilor luni întregi. Şi câte alte mizerii nu sunt proprii organismului turcesc în toate ramificaţiile sale. Poporul turcesc e dat pradă jafului ce-l săvârşesc diregătorii de toate categoriile. Sistemul absolutistic a adus sta- tul la ruina de azi, populaţiunea la îndobi- tocire. Astfel atentatele sunt la ordinea zilei, disordinea generală. Cine cunoaşte referinţele interne ale îm- părăţiei turceşti, administraţia mizerabilă, co- rupţia care uneşte pe slujitorii ei şi despo- tismul ce sugrumă orice pornire în sufletul poporului, va înţelege tendenţele turcilor ti- neri. E firesc ca să-şi dorească patria des- robită din atâtea rele şi să-i pregătească condiţiile de viaţa civilizată. Ori cât de în- depărtat să fie idealul unei împărăţiei tur- ceşti civilisate, el se va realiza odată. Cele 20 milioane de turci, uniţi numai prin fa- natismul religios, redeşteptate la conştiinţa naţională, pot închega odată o ţară puter- nică şi înfloritoare în cadrele imperiului de azi. Dar chiar şi în fasele ei de desvoltare FOIŢA «TRIBUNEI». T acere. De Edgar Poi ; . Ascultă-ruf. îmi spuse Demonul, punându ml mâna pe cap. Ţinutul de careţi vorbesc, e un ţinit trist piin Libya, pe ţărmurile Laisel. Acolo, nul nici linişte, nici tăcere. Apele riului au un luciu galbln-ruginit, ca şo- Iranul ; şi ele nu se scurg liniştite spre mar», ci tresaltă Intr'una, sbălându se In volburi aprinse, în lumina de purpură a soarelui. Da aci, din fiece parte a râului, ce se zbuciumă pe un pat milos, se întinde pe o distanţă de mal multe mile un pustiu şters, cn nufări uriaşi. El Işi trec târjguios suspinul unul altuia, In singură- tatea aceasta, — şl şi întind către cer lungile gâ turi de spectri, — şi şi clatină Intr'o parte şi la- Ir'alta capetele nesfârşite. Şi scot un murmur ne- lămurit ; neînţeles, — ce pare că vine din adân- cimi, delà cine ştie ce torent mânios. Şi nuferii Işi tremuri, flecare, suspinul. Dar îşi are şi un hotar stăpânirea aceasta, — şl el o pădure mare. întunecoasă, grozavi. Acolo, cn valurile pe lângă Hebride — copăceii se afi intr'o veclnlcă miş care. Şi totuşi, nu-i nici o undă de vânt In văz- duh. Şi arborii se leagănă Intr'una şi Intr'o parte şi intr'alta, In freamăt puternic Şl din cre- ştetele înalte se strecoară, picur, picur, o roul veciniei. Şl la picioare se chlnuesc In veghe aprinse necunoscute flori otrlvitoare. Şl deasupra, cu un foşnelt supiritor, se Invălmăşeiză norii cenuşii, mereu spre apus, pâni ce se rostogolesc, Intr'o cădere, dupi zidul în- văpăiat al orizontului. Şl totuşi, nu i nici o undi de vint Ia vizdth. Şi pe ţărmurile Liiaef, nul nici linişte, nici tăcere. O noapte adânci, şl ploua şl ploua, Indati ce atirgf à pământul, se prefăcea In slnge. Şi eu ml nimerisem la mlaştini, printre nuferi, — şi plolă, la valuri, îmi cădea pe cap, — şi nuferii Işi tre- murau Intr'una suspinul, In solemnitatea desnă dejdei lor. Şi o clipi apoi, — luna sparse vilul uşor de ceaţă, lumină, — şi era o lună de un roşu în- chis ; foarte închis... Şl nu ştiu cumt privirile îmi ciznri pe o stânci cenuşie, uriaşi, care se ridic* pe ţirmul riului şl care strălucea In lumina lunei. Şi alânca aceea era aş», cenuşie, — şi înfio- rate aie şi aşa de sus. — Pe fruntea-i de piatră erau săpate nişte litere; Inaintalu prin smârcul cu nuf*ri şl mă apropiat bine de mal, aşa ca să pot citi Ilferile acelea săpale In platrl. Dar nu putui si le desluşesc. Şi mă întorceam spre mlaştină, când luna în- cepu să lumineze mai cu putere; mă întcrsel şl privii din nou spre stânca aceea şl spre Uterele necunoscute; — şi literile erau: desnădejde. Şl-atunci privii In sus[şl pe culmea stâncel era un om şi mă ascunsei printre nuferi ca să prind mişcările omului aceluia. Şi el era bine croit şi vâr jos, şi deia umeri până la călcâie era înfă- şurat Intt'un fel de togi ce-a străvechii Rome. Şi conturul Iul nu se pu ta a lămuri, — dar tră- săturile lut arătau o divinitate, căci, cu tot ză- branicul nopţe! şl a ceţei şl a lunei şl rouăi — artăluciau trăsurile fi ţel. Şl avea o frunte largă şi glaoltoare, — şl i puteai ceti grija şi n ochiul aprina, îngrozit, şi n brazdele feţei cetii toate po- V*ştile suferinţei durerei, ostenelei, desgustului de omenire, — şi o neînfrântă dorinţă pentru singurătate Şl omul acesta ie aşeza pe stâacă; şi şi spri- jini capul în mâni, şl şi plimbi privirea de des- nidtjdea aceasta. Vlzu copiceil frlmânlându-ae intr'una, — şl arborii mari uriaşi ; văzu sus, cerulj — un cer cu urme uşoare de nori, — şi luna. — luna aceasfa ds un roşu Închis. Şl eu mi adui sem printre nuferi, şi mi însemnam îa minte mişcările ostului aceluia. Şi el tremura In singurătatea firi de sfâş t, — cl noaptea întruna se tot destrăma, şi el rămase acolo, pe slâncă. ŞL apoi Işi îdtoarse privirea din spre cer, — şi şi-o îndreaptă spre tristul sin sl Lalrei, — şi spre apele ei galbene şi triste, spre legiunile gal- bene de nuferi. ŞL omul acela asculta suspinul nuferilor, — şi murmurul ce I scoteau. ŞI eu mă înghesui! în ascunzătoarea mea, şl If spionai mişcările. ŞL el tremura în singură- tatea fără de sfârşit, — ci totuşi noaptea se tot destrăma, — şi el rămase acolo, pe slâaci. Atunci ml înfundai în adâncimile îndepărtate ale mlaştina i, — şi rătăcii prin pidurea aceea de nuferi, ce se Imlădiaa uşor, — şl chemai lpopo- tarsil, cari locuiau adâncimile miaştinei. ŞT Ipopo- tamli îffll auziră chemarea şi veniri gltáind ne- întrerupt pini supt stânci, — şi aci prinseri să urle la lună, iânjuios, — şl urletul lor sfâşlltor se perdea À In pustiul acest?... Eu nu eşlsem din ascunzătoare, — tot acolo eram, şi splocam mi-

Upload: dinhnhan

Post on 30-Mar-2019

218 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Anul ХП. Arad, Sâmbătă, 12(25 Iulie 1908 Nr. 154.

ACCXAMIMTUL ? • № • • . E4 Car. ft | M L sa , 19 « 14 1 hral , 1 «

fBnri át DamlMtS Pa am m 4 Cor, — Ves­tea 8»и4н1п fl Ашаагіоа

10 Co.. st ii jeœtra Bo-

міаіі |l atr&taiuue a* sa 40 ігамі.

REDACŢIA şl ADMINISTRAŢIA

Deák Ferenc-utcza 20,

INSERŢIUNILE se primesc la admlnli-

traţie. Manuscripte nu se ina.

poiază. Telefon pentru oraş fl

comitat 502.

Mişcarea junilor Turci. Săptămânile trecute o veste din Mace

donia a stârnit senzaţie pretutindeni: asasi narea lui Şemzi-paşa. De data asta nu eră vorba de un nou episod al sfâşierii pre­lungi şi dureroase dintre popoarele creştine rivale în Macedonia, ci de isbucnirea la suprafaţă a unui vechiu curent revoluţionar reformator, ce se alimentase ascuns în sânul poporului turcesc. Asasinarea lui Şemzi-paşa a fost signalul de alarmă al junilor turci.

Mişcarea junilor turci e departe de-a fi nouă. Ea a luat naştere deja după 1848. Ideile de libertate şi egalitate, de regim con­stituţional reprezentativ au încolţit şi la po­porul turcesc. Nu se putea ca vijelia curen­tului reformator din Franţa să se oprească Ia pcrţile imperiului otoman. Curentele idei­lor mari, generoase au pătruns şi în lumea muzulmană. Sultanul Abdul-Medjid nu eră potrivnic acestui curent, care prinse mai ales prin propagandă şi subt egida primului şef al turcilor tineri Hussein paşa. Acesta strânse în jurul lui un mare număr de BAR­beţi liberali, cari citeau ziare europene şi-şi dăduseră ei înşişi porecla de >Fedaidji«, adică conjuraţi. După moartea lui Abdul-Medjid se suî pe tron fratele său Abdul-Aziz, un tip de despot oriental. El suprimă primul ziar al neo turcilor numit »Muchbir« şi subt el sistemul de corupţie şi gospodă­rie turcească înflori şi mai mult decât subt alţii. Pe lângă că eră despot capricios, mai eiâ şi risipitor. Venitele bisericilor toate in­

trau în punga padişahului. Finanţele statu­lui le-a ruinat cu desăvârşire. De aceea în timpul domniei lui crescu nemulţumirea, — numărul celor ce criticau sistemul de admi­nistraţie a sporit mult.

Urmaşul lui, Abdul Hamid, sultanul de azi, Ia suirea sa pe tron, în 1876, se ară­tase omul ideilor noui, aplicat să întroducă întâia constituţie turcească, alcătuită de cel mai distins reprezentant al junilor turci de pe acele vremuri, marele vizir Midhatpaşa. O şi lansase, dar a retras o imediat. Ală­turi de Midhat-paşa cei mai agili propaga­tori ai ideilor liberale erau pe atunci Rsşid-paşa, Kaiserli Achmed, Mustafa Fasy paşa şi alţii. Organul prin care îşi arătau ei pă­rerile erà ziarul »Wakit«.

Sultanul a pornit o adevărată haită îm­potriva lor. Lamura naţiunei turceşti, tinerii cu cultură occidentală erau prinşi şi judecaţi la moarte şi exil. însuşi Midhat paşa a fost exilat şi a murit nu peste mult în exil. Cu moartea lui mişcarea reformatoare părea că s'a stins. In ascuns însă se întări mereu. Ea se manifestă din nou în ultimii ani.

La Paris, la Londra, în Elveţia şi Egipet trăiesc colonii întregi de reformatori turci surghiuniţi, numărul lor se sporeşte treptat prin absolvenţii universităţilor din apus. Ei scriu ziare şi cărţi de propagandă, pe cari cu ajutorul agenţiilor străine din Constan-tinopol şi Macedonia, Ie răspândesc în îm părăţia islamică. Deşi organele absolutismu­lui cras pândesc gata să sugrume orice pornire liberală, propaganda creşte, ia îna­ripare tot mai largă printre turci., Ea a pă­

truns adânc în armată, căci ofiţerii tineri, în mare parte crescuţi în străinătate, sunt în chip fire s : aderenţii cei mai înfocaţi ai nouilor idei. Revoltele în armata turcească de o vreme încoaci sunt tot mai dese. Trupe întregi se răscoală, ne mai putând suferi jugul de fier al absolutismului. Mişcarea a pătruns chiar şi în rândurile gardei sulta­nului. Destrămarea ordinei şi disciplinei în armată e аргоарг generală.

Propaganda prinde cu atât mai uşor, cu cât nici chiar so'da nu li se plăteşte solda­ţilor luni întregi. Şi câte alte mizerii nu sunt proprii organismului turcesc în toate ramificaţiile sale. Poporul turcesc e dat pradă jafului ce-l săvârşesc diregătorii de toate categoriile. Sistemul absolutistic a adus sta­tul la ruina de azi, populaţiunea la îndobi­tocire. Astfel atentatele sunt la ordinea zilei, disordinea generală.

Cine cunoaşte referinţele interne ale îm­părăţiei turceşti, administraţia mizerabilă, co­rupţia care uneşte pe slujitorii ei şi despo­tismul ce sugrumă orice pornire în sufletul poporului, va înţelege tendenţele turcilor ti­neri. E firesc ca să-şi dorească patria des-robită din atâtea rele şi să-i pregătească condiţiile de viaţa civilizată. Ori cât de în­depărtat să fie idealul unei împărăţiei tur­ceşti civilisate, el se va realiza odată. Cele 20 milioane de turci, uniţi numai prin fa­natismul religios, redeşteptate la conştiinţa naţională, pot închega odată o ţară puter­nică şi înfloritoare în cadrele imperiului de azi.

Dar chiar şi în fasele ei de desvoltare

FOIŢA «TRIBUNEI».

T a c e r e . De Edgar Poi ;.

— Ascultă-ruf. îmi spuse Demonul, punându ml mâna pe cap. Ţinutul de careţi vorbesc, e un ţinit trist piin Libya, pe ţărmurile Laisel. Acolo, nul nici linişte, nici tăcere.

Apele riului au un luciu galbln-ruginit, ca şo-Iranul ; şi ele nu se scurg liniştite spre mar», ci tresaltă Intr'una, sbălându se In volburi aprinse, în lumina de purpură a soarelui. Da aci, din fiece parte a râului, ce se zbuciumă pe un pat milos, se întinde pe o distanţă de mal multe mile un pustiu şters, cn nufări uriaşi. El Işi trec târjguios suspinul unul altuia, In singură­tatea aceasta, — şl şi întind către cer lungile gâ turi de spectri, — şi şi clatină Intr'o parte şi la-Ir'alta capetele nesfârşite. Şi scot un murmur ne­lămurit ; neînţeles, — ce pare că vine din adân­cimi, delà cine ştie ce torent mânios. Şi nuferii Işi tremuri, flecare, suspinul. Dar îşi are şi un hotar stăpânirea aceasta, — şl el o pădure mare. întunecoasă, grozavi. Acolo, cn valurile pe lângă Hebride — copăceii se a f i intr'o veclnlcă miş care. Şi totuşi, nu-i nici o undă de vânt In văz­duh. Şi arborii se leagănă Intr'una şi Intr'o parte şi intr'alta, In freamăt puternic Şl din cre­ştetele înalte se strecoară, picur, picur, o roul veciniei. Şl la picioare se chlnuesc In veghe aprinse necunoscute flori otrlvitoare. Şl deasupra, cu un f o ş n e l t supiritor, se Invălmăşeiză norii cenuşii, mereu spre apus, pâni

ce se rostogolesc, Intr'o cădere, dupi zidul în­văpăiat al orizontului. Şl totuşi, nu i nici o und i de vint Ia v izd th . Şi pe ţărmurile Liiaef, n u l nici linişte, nici tăcere.

O noapte adânci, şl ploua şl ploua, Indati ce atirgf à pământul, se prefăcea In slnge. Şi eu m l nimerisem la mlaştini, printre nuferi, — şi plolă, la valuri, îmi cădea pe cap, — şi nuferii Işi tre­murau Intr'una suspinul, In solemnitatea desnă dejdei lor.

Şi o clipi apoi, — luna sparse vilul uşor de ceaţă, lumină, — şi era o lună de un roşu în­chis ; foarte închis... Şl nu ştiu cumt privirile îmi c iznr i pe o stânci cenuşie, uriaşi, care se ridic* pe ţirmul riului şl care strălucea In lumina lunei.

Şi alânca aceea era aş», cenuşie, — şi înfio­rate aie şi aşa de sus. — Pe fruntea-i de piatră erau săpate nişte litere; Inaintalu prin smârcul cu nuf*ri şl mă apropiat bine de mal, aşa ca să pot citi Ilferile acelea săpale In platrl. Dar nu putui s i le desluşesc.

Şi mă întorceam spre mlaştină, când luna în­cepu să lumineze mai cu putere; mă întcrsel şl privii din nou spre stânca aceea şl spre Uterele necunoscute; — şi literile erau: desnădejde.

Şl-atunci privii In sus[şl pe culmea stâncel era un om şi mă ascunsei printre nuferi ca să prind mişcările omului aceluia. Şi el era bine croit şi vâr jos, şi deia umeri până la călcâie era înfă­şurat Intt'un fel de togi ce-a străvechii Rome. Şi conturul Iul nu se pu ta a lămuri, — dar tră­săturile lut arătau o divinitate, căci, cu tot ză­branicul nopţe! şl a ceţei şl a lunei şl rouăi —

artăluciau trăsurile fi ţel. Şl avea o frunte largă şi glaoltoare, — şl i puteai ceti grija şi n ochiul aprina, îngrozit, şi n brazdele feţei cetii toate po-V*ştile suferinţei durerei, ostenelei, desgustului de omenire, — şi o neînfrântă dorinţă pentru singurătate

Şl omul acesta i e aşeza pe stâacă; şi şi spri­jini capul în mâni, şl şi plimbi privirea de des-nidtjdea aceasta. Vlzu copiceil frlmânlându-ae intr'una, — şl arborii mari uriaşi ; văzu sus, cerulj — un cer cu urme uşoare de nori, — şi luna. — luna aceasfa ds un roşu Închis. Şl eu mi adui sem printre nuferi, şi mi însemnam îa minte mişcările ostului aceluia. Şi el tremura In singurătatea firi de s fâş t, — cl noaptea întruna se tot destrăma, şi el rămase acolo, pe slâncă.

ŞL apoi Işi îdtoarse privirea din spre cer, — şi şi-o îndreaptă spre tristul sin sl Lalrei, — şi spre apele ei galbene şi triste, spre legiunile gal­bene de nuferi. ŞL omul acela asculta suspinul nuferilor, — şi murmurul ce I scoteau.

ŞI eu mă înghesui! în ascunzătoarea mea, — şl If spionai mişcările. ŞL el tremura în singură­tatea fără de sfârşit, — ci totuşi noaptea se tot destrăma, — şi el rămase acolo, pe slâaci.

Atunci m l înfundai în adâncimile îndepărtate ale mlaştina i, — şi rătăcii prin pidurea aceea de nuferi, ce se Imlădiaa uşor, — şl chemai lpopo-tarsil, cari locuiau adâncimile miaştinei. ŞT Ipopo-tamli îffll auziră chemarea şi veniri gltáind ne­întrerupt p i n i supt stânci, — şi aci prinseri să urle la lună, iânjuios, — şl urletul lor sfâşlltor se perdea À In pustiul acest?... Eu nu eşlsem din ascunzătoare, — tot acolo eram, şi splocam mi-

Pag. 2 » T R I B U N À c 25 Iulie n. 1008

intermediară mişcarea pornită va schimba faţa situaţiei în Balcani. »Omul bolnav* dă semne de-o viaţi tot mai întenzivă. Şi precum în veacul trecut s'au zădărnicit rând pe rând toate aspiraţiile puterilor europene toate planurile de împărţire a peninsulei balcanice între ele, astfel se vor zădărnici cu vremea şi tendenţele politicei complicate profesate de signatarele tratatului dela Ber­lin, cu privire la Macedonia. Cine nu zim-beşte azi de uşurinţa cu care Napoleon I. dăruise la Erfurt Moldova şi Muntenia ţa rului Alexandru I.?

A trecut un veac deatunci şi azi ţări• soarele române sunt închiegate într'un stat de bronz, care îniuşi ar putea întră azi în şirul puterilor mari, când e vorba de »in-terese« în Macedonia. Tot astfel s'au ni­micit şi planurile referitoare la Bulgaria, Serbia şi Grecia. Teritorul european al împărăţiei turceşti parte a retnas tot teritor turcesc, parte s'a deslipif, dar n'a ajuns pe manile puterilor, ci s'a consolidat în state independente. Singur Bosnia şi Herţego-vina a ajuns în puterea monarhiei noastre, dar cine ştie pe câtă vreme.

Rând pe rând se vor emancipa şi cele­lalte popoare. Balcanul e al popoarelor bal­canice. Politica europeană va trebui să re­cunoască acest adevăr ce se afirmă tot mai mult. Luptele de emancipare naţională sunt mai aprinse în Macedonia, pe cari toţi o vor deopotrivă.

Aceste lupte au caracterul de extirpare reciprocă, astfel se explică atrocităţile ban­delor şi şi desele măceluri. Pentru supri­marea lor toate sforţările puterilor s'au do vedit insufieente şi nu va ajuta nici con­venţia de Mürezteg, nici înţelegerea dela Reval şi nici o altă reţetă de reforme. An­tagonismul de interese nu va fi în stare să stabilească un raport echilibrat de puteri. Puterile sunt stăpânite de gelozie continuă şi se pândesc una pe alta necontenit, ca nu cumva extinderea vreuneia să jignească interesele celeilalte şi astfel situaţia se men­ţine, se prelungeşte mereu.

scările omului aceluia. Şi el tremura îa singură­tatea firă sfârşit, — ci noaptea ss tot destrăma Intr'una si el rămase iarăşi acolo, pe stâncă.

Atunci blestemai toate elementele firii cu ble­stemul răscoalei; şi o furtună nebună se deslan-ţtri In văzduhul acela, unde, odinioară nu se simţiă nici un resuflu; şi cerul se inviniţl dintr'o dată de furia furtunei, — şi pioaia In valuri năpraznice se prăbuşia pe capul omu­lui aceluia, — şl valurile Ziitei se năpustiră ne bune din matcă, şi rlul răsculat facta omăi de spume, — şl nuferii ţipau de culcuşlrlle lor, şi pădurea se fărlma in pârăituri groaznice la suflarea Crivăţ a-tulul, — şi tunetul trăznea într'una, — şi ful­gere mereu scăpărau, şl slanei se sguduia din temelie. Eu, — tot fn ascunzătoarea aceea mă aflam, ca s l prind mişcările omului aceluia. Şl el tre­mura îa singurătate a firă de sfâ şlt, — ci noap­tea mereu se destrăma, şi el rimase acolo ps stâncă.

Atunci o furie nebună m-a cuprins, — şi blă-stă mal cu blăstămul ticerii, râul şi nuferii, şi vân tul, şi pădurea şi cerul şl tunetul şl suspinele nuferilor. Şi-i ajunse blăstămul — şl toţi tăcură. Şi luna se opri din drum, — şi tunetul se stinse, — şl fulgerul nu mai scapără, — şi norii răma­seră nemişcaţi, — şi apele se întoarseră in pitul obişnuit, — şi rămaseră acolo, — şl arborii conteniră de a se mai mişca, — şi nuferilor Ie încremeni suspinul, — şi nici un suflu cit de uşor, o umbri de murmur, — na se mal auzea In tot pustiul acesta fir i de margini. Şi acum privi iarişi literile stâncii, — se schimbaseră — şl acum formau cuvântul: tăcere.

Şi nu ştiu cum, privirile îmi cizură pe figura

Astfel pare că nodul gordian al compli­caţiilor din Macedonia va fi deslegat de sabia turcească. Dacă turcii tineri vor reuşi să creieze condiţiile moderne pentru o des­voltare paşnică, dacă intenţiunile lor sunt într'adevăr generoase faţă de popoarele din Macedonia, — ei sunt chemaţi să susţie echilibrul, garantând fiecărei naţionalităţi des-voltarea neîmpiedecată. Şi poate ar fi o politică prudentă, ca puterile să le dea spri­jinul lor în interesul păcii şi al civilizaţiei, abdicând la politica de ocupaţiune.

Desvă l l r l l e Iui S u p l l o . Deputstul Franz Su-plio publică ia ziarul său »Novi Liste o serie de articole Ia care arată, că In rezoluţlunea dela Fiume coaliţia serbo croată nu a recunoscut com­promisul croato-uegar.

*

B a n u l R a u c h d e s p r e s i tua ţ ia c roa t ă . Binul Paul Rauch a făcut unui ziarist o declaraţie despre programul său de vară. Banul se pregăteşte pentru campania politică din toamnă, când va lacepe executarea programului său economic. Este sigur, zice bsnul, că In timpurile msi apropiate, coaliţia nu va putea realiză mai mult din dezideratele el decât amfigădulteu Ia programul meu. Pentru aceea tratativele de pace cu coaliţia na vor pateà aveà nici an rezultat.

Cu toate astea situaţia banului nu pare sigură, căci numele contelui Kulmer ca viitorul urmaş al btnului e pus In circulaţie.

Se pare, că situaţia croită face mai puţini grije banului decât stăpânului său dlui Wekerle.

*

D e m i s i a c o n t e l u i N á k ó . Contele Nákó vreà să şi dea dimisia. Fireşti, nu pentru ialâi», nici pentru ultima dată. Dar aceasta nu strici. Aşa cum e situaţia acuma, dlnaui inzlstă să şl di à dimisia din pricina, că guvernul nu v « à să i cum­pere ua — nou yacht de governetor, cel vechiu fiind avariat.

Şi contele inzistă cu înverşunare să plece fiindcl şi guvernul inzistă s ă i oprească, şi e sigur, că nu va încetă să inzlste decât atunci, câad nici guvernul — nu va mai inzistă ca să 1 oprească. Şi atunci când rezistenţa guvernului va încetă, inzlstent« contelui incă va aveà un capăt şi el va rămâne iot guvernator.

omului aceluia, — şi ea se îngălbenise de groază. Şi deodată Işi ridică capul în mâni, se îndreptă spre stâncă şi ascultă. Dar nu se mai auz «à nici un glas in pustiul acesta fără de sfârşit, şi iite rll* săpate pe stâncă însemnau: tăcere.

Şi omul acela începu să tremure şi se întoarse dintr'odată indirăt şi o luă la frigă, dispăru de­parte, şl mai departe, iute, aşa de Iute, că nu-i mai vizul.

— Sunt poveşti foarte frumoase în cărţile Ma­gilor, — in melancolicele cărţi ale Magilor, — cari sunt legate In fler. Sunt, — ascult! mi , — minunatele poveşti ale cerului şi ale pământului, şi ale atotputerniciei mărei — şi geniile cari au stăpânit odată marea, pământul şi aierul acesta sublim. Şi se cuprindea atâta ştiinţă in vorbele Slbylielor ; şi sfinte, sfinte lucruri s'au auzit odată prin fremâtul acela de frunze ce tremura In preajma Dldonel ; — dar precum e sigur şi ade­vărat că Allah e viu, tot aşa socot povestirea aceasta pe care mi a povestit o Demonul, când se pusese a-ăturl de mine In umbra mormântului — ca cea mai uimitoare din toate. Şi când de­monul Işi sfârşi povestea, se reîntoarse Iz adân­cimea mormântului şi începu să râdă. Nu putui să râd şl eu cu el, şi alunei el mă blăstămă pan-truca nu puteam să râd. Şl râsul care rămâne In mormânt pentru veşnicie, Ieşi de acolo şi se aşternu la picioarele demonului, — şi I privi ţintă In ochi. P. L. P.

Deci înţelegeţi că mai curând s'ar pu tea yicht fără gavernator, decât guvernator fără yacht, fiindcă Ia Fiume ee par t c i mal neceaar pentru interesul reprezintativ al guvernului e un yacht decât un guvernator.

Partidul „moderat" al dlui dr. Babeş. Sub titlul de mai sus dl N. Iorga pu­

blică articolul de mai la vale a cărui repro­ducere ne face o plăcere:

Se pare că, In ordinea politică, românii din Ungai ia au avut, In timpurile din urmă, lucruri interesante. Era vorba, — Iarăşi: i e pare, căci tocmii începătorul mişcării celei nou i se jură îa tot chipul că n'a avut nici un alt gând decât a-cela ds a da câteva sfaturi zadarnice şi de a vărsa câteva lacrimi care-l prIsoslau, — se pare ca di advocat Emil Bibeş, din Pesta, fiu de academician român, a vrut să facă, pentru d sa ori pentru cineva, care era bucuros să nu iasă la ivea'ă, ca să lase toată lupta şl primejdia pe seama d lu i Babes, un partid moderat român.

Se pare că unii oameni, In situaţii grele, cari au de împăcat zilnic capra guvernamentală cu varza din care poporul român îl hrăneşte, s'ar fl asociat Intr'aseuns cu dl Bibeş Ia această în­cercare. Sunt unii critici cruzi cari spun că dl Babeş se răsfrângea In mai multe oglinzi ca s l dea iiusia unui partid şi vorbia cu mal multe glasuri, când româneşte, când ungureşte, ca s i se bănuiască o discuţie, o biruinţă şi apiauat. O fi cum o fi. Sunt oatmni cari cunosc bine pe dl Babeş, Iar dl Bibeş se cunoaşte şi mal bine pe d sa. Când ci zic una şi dlui alta deipre feno­menele intelectuale care s'au petrecut îa fiinţa, nouă necunoscută, ca scriitor sau bărbat politic a dlui Babeş, nu putem şti cine e mai puţin sincer, când şi el şi dlui au atâta interes să nu fie. Nu hotărim deci.

Lucru netăgăduit însă este că dl Babeş, care, totuşi, nu va fi cetit pe di Dragoniireacu, cart • astăzi un »maestruc şi pentru »Tara Noastrăc, de când are alte păreri despre poetul Ooga, — că dl Babeş s'a dedat, firă măcar să fl Intrat in vacanţi, Ia cel mal periculos joc de condeiu, la articole cu mai multe continuaţii, care s t conti­nuă fără să te desvolte şl pe care cetitorii, cu siguranţă, nu le cetesc, chiar atunci când el sunt ortodoxl şi ele apar intr'o foaie »arhldlecesanac, cu binecuvântare arhierească, precum e bunul »Telegraf române. Din ele ieşla, după cât spun acel cari le au cetit, că dl Babiş, care na t de­putat, n'ar fi muiţâmlt cu activitatea politică a persoanelor care sunt deputaţi români. Pină aici nu e nimic nou, ori cât ar fi de altă părere » Luptat, care e şi de altă părere decât noi tn ceiace priveşte rostui politic al dlui Ta:he Io­nescu. Deputaţii s'au depărtat prea mult de acasă; sub toate raporturile, şl acuma sunt cam încur­caţi asupra unui drum care trebuie s l se orien­teze dupi Pesta, Arad şi S biiu, dacă nu şi dupi Bbj, — ceeace t cam greu.

(Ja mulţi alţii, di Bibeş s'a întrebat: ce t d t făcut? A alege pe dl Babeş deputat, ar fi de geaba, cu toate că d sa e un advocat cu clien­telă şi ştie ungureşte foarte bine. Alegătorii ro­mâni, cari nu se ultl aşa de sus, nici, mai alea, aşa de departe, nu Iar alege. Deci trebuie alti soluţie.

Domnul Bibeş şi a zis; de ce nu fac Ispravă deputaţii români ? Şl a răspuns : pentru că sunt prea porniţi, prea pătimaşi, prea dintr'o bucată. Şi totuşi, dumnealor numai revoluţionari n'au fost, ci au vorbit deipre atltea chestii neromâ­neşti, care erau Ia ordinea zilei, numai şi numai din tactici. Dnul Babeş în si s'a speriat de ra­dicalismul dlor deputaţi şi a propus o linie d t purtare mai puţin dreaptă, un ton mai blând, o politici mai moderaţi. De ce atâta învlerşunart ? o Impicart cu adversarul ar fi mai bună. Ar rămânea numai ca acesta s'o primească".

O comparaţie. Un biet om cart se Incovoaie sub pumnii unuia mai tare, cart nu-i cert decât pielea. Vrei să i împaci, simţindu-te aşa de tare ca dnul Babeş, advocatul din Pesta. Te duci la cel care mănânci bitaie şl-1 sfituieşti s i ss modereze. S'ar »moderac siracui, iasă... In i i nu vrea celalalt.

Li urmi, a vizut şi dnul Babeş, că aşa este. C e l rămânea ? D t obicelu, când ajunge filosoful politic aici, are doaă soluţii: ori ae înfurie pe

25 Iulie n. 1906. «TRIBUNA» Pag, 3

toall lumea şl-şi umple gura de anaftema şî ma unifia, ori vărsl o lacrimă pioasă. Ori liie cu trăsnetul, o leremla cu plâns*tul. Dnul Babeş n'are, ca alţii, duhul de trâscet al Iui Iile, pe când alăuta Iui leremla se poi te căpătă ieftin oricâad.

Azi dnul Btbeş suspină la mormântul idealu­lui siu «moderate, care a trăit cât o serie de articole. Şef de pirtid, creator de direcţie nu e dar, ceeace nu se întâmplă cu ori re politician învins a remas advocatul din Pesta cu clientelă multă.

Şi tot e ceva! Atâţia dintre învingătorii săi râvnesc, de stgir .

ШЫ l e n l n i a . >Frăţia r o m â n e a s c ă * . In Iaşi un grup de

preoţi, profesori, meseriaşi şi studenţi an pus bizele unei societiţi culturale, economice >Fraţi* românească*. Societatea are de scop: desvoitsrea simţământului moral şi religios, prin conforlnţl moralizatoare cu teudinţl imediat practice, prin participarea Ia serbări religioase, prin răspândirea bibliei In popor şi alte cărţi moralizatoare ; răs­pândirea culturii Inpcpor , prin Icf inţarea şi con­ducerea de biblioteci poporale, pria ţinerea de şizitori şl setblri cu teatru, gratuite pentru po­por, prin tipiiirea de broşuri etonomice şl ştlln ţifice de vulgarizare cu preţuri Ieftine ; ajutorarea tineretului românesc In diferite ramuri de stud i şi activitate, prin înfiinţarea de colonii In subur­biile laşului pentru tinerii studioşi, prin Înfiinţa rea unei case de ajutor, prin deschiderea unei ospătarii populare; încurajarea industriei şl co mer talul romanesc, prin mijlocirea de a se da o Îndrumare către meserii şl comerţ, p i t ronlnd co­piii oamenilor săraci, ajutorarea de a se deschide magizli proprii a absolvenţilor şcoaiei comerciale şi de punerea de acţiuni la orice soiu de coope­rativă reminească, c b igativltatea de a cumpătă dtla magszlnele româneş i ; strângerea legăturilor frăţeştii cu românii de peste hotare, prin ajuto­rarea fraţilor s tudoşi de peste hotare, de a urmă in şcolile noastre, prin pregătirea de excursii.

Pentru crearea de fonduri, dl N. lorga vaţirea Dumineci, 13 Iulie v., la Huşi, prima conferinţă In folosul societiţii, unde va vorbi despre e p i s ­copia Huşilor*.

Se fac şi dcntţluci. Orice român poate fi membru.

* Averea Efor ie i sp i t a l e lo r . Eforia spitalelor

din Bucureşti este o inatituţlune de caritate so­ciali, unică în felul ei. Ea s'a închegat graţie so­licitudine! spătarului Cantacuzino, In 1695, şl s'a desvoltit treptat până In zilele noastre, provo clnd uimirea tuturor.

Averea imobilară a Eforiei este evaluată la 75.000.000 lei In 1906, şi se compune din moşii şl imobile urbsne, unele primite In dar, iar altele cumpărate din veniturile acumulate sau cu aju­torul împrumutul ilor contractate anume.

Vi nitul avutului Eforiei, care In 1830 erà de 146.521 lei vechi, tdecă 70.000 franci, se urcă In 1666 la 3.094.192 lei vechi, adecă 1 363.080 franci şi atinge In acul 1906 suma de 5.073.415 franci.

Delà fraţi. Şedinţa p l e n a r ă a c o m i t e t u l u i na­

ţional din B u c o v i n a . .Apărarea Naţio­nală* publică în fruntea ziarului o impor­tantă invitare la o şedinţă plenară a comi-tetulului naţional românesc pe ziua de Luni 27 Iulie pentru a se consfătui asu­pra situaţiei politice a fraţilor noştri din Bucovina.

Se pare că se pregăteşte în sfârşit o ac­ţiune energică de reculegere şi raliare a tu­turor puterilor poporului nostru în Buco­vina şi ne bucurăm de această trezire a

conştiinţii fruntaşilor noştri multă vreme pa­ralizaţi de o nefastă sfâşiere.

Iată partea esenţială a convocării : E timpul suprem, ce să ne răfuim cn ai noştri,

să ne consolidăm şi consolidaţi să ne îndreptăm contra duşmanilor din afară.

Comitetul executiv al partidului naţional româa din Bucovina ţlrâad cont de noua situaţie po lltică din ţară, creată de puternica mişcare creş­tin-secială îa strânsă legături cu ultimele îatâm plârl din camera imperiali, şi convins fiind, că numai o acţiune mare, bine organizată a futuroj puterilor disponibile din întreaga ţară poate să ne aducă succesul dorit, a hotirât pentru a nu dispune direcţiunea pe cât de clară, pe atât de hotărâtă, ce rămâne a o lua partidul nostru pen­tru viitor, In cercul său restrîis, de a convoca îatreg comitetul naţional la o şedinţă plenară cire va aveà loc Luni îa 27 Iuiie 1908 la orole 2 şi jum. d. a. îa sala >Armoniei* din .Palatul Niţlonal* îa Cernăuţ. Comitelui executiv.

Concurs de primire în S e m i n a r u l j u n l m e l r o m â n e gr . -ca to l ice

s t u d . d in Bla j .

1. Părinţii, o r i voiesc si-şl aşeze băieţii pe anul şcoi. 1908/0 In Seminarul junitnei române gr. cat. deia gimrazidl gr.-caf. diu Blaj, prin acea sta sunt avlztţi, că terminul concursului de pii m're (se prinsese num.i gimnazişfi) este 14 Au­gust n. Cererile di primire sunt a se «dre?à Prea-veneratului Consistor mi ropolitan din Blaj, şl in ce priveşte pe băieţi, cart In anul scol. trecut nu au fost elevi al Seminarului junime!, cererile au să fie instruate cu exiras de botez, testimoniu de pe anul scol. trecut şi atestat de reviceinare. In cerere părinţii sau iogrij torii au si-şl î isemne locuinţa şt posta ultimă cu acu rat* ţ i şl s i declare, că cunosc pe deplin toate cond ţiunile de primire şi se obligă a le Impiinl pe toate. Ca rezoluţlu-nlle tă se poată expedă francate, petecţ i sunt rugaţi să alăture marcele postale de lipsă.

2. Pa t t ra elevi sunt a se plăti 30O cor. pentru cvartlr, vipf, luminat, ipllar, încălzit, scaldă şi in caz de lipsă medi : şi medicină; 8 cor., ca taxă de înscriere pentra cei ce vin pentru latâladati in Seminarul junlmel, şl 6 cor. pentru scrobitul ru­felor. Taxa de Inseriere şi de scrobitul rufelor are s i se plătească Intrcagi deodată cu ocaziu-nea înscrierii; iar suma de 300cor. in doua,res­pective In patru rate anticipative. — In caz de două ratt, rata primă va fi de 150 cor. şi se va piăî în 1 Septemvrie, iar raia a doua Iarăşi de 150 cor. şi se va plitl In 1 Februarie. In caz de 4 ratr, rata primă va fl de 80 cor. şl se va plăti In 1 Septemvrie, a doua de 80 cor. şi se va plăti în 15 Noemvrif, rata a treia de 70 cor. şi se va plitl In 1 Februarie, 1er rata a patra ds 70 cor. şi se va plăti In 15 Apiiie. Sumele acestea sunt atât de mici încât numai primlndu se regulat şi anticipativ pot satisface atâtor trebuinţe Împreu­nate cu susţinerea şi îngrijirea elevilor. Altfel rec­torul va fi silit să dimltă pe elevii ai căror părinţi sau îngrijitori nu-şi vor solvi ratele Ia timp.

3. Elevii vor aveà s l aducă cu sine: a) o carte de rugăciuci; b) 4 părechi de schimburi de pânză sau ţriofglu bune; c) cel puţin 6 batiste; d) 2 părechi de Incălţiminte şi cei puţin 4 părechi de ciorapi sau de oblele; e) 1 saltea (sac ds pale) şi 2 lepedee (cearşafuri) de pus pe saltea; f) 2 perini şl 4 feţe de perlnl; g) 1 ţol sau plapomă şi 2 lepedee de plapomă ; h) 2 lepedee albe de gl of glu pentru crperirea patului (de lână ş! colo­rate nu sunt bune, căci nn se poate ajunge Ia uniformitate); I) atâtea bilete (formatul biletelor de viz't»), câte bucăţi de rufe, vesminte şi Incăl ţiminte an ; I) 1 cuţit, 1 furcuţl, 1 linguri, 1 pi-hsr şi cel puţin 3 serviete; m) 1 perle de ves­minte şi 3 perii de încălţăminte; n) cei puţin 3 ştergare şi 2 piepteni, unul des şi altul rar. Pe rufe şl pe vesminte trebue cusut întreg conumele şi cel puţin litera iniţială a numelui de botez.

Rufele ş! vesmintele neînsemnate vor fi res­pinse.

4. Elevii vor aveà previziunea întreagă şi a-r-ume: s) locuinţa in satele mari, sănătoase, lu­minoase şi provizut* cu toate cele de lipsă: b) vipt întreg, adecă dejun, prânz, ojlnă şi cină. La dejun vor aveà lapte cald cu pâae, la prânz 2—3 feluri de mâncări, ia cină 1 — 2 feluri de mlncir i . La prânz in zile de dulo* va fi supă cu carne cu sos şi mâncare groaiă cu carne eventual zaml seră cu carne şi mâncare groasă cu carne ssu frip­tură cu garnitură, iar In zilele de post sc p i de legume mâncări făcute cu lapte, brânză sau oui ; Dumineca ş! în sărbători şi prăjituri. La ojină pine cu poame ori alte asemenea. La cină In zilele de dulce va fi friptură cu garnitură sau mâncare groasă cu carne, iar ia ziicle du post mâncări ficute cu lapte, brânză sau ouă; c) spălatul e-verstual şi scrobitul rufelor ; d) luminat Ia ilmpul recerut; *) încălzitul îa timp de Urnă ; f) In caz de boală medic, medicamente şi îngrijirea de lipsă; g) scaldă caldi îa timpul iernii «măsurat prescriselor igltnii. Afară de acestea superioritatea se va Îngriji, ca elevii mai slabi în stud i, pe cât se poate să fie ajutoraţi !n studiu.

5. Părinţii în decursul anului scolastic să na trimiţi bani la adresa sau la mina elevilor, ci banii sâ vie !a adresa superiorităţii, care se va îngriji să le pro ure recvizitele de şcoală, cărţile şi celelalte îucturl d ; lipsi. Deasemenea să nu le trimită nici mâncări, căci seminarul Ii provede cu cele de lipsă. Mâoclrlle pe cari părinţii cu toate acestea le ar trimite fiilor lor, se vor las-pirţî Intre toţi elevii, iar In csz de cantitate mai mici intre conşcolarii respectivului sau respecti­vilor elevi.

6. Părinţii sunt avizaţi, că trebuie să răspundă pentru eventualele stricăciuni făcute de M lor şi să Ie rebonlfice. De sine ae înţeleg?, că pentru obitcttle ce se strică prin fo'ojlnţe, firi vina elevilor, nu se va cere nici o desdaunare.

7. Elevii se vor prezanfà In 1 Septemvrie n. Inalntîa superiorităţii seminariale însoţiţi de pă­rinţii sau Ingrljiorii lor, und ; vor plai taxele de lipsă, vor da In samă obiectele şi II se va de­signa mobiliarul destinat spre folosinţă.

Blaj, 20 Iulie 1908. Dr. Vasile Saciu, rectorul seminaru.ui junimei romane gr. cat stud. din Blaj.

Mişcarea liberală din Turcia. Arad, 24 Iulie.

Deşi mişcarea revoluţionară încă n'a erupt cu toată forţa sa elementară, partidul juni­lor turci dcsvoltă o activitate intensivă în­tru pregătirea revoluţiei pe faţă. In raportul în care creşte acest partid posiţia sultanu­lui e tot mai ameninţată. Zadarnic se în­cearcă din Constantinopole desminţirea svo-nurilor ce-au cufreerat deja Europa, ele se confirmă zi de zi. In Salonic şi Monastir se va proclama în curând revoluţia. Turcii tineri vor să puie mâna pe toate oficiile statului, pe armată şi administraţie. Guver­nul din Constantinopole mobilizează regi­mente până şi din Asia-mică, dar fără nici un folos, de oarece sosite între revoluţionari se dau de partea lor. Astfel sultanul în vreme de extremă necesitate pare a nu avea sprijin demn de încredere în armată.

Telegramele mai recente ne spun urmă­toarele :

Reconstituirea guvernului turcesc. In locul marelui vizir Ferled Paşa, care a căzut

In diigraţlr, a fost numit Said paşa. Ziarele tur­ceşti din 23 Iulie aduc autograful sultanului. Nu­mirea paşei Said de mare vizir înseamnă c i sul­tanul ae arată conciliant f i ţ i de mişcarea refor­matoare. Paşa Said a fost déjà in mal multe

Cel dinţii atelier de pietre moaamenüü« aranjat cn putere electrica. . e • T 4 ' •itstri it шт-

Oerstenbrein Tamasü-др»" Filrleaţli iriprli i i i МЛОГІ, imit, Styilt, lllfliir itC, din pietre de mor­mânt magazin* se află in K o l o z s v á r , F c r a n c z Józse f u t 2 5 .

. S U . , lolozsvér, Dézsa i -ü . nr. 21. « * Filiale : Hagyvárad, МаатаеЬев. Déva ţi Bâmpatak

Pag. 4 » T R I B O N A « 25 Iulie n. 1008

rânduri mire vizir pe vremei răscoalei irmenilor, când s'a retras din iceast i funcţiune, a fost ne­voit ia s« refugieze la consulatul englez, căci simpatizanţi cu turcii tineri i fost ameninţi! cu moarte. Paşa Sild e unul dintre acel trei senatori In viaţi, cari i u fost membrii pirli meniului ce se întemeia pe constituţii din 1876.

Afară de paş i Ferid « mii fost s mo vit din funcţiune şi paşi Rlzi, ministrul de răsboiu. In locul lui a fost numit p i ş i Omer Ruşdl, şefad jotintul sultinului. Ceilalţi miniştri au fost Inti ri ţi ia posturile lor.

Dec la ra ţ i i l e u n u l t î n ă r t u r c . Paris. — Un şef ii finirilor 'urci, care acum

se află aici, i declarat unul ziarist următoarele: Programai nottru este foarte simplu. Noi nu

vrem sitcevi decât progresul. Nu іѵеш inten-ţiunei de a-I detrona pe sultan.

Este adevirat ci actualul sultan domneşte fir i a ebservă prescripţitmiie Uiumului, dar sperăm că aceasti situaţie se va schimba. Introducerea constituţionalismului nu se poate face decit în­cetul cu încetul. Attlzi Turcia isste prada aven turieriior şi a spoliatorilor. Din această cauză ţara noastrl nu poate ізаіпіа, Sultanul sirgur ar putea face ca actuala stare de lucruri ti se schimb:. Dar el este prizonierul unei camarile od oase şl după toate acestea mai sufer şi de mania perze-cuţiunei.

Deci ei à fatal, s l ajungem aici.

Act iv i ta tea b a n d e l o r g r e c e ş t i . Activitatea bandelor greceşti se măreşte

şi se întinde. Sâmbăta o bandă grecească de 100 de oameni venind din munţii Mor-h o v o a atacat satul bulgar din Bibarci la ves t de Monastir, a pu s foc la 13 mo-şioare, omorînd 25 persoane şi rănind 5. Printre cei omorî{i se găsesc femei şi copii.

Svonul după care Munir-Paşa ar a/ea însărcinare să caute o alianţă militară cu Grecia, Serbia şi România spre a încon­jura Bulgaria şi a provoca războiul şi a stârpi astfel răzvrătirea din corpul al treilea se desminte în mod formal.

Nazim-Paşa, vaiiul din Archipelag, a fost numit valiu în Salonic. Autorităţile declară că mişcarea militară e serioasă, dar totuşi nu se prevăd alte consecvente. In curând autorităţile vor fi stăpâne pe situaţie.

R e v o l t a în M o n a s t i r . Oarnisoana e întreagă pe partea turcilor tineri.

Oarnisoana dspune de 8 bi le i l . Din comitet fac parte patru ofiţeri ai statului rmjor sl patru func ţionari civili. Se crede că acest comitet e organul şefiei secrete ca sediul in Salonic.

Am anunţat c i încontra paşei O i m i n s'a în­cercat un atentat pe cind citea soldaţilor la ca­zărmi iradeaua de amnestiere i sultinului. Paşa s'a putt i t brav şi deşi a fost rinit grav a con­tinuat să citească pină la sfârşit iradeaua şi sfâr­şind o i cizut l i pimânt cu cuvintele:

— Deli duşmani nu m'ar durea icest lucru, dar deli voi mi doire i m i r !

Starea pişei Osman nu e primejdioasi, medicii spiră s i 1 mântuiască. Doi ofiţeri turci » vechi*, cirl iu sosit Dumineci sici, i u fest împuşcaţi de camarazii lor. Cititorii ce vin din Salonic spun că paşi Hilmi s ' i inbolnăvit din pricini agitaţiilor zilnice. Comandantul trupelor din Sa­lonic nu cutaazi saş i pirăsească locuinţa. In Uescueb revoluţii a isbucnlt.

S c r i s o a r e a ţ a ru lu i c ă t r e s u l t a n u l . Din Petersburg se telegrafiazi : Sinovjev, am-

basadorul de Constatinopole, care se afli de pre­

zent, aici a fost chemat Ii Peterhof. Ţarul voeşte să I deaginstrucţiuniie neceiare cu privire Ia re­formele macedonene. Sinovjev sosind ia Consta tinopole va inminui personal sultinului scrisoarea (amlui.

Din SFRIINIFALI. C o n g r e s n I f e m e n l s t d i n Bu lga r i a . Con­

gresul anual al >Unlunei femeilor bulgare< s'a deschis, li Sofii, In ziua de 3 cor., sub prezi­denţia dnel Iuiia Maiiaoff, soţia primului mini­stru bulgar.

Peste 40 de doimne, delegate din provincie, au iuat parte la icest congres. Dna Pateff, îa c i -litile de delegaţi a uniunci bulgare la congresul f taunist din Amtterditn, i expus, în congres, chipul In care >Uniuneac femeilor bulgare a foit admisă s i faci perte din >Uniunea femenisti In­ternaţionali*.

Uniunea ftmeilor bulgire datează din 1901 când s'a ţinut primul ei congre*.

Actualul congres este al şaptelea.

Anarh i ş t i i în S p i n l a . Se telegrafiază din Bircelona că s'au arestat ia Segur, in provincia Lerida, doi terorişti, citi făcuseră In câmp des­chis experienţe cu explosive si comandaseră unui ferar o piesă de fier de o fjrmi stranie. S's de»chil o anchetă.

S'a descoperit un depoilt de explosive şi de mal mult s bombe şi satul Tremp, lângă Lerldi. Trei bărbaţi şl o femee au fost arestaţi.

Anuarul şcoalei comerciale din Braşov. Anuarul aceiti începe cu un tablou interesint.

Numai decât la început ni-se d i tabloul statistic al tuturor elevilor cari iu frecventat aceait i şcoilă delà Septemvrie 1898 încoace. Tabloul anilor prece­denţi s'a pub leal cu zece ini in urmi îa anuarul şcoalei comerciale.

Până la finea anului şcolar 1897/8 numărul Io tal al elevilor înscrişi ii şcoala actisfa In cele trei clase atinsesa cifrx de 1100, care repartizată pe cel 29 ani de existenţă a şcoalei dă ia mediu anual o frecvenţi de 38 el ivi pentru toate trei curiuriie. Această ciftă a variat in fapti foarte mult şi abia delà anul 1890/1 încoace s'a putut menţinea, fiind până atunci timp de 21 ini ne­contenit Inferioară, cu excepţiunea anului 1882/3, care a avut axact 38 de elevi.

Delà anul şcolar 1898/99 încoace iu frecventit 976 elevi şcoala şcoala comercială, Ia cari adlu-gând ne cei 1100 de mai înainte ivem un total de 2076 de şcolari înscrişi In total deli inul 1869 încoace li această şcoală.

Dintre cei 976 de elevi înscrişi în cel din urmi zece ani ia şcoala asti au terminat şcoala luând examenul de maturitate.

Dl director A r e nie Vlalca ne d i lista com­plecţi a acestor tineri, arătând şi locul de na­ştere al fiecăruii, (nu înţelegem insă pentru ee ungureşte şi trebuie înfierii cu toati energii a-cest obiceiu greşit şi neîntemeiat pe nici o lege, cicl atunci nu s'ar fi dat şl unele nume c i Tir-Iungenl, Turdi, Nucet, Hărman, Pojorti etc. şi româneşte, ba întâlnim chiar alături de Brassó şi Braşov, dovada lipsei de consecvenţă i icestor exageraţi păzitori ai legii).

Importanţa cea mare i acestei şcoli se antă de dl Vlaicu circ spune că » acest număr frumos de absolvenţi a! şcoalei noastre trebuie s i constituie o putere formidabili de munci economică li po­porul nostru de pretutindeni şi deli dânşii de­pinde îa primi linii direcţiunea, ce o vor luă in viitor relsţlunile noastre economice şi în mare parte şi sociale c

Şroali a avut 10 profesori. Intre temele pentru compunerile româneşti Ia

scris nu glsim aproape nici una mal interesanti şi mai originali.

La »masa studenţilor* (In Braşov cel puţin credem ci icest urăt student ar putea face ioc In sfârşit studentului, altă diicuţie daci elevii unei işcoilel sunt studenţi) iu avut parte 14 elevi de prânz gratuit.

Au fost iaicrlşi în mul şcolar trecut cu totul 107 de elevi dintre cari i u r i m n pâni Ii sfâr­şit 100.

Dintre aceştia abia 24 (un sfert) i u fost origi­nari din Braşov 4 din comitatul Braşovului, re­stul din toate comitatele ţirii iar 12 elevi din Ro­mânia.

Printre obiectele mobllgate găsi-n şi i tsno-grafia a cirei necesitate pentru u a comerciant nu mii trebuie aritati deosebit.

Examenul de maturitate nu a avut nici anul acesta un rezultat prea satisfăcător, căci din 25 de e'evl au foit răipinşi parte pe un an p i r t t pe câteva luni 10 elevi deci un procent foarte mare. Dintre cei 15 ciri iu trecut abea 4 cu »blne* şi restul de 11 «maturi* simplu. Am dori s i ştim cărei cauza acestui şir de nesuccese ce se părîndă la singura noastră şcoa'ă comercială.

Ia Ioc de а medita aiupra acestui lucru direc­ţiunea aleargă îisă la un mijloc leflia de al acoperi. Ea alături la 15 e'evl trecuţi anul acesta pe nu-măroşii (31) elevi respinşi anul trecut cari au făcut acuma examenul şi aslfel exclamă trium­fând că la anul şcolar trecut aa făcut cu totul 46 de elevi maturitatea faţă cu 13 din anal trecut.

Crede oare onor. direct une că la o ş:oilă co­mercială trebue să se facă numai decât socoteală negaţătorească ?

Mişcarea culturală. C o n v o c a r e . Membrii despărţământului VIII.

Deva ai »Asociatiunal pentrn literatura română şl cultura poporului roman* precum şi toţi aceia, cari doreic • deveni membrii »Asoclaţlunei« prin aceasta se îavllă l i adunarea generali a despir-ţimfcntului, ce se va ţinea Dumineci In 2 Au­gust i. n. 1908 nainte de ameazl la 10 o r t In comune Veţel.

O r d i n e a d e z l :

1. Deschiderea adunirii prin directorul despăr­ţământului.

2. Riportul secretarului despre activitatea co­mitetului cercual d d a ultima adunire generală.

3. Riportul cisssrului. 4. Alegerei unei comlsluni pentru conscrierei

membrilor noi şl Incissirei taxelor restante. 5. Alegerea unei comlsluni pentru controlarea

raportului prezentat de notar şi cassar. 6. Cetirea disertaţlunibr Insinuate cu 24 ore

mai înainte Ia directorul despărţământului. 7. Desbateri asupri propunerilor Insinuate con­

form regulamentului. 8. Riportul comisiunllor de sub 4 şi 5. 9. Alegerei ilor 2 delegaţii la i dun i r e i gene­

rală din 6 August li Şimleul-Silvmiei. 10. Statorirei locului pentru tinerei adunării

generale proxime. 11. Dlspozlţluni pentru verificarea protocolului

şi închiderea adunirii. Deva, la 19 Iulie 1908. Dr. Virgil Olarla m. p. director. Alexandra

Moldovan iun. secretar.

F o n d a t îix ÎSSO.

Deák Ferencz u. 28 . Piano

Intre plăcerile vieţi familiare se socoteşte la tot cazul şi pianul. In magazinul meu stau piane Ia dispoziţie: delà 700 de cor. în sus, noui, şi delà

200 cor. în sus folosite.

Acordarea pianelor în loc şi pro­vincie le fac prin ajutorai meu cu diplomă.

In b ib l io teca prumut, publică, opuri beletristice: mane şi franceze bogat

m e a d e î m -în care sunt

maghiare, ger-în asortiment

împrumutarea pianului delà 6 cor. în sus. Taxa de împrumut a bibliotecii : pe o lună 1 cor. de volum 8 fii.

25 Iulie a 1008 »? R1BONA« P a * B

NQ1TÄTL A R A D , 24 Івііе п. 100«.

— Pen t ru f o n d u l z ia r i ş t i lo r . A n primit delà un învăţător, cire doreşte s i rlmâle necu­noscut, 2 coroane pentra fondul, z'ariştilor ro­mâni.

— O a n i v e r s a r e . Cetim în »EveninsentuN din Uşi: La 24 Iulie se va face un Impozant pe­lerinaj, la mormântul foitului profesor şi iuptitor m(lon»liit Simeon Bimuţlu de către românii care vor lua parte Ia serbările > As trei € dcla Şimleu.

Uiversltatai din I a şi e datoare de a participa Ia iceit pelerinaj, fiind reprezentaţi mâcar de o de-legaţie de studenţi in frunle cu un profesor uni vinitar, care să depună o coroană de flori pe mormântul marelui îivăţător patriot, oratorul pu­ternic de p t câmpia B ajului.

Se ştie cl Simion Blrntiţiu — al cărui bust se află In sala senatului universitar — a fost unul dintre cei dintâi profesori al Uaiversltăţli din Iaşi profesând dreptul public, si e o datorie de recunoştinţă s l cinstim memoria celor dispărut', tire au contribuit la înălţarea nivelului Intelectual il ţlrii noastre, prin munca stăruitoare şi ssninl pe cire au d«pus o.

Sperăm că şi de data aceasta Universitatea din Iaşi îş! va face ditorla

— C u n u n i e . N1 se anunţi căsătoria domnului Adrian Patici, învăţător cu dşoara Maria Oiah.

Felicitări !

— Văr sa tu l n e g r u 1« B u c o v i n a . Autorită­ţile sanitare din Bucovina au comunicat direcţiu­nii serviciului sanitar din România că îa satul li­povenesc de ângă Burdujtni s'ar fi ivit epidemia de vărsat negru.

Autorität le româneşti au fost îivltale a lua ma­sări să nu se mii permită trecere i leguaulor şi pomelor din aceea localitate.

Direcţiunea serviciului sanitar a luat mi tur t îa tonseclnţl.

— J u b i l e u l p a p e i P l u s X. Dupăcum se a nunta din Roma, comitetul central pentru jubileu! pipei Pius X primeşte mereu sume mari de bani pentru potirul de aur ce va fl oferit papei Ia 17 Stptemvrie In numele catolicilor tineri din toată lumea.

Papi se vs servi din potirul acesta în ziua când vi sluji liturghia jubilară pentru aceşii tineri. Da­rurile sos ;te până acum pentru poiir suni In sumă de 28.138 lire ; pentru liturghia jubilară 40.632 lire. Din suma aceasta, 8000 de lire au fost Ui­mise numai din China. Comitetul organizează numeroase pelerlnagli din Italia, Anglia, Belgia, Franţa, Ungaria, ce vor aveà !o : în August, Sep­temvrie, Octomvrie şi Noemvrle. Oraşul Veneţia va ofeiî papei un tron artistic lucrat. Papa a fost sfinţit preot la 17 Septemvrie 1858.

— T o l s t o i d e s p r e d u e l . Ultimele dueluri din Rusii, din cari unele s'au sfârşit cu moartea due-lenţilor, ca de ex., In cazul Manteuflei Iossunov şl Napoleon Murat Piöhn, au dat prilej Iul Tol­stoi sc-şl dea părerea asupra duelulu', rostindu se cu botăiire Împotriva Iul.

lată cum s'a exprimat Tolstoi despre duel faţă de un amic al lui, refators de curând deia moşia marelui scriitor r u s :

>Nu a numai ridicol, cl şi îngrozitor ca oameni cu nume nepătat s i se lupte In duel — şl aceasta cu atât mai mult că prei adese ori nu există pri­cină de duel.

>Chiar în clipa după ofensă, de cele mai multe ori Înverşunarea dispare, iar Înainte de duel lip­seşte dorul de luptă din primul moment. Şl mulţi se duc pe terenul de luptă numai fiind că duelul e un obiceiu încetăţenit şi nu se poate altmin­teri...

»Miaduc aminte cum am provocat «u la duel pe Turghenleif. Abia plecase cei pe care-1 însăr­cinasem să provoace din parte-mi la duel pe Turghenieff şl mă cuprinse o adânci părere de rău de pasul mtu griblt. In sufletul meu nu mai simţlam nici o mânie Împotriva Iul Turghenief; dimpotrivă, îi iertasem ofensa ce ml o făcuse.

»A fost o fericire d n e a m împăcat, clei ar fl foit îngrozitor, ca fllndu-mi sufletul cuprins de mâhnire şi părere de r lu pentru pasul pripit ce 1 finisem, să mai stau cu pistolul Ia mâni In faţa fostului meu prieten. Şl de o astfel de groazi sunt cuprinşi aproape toţi duelanţlic

— T a b l o u l >Clna c ea d e t a ină* a l u i Leo­n a r d o D a Vinci . După cum se anunţă din Milan, la biserica Santa Maria delà Oricia, au început lucrările de restiurare a mirelui tablou »Cina cea de tainic alui Leonardo da Vinci. Lu­crările vor fi executate de celebrul artist Cave-nagh 1. Acesta a trebuit să siibüeasca mal Intal statei actuali a tabloului. Rezultatul e surprin­zător. Celebra operi a nemuritorului maestru, nu e, cum se crezute din greşeală, un freico, ci un tablou In uleia, pictat direct se varul peretelui şi ale cătui culori şi «mestec n'au putut fi stabilite încă cu s'guranţă. Tab'oul se prăpădeşte azi In chipul următor: pieliţa subţire a culorei se des­face de nerete In fişii mici; cel mai uşor curent de lier face să se mişte fâşiile acestea cari abia se (ii, Iar un curent mii puternic ameninţă să le ia. Piciorul Cavenaghl cauţi să scipe, prin siste mul lui propriu, ce mai e da icipat din »Cina cea de taină*. El moaie puţin fiecare foiţi a t i ' bloului prin udarea uşcari s părţii dinainte ; ipoi o unge cu un ulei incolor şi o lipeşte iar de pe rete. V A trebui o munci de ani de zile pflnăce fiecare foită va f fxi tă Ia locul ei; numai dupi aceea se va putea proceda ia o curăţire radicali a tabloului de murdării şl fumul de sute de ani şi de zugrăvelile vindalice făcute peste el de pic­torii de mai de mult.

încercările făcute de Cavineghl cu slsteraui lui la câteva părţi mii mici ale tabloului au d i t re­zult.te foarte b i n e .

— Săb i i l e d e l à a sa l t u l Basti li e i . Când ci­teşti ca atenţie istoria găieşti aproap* toideiuna în cele mari tragedii şi drame şi câteva îniâca­ptări nostime de operetă.

Azi — setie >Oil Blas« — puţini vor fi ştiind de prin publicaţiuniie de pe vremuri, în ce chip s'&u înarmat luptătorii din 1789 epre a ataca şi di râm s Bastille, dând attfel Frânţii de azi prile­jul unei sirbitori naţionale poporale.

Muiţ mea eră înarmată cu lacuri şi cu săbii — aţa spun cele mai multe istorisiri — dar de unde ajunseseră deodată, In număr aşa de m u e , în manile poporulu», săbiile acestea ?

Ele erau d n sala de rechizite a operei raati ! Faptul e confirmat printr'ua document oficial. E o scrisoare aiul Dauvergne, care erà pe atunci directorul Academiei regile ds muzică, la scri­soarea «ceast», se spune textual : »lanssen rai-a spus că ieri seara (14 Ialle 1789) а apărut In sali operei o mare mulţime de popor şi a cerut toate armele cari ar putea fi scoase afară.

Dânsul a d t sch s localul unde erau păstrate armele. Mulţimea n'a luat decât săb Ile, căci alte arm« bune de întrebuinţat nu erau, deoarece şi­curile şi miciucile erau de carton...

— Un f e n o m e n c i u d a t d e N e a p o l e In timpul unei br tuni puternice însoţite de meni-festaţiuni electrice frecuenie ч'а întâmplat un fapt foarte curios Ia Neapole. Calul unei bi'jl care şedea pe piaţa Sin Fernando a căzut deo-da t i trăznit. Pasagerul, care se afla în trăsuri s'a di t jos pentru a ajuta pe cal ca să se ridice dar a căzut şi e! trăznit. Birjarul neputând s i se da i jos de pe capră, au alergat mai mulţi agenţi şi pompieri, cari cu precauţiuni i u reuşit sa sal­veze pe birjar.

Faptul pare neexpllcubll. După ziarul »Mattinoc ar fi vorbi de desvol­

tarea neaşteptaţi de electricitate subterană sau atmosferică.

— Copi i i lui Vic to r H u g o . Dup i cum se anunţă din Paris, îa soclul marelui monument ridicat acum şise ani acolo Iui Victor Hugo vor fi aşezate acum şi figurile îa relief ale celor doi copii ai poetului: Charles şi François Victor. Celelalte dou i feţe ar fi putut fi reservite pen­tru fraţii Iul Hogo, cari de asemenea au publicat scrieri literare de seamă, dar In locul lor au fost puse figurile lui Augast Btqterle şi Paul Meu-rie», deipre cari se spune c i au fost sateliţi ai Iui Hugo. Cel doi copii al acestuia au fost îa fond mal mult secretarii Utilul lor de cât lite­raţi originali. Activitatea lor principali s'a mani­festat In ziaristică, la ziarele întemeiate şi inspi­rate de părintele lor: sub regat la »Evéué/ntnt«J;

la sfârşitul imperiului şi la începutul republice! Ii »Rappele In timpul cit au fost cu tatăl lor In »exiU In iniula Ouernnsey, Charles Hugo a făcut câteva nuvele şi poezii, precum şi un ro­man şi o dramatizare a >Mizerabililor«, iar Fran­çois Victor a tradus sonetele şi dramele Iul Sha-kesoeare.

Talent deosebit n'avea nici unul dintre ei. Ca ziarist, Charles erà un polemist violent.

In 1851, Charles Hugo a fost dat Ia judecat! pentru un articol violent contra pedepsei cu moarte, publicat In »Eveaement«. L'a apărat ta­tăl său într'o cuvântare strălucită. Cu toate a-ceste», Charies Hugo fu pedepsit pentru po­negrirea legilor la 6 luni îachlsoire şi 500 franci amendă.

Amândoi copii lui Hugo au murit înaintea ta­tălui lor. Châties a murit subit In Martie 187! în Bordeaux, unde întovărăşise pe tatăl siu, care fusese ales membru al adunării naţionale fratele lu), cu 2 ani mai tlnăr ca dânsul, a murit peste 2 ani, amândoi ajunseră In vlrstă de 45 de ani.

Fata lui Victor Hugo, (nebunită dintr'o dra­goste nenorocită, trăeşte şi acum, ea se afil de peste 50 de ani într'un Institut. Soartea ei amin­teşte oe a fratelui Iui Victor Hugcî, poetul Еч-gen Hugo, care a Inebunit subit, în vârsti de 22 de ani, In ziua nunţii fratelui său Victor — d u p i cum se spune ds durerea ce i o pricinuise a-ceasti călătorie, căci el In inşi iubise nespus de mult pe mireasa îratelui siu. A fost internat Intt'un Institut unde a şi murit peste cinci-spre-zece ani.

— î n v ă ţ ă m i n t e l e u n u l j u b i l e u . Actual­mente tă împlinesc 300 de ani deis Intemeif-ea oraşului Quebec, ctpitala colonlel englezeş i Ca­nada. Oraşul a fost fondtt de colonişti francezi colonia aparţinând stund Franţei. însuşi ptinţui de Wales a pnzidat ia serbările grandioase ce au avut loc cu prüfjii acesta. Este Interesant am îa această colonie engleză s i respectă dreptul limbii locuitorilor, cari şi azi sunt în majoritate francezii. (In Canada locuiesc ІЦ2 mil- de fran­cezi). Limba engleză şi franceză sunt recunoscute ca limbi oficiale. La serbări limba franceză a fost recunoscut! alături de cea engleză. Serbarea a început cu vestirile criialci or, cari au veitlt Ia amândouă limbile taceputui serbărilor. L i sosi­rea prinţului de Wiies i s l va predă o adresă a corpurilor legiuitoare scrisă, ce i drept, engle­zeşte, orinţul moştenitor va răspunde însă în amândouă limbile.

— V e n u s Q e n e r a t r i x . D u a l cum anunţ i »Post«, galeria modernă din Vlena a cumsărat de cutând, cu suma relativ mică de 80.000 fr , triptychonul Iul Bckk'ing »Venus generatrix«.

Opera aceasta care dit tază din 1895, se afla până acum îa colecţ a prof. Neissier.

In mijlocul tabloului pluteşte în aburi albaştrii ce se r l d l i din ţarina bogată, zeiţe, î ifâşurati înir'un văl albastru, închis. Li s t ingi , pe un şes, sub cerul l iabedi de primăvară, şade sub pomii înfloriţi o tineri pereche, fita împleteşte o cu­nuni de flori; dar mal încolo, unde izvorăşte pirălaşul de sub deal, micul Amor îşi înmoaie săgeata îa apă. La dreapta şade o mamă ro­mană, cu copilul cel mic l i pispt ; ea stă sub nişte meri ; bărbatul, suit pe o scară umple an coş cu mere ; băiatul mai mărişor muşcă dlntr 'an măr. In fund se îatindt, îa lumina soarelui, oraşul.

— E x e c u t a r e a fiicei p r i m a r u l u i d i n F r e t -b u r g . Fiica primarului din Frelburg, d şoara Oretchen Beyer, a fost executată ieri In curtea tribunalului de acolo. D şoara Oretchen ivea un temperament extraordinar de înflăcărat In iubire. A jertfit cinstei părinţilor săi, a ucis şi s'a jertfit In urmi şi pe sine, r iplt i de vârtejul iub'rii sale pătimaşe, nebune. Eră de o trumseţe risvrititf, spumega In ea prisosul de viaţă. A fost m i rg i -rltarul societăţii din Frelburg, de toţi desmierdati. Nirne nu ştia c i e i e imorali, c i are In ascuns amant, c i pentru iubirea ei a săvârşit crime în­fiorătoare. Amantul ei erà un neguţltor sirac, cu care se logodise In tslni. Amantul ei însl a defraudat şi a ajuns In închisoare. Ea nu l a pă­răsit, ci i furat din sertarul tatălui el 4000 de mărci şi i-a scăpat. Lucrul a Ieşit la iveall. Pri­marul oraşului Frelburg, tatii el încărunţit In;

Pag. б »? RIBUNa« 25 Iulie n. 1909

cinste, şi-a pirlsll f nncţlunea de ruşine. Fata Insă nu s'a oprit aici. S'a l ipidat de pat iriţi, de toate. Ca să-l faci fericit pe logodnicul e! slrac, a să vftrşit o crimă lűfioritoare. A făcut cunoştinţă cu inginerul italian PreizUr, care eră foarte bogat. L-a cucerit şi s'a logodit şi cu ei, dar firă ca să ştie amantul el.

Cu prilejul unei scene pastorale l-a omorlt apoi. A ficut un testament falş, fn care Inginerul I! testa el toată averea. S'au descoperit Insă toate şi tribunalul din Freiburg a j jdeost o la moarte. Cu groaza morţii In suflet şl nădăjduind că re­gele o va sgiaţla a stat in închisoare pană în 23 Iulie n. Regele n'a agraţiat-o şi frumoasa Gre tehen ieri dimineaţl, îa curtea tribunalului din Freiburg — a fost executată. Paloşul ghilotinei i-a stins tine reţele învăpăiate. Mintea ei Inebunltă de patima unei Iubiri păgâne s'a liniştit. La exe cutarea ei a foit de faţă un public număros. Scena a fost sfâşietoare, rând călăul i a proptit gâtul de iebedă pe ghilotină. D şoara Oretchen purta In ultimele clipe ale vieţii saie o bluză ne*-gri , adânc decoltaţi In jurul gâiuiul... Ziarele din Germania sunt indignate pentru exécutants ei şi mai ales pentru făptui că tribunalul â permis unui public atât de număros să privească actul decapitării...

— R e c h i n u l s 'a iv i t ! In sfârşit k g î n d a r d rechin s'a ivit ! De (âţlva ani Іпсоясе bie'ui rechir?, mai rar în Adriaiicî, a devinit o fiinţă legendară căci de câte-ori pe căldurile verii ziarele ungu reşti sufereau de secetă de ştiri, istorisea poveşti întregi despre rechinul care îu sfârşit s'a ivii ->şi anul acesta* ia Fiume, ieghifând vre-un marinar.

De data aste se părea că rechinul s'a demodat, căci nici un ziar nu mal Indrăsnea să-l mai po­vestească. Dar pentru a le scoate din încurcături, iată rechlnui si a ficut apariţia nu Ia Fiume, ce-1 drept, dar la Zira. Şl ca variaţie rechinul nu a venit singur ci pereche, muşcând pe e fată care se scălda în mare mâncândui chiar un picior. Fata a murit pierzând prea mult sânge.

lată că rechinul ştie să fie ţi tragic ! — Tata fraged! şi mine albi este de cea msi mar»

importanţă pentru frumseţea femeilor. Astăzi fiecare dami foloseşte numai cremă Marta şi săpun Marta, fiindcă nu­mii aceste s'au adeverit ca adevărat bune in contra pi­struilor, petelor de ficat, coşuri, mit ţeseri, roşeaja manilor D i fetii şi manilor frăgezime şi coloare albă ca zăpada preţul unui borcan cremă Marta costă 1 cor. o bucată să-pan 70 fii. Se poate comandă la singurul preparator: Tó-aay Imre şi W a c h s m a n n Jenő, droguerie şl parfume­rie !n Szabadka.

primirea «lefilor în şcoalete de codreni. in şcoalete reg. ung. de codreni din Gö'gér>y-

szentimre, Királyalom, Liptóujvár şi Vadászerdő (lângă Timişoara) se vor primi mai mulţi elevi In cursul cel cou de doi aci, cart se va începe In luna iul Septemvrie a. r. şi anume In parte pe sp t s t l e statului şl In parte pe spesele proprii.

Ceice doresc s l fie primiţi Ia acest curs au si-şi subştearni petiţia lor scrisă cu mâna proprie, cel mult până la 25 luliu a. c. la direcţiunea şcoalei, In care doresc s i fie primiţii. Petent! au s l numeasci In petiţia lor şcoala la care voesc a l fit primiţi pe spesele statului sau pe spesele proprii şl in fine au s i numească adresa, In care comitat şl la care staţiune poştali să l i se trimită răspunsul ia petiţie.

Petenţii au s l dovedească prin documente le­galizate, ce sunt a se aclude pe titlu nel :

a) prin estras de matriculi, că au ajuns etatea de 17 ani, dar nu sunt bătrâni de 25 ani ;

b) prin atestat de şcoală, că au absolvă! cu succes bun clasa IV a şcoalelor elementare sau 2 clase a vr'unei scoale medii;

c) prin atestat, din partea unui medic silvic-erarta', medic militar sau medic public, cumcă au constituţie fără defect, robustă, sănătoasă, obici­nui t ! cu lucrul şl cu schimbările vremii şi mai cu asmă că văd, aud şi vorbesc bine;

ă) prin atestat de moralitate, cumcă sunt de morală bună ;

e) prin atestat dela autorităţile publice, dacă au satifâcut droblfgimântului militar sau nu ;

f) prin atestat de serviciu dată, decănd şi în ce calfate sunt aplicaţi ;

g) prin atestat deia autorităţile publice, tn care e»?e a se numi ocupaţtunea părinţilor, starea familiară şi averea petentuiui respective a pärin ţilor săi ;

h) aceia, cari volesc să fit primiţi pe spesele lor proprii, respective părinţii lor, au să piimeaseă deobligământul prin un document legalizat de notarul piblic, că vor solv) la nana conducăto­rului ş-oalei pe timpul cât stau In şecală până la termenul ffxtt în rste anticipative de jumătate de an taxa anuală de Întreţinere în suma de 330 coroane.

In privinţa primlrei patenţilor în şcoală Ia pro­punerea direcţiunilor decide ministrul reg. ung. de agriculturi. Vor fi preferiţi cei cu pregătire mai burJ , apoi petenţii, cari se află deja In ser­viciu silvic şi Id fine copiii organelor aplicate Ia serviciul silvic.

Petenţii primiţi vor aveà să te supună unui examen de primire, i«r constituţia trupească şl starea lor sanitară se va controla în raodul rei mai strief, prin medicul institutului. Elevii dtfi nitiv primiţi se provăd din partea statu ul cu haine, Insă Ia Intrarea în şceali toţi "ІчѵІІ au să aducă cu sine: 6 cămeşi, 6 izmene, 6 bítíste, 10 părechl de obefe sau ciorapi u o pereche de cisrae tari de băgirie, bune de umblat ia pă dure, toate îa stare nouă.

Elevii primiţi pe spesele statului, respective pă­rinţii, tutorul »au stăpânul lor, la caz, dacă elevii ar părăsi de liberă voie şcoala înainte ds termi­narea cursului de 2 ani, sau dacă s'ar de aiura în genztil normelor, sunt obligaţi a rebonificà statului cheituclile avute cu întreţinerea lor pe timpul cât au stat în şcoală (socotind 330 cor., la an) flird lodatorsţ! a primi obligirnântul ia documentul legallztt de notarul public, ce esie a se prezentă cu ocazlunes primirii în şcoslă, că Іярііпеяс aceasta la provocarea conducătorului scoriei In resti mp cel mult de 6 săptioiâni.

B a n c ă cu l tu ra lă . Ziarele ungureşti d saz iex ploatf azS pe larg >sensaţioralul< articol apărut în-tr'unui din numcrli mai recenţi ai > Luptei* în chestia bincii culturale cu o bunăvoinţă 'esne de în ch'puit. li numeşte pe iniţiatori, lacomi,interesaţi cari nu urmireic In sinceritate scopuri culturale ci Interese proprii, pentrucă din venitul curat el asigură pe seama acţionarilor 5°lo dividendă. Şi ale, fireşte, ar vrea ca dobânda sä meargă întreagă şl exclusiv pentru cultura românească.

Ar fi de prisos să Intrăm in discuţii cu zia­rele ungureşti, t â ă vreme nu este al 1er me­ritul de a fi descoperit aceasta >uneitire< contra culturel româneşti.

iSadepeti», 24 Iulie 1Ш I «iCHKKkCA îi 1 OV.k şi jum.:

Ort* pt Oct IVOS (100 fele ) 22-76-22.77 S»S Oct. 1926-19 28

Oväs p« Oct 14 58-14 60 fâaewmi Maiu '90? S5-15—15-18

Preţul cerealelor după 100 klg. a fost următor»). Orâu cou

23 K. 60—24 K. 40 fii. De Tisa Din comitatul Albei — — De Pesta 23 Bănăţenesc 23 De Bacica 23 Săcară 19 Orzul de nutreţ, cvalit. I. 15

> de cvalitatea II. Ovăs de » L

» > > II. Cucuruz vechiu

» nou

14 16 16

60—24 60—24 60—24 50—19 30—14 90—15 70—16 10—16

» » » » > — »

15 » 40—15

30 40

3 0 70 60 30 90 50

60

Concert, petreceri. Inteliglnţa română din Lăpuşal unguresc şl jur

Invită la petrecerea de vară ce se va aranja la 2 August 1908 In sala cea mart dela >Hotel Z«en-tye< din Lăpuşul unguresc, începutul precis la ll2 8 ore seara. Comitetul aranjator. Vsnitui curat e destinat în favorul bisericii române din Lăpuşul unguresc. Ofertele benevole să se adreseze diui Ioan Petruţ, cand. de adv. în Lăpuşul-unguresc.

Felurimi. P a p a g a l u l şl gh i l c t i na . O rarte fracezi apă­

rută dt ouând, cuprind», Intre altele, următoarea dare de scamă despre un pioces ce s'a desbătut in 1794, in faţa tribunalului revoluţionar din Arras :

O regalistă, dna de Vitfvilie, a fost dată îa judecat! împreună cu fata ei pentru înalta trădare, din pricina că aveau In locuinţa lor un papagal pe care-1 învăţase să rostească vorbeie : »Trliascl preoţii noştri ! Trăiască nobilii nostru !

Două femei In serviciul acuzatelor au fost de asemene» date In judecată f.irtdcâ n'au denunţat autorităţilor pe papagalul reacţionar şi vorbele lui reacţionare. Citat la tribunal ca martor al acuzărei, papagalul şi-a manifestat dispreţul lui pentru tri-bunalui revoluţionar prtnfluerăturl,BevoirdodatI cu capul şi cu toate încercările făcute pe lângă el, ca să rostească vorbele încrlmlnste.

Cu tot refuzul de a SE pronunţa al papagalu­lui, care eiâ nm'oru l principal fn proces, tribu­nalul a condamnat la nroarte pe cele două femet şl pe servitoare. Ele au şi fost ghilotinate.

in ce priveşte papagalul, triburalul a decis să-1 încredinţeze unei patriote sincere, care să i înveţe să strige : Trăiască republica* !

BIBLIOGRAFIE. — „Iobăgia", volumul I din cartea dlui

Ioan Russu-sirianul a apărut, conţinând isto­ria iobăgiei până la finea secolului XV 0

Volumul se extinde peste 400 de pagini, octav mare, având următorul sumar : Sub viziri, II. Ştefan cel sfânt, III. Regii din familia lui Árpad, IV. Oligarhia, V. Bula de aur, VI. Oraşe şt comitate, VII. Dina­stiile străine şl oligarhii, VIII. Cnejii şl voivezii români, IX. întâia răscoală ţără­nească, X. Uneltirile oligarhilor, XI. In-fluinţa husiţilor, XII. Ioan Corvinul, XIII. Matei Corvinul, XIV. Decadenţa, XV. In-chelare.

Se poate procura dela administraţia > Tri­bunei*. Preţul unui exemplar 3 coroane, ediţie de lux 5 cor.

* Pomelnic pentru p o m e n i r e a v i i l or

şi morţi lor, la l iturgii şi parastase» legat în p â n z ă 50 fii., în hârt ie 30 fii.. S e află d e v â n z a r e la » Tipografiei d i e c e z a n ă * şi la »Tribuna« î n Arad.

roata s t t s t s c f i i i . Ia Caransebeş. Rezervele noastre au un singur obiec­

tiv : interesul superior al bisericii. Aceasta în măsură egală pentru Arad ca şi pentru Caransebeş. Accentuăm însă din nou: în stadiul de azi al afacerii nu putem servi mai bine acest interes, decât păstrând tăcere. Şi de altfel soluţia d-tale cu convocarea unui sinod extraordinar nu crederra că ar duce la ceva scop. Sinodul eestraordinar n'ar Si mai bun decât cel ordinar, sub ochii căruia doar au ajuns afacerile până aici, şi care, ar fi avut prilej şi în se­siunea sa din urmă a se ocupă de chestiile acestea, dar r ici nu le-a atins măcar, ci şi a terminat şedinţele tot înr două zile, ca pe vremea când nu se cunoşteau stările aceste deplorabile şi sinodul de acolo, era luat, drept model, pentru graba cu care lucrează şi pentru «econo­miile» ce realizează Ia taxe prin faptul că nu durează mai mult de două zile.

Redactor responsabil provizor S e v e r B o c u . Editor proprietar O e o r g e Nlch ln .

„Wällischhof s a n a t o r i n

a r a n j a t d u p ă s i s t e m u l d r . L a h m a n , cu t o a t e î n t o c m i r i l e m o d e r n e a l e t h e r a p l e l f i s ica le şl d ie t i t ice , j u m ă t a t e o r ă d e p ă r t a r e delta V l e n a în regiune romantică şl să­

nătoasă. Posta şi telegraf: Mar ia E n z e n s d o r f (bei WienV

Cu desluşiri şi prospecte stă la dispoziţie di­recţiunea şi medicul şef al stabilimentului

Dr. Marius Stürza.

Nr. 154—1908. « T R I B U N A » Pag. 7.

Institui d e c red i t şl e c o n o m i i în B R A D .

C O N C U R S . Să publică concurs pentr'i ocuparea unui

post de practicant, dotat cu un salar anual de 840 cor.

Refletanţii au să documenteze, că au absolvat cu maturitate o şcoală comercială şi că posed pe deplin limba română şi maghiară şi eventual şi cea germană.

Cei cu praxă de bancă vor fi preferiţi. Petiţiunile au a se înainta până în 1 Au­

gust a. c. subsemnatei direcţiuni, iar postul e a se ocupa în 1 S e p t e m v r i e 1908 even­tual şi mai curând.

După serviciul provizor şi neexcepţio-nabil de un an, va fi numit funcţionar de­finitiv cu salar anual de 1100 cor., 200 cor. bani de cuartir şi tantiema statutară.

B r a d , 11 Iunie 1908. Direc ţ iunea .

Economiseşte multă

oboseală, fimp şi lemne fiecare ménagera care s p a l ă rufe le cu

P r e m i a t c u p r i m e l e 1 6 p r e m i i î n a n i i 1 9 0 2 , 1 9 0 3 ş t i 1 9 0 4 .

p v n l d e s ă p u n 1

p e n t r u s p ă l a t arătat de mine, şi rufe le se fac c u r a t e şi a l b e ca z ă p a d a . La fiecare pachet e adăugat şi un

prospect.

Preţul unui pachet 24 fileri şi 12 fileri. Se găseşte la

Stefan Knezevits, Temesvár Fabrik, Hauptgasse 25, „Zur Salzmühle.

MF* P r ă v â l i e г о т а п е а н с Д .

оаЪог Bereş G L U J , (Kolozsvár) Kossuth Lajos u. 7. Telefon 654 Montare de iluminat cu electricitate, montare de telefon, sonerii elec­trice, parafulgere.

Magazin stabil : lămpi în formă de lustru, şi de braţe de pereţi precum şi tot felul

de obiecte pentru elecfriciíaíe Reparaturile le să­vârşesc p e lângă ga­ranţie a ş a î n loc , ca

în prov inc ie .

K á l l a i L a j o s B U D A P E S T , V I . G y á r u t e z a 2 8 .

L ! Ä _ 0 в Г Motoarele lui de benzină şi t reerătoare le cu l o c o m o b i l d e b e n z i n ă

au fost distinse Ia toate expoziţiile cu medalie de aur. F i e c a r e î n i n t e r e s u l p r o p r i i » , dacă cere preţ-curent şi explicări despre aceste treerătoare cii motor de benzină recunoscute în toată (ara de cele mai bune, precum şi despre alte maşini agricole. I t + j e c a r e x n

din nou dec

Fabrica de motoare a lui Kállai Lajos , în anul acesta a fost din nou decorată cu medalie de aur de stat. Т В в

La r e p a r a ţ i i , a d o p t ă r i etc. na vă uitaţi de

G e a m u r i l e duble de reforma ale lui M a y r . Brevet unguresc nr. 37857, foarte potrivite şi încercate de toată lumea. Sunt cele mai simple, bune şi ieftine (A nu să confunda cu ghişeurile !) şi sunt brevetate în toate în statele mari. Lucrări de construcţie de tot felul. Instalaţii şi aran-geamente de localuri, magazinuri, şcoli şi biserici. — —

Siugurul pro-- ducător al geamurilor -duble de re-:: :: formă. Brevet unguresc numărul 37857.

m ШШ - VICTOR KREMER -

târaplărie cu uzină de aburi. S 1 B 1 1 U ( H e r m a n s t a d t , N a g y s z e b e n ) .

I n v"Sil:>iivt ( J V a g - y s z e b e n ) .

Me île In Mis O p i e s ă e n u m a i cu 4 0 d e cor .

încălzeşte în 3 / 4 de oră P M k W litrii de apă, pen­

tru care consumă ca com­bustibil numai 10 fileri de cărbuni de lemn. O v a n ă d e ne încă lz i t n u m a i 2 4 cor .

Lungimea fundului vanei 122 cm. :: :: înălţimea de 60 cm. :: ::

C o m a n d e l e s e e f tuesc i m e d i a t şi s e t r imi t cu r a m b u r s a .

Gustav Stuchlich Entengasse 17. HERMANSTADT. Saggasse 15.

K A R L H O R E D T m a g a z i n d e m o b i l e .

N a g y s z e b e n , Salzgasse Hr. 33.

E Z E Y DEZSO, J f t S Ä OßADEA-XARE, str. Szent Junos nr. 320.

Magazin de dulapuri, mese, scaune, scaune de copii, paturi, divane credenţe, paturi de bucătărie, spălător şi tot fdul de mese,

scaune úinlemn încovoiat, scaune culeagăn foteluri de biurou, taluret cu şurup, mese de ceai ş. a. Sunt t o t d e a u n a în d e p o z i t

Am onoare a atrage atenţiunea on. public asupra ateli­erului meu decia«ornice de turnări unde se fabrică eia« sornice excelente al căror meohauism a fost premiat la mat multe expoeiţii, eu roatele principale făcute din metal roşu, cu fuse separate mobile, cari înlesnesc tragerea ciasorniculoi şi sârma care ţine greutăţiie ѳ din fer ţln-cait prevăzut cu suluri de fer şi cu şuruburi cari regu­lează pendula. Mă aneajez a arangea ciasornice de ture gata, pe lângă garanţie şi responzabilitate, despre mer­gerea oxată a ceasornicelor garantez.

In atenţiunea medicilor şi a bărbierilor.

In primul atelier din Ardeal de ascuţit cu putere electrica, se ascut şi se melirează cu preţuri moderate tot felul de instrumente medicale şi de băr­bier. Instrumentele trimise pe postă se ascut în 24 de ore.

Solicităm Încrederea binevoi­toare rămân ca stimă:

Exner Sándor N A G Y - S Z E B E N «

Kle ine R i n g 25 . .

Pâg. 8. • T R I B U N A " Nr. 153. 1 9 0 8 .

II V R A N I T S & T A U S C H in

„La crucea de aur"

NEOPLANTA (ueÄ), strada Dunării (п

в°в"ЛѴ). Recomandă In binevoitoare aten­ţiune a prea onoraţilor Domni preoţi şi comnne bisericeşti ma­gazinul sân bogat de recvizite

bisericeşti, ca

feloane, steaguri, cruci, ripide, candele, cădelniţe, baldahine şi

_ icoane sânte, z z n Posedăm cel mai mare deposit în obiecte bisericeşti,

şi cn preţurile cele mai ieftine

Mare atelier penl ru pre­gătirea de iconostase, tronuri, sirăni, іші-voane, sfeşnice delà simple p â r ă !a cele mai

scumpe .

I n s t i t u t 6e a u r i t u r ä Sl t JS t i f ă F f auî i tura

de iconoHase, t ronuri , cadre şi lot felul de or-пыюепііса bisericească, cu pre ţunle cele mai

avanlagioase. I a cerere catalog de preţuri românesc se trimite gratuit.

II

Grosz Nagy Ferencz, с Г " " : Debreczen : farmacia

« Arany egyszarvú'

Védjegy.

f V W f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f V f V ¥ f f

MUSTAŢA E FRUMOASĂ dacă întrebuinţezi

Р 0 М Ш HAJDÚSÁG cea mal bună pentru creşterea şl potrivirea mustetelor, pregătită din materie neunsuroasi,. Efec­t u l se v e d e / o a t t e i u t e şi c u s i g u r a n ţ ă . Scutit prin lege. Un borcan S O fil. Prin postă se trimit numai 3 borcane cu 2 - l - 5 Cor. Cu rambursa gratuit.

. - - • M E D I C A M E N T • • - -PENTRU V O P S I R E A P A R U L U I n culori blond, brunet sau negru. Efect la moment. O singură vopsire e de ajuus, ca părul sau musta­ţa o l u n ă să aibă culoarea ce o doreşte. Nu înă­spreşte părul. O sticlă cu medicament pentru ori şi ce culoare 4- cor.

Bl â*l 5 Cea mai bună fabricaţie şi cel mai ieftin izvor 6 de a-şi procura cineva instrumente mu-ţ $ zicale de tambura

l ^ V n c l i ^ i j a C a r 1 Ruzicna ui 1. ZAGREB viaska ui 22.

Işi recomandă tamburele fabricaţie excelentă delà cele mai simple până la cele mal complicate cu prêt moderat.

I *roţ curent trimit gratuit porto franco.

•+ ^ -t,

MICHAIL MANCHEN vărsătoriu de cam pane (clopote)

de construcţia cea mai n o u ă cu sul sucitol în S i g h i ş o a r a (Sch'ássburg-Segesvár)

:: :: P I A Ţ A Г > В S U S N R , 1 6 8 . ::

I Firme aceasta e хіИй delà anul 1822 şi si bficrră de un renrme bun: sä recomandă deci tuturor сотпвеіог bisericeşti pentru

SL l i f e r » s i r e p a r a c l o p o t e de toata mărimea cu coroane de stejar ori fer legat; face şi scaune de clopote din fer bătut регит mul fau nai multe clopoie cu preţurile cele n»i ccBversbile. CcKandele sa ffeduefe şi In depărtare. Clopote mai miei sunt toidebuna gata. — — — Solvirea preţului să primeşte «i în rate.

Ä Unde să cumpere ~ ~ ^ - 1 ш

omul cele mai bune, mai ieftine _ _ şi mai fine oroloage, (vikeri, oche­

lari, lanţuri de oroloage din aur, argint şi nichel pentru strapaţe.

Atelier mare de reparat ciasornice în mod favorabil şi punctual, lucrările trimise din pro­

vincie se săvârşesc punctual şi repede.

Щ S I B I I U , s t r . C i s n ă d i e i IV1% 1 6 .

TIPOGRAFIA GEORGS NICHIK. — ARAT).