redacŢia (rad, doák perenez-u. nr 8 arad, deák ferencz-u...

4
Anul IV Arad, Sâmbătă 12|25 Noemvrie 1900 REDACŢIA (rad, Doák Perenez-u. Nr 8 ABONAMENTUL Putrii Austro-Ungaria : jeun an 20 cor. pe Vs ш 10 cor.; pe 1 U de an 5 cor.; pe 1 hmä 2 cor. toii de Duminecă po au 4 coroane. — Pentru Románia ţi 'tr&inătate pe un: 40 franci. tascrlpte nu senapoiază ORULUI ADMINISTRAŢIA : Arad, Deák Ferencz-u. Nr 8 INSERŢIUNILE : de un şir garmond: prima dată 14 hani; a doua oarS 12 buni; a treia oară 8 li., de flecare publieaţiune. Atât abonamentele cât si inserţiunile sunt a se plafl înainte în Arad. Scrisori nefrancate nu ge primesc. BBIUŞENII. (*) Beiuşul ѳ un centru cultural tomanesc asupra căruia privim cu dosiere toţi, fără osebire de con- /asiune. D'ßsemeni recunoaştem toţi, dit de mult P. S. Sa episcopul Pavcl merită titlul onorific de Mecenate ale i^ezamintalor culturale din Beiuş. Din ç met de vedere naţional po- Шо Beiuşenii sunt însă oameni slabi, Înţelegem majoritatea dintre denşil, Aci din nenorocire cel cari au arătat vre-o dată alipire programului naţional şi supunere disciplinei de partid, sunt o minoritate aproape disparentă. CHIĂI PE vremea când lupta na- jionalä a j u n s e s e la apogeu, între anii Ш—1895, din Beiuş nu s'a arătat иішѳпі — înţelegem pe fruntaşi — pe la vre-o c o n f e r e n ţ ă naţională, la Viena oii la Budapesta, nici chiar la Cluj. Pina şi membrul partidului ales în comitetul naţional, regretatul advocat ignat, în toată această epocă a stat de-o jurte de frămentările naţionale şi n'a tost la o singură şedinţă a comitetului. ,Să nu periclităm aşezămintele noa- Ы culturale*, — era refrenul de scuza al Beiuşenilor. ^VL va certat nimeni pentru asta. El cunosc mal bine împrejurările în eare trăiesc, el rëspund pentru munca culturală !a caro sunt angajaţi. ' Vorba e însă că în timpul din urmă Beiuşenii cel puţin câţl-va fruntaşi dintre el — au pornit p'o cale POLHICĂ unde trebue să le ieşim ta cale şi să-î întoarcem înapoi. Am înţeles, deşi am regretat, ca In politica naţională el stea de- parte. Nu î n ţ e l e g e m însă şi trebue -1 reprobăm când II vedem acum pe terenul politicei militante anga- jtodu-ве la politica guvernului. Ce s'a întâmplat adică ? t Beiuş este vacant locul de IÂPUTAT ÎA DIETA. Cum în Bihor tari ^m&rt sunt oamenii lui Tisza Kàl- a&ü, aceştia au candidat pe Gajàri Ödön, deputatul Csongradulul, cărui vor să-î asigure astfel un loc pen- tru VIITOARELE alegeri, fiind siguri ia Csongra i nu l'ar mal puté realege. Ce credeţi însă, cine este „fö- kortes"-ul lui Gajări? Nimeni altul decât dl Buleav, directorul gimnasiulul gr. catolic, că- rei Ü secundează şi alţi colegi şi amici, ear' ca să fie representate ambele confesiuni, s'a mal băgat în ciorba asta şi dl catichet N. Dtamandi. Nu putem «ă aprobăm atitudinea acesta. Orl-cât de destrămat este partidul naţional şi orl-cât de mult la Beiuş s'a fâcut un fel de şcoală de a nu ţine seamă do solidaritatea Щіопаіл, atâta lise poate cere şi Beiuşenilor: să nu compromită nea- mul românesc. Când naţia întreaga stă în spec- tativă, şi nici un factor ori măcar vre-un grup oarecare de fruntaşi nu a decis încă ce atitudine să luăm în faţa alegerilor, Beiuşenii trebuia stea şi el acasă. Şi dl Buteanu şi dl Diamandi au el teren de muncă unde îşi pot de- svolta talentele, lase în pace poli- tica, dacă nu o pot face altfel decât călcând solidaritatea ce trebue existe între toţi câţi vor fiesoco- tiţi buni Români. Ori Beiuşenii invidiază laurii ace- lor colegi al lor delà Năseud, cari s'au expus pentru alegerea de depu- tat a lui Ciocan, omul archişovinistu- luï BANFFY? Noi socotim însă că chiar intere- sele aşezămintelor culturale se ser- vesc nu printr'o atitudine de mame- lucî, ci manifestând solidaritate cu grosul naţiei. Căci, în cele din urmă, aşezămintele noastre culturale nu se susţin din graţia guvernelor, ci din jertfa fiilor naţiunel şi ori jertfeşti idea- lului naţional, care n'are a face cu corteşirile, ori ial asupră-ţl oprobriul de a te prosterna celor ce vor dripească acest ideal! Tertium non datur. Révisai rea legii de naţionalităţi. Zia- rul ѣ Alkotmány, îa numeral sëu din urmă acrie armatoarele : » Trăim înU'o lume ciudată. La revizui- rea legilor noastre rëu aplicate nu se gân- desc oarecaH congregaţii .liberal * din contră, vor sd fie revizuite cu orî-ce preţ legile noa- stre bune neaplicaie. Se ştie comitatul Háromszék a trimis o adresă pirlamentuluï pentru revisuirea legii de naţionalităţi. Acea- stă adresă şi-a însuşit o în şedinţa de erl şi congregaţii din Hódmezővásárhely. ,. Cui bono f Comisia dietală, însărcinată cu revisuirea şi presentarea unui proiect asupra incompatibilităţii, întârziază de a şl presenía lucrarea, deşi ne găsim în faţa ultimei sesiuni din actualul period legislativ. „Se putea redacta doară un sin- „gur paragraf zice „Hazánk" „prin care să se taie în doue influ- „enţole politice şi negustoreşti... „se despartă politicianil de oamenii „de afaceri". Tardivitatea comisiei însă îşi are explicarea în faptul că în faţa ale- gerilor multe şuruburi se pot pune cu promisiuni de intervenţii în afa- ceri de interese particulare şi locale. Şi aceasta armă cum să-şi-o dea din mână viitorii candidaţi, cari în cea mal mare parte îşi datorese manda- tele operaţiunilor de acest fel, Infil- trate îa obiceiurile electorale de sub regimurile trecute din binecuvântata noastră ţară. Din Dietă. In şedinţa de erl, 2 31. c, camera deputaţilor a continuat desbaterea in special asupra proiectului de lege despre Înmulţirea caualurilor din ţeară. Oratorii şe dinţel au fost Papp Elek, care arată nece- sitatea şi importanţa caualurilor, Vancsó Gynla şi Kossuth Ferencz, cari au primit proiectul ca o necesitate imperativă. La finea şedinţei ministrul tnveţămen- tiilul Wlassics a respuns la interpalaţia de pătatului Molnár János in canea cetirii au- torilor din istoria literaturel universale, zi- cêad, dînsui nu poate oprească ceti- rea acestor autori în şcoalele din ţeară. Aspiraţii banffyste. .Magyar Szó', se ouupă de toate chestiile politice Ia ordinea ziiel şi nu-I scapă nici o ocasio de n pré- senta in forma lor originală piramidalele idei ale patronului sëu. Baronul Banffy veştejeşte purtarea Austro-Ungariei în ches- tia chineză şi regretă că nu s'a apucat Qoluchowsky pună la cale сисэгігі teri- toriale In împerăţia pieilor galbine, pen- tru... a pregăti o patrie emigranţilor din Ungaria, unde aceia să se simtă tot aşa de bine ca şi In patrie — de unde fug. Noi complectăm tabloul acestor aspiraţiunîO cucerire de teritor Intre boc- eerl, o domnie mgghiară acolo, şi guver nator peste Boxeri Banffy. Ce minunată potriveală ! Presidentul curţii cu juraţi a pri- mii scrisori anonime în care este ame- ninţat cu moartea. Asasinii bulgari osândiţi. Joui seară, după orele 10, s'a adus sentenţa în afacerea Bulgarilor cari au asasinat în Bucureşti. Circumstanţe uşurătoare juraţii au stabilit numai în ce priveşte pe stu- dentul Trifanoff şi Peteff. încolo eată osândă ce s'a dat : In asasinarea lui Fitovsky prin- cipalul vinovat Hiev a fost osândit la muncă silnică pe vieaţă, ear tova- răşii sei Mitev şi Stoicev la 20 ani muncă silnică pe vieaţă ear Trifanoff la 2 ani într'un institut de corecţiune (fiind el încă minor). In asasinarea lui Mihăileanu, Di- mitrov este o sândit la muncă silnică pe viaţă ear complicii sëi Alexov la 20 ani muncă silnică şi Petev la 5 ani temniţă. In afacerea complotului con- tra regelui Carol au fost asândiţi Bogdanov la 10 ani temniţă ear Acel- ѲОѴ şi Dimitrov la 10 000 lei amendă în bani. Au fost apoi judecaţi în contuma- ciam la muncă silnică pe vieaţă Sarafov, Davidov, Kovacev, Petrov şi Stoianov eăr Teodorov, Bosniakov, Pop — Arsov, Zamfirov, Tzekov, că- pitanul Trolev, Burlakoff şi Ikonov la 20 ani muncă silnică. Cei declaraţi vinovaţi în asasina- rea lui Mihăileanu au mai fost asân- diţi si la 10.000 Ui despăgubiri fami- liei ucisului. Toţi au primit osânda liniştiţi, nu- mai Alexov plângea. Din România. Inaugurarea bustului ini Constantin Exarcn. Solemnitatea acestei inaugurări a avut loc MercurI in grădina Ateneului Român la orele 2. p. m. Solemnitatea s'a deschis cu deosebită pompă, tn cântul Imnului Regal. Grădina era literalmente plină. Intre cele două coloanade de marmoră, din faţa aulei ateneice, era aşezată o ele- gantă tribună, acoperită peste tot cu pos- tav Incrustat cu fire de argint şi aur. Oratorii încep a se perinda, In ordi- nea următoare : D. Traian Djnvară, C. Arion, ministrul cultelor şi instrucţiunel publice, Cantili ro- presentantul L'gel culturale, C. Nanu repré- sentante Societăţii Macedo Române, D Da Smara şi In sflrşit D. V. A. Ureche. Arestări de bulgari Joui au mai fost arestaţi la poliţia Capitalei şease bulgari, găsiţi vagabonzi pe strade. La perchesiţia făcută asupra lor, s'au găsit tn căptuşala sumanelor mal mu te scrisori. Cercetările continuă. Alegerile în Bucovina. Cu cât ziua alegerilor dietale se apro- pie, cu atât fraţu noştri din Bucovina sunt mal încălziţi în luptă. Durere, unii dintre fruntaşi se poartă aşa de rëu, că .Deşteptarea" delà 18 Noem- bre se simte îndemnată a scrie : „Ni este însă straşnic ruşine de dl Iancu Lapul. El treî-zecl şi-şapte de ani stă in fruntea Românilor. Şi la urmă, acum tn vremea de furtună eftnd Românul ru mal vrea Se slugă, ci ca un singur bărbat se ridică şi cere o alegere slobodă, ia aşa o vreme dl Iancu Lupul tremură do deputăţie ca iepurele de dorul curechiuiul, nu are In- să obrazul a se arëta la alegatorii românii. In loc vie cu fruntea ridicată la popor, el pune oameni străini şi căpitanatele ca lucre pentru dinsul, ca doară-doară ar tl alea. ,Şi aşa un om Işî mal spune oste fruntaş şi conducëtor al Românilor 1 Nu va trece multă vreme, se va incuminţl poporul român, va şti apoi a alege cine-I om cu nă- dejde şi cine nu. Atunci domni ca Iancu Lupul şi prietenii sei vor fl măturaţi din de- putăţie şi din fruntea Românilor, căci po- porului român II trebuesc apărători cu cu- raj, cum sunt d-nil Dr. George Popovici, bar. End. HormuzachI şi conducătorul par- tidalul poporal naţional, dl Dr. Iancu cav. de Flondor. „Va veni vremea de rlfueală şi amară vaflea. In urma presiunilor ne-mal pomenite ce se fac la alegerile pentru parlament, aderen- ţii partidului poporal-noţionul din distnetv, Storojmeţ au trimis la Viena următoatea telegrumă : Excelenţei Sale d-lui ministru président Dr. de Körber. Căpitanul districtual din Storojineţ agi- tează în mod nemaipomenit pentru alegerile

Upload: others

Post on 20-Mar-2020

4 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Anul IV Arad, Sâmbătă 12|25 Noemvrie 1900 REDACŢIA

(rad, Doák Perenez-u. Nr 8

ABONAMENTUL Putrii Austro-Ungar ia : jeun an 20 cor. pe Vs ш 10 cor.; p e 1U de an 5 cor.; p e 1 hmä 2 cor. toii de Duminecă po au

— 4 coroane . — Pentru Románia ţ i 'tr&inătate pe u n :

40 f ranci .

tascrlpte nu senapoiază

ORULUI ADMINISTRAŢIA :

Arad, Deák Ferencz-u. Nr 8

INSERŢIUNILE : de un şir ga rmond: p r ima dată 14 hani ; a doua oarS 12 buni; a t re ia oară 8 li., de flecare publ iea ţ iune .

Atât abonamentele cât si inser ţ iuni le sunt a se plafl

î na in t e în Arad.

Scr i sor i nefrancate nu ge pr imesc .

BBIUŞENII. (*) Beiuşul ѳ un centru cultural

tomanesc asupra căruia privim cu d o s i e r e toţi, fără osebire de con-/asiune. D'ßsemeni recunoaştem toţi, dit de mult P. S. Sa episcopul Pavcl merită titlul onorific de Mecenate ale i^ezamintalor culturale din Beiuş.

Din ç met de vedere naţional po-Шо Beiuşenii sunt însă oameni slabi, Înţelegem majoritatea dintre denşil, Aci din nenorocire cel cari au arătat vre-o dată alipire programului naţional şi supunere disciplinei de partid, sunt o minoritate aproape disparentă.

CHIĂI PE v remea când lupta na-jionalä ajunsese la apogeu, între anii Ш — 1 8 9 5 , din Beiuş nu s'a arătat иішѳпі — înţelegem pe fruntaşi — pe la vre-o conferenţă naţională, la Viena oii la Budapesta, nici chiar la Cluj. Pina şi membrul partidului ales în comitetul naţional, regretatul advocat ignat, în toată această epocă a stat de-o jurte de frămentările naţionale şi n 'a tost la o singură şedinţă a comitetului.

,Să nu periclităm aşezămintele noa-Ы culturale*, — era refrenul de scuza al Beiuşenilor.

^VL v a cer tat nimeni pentru asta. El cunosc mal bine împrejurările în eare trăiesc, el rëspund pentru munca culturală !a caro sunt angajaţi. ' Vorba e însă că în timpul din urmă Beiuşenii — cel puţin câţl-va fruntaşi dintre el — au pornit p'o cale POLHICĂ unde t rebue să le ieşim ta cale şi să-î întoarcem înapoi.

Am înţeles, deşi am regretat , ca In politica naţională el să stea de­parte. Nu înţelegem însă şi trebue tà-1 reprobăm când II vedem acum pe terenul politicei militante anga-jtodu-ве la politica guvernului.

Ce s'a întâmplat adică ?

t \ л Beiuş este vacant locul de IÂPUTAT ÎA DIETA. Cum în Bihor tari ^m&rt sunt oamenii lui Tisza Kàl-a&ü, aceştia au candidat pe Gajàri Ödön, deputatul Csongradulul, cărui vor să-î asigure astfel un loc pen­tru VIITOARELE alegeri, fiind siguri că ia Csongra i nu l 'ar mal puté realege.

Ce credeţi însă, cine este „fö-kortes"-ul lui Gajări?

Nimeni altul decât dl Buleav, directorul gimnasiulul gr. catolic, că­rei Ü secundează şi alţi colegi şi amici, ear' ca să fie representate ambele confesiuni, s'a mal băgat în ciorba asta şi dl catichet N. Dtamandi.

Nu putem «ă aprobăm atitudinea acesta. Orl-cât de destrămat este partidul naţional şi orl-cât de mult la Beiuş s'a fâcut un fel de şcoală de a nu ţine seamă do solidaritatea Щіопаіл, atâta l i s e poate cere şi

Beiuşenilor: să nu compromită nea­mul românesc.

Când naţia întreaga stă în spec-tativă, şi nici un factor ori măcar vre-un grup o a r e c a r e de fruntaşi nu a decis încă ce atitudine să luăm în faţa alegerilor, Beiuşenii trebuia să stea şi el acasă.

Şi dl Buteanu şi dl Diamandi au el teren de muncă unde îşi pot de-svolta talentele, să lase în pace poli­tica, dacă nu o pot face altfel decât călcând solidaritatea ce trebue să existe între toţi câţi vor să fie soco­tiţi buni Români.

Ori Beiuşenii invidiază laurii ace­lor colegi al lor delà Năseud, cari s'au expus pentru alegerea de depu­tat a lui Ciocan, omul archişovinistu-luï BANFFY?

Noi socotim însă că chiar intere­sele aşezămintelor culturale se ser­vesc nu printr'o atitudine de mame-lucî, ci manifestând solidaritate cu grosul naţiei. Căci, în cele din urmă, aşezămintele noastre culturale nu se susţin din graţia guvernelor, ci din jertfa fiilor naţiunel şi ori jertfeşti idea­lului naţional, care n 'are a face cu corteşirile, ori ial asupră-ţl oprobriul de a te prosterna celor ce vor să dripească acest ideal!

Tertium non datur.

Révisai rea legii de naţionalităţi. Zia­rul ѣAlkotmány, îa numeral sëu din urmă acrie armatoarele :

» Trăim înU'o lume ciudată. La revizui­rea legilor noastre rëu aplicate nu se gân­desc oarecaH congregaţii .liberal * din contră, vor sd fie revizuite cu orî-ce preţ legile noa­stre bune neaplicaie. Se ştie că comitatul Háromszék a trimis o adresă pirlamentuluï pentru revisuirea legii de naţionalităţi. Acea­stă adresă şi-a însuşit o în şedinţa de erl şi congregaţii din Hódmezővásárhely.

,. Cui bono f

Comisia dietală, însărcinată cu revisuirea şi presentarea unui proiect asupra incompatibilităţii, întârziază de a şl presenía lucrarea, deşi ne găsim în faţa ultimei sesiuni din actualul period legislativ.

„Se putea redacta doară un sin-„gur paragraf — zice „Hazánk" — „prin care să se taie în doue influ-„enţole politice şi negus to re ş t i . . . să „se despartă politicianil de oamenii „de afaceri".

Tardivitatea comisiei însă îşi are explicarea în faptul că în faţa ale­gerilor multe şuruburi se pot pune cu promisiuni de intervenţii în afa­ceri de interese particulare şi locale. Şi aceasta armă cum să-şi-o dea din mână viitorii candidaţi, cari în cea mal mare parte îşi datorese manda­tele operaţiunilor de acest fel, Infil­trate îa obiceiurile electorale de sub regimurile trecute din binecuvântata noastră ţară.

Din Dietă. In şedinţa de erl, 2 3 1 . c , camera deputaţilor a continuat desbaterea in special asupra proiectului de lege despre Înmulţirea caualurilor din ţeară. Oratorii şe dinţel au fost Papp Elek, care arată nece­sitatea şi importanţa caualurilor, Vancsó Gynla şi Kossuth Ferencz, cari au primit proiectul ca o necesitate imperativă.

La finea şedinţei ministrul tnveţămen-tiilul Wlassics a respuns la interpalaţia de pătatului Molnár János in canea cetirii au­torilor din istoria literaturel universale, zi-cêad, că dînsui nu poate să oprească ceti­rea acestor autori în şcoalele din ţeară.

Aspiraţii banffyste. .Magyar Szó', se ouupă de toate chestiile politice Ia ordinea ziiel şi nu-I scapă nici o ocasio de n pré­senta in forma lor originală piramidalele idei ale patronului sëu. Baronul Banffy veştejeşte purtarea Austro-Ungariei în ches­tia chineză şi regretă că nu s'a apucat Qoluchowsky să pună la cale сисэгігі teri­toriale In împerăţia pieilor galbine, pen­t r u . . . a pregăti o patrie emigranţilor din Ungaria, unde aceia să se simtă tot aşa de bine ca şi In patrie — de unde fug.

Noi să complectăm tabloul acestor a s p i r a ţ i u n î O cucerire de teritor Intre boc-eerl, o domnie mgghiară acolo, şi guver nator peste Boxeri Banffy. Ce minunată potriveală !

Presidentul curţii cu juraţi a pri­mii scrisori anonime în care este ame­ninţat cu moartea.

Asasinii bulgari osândiţi.

Joui seară, după orele 10, s'a adus sentenţa în afacerea Bulgarilor cari au asasinat în Bucureşti.

Circumstanţe uşurătoare juraţii au stabilit numai în ce priveşte pe stu­dentul Trifanoff şi Peteff. încolo eată osândă ce s'a dat :

In asasinarea lui Fitovsky prin­cipalul vinovat Hiev a fost osândit la muncă silnică p e vieaţă, ear tova­răşii sei Mitev şi Stoicev la 20 ani muncă silnică pe vieaţă ear Trifanoff la 2 ani într'un institut de corecţiune (fiind el încă minor).

In asasinarea lui Mihăileanu, Di­mitrov este o sândit la muncă silnică pe viaţă ear complicii sëi Alexov la 20 ani muncă silnică şi Pe t ev la 5 ani temniţă.

In afacerea complotului con­tra regelui Carol au fost asândiţi Bogdanov la 10 ani temniţă ear Acel-ѲОѴ şi Dimitrov la 10 000 lei amendă în bani.

Au fost apoi judecaţi în contuma­ciam la muncă silnică p e vieaţă Sarafov, Davidov, Kovacev, Pe t rov şi Stoianov eăr Teodorov, Bosniakov, Pop — Arsov, Zamfirov, Tzekov, că­pitanul Trolev, Burlakoff şi Ikonov la 20 ani muncă silnică.

Cei declaraţi vinovaţi în asasina­rea lui Mihăileanu au mai fost asân­diţi si la 10.000 Ui despăgubiri fami­liei ucisului.

Toţi au primit osânda liniştiţi, nu­mai Alexov plângea.

Din România.

Inaugurarea bustului ini Constantin Exarcn.

Solemnitatea acestei inaugurări a avut loc MercurI in grădina Ateneului Român la orele 2. p. m.

Solemnitatea s'a deschis cu deosebită pompă, tn cântul Imnului Regal.

Grădina era literalmente plină. Intre cele două coloanade de marmoră,

din faţa aulei ateneice, era aşezată o ele­gantă tribună, acoperită peste tot cu pos­tav Incrustat cu fire de argint şi aur.

Oratorii încep a se perinda, In ordi­nea următoare :

D. Traian Djnvară, C. Arion, ministrul cultelor şi instrucţiunel publice, Cantili ro-presentantul L'gel culturale, C. Nanu repré­sentan te Societăţii Macedo Române, D Da Smara şi In sflrşit D. V. A. Ureche.

• Arestări de bulgari

Joui au mai fost arestaţi la poliţia Capitalei şease bulgari, găsiţi vagabonzi pe strade.

La perchesiţia făcută asupra lor, s'au găsit tn căptuşala sumanelor mal mu te scrisori.

Cercetările continuă.

Alegerile în Bucovina.

Cu cât ziua alegerilor dietale se apro­pie, cu atât fraţu noştri din Bucovina sunt mal încălziţi în luptă.

Durere, unii dintre fruntaşi se poartă aşa de rëu, că .Deşteptarea" delà 18 Noem-bre se simte îndemnată a scrie :

„Ni este însă straşnic ruşine de dl Iancu Lapul. El treî-zecl şi-şapte de ani stă in fruntea Românilor. Şi la urmă, acum tn vremea de furtună eftnd Românul r u mal vrea Hă Se slugă, ci ca un singur bărbat se ridică şi cere o alegere slobodă, ia aşa o vreme dl Iancu Lupul tremură do deputăţie ca iepurele de dorul curechiuiul, nu are In­să obrazul a se arëta la alegatorii românii. In loc să vie cu fruntea ridicată la popor, el pune oameni străini şi căpitanatele ca să lucre pentru dinsul, ca doară-doară ar tl alea.

,Şi aşa un om Işî mal spune că oste fruntaş şi conducëtor al Românilor 1 Nu va trece multă vreme, se va incuminţl poporul român, va şti apoi a alege cine-I om cu nă­dejde şi cine nu. Atunci domni ca Iancu Lupul şi prietenii sei vor fl măturaţi din de­putăţie şi din fruntea Românilor, căci po­porului român II trebuesc apărători cu cu­raj, cum sunt d-nil Dr. George Popovici, bar. End. HormuzachI şi conducătorul par­tidalul poporal naţional, dl Dr. Iancu cav. de Flondor.

„Va veni vremea de rlfueală şi amară va fl ea.

In urma presiunilor ne-mal pomenite ce se fac la alegerile pentru parlament, aderen­ţii partidului poporal-noţionul din distnetv, Storojmeţ au trimis la Viena următoatea telegrumă :

Excelenţei Sale d-lui ministru président Dr. de Körber.

Căpitanul districtual din Storojineţ agi-tează în mod nemaipomenit pentru alegerile

2

în căpitănie, unde se fac asupra lor cele mai neiertate presiuni. Aceasta se întemplă la co­manda presiientului terii, ba chiar sub pre­textul că aşa e datorinţa Excelenţei Voastre. Subsemnaţii, fiind încredinţaţi că abueul acesta nu se face a* consensul Excelenţii Voastre, se cred obligaţi a Vë înştiinţa despre toate aceste, rugăndu-Ve cu urgenţă să puneţi ca-pët cât de grabnic acestor abuzuri nemaipo­menite.

(Urmează peste 50 de subscrieri ale Ro­mânilor aderenţi ai partidului poporal naţio­nal din Storojineţ şi district).

Partea literară

ZECE MAIU CUVÊNTARE

de

D. A. S T U R D Z A ,

Membru al Academiei Române.

VI.

(Continuare).

Toate acestea na semnificau nici mai mult, nici mai puţin de cât câ, dintre toate puterile garante ale imperiului otoman, Ru­sia luase In mâinile el conducerea tn crisa ce isbucnise şi devenia tot mai acuta.

Atitudinea Angliei ajuta mult Intru a-ceasta diplomaţia rusească. Această atitu­dine şi resultatele ei se află minunat ca-racterisate tn scrisoarea Principelui Carol către Principele Carol Anton din 12 (24) Iunie. El scria: „in fine Anglia a judecat bine fespre situaţiune. Declaraţiunea lor­dului Derby, —- că tractatul de Paris pro­tège Turcia numai In contra atacurilor din afară, dar că nici o putere semnatară nu are a interveni Intre Poartă şi statele ei tributare, — e foarte semnificativ.3i".

Rusia ca şi Anglia nu admiteau o in­ter venţiune ieolată a vre-unei puteri. Diver-ginţa era tn alt loc. Angliei II convenia mai bine a lăsa evenimentele la voia întâmplă­rii ; Rusia din eontra era mult preocupată de a le îndruma spre o soluţione practică, folositoare populaţiunilor creştine ca şi po­liticei sale proprii şi nu se lngrijia de soarta viitoare a imperiului otoman.

In această fasă a eonstelaţiunil poli­tico europene, In care nu se pătaseră afla basele unei înţelegeri între Rusia şi Anglia, a avut loc întrevederea de la Reichstadt. Ea era menită a aduce o apropiere între Rusia şi Austria.

S'au scris multe şi s'au vorbit încă mai multe asupra acestei întrevederi. S'a pretins, Intre altele, că aci s'a stipulat re­trocedarea către Rusia a celor trei districte basarabiene — Cahul, Belgrad şi Ismail — incorporate României prin tractatul de Paris din 1856. Şirul evenimentelor dovedeşte Insă, că Ia Reichstädt au avut loc convorbiri fără alt résultat de cât acel consemnat într'o serie întreagă de acte diplomatice. Cei ce

susţin contrariai uită, că Rusia de atunci îşi dăduse seama, că nu avea dinamtea ei numai cele doue mari imperii ale Angliei şi Austro-Ungariei, ci şi o ţeară mică, care nu mai putea fl călcată de nimeni în picioare.

înainte de a lăsa să vorbească docu­mentele diferitelor cancelarii asupra între­vederii de la Reichstadt, e natural să se dea cuvêntul bărbatului, care urmări», ca o pătrundere genială firul Încărcăturilor, fireşte din punctul de vedere al intereselor patriei sale.

într'un discurs şi în memoriile sale, Principele Bismarck lămureşte istoricul între­vederii de la Reichstädt şi consecinţele ei. In discursul din 6 Februarie 1888, Princi­pele zicea : „Numai în 1876, înaintea isbuc-nirei rësboinlui turcesc, s'au făcut oare-cari propuneri, cari ne-ar fi silit a opta între Rusia şi Austria. Noi le-am înlăturat. In urma acestora, Rusia s'a adresat direct la Viena, şi în Ianuarie 1877 s'a încheiat Intre Austria şi Rus ;a o convenţiune, care privia eventualităţile i risei orientale". In memoriile sale Principele Bismarck notează mai amë • nnnt mersul acestor negocieri: „In toamna anulai 1876, telegrama generalului Werder din Li radia më întreba din partea Impëra­tuluï Alexandru, dacă Germania va románé neutrală In easul unui rësboiu dintre Rusia şi Austria? Rëspuusul fu trimis prin gene­ralul Schweinitz la Livadia, căruia i am tat între 11 şi 13 Octomvrie instrucţiuni, şi anume : că întâia necesitato a politicei ger­mane este, de a susţine amiciţia între mo-narchiile cele mari, cari sunt expuse a perde mai mult In faţa revoluţionarilor, decât ar puté câştiga rősboindu-se Intre dîns;ie; Germania ar vede cu durere, că amiciţia dintre Rusia şi Austria nu e posibilă, şi ar suferi, ca amicii ei să pearda ori să câştige bătălii nnnl tn contra altuia, na insă ca unul dintre dlnşil să fie rănit sau păgubit atât de tare, încât pos'ţiunea lui de putere mare independentă şi convorbitoare In Eu­ropa să fie primejduită. Această declaraţiune a avut de urmare, că furtuna rusească a trecut din Galiţia oatică spre Balcani, şi că în locul tractativelor cu Germania, Rusia a legat ca Austria negocieri la Pesta, în sen­sul înţelegerii de la Reichstadt din 8 Iulie 1876, cerind ca aceste negocieri să fle ţi­nute secrete de Germania. Convenţiunea Încheiată la 15 Ianuarie 1877 este basa ocu-paţiunil Bosniei şi a Herţegovinei de către Austria, şi a asigurării de neutralitate dată Rusiei de către Aastro-Ungaria pentru tot timpul rësboiulai ca Turci i ' .

(Va urma).

Spiouirî din presa maghiară. Bànffy şi Bocşan. In sfîrşit şi-a găsit

sacul petecul 1 Bánffy a găsit un Român vrednic de apërărea organului seu „M. Szó ' , ear' M. Bocşan un aperător pe care-'i me­rită.

Despre causa suspendării, „M. Szó" scrie :

„Boksán Mózes a fost un fiu credin­cios al patriei şi delà acţiunea altruişti­lor români nu numai s'a ţinut departe,

dar' totdeauna şi a dat silinţă să-'l contra­careze.

Ear că In ce chip Banffy caută să facă din daraverea lui Moise capital politic, se poate vedé din armatoarele:

„Temeritatea episcopului Goldiş şi a tovarăşilor sëi pe noi nu ne surprinde, deşi ne-a zguduit tirania, cu care na s'au ruşinat să arunce jertfă urei lor contra maghiarilor pe un preot onest, îmbotrânit în frica lai Dumnezeu..."

Se vedo că la „M-Szó* colaborează şi redactori deîa „Borsszem Jankó" !

Dar Bánffy combate îaainte după cum urmează :

„Ceea-ce au ëvirùt autorităţile bise­riceşti ruseşti şi româneşti din Ungaria, nu mai e lucrare do şobolani, ci revoluţi» pe faţă. In aula episcopeaseă a lui Pi-verak S Í egită făţiş în contra liturghiei maghiare, ordinul Basiliţilor îl depun • din slujbă pe stariţul delà Bicsad pentru-că nu este dispus a ajuta agitaţia centra ma­ghiară a preoţilor româ« ear episcopul df la Arad aruncă din slujbă pe protopopul seu pentru că pretinde să se propusă în şco­lile româneşti limba şi istoria maghiară' ,

„Fenomenele aceste sunt na numai Întristătoare, cl d'a dreptul exasperante.

Şti ceva, d-le Bànffy : şi aşa pledezi pentru colonii maghiare în China... Pleacă acolo, D Ta ca administrator politic, ear Bocşan ca misionari Suntem siguri că în scurtă vreme ÎI daţi gata pe — Boxeri!

Suspendarea protopopului Booşan Consistorul din Sibiiu a suspendat pe

protopopul Traian Meţianu fără ca ziarele patriotice să facă tărăboiu. Ba dacă nu înregistram noi această ştire, publicul mare nu era să ştie de energia cu care I. P . S. Sa Mitropolitul Meţianu s'a apucat „să facă regulă" în archidiecesă'...

De ce să nu i-se tugădue şi P. S. 8ale Episcopului Goldiş să fle — drept, căci numai dreptate a tăcut, execuiônd o hotă­rîre luată încă de pe vremea când episcop al Aradului era actualul mitropolit al Si­biului?!...

La 23 August cu 202/897 consistorul mitropolitan a ordonat adecă cercetare disci­plinară în contra protopopului M. Boeşan din A n d

La 1898, va să zică pe când episcop al Aradului era tot Meţimu, fiscul consis­torial, pe basa cercetărilor făcute opinează pentru suspendarea lui M. Bocşan, ceea ce a гё ..as să se şi execute. Prin ce taină Insă, nu se ştie, dar se bftnueşte, destul că fostul episcop nu a dat curs liber just'ţiel biseticeştl, că actele li-a ţinut in cutia me­sei secretarului seu Lengeru, cel cu dara-vera dein Parţa...

Reiat uri n'a mai întreţinut însă fostul consistor cu M. Bocşan, ci episcopul Meţianu

şi Întreg consistorul corespunda d'a drepţii cu parochiile, convingôndu-se că cu taica Moise nimeni na o poate scoate la capăt.

In acest stadia se găsea causa, când în fruntea dieeesel a ajans actualul episcop,

îndată ce P. S. Sa Episcopal Goldiş. а observat starea anormală : protopop ttt funcţie dar pe care consistorul nul con­sideră întru nimic, a dispus să se puni ; capăt anomaliei şi câtă vreme M. Bocşan nu fi:-te pedepsit cu nimic, să i-se dea toată ciostea şi actele oficiale să fle comunicata oficiilor parochiale fără a mal fi delăturat protopopul.

O dovadă că n'a avut nimeni săi prigorie iscă.

Bocşan şi a dat însă repede In petec I şi astăvară chiar în ajunul examenelor consistorul s'a simţit dator s ă i suspendezi din inspectoratul şcolar. D'aci încolo apoi j lucrurile au fost accelerate de însuşi Boc­şan, care prin acte oficioase a insultat for mal pe membrii consistorului şi îu cele dia I urmă, prin memoriul ce a trimis corgrost-lui naţional — în care cere să se nimi­cească alegerea de vicar a d-lul Mangra ţii să so convoace alt Sinod care să aleagi| pe Hamsea — a dat probe şi pentru pu­blicul mato că-'I lipseşte o doagă . . .

Suspendarea, hotărâtă In Aagust, 'і-а'і | comunicat deci zilele trecute, după-ce In-tâiu cu bunătate şi blândeţe a fost sfătuiţi să-'şl ceară pensionarea, ceea-ce la un mo­ment dat a şi făcut, dar în urmă şi-a re-1 vocat cererea şi s'a pus p'un picior de re> boiu cu consistorul, încât fără a dejosi bi­serica, nn se mal puté tolera o singură zi la fruntea protopopiatului.

Că ce cârcotaş eşte şi cum îşi btte joc de legi, s'a dovedit şi cu prilegiul exe­cutării suspendării lui : aproape cu brachial a trebuit să se purceadă pentru a 'i-se lui pecetul oficios ; ear archiva nici până Iu ziua de azi n'a vrut s'o predea.

Vom reveni însă pentru-ca să ilustrăm deplin acest tip de protopop meţianist, pi care .Magyar Szó" il ia în apărare, lăudau-du-! şi osândind pe episcopal (Soldiş chiar în primai articol de azi.

Ş O A P T E

Iubire (Goethe).

Ѵ0ІО8, Moros,

Plin de griji şi chn, Sperând, Tremurând

De jale şi suspin, De moarte întristat Şi frëmêntat d'un chin, Dar fericit deplin E—cel înamorat.

Ântico.

Scrisori cătră eleve.

(u rmare şi fine).

„Cum aşa?" întrerupse Valeria — — doară — tu n'ai fost fată soracă! ' .

„Nu l", response Elvira, „am avut avere frumoasă, şi bani gata, dar' nici eu, nici bărbatul meu 'n am voit să luăm din capital, până când suntem sănetoşl şi în putere să putem lucra. Să nu crezi că am avut atunci aşa comodităţi! Din contră! Am locuit în nişte căsuţe mici, de tot mici pentru alţii, dar' pentru mine prea mulţumitoare,

Casele acestea aşa mari şi frumoase, cum le vezi, ni-le-au zidit poporenil numai de patra ani, până atunci bărbatul mea а tot adunat la materialul recerut, a lucrat şi el şi a dat şi bani, şi s'a ostenit destul până ne-am făcut odihna ce avem acuma.

In timpul cât el a adunat materialul, ea m'am ocupat cu tot felul din ce o eco­noamă poate face hani şi am trimis la oraş şi am vêudut, ear' banii i-am depus la bancă,

şi pe când a gătat bărbatul meu casele, eu încă aveam banii de mobile pentru ele!

„Şi nu ţi aï urit zilele, lucrând?" în­treabă Valeria mirată.

, 0 dragă, să nu crezi că eu am lucrat silită, şi eă toată ziua numai am tot lucrat. Nici vorbă! Ea am lucrat pentru-că îmi fă­cea şi îmi face plăcere, şi pentru-că simt bucurie îa toate lucrurile care ştiu că le-am făcut ea ! Ş'apol nici nu lucrez eu însa-ml toate, ci aranjez şi supraveghez, şi-'ml ştia împărţi lucrurile, încât merg ca înşirate, şi astfel îmi rëmâne timp şi de recreaţie.

Avem foile noastre mal toate, şi o re­vistă literară germană, apoi o bibliotecă frumuşică, căci cărţile ce cred că-'s bune şi le vöd anunţate că au apărat, le camper, şi aşa în flecare zi cetesc o oră-douo, tot­deauna cu pofta necunoscutului, cu farme­cul ce-'l are lucrul nou.

„Şi aveţi şi trăsură frumoasă şi cal frumoşi*.

„Da, avem de un an! Bărbatul meu se ocupă ca stapăritul, şi din banii adunaţi pe miere, m'a surprins la ziua naşterii, cu trăsura şi caii care i-al vëzut", spunea El­vira rîzénd fericită, apoi adaugă: „Să vezi tu, Valerie dragă, că noi şi acuma suntem

ca copiii. Pândim ocasiunea, a ne putè pro­cura plăceri unui altuia. Tu poate n'ai ideie ce fericit se simte omul, când vede, că tot ce are In jurul ser, este câştigat cu sudoa­rea feţei sale 1 Şi şi cu familia sunt fericită. Eelă-I tocmai vin delà şcoală îngeraşii mei ! Am doi feciori şi o fată 1 .

Valeria de mult nu-'şî mal putè stă­pâni înduioşr.re:', rar ' când vëzù fericirea întâlnirii copiilor cii mama lor, pentru prima­dată simţi în vieaţa sa mustrarea conştiin­ţei, şi numai atunci tjî aduse aminte că şi el i-a d i t Dumnezeu de toate ce a dat El-virel, dar' şi-a alungat copiii delà sine, i-a trimis cu servitoarea şi ea a fugit după deşertăciuni netrebnice.

Umilită în faţa virtuţii Eivirel, s'a de­părtat cu dorul de a începe o vieaţă none şi în ziua aceea a scris bărbatului el o epi­stolă lungă, în caro ca lacrëml recunoaşte, că a greşit, mult de tot, că ea pe viitor la ţeară doreşte eă trăiască, o vieaţă nouă, de tot nouă, pe care el nu o cunoaşte, dar' nici ea n'a cunoscut o până a z i . . .

Au trecut mulţi ani. Tot ce a fost rëa s'a îndreptat. Vale­

ria urmând pilda Eivirel a devenit şi ea o econoamă bună şi o mamă conştiincioasă, ear' când o întrebi, cum se află ? ea respunde: Aşa de bine, ca nici odată în vieaţa mea; îndrept ce am fost făcut rëu, ca să-'rai fe­resc copilaşi de aceea, ce eu am trebuit ti păţesc !

Şi din istorioara acestor doue prietene, ta copila mea, judecă şi Înţelege calea cea adeverată, pe care am cea mal bună nă­dejde că o vel găsi, cu atât mal vêrtos, cl tu de sine, îmi spui că te-ai simţit atras! spre lucrurile bune, ce se numesc „econo­mie*. Caută în jur de tine la femeile har­nice şi vezi co fac şi fă ca ele, dar' pri­veşte şi la celo mal slabe, nu ca să Înveţi a face ca ele, ci să te fereşti de slăbiciu­nile lor, lucrează şi munceşte, căci tn lucru si ocupaţiune stă ascunsă îndestulam

Maria Cioban.

3

Convocare. P. T. domnï membri fundatori, ordi-

|c ii ajutători, aparţinotiii otHp:4RŢ6RNON-ві Bocşa al „Reuniunei invötiítoúlor rom. ior, din diecesa Caransebeşului", precum

iubitori do progresul şcoh lor si al imôntalui poporal, sunt prin aceasta

weaţi la adunarea do to :>»mă. re so va i la Bocsa Montană Joi In 16/29 Noemvre

U la localul şcoalei româna gr. or. din ,dupa urm&toru' program:

I. Ршістраге la prelegerii* practico pala subscrisului, a) Deîa 8—9 oare

li. „Limba Română* şi ammn : Seri» rea ICefef-a* !n clasa I. cuvirte normale cu le i, c, a, n, m, o, v, 1, r. u ; Í, b, g

[idnpă Abc. de I. Moldovan. In clasele: [mierea de nume proprii pe caiete cl. -VI., ocupnţiuvii din gramatică.

Delà 9 — 10 oara .Geografia" şi ie In cl. III. desvolîarea noţiunilor : şes,

deal, munte şi muntenie; in el IV. itatni Timiş, ear în cl. V—VI. .Grecia".

2) După demiterea şcolarilor deachi-adunăril.

5. Constatarea celor presenţi şi a în-iotilor sbsenţi. 4. Diseuţiune şi critică asupra lecţio-ţinute, asupra ocupării de-odatâ A tu claselor, precum şi a disciplinei. 5. Cetirea circularului Comitetului cen-

IslReuniuneî referitor ia activitatea des-(МІІГІЫМ pe anul 1900/1. 6. Designarra temelor pedagogice pen-

sdanarea proximă şi împărţirea acelora membri. 7. Alegerea unei сотізіапі pentru cen­

te» temelor, ee vor in curge. 8. încasarea taxelor eurento şi restante

Imneonanţ* cu provocările егаізе cu da-IM August 1899 Nr. 174

9. Reconstituirea despărţementuiul pe 1900/1. ). Designsrea locului şi a terminulul

ii proxima adunare. II. Propuneri. 12. Alegerea oomisiunel autenticătoare, 18, închiderea adunării. Revoc în memoria colegilor învăţă iiiposiţiunile regolamentulul şcolar şi

i Ven. Consistor diecesan, cari loiiato ua pe col8gî a lua parte la adunlrilo iniunef.

Bocşa-Montană, 6/19 Noemvrie 1900.

Ioa.i Marcu.. preşed. desp. Bocşa.

Noutăţi Arad, 24 Noemvrie n. 1900.

Congregaţia comitatului Arad i convocată în şedinţa extraordi-ipe ziua de 3 Decemvrie n. a. c.

Itastă-data un singur obiect e pus jordinea zilei: statorirea taxelor me-

! pentru medicii comunali, cer-[ şi privaţi din comitat.

Parochienil români dia Budapesta fac ilptegfttiri pentru aiua da mân' 1, când va fl ti capslel gc.-or. (în strada Holló Nr pi sfinţire va fi şi un banehat, la care

ii participa membrii coloniei din Buda

i ïltropolîtul Mihà'yi în Gârbova-de j'os |Pr. 8. 8a archiepiscopul şi mitropolitul t Ficior Mihályi va sfinţi mânf. în 12 25 |mvre biserica gr. cat. din Gârbova-de

liturghie va fi masă comună i produeţiune doclamatorică-t^atrală.

• ,sina română din Cluj stă reu. Co-eaeinei române din Cluj, prin pre-

lele d-1 Alexiu Pop şi priu secretarul Scurtu, face apei la toţi Rouânil

I Cluj şi din împre-giurimo, ca eă-'i dea inul pentru regenerarea acelei casine,

Jcă mulţi membri ai ei nici nu-şi achită (le, nici nu se interesează de soartea ei,

Culţii nu se înscriu nici de membri şi nu iii ştie nici chiar de existenţa casiaei.

Din Orăştie ni-se vesteşte ear' un fapt irător pentru desvoltarea economică

ilor de acolo: Bine condusa bancă leana" şi a lărgit frumos basa OPERA­

tor sale, Intrând intr'altele în flnancia-ilnireprm leni electrice a oraşului, şi cu i regularea raoril cu vapor, proprieta­

tea diu! Rudolf Kaes. Trecônd instalaţia elec­trică a dluî Kaes pe timp de 30 de ani în manipularea „Ardelene!" şi cu ea moara de vap >r a aceluiaşi, d-nil Ioan Vulcu, un har­nic şi fruntaş comerciant român, a luat în companie cu dl Ioaa Comşa din Selişte, in exp oatare moara din chestie, au moderni-sat-o, largit-o, şi in ziua sfinţilor Mihail şi Garni au început lucrarea el nouă. In onoa­rea acestui luceput de lucrare industrială, acum în mâni româneşti, dl Vulcu şi eoţul au dat un frumos banchet In „Hotelul Cea trai* MercurI seara, ia care au participat direcţia, comitetul de supraveghere, şi func­ţionarii băncii, şi au serbat începutul acestei lucrări economice noué S'au rostit frumoase vorbiri. Vom reveni dând raportul amönua-ţit ce am primit.

* Post de medic vacant. Prin moartea

D-rulul Ormi Mór, postul de medic cercaal din Bomş Şebiş a devenit vacant Pentru in-d p:. nin-aiu? în curôad se va publica conçu s, şi până atunci Insă vice corniţele coraitatu lai Arad a numit ca substitut pe Dr. Fekete József, medic In Butenl.

*

„Rolul pervers". Sub acest titlu „Te­legraful Român" scrie:

.Tribuna Poporului' din Arad într'o notiţă pubucaiă la „Noutăţi" ln unul din numeril anteriori, dă dovadă că şi a ajuns apogeul lucrării, delà care se crede acum îudreptăţită a conturba şi serbările inocente de ca'acter privat. Vedem anume, că o scormoneşte rëu la inimă stima, ce noi archidiocesanil ţinem sS aducem meritatu­lui bărbat al bisericiinoaifcre. Preacuvioşiel Sale Dluî Arc hi mândrit şi Vtcariu archie-piscopesc, Dr. Ilarion Puşcariu.

N'avem ce să-I f acem ! ! No simţim bine acasă la noi şi nu suntem conduşi de principiul de a detrage recunoştinţa celui-ce de fapt o meri'ă. (Unul din de utaţia înveţătorilor.)1

O mai mare perversitate nici chiar organul I. P Ѳ. Sale Mitropolitului Meţianu nu a scris. De ce să ne numească adică perverşi ? Penti и-că am fost cel dintâiu cari am scos la iveală linguşirea mare pe care V. Bologa o adresase Prea Cuviosului Ilarion 1

Câtă dreptate am avut noi atunci să facem observaţie — căci n'am făcut alt­ceva — résulta şi din cele scrise de „Foaia Diecesană", care s'a simţit îndemnată, cu drept cuvèut, să-I dăscălească cum trebue pe înţelepţii delà Sibiu, pentru-că nu s'au genat a da atât de mare însemnătate ope­rei d-lul archimandrit.

Nu ne doare inima de stima ce dl Bologa şi soţii manifestă Preacuviosulul, ci ne mirăm, că o foaie semioficioasă este pusă la diaposiţia până şi aiul Triff să ne insulte pentru o observaţie dreaptă ce am făcut.

Nou fişpan. Din Budapesta se anunţă, că Thorma Lnjos, vice-corniţele comitatului Solnoc-Dobâaa, îa curôad va fi numit fiş­pan al acelui comitat.

* Adroeat dofraudaut. 8e telegrafează

din Szombathely, că advocatul Benkö Ka­ro y dia Кіз-Czell, tocmai când sosise la o pertractare la judecătoria cercoală de acolo şi la porunca procurorului din 8z»mbath?]y, a fost deţinut şi arestat, învinuit fiind că a defraudat şi a falsificat mai multe acte publice.

* Bine informaţii .Timpul" din Bucu­

reşti delà 21 c. acrie, că I. P. S. Sa M'tro-politul Meţianu ,a dăruit вита de 2000 fl. mesei elevilor aöracl delà liceul român din Braşov".

Când? *

Statua lui Mircea cel Bëtrân. Se anunţă din Tulce*, că Statua lui Mireea-cei-Botrâa a fost aşezată pe piedestalul ridicat ln piaţa .Carmen Sylva". Dî-asemenea şi vulturul a f03t aşezat la monumentul comemo­rativ. A mai rőmas însă a нѳ Înşuruba ari­pile, cari au fost aduse separat. Sőptőmana curentă lucrările vor fi terminate. *

Carte de rugăciuni principe­sei Elisabeta. Sf. Sinod al României pregăteşte pentru anul viitor o nouă carte de rugăciuni, legată în aur, care se va oferi micei principese Elisabeta a României, cu prilegiul împlinirii de 7 ani ai verstei. Această carte va fi tot atât de frumoasă, ca şi car tea, care s'a oferit micului prinţ Carol. Va fi legată şi aurită In Viena.

Prinţul Carol învaţă religia. Ziarele din Bucureşti scriu, că părin­tele Nazarie, directorul seminarulr l din Bucureşti, a început lecţiile de religie cu principele Carol ; lecţiile vor continua regulat de doué ori pe sëptëmâna.

• Ţarul bolnav. Veşti din Petersburg

anunţă, că boala grea a Ţarului a produs o durere adâncă şi generală tn întreaga îm-PEFSŢIE. Episcopatul a d apus, ca toţi preo­ţii din eparch-.l să ţină slujbe şi rugăciuni pentru reîraăaotoşiirea Monarchulul, ear re­gina Victoria a Angliei a trimis alaltăerîla curtea Ţarului pe unul din cel mal celebri medici englezi, ca să ajute la vinderea boa-lel lui.

Sinucideri. Se anunţă din Seghedin, că Schiller Károly, secretar la direcţia fl-nanţiară de-acolo, s'a sinucis Mercuria tre­cută, trăgoadu şl în templă un glonţ de re­volver. Pricina este, că sinucisul înstrăinase —lie foile maghiara—1173 coroane 51 fl­leri din banii publici, pe cari nu 'i-a mal putut pune la loc, şi era pentru asta suspendat din post,—In acelaşi timp şi lângă aceaşl odaie, în care s'a împuşcat Schilier, s'a sin­ucis şi socrul acestuia, Béh Jànns, prima­rul oraşului 8eghedip. Incidentul a produs mare sensaţie atât in oraş, cât şi tn afară. Secretarul öiraucis este aradaa şi o fiul fos tulul director de finanţe do-odiaioară din Arad.

Biserica ortodoxă în Japonia. „Bra-mk" raportaază după foile ruseşti, că bise­rica ortodoxă japoneză tn anul trecut 1899 ÎA constat din 231 comune bisericeşti, cu cu 25.231 credincioşi, 27 preoţi, 6 diaconi si 1 episcop. Afară de episcopul, un preot, şi un diacon, cari sunt ruşi, ceialaiţi toţi sunt japonezi. Inv6ţătorI şi cantori bisericeşti au fost 16, ear propovôdai-tori 152, S'au botezat 989 de inşi. In şcoa­lele catecumenice au fost 168 ascultători. Guvernul japonez e foarte tolerant faţă de creştini. La 28 Noemvrie 1899 parlamentul din Tokio a votat legea, prin care reiigiu-nea creştină a fost recipiată şi egal îndrep­tăţită cu religia budhaică. Creştinii orto­docşi dm Japonia au şi uu «iar eclesiastic : .Seikt'o-Simeo" (Vestitorul ortodoxiei.) Sfân­ta Scriptură e deja tradusă întreagă In limba japoneză.

Toci ruseşti despre Macedonia. Cetim în foaia sôrbeasci „Branik" : din 22 I. c. n. Marele publicist rus Nicolae Nicolaevici-Durnovo scrie, despre expediţiunea ştienti-fică rusă de curôad Întreprinsă în Macedo­nia următoarele : „In luna lai Septemvre s'a re'ntors tn Rusia expediţia ştienţiflcă-etnografică rusă, care a fost trimisă în Ma­cedonia din partea .Academiei impriale de ştiinţă" din Petersburg pentru a face acolo cercetări archiologice-etnografice. In expe diţie au luat parte: profesorul slavist La-vrov, istoricul Milinkov fost profesor în So­fia; archiologul Kondakov şi secretarul in­stitutului archiologic rusesc din Petersburg Uspenski, Aceşti savanţi desinteresaţl au constatat, că Slovenii din Macedonia constau dfin Sorbi, şi că Bulgarii — abstrăgend epi­scopul şi propagandiştii — &uut cu desevôr-ş r e di'iparenţl. Locuitorii Mscedoniel sunt în cea mai mare parte Sorbi, „apoi Greci şi .eâţiva, puţini* ValachI, — nici de cum Insă Bulgari".

Noua Revistă Română. Cuprinde : cro­nica politică C. R.-Motru. — Amânarea ori­cărei soluţiunî Ia cestiunea israelită (După opinia d lor Teodor Rosetti, E. Costinuscu, Em. P irumbaru, Take Ioaeseu, G. Panu ş a ) Literatură şi artă: Sextil Puşcariu. — Arta aplicată. Crăsescu Basarabeana. — Săptămânna paternilor (nuvelă,). Kean. — Jean Lecomte du Nouy. Pi/ologie: Em. Gri-gorovitza. — Românismele In dialectul ger­man al Saşilor din Transilvana. Istorie N. lorga. — Două hotărîrl domneşti tipărite: din secolul al XVIII-lea. Mişcarea literară şi ştiiuţifică: Haraiauib G. Leuca. Suprema forţă (pier?! ln patra acte), — Nicolae Salică. Antropomorfism0) şi antiantropomorfisme In limba română. — Const. Gh. Damaschin. Visuri spulbeiate. (versuri). — Notiţe biblio­grafice. Suplimentul I. Revista Revistelor (Albina, Buletinul industrial, Bunul econom, Buletinul direcţiunii generale a serviciului sanitar. Convorbiri didactice. Convorbiri li­terare, Eeonomia naţionplă. Familia, Gazeta săteanului, L'Hamauitè Nouvelle, Lumina, Litteraturblatt, Nou Veac, Propăşirea, Po­

porul, România economică Revista ideeî, Revista maritimă, România Masonică, Re-V .e d'O at, La Tradition). — O propunere da ancb tă. — Viitorul congres al petrolişti­lor în K má ia. Suplimentul II. O Duminică la ţară ( mvelă) de Victor Bogdănescu. — Căsnicie (po >si<)de Du Midi. — Singurătate (joepie) le Zoe —Ocnaşii (nuvelă) de M. Ruşi;.

Carnet artistic. Opera români din BacureştI.

Stagiunea operei pentru anul acesta s'a deschis cu o nonă piesă originală, a profesorului delà conservatorul din laşi, Ed. Caudella.

Opera se numeşte v Petru Rares", şi lbretul este luat după o nuvelă de N. Gane.

Acţiunea se petrece ln Moldova, la anul 1529, sub domnia lui Ştefăntţă Vodă.

Petru Rareş, pescarul, fiu natural al lui Stefan cel Mare, e condamnat la moarte pentru că ѳ prins făcond vtnătoare. Presu­pusa sa soră, frumoasa Ileana, ÎI imploră gra­ţia delà Domn, ce se acordă numai În schim­bul rômâaerel el ln palat.

Tentativa lui Maria şi Tudoréi de a scăpa pe Ileana dia palat neisbutiad, Petru revoltă ţorănimea şi rosioaruă din domnie po Ştefăniţă, care se sinucide. Ia acelaşi timp se găseşte un document prin care se constată că Petru e fiul lui Stefan cel Mare, şi poporul tl proclamă de Domn ; apoi el se căsătoreşte cu Ileana.

Musica ce a ştiut broda dl Caudella pe acest subiect, deşi nu e cu to..ui originală, denotă un talent.

Are bucăţi foarte frumoase şi treceri bine trasate. In special tn finalul actului al doilea are un duo şi un cor, de o superbă inspiraţie.

In actul al treue* e de remarcat o foarte drăguţă horă, care credem că nu va întârzia de a deveni populară.

Orchestraţia e corectă, magistrală chiar uneori.

Primirea ce a făcut publicai operai d-lul Caudella a fost foarte călduroasă şi bine meritată.

Cu această ocasiune a debutat, în rolul Ilenei d s oara Onoria Popovici. D-sa are o foarte frumoasă voce şi cântă cu mult talent.

De-asemenea a debutat tinerul artist O. O. Rădulescu, ua talent promiţător, tn rolul lai Marin.

U l t i m e ş t i r i .

Krüger in Franţa. Marsilia. 23 Noemvre. Bëtrânul

Krüger e primit cu mari ovaţii pe pă­mântul Franciéi. Eri seară s'a dat un mare banchet în onoarea lui, la care au asistat vr'o 300 persoane. Expatriatul président însă n'a luat parte, din causa obose}ei. In locul lui a mulţumit Dr. Leyds pentru primirea grandioasă şi neaşteptată, ce oraşul Marsilia a făcut presidentului K>iiger.

Din incidentul serbătoririi lui, F anceziî au arangeat mari demonstraţii în contra E glezilor din oraş, cari au dovedit o purtare foarte supărătoare la intrarea lui Krüger în oraş. Demonstra­ţiile au ţinut până la miezul nopţii şi toţi ca dintr'o gură strigau: „Jos cu Englezii/ Aruncaţi-'I în mare !"

Krüger a trimis presidentului Lou-bet o călduroasa depeşă, în care mul­ţumeşte guvernului şi Franciéi pentru primirea ospitalieră ce Ч-se face pe pă­mântul francez.

Editor: Aurel Popovici Barcianu. Red. r espuns : Ioan Russu Şirianu.

Nr.«

Din public.

Iiiaagnrare de stabiliment medical.

In nou arangeatul meu stabiliment medical, cu aparate » si täte ln cura naturala, se vor practica următoarele metode de le­cuire:

Cură de apă rece : sub conducere de specialişti exercitaţi ln mânuirea tuturor aparatelor moderne, persoane aplicate până acum tn sanatorii. 15 bilete 6 fl. 1 bilet 50 cr. (Clienţii cu bilet de abonament nu vor plăti nici o taxă pentru Îngrijirea medicală).

Baia electrică : pentru vindecarea r»o-matismulul, podagrel, boalelor de nervi, au-daţiunl, boalelor de sânge, pentru vindecarea grăsime!, boalel de rinichi şi anemiei. 15 bilete 15 fl., un bilet 1 fl. 20 cr. (Aci re cuprinde şi cura de apă rece necesară). Cel cu boală de inimă o pot folosi fără pericol. Bolnavii neapţi pentru această cură vor fi refusaţl.

Băl m a u r e : pentru boale fem ee şti, anemie şi reumatism. 15 bilete 15 fl., 1 bilet 1 fl. 20 cr.

Băl de pucioasă: pentru boale de inimă, nervoase şi organice, inimă îngrăşată, vasele de sânge tncropate, lenevirea intes tinelor, anemie, nervositate şi boale de femei. 15 bilete 16 fl 1 bilet 1 fl. 25 cr.

Bal de sare : pentru caşuri m i puţin grele de boalele amintite la băile de pu­cioasă. 15 bilete 11 fl. 1 bilet 80 c r

Băl de sare sulfuroase : pentru caşu­rile mal grave de boale amintite la băile de pucioasă. 15 bilete 18 fl. 1 bilet 1 fl. 40 cr. (Băile sulfuroase vor putea fi urmate numai de la 20 luna curentă).

Bal electrice. Băl feradice şi galva­nice: pentru nervositate, slăbire de nervi, ipochondrie, isterie, tremurat de betrăneţe, vitustancz, şi lecuirea morflnismulul. 15 bi­lete 15 fl. 1 bilet 1 fl. 20 cr.

Inhalaţii : ln cameră de Inhalaţii, con­tra boalelor de gât şi de plămâni. 15 bilete 9 fl., 1 bilet 75 cr. ' Gimnastica svedeză pentru copil, con

tra îngustime! pieptului, boalel de cord şi cocoaşe; pentru grăsimea cordului, boale de intestine şi ficat, boale de inimă orga­

nice şi slăbire generală. Taxa lunară delà 10 fl. tn sus, dupe gravitatea cazului.

Masage şi electromasage : 1 bilet 50 cr. respective 1 fl., fle-care bolnav poate fl tratat după indicaţiunile medicului s6u sau ale mele. Ori-ce făptuire se întâmplă sub pereonala mea supraveghere.

Stabilimentul e deschis delà orele 6 dimineaţa până la 7 seara ; ordinaţiunl dim. orole 8—9, d. am. 2—4.

Dr. HECHT, Arad, Strada Zrínyi (fostă Sziget) No. 3.

(Intrare in s tradă vis-à-vis de Teatrn, tntre prăvăliile Maresch şi Szabó).

Telefon 270.

C a l e n d a r p e a n u l 1 9 0 1 s'a pus sub presă

şi va apare curênd în editura

Tipografiei Diecesane (Arad).

Materied foarte variat cuprinzênd : literatură,

istorie, afaceri bisericeşti,

parte economică, târgurile,

poveţe de tot felul

şi 22 ilustraţiuni (chipuri). Intre acestea : portretul P, 8. Sale Epi­

scopului Goldiş. —

Dintre tablourile delà instalare, Prea Sfinţii Episcopi Popea şi Goldiş pe pragul bisericii (tmbrăcaţl tn ornate), 8 chipuri cu călăreţii şi mulţimea mare delà instalare ; biserica rom. ort. din Oradea (2 chipuri: exteriorul şi inconostasul bisericii 1), mănăsti­rea din Gain etc. etc.

— Toate pe hârtie fină, încât ori care se va puté pune în ramă. —

Preţul calendarului va fi moderat, ca şi cel mal sërac să şi-1 poată procura.

Celor cari vor desface din aceste ca­lendare, se va da rabat. Se atrage atenţia d-lor preoţi şi înveţător!.

4618 tlkvi SI .

-1900.

Árverési hirdetményi kivonat. Az aradi kir. törvényszék mint telekkönyvi hatóság közhirrel

hogy a Victoria" tkptàr végrehajtatónak Krecz Iuon mácsai lakos vj hajtást szenvedett elleni 600 kor. tőkekövetelés és járulékai iránti \è| hajtási ügyében az aradi kir. törvényszék területén levő Màcsa k ben fekvő a 68. sz. tlkvben A. I. 1. sorsz. alatt felvett beltelkes álló ingatlansàgra 800 kor. becsértékben az A. I. 6. sorszám alatt feto kenderföldbol álló ingatlansàgra 160 kor. becsértékben, vagyis öaeia az árverést 960 koronában ezennel megállapított kikiáltási árban elrendelj és hogy a fennebb megjelölt inga tbn az 1900. év i deczember hó napján d. e. 10 órakor Màcsa községházánál megtartandó nyilviu árverésen a megállapított kikiáltási áron alól is eladatni fog.

Árverezni szándékozók tartoznak az ingatlan becsàrànak 10°/Д vagyis 96 koronát kószbénzben a i 1881, LX. t.-cz. 42 . §-àban jelzett! lyammal számított és az 1881. évi november hó 1-én 3333. sz. a. igazsagügyministeri rendelet 8. §-àban kijelölt óvadékképes értékpspiil a kiküldött kezéhez letenni, avagy az 1881. LX. t.-cz. 170. § a értei ben a bánatpénznek a bíróságnál előleges elhelyezéséről kiállított azaU szerű elismervényt àtszolgàltatni.

Kelt Aradon, 1900 évi július hó 31-ik napján.

Az aradi kir. törvényszék mint telekkönyvi hatóság.

Zubor, kir. törvényszéki biró.

Concurs. Se scrie concurs pentru îndeplinirea parochiei din comuna

P a n e O ta protopresbiteratul Siriei, diecesa Aradului, — devenită va­cantă prin moartea decedatului Isaia Faur — ou termin de alegere pe 6/19 Decemvrie 1900.

Beneficiul acestei parochii e :

1. Una sesiune păment estravilan comasat de 33. jughere 101 O M 2. Un intravilan. 3. Birul de 300 coroane din cassa epitropiei culturale 4- Venitele stolare delà 140 case. In temeiul ord. Consist. Nr. 6932—7540 din an. c. decretându-se

această parochie de clasa primă, recurenţii sunt avisaţi a suşterne petiţilei adresate comitetului parochiei, instruite conform §-lui 15 litera a) din „Reg. pentru parochii" până în 4/17 Decemvrie 1900 exclusiv, Dluî pro­topop Giorgiu Popovici In Világos — ear cu observarea §-lui 18 din citatul „Regulament" sunt poftiţi a se présenta în cutare Duminecă ori serbătoare pentru a cânta respective a celebra şi cuvinta.

Alesul în sensul § ului 8 a desnumitului regulament, va da vöduvei reposatului pană In 9/22 Aprile 1901 jumătate din toate venitele parochiei. E obligat a ţinea catichisare cu ucenicii meseriaşi, de rel gr. ort. română din Păncota în toate Duminecile de peste an, fără altă remunerare .

Pâncota, August 1900.

din şedinţa Comitetului parochiei ţinută la 15/28

Comitetul parochial.

Szabó Albert prăvălie ie sticlărie, lampe, servicinri ie porţelan şi ie bucătărie.

Strada Atzél-Pèter Nr. 1. A D a n A R A D

vis-à-vis cu intrarea principală in teatru.

Іешре atêmate şi cu picior, fitiluri electrice şi pentru gaz.

Obiecte şi tacâmuri de al­paca şi de alpaca-argint.

Vase de tinichea pentru I e r t , s m ă l ţ u i t e .

Obiecte de lues şi decoraţ i i de păre ţ i de mujolica.

în conţelegere c u : Giorgiu Popovici m. p. protopresbiter tractual.

526 2—3

Efecte de sticlă şi de portei; n.

Mare asortiment dt o g l i n z i de t o a l e t ă ,

de aplicat pe părete sau pe masă.

Singurul represent. al fabriceide electricitate Ganz şi Comp. Sorviciurî de cafea, Mocca, şi pentru ceaiu, delà 3 fl. 60 cr. în sus. — Serviclurî do mesă de cel maî fin porţelan de Karlsbad şi din fayence, delà 10 fl. In sus. — Efecte de cas»

şi de bucătărie. — Rame pentru oglinzi şi tablouri, ln maî mult de 150 modele. Luc ră r i de s t ic lăr ie se p r imesc în p r e ţ u r i modeste.

Instalări pentu mirese, deîa cele mai simple până la cele mal pompoase

d, л u . 519 3 -Comande din provincie se execută p u n c t u a l .

Cataloaqe ilustrate se trimit la cerere

gratuit şi francate.

.Tipografia Tribuna Poporului" Aurel Popoviciu Barcianu.