mircea eugen selariu - ce ne poate spune o coperta?

Mircea Eugeen Şelariu, C E N E P O A T E S P U N E O C O P E R T Ă 2014

Motto:” Nu judeca o carte după copertă, răsfoieşte-i conţinutul

şi priveşte dincolo de ceea ce vezi şi citeşti.”

C E N E P O A T E S P U N E O C O P E R T Ă

Ȋn figura 1 sunt prezentate, în două variante, coperţile unei lucrări. Ce vă spune ele ?

Varianta publicată Varianta de rezervă

Fig. 1 COPERTA primei ediţii din 2007, într-un singur volum

www.SuperMathematica.com www.SuperMatematica.ro

Dacă un specialist, matematician român, ar privi de sus în jos, ar vedem un nume de român

necunoscut, sigur ardelean, pentru că altfel ar fi fost Şelaru. Deoarece i-ul din final este specific ardelenilor, care şi-au adăugat această literă odată cu ungurii de viţă nobilă ! Aşa au apărut Mocsonyi (Mocioni), Bakonyi, Sándor Petőfi (born / născut Petrovics) ş. m. a.

Fără titluri de Acad., Prof., Prof.-Em., Dr-Ing., Dipl-Ing., Euro-Ing., este, deci, un nimeni, un terchea-berchea. Dacă citim şi începutul titlului, ne dăm sema că autorul încearcă să epateze, e “plin de sine“ şi-şi încercă puterile / “talentul” într-un domeniu ce-l depăşeşte, nu-i de nasul lui, dar încearcă şi el “marea matematică cu degetul”, şi crede că SUPER face din mic mare.

Pretinde că este vorba de ceva SUPER. Un fel de matematică, dar mai… super….? Mulţi se întrebă, din păcate chiar prea mulţi, dacă poate există ceva mai “SUPER” decât

matematica, care-i regina ştiinţelor ? Şi, din această cauză, super-matematică nu (-s) există ! Mulţi cred, din păcate chiar prea mulţi, că matematica este scrisă şi este completă, de-acum /

odată pentru totdeauna. Şi, mai ales, matematicienii: Cum, vine un terchea-berchea, un ingineraş să ne jignească, să ne spună că ştiinţa noastră, matematica (centrică) mai are lipsuri ? Nu e EA, matematica, superul şi superbul absolut ? Atunci…?

Degeaba le spui că matematica lor, ordinară, denumită acum, mult mai frumos, şi centrică are pete albe, goluri (!), mai întinse decât Geografia dinainte de Columb !! De ce zic mai întinse ? Pentru că sunt cu mult mai întinse. Petele albe, nu cunoştinţele ! Ca de la unu la infinit !


Matematica centrică (MC) reprezintă un singur punct, originea O(0,0), dintr-un plan, deci are

dimensiunea topologică 0 (ZERO). ZERO ! Ȋn timp ce supermatematica (SM) are dimensiunea minimă

2, (minimum doi !) a întregului plan, în care poate fi plasat un punct / pol, dat afară / expulzat din originea şi centrul O(0,0), în care l-a plasat Euler, pol denumit, din această cauză, ex-centru S(s, ε), caz în care, SM are dimensiunea toplogică de- repetăm- minimum 2 (DOI) ! Minimum !

Doi, dacă s şi ε sunt constante şi, ca urmare, S este un punct fix în plan. Funcţiile astfel obţinute, pe cercul unitate, fost cerc trigonometric, sunt denumite funcţii supermatematice circulare excentrice (FSM-CE), de excentru punct fix (aex, bex, cex, dex, rex, sex, tex, texv, coq, siq, taq, ş.m.a.).

Trei, dacă s = constant şi ε este variabil în plan, atunci S evoluează în plan după o curbă plană denumită, acum, excentrică circulară sau cerc centric şi FSM-CE sunt de excentru punct mobil, cu o

singură mobilitate. Patru, dacă s şi ε sunt variabile în plan, atunci S evoluează în plan după diverse curbe plane,

descrise de funcţii circulare centrice (FCC: cos, sin, tan, cot, ş.a.) şi FSM-CE sunt denumite de excentru punct mobil în plan cu două mobilităţi.

Fig.2 Sfero-cubul ◄, cono-piramida ▲ şi tuburi speciale ►

www.SuperMathematica.com www.SuperMatematica.Ro

Mai mare - dimensiunea -, dacă s şi ε sunt, la rândul lor, FSM-CE, atunci FSM-CE sunt

denumite de dublă, triplă, … multiplă excentricitate . Sau, altfel spus, sunt FSM-CE autoinduse sex(sex(sex(sex(…sexθ)…))) şi / sau induse:

sex(cex(dex( … (rexθ )…)))) [60], [61]. Există, acum, şi FCC induse, ca de exemplu sin(cos(sin(tan(…(sinx)…))) cât şi FCC

autoinduse , ca de exemplu, sin(sin(sin(sin(… (sinx)…))) şi au existat şi înainte sub denumirea de (Rîjik

I. M. şi Gradstein I.S. “Tabele de INTEGRALE, SUME SERII şi PRODUSE”, Ed. Tehnică 1955, pag. 184 … 185) “Funcţii trigonometrice de funcţii trigonometrice” şi “Funcţii trigonometrice de funcţii trigonometrice inverse”. Dar, sunt atât de rare, aproape inexistente, încât, cred, că voi ataca subiectul în viitor.

Se poate afirma că există atâtea matematici, câte puncte există într-un plan. Adică o singură

supermatematică (SM), cu o infinitate de matematici excentrice (ME) şi una, doar una [S(s = 0, ε) ≡ O(0,0)], este matematică centrică (MC) ! Cea de s = 0. Deoarece SM este o reuniune a singurei MC cu infinitatea de ME.

Adică, SM = MC ME.


Ȋn acest fel, SM multiplică la infinit toate entităţile matematicii cunoscute, ale MC, întroducând în

matematică o sumedenie (sau un număr nedeterminat care se multiplică continuu) de entităţi noi:

Funcţii circulare excentrice noi de variabilă excentrică θ: aex, bex cex, dex, rex, sex, tex, ş.a. şi de variabilă centrică α: Aex, Bex, Cex, Dex, Rex, Sex, Tex, ş.a. Curbe plane închise: bilobe, trilobe, cvadrilobe , …multilobe ş.m.a.;

Obiecte 3D matematice noi: sfera-cub, cono-piramida, cilindrul-prismă ş.m.a (Fig.2);

Fig.3,a Schiţă explicativă

la deformarea spaţiului Fig.3,b Schiţă explicativă a aranjamentului

standard

Fig.3,c Spațiul Calabi-Yau - O reprezentare grafică

ipotetică a aranjării extradimensiunilor. Proiecţia unei varietăţi Calabi-Yau, una din modurile de

compactare a dimensiunilor suplimentare propuse de teoria

corzilor (http://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_M

Fig.3,d Dar toate obiectele din univers se învârt,

sunt într-o continuă rotaţie. Cine nu se învârte în univers, dispare.

www.SuperMathematicaonline.blogspot.ro www.SuperMathematica.org

Noi metode de integrare cum este “Integarea prin divizarea diferenţialei”;

Noi transformări matematice, cum este transformarea excentrică, directă prin care cercul se transformă continuu în pătrat perfect, sfera în cub şi inversă, prin care pătratul sau triunghiul şi oricare alt poligon, sau cubul, prisma ş.a. se transformă continuu în cerc, respectiv sferă în 3D.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_M


Curbele intermediare, hibride, fiind denumite excentrice (circulare, eliptice, hiperbolice etc) în 2D şi corpurile din 3D excentroizi (trilobizi, cuboizi, prismoizi, etc.).

Hibridarea matematică este cea care a condus la obţinerea obiectelor matematice noi 2D şi în 3D ş.m.a.

Excentricitaea, extrem de importantă, ca o dimensiune ascunsă a spaţiului, pentru că a stat aşa, pitită / ascunsă de ochii matematicienilor, peste 300 de ani, de la marele Leonhard Euler încoace. Ea este dimensiune suplimentară a spaţiului, aşa cum s-a prezentat anterior, fiind cheia SM, cheia matematicii mileniului III şi nu numai a ei. Ea este dimensiunea de formare şi de deformare a spaţiului, prin care, din două obiectele matematice centrice (cerc-patrat sau sfera-cub) se pot obţine o infinitate de alte obiecte matematice noi, ale matematicii excentrice, (cvadrilobe sau cvadrilobizi), prin aşa-zisa hibridare matematică. Excentricitaea este dimensiunea scunsă nu numai a spaţiului matematic, ci şi a celui fizic, aşa

cum se va arăta în continuare. Mişcarea relativă a două sisteme este ilustrată în figura 3,a. Dacă ez, ɛz şi ɛx sunt nule, atunci

vectorul deplasare relativă a sistemului cu originea în E, faţă de cel cu originea în O (0, 0) este pe direcţia axei x > 0 şi, în acest caz, este denumit aranjement standard (Fig. 3,b). Viteza este considerată constantă şi toate rotaţiile sunt nule, ca sistemele să fie inerţiale.

Coordonatele spaţio-temporale considerate a fi (x, y, z şi t), acum se observă clar (Fig.3,b) că ele

sunt, de fapt, (x, y, z şi e), adică, excentricitatea variabilă e este a 4-a dimensiune a spaţiului tridimensional (3D) şi nu mai este necesar să se afirme că timpul este spaţiu (! ? ).

Din figura 3,b se deduce clar că toate mărimile din sistemul O(0, 0) şi din sistemul E(e = v.t, ɛ

= 0) se pot exprima facil cu FSM-CE, ca şi toate mărimile din figura 3,a, cu condiţia ca toate excentricitaţile unghiulare (ɛx şi ɛz) să fie constante şi e = v.t, în care, v = constant.

Faptul că, în figura 3,a, apar 3 excentricitaţi liniare variabile ex, ey şi e z nu înseamnă că sunt tot atâtea dimensiuni suplimentare (mai multe) ale spaţiului, deoarece ele sunt toate dependente de una şi aceeaşi variabilă e = v.t. Ca urmare şi sitemul din figura 3,a este cvadridimensional (x, y, z, e) şi sistemul E se deplasează rectiliniu în direcţia vectorului cu viteză uniformă v.

Dar, dacă una dintre excentricitătile unghiulare ɛx sau ɛz devine variabilă, după o lege oarecare, atunci ea va constitui o a 5-a dimensiune a spaţiului, spaţiu care se va curba, deoarece traiectoria originii sistemului E va fi o curbă, într-un plan al spaţiul 3D, măturat de rotaţia vectorului e în acest plan, ca şi toate traiectorile tuturor elementelor acestui sistem E. Dacă ambele excentricităţi unghiulare sunt variabile, atunci apare şi a 6-a dimensiune a spaţiului 3D, iar E se va deplasa pe o curbă strâmbă

în spaţiul 3D (Fig. 3,c). Clar ? Şi, vorba lui Constantin Tănase : “ No, şi cu asta ce-am făcut ?” De unde concluzia, că n-a fost

numai un renumit comic, ci avea şi atitudinea, faţă de NOU, a multor români, a multor matematicieni… Români ! Deoarece, Departamentul de Ştiinţă şi Matematică a Universitaţii New Mexico - Gallup

a acordat autorului SM un Certificat de Apreciere pentru contribuţiile aduse la dezvoltarea matematicii şi, încă din 3 decembrie 1989, i s-a oferit autorului prilejul unei Conferinţe la Universitatea din Budapesta, cu privire la acest subiect !

Ȋn România …? Acum, la sfârşit de an, în România se zice: ”La anu’ şi la mulţi ani ! Ca să fim corecţi, înainte de toate acestea, Televiziunea locală din Timişoara i-a acordat autorului,

printr-un interviu, o emisiune de prezentare a acestor noi complemente de matematică. Pe vremea când n-a fost publicat decât un prim articol, de 6 pagini, intitulat “Funcţii circulare excentrice (1978)” prezentat la Prima Conferinţă de Vibraţii Mecanice în Construcţiile de Maşini, Timişoara 1987. Banăţenii….

“Semne bune anul are !”. Anul 2013, în care AGIR (Asociaţia Generală a Inginerilor din Romania) a acordat celor două volume de “SUPERMATEMATICA. Fundamente”, ediţia a 2-a, Ed POLITEHNICA, Timişoara, 2013, Diploma AGIR pe anul 2012, în domeniul “Tehnologia informaţiei”.

Cred că le-au plăcut coperţile (v. Coperţile din figura 4), altă explicaţie n-am ! Timp nu era, nici măcar să răsfoieşti cele 914 pagini ale lucrării (486 ale Vol. I şi 428 ale Vol. II).

Inginerii ţin unul la altu, nu ca matematicienii.. Bogdaproste !…


Fig. 4 COPERŢILE celor două volume ale ediţiei a 3-a, viitoare, color



Ȋn continuare, se poate observa că MATEMATICA are 1 (un) punct pe i. Ce înseamnă asta ? Din

DEX şi din Dicţionarul de Argou: a pune punctul pe i expr. a preciza ce este esențial într-o chestiune. Ca urmare, matematica precizeaza esenţialul din universul vizibil ..

Dar, pe I MARE nu se pune punct ! Atunci ce însemnă această excepţie ? Că esenţialul este pe supermatematică şi nu pe matematică, cea centrică, fără super !

Fig. 5 FSM-CE cosinus, sinus, radial (rex) şi derivat (dex) excentrice de variabilă excentrică θ

şi corespondentele lor din MC rad şi der


Şi culmea, SUPERMATEMATICA a mai adăugat două puncte: sub i. Ce înseamnă asta ? Că ea

pune punctul pe bazele subterane, pe esenţele nevăzute ale matematicii, precizând ce este esenţial în interiorul supermatematicii, în universul care a fost invizibil al matematicii ! Adică, pe noua dimensiune a spaţiului: excentricitatea !

Ceea ce exprimă şi în clar / direct cuvântul de sub clepsidră: FUNDAMENTE. Adică bazele matematicii. De ce bazele ?

Se spune / afirmă şi se credea că funcţiiloe cosinus şi sinus, ca şi toate celelalte funcţii trigonometrice, notate în continuare cu trig cele directe şi cu arctrig cele inverse centrice, stau la baza celorlalte funcţii, adică sunt funcţii elementare de bază, aşa cum rezultă, în continuare, de pe http://thor.info.uaic.ro.

“Clasa de funcţii reale: 1] E0 {const; 1R ; expa ;( . )

a ; loga ; trig; arctrig } se numesc funcţii elementare de bază.

2] O funcţie f : X Y cu X , Y → ⊆ R se numeşte funcţie elementară (“y = f(x) cu x ∈ X ) dacă se obţine din E0 prin aplicarea, de un număr finit de ori, a celor patru operaţii aritmetice: adunarea, scăderea, înmulţirea, împărţirea şi a operaţiei de compunere a două funcţii. Notăm cu E mulţimea funcţiilor elementare.”

Aşa s-a crezut, că numai aceste funcţii sunt funcţii elementare de bază. Aşa a fost în matematica centrică (MC), dar nu mai este adevărat şi în matematica excentrică (ME) şi, ca urmare, nici în supermatematică (SM), în care mai apar o serie de alte funcţii elementare de bază !!.

Priviţi discul unitate cu cercul unitate din figura 5. Punctele M1 şi M2, notate concentrat M1,2, au coordonatele M1,2(x1,2 = cosα1,2, y1,2 = sinα1,2) cu variabilele unghiulare, faţă de originea şi centrul, O(0, 0) denumite coordonate centrice α1,2 şi M1,2(x1,2 = cex1,2θ, y1,2 = sex1,2θ) în coordonata excentrică θ, faţă de excentrul S(s, ε). Dar, poziţiile pe un cerc de raza R ale punctelor M1,2 pot fi la fel de bine, sau chiar mai bine, mai simplu, marcate cu ajutorul fazorilor rad şi der – vectorii unitate turnanţi – de α1,2 faţă de O

( = R. radα1,2) şi, respectiv, faţă de excentrul S.

http://thor.info.uaic.ro/


Întroducerea fazorii radα = [θ, s = 0] şi derα = [θ, s = 0], corespondenţii din matematica

centric (MC) a funcţiilor (vectorilor) radial excentric şi derivată excentrică , din matematica excentrică (ME), are marele avantaj de-a evita notarea vectorilor cu o bară deasupra, simplificând mult scrierea vectorilor în operaţiile cu vectori. Coordonatele x1,2 şi y1,2 sunt proiecţiile ortogonale, pe axele x

şi, respectiv y, ale vectorilor şi, respectiv, , adică

(1)

,

în care excentricitatea liniară reală e este exprimata prin excentricitatea liniară numerică s prin relaţia

e = s.R

http://www.scientia.ro/tehnologie/39-cum-functioneaza-lucrurile/861-cum-functioneaza-logica-trivalenta.html

GHEAŢĂ APĂ VAPORI / ABUR

t 00

t (00, 1000)

T 1000

Fig.6 LOGICA TRIVALENTĂ

Ca urnare, şi funcţiile rad, der, rex, dex, cex şi sex FSM-CE, sunt îndreptăţite să aspire la titlul

de funcţii elementare de bază, ca şi aex prin care se pot exprima funcţiile cex şi sex

(2)

ca şi FSM-CE beta excentrică bex prin care se exprimă, la rândul ei, FSM-CE amplitudine excentrică

aex, toate de variabilă excentrică θ

(3) aex1,2θ = α(θ) = θ − bex1,2θ

La acestea se adaugă aceleaşi FSM-CE directe de variabilă centrică α: Aex, Bex, Dex, Cex,

Rex şi Sex, ca şi toate FSM-CE inverse.

Se poate afirma, în concluzie, că SM este mult îmbogăţită şi îmbunătăţită faţă de MC şi, aşa cum rezulţă de pe copertă, are puncte pe I şi sub I în plus.

http://www.scientia.ro/tehnologie/39-cum-functioneaza-lucrurile/861-cum-functioneaza-logica-trivalenta.html


s = 0 s [0,3; 0,9] cu pasul 0,3 s =1

x = cexθ, ε = 0 ; y = sexθ, ε =

x = cexθ, ε = 0 ; y = sexθ, ε = −

x = cexθ, ε = 0 ; y = sexθ ε =

; z = 2s ;

Fig. 7,a CERC TRILOBE TRIUNGHI

Fig. 7,B CILINDRU TRILOBIZI PRISMA TRIUNGHIULARĂ

x = ceqθ, ε = 0 ; y = seqθ, ε =

Fig.7,c CERC QVADRILOBE / CVADRILOBE PĂTRAT

x =coqu. coqv; y =siqu. coqv ; z = siqv

Fig. 7,d SFERĂ CVADRILOBIZI / QUADRILOBIZI CUB


1.0 0.5 0.5 1.0

1.0

0.5

0.5

1.0

1.0 0.5 0.5 1.0

1.0

0.5

0.5

1.0

1.0 0.5 0.5 1.0

1.0

0.5

0.5

1.0

1.0 0.5 0.5 1.0

1.0

0.5

0.5

1.0

1.0 0.5 0.5 1.0

1.0

0.5

0.5

1.0

1.0 0.5 0.5 1.0

1.0

0.5

0.5

1.0

1.0 0.5 0.5 1.0

1.0

0.5

0.5

1.0

1.0 0.5 0.5 1.0

1.0

0.5

0.5

1.0

1.0 0.5 0.5 1.0

1.0

0.5

0.5

1.0

1.0 0.5 0.5 1.0

1.0

0.5

0.5

1.0

http://www.supermathematica.com/


De ce tocmai 3 puncte ? Pentru că SM aduce / seamnă în structura ei cu logica trivalentă (Fig.6):

1) Pentru s = 0 se obţin obiectele / entităţile matematicii centrice (MC) cu ecuaţii descrise de funcţii circulare centrice (FCC);

2) Pentru s (-1, 0 ) (0, 1) se obţin obiectele / entităţile matematicii excentrice (ME) cu ecuaţii descrise de funcţii circulare excentrice (FCE);

3) Pentru s = 1 se obţin obiectele / entităţile matematicii centrice (MC) cu ecuaţii descrise de funcţii circulare excentrice (FCE); Poate mai elocvente, în figura 6 sus▲, ar fi fost gheaţa în loc de rece , care este o noţiune vagă,

relativă, pentru temperatura t < 0, apa în locul noţiunii de cald, pentru t (0, 1000) şi vapori, în locul

noţiunii de fierbinte , pentru t > 100 0, aşa cum este reprezentată situaţia în figura 6 jos ▼.

Câteva exemple, din domeniul SM, sunt prezentate în figura 7, pentru entităţi din 2D şi din 3D. Astfel, cercul, sfera şi cilindrul sunt entităţi ale MC şi pot fi reprezentate cu FCC. Trilobele, cilindrul trilobic (trilobizii), cvadrilobele şi cvadrilobizii sunt entităţi ale matematicii

excentrice (ME) şi pot fi reprezentate doar cu FSM-CE. Triunghiul, prisma triunghiulară şi cubul sunt entităţi cunoscute în MC dar, până la apariţia

FSM-CE, nu aveau ecuaţii de definiţie / reprezentare; ele pot fi acum reprezentate cu ajutorul FSM-CE, indicate în figura 7. Sunt deci entităţi centrice exprimabile cu funcţii excentrice.

De fapt, toate entităţile enumerate anterior, sunt entităţi SM şi pot fi reprezentate prin FSM-CE

pentru diverse valori date excentricităţii liniare reale e sau a excentricităţii liniare numerice s . SM, în intimitatea sa, se supune unei logici trivalente, reprezentate de cele 3(trei) puncte pe i,

care poate deveni sau se poate transforma, fără dificultate şi în logică multivalentă, dacă domeniul excentricităţii liniare numerice s (0, 1) se subîmparte în subdomenii.

Acum, pentru că ştim ce-i cu cele 3 puncte pe şi sub I, putem analiza coperta în continuare. O figură geometrică 3D, formată din conuri şi tronconuri, legate în serie, seamănă izbitor de mult

cu o clepsidră, aşa cum se poate constata şi din figura 8,a. Suprafeţele limită, superioară şi inferioară, sunt marginite de un pătrat în exterior şi un cerc în interior, care sunt şi muchiile primelor tronconuri.

Alte clepsidre supermatematice sunt prezentate în figura 8,b, în diverse culori şi în diverse moduri de exprimare matematică.

Ce reprezintă ele ? HIBRIDAREA (SUPER)MATEMATICĂ, adică o incrucişare de doua entităţi matematice

diferite, cum sunt : cercul şi triunghiul = TRILOBĂ; cercul şi pătratul = QUADRILOBĂ (cvadrilobă); cercul şi un poligon matematic oarecare POLILOBĂ; ş.a. în 2D.

Sfera şi prisma = TRILOBIDĂ; sfera şi cubul = QUADRILOBIDĂ;conul şi piramida = CONOPIRAMIDA sau PIRAMIDOCON; ş.m.a. in 3D.

Hibridarea matematică se supune definiţiei hibridarii în general, adică: HIBRIDÁRE s. f. încrucișare a două soiuri, rase, specii etc. de plante, animale diferite sau entitaţi matematice ; care a fost completată de noi şi cu entitaţi matematice.

Transformarea continuă a cercului în pătrat, prima transformare remarcabilă realizată cu ajutorul FSM-CE în 2D şi apoi a conului în piramidă cu baza un pătrat, obiect hibrid denumit conopiramidă.

Unele dintre aceste transformări sunt ilustrate în figura 8 şi 9, în mai multe moduri de reprezentate, pentru a scoate în evidenţă posibilităţile programelor comerciale de matematică în general şi ale lui Stephan Wolfram, MATHEMATICA 8, în special şi în mod deosebit.

Ȋn partrea superioară a figurii 8 sunt conul ◄ şi piramida ► realizate cu aceleaşi FSM-CE cu s = 0 pentru con şi cu s = 1 pentru prismă. Dacă s variază continuu de la 0 la 1 sau de la 1 la 0, atunci se obţin obiectele matematice hibride cum sunt conopiramida sau piramidoconul.

Odata cu apariţia SM şi a FSM-CE a apărut şi posibilitatea reprezentarii, prin ecuaţii parametrice, a piramidei şi, totodată, posibilitatea asamblării acestora, astfel încât, să apară cubul românesc sau cubul dacilor liberi, cub de volum nul şi, ca urmnare, cel mai uşor cub din lume , aşa cum se poate observa în figura 10 !

Alte transformări continue, ale unui pătrat într-o latură a sa, poziţionată central sau excentric, sau într-un punct central sau poziţionat excentric sunt prezentate în figura 11.


Fig. 8,a Clepsidre reale şi clepsidre supermatematice

www.SuperMathematica.com www.SuperMathematica.org www.SuperMatematica.ro


http://www.supermathematica.org/


Fig. 8,b Clepsidre supermatematice




Fig.9,a Conuri şi piramide sus▲.Transformarea continuă a conului în conopiramidă sau in piramidocon jos▼





Fig. 9,b Transformarea continuă a piramidei în CONOPIRAMIDĂ şi în PIRAMIDOCON


Transformarea continuă a unui cerc de raza R în două, trei sau mai multe cercuri tangente, de

diametru R, care simulează un vas de amestec, a fost figura pentru care autorul a fost invitat la Universitatea din Budapesta (Fig.12).

“Cum, numai cu aceste ecuaţii aţi descris acest corp ?” A întrebat şeful Departamentului de Tehnologie al Universitaţii din anul 1998. La răspunsul afirmativ al autorului a spus ;” Nu vii şi la noi să ne înveţi ?” Când vor dorii şi conaţionalii mei acest lucru ? La anu’…

Nu se poate încheia aserţiunea despre clepsidra reprezentată pe copertă fără a exprima ce poate simbolizea ea. Ȋn acest sens am găsit o explicaţie “plauzuibilă” pe internet pe care o redăm parţial în

continuare (http://www.referatexp.com/tag/simbolul-clepsidrei/). “Clepsidra simbolizează curgerea implacabilă a (timpului şi a, n.n.) vieţii. Dar ea mai înseamnă

şi o posibilitate de răsturnare a timpului, o întoarcere la origini. Forma clepsidrei, cu cele două compartimente ale sale, evocă raportul dintre entităţile sus-jos. Chiar dacă trecerea dintre compartimente e doar un gât îngust, raportul totuşi se poate stabili într-o mişcare continuă. Vidul şi plinul trebuie să se succeadă, astfel există o trecere de la registrul superior la cel inferior, adică de la ceresc la terestru şi



http://www.referatexp.com/tag/simbolul-clepsidrei/


Fig. 10. Cubul românesc / cubul dacilor liberi, de volum nul, cel mai uşor cub din lume, format din 6 piramide cu vârful comun, în centrul de simetrie al cubului.





Fig. 11 Transformări degenerate a patratului într-un segment de dreaptă centric, de lungimea unei laturi a pătratulu şi a pătratului într-un punct situat excentric.





Fig. 12 Transformări degenerate ale cercului în două cercuri tangente exterior.





apoi, prin răsturnare, de la terestru la ceresc. Aceasta pentru că cele două rezervoare ale clepsidrei corespund Cerului şi Pământului, iar firul de nisip care curge invers, atunci când o răstorni, întruchipează schimburile dintre aceste două tărâmuri, manifestarea posibilităţilor cereşti, reintegrarea manifestării în izvorul divin. Gâtuitura mediană este uşa cea îngustă prin care au loc schimbările”.

Vă rog să observaţi pe coperta noastră (Fig.1). Trecerea dintre compartimentele clepsidrei noastre este atât de îngustă, încât trecerea / scurgerea timpului este orpită în loc. Ce însemnă asta ? Că toate cunoştinţele supermatematice (SM), ca şi ale matematicii centrice (MC) nu sunt funcţii de timp, nici de cer şi nici de pamânt, ele sunt cuceriri ştiinţifice veşnice.

Ȋn “Laudaţio” întocmită cu prilejul premierii cu Diploma AGIR pe anul 2012, în domeniul “Tehnologia informaţiei” a “SUPERMATEMATICII. FUNDAMENTE” Vol.I şi Vol. II , Editura POLITEHNICA, Timişoara, 2012, s-a afirmat că SM este matematica mileniului III. Ceea ce încep să cred şi eu, dar nu însemnă că ar fi funţie de timp, ci doar că în matematică a avut loc un salt cantitativ şi, mai ales, calitativ spectaculos, nemaiîntâlnit în istoria matematicii. De la UNU la INFINIT ! Numai de pe treapta matematicii centrice se poate ajunge pe treapta următoare a supermatematicii, într-o construcţie piramidală cu vârful în jos. Dacă desvoltarea nu se realizează liniar, atunci piramida este o… conopiramidă !

Lucrarea premiată n-a apărut cu coperţile destinate ei, cele din figura 4, pentru lucrarea editată în varianta color din ediţia a 2-a, ci cu coperta de rezervă din figura 1 dreapta ►, deoarece ea era daja realizată pentru prima ediţie. Şi, orice refolosire, conduce la diminuarea cheltuelilor, ceea ce este de o importanţă esenţială în condiţiile crizei economice, în care, sponsorii au lipsit cu desăvârşire.

Dacă prima ediţie, color, a fost sponsorizata cu 700 L de “Autoritatea Naţională pentru

Cercetare Ştiinţifică” şi cu 2.500 L de autor, ediţia a doua, alb-negru, din motive lesne de înţeles, a fost sponsorizată cu aceeaşi sumă, exclusiv de autor”. Deşi, de pe copertă rezultă clar, că lucrarea este 100 % românească… Cum ? Prin cele trei culori ale tilului lucrăii: albastru, pentru MATEMATICĂ, galben pentru umbrele SM şi roşu pentru SUPER.

No, şi … ? Ţară tristă, ... plină de (h)umor ! Vedeţi, sau mai bine, aţi constatat ce bogăţie de informaţii va poate oferi o copertă. Dacă coperta

este a unei lucrări unice în literatura mondială şi este concepută şi realizată de autor, de autorul care în cei zeci de ani de muncă asiduă n-a reuşit să câştige nici măcar un singur leu din munca lui, aşa cum este normal să se întâmple într-o ţară normală, în multe ţări europene ci, dinpotrivă, a avut masive pierderi financiare, dar nespus de multe alte bucurii.

Vă mulţumesc pentru atenţie !

B I B L I O G R A F I E

DIN DOMENIUL S U P E R M A T E M A T I C I I

1 Şelariu Mircea Eugen

FUNCŢII CIRCULARE EXCENTRICE Com. I Conferinţă Naţ ională de

Vibraţ ii în Construcţia de Maşini,

Timişoara , 1978, pag.101...108.

2 Şelariu Mircea Eugen FUNCŢII CIRCULARE EXCENTRICE şi

EXTENS IA LOR.

Bul .St.şi Tehn. al I.P. ”TV”

Timişoara, Seria Mecanică, Tomul

25(39), Fasc. 1-1980, pag.

189...196

3 Şelariu Mircea Eugen STUDIUL VIBRAŢIILOR LIBERE ale

UNUI S ISTEM NELINIAR,

CONS ERVATIV cu AJUTORUL

FUNCŢIILOR CIRCULARE

EXCENTRICE

Com. I Conf. Naţ. Vibr.în C.M.

Timişoara, 1978, pag. 95...100


4 Şelariu Mircea Eugen APLICAŢII TEHNICE ale FUNCŢIILOR

CIRCULARE EXCENTRICE

Com.a IV-a Conf. PUPR,

Timişoara, 1981, Vol.1. pag.

142...150

5 Şelariu Mircea Eugen THE DEFINITION of the ELLIPTIC

ECCENTRIC with FIXED ECCENTER

A V-a Conf. Naţ. De Vibr. In

Constr. De Maşini, Timişoara,

1985, pag. 175…182

6 Şelariu Mircea ELLIPTIC ECCENTRICS with

MOBILE ECCENTER

A V-a Conf. Naţ. De Vibr. In

Constr. De Maşini, Timişoara,

1985, pag. 183…188

7 Şelariu Mircea Eugen CIRCULAR ECCENTRICS and

HYPERBOLICS ECCENTRICS

Com. A V-a Conf. Naţ. V. C. M.

Timişoara, 1985, pag. 189…194.

8 Şelariu Mircea Eugen ECCENTRIC LISSAJOUS FIGURES Com. A V-a Conf. Naţ. V. C. M.

Timişoara, 1985, pag. 195...202

9 Şelariu Mircea Eugen FUNCŢIILE S UPERMATEMATICE

CEX şi S EX- SOLUŢIILE UNOR

SISTEME MECANICE NELINIARE

Com. A VII-a Conf.Naţ. V.C.M.,

Timişoara,1993, pag. 275...284.

10 Şelariu Mircea Eugen SUPERMATEMATICA Com.VII Conf. Internaţ. De Ing.

Manag. Si Tehn., TEHNO’95

Timişoara, 1995, Vol. 9 :

Matematica Aplicată, pag.41…64

11 Şelariu Mircea Eugen FORMA TRIGONOMETRICĂ a S UMEI

şi a DIFERENŢEI NUMERELOR

COMPLEXE

Com.VII Conf. Internaţ. De Ing.


Timişoara, 1995, Vol. 9 :

Matematică Aplicată, pag. 65…72

12 Şelariu Mircea Eugen MIŞ CAREA CIRCULARĂ

EXCENTRICĂ


Manag. Si Tehn. TEHNO’95,

Timişoara, 1995 Vol.7 :

Mecatronică, Dispozitive şi

Rob.Ind., pag. 85…102

13 Şelariu Mircea Eugen RIGIDITATEA DINAMICĂ

EXPRIMATĂ CU FUNCŢII

SUPERMATEMATICE



Timişoara, 1995 Vol.7 :

Mecatronică, Dispoz. Si

Rob.Ind.,pag. 185…194

14 Şelariu Mircea Eugen DETERMINAREA ORICÂT DE EXACTĂ

A RELAŢIEI DE CALCUL A

INTEGRALEI ELIPTICE COMPLETE

DE SPETA ȊNTȂIA K(k)

Bul. VIII-a Conf. De Vibr. Mec.,

Timişoara,1996, Vol III, pag.15 ...

24.

15 Şelariu Mircea Eugen FUNCŢII S UPERMATEMATICE

CIRCULARE EXCENTRICE DE

VARIABILĂ CENTRICĂ

TEHNO ’ 98. A VIII-a Conferinţa

de Inginerie Menagerială şi

Tehnologică, Timişoara 1998, pag

531..548

16 Şelariu Mircea Eugen FUNCŢII DE TRANZIŢIE

INFORMAŢIONALĂ


de Inginerie Managerială şi


549… 556

17 Şelariu Mircea Eugen FUNCŢIILE S UPERMATEMATICE

CIRCULARE EXCENTRICE DE

VARIABILĂ CENTRICĂ CA SOLUŢII

ALE UNOR S ISTEME OSCILANTE

NELINIARE


de Inginerie Managerială şi


557…572

18 Şelariu Mircea Eugen INTRODUCEREA STRÂMBEI ÎN

MATEMATICĂ

Lucr. Simp. Naţional “Zilele

Universităţii Gh. Anghel” Ed. II-a,


Drobeta Turnu Severin, 16-17 mai

2003, pag. 171 … 178

19 Şelariu Mircea Eugen QUADRILOBIC VIBRATION S YS TEMS The 11 –th International

Conference on Vibration

Engineering, Timişoara, Sept. 27-

30, 2005, pag. 77 … 82

20 Şelariu Mircea Eugen SMARANDACHE STEPPED

FUNCTIONS

Revista: “Scienta Magna” Vol. 3,

No. 1, 2007, ISSN 1556-6706

21 Şelariu Mircea Eugen TEHNO ART OF Ş ELARIU

SUPERMATHEMATICS FUNCTIONS

(ISBN-10):1-59973-037-5

(ISBN-13):974-1-59973-037-0

(EAN): 9781599730370

22 Şelariu Mircea Eugen PROIECTAREA DISPOZITIVELOR DE

PRELUCRARE, Cap. 17 din PROIECTAREA

DISPOZITIVELOR

Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1982, pag. 474 … 543

23 Petrişor Emilia ON THE DYNAMICS OF THE

DEFORMED STANDARD MAP

Workshop Dynamicas Days’94,

Budapest, si Analele Univ.d in

Timişoara, Vol.XXXIII, Fasc.1-

1995, Seria Mat.-Inf., pag. 91…105

24 Petrişor Emilia SISTEME DINAMICE HAOTICE Seria Monografii matematice,

Tipografia Univ. de Vest din

Timişoara, 1992

25 Petrişor Emilia RECONNECTION SCENARIOS AND

THE THERES HOLD OF

RECONNECTION IN THE DYNAMICS

OF NONTWIST MAPS

Chaos, Solitons and Fractals, 14(

2002) ,117…127

27 Cioara Romeo FORME CLAS ICE PENTRU FUNCŢII


Proceedings of the Scientific

Communicat ions Meetings of

“Aurel Vlaicu” University, Third

Edition, Arad, 1996, pag. 61 ..65

28 Preda Horea REPREZENTAREA AS ISTATĂ A

TRAIECTORILOR ÎN PLANUL

FAZELOR A VIBRAŢIILOR

NELINIARE

Com. VI-a Conf.Naţ.Vibr. în C.M.

Timişoara, 1993

29 Filipescu Avram APLICAREA FUNCŢIILOR (ExPH )

EXCENTRICE PS EUDOHIPERBOLICE

ÎN TEHNICA

Com.VII-a Conf. Internat. De Ing.

Manag. Şi Tehn. TEHNO’95,

Timişoara, Vol. 9. Matematica

aplicată., pag. 181 … 185

30 Dragomir Lucian

(Canada)

UTILIZAREA FUNCŢIILOR

SUPERMATEMATICE ÎN CAD / CAM :

SM-CAD / CAM. Nota I-a:

REPREZENTARE ÎN 2D

Com.VII-a Conf. Internaţ.de Ing.


Timişoara, Vol. 9. Matematică

aplicată., pag. 83 … 90

31 Şelariu Şerban UTILIZAREA FUNCŢIILOR

SUPERMATEMATICE ÎN CAD / CAM :

SM-CAD / CAM. Nota

I I –a: REPREZENTARE ÎN 3D

Com.VII-a Conf. Internaţ.de Ing.


Timişoara, Vol. 9. Matematică

Aplicată.,

pag. 91 … 96

32 Staicu Florenţiu DISPOZITIVE UNIVERSALE de

PRELUCRARE A SUPRAFEŢELOR

COMPLEXE de TIPUL EXCENTRICELOR

ELIPTICE

Com. Ses. Anuale de Com.Şt.

Oradea ,1994

33 George LeMac THE ECCENTRIC TRIGONOMETRIC

FUNCTIONS: AN EXTENTION OF

CLASSICAL TRIGONOMETRIC

FUNCTIONS.

The University of Western Ontario,

London, Ontario, Canada Depertment

of Applied Mathematics May 18,

2001

34 Şelariu Mircea INTEGRALELE UNOR FUNCŢII Com. VII Conf.Internaţ.de


Ajiduah Cristoph

Bozântan Emil (USA)

Filipescu Avram

SUPERMATEMATICE Ing.Manag. şi Tehn. TEHNO’95

Timişoara. 1995,Vol.IX:

Matem.Aplic. pag.73…82

35 Şelariu Mircea

Fritz Georg (G)

Meszaros A.(G)

ANALIZA CALITĂŢII MIŞ CĂRILOR

PROGRAMATE cu FUNCŢII

SUPERMATEMATICE

IDEM, Vol.7: Mecatronică,

Dispozit ive şi Rob.Ind.,

pag. 163…184

36 Şelariu Mircea

Szekely Barna

( Ungaria )

ALTALANOS SIKMECHANIZMUSOK

FORDULATSZAMAINAK ATVITELI

FUGGVENYEI MAGAS FOKU

MATEMATIKAVAL

Bul.Şt al Lucr. Prem.IV,

Universitatea din Budapesta, nov.

1992

37 Şelariu Mircea

Popovici Maria

A FELS OFOKU MATEMATIKA

ALKALMAZASAI

Bul.Şt al Lucr. Prem.IV,

Universitatea din Budapesta,

38 Smarandache Florentin

Şelariu Mircea Eugen

IMMEDIATE CALCULATION OF SOME

POISSON TYPE INTEGRALS US ING

SUPERMATHEMATICS CIRCULAR

EXCENTRIC FUNCTIONS

http://arxiv.org/abs/0706.4238

Archiv arXiv (United States)

viXra.org > Functions and

Analysis > viXra:1004.0053

39 Konig Mariana

Şelariu Mircea

PROGRAMAREA MIŞ CĂRII DE

CONTURARE A ROBOŢILOR

INDUSTRIALI cu AJUTORUL

FUNCŢIILOR TRIGONOMETRICE


MEROTEHNICA, Al V-lea Simp.

Naţ.de Rob.Ind .cu Part .Internaţ.

Bucuresti, 1985

pag.419…425

40 Konig Mariana

Şelariu Mircea

PROGRAMAREA MIŞCĂRII de

CONTURARE ale R I cu AJUTORUL

FUNCŢIILOR TRIGONOMETRICE

CIRCULARE EXCENTRICE,

Merotehnica, V-lea Simp. Naţ.de

RI cu participare internaţională,

Buc.,1985, pag. 419 … 425.

41 Konig Mariana

Şelariu Mircea

THE S TUDY OF THE UNIVERS AL

PLUNGER IN CONSOLE US ING THE

ECCENTRIC CIRCULAR FUNCTIONS

Com. V-a Conf. PUPR, Timişoara,

1986, pag.37…42

42 Staicu Florenţiu

Şelariu Mircea

CICLOIDELE EXPRIMATE CU

AJUTORUL FUNCŢIEI

SUPERMATEMATICE rex

Com. VII Conf. Internaţională de

Ing.Manag. şi Tehn, Timişoara

“TEHNO’95”,

pag.195-204

43 Gheorghiu Em. Octav

Şelariu Mircea

Bozantan Emil

FUNCŢII CIRCULARE EXCENTRICE

DE S UMA DE ARCE

Ses.de com.st.stud.,Secţia

Matematică,Timişoara, Premiul II

la Secţ ia matemat ică pe 1983

44 Gheorghiu Emilian Octav

Selariu Mircea

Cojerean Ovidiu

FUNCŢII CIRCULARE EXCENTRICE.

DEFINIŢII, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII

TEHNICE.

Ses. De com.şt.stud. Secţia

Matematică, premiul II la Secţia

Matematică pe 1985.

45 Şelariu Mircea Eugen CINETOS TATICĂ GEOMETRICĂ

(METODA S EPARĂRII MOMENTELOR)

Com. Primului Simpozion de

Roboţi Industriali, Buc. 1981, pag.

378…384

46

Şelariu Mircea Eugen

Mădăraş Lucian

ANALIZA AUTOFRÂNĂRII

MECANIS MELOR DE PREHENS IUNE

PRIN METODA S EPARARII

MOMENTELOR

Com.I Simp. Naţ.de

Rob.Ind.,Buc.,1981

47 Savii Gh.

Şelariu Mircea

Vucu I.,Pop I.

Demian Ioan

STUDIUL RIGIDITĂŢII ANSAMBLULUI

CĂRUCIOR AL STRUNGULUI SN-400,

Bul.Şt.şi Tehn.al I.P.Timişoara,

Tom.11 (25) Fasc.2, 1966, pag.

731…740

48 Savii Gh.

Pop Ion

Şelariu Mircea

CONTRIBUŢII la DETERMINAREA

RIGIDITĂŢII S TRUNGURILOR

NORMALE, CU REFERIRE LA

STRUNGUL S N-400

Bul. Şt. Şi Tehn. A l IPT, 1971 Tom

16(30), Fasc.1,

Seria Mec. Pag.129…143

49 Savii Gh.

Pop Ion

Şelariu Mircea

INFLUENŢA RIGIDITĂŢII AS UPRA

PRECIZIEI FORMEI GEOMETRICE la

PRELUCRAREA pe S TRUNG

C.S.L.C.P. al I.P. Timisoara, 1970,

pag. 76 … 77

http://arxiv.org/abs/0706.4238

http://en.scientificcommons.org/repository/arxiv

http://vixra.org/

http://vixra.org/anal

http://vixra.org/anal


Micşa Ion

50 Şelariu Mircea SUPERMATEMATICA.

FUNDAMENTE

Editura « POLITEHNICA»,

Timişoara, 2007

51 Şelariu Mircea DE LA REZOLVAREA

TRIUNGHIURILOR LA FUNCŢII

SUPERMATEMATICE

WWW.CARTIAZ.RO,

Pag.1

52 Şelariu Mircea DETERMINAREA ORICȂT DE EXACTĂ

A RELAŢIEI DE CALCUL A

INTEGRALEI ELIPTICE COMPLETE

DE SPEŢA I K(k)

WWW.CARTIAZ.RO, Pag.1

52 Şelariu Mircea INTEGRALE Ş I FUNCŢII ELIPTICE

EXCENTRICE


53 Şelariu Mircea LOBELE-CURBE MATEMATICE NOI WWW.CARTIAZ.RO, Pag.1

54 Şelariu Mircea MIŞ CAREA CIRCULARĂ

EXCENTRICĂ DE EXCENTRU PUNCT

FIX


55 Şelariu Mircea MIŞ CAREA CIRCULARĂ

EXCENTRICĂ DE EXCENTRU PUNCT

MOBIL


56 Şelariu Mircea O METODA NOUĂ DE INTEGRARE:

INTEGRAREA PRIN DIVIZAREA

DIFERENŢIALEI


57 Şelariu Mircea OBIECTE GEOMETRICE

SUPERMATEMATICE


58 Şelariu Mircea SISTEME VIBRANTE CVADRILOBE WWW.CARTIAZ.RO, Pag.2

59 Şelariu Mircea NIMIC DESPRE S UPER-MATEMATICA.

TOTUL DESPRE PROSTIE

Revista AGERO Stuttgart

60 Şelariu Mircea Eugen SUPERMATEMATICA.FUNDAMENTE,

EDIŢIA A 2-A VOL. I

Editura Politehnica Timişoara,

2012

61 Şelariu Mircea Eugen SUPERMATEMATICA.FUNDAMENTE,

EDIŢIA A 2-A VOL. II

Editura Politehnica Timişoara,

2012

Timişoara, 20 decembrie 2013 www.supermatematicaonline.blogspot.ro;

www.supermathematica.com; www.supermathematica.org;

www.supermatematica.ro; www.eng.upt.ro/~mselariu;

www.cartiaz.ro.

http://www.cartiaz.ro/











http://www.supermatematica.ro/

http://www.eng.upt.ro/~mselariu

mircea eugen selariu - ce ne poate spune o coperta?

Documents