Anul I X . Arad, Duminecă 1<>29 Ianuarie 1905 Ni\ 10.

REDACŢIA it Kné, Deák Ferencz-u. Nr. Ш.

ABONAMENTUL pentru Austro-Ungart«:

* *e un an 20 ce». « <* Vi »n 10 cat. m yt V« an S ce». « ft o !un* 2 cor. I ? N-rl de Dumineci pt »n 4 cor.

»•eetr. România ei itriiiiâtate pe sa M franci.

№ Manmerlpte ae м tuapoiaz*.

ADM' Ml 5 T R AŢI A А^*гі,ПеакРегепея-а,*Іг.ЭЁ

INSEJíTtUrOL*: 4» M ÍM ({«rmftnd : pttltM AM i» haal; д <і«<і« оаіі iï tad; * R'í

tmtí S Ь fiecjsr; puMlcs»«». АЖМ aSmnanientetc, cât «1 t f m ţ • *fi» «(îşi » t« piílí foui a ta !sAí'#« Í4**fon pentru I f l f şi eiwiïlfcfS» Vmorä внгапсяи as м pvţatiia

« I і м в м ш и м и м и н а м а и м ' . -

Jáftiprca рѴшМ. (*) AJegerile delà 26 Ianuarie a hotàrît

imvçra. sorţii stăpânirii: Tisza se poate so-ftsoti са-şi cazat. Din ştirile de până ieri, ieaiididafii stăpânirii au putut sä se aleagă söbea în 121 locuri, po când în aceeaşi zi K&u ales:

Ш . . kossuthiştl, 24 . disidenţi, 18 . . clericali,

9 • . banffyşti, 7 . fără partid, 6 . . naţionalist! români,

Eear' in 4 locuri (între cari şi la Chişineu) jşse va face a doua alegere (balotagiu).

Va să zică faţă de 121 oameni de al stăpânirii s'au ales 183 oposiţionalî, duşmani înverşunaţi al Iul Tisza.

Adevărat că alegerile nu s a u sfârşit, ni până Ia 4 Februarie se vor mal da lupte ша& guvernul poate că va isbuti să aibă Bal multe voturi de cât celelalte partide. 1 Vorba e însă că Tisza na reuşit să Saca ceea-ce îşi propusese prin alegeri : să rdrànga pe potrivnicii sel! Ci tocmai întors: iiuirj laptă ies mal tari cei cari şi până acum ecereau capul lui Tisza.

Au căzut apoi căpeteniile partidului pela putere : Hieronymi la Sâtmar, Feilitsch Ш Cluj şi în Bihor, secretarii de stat Vörös MI Makfalvai, Munich, Hegedűs Sándor şi .oLoráni. Dr. Neumann Armin, şi aşa mal Reparte, lot fruntaşi cari de câte 20— 30 ani tau fost într'una deputaţi.

S'au rostit împotriva stăpânire! îndeosebi oraşele. Chiar în Budapesta, Tisza abea a putut să se aleagă împotriva lui Andrássy, având numai cu 51 voturi mal multe. In Arad, Seghedin, Szabadka, Dobriţin, Cluj, Kassa, Iglu, Zelau, şi aşa mai departe, s'au ales tot kossuthiştl. La Giuia însuşi fişpanul Lukács a căzut faţă de un kossuthist de a treia mână.

Noi, Bomânil, bine înţeles, n'avem de ce să ne bucurăm dacă în ţeară se întăresc kossuthiştil. Ştim anume, că el ne sunt tot aşa de vrăjmaşi ca cel delà stăpânire. Nu e mal puţin adevărat însă, că pe când el se arată nemulţumiţi faţă de stăpânire din pricină că aceasta n'ar fi destul de aspră faţă cu noi, stăpânirea îşi dă toată silinţa să-I muiţâmească pe kossuthiştl lovind, unde numai poate, în noi!

Cu toate acestea, oii chiar pentru a-ceasta, ne vom bucura din tot sufletul de căderea lui Tisza. Nu putem uita adică o singura clipă primejdia ce atârnă asupra noa­stră din partea rhmistrului Berzeviczy, tova­răşul lui Tisza, care vrea să se facă stăpân peste şcolile noastre.

E fapt apoi, că noi Bomânil, îndeosebi noi aradanil, legasem oare-cari nădejdi de Tisza. Vorbise aşa de cuminte când cu aşe­zarea în scaun a episcopului Goldiş, în cât credeam că ajungând la putere, va face să fie mulţumiţi şi Românii. Când colo el s'a dovedit mal înverşunat de cât toţi sfetnicii de până acum al M. Sale.

Eată de ce căderea lui ne va înveseli.

Iar căderea aceasta va urma în scurtă vreme.

Cât priveşte acum partea ce şi-au luat-o Românii în alegerile de Joui, numai bine putem scrie. S'au ales adică în acea zi de­putaţi români :

Dr. I. Suciu la Boroş-Ineu, Dr. St. C. Pop « Siria,' Dr. Aurel Vlad « Orăştie, Dr. Teodor Mihali « I!onda-Mare, Dr. Aurel Novac « Sasca, V. Demian, protop. « Baia de Criş,

iar redactorul nostru fAussu-Şirianu, de buna seamă va învinge ia a doua alegere pe omul stăpânirii. Mai sunt apoi de săvârşit alegeri unde nădăjduim să isbutească încă 2—3 Ro­mâni, aşa că în viitoarea Dietă să fie cine să ridice cuvântul şi pentru apărarea drep­turilor poporului român.

Reînviem deci pe vremea când Tisza, cel mal înverşunat dujman al nostru, trage de moarte.

O ştire mal proaspătă, primiţi a ţ i , Sâm­bătă dimineaţa, ne spune de altfel că eri miniştrii au ţinut sfat după care Tisţa merge la Viena să-şl dea dimisia. Est-г pentru în-iâia-оагй, delà i86j, că un guvern cade în urma alegerilor. Viitorul prim-ministru va fi, aşa se crede, contele Andrássy, despre care se presupune că va face noul alegeri.

F E R I C I R E A -

GUY DE MAUPASSANT. Era ora ceaiului , m a l na in te de a se a p r i n d e

mpile. Oraşul d o m i n a m a r e a , soare le a p u -ŞjJDând lăsase în t r ece re cerul p u r p u r i u , şi Med i -tterana întinsă, l i m p e d e , ne tedă şi s t ră luc i toare »kub amurgul zi lei p ă r e a o p lacă meta l ică s t ră­lucitoare si imensă .

In depărtare, sp r e d r e a p t e a se zărea la -iörizom profilul n e g r u al m u n ţ i l o r care se d e s -feriau în zarea p u r p u r i e a a p u s u l u i de soa re .

Se vorbea de dragos te , se d iscuta a sup ra récéstül subiect îmbă t r ân i t , r e p e t â n d u - s e luc ru r i fere se mal spusese ră de a tâ tea or i . Me lanco ­l i a dulce a a m u r g u l u i făcea cea m a i leneşă yponversaţia, p r o d u c â n d o î n d u i o ş a r e în sufletele fcturor acest cuvânt „ a m o r " care revenea m e -;jreu pe buzele l o r ; când p r o n u n ţ a t de o voce «onora de bărbat , când ar t iculat de vocea mlă ­dioasă a unei femei , şi cuvântu l acesta a m o r :farea că umpluse salonul s b u r â n d ca o păsă-îlică, sau flanând ca un spi r i t .

— Se poate iubi mal mul ţ i ani d e a r â n d u l ? — Da, p re t indeau uni i . — Nu, afirmau alţii. Se admiteau î m p r e j u r ă r i , se s tabi leau li-

mtite, se citau e x e m p l e şi cu to ţ i i , bărba ţ i i şi n m e i , plini de amin t i r i mişcătoare şi neş terse , ш care însă nu le pu t eau cita, da r care le йгепеза pe buze, p ă r e a u emoţ iona ţ i , vorb ind de acest lucru bana l şi suveran , care e acordul Sjtagălaş şi mis te r ios a doua fiinţă cu o e m o -riune adâncă si cu u n in teres arzător .

Dar d e o d a t ă cine-va cu ochi i aţ int i ţ i în d e p ă r t a r e exc lamă :

— O ! ia pr iv i ţ i î n t r ' aco lo , ce să fie ? P e m a r e , în fundul o r i zon tu lu i , se zărea o

m a s ă cenuş ie , e n o r m ă şi confuză. F e m e i l e se r id icară şi p r iveau această sur­

p r inză toa re apar i ţ ie pe care nu o m a i văzuse ră nici odată .

C ine -va zise : — Corsica. Se ză reş te astfel de d o u ă sau de trei or i

pe an în a n u m i t e cond i ţ iun i a tmosfer ice excep ­ţ ionale însă , când ae ru l e de o l imped i t a t e pe r ­fectă ne m a i a s c u n z â n d - o în destul vapor i de apă care plutesc t o t d e a u n a în depă r t a r e .

Se d i s t ingeau vag de tot vârfur i le m u n ţ i l o r , care p ă r e a u a se zăr i acope r i t e cu zăpadă .

Şi toa tă l u m e a r ă m a s e s u r p r i n s ă tu lbura tă , a p r o a p e tu lbura tă , a p r o a p e sper ia tă de această b ruscă a p a r i ţ i u n e a u n e i pă r ţ i d in l u m e , s u b fo rma une i f a n t o m e eşită d in m a r e .

P o a t e că ясеі care p lecară cu C o l u m b pes te oceanur i l e nes t r ăbă tu te avură a s e m e n e a v iz iun i s t r ă ine .

A t u n c i u n d o m n bă t rân , care nu vorb i se încă , zise :

— Uite , a m cunoscu t în această insulă , care se îna l ţă în faţa noas t ră , ca şi c u m ar afirma ea însăşi p r i n apar i ţ ia el ceea-ce z i c e m noi , ş i- 'mi amintesc un episod, un e x e m p l u admi rab i l de a m o r constant , un a m o r n e s p u s de fericit .

E a t ă is toria adevăra tă :

— A c u m cinci an i am făcut o călător ie în Cors ica . Aceas tă insulă să lbat ică e m u l t ma l necunoscu t ă şi ma i î ndepă r t a t ă de noi , de cât A m e r i c a , deşi de p e coasta F ran ţe i se zăreş te une -o r i b u n i o a r ă ca astăzi.

Inchipui ţ i -vă , o l u m e încă sălbat ică, u n lanţ de m u n ţ i care despa r t e p răpăs t i i l e î n g u s t e , în care se a runcă t o r e n ţ i î ; nici o c â m p i e , în s ch imb însă are imense t e r enur i de g ran i t , dea­lur i u r i a şe acoper i t e cu tufişuri s 'au cu p ă d u r i de castani şi b raz i . E un p ă m â n t î ncă v i rg in , necul t ivat , pus t iu , deşi une-or i se zăreş te câte un s a t ; a s e m ă n ă t o r une i g r ă m e z i de s tânc i d e p e vârful u n u i m u n t e .

Nici o cu l tu ră , nici o indus t r i e , n ic i o ar tă . N u se găseşte nici oda tă o bucăţ ică de l emn lucrat , o bucată de p ia t ră sculp ta tă , nici o u r m ă d e s p r e gus tu l cop i lă resc sau rafinat al s t r ămoş i lo r p e n t r u lucrur i le f r u m o a s e şi d ră ­gălaşe .

T o c m a i acest lucru e m a i izbi tor în această f rumoasă şi r u d i m e n t a r ă ţ a r ă ; ind i fe ren ţa e r e ­di tară p e n t r u cău tarea fo rmelor s e d u c ă t o a r e , ca re fo rmează a r ta .

Italia, în care fiecare palat , pl in de capo d 'ope re , e un capo d*operă el însuşi , u n d e m a r m u r a , l e m n u l , b r o n z u l , fierul, m e t a l e l e şi p ie t re le deno t ă geniu l o m e n e s c , u n d e cele m a i mic i ob iec te ant ice , care se găsesc p r i n toate casele vechi , ara tă această s u b l i m ă gri jă p e n t r u f rumos , e p e n t r u no i pat r ia sfântă care o i u b i m , pen t ru -că ne ara tă şi ne p r o b e a z ă sfor ţarea , mă r imea , pu t e r ea şi t r iumful in te l igen ţe i créa­trice.

Pag. 2 „ T R I B Ü N A" Nr. 10.

Cătră fraţi! alegători din cercul Siria.

Ziua de Joi va rămâne zi istorică pen­tru cercul nostru şi va umple cea mal fru­moasă pagină din istoria luptelor noastre naţionale. învingerea noastră a fost glorioasa şi precum chiar contrarii au recunoscut: curată şi impunătoare.

Fiecare dintre voi V'aţI împlinit dato-rinţa cu sfinţenie şi a-ţl stat zeci de ciasuri nemâncaţî şi nebăuţi în rîndurî strânse pe lângă steagul nostru. Un oficer al armatei noastre, cu admiraţiune a zis, că popor disciplinat şi de ordine ca voi, n'a mal vă­zut la alegeri şi a spus, că e fericit că v'a cunoscut.

Abia reîntors din mijlocul vostru de pe câmpul de onoare, mă simt slab în cuvinte de a Vă mulţumi pentru toate vitejiile voastre

jna^ătoare. S'aveţî dar mulţumirea, cumcă drept bravi aï unul neam cu mare viitor în patria acea 4 ^ a ' ^ ' a ' i * т Р Ь п А datorinţa.

Distinsul n o s t m Preşedinte dl Dr. Iacob Hotoran mi-a spu 4 c a n o I : c e r c u l § i r i a t r e " bue să dovedim că b"snşi V 0 1 a I e g a t o r i î № aduce jertfe mari şi v o u a m l l i r o r a , cu fală şi mândrie pot s p u ^ 6 ' c ä n i C Ï l a a c e l e

spese n'aţî reflectat, cari du T P a l e § e V 1 " s e c o m " peteau.

Stăm înaintea unor Jup\ ' e e v e n i m e n t e

mari, focul sacru al iubirel de n e a m n i c î u n

moment să nu se stingă în sufle ^ e l e v o a s t r e > pentru-că nu ştim când vet! fi 4 n D 0 U c h e " maţi. învingerea noastră a'fost sa. l u t a t a d i n

partea noastră cătră cel Puternic,. . ш Ь Ф " ѵ а

deci biserica, pentru-că cu ajutorai e I a m

învins. Emoţionat şi extasiât de bucurie v i k n u l "

ţămesc íhfflor ostaşi viteji şi doresc, ca Щ u" nul Dumnezeu să vă trăiască în frunte-'(K 1

energicul nostru preşedinte Dr. Ioan Hotăran şi împreună cu tot statul major compus din fruntaşii cercului nostru ! — Primiţi o căi- 1

duroasă stringere de mână delà alesul vostru. Arad, la 2 8 Ianuarie 1 9 0 5 n .

Dr. Stefan C. Pop.

A l e g e r e a d e l à C h i ş i n e u . — Corespondenţii particulară. —

Chişineu, 27 Ianuarie.

Ni-a săltat inima de bucurie când am primit erl după ameazl ştirile bune despre purtarea harnicilor noştri fraţi din cercurile Siria şi Boroş-Ineu. Nu mal puţin mândri eram însă privind cât de bărbăteşte se poarta Românii din cercul Chişineulul. Pe vremea asta grozavă, iarnă cu frig şi viscol, venit-au din sate îndepărtate (Talpoşul de pildă este 4 ore depărtare d'aicî!) 786 ale­gători Români să-şî dea votul pentru can­didatul naţional Ioan Russu Şirianu. Şi au venit numai din curată şi sfântă însufleţire naţională, căci partidul nostru n'a ademenit cu bani, cu mâncare şi cu beutură, până-ce partidele ungureşti au cheltuit teci de mii.

Ear isbânda noastră asta este : am is-butit să îndreptam poporul, să-1 facem a în­ţelege, că dreptul de vot este nu pentru a-1 vinde pe bani, ci pentru a-1 folosi înspre fala şi binele neamului românesc. Poporul ni-a înţeles şi ascultat, şi dacă au fost şi Români cari şi-au dat votul pentru Csukay, numai Dumnezeu ştie sîla ce li-s'a făcut; noi însă am văzut ruşinea ce i-a cuprins mergând în coada notarilor duşi de poruncă şi ei, şi avem toată nădejdea că la a doua alegere nu se va găsi Român de treabă (ci numai prăpădiţii !) care să mal voteze îm­potriva sângelui său.

Alegerea s'a petrecut de altfel în toată rînduiala. Bărbaţi de încredere al partidu­lui nostru au fost la comisia I. de votare Dr. G. Popovict, advocat în Chişineu, ear' la a II comisie M. Ve'iciu, preşedintele clubului român al ^comitatului. k

Votarea s'a făcut după cum urmează:

1. Comisiune.

1. Chişineu, 2. Zarand, 3. Sz. Liget, ^yCmte ïu , 5. Sintea, 6. Chereiuş, 7.B.Zerind, 8. Zerind, 9. F.-Gyarmat, 10. Agya, 11. N ^ d a b .

In faţa eî, Cors ica sălbat ică a r ă m a s ca în p r i m e l e sale zi le . O m u l t răeşte aici în casa Iu! r u d i m e n t a r ă nepăsă to r la tot ce n u e în legă­t u r ă cu existenţa sau cu cer tur i le sale de fa­mi l i e .

Şi a r ămas cu defectele şi calităţi le rase­lor necivi l izate : v iolent , p i z m a ş , s ânge ros , in­conş t ien t , da r şi ospi ta l ier , gene ros , devotat , naiv , desch izând casa lui d r u m e ţ i l o r , dându- ş î p r i e t en i a sa s inceră p e n t r u cea mal m i c ă p r o b ă de s i m p a t i e .

Decî, de-o lună, r ă t ăceam p r i n această insulă s u p e r b ă , având senzaţ ia că e ram la ca­pă tu l l ume l . Nici u n han , nici o c â r c i u m ă n ic i m ă c a r d r u m u r i . T r e b u e să t reci p r in cără ruşe le p e care u m b l ă catâri i ca să ajungi la că tune le care pa r agăţate de coastele mun ţ i l o r , care pre­d o m i n ă prăpăs t i i l e în tor toch ia te de u n d e se a u d e r id i cându- se îm aer u n s g o m o t con t inu , vocea s u r d ă şi p ro fundă a t o r en tu lu i .

O r i c ine vine , bate la uşa col ibelor . C e r e u n adăpos t p e n t r u noap t e şi ceva d e m â n c a r e p â n ă a d o u a zi. Mănâncă la m o d e s t a lor masă şi se culcă s u b sărăcăc iosul adăpos t , ear a d o u a zi d iminea ţa m u l ţ u m e ş t i s t r ângând m â n a pe care gazda ţ i-o î n t i nde şi care te c o n d u c e p â n ă la ba r i e ra sa tu lu i .

Astfel î n t r ' o seară d u p ă zece o re de m e r s ajunseiu în faţa une i mici col ibe s ingura t i ce , î n ju ru l u n e i vâlcele înguste care se p r e l u n g e a p â n ă la m a r e p e o d is tanţă de u n ch i lomet ru .

Ce le două pan te d r e p t e ale m u n t e l u i , aco­per i t e cu stufişuri şi cu s tânci ros togol i te şi cu p o m i m a r i încă tuşau ca d o u ă z i d u r i î n t u n e ­coase această r â p ă cu aspectul p o s o m o r i t .

In ji 'iru! colibei, câte-va viţe de vie, o m i c ă g r ăd ină ş i m a î d s p a r t e câţî-va cas tani bă t rân î , în fine to t <ce t r e b u e u n u l o m să t ră iască , o adevăra tă a v e r e p e n t r u aceas tă ţ a ră săracă .

F e m e i a , c a r e î m i eş i î n n a i n t e , era b ă t r â n ă , cu u n aer sever ş i cura tă p r i n e scep ţ i e . B ă r ­ba tu l , care sta p e u n scaun d e pa ie , se scu lă ca să mă sa lu te , a p o î se aşe. z ă la loc fără a s p u n e u n cuvânt . T o v a r ă ş a luf î m i z i s e :

— Ertaţ i -1, vă rog , căcî e s u r d , are op t ­zeci şi doi de anî.

Dânsa vo rbea franceza d i n F r a n ţ a ceea ce m ' a su rp r in s . Şi a m în t reba t -o :

— N u sun te ţ i d in Cors ica . Dânsa r ă s p u n s e : — Nu , s u n t e m de pe c o n t i n e n t , d a r iată

c inc izec i de ani de când t r ă i m a ic i . O sensaţ ie d e frică şi de g r o a z ă m ă c u ­

p r in se la ideia ce lor cincizeci de ani p e t r e c u ţ i î n această gaură în tunecoasă aşa de d e p ă r t a t ă d e oraşele u n d e t ră iseră oameni .

Veni şi u n bă t r ân păs tor şi n e - a m aşeza t la m a s ă p e n t r u a m â n c a unicu l fel de m â n c a r e care c o m p u n e a p r â n z u l , o supă deasă în care a fiert la un loc cartofi, s lănină şi va rză .

D u p ă ce micu l p r â n z fu t e r m i n a t , m ' a m p u s jos în faţa uşel , cu i n i m a tr istă d i n c a u z a p o s o m o r i t u l u i pe i sag iu , cupr ins de această d i s ­p e r a r e care o s imte u n e o r i călă tor i i în u n e l e locur i t r i s te , seara sau în locur i pus t i i . ^Şi p a r e că totul e gata să se sf îrşească : p ă m â n t u l şi o m e n i r e a . Căci pă t runz i p r ea b rusc sinistra m i ­zer ie a exis tenţe i , izolarea de tot ce v ie ţueş te -în ju ru l tău , nean tu l şi neagra s ingură ta t e su-

II. Comisiune.

1. G. Vărsând, 2. Pif, 3. Socodor, Erdeiş, 5. Mişca, 6. Sinitea, 7. Şepre 8. Talpoş, 9. Vădas, 10. Simonyifalva.

Comunele româneşti cele mal multe a votat deci la comisia unde bărbatul nosti de încredere era M. Veliciu. President 1 alegere a fost tinărul advocat aradan dr. Кь litz Laps, care a condus treburile cu p( cepere, dibăcie şi spre mulţumirea tuturoi

De asemeni s'a purtat bine vice-col nelul comandant a! escadronulul de husi şi infanterie; se stăruise pe lângă el să tra cordon şi să ia măsuri ce ni-ar fi fost í spre scădere. El însă văzând că popoi se poartă în pace, n'a ascultat de oame stăpânirii, ci soldaţii au stat d'oparte şi toi ziua nu s'au amestecat în nimic.

Cât despre purtarea bravă a poporul şi despre amănuntele zilei de alegere,, vom descrie pentru numărul viitor de SI bătă, să le poată citi toţi ţăranii.

DEMISIA LUI TISZA. — Ştire telefonică. —

Budapesta, 28 Ianuai

Aseară contele Tisza a comuniij intimilor sui că îşi va demisia. Nuş să aştepte nici convocarea nouei Dief de oare-ce şi până acum este evidet în alegeri a rămas înfrânt.

După ştirile primite, până act sunt aleşi în 361 cercuri :

guvernamentali . . . 136 f jkossiithiştî 152 î ban t'y şti 11 i clericali 3 3 disidenţi 26 ftiră partid . . . . . 8 naţionfilişti 8 Se crede că Tisza va recomai

M. Sale de prim-ministru pe Andrá Gyula, Csáky Albin, Széli ori Weke

Ministrul Hieronymi a căzut aici, faţă de Vâzsonyi, care a avu majoritate de 222 voturi.

fletulul, l egănat şi înşe la t de i luzi i pal moar t e .

Bă t r âna femeie veni l ângă m i n e , şi t ra tă de acea cur ioz i ta te care se găseşte în du l sufletelor celor ma l r e s e m n a t e mă într

— C a r e va să zică d u m n e a t a eşti F r a n c i a ?

— Da, că lă toresc ca să m ă d is t rez . — Sun te ţ i poa t e d in P a r i s . — - N u , eu sun t d in N a n c y . Mi-se pa re că o e m o ţ i u n c extra-ordii

o c u p r i n s e . C u m însă a m obse rva t sau am: ţit aceasta, n u m a î şt iu.

— Sunte ţ i d in N a n c y ? Bă rba tu l a p ă r u în pragul uşe l impai

c u m sun t to ţ i surz i i . — N u face n imic , el n ' a u d e a d ă u g ă di' — A p o i d u p ă câte-va s e c u n d e : — Atunc i t r e b u e să cunoaş te ţ i pe f

l u m e a d in N a n c y ? — De s igur , a p r o a p e pe to ţ i . — Fami l ia de S a i n t - A l l o i s e ? — Da foarte b ine , e rau p r i e t i n i cu-

m e u . — C u m vă n u m i ţ i d-voas t ră ? 1-am spus nume le m e u . Dînsa m ă i

fix, a p o i con t inuă : — Da, da, m i - a d u c a m i n t e b ine . Di

mi l i a B i s m a r c , ce s'a făcut ? — A u m u r i t toţî / — A h ! da r famil ia S i g m o n d , o cunoai — Da, cel d in u r m ă e g e n e r a l . A t u n c i t r e m u r î n d de e m o ţ i u n e , de gr

de nu ş t iu ce s e n t i m e n t confuz pu te rn ic i c ru , de nu şt iu ce t r ebu in ţ ă a mărturisi ,

Nr. 10

/

„T R I B Ü N A-' Pag. 3.

Revoluţia din Rusia. Informaţiunile mal nouî despre starea

lucrurilor în Rusia sunt următoarele : Petersbu?g, 25 lan.

Conform informaţiunilor oficioase deja de Sâmbătă poliţia n'a fost de loc în ser­viciu, deţineri de asemenea nu s'au făcut, dar erl deja s'au făcut o mulţime de deţi­neri. Poliţia a arestat cu deosebire mulţi ad­vocaţi şi ziarişti.

Eri a început înmormântarea victimilor. Cosciugurile le duc la cimiter în cea mal mare taină. Miliţia stă gata să împedece ori ce aglomeraţie. Spitalele sunt încunjurate de sute oameni cari doresc să afle ceva despre răniţi, nici unul însă nu poate să între în spital.

Baia de sânge din Colpino. Petersburg, 25 Ianuar ie .

întâmplările zilei trecute arată că. baia de sânge care s'a petrecut Duminecă n'a luat de loc curagiul muncitorilor şi în schimb şi guvernul e hotărât a lua orl-ce măsuri pentru a îneca revoluţia.

Ieri dimineaţa au plecat cătră Peters­burg muncitorii fabricel de stat din Colpino, ca să présente ţarului în Carskoie-Selo, în persoană petiţia lor. Calea până acolo 26 chin. Abia au mers 5 chm. s'au întâlnit faţă în faţă cu militarii cari cu o brutalitate nemal pomenită, au ucis pe muncitori. încă chiar şi cercurile politice numesc baie de sânge ciocnirea din Colpino.

Aceia ce s'a petrecut la poarta dinMoscva nu se poate descrie. Numai în creerul muncitorilor hotărîţl din Colpino s'a putut coace ideia că în butul vărsărel de sânge de Dumineca trecută îşi duc în persoană petiţia ţarului, deşi ştiau foarte bine că vor plăti aceasta cu viaţa, ştiau că puştile întregel garnisoane din Carskoie-Selo, va fi ţintită asupra lor, dar' totuşi au avut încredere că vor vedea faţă în faţă pe ţarul lor şi-şl vor putea plânge năcazul.

Detaiurile groaznicului măcel au rămas încă în taină, pentru-că miliţia a închis calea (lela Colpino până la Petersburg. Abia atâta

spune tor, de a vo rb i dc acele luc ru r i pe care pană acum le ţ inuse ascunse în fundul i n i m e i sale şi de aceea a că ro r evocare de n u m e î î mişca sufletul :

— Da ! H e n r i d e S i r m o n t , zise dânsa , îl cunosc foarte b ine , e fratele m e u .

Şi r id i cându-mï ochi î a s u p r a el, zăpăc i t de cele auzi te , d e o d a t ă î m i r e a m i n t i i to t t r e ­cutul ei.

Faptul p r o d u s e s e o d i n i o a r ă u n m a r e scan­dal în nobleţă din L o r e n a . O t î n ă r ă fată, fru­moasă şi bogată, S u z a n a de S i r m o n t , fusese fu rată de un se rgen t de cavaler ie d in r e g i m e n t u l pe care îl c o m a n d a tatăl ei.

Dînsul era u n băia t f rumos , fiul u n u i ţă­ran, căruia îi şedea b ine u n i f o r m a cavaler ie i , acest soldat seduse fata co lone lu lu i său. E a 1-a zărit, remarcat, 1-a iub i t p r o b a b i l p r i v ind defi­larea escadroanelor . D a r c u m a p u t u t să-l vază , să-î vorbească să se în ţe leagă ? C u m a î n d r ă z ­nit dînsa să-l s p u n ă că îl iubeşte ? Aces t l uc ru nu s'a ştiut nic iodată .

Nu s'a bănui t n imic , nu s'a p r e s imţ i t n i ­mic, într 'o seară cum soldatu l îşi t e rminase ser­viciul, fugi cu dînsa. A u fost căuta ţ i în toa te părţile, dar nu li-s'a pu tu t da de u r m ă . N u s'a ştiut niciodată n imic , şi toţ i o cons ide ra ca moartă.

Şi eu o regăsiu astfel în această t r is tă vâlcea.

La r îndul m e u îi ziseiu şi eu : — Da, î m i aduc aminte acum, d-ta eşti

d-şoara Suzanna . Dînsa răspunse p r i n t r ' u n gest afirmativ

din cap. Ochi i i-se u m p l u s e de lacrăml . A p o i

să ştie că dimineaţa au plecat ca . la 20—25.000 muncitori din Colpino. Au făcut cale de abia 5 chm. când i-a întimpinat şi le-a oprit drumul un regiment de infanterie şi un escadron de artilerie. Oficeri! le-a strigat muncitorilor să stea, aceştia însă în şiruri îndesate şi-au continuat drumul. Când au ajuns la distanţă de 200 3OO paşi de trupe oficeril au comandat de mai multe-orî foc. Muncitorii s'au oprit în loc, şirurile li-s'a rărit. Cu grămada cădeau cel morţi, răniţii să vâitau groaznic. împuşcăturile continuau mereu. Greviştii au luat-o la fugă în toate părţile militarii puşcau mereu după ei. Miliţia a alungat până la Colpino oamenii fi drumul lung de 5 chm. era aco-P'Ht de morţi şi de răniţi.

Proclamarea revoluţiei. Londra, 25. lan.

Ziarului «Standard» i-se anunţă din Petersburg : Preotul Gapon a adresat cătră militari o proclamaţie, care a fost împărţită în mii de esemplare. In această proclama­ţie Gapon publică lupta sjînta şi des-leagil militarii de jurământul de fidelitate.

St. Petersburg 27 Ianuarie .

Castelid din Carscoe-Selo e înconjurat de un cordon compus din 15000 infanterişti şi arti le rişti.

Sicriile victimelor de Duminecă le-au trans­portat în secret cu trenul şi se vor înmor­mânta în prejurimea din capitală. Guvernul şi autorităţile voesc în modul acesta să as­cundă numărul morţilor.

Contra lucrătorilor din fabrica de arme din Kolpino au trimis din nou miliţie.

Riga, 27 Ian. Maxim Gorki, care a fost arestat, azi va ti transportat la St. Pe­tersburg. In urma ciocnirii de erl în Riga au murit 42 de oameni şi 50 au rămas ră­niţi grav.

Moscova, 27 Ian. Revoluţia începe să se estindă şi în poporul de jos şi e îndrep­tată mai ales în contra stratului societăţii cu stare mal bună. Capii mişcării pretind nimicirea fabricilor.

Lod\, 27 Ianuarie. Intre poliţie şi so­cialişti s'a întâmplat o ciocnire sângeroasă.

a r ă t â n d u - m i bă t r ânu l care sta n e m i ş c a t în pra­gul col ibei î m i zise :

— E dînsul . Şi a m p r i c e p u t că ea îl iubea tnca, că-1

vedea încă cu ochi i el s e d u c ă t o r . A m în t r eba t -o : — Aţ i fost cel pu ţ in fericiţi ? Dînsa î m i r ă s p u n s e cu o voce emoţ iona tă ,

care p ă r e a că p o r n e ş t e delà i n imă . — O ! Da t F o a r t e fericită ! M'a făcut

foarte fericită ! N ic ioda tă n ' a m regre ta t n imic . A m c o n t e m p l a t - o cu u n aer trist, s u r p r i n s ,

fe rmeca t de p u t e r e a a m o r u l u i ! Aceas tă fată b o ­gată u r m a s e pe acest ţă ran . Da însăş i deven i o ţ ă rancă . Şi se m l ă d i a d u p ă viaţa asta fără far­m e c , fără lux, fără nici o du ioş ie nici î n t r ' o p r iv in ţă , o b i c i n u i n d u - s e cu ob ice iu r i l e s i m p l e .

Şi îl i ubea încă ! Deven ise o femee de ţară , cu bar iş ( testemel) pe cap , cu fustă de s t a m b ă p e d însa , m â n c â n d î n t r ' o s t rach ină de lut p e o m a s ă de l e m n , o fiertură de cartofi, cu s l ăn ină şi cu varză şi cu l cându- se pe o sal tea de pae , a lă tur i l ângă el .

E a n u se gând i - se n ic ioda tă la n imic decât la d însu l . Şi n u regre tase nici podoabe l e , nici roch i i l e , nici luxu l , nici scaune le mo i , nici pa r ­fumul cămăş i lo r luxoase , nici sal tele de puf în care se cufundă corpu l sp re od ihnă . E a nu avu­sese n ic ioda tă necesi ta te de ceva decât de dîn­sul era l ângă ea, n u m a i dorea n imic .

E a părăs i se de t înără şi l u m e a şi pe c e i care o c rescuseră şi o iub i se ră .

Şi venise s ingură n u m a i cu d însu l în acea­stă r îpă sălbatecă.

Iar d însu l făcuse p e n t r u ea tot ce se poa t e

Au căzut mulţi mort! si m u l ţ i a u fost răniţi grav. In decurs de o săptămână au fost 3 5 de atentate cu dinamită.

Riew, 27 Ian. Aici domneşte o agita­ţie ne mai pomenită în cercul locuitorilor. Se sroneşte că în 2g 1. c. s e v a proclama greva generală a lucrătorilor.

*

„Berliner Tagbla t t " . La 25 Ianuar ie înainte de miezul nopţei 1000 de lucrători au cercat să strice rezervoriul cel mare al conducte lor de ape dar au fost respinşi lăsând 30 de morţi şi răniţ i . In zori toate Intrări le în par tea centra lă a ora­şului erau păzite de câte ô r tndurl de soldaţi. Pia ţa înaintea palatului de iarnă era ocupa tă mili tăreşte. în faţa palatului era o brigadă de art i le­r ie . P e s t radă circulau patrule de călăreţ i pe la colţuri s tă teau cazaci . Pretut indeni afişe î n d e m ­nând pe cetăţeni i pacinicl să stea pe acasă. Gările şi barieri le oraşului e rau de asemenea păzite de soldaţi. P e la 11 şi 15 au început a înainta spre palatul de i a rnă 15 - 1 8 . 0 0 0 de lucrători , în fruntea că rora e ra popa Gapon, înt r 'o mână cu crucea şi cu ja lba către ţar. Mulţ imea cânta un cân tec . Soldaţii n 'au lăsat să t reacă mul ţ imea, ci au tras salve, întâia în aer . alte trei în mu l ­ţime. Lucrător i i au pornit la fugă, popa Gapon a căzut răni t . Au rămas .400 de morţi şi 300 de răni ţ i . Au fost ucişi câţi-va poliţişti

La poar ta Moscovei a fost altă c iocnire sin-geroasă cu 20,000 de muncitori ce veneau delà Kolpino. Au fost 1000 de morţi şi 300 de rănit!. Tot aşa s'a întâmplat şi cu al te convoiuri de iu-crători . La 1 d. a. se vedea că lucrători i nu vor putea pă t runde în par tea din mijloc a oraşului .

îna intea palatului de iarnă a fost linişte p a n ă la 6 ceasur i seara . Vre-o 10,000 de muncitor i se aflau însă în par tea din mijloc a oraşului , dar cazacii nu-î lăsau să se adune în grup.

Târziu după amiază au fost lupte în regu lă în s t radele cele mar i ca Nevskt, Prospect , Mors-kaia şi Gorojovaia. La admiral i ta te s'au tras zeee salve cu glonţi cari au omorât şi răni t mulţi inşi. Ici şi colo lucrători i r ă spundeau a runcând bombe cu dinamită şi bă teau de moar te ofiţerii ce le că­deau în mână . Au ucis şi mai mulţi cári făceau serviciu de un an, deci s tudenţi e tc .

ComaHda t rupelor o a re mare le pr incipe Vla­dimir, în al cărui palat e statul major. Po runca e r a : nici o c ru ţa re şi să tragă în ca rne în o r i -ce grămadă de manifestanţi .

Lumea se teme că î n ţ e p e revoluţia. De trei zile nu a p a r e nici un ziar.

Renta j aponeza s'a urca t eu 1V 4 la sută, la Londra , de oare-ce se c rede ca turburăr i le din Rusia vor grăbi încheerea păcel .

d o n , tot ce se poa te visa, to t ce se aş teaptă n e ­încetat , tot ce se spe ră p â n ă la sfîrşit .

Şi toată exis tenţa ei era pl ină de această fericire !

Nici n ' a r fi pu tu t fi m a i fericită ? Şi toată noap tea , auz ind horcă i tu l bă t râ ­

nu lu i so lda t pe pa tu l său de a lă tur i de aceia care îl u r m a s e aşa de depa r t e ; m ă gândiu la această s t ran ie şi s imp lă aven tu ră , la această fe­r ic i re atât de pu ţ in cos t i s i toare !

Şi a m plecat la răsăr i tu l soare lu i , d u p ă ce am s t râns m â n a celor do i soţi bă t rân i .

* * *

Poves t i t o ru l îăcu. O femeie z ise : — O r i c u m , dânsa avea un ideal foar te

u şo r de satisfăcut, necesi tă ţ i p rea p r imi t ive , ex igen ţe p rea s imple . N u t r ebu ie să fi fost de cât o p roas tă !

O alta zise cu o voce t r agăna tă : — Ce are a face, dacă a fost ferici tă ! Şi colo în fundul o r i zon tu lu i , Cor s i ca se

p e r d e a în n o a p t e , p e r z â n d u - s e înce tu l cu înce­tul în m a r e , ş t e r g â n d ea însăş i acea u m b r ă m a r e a p ă r u t ă p a r ' c ă î n t r ' ad in s ca să poves tească ea însăş i is toria celor doi s ă r m a n i amoreza ţ i p e cari ii adăpos t ea .

O CUGETARE P E ZI . Viaţa e o c ă l ă t o r i e . . . c irculară, 'mbă t râ -

hind, se în toarce la gânduri le din pr ima vîrstâ. *

Prietenii de casă sunt numiţ i aşa, pen t ru cä sunt mai lipiţi de casă de cât de s tăpânul de casa : s eamănă mai mult cu pisicele decât cu câinii.

Pag. 4 „T E U B U N A " Nr . 1 0

D I N ROMÂNIA. Venitul căilor ferate. Iată venitul căilor fe­

rate pe luna Decembre 1904, comparat iv cu ve ­niturile pe aceeaşi dată a anului 1903 ;

Delà călători în luna Decembre 1904 s 'au Încasat! .253.539 lei faţă de 1.397.384 lei încasat/i în aceeaşi lună a anului 1903, deci cu un minus de 143.345 lei. Delà bagaje 31.027 lei, faţă de 35.588. Un minus de 1.561 ïeï. Delà mărfuri de mare iuţeală s 'au încât 123.840 lei faţă de 128.229 lei, cu un minus de 2.289, Delà mărfuri de mică iuţeală s 'au încasat 3.121.199 lei în luna De­cembre 1903, faţă d e 2.618.349 lei încasa ţ i In aceeaşi lună a anului curent , deci cu un minus de 502.850 lei. Totalul încasări lor pe acea lună a anului 1904 a fost de 4.026.755 lei, faţă de 4.682.300 lei încasaţi în aceeaşi lună a anului 1903, deci cu un minus de lei 655.545,

Delà 1 Aprilie şi până la 31 Decembre 1904 s'au încasa t deia călători 14.453.648 lei, faţă de 15.172.249 lei încasaţi în aceeaşi epocă a anu­lui 1903. Delà bagaje s'au încasat 491.797 Iei, faţă de 496.765 lei, deci un minus de 4.908 lei. Delà mărfuri de mare iuţeală s'au încasat în acest interval 1.220.393 lei, faţă de 1.266.179 lei, deci cu un minus de 45.786 lei. Delà măr­furi de mică iuţeală s 'au încasat 25.220.919 lei, faţă de 30,717.531 lei, deci cu un minus de 5.490.612 lei .

Totalul încasări lor delà 1 Aprilie p â n ă la 1 Decembre 1904 au fost de 41.386.157 lei, faţă de lei 47.622.724 lei încasaţ i în aceeaşi per ioadă a anului 1903.

Cea mai mare încasare s'a făcut în anul 1904 în luna August 5.351.112 lei. Cea mal mare încasare a anului 1903 a fost în luna Sep tembre cu 6.470.719 lei. Cea mai mare încasare a anu­lui 1902 a fost în luna Iulie cu 9.986.818 lei.

Fostul ministru român Haret despre cestiunea macedo-română.

Ziarul francez «Le Temps> în numărul său din armă publica o scrisoare pe care i-a trimis'o fostul ministru Haret cu privire la un interview, ce la avut un redactor al ziarului «Temps» cu ministrul Greciei Delyan-nis în cestiunea macedoneană.

In scrisoarea sa dl Haret zice între altele :

Dacă dl Delyannis ar fi luat cunoscinţă de raportul meu (adresat în 1901 cătră regele Carol ca ministru al instrucţ iune! în cest iunea şcoalelor din Macedonia. Red.) în întregimea lui, ar fi putut vedé că reiese dintr ' însul cu pu te re convingerea mea profundă, că jertfele pe cari le facem pent ru causa fraţilor noştri din Macedonia, ar fi pu tu t da resul ta te mai sensibile dacă s'ar fi aplicat altfel,

Cât despre necesi ta tea şi legitimitatea a c e ­stor sacrificii, nu e divergenţa de vederi pr in t re compatrioţ i i mei . Adversarii mei politici au putut să-mi impute că nu fac destul pent ru cauza Ro­mânilor din Macedonia şi eu la rându l meu, am putut obiecta că adversar i i mei ar fi putut să facă mal b ine de cum făceau, dar nici unul din noi n 'a zis nici odată, că s'a făcut p r ea mult. Vioi­c iunea chiar a desbateri lor noastre p robează in­teresul capital pe care România îl pune în acea­stă cest iune.

Dl Delyannis mai afirmă, că în rapor tu l meu aş fi vorbit de 124,000 Români din Macedonia. Şi aici Escelenţa sa se înşală. Cifra pe care o c i ­tează, nu figurează nicăirî în rapor tul meu şi nu figurează pent ru cuvântul , că în ciuda statisticelor necomple te şi interesate , care singurele există, sunt destule e lemente de aprec ie re după care sâ se poa tă afirma d impreună cu celebrul om de stat şi diplomat Rangabè, care représen ta Grecia, în 1876 la congresul din Grecia, în 1878 la Con­gresul din Berlin, că număru l Kuţo-Vlachilor t r e ­cea acum 50 de ani peste 600,000 şi avem temeiu de a crede , că în présent nu e depar te de 1 mi­lion. Suntem dar depar te unul de altul în soco­teala noas t ră şi este de înţeles că România îşi

va impune pe viitor sacrificii şi mai mari de cât cele din trecut, ca să nu lase să dispară de pe har ta naţ ionali tăţ i lor o grupă aşa de însemnată de fraţi, care-I vorbesce limba. Se poate şi mal puţin explica înverşunarea pe care o pun Grecii dea împedeca 'pe Kuţovlachî de a se servi de limba lor, dacă e adevărat , p recum dl Delyannis afirmă, că numărul lor nu treee peste 12,000.

Temerea de a nu abusa de ospitalitatea pre ­ţiosului d-voastre ziar mă opresce, die director, d'à discuta şi celel 'alte alegaţiunl cupr inse în in-terviewul d-lul Delyannis . Nu mă pot însă opri d'a asigura pe Escelenţa Sa în ce priveşte resul-tatele acţiunii noastre, foarte legitimă, ori ce s'ar zice. Ca să citez numai o cifră îi vom face cu­noscut că numărul elevilor români , care acum doi ani erau numai de 3200, azi t rece peste 5500. Pen t ru cine cunoasce procedeur i le de teror isare în t rebuinţa te de Greci în contra Aromâni lor pen ­tru a depăr ta pe copiii lor din şcolile româneşt i , cifra aceasta spune mult, dar nădăjduim ca o să facem şi mal mult decâ t atâta . Pent ru aceas ta nu vom avea nevoe să organisăm bande îna rmate , nici de ai goni din bisericile clădite de ei cu banii lor, nici de a-i îndatora să se roage lui Dumne­zeu într 'o l imbă pe care n 'o pricep. Numai sin­gura dragoste a Români lor pentru l imba lor ro­mână, pe care n 'au încetat de a vorbi de secole, va fi de ajuns.

Din B i s t r i ţ a . — Raport special*) — Pomul de Crăciun.

Ca şi în alţi ani, în presară de Crăciun s'a împărţ i t „pomul de Crăc iun" făcut pen t ru prunci i şcolari săraci cari cerce tează şcoala e lementa ră r o m â n ă gr.-cath. din loc.

Iniţiativa a luat-o şi astă dată vrednicul co mitet bisericesc — scolastic gr.-c. în frunte cu harnici i nostru preoţi, ca re ajutat de neobositele domnişoare Elenuţa Domide şi Anuţa Colceriu precum şi de hărnicuţe le coriste Elena Cucu, Flo-rica Dorofteiu, Ana Săngeor ţan, Susana Bilegan, Elorica Mureşan, Susana Cristurean, Susana Lup şi Maria Boariu, au colectat frumoasa sumă de 226 cor. 64 fii.

împăr ţ i rea daruri lor s'a făcut în spaţ ioasa biserica românească gr.-cat. îa faţa unui ' mare public românesc şi străin. Ceremonia s'a început prin t ropariul Naştere!, cântat de prunci i şcolar! sub conducerea învăţă torului luliu Chitta. Apoi a u rmat sfinţirea şi cetirea unor rugăciuni precum şi b inecuvân ta rea frumosului pom împodobit cu nenumăra t e steguleţe, ghirlande, zachar icale , j u ­cării etc.

După aceia pruncii şcolari sub conducerea învăţă torului Teodor A. Bogdan, au cân ta t „Mă­r i re întru cele înal te" , ear Rev. dn pro topop a ţinut o prea frumoasă vorbi re ocasională , des-cri indu-le micilor şcolari bună ta t ea de inimă a donatori lor , precum şi ziua însemnată de Crăciun, când dulcele Isus ca prunc mic şi nevinovat s'a născut în eslele vitelor. Totodată aduce mul ţu­mită marinimoşi lor donatori p recum şi harnice lor colectante .

La aceas ta înăl ţă toare vorbi re a respuns o copilă din clasa a doua, declamând u rmătoa rea poezie improvizată de învăţătorul Bogdan :

Mul ţumi t ă c ă t r ă d o n a t o r i .

„A sosit i a rna geroasă Cu omătu-I argintiu Ce pe vremea viforoasă Scârţ ie pe sub călchiu. Cel bă t râni stau pângă va t ră Basme din băt rân! spunând Iar ' copiî cu grămada, Merg la şcoală sgriburind.

La această festivitate, pe lângă păr inţ i ! p run­cilor au ma! part ic ipat şi o mul ţ ime de străini, iar dintre notabili tăţi mi-am notat pe Dr. Leon Scridon pro tonotar comitatens, Dr. Gavril Tripon

•) Intâziat din cauza Îmbulzelii de materie.

advocat şi director de bancă, Dr. George Simul adv. şi fiscal comitatens etc. etc . fu

Crăciunul. fjţ In ziua pr imă şi a doua s'a ţinut serviciului

divin cu mare pompă, servind ambii preoţi , iar respunsur i le le-a dat corul bisericesc compus dinir ap roape 100 membrii . La sfîrşitul serviciului di-e vin s'a ţ inut predică ocasională, după care corul a colindat de mal multe ori „O ce ves te" . iu

Amintesc cu plăcere că corul acesta cântial o misă in 5 voci şi câ e bine instruat şi puter­nic, ceea-ce contr ibue foarte mult la ridicarespi simţului religios. Dovadă că şi as tădată spaţioasaiu biserică o fost plină de români şi chiar şi di străini. 'a

Petreeete poporală. cl A doua zi de Crăciun d. a. la 2 ore s'a în^

ceput pe t recerea popora lă aranja tă de corişti, în salonul de sticlă „La bombardieru.

Pet recerea a reuşit peste aş teptare bine"" luând par te aproape întreagă popora ţ iunea , ţărani, meseriaşi şi inteligent!.

A dura t până în revărsa tu l zorilor.

Presară de Anul-Nou. Ca şi în alţi ani , aşa şi acuma , Români

din loc au serbat „Presară de Anul-Nou" prii o în t runire împreuna tă cu concert şi teatru daP de tinerimea română, în sala cea m a r e ' delà „Rt.

• 1 ü цеіе Ungariei". Cu toate , că aceasta obicinuiţi pe t recere şi în anii t recuţi a succes foarte bine aceas ta însă le-a în t recut pe toa te .

Abia erau 8 ore şi deja nu să mal afla lorJ

la mese şi nici spat, aşa cât o parte din oaspe^ s'au văzut siliţi a ocupa mase în o sală vecini

Aceasta part icipare, fără îndoiala este a s a

atribui bunei înţelegeri ce domneş t e între menţ a

brii elitei noast re , lucru care numai mândrie n face şi numai spre laudă le poate servi.

Programul concertului s'a început prin câ | tecul „De-aş avea" , de G. Şerban executat corul t inerime!, condus cu multă pr icepere şi ii teţime de harnicul Emil Chifla comptabil la „C(| r o a n a " .

Cântarea a succes cât să poate de bine. t ănea la a fost răsplăt i tă prin neînceta te аріашг

După aceea a u rmat poezia „Mireasa" E. Sabo, dec lamată cu multă pr icepere şi duii şime de bine cunoscuta noas t ră declamatoai d-şoara Elenuţa Domide, fiica protopopului Doinii., ca re şi în anii t recut! a debutat atât de străluci în „Pr ima rochie lungă" ; „Mama Angeluşa" L „Fusul" .

Amintesc au p lăcere că d-şoara Domide prezentat pe bine în un frumos şi pi toresc o tum naţ ional .

Isteţimea d-sale a fost răsplăt i tă cu nenurai r a t e aplause.

D-şoara Cornelia Monda fiica protopopulr Monda, ne-a înveselit inimile pr in execu ta rea l pian a bucă ţ i ! „Micul poutpourl românu de I a » . Mureşan. In t roducându-se acest poutpour i c u i par te din excelentul „Resunet ; < întreg publicul acompaniat -o prin aplausele ce pă rea a nu să sfirşi. _ _

D ş o a r a Monda a dat dovada de o bnfj pianistă .

Dupâ aceia a u rmat punct . 4, cânţi D-şoara Veturia Petran a) „Pe m a r e " de Sol bert ; b) „P r imăva ra" de Moruzzi şi c) „Ne: da re " de Schuman , acompania tă la pian de nerul s tudent Victor Man.

D-şoara Pe t ran cunoscută de o bună altil ce-ţl cucereş te inima prin v o c e a î dulce şi tecele in terpre ta te cu mult sentiment, astă s'a în t recut pe sine însaş .

Sfîrşind cântăr i le , publicul nu mai încl cu ovat iuni le şi aplauzele . ! n

S'a ivit apoî pe b i n â ' t i n e r a d-şoară MiCi

oara Strâmbac şi dec lamând poezia „Pe láp­bó l " de G. Coşbuc, a secera t ap lauze . ! 1

Voacea-i sonoră , apoi p redarea cu deostT sent iment a cuceri t întreg publicul. Predarei înălţat mult şi frumosu-ï costum românesc . t°

Apoî e u rma t „Cân tecu l " de Mendelsoi 1 6

cânta t de eorul t iner ime! . e r

ï X

CANCELRIA ARCHITECTULUI ROMAN Pregăteş te planuri şi specificări de spese pentru edificii publice şi pr iva te , pr imeşte lucrăr i In sfera Í

I O A N N I G A B chi tec ture! mal înnal te , cenzurăr i , colaudärl . Ca specialist în ritul nostru or iental edifică şi restaurează ed

A r a d , s t r a d a A t z é 1 P é t e r Nr . 1. s e r i c ï î n m o a " artistic, din care cauză o recomandăm îndeosebi d-lor parochi . Trimite planuri , schiţe, spt

(Lângă Crucea-Albă). ncărî şi serveşte în lucrăr i archi tectonice cu desluşiri [gratuit. 456 j y

Nr. 10 . T R I B U N A Pag. Ь.

D-şoara Emilia Cutean a esecutat Ia pian un ^umos poutpouriu „Din vremuri" , composiţ ie p ro-rie. A dai dovada, că fără îndoială în dsa pu-JBm privi pe pianista de pr ima forţă — de alt-um dsa a dat dovezi şi de o b u n ă violinistă.

Domnii Aurel Inga şi Emil Chiffa e secu-ind „Opus 60", de Mazas s'au achitat pe deplin e rolul angajat.

Ajungând la p. 9 corul a cântat „Sună bu-iumui" de Simionescu, care la dor inţa publ i -иіиі a trebuit repetat .

Tinerii nostril şi de astă-dată s'au achitat bre deplin şi cu mare succes, cea -ce numai spre |udă le poate servi .

Ca sfirşit al programului a urmat piesa tea-^ală „Gelosie pentru gelozie", Comedie în t r 'un |ct, localizata de Dr. Victor Onişor, adv.

Atât domnii Matei Şitlincan ca Negrescu, Ioan doldora» ca Malin cât şi d-şoara Elena Monas-

ţrian s'au produs foarte b ine , dar mal cu s a m a şoara Cornelia Monda ca Elvira a fost neîn-

recută ! După acestea a u rmat salutul anului nou

|nut cu rară e locuenţă prin energicul pro topop ierasim Domide, care pr in cuvinte alese multă-keşte tinerimel, speran ţa şi viitoriul na ţ iune! pastre.

Ia rămas bun delà anu l vechi şi saluta hui nou.

Publicul sculându-se In picioare eu poca-jle pline ciocneşte dorindu-şi unul ul tuia an iou fericit.

In fine a u rmat jocul mult aş teptat , ca re a urat până dimineaţa. V

Dintre part ic ipanţ i mi-au notat : Doamne : aria Dr. Ciuta, Crăciun, Cutean, Chitta, Cosma, olceriu, Duca, Daraban , Ana Dr. [German, Guţ, jamila Dr Linul, F r i eda Dr. Login, D-na Dr.

ganut (B. Prund.) văd. Valeria Man, Monăs-|riati, Morariu, Maria Buduşan, Miţi Dr. Onişor, aria Dr. Pop, Ana Dr. Pahone , văd. Silvia Dr. bşcu, Poruţ, văd. Reveca Pop , Popoviciu , Ida pp, Roşu, Rus (Rebrişoara) , Serbări , văd . Str îmbu, ma, Eugenia Dr. Tr ipon, Maria Ungur, Vlaicu etc.

Domnişoarele : Cutean Măriţi şi Emilia, Col-kriu Anuţa, Cucu Ana, Domide Elena, Dologa jiberia (B. Tiha), Fi l ipan, Hanganuţ Geni şi Elena }. Frund). Monasterian Geni şi Elenuţa , Monda prnelia şi Lucreţia, Pe t r an Veturia , Pop Viorica

Măriţi, Str îmbu Mărioara, Scnr tu Margareta, jira Letiţia şi Sidonia, Vicaş Letiţia, Vlaicu, Va-lichi. etc.

íncheiu înş i rarea damelor , cerându-mî scu­fele, delà celea pe car i din nebăga re de samă ||-am uitat a Ie nota .

La casă au în t ra t 163 cor. din cari spesân-p-se 109 cor. 70 b. a r ămas un venit curat de I c. 30 b. care sumă să va folosi pen t ru p ro ­barea unul „ h a r m o n i u " pe suma corului t ine-pieî române.

Suprasolvirl s au primit delà : Ioan Corbu cor. ; Dr. V. Onişor 2 cor. 60 b a n i , Theodor

Jăciun 2 cor. ; 40 bani văd. Valeria Man 2 cor. ; 5 bani luliu Chitta 2 cor. ; Dr. V. P a h o n e , Dr. I Linul. Aies. Roşu, Dr. Ales. Pop şi Theodor щіи, câte 1 cor. 60 b. ; Dr. G. Tr ipon, Gerasim

{Dmide, Dr. Ales. German şi Ilie Scurtul câte 1 cor. _jb. ; I. Popoviciu, 1 cor. ; Sima, 60 bani ; I. Ser­

in, 60 b. : d-na Dr. Hăngănuţ , văd. S t râmbu, Iraesonyi, Dr. Mircea, Ioan Morariu, Daraban , klfy Lajos, Beşoan, P o ru ţ Vaier, Monda Simeon,

J Matei, Câmpean, Greg. Băloiu, Nicolae Rus şi idrei Macaveiu, câ te 40 fii.

( fcntru a-i lace rău. Nu vom vorbi de diferitele i leéli, guturaiüri, influenţe, bronşi te , pneumoni i , k., cari lovesc pe toţi acel cari sunt chemaţi fe a umbla pe afară pent ru a-şi câştiga pânea f de toate zilele.

Unele morţi subite sunt de a semenea resul-itul frigului. K un efect al frigului de care t r e -| e să ne ferim. Şi în aceasta pr ivinţă cred ni-lerit ca să descriu ce e o congestiune şi să ară t

tab.

lorţî subite din cauza frigului.

în mod sumar îngrijirile ce t rebuesc date celor loviţi de congestie.

In principiu, prin congestie se înţelege o în­grămădire de sânge înt r 'un organ sau într 'o r e ­giune oare care a corpului . în tă r i rea subită a unor organe e o congestie ; roşeaţa ca re apa re pe obrazul persoanelor fricoase sau ruşioase e congestie ; figura apr insă a acelora cari au m â n ­cat bine, e o congestie. Dar nu de aceste feluri de congestii e vorba. Noi voim să vorbim de con­gestia cerebra lă care résulta din sch imbarea b ruscă a tempéra ture! .

F ie care ştie că sângele circulă în cont inuu în corpul omenesc şi că centrul apara tu lu i cir­culator este inima, care a re două funcţiuni ; Cu ajutorul ar tere lor ea tr imete sângele în toate pă­rţile corpului şi prin mijlocirea vinelor r ecapă tă sângele la loc după ce a fost modificat în plă­mâni şi a fost făcut din nou bun pent ru nutr i rea organismului .

Aşa că sângele neîncetat face aceas tă miş ­care c i rcula toare .

Dacă se înt împlă ca re în toarcerea sângelui la in imă să fie opri tă dintr 'o cauză oa re care , a tunci sângele vine mereu prin a r te re , sângele se îngrămădeş te prea mult într 'un ioc, şi dacă locul unde s'a îngrămădit este creerul , a tunci avem o congestie cereblară . Această cant i ta te prea m a r e de sân ;e în cutia cranjenă, cutie cu păreţi! osos! cari n u se pot întinde, comprimă, apasă toate organele cari se află în această cutie, şi in pr i­mul rînd apasă pe créer. Creeru apăsa t nu mal funcţionează şi cum creerul este acela care p r e ­zidează toate actele noastre, tot gândul nostru, a tunci şi maşina omenească se opreş te , stă pe loc ine r t ă : Viaţa dispare sau e pe cale de a dis­pa re .

Cel care e lovit de acest accident cade t r ă s ­nit de odată , amorţi t se clatină, perde cunoşt in ţa ; figura pal idă întâi , se roşeşte şi se umflă ; nu r ă ­suflă ; acestei sunt simptomele congestiunii ce re ­brale .

Ce e făcut în a tare саз ? Trimeteţ! după un medic şi p â n ă să vie,

nu pierdeţi nie! o minuta ci ajutaţi ca creerul să scape de acel axces de sânge care l 'a inundat .

Desfaceţl gâtul, peptul bolnavului de că ­maşă de ha ine , ca să poa tă respira l iber. Culcat! bolnavul pe un pat, capul bo lnavulu i să fie ri­dicat în sus şi neacoper i t . Puneţ i pe cap com­prese cu apă foarte rece , schimbaţ i comprese le cât de des, ca răcea la să fie în pe rmanen ţă a e ­rul să circule prin odae. Dacă c ine-va dintre cel de faţă ştie cum se lasă sânge , să o facă numa i decât . Freca ţ i putern ic picioarele, coapsele bolna­vului , tare de tot, ca să se coboare sângele din cap. Puneţ i ca tap lasme de muştar la pulpele pi ­cioarelor .

Dacă congestia n ' a fost complectă, balnavul se res imte bine în u r m a acestui t r a tament ; iar medicul venind va face restul . Nu eitaţl nici odată de a chema medicul. Congestia este în tot d 'auna un accident grav prin ea însăşi şi pr in complicaţi i le el.

Aşa dar luaţi seama la frig, şi să dorim ca iarna să nu fie prea aspră , sâ nu fie prea lungă, căci t rebue să ne gândim mereu la ace ! să rman! nenoroci t ! cari t r emură de frig, car! n 'au lemne, cari pen t ru a câştiga o p â n e stau ziua întreagă în frig şi să ne gândim ca iarna să nu fie p r ea aspră, să nu fie prea lungă, căci t rebue să ne gândim că ia rna lasă în u r m a sa un convoi în­treg de boli, de nenoroc i r i şi de mizeri! pe ca re ce! cu mijloace, dacă a r avea inimi compăt imi ­toare , ar pu tea oareşî cum să le a l ine .

Greva generala în Germania. De câteva zile a erupt în centre le miniere

de cărbuni o grevă la care azi par t ic ipa deja 200.000 de oameni .

Toţi germani! sunt unanim! a recunoaş te că aceas ta e o calamitate na ţ ională .

Căc! nu e ches t iunea numai că p roduc ţ iunea de cărbuni în Germania va scădea dar ' că r epe r -curs iunea greve! va fi formidabil de desas t ruoasă

asupra industr ie! germane , cum sunt a ferului , a maşinelor , a ţesătoriilor, a micei industr i i chiar .

La 1889 când isbucnise asemenea o grevă mare în Germania, toate ramur i le de industr ie care se servă de cărbune , au avut a suferi mult. In schimb străinătatea a profitat poate prin faptul că s'a făcut apel la ea pentru cărbuni i ce lipseau în Germania , poate că lucrători i belgieni, fran­cezi etc. găsiră un st imulent în at i tudinea cole­gilor lor germani mobilisaţi pentru amel iorarea stărel lor mater iale .

Se naşte în t rebarea însă, dacă s t ră inăta tea va fi ea în s tare să satisfacă piaţa ge rmană cu cărbuni d'ajuns ? In cele 11 Iun! ale anului t r e ­cut, Germania a expediat în Belgia 18 mil ioane de hectolitrii de cărbuni , în Austro-Ungaria 47 milioane, în F ran ţa 11 milioane ear ' în Holanda cât în Austro-Cngaria şi Helveţia a ars 10 mi ­l ioane H!. de cărbuni germani .

Acum vîna de export tă indu-se străinătăţ i i , probabil că Holanda şi Helveţia se vor adresa la Fran ţa şi la Belgia, ear ' aceste când nu vor avea nici ele d'ajuns, de sigur că se vor adresa Angliei. Dar ' aceasta furnizează deja Germaniei pe fiecare an 60 de mil ioane de duble hectol i t re de cărbuni , şi cu toete acestea Germania tot su-feria de lipsa de cărbuni . Dar' acum, când vor tăbărî şi celelal te state p e Anglia, şi când o grevă poate să se declare dintr 'un moment în altul în une le state din cele mal sus numite .

Si tuaţ iunea se anun ţă deci în condiţii din cele mai grele pent ru Europa centrală .

Revenind Ia greva uvrier i lor germani, t rebue să recunoaş tem că ea a fost p rovoca tă a n u m e prin nerespec tarea contractului existent între e! şi capitalist!.

Minerii de cărbuni pretind ca au fost î n ­şelaţi de patroni la facerea contractului în vigoare, şi deci nu se ţin legaţi prin el ; patronii spun că le au făcut concesii însemnate , în t re altele le-au redus orele de muncă delà 10 la 9 ore .

Cu toate acestea uvrierii au somat brusc pe patroni să revizuiască acel contract , şi văzând că răspunsul n 'a sosit în 24 de ore, o і т е п з а par te de miner! au încetat lucrări le, felicitaţi iîind pent ru aceasta din toate ţările indus t r ia le ale lumii întreg!.

Si tuaţ iunea e foarte gravă căcî , pe zi ce merge se înrăută ţeş te . împăratul Wilhelm e a se ­menea îngrijorat şi a dat ordin ca să se const i tue cât ma! repede o comisiune pent ru examinarea cereri lor ambelor părţ i .

Până atunci p u n e în vederea patroni lor consiliile care le-a dat capitaliştilor când cu greva din 1889 — rugându-I din nou să înles­nească lucrători lor , mijloacele d'aşî formula r e -elamaţiunile . „Societăţ i le care aplică în minele lor o mare par te din supuşi! meî zice împăra tu l Wilhelm II, au datoria să se gândească — după puteri le lor — la bună s tarea uvrieri lor.

Ambele clase, lucrător i ! şi capitalişti! pot fl siguri de bună voitoarea mea protec ţ iune .

Să vedem acum cum va împăca mare le rege şi capra şi varza .

Din s t r ă i n ă t a t e . Crisă ministerială în Spania. Madrid, 2 7 Ian. După cum anunţă a-

genţia »Fabra« e crisă complectă ministe­rială.

Madrid, 2 7 Ian. Regele in decursul zilei a ascultat mal mult! bărbat! distins! şi a încredinţat cu formarea cabinetului pe Villaverde.

Combes. Paris, 2 7 Ian. Grupul stâng democrat

al senatului, azi şi-a re'noit presidiul şi a ales de président pe Combes.

D p . V I C T O R D . G R A U R Mic universal, profesor cvalifieat de scoale medii p. studiul higiénéi.

Institut de dantură medicală şi pentru technica de dinţi.

LI), Piaţa Andrássy Nr. 22, e t ag iu l L , vis-à-vis de casa comi t a tu lu i . 428

T r a c t a m e n t special al d u r e r i l o r de d in ţ i şi a boa le loe de fălci. D a n ­tu r ă totală şi pa r t i cu la ră c o n f o r m di fer i te lor p r o c e d u r i . P l o m b ă r i cu ce­men t , cu sticlă, ema i l , po rce lan , a m a l g a m de aur , şi a u r c h e m i c e curat . O p e r a ţ i u n i di fer i te la aşezarea co roane i de d in ţ i . C o r o a n e de po rce l an şi au r c o n f o r m ind ica ţ iun i le r specia l i ş t i lor savanţ i . D a n t u r ă fixată şi mo­bilă, d u p ă s is tem amer ican . T o t felul d e execuţ i i de cauc iuc . Dinţ i şi dan tu ră în t r eagă fără cerul gur i i . Scoa ter i de d in ţ i fără nici o d u r e r e . '

( /

P a g . 6. „ T R I B U N A" N r 10

Blsboiul roo-japo&M. Berlin, 2 7 Ian. Diplomaţii de aici au

primit ştirea telegrafică, cà armata din Mandciuria, care se află sub comanda luî Grippenberg a suferit o bătaie mare.

Londra, 2 7 Ianuarie. Din Tokio se aduce ştirea că într'o mare luptă Kurotky a bătut armata lui Grippenberg.

Berlin, 2 6 Ianuarie. După raportul zia­rului Rattowitzer Zeitung în Zitrmiez (Po-lonia-rusă) toţî rezerviştii, cari erau trimişi în Mandciuria cu un tren militar, au pără­sit trenul. Soldaţii au luat cu sine armele şi uniforma.

Londra, 2 7 lan. Agenţia Reuter ves­teşte din Tokio cu data de sus : Iaponezil aseară au prins vaporul maghiar Burma, care era încărcat cu cărbuni şi plecase din Cardiff spre Vladivostok.

Londra, 2 7 Ian. Agenţiei Reuter îl telegrafează corespondentul din cartierul general al lui Kurotky prin Fuzanor în 2 6 Ian. următoarele :

Din spre apus toată noaptea sau au\it detunături de tunuri. Asa se vede că o luptà mare s'a 'ncius. Ştirile sosite aici spun că Ruşii au trecut peste Hunho, în­conjurând aripa stângă a armatei japoneze. Trupele japoneze au început să atace.

Declaraţie ! Ni se cere să publicăm următoarele: >On. Redacţivne! — După ce zilnic

primesc întrebări referitoare la cele publi­cate despre mine >La răboj* în Nrul 3 al »Tribüne! «, si la care acuză nebazată am răspuns deja în Nrul 6, Vă rog să daţi loc şi următoarelor întregiri, ca să se ştie că : nu e adevărat că am mers la Budapesta cu deputăţia ungurească, pentru oferirea candidăril lui Vörös László, căci eu am plecat din Arad Sâmbătă seara pe clasa III pe când deputăţia a plecat Duminecă cu tren extra. In Budapesta n'am fost cu deputăţia nici la Vörös László, nici la con­tele Tisza István pe unde am înţeles că a colindat acea deputăţie. Cine a fost cu el, ori i-a văzut pe unde colindă, să-'I sară ochii.

>Fac această noauă declaraţie, pentru ca să ştie şi >un alegător din cercul Mo-rapiţa*, carele în Nrul 5 ( 2 de Duminecă) încă să acaţă de mine, măcar s'ar putea acăta si de lucruri mal mari!

Arad, 27 I an . n. 1 9 0 5 . Nicolae Ştefu

Publicăm cu plăcere şirele de mal sus, căci noi nici odată nu ne-am îndoit de dragostea de n e a m a vrednicului învăţător şi colaborator delà început al ziarului nostru. Cele publicate de noi s'au strecurat necontrolate, venite de altfel delà un distins amic, care a fost şi el indus în eroare.

Grăbiţi cu abonamentul! Cei ce nu şi-a reînoit încă abona­

mentul se grăbească a-1 trimite zilele acestea, căci administraţia sistează peste câte-va zile trimiterea foii, ce­lor ce n-au plătit.

A V I S ! Să caută maeştri i români !

Un rotar Român, Un covrigar Român,

Un barbier de Român, află cl ientelă sigură în

Brad. Bradul e un oraş vioi în grabnică creştere .

Avem o inteligentă însemnată română în Brad şi ju r cam 30.000 de suflete. Aceşti trei maeştr i i harnici Români vor afla deci un mănos teren de trai şi înavuţire. Informaţiuni la Redăcţ iune.

M O U î l f 1 A R A D , 28 Ianuar ie n. 1905.

— Starea sanitară a arcliiduceîui Iosif. Starea sanitară a archiduceluî Iosif s'a îmbunătăţit într'atâta, încât medicii au încetat de a mal da buletine. Ultimul bule­tin e următorul :

«Noaptea a fost bună, somnul liniştit Convalescenţa fiind stabilă, buletinele medi­cale vor înceta cu ziua de azi».

Dr. Kiszelják.

— Conferinţă. Duminecă în 2 2 1. c. la oara 6 sara în localul reuniune! meseria­şilor români din Bistriţa, s'a ţinut prima conferinţă vorbind cu multă cunoştinţă harnicul advocat Dr. Onişor. Tema ş-a ales'o >Despre puterile din stat«, în care prin multe exemple, şi deşi grea de espli-cat, a reuşit a lărgi pe deplin cunoştinţele ascultătorilor. A vorbit despre toate orga­nele de stat, începând delà cel din urmă sluşbaş până la casa deputaţilor şi a mag­naţilor. A explicat modul de alegere de deputaţi.

Conferinţa a fost cu drag ascultată, iar la sfârşit din partea participanţilor i-s'au făcut meritat ovaţiunî conferenţiarului.

La conferenţa a luat parte inteligenţa, meseriaşi şi economi.

Dlul Onişor aceasta faptă servească! spre laudă.

In Dumineca viitoare adecă în 2 9 1. c. la 5 ore p. m. va conferenţia Dr. Ga-vril Tripon adv. Numai înainte, bravi români ! !

tab. — P r i n ţ u l F e r d i n a n d în B e r l i n . Din Sofia

şe a n u n ţ ă că regele F e r d i n a n d a plecat a la l tăer i la Ber l in , pen t ru a vizita pe î m p ă r a t u l V i l h e l m . In suita regelui nu sunt min i ş t r i i , n u m a i şeful cancelar ie i de cur te este cu d însu l . E incon te ­stabil că vizita aceasta are m a r e î n s e m n ă t a t e pol i t ică .

— A n i v e r s a r e a m o r ţ i i lu ï Rudolf . Din Viena să a n u n ţ ă : L a a 1 6 a an ive r sa re a m o r ţ i i lui Rudolf , moş ten i to ru l de t ron , la o rd inu l M. Sale se vor ţ inea servici i î n c e p â n d de d iminea ţa delà 8 o re p â n ă la ore le 12 . In t re aceia cari vor d e p u n e co roane pe coşc iugul lui Rudo l f este şi î m p ă r a t u l G e r m a n i e i V i lhe lm II.

— P r i n c i p e l e A lb e r t a l P r u s i e i , regent al Brunswickului , e proprietarul unui domeniu în apropiere de Kamenz, în Saxonia .

Consiliul depar tamentulu i hotărîse ca pr in ţu l să cont r ibue la cheltuelile de întreţ inere a şcoa-lei catolice pe care o frecuentează numeroşi i copii din fermele prinţului .

Suma nu e ra aşa de mare , dar pr in ţu l a r e ­fuzat sub cuvânt că până acum a fost excepta t de aceste noi contr ibuţ iuni . Se adresa autor i tă­ţilor administrat ive cari respinseră p ro tes ta rea sa.

— G r e v a l u c r ă t o r i l o r de là t r e n u r i l e i ta­l i ene . Z ia ru l „ S t a m p a " din T u r i n aduce ş t i rea că m u n c i t o r i i t r e n u r i l o r i ta l iene se p regă tesc la o g revă genera lă , pen t ru -că guve rnu l încă tot în tâ rz ie cu r e spunsu l la m e m o r a n d u l ce l-au înain ta t .

— P o e t u l Gabr i e l e d ' Â n n u n z i o făcând amicii săi, în gradina sa, o part idă de bulgàP zăpadă, a fost lovit la ochiul drept.

Un oculist chemat în grabă, a constat à

les iune din fericire puţin gravă. Cu toate as tea îi a prescris un repaos1

solut.

— E x p o z i ţ i a d in 1906 z'iţia care se va organiza cu 40 de ani de domnie aï M. S. Regelui va avea loc în pr imăvara anului 1906.

a: il â a

în R o m â n i a . • prilejul împlinit

Caij, c re t rospect iva şi în a

să învedereze progte, de ani de domnie , a

Uorsec . Se a n u n ţ ă e

baiel calde o e

Cuf 1

Va fi o expoziţie t imp o expoziţie, ca re real isate în aceşti 40

— P o c la bă i le Regh imui - să sesc că edificiul fost nu de m u l t r eno i tă a ars de tot escat, locu l n u se ş t ie .

A — F i u l î m p ă r a t u l u i G e r m a n i e i . Boala,

eipelui Eitel Frideric a consternat cur tea dir, lin. Numai ÎH zilele t recute îl avansase la de căpi tan. Se telegrafează din Berlin că vi regale în Berlin se vor amâna . Prinţul de Ai şi Fe rd inand prinţul Bulgariei sunt deja pe spre Berlin. Ambasadorul Germaniei din Pa.1

primit î nd rumare delà principele de Austria1

amâne visita pe mai târziu. P e prinţul Ferdi l'a ajuns pe drum te legrama curţii din Berf£

ca re era rugat să-şi în t rerupă călător ia . 1 1

P e pr incipele de Austria era să-1 prin>a

la gară principele Eitel Frideric în fruntea) de onoa re . Prinţul Bulgariei a re in tenţ ia^ logodească cu o pr incesă germana şi de acee!1' să visiteze pe împăra tu l Germaniei , cu cari11

î nmormân ta rea din Coburg e în relaţii an£ I

— 0 a s a s ină p r o t e g i a t ă de p u b l i c . n

odată n 'a fost înconjurat cu a tâ ta simpal^ criminal, cum e acuma Maria Roge din АпГ care şi-a asaninat bărbaiul . Opinia public^ păre re că să rmana f'emee a comis asasinat lită (und de împrejurări . T inăra criminală 1 stată în temniţa din Vermont , şi în săplr vii toare va fi decapitată . Soar tea vitregă ai. Roge îndreptăţeş te simpatia publicului. In de 15 ani , părinţi i au silit-o să se mărite? un om bătrân, care a t ra ta t -o cu cruzime?6

de zile a suferit cu r ăbda re martir iul . In etate de 18 ani şi-a întâlni t idea n

persoana unui bărbat t inăr şi a tunci a divorţeze. Bărbatul ei insă nu s'a învoit la ci a t ratat-o şi mai brutal . Atunci în dL s'a hotăr î t să-1 omoare ca să scape de cf De aici se înţelege, că publicul e cu atâ păt imire faţă de se rmana nenoroc i tă , fj acolo scriu că damele din societatea bun mit zilnic flori şi cadouri în temniţă . M гѳгі de graţ iare cu subscrieri s 'au înainti t r ibunalul le-a respins. Publicul îşi dă Ж l inţele să o scape delà moar te .

— Viscol o m o r î t o r . Se telegrafea New-York : Viscolul din zilele t recute a pi pagube mai mari ca 'n 1888. Trenul Cleţ

s'aie

intren* pe siM

m

Cincinati , a derailat şi 15 pasageri Trenul electric din Broadway şi-a culaţia. Circulaţia în por tur i şi menea e în t reruptă . Pes te 100 de oa fost duşi cu pat portat iv de pe străzi. Di . părţ i le ţărei sosesc ştiri de catastrofe pP ferate. Din causa că e înt rerupt şi firul teP1

lipsesc detailuri le. Frankfur ter Zeitung difr

York primeşte ştirea : Viscolul a dărâmat eri un pere te al fabricei de spirt Ripsbag'' a isbucnit foc. Peretele a îngropat în n c

pompier i .

F a • _ w Б

e l u p i m i i Otigina cuvântului America. Cunj^

cine lumea nouă , descoper i tă de Cristo lumb, a fost bo teza tă cu n u m e l e calăw ; o

rent in A m e r ' g o Vespucci? In acest scop s 'au făcut de curâ«(

cerce tăr i , în aceasta ches t iune . S'a descope r i t câ p r i m a lucrare иц,

rează n u m e l e de „ A m e r i c a " este C O S I R J

In t roduc t io , pub l ica tă la St in t -Dié , în £j 1507 , de geograful g e r m a n Mar t in Wal 1er. Aces ta expl ică de altfel că al paffiS £

t i nen t fiind descope r i t de „Amer igum u m " , n u vede nici u n mot iv ca să n u ^ tu l p ă m â n t de A m e r i g o sau m a l bineI(j nul A m e r i c — căci E u r o p a şi Asia Î de a s e m e n e a n u m e t e m e n i n e .

' S

Nr. 10 „ T R I B U N A" Pag. 7

H Hărţile cari întovărăşesc lucrarea luî W a l d --Iceraüler poartă de asemenea n u m e l e de Amer i ca .

Acest n u m e nu se apl ică pe a tunc i decât iurte cunoscute din coastele A m e r i c e î de S u d , îrî se credeau că sunt despăr ţ i t e de p ă m â n t i i ­le situate mal la nord, p r i n t r ' u n b ra ţ de m a r e ; it despre aceste din u r m ă ţ i n u t u r i se c o n t i n u a

І se creadă, cum credea de altfel şi Gr i s to i olumb însuşi, că n u erau al tceva decât ex t r e ­

mi ta tea continentului asiat ic. De aci v ine şi nu -0 nele de Indii occidentale , ce s'a da t mul tă v r e m e

estor ţinuturi. Tocmai ma l t â rz iu , geograful g e r m a n şi-a

iccunoscut greşeala. P u b l i c ă u n n o u at las în ire cuvântul ^ A m e r i c a " e ra în locui t p r i n cel e „Brasilia" pe ter i tor i i le apa r ţ i nând A m e r i c e î e Sud Aceste nou l cărţ i aveau şi l egendă , u n d e : putea citi : „Aceste ţ ă r i au fost de scope r i t e

\I mal multe călător i i , pela anul D o m n u l u i ko2, de navigator i span io l i şi po r tugez î Cq-' andanţiî expedi ţ iun i lo r au p r i m u l : ger,oVezul ristof Co lumb, al dou i l ea P i e r r e A l i a r e s Cal.-1 si a! treilea A l b e r i c u ş Y c s p u c c i " .

'Era însă p r ea tâ rz iu . H a r t a d in 1 5 0 7 , ţasă în o mie de e x e m p l a r e , p r a p r e a r ă s p â n -Stă şi numele de A m e r i c a a d o p t a i p r e t u t i n d e n i

definitiv. Femeile engleze în funcţiuni publice. Din o

[atistică englezească extragem următoa re l e da te presante, cu privire la funcţiunile publice, în prî se află număroase femei engleze :

In Anglia fac prac t ică 212 femei medice, ) dentiste şi 3 femei, cari ocupă funcţiunea de dicï de vite. Cu funcţiunea d e executor i la tri-bnale şi judecător i i se îndeletnicesc 385 femei.

B19 dame se ocupă cu l i te ra tura scri ind r o -jane, nuvele, poezii , e tc. , dintre car i 23 se bu-hră de an r e n u m e оаге-саге l i terar. 3699 dame I ocupă cu pictura, în t re car i 212 femei, car i bnt artiste în văps i rea şi colorarea odăi lor şi a Lelor de prăvălii , 2280 fete şi femei se ocupă 0 rolul de a sta „model" , 78.000 sunt îngriji-

! pare de bolnavi , 55=784 femei surit angajate ca Ancţionarl în diferite biurour l . Urmează apoi 382

Comis voiageurï" de gen feminin, în t re cari 94 fmel cari călă toresc din o raş în oraş în afaceri e vin (!), 58 zarafi femei, 265 can tonie re la căile (rate, 219 ciocli, 8 vizitii femei de omnibusur i

660 vizitii la alte t răsur i şi căru ţe . In fine 54 brnarî, 4 că ldărărese , 7 ferari de a rme , 316 fauri [covaci, 440 toăio^e> 3 măcelar i şi 1317 dogări ţe . 1 statistică nu sunt î n i r o u . u s e m " l e d e luc ră toare \ fabrici.

B i b l i o g r a f i e . A apărut şi află de vânzare la instit grafic

Minerva" Bucureşt i : „ F r u m o s " de Const Hodoş ei 1-50.

m *

A apărut de Dr. Augustin Bunea canonic mrop. i. Mett opolitiil Dr. Ioan Vancea de Bu-msa schiţă biografică, Blaj 1890, b roşu ră de 41 Ig. 20 fil. + 10 fil. por to postal .

2. Gestiuni din dreptul şi istoria bisericeî ro-jneştl unite, Blaj 1893. Pa r t ea I. 269 pag. 8°

lisă de Dr. Alexandru Grama, costă 1 cor. 40 pl. Partea II. 400 pag. 8° scrisă de Dr. Augustin •nea, costă 2 ocr.

3 Episcopul Ioan Inocenţiu Micu-Klein, JJ28-1751) Blaj 8° mare , 4 2 2 + Х Ѵ І pag. Costă B o r . , (pentru România 5 lei). Щ 4- Istoria scurtă a bisericeî rom. unite cu loma, în Schematismul archidiecesel de A.-Iulia Făgăraş pe a 1900, costă 8 cor.

5. Statistica Românilor din Transilvania în lui ij$o făcută de vicarul episcopesc Petru Ar on, biiu 1901. costă 1 cor., - j - 10 fii., por to postai.

Л 6. Vechile episcopii româneşti: a Vadului, ] Jbagiulul, bilvaşului şi'• Belgradului, Blaj 1903 11162 pag. Preţul 2 sor., 50 fil., (pentru Româ-1 I 3 lei).

I 7. Episcopii P. P. Aron şi Dionisiu Nova-mi, sau istoria Românilor t ransi lvăneni delà gl până la 1764, Blaj 1902. Preţul 4 cor. 50

' eri (pentru România 5 lei). : [ 8. Discursuri, Autonomia bisericească, Di­

NE. Preţul 5 cor., (pentru România 6 lei). [ Aceste cărţi să pot p rocura delà tipografia

! rnin. din Blaj (Balázsfalva) ori delà autorul spe-' hdu-se banii înnainte , — ori cont ra rambursa .

1 "

:(

— Atragem atenţ iunea asupra anunţu lu i a lui Qdltman Ede.

— Atragem atenţia ou. public a supra anun­ţului lui Igaz Sándor.

Redactor responsabil : Sever Boen. Editor-proprietar : George Nichin.

INSERŢIUN1 şi REGLAJE. — înainte de a Vă procura ca

dourile de Au'il nou, faceţi î n c e t a r e Ia cunoscutul juvalier de bun renume K u n József, unds pe ! âugă preţuri es trem de m o * l C f a t e afhţ î un foarte bogat magazin de tot felul de juvare , briiante şi dia mante, ciasornice de Sviţera Précision şi argintării de lux. Obiectele de aur sunt pregătiri proprii şi astfel în preţ cu mult mal ieftine, iar In privinţa esecutăriî în­trec pe cele din străinătate, Ateiier şi prăvălie Pi*ţa Andrássy :іт. 17. Palatul Reinhart. Magazin mare de ochelari .

469

SERVICIU PROMPT SI ATENT.

I II

—

O

À z i ş i In toate z i l e le m

5 „CAFENEAUA F I U M E "

s e a r a m u s i c a DESCHIS P I N I DIMINEAŢA.

444

CD

© Ф

H

Purnisez Roasă:

Cărbuni de piatră de Salgó-Tarján pentru 1 fl. 70 er.

Cărbuni de lemn de fag pentru 2 fl 20 cr.

Lemne de foc mărunţite pentru 1 fl. Câte o sută chilograme.

Comandeie sunt a se adresa lui :

^TIWANN EDE - negator Оь specialităţi. -

Arad, Str. W e s s t ^ n y i *8.

«3 'c3 Vi

a»

ES s-. ICS sa. a «-? 03

CIOBAN TEODOR maestru zidar diplomat.

A R A D , Deák Ferencz-utcza 34 sz. Avem onoare a aduce la cunoştinţa p.

t. public ziditor, că sub firma de ma l ' su s am deschis

u n b i r o u d e z i d i r e

Primim tot felul de lucrări de zidit şi anume: zidiri noi, transformări de zidiri vechi, construirea de frontispicil cu materie ori fără materie atât în loc cât şi în pro­vincie, pentru garantă de 3 ani. '

Primim construiri de planuri, faceri de bunget pentru preţuri foarte ieftine.

999 Cu toată stima :

C I O B A N T E 0 Ö 0 K .

1

Prea stimat Public ! Imî permit a Va atrage binevoitoarea aten­

ţie asupra

localului meu de délicatesse ee se va deschide la 10 Januar, unde-mi voi validita bogatfle еярегіеіф câştigate ca şef de culina în Budapesta, Viena, B>!g«.d etc.

Locul meu, va fi provSzut cu (UHcatCSSttrï indigene }\ din străinătate precum şi cu mân­cări reci nropri ï , de toato soiurile.

In j i | apartament al locului este culina

éàlda, de »R^e * a c ° r a a n ( ^ traasporţ' z cele mai

fine uiâocail ei la locuinţă. Tot felul de Dejeuneert, Dineuri, Jour, So­

irée, Boeffet şi alte comande esecut promt şi cu eleganţa.

Comersant de delicateesurî, elevul bucătarului de odinioară alui Pohl Károly.

ARAD, PIAŢA LIBERTĂŢII NR. 20.

(Palatul Nádasdy)

Prăvălia d8 fer şi deosebite instrumente

F r a ţ i l o r B e r t a (Berta-Testvérek)

A r a c i , A u d r à s s y - t é f 3« Telefon 386. Telefon 386.

Deposit bogat în fer şi mărfuri de metal, î» diferite instrumente, în fer arii pentru mobile şi edificii, cuptoare de fer de Nadrág si Meiding de primul rang Maşine (sparhert) pentru bucătării de Olanda elegante, specia­lităţi pentru economia de casă, dulapuri

pentru ghiaţă. Arme Ferlah şi Piper, puste pentru vânători : Mopopol de vênzare a coaselor de oţel Ba­rabás Béla şi a pumpelor de stropit contra nenorosporel pe lângă o garantă de- 10 ani,

Instrumente de verit etc.

Foarfece engleze, Solingene veritabile, pene-tinurï si bnciurï,

Deposit A - ; u s i v w A H O I « p £ seama ţinutnrilor sud-ungare uni­cul deposit al lustniluî de argint:

VENUS pentru cuptoare. Comandeie de provincie se efectuesc pentru

preţurile ieftine de zi.

Primai atelier din Arad, pentru re­pararea de ciasornice şl bijuterii.

Nr. Telefonului 63,

Că*£>5*nl d e p e a t r â de Petroşeni £?ntru Salon.

Briquette de cărbuni rotunzi de Tat™. Briquette de cărbuni

с і ѳ P r u s i a 448

cel mai ideal material de încălzit.

Se capătă pentru preţcrile cele mai cu­lante eu transport Ia

R O T H J Ó Z S E F — întreprindere de transport de mobile .—

AKAD, Eötvös-utca 3. sz.

Гаг. 8 . T R I B U N A N r . 10*

Н82

ciasorniear şi giuvaergiu.

s s A R A D , Piaţa Libertûtiï=ss lângă edificiul teatru'uï vechiu.

Aur şi argint călcat cumpără p. preţul eel m«ï mare de z i , ori schimba pentru

alte objecte de aur şi argint.

Ш м я м а •ГИІІІИИІЦ шшша нткосав m m « y»»iw» ШШШШШШ

beşte pe sine

aTjy\ ce nu-şî re-Qjy . stabileşte

^TbJKSSb via cu viţă delà prima cultură de Viţă în TîrnaVa Proprietar: Caspari Frigyes Mediaş, Ardeal.

Viţa a fost udată zilnic tn decursul secetei din vara trecuţii, cu 2 milioane litre de apă, prin ce mladiţele s'au desvoltat In mod ideal. — Catalog

ilustrat gratuit. 445

In Berăria orayaneasca (EDIFICIUL TEATRULUI)

incrpftiid delà anul non va găsi în p ' r c j rneutä

„ B E R E R E G A L Ă " * fabricaţiunea prim>ï berâr i l pe acţii uvgar&w S t e i t b r u r h , zi 'nic s* dă cep Ja bntoï proase

UN POCAL 20 FII. O HALBĂ 30 FII, liucatario escelenta ungureasca, gustare, prânz şi eu măsurii bogat. — Vinuri bune de deal. — Beirr!

promt. Iœï dau toate sîl ioţelo, ca onoratul pial

in res taurantu l mm pr in а&Цѵлтоі» Servit p romt şi cu mâncări Ь В П Р .

CM deosebit* ^limă À restaurator.

Magazin de mărfuri induatri-le de Transilvania şi Baeíea.

Reich B. Károly şi fiul C.-in

recomandă

linţoluri de pat, ponevî de cal

ponevî de Braşov de păr lung.

Preţuri aoiide.

Producte speciale: SforT pentru economie, sfori pentru plute şi de transtnisiunfi, sfori pentru Întinsul hainelor,

tot felul de aţe.

î m p l e t i t u r i de păr de cal .

Magazin de fabrică de pânze, de cânepă, saci pentru grâu,

ponevî impermeabile şi saci de pâuiă de catart.

Cu stimă :

Reich B. Károly fiul i soţii. ш

Magazin de mărfuri industriale de Transilvania şi Baeîea.

Piaţa Andrássy 6 Cas* У erbos.

î i u m < ï p e s e u r t t î m p - I

N o u t ă ţ i d e s e n s a ţ i e ! Am onoare a inşt inţa pe onoratul public, că pe

bulevardul Principele Josif (József föherczeg ut) N r . 11

Am aranjat un atelier electrial de fotografie pe hârtie în care In decurs de 5 minute fac o fotografie admi­rabilă pe hârtie, pe care onor. public o poate lua imediat, cu preţuri fabuloase de eftine :

1 fotografie vizit până la trei persoane 25 cr. (50 fii.) 1 grupă cabinet 50 cr. (1 cor) 3 cărţi postale cu fotografia 1 cor.

Solicitând visitarea onor. public Rămân cu deosebită stimă

K o h n L a j o s fotograf.

473

Au sosit mărfuri de earnă! Am onoare a recomanda p. t public ror grzinul meu

de tot felul de ciorapi de v«ră, de mănuşi prodate, de mătasă şi de piele, de cămăşi Jwger şi de pantaloni,

2) de giamantane de casă, jncaril pentru copiii, precum şi 2 j asortimentul meu bogat In bumbac, brodăril şi pantliel X şi tot felul de mărfuri de Norimberga şi manufactură. 37 Tot odată recomand In binevoitoarea atenţiunea p. t.

4i

!

public casa mea de brodatul ciorapilor, сзгѳ există deja de mai mulţi ani pe s t r a d a Ь О і т а у , unde se confecţionează cel mui culant şi elegant, şi se esecută prompt. — Rugând sprijinul on. риЫіе 426 rămân cu deosebită stimă:

S / á l l a s s y JL 1 a. d á r . — Sejimnesc curaaiide_din provincie. —

"' i i i ' -

i i

S

I

Máringer Jözse a deschis pe strada Boczko Nr. 2

p e n t r u c r o i t o r i e ii to arangiată conform cerinţelor moderne, unde se află tot fel po. itavuri indigene şi din străinătate pentru haine, şi se cc itonează tot felul de haine şi uniforme după mesura.

Cu deosebită stimă :

M À F I N G E P J Ó Z S E F

croitor de haine n uniforme.—Strada Boczkó Nr. Ú

Ш

V A R G A J Á N O S atelier de tapiserie şi ínfrninsetare

Arad, Strada Zrinyi Nr. 2 (Casa Sebessi). Recomandă magezinul său bogat asortat cu modeh

de garnituri de salon, de odăi pentru bărbaţi, precî şi de otomane pentru dormitorii şi refectori!.

B U P G E T E şi P L A N U R I delà cele mai simple până la cele mai corespunzător

— gratuit. R E P A R Ă R I şi T R A N S F O R M Ă R I

- după stil modern în loc şi în provincie. -

Obducere de biliarde pentru preţurile cele mal culaj

fabricator de pânze pe drot, de î m p l e t i t u r i de di site ş i de f o n d u r i de drot de oţel p e n t r n patur

ARAD, József föherczeg-ut 8 . szám. Recomandă diferitele sale fabricate de р&ша

cupru (aramă), fer şi de pânză de drot suflai eu ţine ce află în deposit) mal ales pentru mori, fabrice şi ssopurî economice, reccnnnd de asemenea sitele pentl m r i l e vent i la toare Bacher .

Pregătesc împletituri de drot pentru Îngrădit grădifl cur?, curţi pentru găini şi păduri de sălbătăciunl, coi ciururi (potreacurl) de ales petricele, năsip şi cărbuni de | pentru scopuri de zidire, de mine, de grădinărit, grilaje] ferestre la pivniţe şi magazine, receptori de schîntei eoşurî la locomotive şi de fabrică.

F u n d u r i de drot de o ţe l p e n t r u patur i , earl pentru putinţa de a se ţinea curate sunt foarte rea dabile. Diferite tîte de pâr, fer, cupru (aramă) şi w\ coşuri pentru tabüc şi sîte pentru cernut, precum ş\ \i de obiecte neînşirate aci se pregătesc şi construesc îm

ta tea cea mai bună pentru pre ţur i moderate.'

A R A D , T i p o g r a f i a G e o r g e N i c h i n .